SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI ID LUCRARE DE L ICENȚĂ Orașul Suceava – Centru de polarizare turistică Coordonator științific , Absolvent ,… [605671]

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI ID

LUCRARE DE L ICENȚĂ
Orașul Suceava – Centru de polarizare turistică

Coordonator științific , Absolvent: [anonimizat]

2018

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
1

DECLARAȚIE

Subsemnata __________________ _____________________________ _____ _____,
absolventă a Facultății de Istorie si Geografie , specializarea
_____________________________ _________ ______________________________ declar pe
propria răspundere că lucrarea de licență cu titlul
„____________________ _________________________________________________________
___________________________________________________________________” este
rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse,
inclusiv de pe Internet, care au fost citate și indicate, conform normelor științifice și etice, în note
și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte
din lucrare nu încalcă dreptur ile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ
superior din țară sau străinătate în vederea obținerii unui grad sau titlu didactic ori științific.

Suceava, 20.06.2018
Absolvent: [anonimizat]

________________________
(semnătura în original)

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
2

CUPRINS

Argument ……………………………………………………… …………………. ……………………… …………………….. 4
Capitolul I
Probleme generale ale geografiei turismului
1.1.Definiții și concepte în turism……………………….. …………….. …………………. ……………… ………….. 5
Capitoul II
Prezentarea orașului Suceav a
2.1.Scurt istoric ……………………………………………………….. ……………… …………………… ……… ………… .6
2.2.Așezare și rute de acces ………………………………………. ……………… …………. ………….. ………………. 7
Capitolul III
Analiza potențialului turistic a orașului Suceava
3.1.Potențial turistic natural………………………………………………………….. ………………….. …………. ……8
3.2.Potențial turistic antropic ………………………………….. ………… ………….. …………………….. …………..9
3.2.1. Vestigii istorice …………………………………………. …………………… ………………………… ……………10
3.2.2. Statui și monumente…………………………………………………….. …….. …………………. ……… ………14
3.2.3. Muzee și case memoriale ……………………………. …………………… ……………. ……….. ………… ……17
3.2.4. Festivaluri și sărbători ………………………………… ……………….. …….. …………………. ……… ……… 19
3.2.5. Tradiții și obiceiuri………………………………………………… …………………………… ………… ………. 21
3.2.6. Divertisment………………………………………………………………… ……………………. ………….. …….. 22
Capitoul IV
Analiza bazei materiale a turismului orașu lui Suceava
4.1.Baza materială a cazării ……………………………………………………….. ……… ………………….. ……….. 25
4.2.Baza materială pentru alimentație publică ………………………………… ………………… ……………….. 28
Capitolul V
Infras tructur ă de transport
5.1.Transport public………………………………………………………… ………….. ………………….. …………….. 30
5.2.Transport rutier……………………….. …………………………………. ……………. …………………. ……… …..31
5.3.Transport feroviar………………………………………………… ……………………… …………………. ……….. 32
5.4.Transport aeria n…………………………………………………………… …………… ……………………. ……….. 32

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
3
Capitolul VI
Valorificarea poten țialului turistic al jude țului Suceava
6.1.Forme de turism în Suceava. …………………………………. ……………….. …….. …………………. ………. 33
6.1.1. Turismul montan…………………………………………. …………. …………… …………………. ……………. 33
6.1.2. Turismul cultural……………………………………. …………………. ………. …………………. ……………… 33
6.1.3. Turismul rural și agroturismul………………….. ………………………… ………………….. ………………. 34
6.1.4 .Turismul de afaceri și evenimente………………………………….. ………………………… ……….. …….34
6.1.5. Turismul religios……………………… ………………………………… ………………………. ………… ………. 35
6.2.Informatii turistice…………………………………………………… ……… ………………….. ……………. …….. 36
Concluzii ………… ……………………………………………………………………. ……………………. ………………..3 7
Bibliografie ………………………………………………………………………. ……………………….. ………………… 39

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
4

Argument

În ziua de astăzi, turismul se manifestă ca un domeniu distinct de activitate, cu un rol tot
mai important în domeniul economic și social. În România, turismul a fost considerat un factor
de progres și ci vilizație, ca un promotor al rela țiilor internaționale și al globalizării.
Turismul în Romania se exinde pe multe domenii, țara noastră având o îmbinare
armonioasă a diferitelor forme de relief , care ne oferă acest potențial turistic. Pe lângă formele de
relief variate, România are o istorie și o cultură specială care atrage turiștii străini, care pot vizita
fortărețe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri și case țărănești , decorate după specificul
regional.
Mi-am ales această temă de licență ” Orașu l Suceava – Centru de polarizare turistică ”,
deoarece Suceava reprezintă un important centru cultural, istoric, religios, impunându -se prin
vasta istorie care s -a scris pe această regiune.
Orașul Suceava se afl ă printre cele mai vechi și importante așeză ri ale țării. Fiind capitala
statului feudal Moldova, Suceava a avut un rol important în dezvoltarea și istoria țării, iar datorită
acestui statut, numele orașului se regăsește în numeroase izvoare documentare istorice.
Prin tema aleasă, vreau s ă scot în evidență importanța orașului Suceava, potențialul
turistic și faptul că reprezintă un centru istoric important, punct de plecare spre zonele turistice
din Bucovina .

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
5
Capitoul I
Probleme generale ale geografiei turismului

1.1.Definiții și conce pte în turism
Termenul de turism are ca origine cuvintele latinești: tornare = a se întoarce și turnus = o
mișcare circulară ce nu presupune schimbarea rezidenței. Turismul reprezintă o latură a sectorului
economic, unde activitatea prestată are ca scop o rganizarea și desfășurarea călătoriilor de
agrement și recreere.
Turismul reprezintă activitatea unei persoane care călătorește în afara zonei de domiciliu,
pentru o perioada scurtă de timp, cu alte scopuri decât exercitarea unei activităși renumerate la
locul vizitat.

