Badea.nicoleta Andreea.se2020 Converted [605677]

4 iunie 2020
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Sociologia Educației
Subiect Examen

1) (4 puncte) Redactează un text de maxim 600 cuvinte în care să compari cum este explicată socializarea
copiilor și tinerilor în școală SAU succesul școlar (la alegere) de către 2 autori sau teorii (la alegere) din
sociologia educației. – 4 puncte
Barem :
a. Numirea corectă a teoriilor și autorilor – 0.5 puncte.
b. Prezentarea și exemplificarea unor informații relevante și corecte pentru tema ( socializarea copiilor și
tinerilor în școală SAU succesul școlar ) și teoriile alese – 2 puncte
c. Evidențierea difer ențelor și asemănărilor în ceea ce privește modul în care teoriile alese explică tema
aleasă ( socializarea copiilor și tinerilor în școală SAU succesul școlar ) – 1.5 punct

2) (2 puncte) Următoarele citate aparțin Adinei și Elenei, două profesoare de Limba și Literatura Română, din tr-
o școală gimnazială localizată într -o zonă urbană marginalizată. Citește cu atenție reflecțiile lor și răspunde
următoarele cerințe:
a. Explică exprimarea elevilor (Corina și Marius) din perspectiva teoriei codurilor lingvist ice, de Basil
Bernstein. – 0.5 punct
b. Descrie cum se aseamănă și cum se deosebesc ideile și reacțiile celor două profesoare față de
exprimarea elevilor menționați. – 0.5 puncte
c. Formulează și argumentează opinia ta cu privire la impactul posibil al reacțiilo r celor două profesoare
asupra elevilor. – 0.5
d. Imaginează -ți că ești Adina și/sau Elena ce ai face diferit sau ce ai schimba în gândirea ta ? – 0.5
„Copiii de aici din școală sunt în general din medii simple. Marea majoritate a claselor sunt formate cu ast fel
de copii și mulți dintre ei au și carențe de educație. La simulare, Marius a avut de construit o fraz ă cu două
propoziții și a scris următoarea frază: Știu care pute . Avea și un scris urât, eu am crezut că el a scris Știu care
poate , dar când am discutat cu el despre simulare, mi -a spus că el a vrut să scrie Știu care pute . Exprimarea nu
e acceptabilă, chiar dacă le accepți, n u mai ai aceeași dispoziție pentru ce a citi, de exe mplu, compunerea
imaginativă .”(Adina, profesor de Limba și Literatură, Gimnaziu)
„Cred că elevii au nevoie de sprijin să se orienteze în lumea școlii, să conecteze noțiunile de limba română cu
experiența lor de viață, fără să se simtă vinovați pentru condi ția lor socială. Dacă ții minte, în pauză fetița din
prima bancă , Corina, mi-a spus că fratele ei s -a adresat un ei profesoare de matematică cu Matale ! și că
doamna de matematică s -a supărat. Ei, eu p ot să discut cu ei, să le explic faptul că Matale! este un pronume de
politețe familiar , care deși unii dintre noi îl folosim pentru a ne arăta respectul față de persoanele în vârstă,
unii profesori îl pot percepe ca pe o ofensă. ” (Elena, profesor de Limba și Literatură, Gimnaziu)
3) (2 puncte) Alege unul dintre următoarele subiecte :
a. Descrie și argumentează pe scurt (max. 200 cuvinte) 2 măsuri necesare sau existente în Universitatea
București care asigură echitatea pe criteriu de gen, etnie sau mediu de rezidență .
b. Descrie și argumentează pe scurt (max. 200 cuvinte) 2 măsuri necesare sau existente în grădinița sau
școala unde lucrezi care asigură echitatea pe criteriu de gen sau etnie .
c. Descrie și argumentează pe scurt (max. 200 cuvinte) 2 măsuri necesare sau existente pentru integrarea
tehnologiei în desfășurarea cursurilor la FPSE într -o manieră echitabilă, democratică și în beneficiul
cunoașterii.
d. Descrie și argumentează pe scurt (max. 200 cuvinte) 2 măsuri necesare sau existente pentru a asigura
accesul elevilor din zone urbane sau rurale marginalizate la educație de calitate.

*Exprimarea clară și redactarea adecvată – 1 punct.

4 iunie 2020
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Sociologia Educației
Subiect Examen

Gândiți -vă la proiectul (studiul bibliografic) pe care l -ați realizat la sociologia educației și exprimați -vă punctul de
vedere:
Nr. Întrebare Răspuns
1. Cum ai sintetiza ceea ce ai învățat?