Subiecții relațiilor turistice
Conform recomandărilor Conferinței Mondiale a Turismului, în activitatea turistică se
utilizază termentul de vizitator. Vizitatorul reprezintă persoana care se deplasează în alt loc decat
cel în care locuieș te, pentru o perioada mai mică de 12 luni, cu alt scop decat ce de remunerație.

Tursim intern, național și internațional
Turismul intern se referă la activitatea turistică realizată în interiorul proprii țări cât și
turismul receptor careinclude vizite le nonrezidenților pe teritoriul acelei țări .
Turismul național reprezintă activitatea turistică inclusă în categoria de turism intern, dar i
se adaugă turismul emițător, care face referire la rezidenții acelei țări care vizitează alte țări.
Turismul int ernațional include turismul receptor sau exportul de turism și turismul
emițător sauimportul de turism.

Conceptul de produs turistic
Produsul turistic reprezintă totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turiștilor de către o
întreprindere de profil în vederea satisfacerii nevoilor de turism a unei persoane denumite turist.
Produsul turistic este alcatuit din bunuri materiale si din servicii.
Bunurile materiale se disting in trei categorii:
– un patrimoniu de resurse natur ale, culturale, artistice, istorice , etc. care formeaz ă cadrul
fizic de bază și care vor manifesta atracție pentru turiști;

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
6
– elemente de infrastructură sau echipamente, care nu generează motivația în sine de
turism, dar contribuie la satisfacerea acesteia;
– unele facilități de acces, mijloacele de trans port alese de turiști pentru a ajunge la
obiectivele dorite;
Deși sunt străns legate între ele , noțiunile de produs turistic și obiectiv turistic au
conțtinuturi diferite.
Obiectivul turistitc face referire la elementele de atracție și se concretizează i n cele mai
diverse forme, cum ar fi: monumente istorice, monumente ale naturii, personalități.

Capitolul II
Prezentarea orașului Suceava

2.1. Scurt istoric
Orașul Suceava a fost marcat în istoria românilor începând cu 1359, anul fondării
primului sta t centralizat, Moldova, în timpul domniei lui Bogdan I (1359 -1265).
Conducătorii cei mai importanți, au fost Petru Mușat (1375 -1391), Alexandru cel Bun
(1400 -1432) și Ștefan cel Mare (1457 -1504).
În timpul domniei lui Petru Mușat, statul Moldova s -a cons olidat, capitala a fost mutată de
la Siret la Suceava(1388), devenind cel mai important centru politic, cultural, economic și militar
al țării.
Momentul de maximă dezvoltare a fost în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Calitățile
sale de om politic, de diplomat, de strateg, acțiunile sale pe plan militar pentru apărarea
suveranității și independenței Moldovei, realizările sale din domeniul culturii (Voroneț, Putna
etc.), l -au transformat într -un erou legendar.
Suceava a fost capitala Moldovei din 1388 până în 1566, capitala a fost mutată la Iași, sub
domnia lui Alexandru Lăpușneanu . Timp de un secol și jumatate, până în 1918, zona Sucevei a
fost sub stăpânire habsburgică, primind numele de Bucovina (în germană, Buchenland, ”țara de
fagi”).

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
7

Fig. 1 – Orașul Suceava

2.2.Așezare
Suceava este reședință județului Suceava, România situat în Moldova, Bucovina. Suceava
este amplasata în vecinătatea râului Suceava și la intersecția a trei mari drumuri comerciale de
importanță internațională: drumul Suceve i, cel al Lembergului sau Liovului venind din Cernăuți
(Ucraina) și cel Moldovenesc , astăzi: E576 și E85.
Județul Suceava are o suprafață de 8553,5 km2 și este situat in nord -vestul României. În
zona de nord se afla granișa cu Ucraina, la vest sunt județe le Maramure si Bistrița, la sunt se
invecinează cu județele Mureș, Harghita și Neamț, la sud -est Iași, iar la est cu județul Botoșani.
Orașul Suceava este considerat fiind printre cele mai vechi și mai importante așezări ale
României. Timp de peste patru secole (1359 -1775) a făcut parte din Principatul Moldova, dintre
care peste două secole a fost capitală, iar între 1775 –1918, în urma raptului teritorial Austriac, a
devenit oraș al Imperiul Austriac .

2.2. Rute de acces
Suceava este unul dintre cele mai vechi orase din Romania. Desi nu poate fi considerat un
important oras turistic, Suceava este cel mai bun loc de unde puteti incepe vizitarea Bucovinei si
a faimoaselor manastiri fiind un punct de plecare spre toate zonele turstice.
Principalele căi de a cces:
• feroviare:
– din Gara de Nord din Bucuresti pleac ă regulat trenuri spre Suceava , iar călatorie cu
trenul pe ruta București – Suceava poate dura aproximativ 9 ore.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
8
Cele mai importante legăuri care trec prin gara Suceava sunt: București -Bacău -Sucea va-
Vicșani, care continua spre ruta Kiev -Varsovia -Moscova.

• rutiere:
– pentru o călătorie cu un timp mai scurt se poate opta pentru microbuz. Calatoria dureaza
minim 6 ore.
– pentru comoditate se poate opta petru transportul cu mașina personală sau înch iriată.
Distanta Bucure ști – Suceava este de 447 km și trece prin numeroase ora șe frumoase: Buz ău,
Focșani, Bac ău, Roman.

• aeriene:
– Aeroportul International ”Ștefan cel Mare” Salcea, asigura rute către cele mai
importante orașe naționale și internațion ale. Spre București, călătoria nu durează mai mult de 1h.

Capitolul III
Analiza potențialului turistic a orașului Suceava
Județul Suceava este un pământ al legendelor, este un loc din care a luat naștere o veche
civilizație sub numele de Bucovina. Una din trăsăturile importante ale acestei zone este faptul că,
pe o suprafață mică se regăsesc numeroase atracții turistice și facilități de practicare a sporturilor
de iarnă, pescuit și vânătoare.
Poten țialul turistic este reprezentat de îmbinarea elementel or naturale, economice și
cultural -istorice de interes turistic. În func ție de natura acestor resurse, poten țialul turistic poate fi
natural sau antropic.
Municipiul Suceava are un poten țial turistic dezvoltat deoarece reprezint ă o resurs ă de
traditie, istorie și religie, dar în acela și timp este un ora ș modern și tineresc, având ca sursă
Universitatea ”Ștefan cel Mare”.

3.1.Poten țial turistic natural
Orașul Suceava este punctul de plecare spre toate destina țiile cu poten țial turistic natural,
cel mai ap ropiat fiind la 35 km. Ora șul Gura Humorului este un ora ș turistic important recunoscut

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
9
pentru practicarea sporturilor de iarn ă, având la dispozi ție dou ă pîrtii de dificult ăți diferite și un
patinuar.
De asemenea din ora șul Suceava se merge spre Campulu ng Moldovenesc, Vatra Dornei ,
zone cu poten țial turistic natural important, bogate în rezerva ții naturale floristice, forestiere și
geologice.

Fig. 2 – Potențial turistic natural ( Pârtia de schi ”Șoimul”)

3.2.Poten țial turistic antropic
Datori tă faptului c ă zona Sucevei este un loc al legendelor, cu o mare încarcatur ă istoric ă,
locul de naștere a unei vechi civilizații, cunoscut sub numele de Bucovina , are un potențial
turistic antropic important.
Creațiile reprezentative ale genului românesc pentr u această zonă sunt ilustrate în
expozițiile și colecțiile unor moderne unităși muzeale, care în fiecare an atrag un numar foarte
mare de vizitatori din tară și din străinatate.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
10

Fig. 3 – Harta potențialului turistic antropic

3.2.1. Vestigii ist orice
Cetatea de S caun a Sucevei este situat ă pe un platou inalt, un lo c special de unde poate fi
observat ora șul. Aceasta a fost ridicat ă de către Pentru I Mușat, în anul 1338, cu oca zia mutării
scaunului domnesc de la Siret la Suceava.
Cetatea a fost c onstruită din piatră, iar mai târziu a fost întărită de către domnitorul Ștefan
cel Mare, cu ziduri înalte de peste 10 m și cu o grosime de 4 m.

Rămășițele Cet ății Șcheia , aflate în partea de nord -vest a orașului. Cetatea Scheia a fost
ridicată in sec.X IV sub forma unui romb cu latura de 36 m. în interior și ziduri groase de 3 m.
Cetatea este una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova și a fost daramată în timpul domniei lui
Alexandru cel Bun. În momentul de față mai există doar ruinele unui contrafort din partea de
Vest a fostei cetăți.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
11

Fig. 3 – Poză actual ă cu Cetatea de Scaun a Sucevei

Ruinele Palatului Domnesc sunt situate în centrul orașului de astăzi. Peste resturile unui
palat din lemn, din timpul domniei lui Petru Mușat, voievodul Ște fan cel Mare a ridicat o clădire
de piatr ă. În ziua de astăzi s -au pastrat urmele unor încăperi și beciuri.

Fig. 4 – Ruinele Curții Domneș ti

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
12
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou a fost începută de voievodul Bogdan al III -lea, fiul lui
Ștefan cl Mare, și a fost terminată de către fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă, în anul 1522. Odata
cu reînființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, in anul 1991, biserica mănăstirii Sfântul
Ioan cel Nou de la Suceava, devine Catedrala Arhiepiscopiei. Aici se afla moastele Sf. Ioan cel
Nou, aduse in anul 1589 de la Biserica Mirauti (fosta catedrala mitropolitana a Moldovei).

Fig. 5 – Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou

Biserica Sf. Dumitru, a fost ridicată de Petru Rareș în anii 1534 -1535. Biserica păstrează
arhitectura stilului moldovenesc. Pisania, asezata deasupra usii de la intrare, in partea dreapta, are
in partea superioara doi ingeri ce poarta o cununa in interiorul careia se afla stema Moldovei.
Turnul clopotnita (inalt de 45 m) aflat in curtea bisericii a fost construit de Alexandru
Lapusneanu in 1560. Turnul are pe una din laturile sale una dintre cele mai bine realizate steme
ale Moldovei.
Palatul a dministrativ se afl ă într-o clădire din anii 1903, construit ă în stil baroc. Acesta se
alfă în centrul vechi al orașului Sucevei și servea drept sediu al autorităților administrative ale
orașului, astăzi fiind sediul Prefecturii și Consiliului Județean Suceava.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
13

Fig. 6 – Palatul Adminitrativ (poză veche și poză actuală)

Palatul de Justiție din Suceava este o cl ădire reprezentativ ă pentru orașul Suceava, fiind
construita în anul 1885 ca și sediu pentru Tribunal și Judecătorie.