În urma realizării studiului împreună cu colegii mei am
învățat cum ar trebui să arate un studiu bibliografic corect
realizat, cum trebuie să parafrazezi corect, cum pot
identifica surse corecte din punct de vedere științific și
cum trebuie să citezi un au tor în bibliografie, dar și în
interiorul conținutului. Pe lângă aceste informații
esențiale am învățat cum trebuie să relaționăm într -o
echipă și cum ar trebui să conversăm pentru o mai bună
corelație. Am învățat lucruri noi despre badge -urile
digitale, c e reprezintă acestea, care sunt avantajele și
dezavantajele utilizării lor, cum au fost concepute și
pentru ce sunt utilizate.
2. Ce răspuns ați găsit la problema de la care ați
pornit? Ca și răspuns la problema de la care am pornit, am identificat
faptul că aceste badge -uri digitale sunt utilizate pentru a
certifica anumite abilități, exprimând o sumedenie de avantaje,
dar și dezavantaje. Ca un avantaj, putem spune faptul că
aceastea ofe ră un plus în fața viitorilor angajatori, dar ca și
dezavantaj, angajatorii ar trebui să țină cont de ce fel de badg
este vorba.
3. Cum s -a schimbat modul în care gândești
despre acea problemă? Inițial, nu știam absolut nimic de aceste badge -uri, dar ulter ior
am aflat lucruri esențiale în utilizarea acestora.
4. Ce alte întrebări relevante pentru sociologia
educației au apărut?
În studiul nostru am identificat întrebări adresate de sociologi
cu privire la modul în care persoanele care se ocupă de
certifica rea lor, cine se ocupă de preluarea și transmiterea
acestora, în ce contexte și cum se realizează acest proces.
5. Ce ai exersat, concret, lucrând la proiect?
Lucrând la acest proiect mi -am exersat abilitățile si
competențele de parafrazare și citare, dar și abilitatea de a
selecta informațiile potrivite și îmbinarea acestora în anumite
contexte.
6. Ce te -a surprins cel mai mult lucrând la
proiect?
Lucrând la a cest proiect, m -a surprins foarte mult nivelul mare
de informații pe care l -am găsit cu privire la subiectul pe care
noi l-am dezbătut, dar și modul în care aceste badge -uri sunt
prelucrate și utilizate.

4 iunie 2020
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Sociologia Educației
Subiect Examen

7. Ce a fost cel mai dificil?

Pentru mine, cel ma i dificil a fost selectarea informațiilor
esențiale și transmiterea acestora, deoarece am lucrat în mediul
online, iar interacțiunea cu colegii a fost destul de dificilă.
8. Cât de bine v -ați organizat timpul în echipă? Consider că ne -am organizat destul de bine timpul în echipă,
ne-am întâlnit în conferințe online pentru a sintetiza ceea ce ne –
am propus să investigâm și ne -am dat feedback reciproc parții
la care am lucrat individual.
9. Ce ți -a plăcut cel mai mult în munca la acest
proiect?
Mi-a plăcut foarte mult faptul că am lucrat cu colegii cu care
nu am interacționat foarte mult și că am putut învăța lucruri noi
de la ei și faptul că am ales o temă despre care nu știam nimic,
iar ulterior am dobândit foarte multe cunoștințe.
10. Dacă ai folosi doar 3 cuvinte prin care să
sintetizezi experiența din proiect, acestea ar
fi:

– colaborare
– stres
– entuziasm

Instrucțiuni generale :
– Răspunde clar, concret și la obiect cerințelor;
– Formulează răspunsuri originale, luc rările vor fi aleatoriu verificate de plagiat;
– Semnează lucrarea;
– Formatează lucrarea într-o manieră unitară, în acord cu cerințele academice (12 pct, 1,5 spațiere, Times
New Roman);
– Salvează lucrarea într -un document .pdf cu denumirea Nume.Prenume.SE2020;
– Trimite lucrarea pe adresa sociologia.educatiei@gmail.com până la ora 13:00;
– Nu mai târziu de o oră de la trimiterea subiectului ar trebui să primești răspunsul Am primit! , în caz
contrar, ne puteți co ntacta la 0745.866.719.

Badea Nicoleta Andreea
Subiectul 3 punctul d)
Descrie și argumentează pe scurt (max. 200 cuvinte) 2 măsuri necesare sau existente pentru a asigura
accesul elevilor din zone urbane sau rurale marginalizate la educație de calitate.
Pentru a asigura accesul elevilor din zone urbane sau rurale marginalizate la educație de calitate, m –
am gândit că ar fi potrivit ca aceștia să beneficieze de acces la învățământ școlar prelungit cu cel puțin doi
ani. În cadrul acestei a, ar trebui să se prelungească macar clasa pregătitoare cu doi ani pentru ca aceștia să