Fig. 7 – Palatul de Justiție (poză veche și poză actuală)

Colegiul Național „Ștefan cel Mare” este cea mai ve che instituție de învățământ liceal
din orașul Suceava. Liceul a fost înființat în anul 1860 în urma solicitărilor românilor bucovineni
de a avea școli în limba română.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
14
Uzina de Apă din Suceava este un ansamblu de clădiri cu valoare de patrimoniu ind ustrial
în care a funcționat fosta uzina de apă a orașului Suceava, dată în folosință la data de 12 august
1912. Ea se află pe Strada Apeductului nr. 4, în zona Suha .

3.2.2. Statui si monumente
Statuia ecvestr ă lui Ștefan cel Mare se afl ă în apropierea Ce tății de Scaun a Sucevei, înr-
un loc de unde poate fi observată și din centrul orașului . Aceasta a fost inaugurată în anul 1977,
fiind opera sculptorului Eftimie Bârlădeanu.

Fig. 8 – Statuia ecvestr ă a lui Ștefan cel Mare

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
15
Statuia lui Petru M ușat este situat ă pe strada Ștefan cel Mare. Aceasta este operă a
sculptorului Paul Vasilescu, fiind realizată din bronz, în cinstea voievodului Petru Mușat care a
mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava.

Fig. 9 – Statuia lui Petru Mușat

Oul încondeiat din Suceava este un simbol pentru tradiția încondeierii ouălor în zona
Bucovinei. Uriașul ou este situat langa Cetatea de Scaun a Sucevei și datorita mărimii sal e, a
intrat în Cartea Recordurilor ca fiind ” cel mai mare ou tradițional din lume”.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
16

Fig. 10 – Cel mai mare ou tradi țional

Grupul statuar „Familia Brâncoveanu” din Suceava (Grupul statuar „Sfinții Martiri
Brâncoveanu”) este un monument din bron z în cinstea domnului Țării Românești Constantin
Brâncoveanu (1688 -1714). Statuia se află în spatele Palatului de Justiție, langă Biserica Nașterii
Maicii Domnului.

Statuia „Bucovina înaripată” din Suceava este un monument din fibră de sticlă realizat
de către sculptorul Mircea Dăneasa din anul 2009. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de
lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare .

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
17
3.2.3. Muzee și case memoriale
Hanul Domnesc este printre cele mai vechi clădiri a municipiului Suceava (de la sfarsitul
sec. al XVI -lea si inceputul sec. al XVII -lea). Acesta a fost initial dedicat găzduirii unor dreg ători
străini, oaspe ți de seam ă și mari negustori. După ocuparea Bucovinei de catre imperiul
Habsburgic, Hanul Domnesc, dev ine casă de vânătoare pentru membrii familiei imperiale.
În prezent este Muzeul Etnografic și de Art ă Popular ă al Sucevei și dispune de o serie de
colec ții: piese de port și podoabe de s ărbătoare, textile, obiecte de lemn, os, metal, ceramic ă,
recuzita pentru obiceiuri de nunta si Anul Nou, mobilier tradițional.

Fig. 11 – Hanul Domnesc (actual Muzeul Etnografic și de Artă Populară)

Muzeul Satului Bucovinean este un muzeu în apropierea Cetății de Scaun a Sucevei care
pune în valoare patrimoniul cultural -arhitectonic de factură populară din Țara de Sus . Muzeului
Satului Bucovinean prezintă organizarea și activitatea complexă a satului tradițional, arhitectura
gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile,
meseriile și m eșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina . Alături de
gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de -a lungul ulițelor, în vatra satului, ca centru
polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotnița Vama, crâș ma Șaru Dornei și
școala Securiceni.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
18

Fig. 1 2 – Muzeul Satului Bucovinean

Fig. 13 – Harta Muzeului Satului Bucovinean

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
19
Muzeul de Științele Naturii din Suceava este un muzeu științific înființat în anii 1976 –
1977. El îș desfășoară activitate într-o clădire istorică construită la începutul secolului al XIX -lea
în centrul orașului, ce a găzduit în trecut Școala populară de băieți (Haupschule) din Suceava.
Muzeul se află pe Strada Ștefan cel Mare nr. 23, în Parcul Profesor Ioan Nemeș.

Complexul Muze al Bucovina a fost înfiin țat în anul 1895, de -a lungul timpului acesta
având mai multe denumiri. Muzeul are urmatoarele sec ții: arheologie, istorie, științele naturii,
artă, memoriale, observator, bibliotec ă, laborator de restaurare și conservare. Complexu l Muzeal
Bucovina deține materiale arheologice din perioada Paleolitic ă până în epoca contemporan ă,
piese dacice, piese rezultate din sapaturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colec ții de
ceramic ă, piese litice, metal, textile, documente, arta, mineral ogie-petrografie, paleontologie,
botanica, malacologie, entomologie, mamalogie.

Planetariul Suceava a fost înfiin țat în anul 1982, cu scopul de a reda imagini ale cerului
din ziua respectiva, a cerului din emisfera sudic ă și nordic î, a sistemului solar, satelitilor galileeni
și a planetelor vizibile. Planetariul se află intr-o cladire încapatoare, sal ă circulara avand 80 de
locuri .
Este dotat cu un proiector complex top ZPK 2, proiectoare auxiliare si aparatura audio –
video, cu ajutorul carora se proiecte aza: soarele, luna, planetele, aproximativ 6.000 de de stele,
evolu ția cometei Donati, fenomenul stelelor c ăzatoare sau mi șcarea unui satelit artifcial .

3.2.4. Festivaluri și sărbători
Viața în Bucovina este marcat ă de o serie de evenimente, sărbători și festivaluri care au
loc anual. Aceste tradiții vechi sunt bine păstrate în aceste locuri
In luna august are loc cel mai important eveniment din Suceava : Festivalul de Art ă
Medieval ă Ștefan cel Mare . Evenimentul are loc în Cetatea de Scaun a Sucevei, unde timp de 3
zile au loc scenete de teatru pentru copii, școli de dans și tir, ateliere de lupte și turniruri,
acompaniate de muzica medievala .

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
20

Fig. 1 4 – Festivalul de Artă Medievală

Bucovina Rock Castle este un festival de rock desfășurat în perioad a 25-27 august, la
Cetatea de Scaun a Sucevei care reunește zeci de trupe rock și public din toată lumea.
În luna septembrie se desfa șoară Tărgul de Toamn ă, eveniment care promoveaza
produsele agro -alimentare și meșteșugărești specific zonei Bucovinene.

Zile și Nopți Studen țești, este un proiect universitar de mare amploare, care se desf ășoară
în perioada 7 -27 mai și este marcat de evenimente cu rol educativ dar și de divertisment. În
aceast ă perioad ă au loc concerte jazz, blues, rock la care intrarea e ste liber ă pentru toate
persoanele interesate.
În perioada aprilie -mai are loc ”Paștele în Bucovina” eveniment care este marcat prin
păstrarea tradi țiilor de Pa ște și organizarea de t ârguri tradi ționale .
La sfărșitul lunii iunie au loc diferite eveniment e intitulate Zilele Sucevei . În această
perioadă au loc concursuri de dans și muzică pentru tinerii talentați, dar și concerte de muzică
populară și modernă, susținute de artiști recunoscuți internațional.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
21
3.2.5. Traditii si obiceiuri
În Bucovina, sărb ătorile au fost ținute din cele mai vechi timpuri și au fost păstrate în
mare parte și astăzi. Toate obiceiurile sunt strâns legate de marile sărbători din calendarul creștin,
cum ar fi Crăciunul, Boboteaza,Paștele, Sânzienele sau de momentele esențiale al e vieții ca
nașterea, botezul, nunta sau moartea.
Sarbatoarea Crăciunul și Anul Nou sunt sărbători care se păstrează, poate, mai mult decât
în alte părți, fără mari abateri de la tradiție.
În perioada Crăciunului se organizeaza spectacole de colinde și Târguri de obiecte
tradiționale, iar în ajunul anului nou are loc Festivalul internațional de datini și obiceiuri de Anul
Nou „După datina străbună”, marcat de dansuri cu diferite personaje ca urși, capre sau căluți
specifice jocurilor tradiționale pentru fiecare zonă din județ
Paștele, alături de Crăciun este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății.
Sărbătoarea începe de fapt cu Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea Mântuitorului în
Ierusalim și continuă cu Săptămâna Mare c are are menirea împărtășirii patimilor lui Hristos și
sfârșitul celor 40 de zile de post.
Bucovina este recunoscută pentru tradiția păstrată nepătat până în zilele noastre legate de
obiceiurile locului și de încondeiatul ouălor. În Bucovina, în noaptea de Paști, există obiceiul
aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri și coline sunt aprinse focuri puternice care ard toată
noaptea. În jurul lor, se adună sătenii care povestesc întâmplări din viața lui Iisus, iar băieții sar
pe deasupra focului, pentru a îndepărta duhurile rele.
Hramurile sunt și ele obiceiuri calendarilstice, legate de prăznuirea patronilor bisericilor,
prilej de întâlnire a familiilor cu rudele și cu membrii ce locuiesc în alte localități.
Cele mai renumite hramuri din județ sunt cele de la Suceava de Sfântul Ioan sau
Sânzâienele și cele de la Putna și Cacica de Adormirea Maicii Domnului pe 15 august. La acestea
cel mai important rol îl au slujbele religioase care adună an de an zeci de mii de credincioși veniți
din toate colțurile țări i.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
22

Fig. 1 5 – Tradiții și obiceiuri de Anul Nou Bucovina

3.2.6. Divertisment
Pentru petrecerea timpului liber in Suceava exista numeroase magazine și centre
comerciale pentru a face cumpărături sau pentru a juca jocuri individuale și de echipă (bowling,
biliard, poker) : Shopping City Suceava, Iulius Mall, Centrul Comercial Zimbru .
Pentru vizionarea de filme 2D și 3D, exista două cinematografe de ultimă tendință.
Cinema c ity se afla în incinta Iulius Mall și dispune de 8 săli de cinema și de Cine ma Bar. Al
doilea cinema este Cinema Modern și se alfă în centrul Sucevei și dispune de o sala de cinema cu
proiectie 2D și 3D.
Viața de noapte în Suceava este interesant ă și are c âte ceva de oferit at ât pentru tinerii
localnic i, cât și pentru cei care au trecut de 30 ani. Printre cele mai cautate localuri sunt: Oscar
Wilde -Pub, Versus, Sakura, Hennesy ’s Pub, etc.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
23

Fig. 1 6 – Localuri Suceava

Cea mai nouă investiție din oașul Suceava este Centrul de Agrement Tătărași . Centrul
dispune de numeroasel e spații verzi amenajate cu gazon, plante și arbuști ornamentali , dar și de
acces gratuit la o mulțime de facilități – locuri de joacă pentru copii, terenuri de minigolf, terenuri
de sport, un foișor muzical, un debarcader cu bărci și hidrobiciclete, o fân tână arteziană, clădiri
administrative și o cafenea.
Accesul spre zona de agrement a Sucevei se face virând la dreapta din capătul străzii
Mitropoliei, pe lângă fosta Uzină electrică, spre lacurile de la baza dealului Tătărași .