4 iunie 2020
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Sociologia Educației
Subiect Examen

beneficieze de educație constantă chiar dacă din diverse motive aceștia nu au frecventat 100% școala. Ar
trebui să se asigure spațiu suficient pentru toți elevii care se înscriu în școală, făcându -se posibilitatea de
construire de noi clădiri pentru a le da posibilitatea fiecăruia de a beneficia de educație și furnizarea de noi
programe gratuite prelungite pentru copiii aflați în medii sărace pentru a facilita procesul de educație fără ca
aceștia să contribuie cu venituri economice. Tot în cadrul acestei măsuri, aceștia ar trebui să beneficieze de
fonduri pentru hrană, hăinuțe, rechizite, deoarece aceștia fiind din zone dezavantajate nu beneficiază de
resursele necesare . O altă măsură importantă pentru accesul la educație de calitate, ar fi, impunerea în
fiecare școală din medii urbane sau rurale marginalizate de programe precum “ A doua șansă” sau
“Programe de după școală” prin care aceștia să beneficieze de o educație adecvată.
În programul A DOUA ȘANSĂ , copiii care au renunțat la școală pentru a ajuta familia în realizarea
diferitelor activități pentru un venit financiar precar, să li se ofere șansa de a se reîntoarce la școală și pentru
a-și termina studiile obligatorii, iar în programul PROGRAME DE DUPĂ ȘCOALĂ, ar trebui ca, cadrele
didactice să participe voluntar în ajutarea elevilor după terminarea orelor, prin realizarea temelor, explicarea
conceptelor neînțelese și oferire de meditații gratuite p entru a facilita accesul la educație de calitate.
Așadar, pentru a oferi tuturor șansa la o educație de calitate, ar trebui în primul rând să analizăm modul
în care aceștia trăiesc și cum putem să -i ajutăm, deoarece, sunt foarte mulți copii din medii sărace care
doresc să termine școala și să inve țe lucruri importante, iar acest lucru ar trebui să ne determine să îi ajutăm
și să le dezvoltăm programe care să -i îndrume și ajute.

Exercițiul 1
Succesul școlar din perspectiva funcționalismului ( Talcott Parsons) și a conflictualismului ( Karl Marx)
Funcționalismul are o viziune macro asupra societății, punând accent pe păstrarea echilibrului în
societate. Acesta reprezintă o teorie a echilibrului, ajută sistemul să se adapteze la noile cunoștințe și
reprezintă o schimbare în sistem. Din punct de vedere al funcționalismului, diferitele instituții dintr -o
societate fac schimbări minore pentru menținerea societății stabile și funcționale. Societatea împărtășește
diferite valori și norme prin care evaluează și judecă membrii. Sistemul de educație este suficient de flexibil
să permită oricui să reușească. Conform lui Talcott Parsons, educația are diverse funcții precum: socializare,
trasmiterea culturală, controlul social și dezvoltarea personală, selecție și alocare ș i schimbare și inovare.
Tot din perspectiva lui, școala are rolul de a cultiva loialitatea, având un interes obiectiv, de a transmite
valorilor dominante ale societății, formarea indivizilor pentru a valoriza logica împlinirii personale și pentru
a conside ra selecția școlară și socială ca având criterii de competență și de meritocrație.
Procesele cheie pentru Parsons pentru reproducerea sistemului, sunt socializarea și controlul social.
Socializarea este importantă, deoarece este mecanismul de transf er al normelor și valorilor acceptate ale
societății către indivizii din sistem.

4 iunie 2020
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Sociologia Educației
Subiect Examen