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
24

Fig. 17 și 18 – Centrul de Agrement Tătărași, Suceava

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
25
Capitoul IV
Analiza bazei materiale a turismului orașului Suceava

4.1. Baza materială a cazării
Cazarea turistică este cea mai importantă compnentă a bazei tehnico -materiala a
turismului, cazarea turiștil or este serviciul de bază.
Unitățile de cazare turistică sunt construcții special amenajate și dotate, clasificate după
gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, a căror principal scop este de
găzduire a turiștilor și de presta rea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în
respectivele unități.
Conform prevederilor legale, unitățile de cazare turistică se împart în mai multe tipuri
dintre care in oașul Suceava se regasesc:
• Hoteluri și hoteluri -apartament
• Hoste luri
• Hoteluri pentru tineret
• Moteluri
• Vile
• Hanuri

Conform Breviarului Turistic al Județului Suceava de la Direcția Județeană de Statistică
Suceava, în luna noiembrie 2017, pensiunile agroturistice au deținut cea mai mare pondere,
respectiv 36,8%, urmate de pensiunile turistice urbane (29,1%), hoteluri (17,7%), vile turistice
(4,6%) și 11,8% celelalte tipuri de structuri de primire turistică (moteluri, hostel – uri, cabane
turistice, bungalow – uri, s.a.). Capacitatea de cazare turistică, în funcțiune, a s tructurilor
de primire existente în județul Suceava în luna noiembrie 2017 a fost de 213.699 locuri – zile, în
scădere cu 9,3% comparativ cu luna octombrie 2017. Față de luna noiembrie 2016 capacitatea de
cazare turistică în funcțiune a crescut cu 5,3%. În perioada 01.01.2017 – 30.11.2017, în structurile
de primire turistică din județul Suceava, au fost înregistrate 345.417 sosiri, cu 13,8% mai multe
față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul de sosiri ale turiștilor români în perioada
01.01.2017 – 30.11.2017 a fost de 294.263 persoane, valoare mai mare cu 15,9% comparativ cu
perioadă similară din anul 2016. Numărul de turiștilor străini înregistrați în perioada 1.01 –
30.11.2017 a fost de 51.154 persoane, în creștere cu 3,3% față de aceeași perioadă din anul 2016.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
26
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare În luna noiembrie 2017, în județul Suceava,
indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune a fost de 25,3% pe total
structuri de primire turistică, mai mic cu 3, 3 puncte procentuale față de luna octombrie 2017
(28,6%). Comparativ cu luna noiembrie 2016 indicele de utilizare netă a capacității de
cazare turistică în funcțiune a crescut cu 1,9 punct procentual (23,4%). In luna noiembrie 2017
indicele de utilizare î nregistrat de structurile de primire turistică din județul Suceava a fost cu 2,4
puncte procentuale mai mic față de indicele înregistrat la nivel național (27,7%). Comparativ cu
indicele de utilizare netă a locurilor de cazare la nivel național situația se prezintă astfel:

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
27

În ultimul grafic se poate observa preferințele turiștilor in perioada 2015 – 2017, în
alegerea tipului de cazare. Se poate observa o creștere în anul 2017 pentru cazările în pensiunile
agroturistice

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
28

Fig. 1 9 – Cele mai importante cazări din orașul Suceava

Hotel Continental Suceava este situat pe strada Mihai Viteazul, in apropiere de centrul
orașului și de ceme mai importante obiective turistice. Hotel Continental Suceavareprezinta
alegerea ideala pentru o vaca nta leisure sau pentru turismul de afaceri, prin organizarea diferitelor
evenimente ale companiei dumneavoastra. Hotelul are cea mai buna oferta de sali de conferinte
din oras.
Hotelul Daily Plaza este un hotel confortabil și ospitalier în centrul orașulu i Suceava,
aproape de majoritatea edificiilor administrative ale județului și municipiului, de sucursalele și
sediile celor mai importante bănci și firme. Hotelul este situat pe aleea pietonală din centrul
orașului.
Situată la doar 300 de metri de vechea cetate a Sucevei, Pensiunea Rapsodia oferă cazare
în stil rustic, cu acces gratuit la internet Wi -Fi în camere și grădină în stilul unui parc cu terasă de
vară. Autogara din Suceava este la 300 de metri de proprietate, în timp ce gara se află la 4,5 km.
De la Rapsodia se poate ajunge la cel mai apropiat restaurant, într -o plimbare de 5 minute.

4.2. Baza materială pentru alimen tație publică
Baza materială pentru alimentație publică cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o
serie de activități comple xe, de la prepararea mâncărurilor, a produselor de cofetărie și patiserie,

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
29
până la servirea acestora,î mpreună cu alte produse, cum ar fi băuturi alcoolice și nealcoolice,
clienților/ turiștilor, într -un mediu relaxant, plăcut, astfel încât să fie satisf ăcute cerințele acestora.
În Bucovina, mancarea este delicioasa. Portiile sunt generoase, majoritatea preparatelor
fiind gatite cu multa carne si sosuri nemaipomenite.
Printre bucatele renumite in Bucovina amintim de: ciorba radauteana (ciorba de pui,
smantana si usturoi), galuste bucovinene (sarmale), hribi cu smantana, parjoale (chiftele mari din
carne de porc), stufat de miel, balmos de Bucovina (mamaliguta cu telemea si cas), chisca cu
hrisca (caltabos), coltunasi cu carne de vaca, tocinei (cartofi cu unt, smantana si cascaval),
tochitura bucovineana, opintici cu smantana si mamaliguta.
În orașul Suceava există o diversitate mare în privința restaurantelor, cele mau populare
sunt: Latino, Casa Bucovineana, Pepenero Pizza, Mosaik, etc.