Parsons pune accent pe succesul școlar, ca fiind acel proces prin care fiecare ajunge undeva după cum
învață. El definește succesul școlar ca fiind o modalitate prin care te dezvolți în funcție de cât înveți. Natura
performanței școlare sau a succesului școlar cuprinde toate tipurile de performanță care sunt corespunzătoare
situației școlare și care sunt socotite de adulți ca fiind importante pentru sine. Acest succes școlar p oate fi
împărțit în două categorii, prima categorie fiind cognitivă care cuprinde ănvățarea informațiile,
deprinderilor, abilităților și a cadrelor de referință sociale, implicând deprinderi cognitive la toate nivelurile
de generaliazare și abstracte, iar cea de -a doua categorie, face referire la partea morală, într -un mod mai
puțin general prin care se poate defini modalitatea prin care aceștia aparțin comunității școlare. Acesta
susține faptul că un elev bun este definit atunci când sunt combinate cele d ouă categorii, cea cognitivă și cea
morală. Acești copii reușesc cu ușurință să termine sarcinile la timp, se comportă frumos unii cu ceilalți.
În centrul t eoriilor conflictualiste se află ideea că societatea e ste condusă de o elită care deț ine puterea
și resursele ec onomice și care controleaz viața socială . Karl Marx este amintit ca fiind filosof și savant, care
în secolul 19 a fost preocupat de o singură întrebare: “ Ce înseamnă să fii liber? ” și pornind de la această
întrebare a dezvoltat o întreagă teorie și a pus bazele teoriei conflictelor în sociologie. În perioada aceea,
Marx era preocupat de libertate, astfel se întreba “ cum pot fi oamenii liberi ținând cont că nu sunt liberi în
mod natural, deoarece sunt nevoiți să satisfacă anumite nevoi pentru a supraviețui și pentru a se integra în
societate ”. Acesta susține faptul că societatea este privită ca un sistemt dependent de gradul mare de
integrare al acestora. Școala în conflictualism este determinată de baza economică, categoriile de p ersoane
defavorizate se convertesc la categoriile de persoane favorizate deoarece legitimează inegalitatea prin mitul
meritocrației, prin diplome, care sunt greu accesibile pentru persoanele aflate în medii defavorizate. Din
punctul acestuia de vedere, edu cația perpetuează structura de clasă și alte instituții sociale, iar ideile
dominante în societate aparțin celor care conduc.
Marx susține faptul că succesul școlar depinde de clasa socială în care ne naștem, deoarece, acesta
subliniază acest lucru, atunci când spune faptul că există două clase sociale total diferite; clasa socială în
care nu apare problema legată de hrană, burghezia, nobilimea, și clasa social în care apare problema legată
de hrană, țărănimea, prolitari. Burghezi nu întâmpinau problema hranei, deoarece aceștia nu-și procurau
hrana deoarece, pentru ei, țărănimea se ocupa de acest lucru. Aceste exemple au ajutat la crearea perspective
cunoscută sub numele de materialism istoric, ce urmărește schimbarea în timp a realității material. Astfel,
dacă te -ai născut într -o clasă social precum burghezie, ai toate șansele ca să ai un success școlar, deoarece
posibilitățile acestei clase sociale sunt maximale.

4 iunie 2020
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Sociologia Educației
Subiect Examen

Exercițiul 2
b) Cele două profesoare se deosebesc prin comportamentul pe care l -au adoptat. Prima profesoară critic ă
ceea ce a scris copilul la simulare, neîncercând să îi explice faptul că nu așa se scrie și neîncurajându -l să-și
dezvolte abilaitățile de scriere, iar cea de -a doua sprijină eleva să se orienteze în adaptarea școlară prin
exprimarea faptului că aceasta a folosit un pronume de politețe pe care îl folosește și în viața de zi cu zi și că
nu a folosit o modalitate de jignire adresată cadrului didactic. Ca și asemănarea, putem spune că, copiii
folosesc un limbaj sărăcăios, dețin un nivel minim de cunoștințe. Mai putem spune și faptul că ambele au
competențele necesare pentru orientarea și ajutarea copiilor în procesul educațional, dar, doar un dintre ele
pune în aplicare aceste lucruri.
c) Consider că ceea ce au spus profesoarele au un impact foarte mare asup ra copiilor, deoarece acștia
consideră că ceea ce cadrul didactic spune este și corect… La prima afirmație, comportamentul cadrului
didactic și faptul că aceasta îl critică și nu încearcă să -i explice faptul că ceea ce a scris nu este corect și nu
are lo gică și că ar trebui să exerseze formularea logică a propozițiilor, poate determina elevul să nu aibă
încredere în abilitățile sale, riscă să îi fie teamă să mai răspundă atunci când este întrebat chiar dacă știe
răspunsul corect, scăzând stima de sine și încrederea de sine. La cea de -a doua afirmație, faptul că Elena a
încercat să explice faptul că fetița a folosit un cuvânt pe care îl folosește și în viața de zi cu zi și că este un
pronume de politețe, o poate încuraja pe aceasta să răspundă de fiecare da tă când crede că este răspunsul
corect, chiar dacă are mici greșeli, dezvoltă stima de sine a acesteia și încrederea în sine dar și în ceilalți.
d) Dacă eu aș fi Adina, aș încerc să ajut elevul să -și dezvolte corect vocabularul, încercând să -i explic care
au fost greșelile dar și care au fost lucrurile bune pe care acesta le -a făcut, deoarece nu este important să
criticăm copilul și să -i arătăm cee a ce este greșit, ci este important să -l facem să se simtă bine și să -i arătăm
ceea ce este corect și ce ar putea îmbunătății.
a) Făcânt trimitere la teoria codurilor lingvistice de Basil Bernstein, putem evidenția faptul că Marius deține
un cod lingvist ic restrâns, deoarece folosește semnificații particulare, are un potențial mic de schimbare și nu
are logică în propozițiile pe care acesta le elaboarează, iar Corina deține un cod lingvistic elaborat, deoarece
utilizează informații independente de context , folosește semnificații universale adaptate contextului și are un
potențial mare de schimbare.