Fig.20 – Cele mai populare restaurante din Suceava

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
30

Capitoul V
Infrastructură

5.1. Infrastructura de transport
Suceava are un sistem de transport in comun eficient. Deoarece traficul nu este la fel de
aglomerat ca in Bucuresti, multi localnici opteaza p entru autobuze sau microbuze pentru a se
deplasa la serviciu. Principalele mijloace de transport din Suceava sunt autobuzele. Acestea
circula pe 7 trasee si acopera toate zonele importante ale orasului si pe cele de la marginea
orasului.. Taxiurile sunt vo psite in culoarea galbena si sunt raspandite prin tot orasul

Legăturile cu marile orașe sunt asigurate prin următoarele drumuri principale:
– E85 – DN 2 (București – Suceava – Siret)
– E67 – DN17 (Suceava – Gura Humorului – Dej)
– E58 – DN29 (Suceava – Boto șani)
– DN29A (Suceava – Dorohoi).

5.2.Transport public
Mai multe rute de autobuz și maxi -taxi leagă zonele principale și atracțiile turistice ale
orașului Suceava.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
31

Rute transport public

5.3.Transport rutier
Companiile de taxiuri
Alyoda: 0230 533.333
Cristaxi: 0230 522.222
Eurotaxi: 0230 511.116

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
32
Închirieri auto
Autonom
Adresa: Str. Aeroportul Nicolae Balcescu 2 si A eroportul Suceava
Telefon: 0230 521.101 sau 0748 295.660
Email : www.autonom.ro

EuroCars România
Adresa: km 12 E58, Salcea (Aeroportul Suceava)
Tel: 0727 37 37 99
Email: www.eurocars.ro

5.4.Transport feroviar
Orașul Suceava este situat pe magistrala 500 a Căilor Ferate Romane, cu legătură la
Bacău și București. Calea ferată, leagă orașul Suceava de București, de localitatea Vicșani spre
Ucraina și cu municipiul Vatra -Dornei spre Transilvania, făcând astfel legăt ura cu toate zonele
țării.
Stația Suceava – Burdujeni (Gara Suceava)
Adresa: Str. Nicoale Iorga 7
Telefon: 0230 517.117

Există trenuri zilnice din / spre Bacău, Brașov, Campulung Moldovenesc, Cluj, Constanța,
Gura Humorului , Putna , Timișoara, Vatra D ornei , Vatra Moldovitei și alte orașe din România.

5.5.Transport aerian
Aeroportul "Ștefan cel Mare" Suceava este amplasat la 11,2 km est față de orașul
Suceava, accesul fiind posibil prin D.N. 29. Pe Aeroportul "Ștefan cel Mare" Suceava sunt curse
regulate către cele mai importante orașe din țară, dar și internaționale.

Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava (SCV)
Telefon: 0230 529.999
office@aeroportsuceava.ro
www.AeroportSuceava.ro

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
33
Linii ae riene cu servicii către Suceava:
Zboruri Tarom Direct din / spre: București (OTP)
Pentru zboruri și bilete de avion, vă rugăm să vizitați: www.tarom.ro
Zboruri WizzAir, zboruri international.
Pentru zboruri și bilete de avion, vă rugăm să vizitați: www.wizzair.ro

Capitoul VI
Valorificarea potentialului turistic al judetului suceava

6.1. Forme de turism în Suceava
Formele de relief din jude țul Suceava și climă favorabilă practic ării turismului în orice
perioadă a anului, reprezintă un avantaj pentru turismul zonei Sucevei.
Orașul Suceava reprezint o sursă bogată de istorie și cultură, care reprezintă un motiv
pentru vizitarea și explorarea acetuia , iar în același timp este un centru touristic cunoscut că are
deschidere către mai multe zone turistice precum Gura Humorului, Vatra Dornei, Munții Rarău,
etc.

6.1.1.Turismul montan
Practicarea turismului montan în județul Suceava este favorizată de prezența Carpaților
Orientali. Masivul Rarău si Munții Calimani oferă condiții de practicare a drumețiilor montane și
a sporturilor extreme .
În Gura Humorului, principala atractie turistică este Partia de Schi ”Șoimul”, care pune la
dispoziție doua pârtii dotate cu nocturne și telescaun .

6.1.2.Turismul cultural
Suceava deține un patrimoniu cultural -istoric de mare valoare și atractivitate turistică:
obiective cu caracter istoric -militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea
Zamca), construcții civile (Curtea Domneasc ă și Hanul Domnesc din Suceava), precum și peste
25 de unități muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, Muzeul
Satului Bucovinean , Muzeul de Științe Naturale din Suceava, Muzeul Etnografic Suceava .

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
34
Zonele rurale sunt ce le care au păstrat datinile si tradițiile, meșteșugurile si obiceiurile
străvechi. Aici se regăsesc adevărate opere de artă cum ar fi ceramică, covoare țesute manual,
cojocărit, țesături, instrumente populare, măști etc.

6.1.3.Turismul rural și agroturi smul
Turismul rural este predominat de turisti străini care vin să se cazeze in case vechi,
tradiționale pentru a experimenta modul de viață din satele Bucovinene și pentru a lua contact
direct cu natura.
Ofert ele de agrement din turismul rural sunt reprezentat e sesiuni de echitație , drumeții
pedestre, cicloturism, pescuit și vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice
bucătăriei țărănești.
O serie de localităti precum: Sucevița ,Vama, Moldovița , Putna, Ciocanesti, Mănăstirea
Humorul ui ,Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Șarului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna
Candreni, Cirlibaba, Poiana Stampei, Saru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîșca, Marginea, Argel,
etc. sunt deja consacrate în practicarea acestui tip de turism.

6.1.4.Turismu l de afaceri și evenimente
Turismul de afaceri este considerat principal ul tip de turism practicat în orașul Suceava .
Unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane și
training -uri. Pe lângă organizarea congres ului sau a conferinței, beneficiarii au parte de un întreg
pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de
secretariat, servicii de traducere simultană, vizite pentru participanți, programe de divertisment și
mese festive.
Dacă în anii trecuți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima
perioadă turismul de acest gen s -a extins către noi experiențe. Dup ă sesiunile de training si
converințe, unitățile hoteliere pun al dispoziție si act ivități de recreiere, cum ar fi excursiile în
oraș sau în zonele appropriate, pentru a dezvălui străinilor frumusețile Sucevei, implicit a
Bucovinei.
Turismul e evenimente a avut o mare creștere în ultimii ani, prin organizarea de
evenimente cultural -istorice, la Cetatea de Scaun a Sucevei, dar și prin concertele de muzică ce
reunesc artiști și genuri musicale internaționale.

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
35
6.1.5.Turismul religios
Turismul religios este unul din cele mai importante forme de turism pentru Suceava.
Orașul Suceava dispun e de o multitudine de Biserici și Mănăstiri importante, cu o valoare istorică
mare. Cea mai căutată mănăstire fiind Manastirea "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava, care este
inclusa pe lista de monumente UNESCO.
Nu în ultimul rând, Suceava este punctul de plec are spre Mănăstirile din regiunea
Bucovina, renumite pentru culorile folosite in arhitectura acestora, ”albastru de Voroneț”, culoare
ce se găsește la picturile Mănăstirii Voroneț, din loalitatea Voroneț.

Fig. 21 – Mănăstirile Bucovinei

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
36
6.2.Informa tii turistice
Centrul de informare turistică Suceava
(Centrul Județean de Informare Turistică InfoTurism Suceava)
Adresa: Str. Ștefan cel Mare 36
Telefon: 0230 551.241
Email: infoturism@cjsuceava.ro
Website
Deschis: Mon. – Vineri 8:00 – 16:00; Închis S at. & Sun.
Centrul de informare turistică oferă hărți, broșuri și informații despre cazare, restaurante și
transport.

Suceava – Numere de telefon utile
– Suceava Cod Zona (Prefix Suceava) 230 & 330
– Ambulanta (Ambulanta) – 112
– Poliția (Politia) – 112
– Fire Department (Pompierii) – 112
– Local & County Arhive (Arhivele locale) – 0230 203.726, Adresa: Str. Ștefan cel Mare 33
Suceava 720023
– Primaria (Primaria) – 0230 212.696
– Better Business Bureau (Oficiul pentru Protectia Consumatorilor) – 0230 530.876
– Suceava Spitalul de Urgenta ( Spitalul Judetean de Urgenta) – 0230 222.098, Adresa: B –
dul 1 Decembrie 1918, nr. 21

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
37

Concluzi i

În concluzie putem numi orașul Suceava un centru istoric, cu bogate resurse culturale,
religioase, cu tradiții și obic eiuri specific zonei Bucovinene.
Prin aspectul său de astăzi, orașul Suceava este considerat un oraș plăcut și interesant, cu
importante obiective turistice, în special ve chile monumente ce amintesc de glorioasa perioada a
lui Petru Mușat și Ștefan cel Ma re, precum si numeroasele mănăstiri care dovedesc credința
moștenită de la domnitorii Sucevei.
Puncte tari:
Generale:
– imaginea externa a României s -a îmbunătățit;
– numărul turiștilor străini sosiți în România înregistrează un trend pozitiv;
Potențialul natural :
– natura intactă, favorabilă dezvoltării unui turism ecologic și în natură;
– cadru natural deosebit;
– bogat potențial cultural.
Componenta de cazare :
– serviciile de cazare sunt acceptabile;
– prestatorii de servicii sunt amabili și ospitalie ri.
Turismul cultural:
– potențialul cultural este foarte bun, dar ar trebui cunoscut și exploatat mai
mult;
– este apreciat în mod special potențialul cultural al Bucovinei ;
– oferta culturală este foarte diversificată.
Calitatea personalului din turism :
– angajații din turismul sucevean se disting prin amabilitate
– buna pregatire profesională.
Puncte slabe:
Generale :
– infrastructura
– sezonul estival este prea scurt;

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
38
– in opinia turiștilor străini nu toate componentelor prezentate în oferte se regăs esc și la fața
locului (componenta etica a ofertantilor din turism);
– raportul pret calitate nu este intotdeauna corect;
– deficiente ale infrastructurii turistice;
Potențialul natural :
– trebuie imbunatatit aspectul spațiilor verzi ;
– trebuie controlat ă poluarea unor ape și a unor zone de interes turistic.
Calitatea serviciilor :
– slaba calitate a serviciilor turistice;
– lipsa de pregătire si de motivare a resurselor umane din turism;
– personalul din hotelurile clasate sub 4 stele nu au tot timpul pr egătire de
specialitate

Loredana Dumitru UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA
39
Bibliografie
– Suceava – Emandi emil, 1989
– SUCEAVA – Institutul Proiect Bucovina S.A., 1993
– Ghid de turism – Judetul Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 2001 -2002 :
– http://www.istoria.md/articol/285/Suceava,_Rom%C3%A2nia,_istoricul_localit%C4%83
%C5%A3ii
– http://www.infoturism.ro/download -pdf/g hid-suceava.pdf
– http://www.scritub.com/geografie/turism/Studiu -asupra -potentialului -tu95164.php
– http://www.romanianmonasteries.org/bucovina/bucovina -geography/suceava
– https://www.tripadvisor.co.uk/Tourism -g30406 6-
Suceava_Suceava_County_Northeast_Romania -Vacations.html
– http://romaniatourism.com/suceava.html
– https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava