Capitolul 2. Istoricul Si Structura Actuală A Industriei Lemnului În România [605664]

2.ISTORICUL ȘI STRUCTURA ACTUALĂ A INDUSTRIEI LEMNULUI ÎN
ROMÂNIA

2.1 Industria lemnului între secolele XIX -XX

Revoluția industrială a fost factorul declanșator al dezvoltării economice și sociale
începând cu secolul XVIII, în Anglia. După modelul anglican se dezvoltă și celelalte țări
vestice ale Europei, dar și SUA. Această revoluție dezvoltă conceptul de urbanizare, spațiul
rural este văzut ca piață de desfacere a noi afaceri industriale și nu numai. Această perioadă
odată cu dezvoltarea tehnol ogică, face trecerea de la fabricarea produselor manual la cea
mecanizată, care vine cu o multitudine de avantaje. Printre acestea se numără: creșterea
producției, înbunătățirea metodelor de transport ceea ce însemna dezvoltarea schimburilor
comerciale și implicit a economiei.1
Pe teritoriul României, această revoluție se declanșează mai târziu, la jumătatea
secolului XIX, mecanizarea fiind remarcată în domeniile industriei alimentare ( morăritul,
fabricarea zahărului ), textile, în industria lemnului, met alurgiei, mineritului. Odată cu
proclamarea reformelor lui Alexandu Ioan Cuza, dar și obținerea independenței de stat
încurajează începând cu anul 1887 luarea unor măsuri care să vină în ajutorul industriei la
nivel național. La sfârșitul secolului XIX înc ep să se fabrice mașinării agricole, fiind cel mai
dezvoltat sector din economia Românească.2
În procesul evoluativ al României din punct de vedere industrial și economic s -a făcut
trecerea la diferite orientări politice fiecare conturate foarte distinct unele de altele. Așadar
factorul declanșator al progresul social, economic, industrial se datorează unirii principatelor
și câștigarea independenței. Industria s -a dezvoltat destul de lent, cu ajutorul capitalurilor
străine. La ancheta industrială de la în ceputul secolului XX, această ramură economică era
reprezentată prin 62,3 mii de unități productive iar forța de muncă era reprezentată de
aproximativ 170 000 de persoane, ceea ce însumează faptul că industria mașinistă încă nu este

1 Poșnev B. F, et al ( 1954), Istoria Modernă
2 Banabic Dorel ( 2018), Evoluția tehnicii și tehnologiilor de la prima la
a patra revoluție industrială și impactul lor social, https://academiaromana.ro/sectii/sectia08_tehnica/doc2018/2018 -0926 –
Banabic -DiscursRecepti e.pdf , accesat pe 15.11.2019

răspândită în toate u nitățile. Industria lemnului se clasa în tipologia industriilor mari, pe al 3 –
lea loc ca importanță după industria alimentară și cea chimică. Dintre toate ramurile industiei
lemnului, cea mai importantă era considerată producția de cherestea care deținea 18% din
forța motrică și oferea 10 % din valoarea producției pe care o încuraja statul. Capitalul străin
în industria lemnului din România între anii 1900 -1910 era reprezentat de un procent de
69,6% provenit din țări ca Germania, Imperiul Austro -Ungar, Olan da, Anglia. 3
În industrie conform recensământului din 1913 erau aproximativ 400.000 de
muncitori, dintre care 167 000 activau în cea prelucrătoare. După Primul Război Mondial,
economia a avut de suferit. O multitudine de căi de ferate au fost distruse c eea ce a dus la
îngreunarea transportului de mărfuri, ceea ce determină stagnarea industriei.

Tabel 1. Aportul de păduri din România după Marea Unire

Teritoriul Suprafețele
împădurite ( ha)3
Transilvania și Banatul 4.110.479
Vechiul Regat 2.497.632
Bucovina 451.220
Basarabia
249.356

3 Făgărășan G. ( 2002),România 100 de ani de dezvoltare

Tabel 2 Industria lemnului în România în anul 1919

Teritoriu
l Număr
interprinderi3 Capital
investit3 Personal
ul total3 Valoarea
producției (mii lei)3
Transilva
nia 240 191.275 21.052 951.960
Banat 25 10.828 1.522 56.027
Bucovina 67 75.697 3.412 413.314
Basarabia 15 3.885 287 18.940
Vechiu
Regat 155 196.376 18.613 612.274

Perioada 1923 -1929 capitalismul începe să se stabilizeze, o serie de interprinderi
industriale se măresc, transportul este din nou folosit la potențial ridicat ceea indicând o
ușoară creștere a economiei. Indus tria lemnului este într -un regres continuu față de celelalte
industrii mari (alimentară, chimică ). Următorii 4 ani sunt invadați de o criză economică.
Industri a lemnului este în tr-un regres continuu .
Dupa 1933 se revine la o industrializare mai evidentă și mai semnificativă. În 1938
industria pro ducea 30,8% din venitul național, doar în industria prelucrătoare dețineau un post
aproximativ 300.000 de muncitori. În 1940 România o parte din teritorii au fost preluate de
Uniunea Sovietică (Basarabia, Bucovina de nord și regiunea Herța ).3 Așadar s -au pierdut un
număr considerabil de unități de producție (aproximativ 80 ) care afectează capitalul financiar.
La sfârșitul celui De -al Doilea Război Mondial România semnează armistițiul cu Uniunea
Sovietică ceea ce impune automat instalarea unui nou regim politic, un regim comunist4.
Zece ani de la instalarea acetui regim cre șterea industrială crește la 44 %, ajunge la 49 % în
1965, respectiv 55,7 % în 1981 . Conducerea comunistă era preocupată în linii mari de
industria grea, petrochimică și cea a construcțiilor de mașini. Industria lemnului prospera și
în comunism. Începând cu 1958 industrializarea s -a făcut forțat, toate ramurile industriei au
fost repartizate pe tot cuprinsul țării . 5

4 Făgărășan G. ( 2002),România 100 de ani de dezvoltare
5 Bulei I. ( 2011), Românii în secolele XIX -XX

2.2 Fabrici din România care s -au stins odată cu regimul comunist

În anul 1970 a fost deschis la Sebeș un combinat de prelucrare a lemnului.Aici se
fabrica mobilier, plăci fibrolemnoase, cherestea, tapițerii. Lemnul era exploatat de pe Valea
Sebeșului și avea peste 4000 de muncitor i. Un cartier s -a înființat special pentru a servii
muncitorilor acestei fabrici. Această fabrică a fost îmărțită în 1995 în MDF Sebeș SA și
Mobis SA. În 1997 fabrica MDF Sebeș a fost preluată de o firmă italiană care s -a regăsit sub
numele de Gruppo Frati. În 2004, austr iecii cumpără această fabrică care primește numele de
Kronospan Sebeș SA care funcționea ză și astăzi. Cealaltă înterprindere Mobis SA și -a regăsit
sfârșitul în 2003, rămânând fără forță de muncă.6
poză provizorie
Multe înterprinderi industriale care au dominat pe timpul comunismului și -au găsit
sfârșitul odată cu înlăturarea acestui regim. Fabrica de utilaje de construcție "Nicolina" din Iași
a dominat în timpul acestei perioade, dar după ridicarea influenței partid ului comunist în 1989
a început un declin drastic, când a fost închisă definitiv în 2005 . O soartă asemănatoare o are
și fabrica de confecții "Zimbru " din Suceava.6 Acestea sunt doar două din multitudinea de
astfel de cazuri care au afectat industria în România. Spre deosebire de celelalte ramuri
industriale, cea de prelucrarea a lemnului a supraviețuit și chiar evoluează. Majoritatea
fabricilor aparțin capitalului străin și continuă să se răspândească în România. Interprinzătorii
mici se remarcă și ei pe teritoriul țării, ocupându -se în special de industria mobiliară.

6 ***( 2017), Ruinele comunismnului , https://www.gandul.info/reportaj/ruinele -comunismului -cum -au-disparut -bucata -cu-
bucata -colosii -industriali -al-epocii -de-aur-16807103, accesat pe 17.11.2019

0,89
0,74 2,53
2,57 5,14 5,91
5,14
– 1 2 3 4 5 6 7
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018Milioane Producția de cherestea – m3 2.3 Evoluția producției de materiale lemnoase după anul 1994

În grafice le următoare sunt reprezentate producțiile de materiale lemnoase în decursul
anilor 199 4-2018

Fig.1 Producția de cherestea la nivel național între anii 1993 -20187

Producția de cherestea are parte de o ascensiune considerabilă între anii 1993 -2018.
Primul interval este dominat de creșteri și scăderi foarte mici, odată cu înaintarea în mileniul
III, începe o adevărată creștere, atingând valori de 3 ori mai mari. În an ul 2003, producția de
cherestea la nivel național continuă să crească constant până în anul 2015 când încep să se
afirme scăderi ale producției.

7 ***Producția de cherestea, în Industrie http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/

103,00
46,29 237,74
215,79 279,65
240,08 203,41 381,10
– 50 100 150 200 250 300 350 400
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018Mii Plăci fibrolemnoase – tone

Fig.2 Producția de plăci fibrolemnoase la nivel național între anii 1993 -20188

Cantitatea de plăci fibrolemnoase produse scade până în anul 1998, iar începând cu
anul 1999 începe să crească considerabil, ajungând în anul 2002 să atingă o valoare de 5 ori
mai mare. Urmează o perioadă de fluctuații de creșteri/scăderi. În perioada anillor 2005 -2016
datele nu sunt precizate, având un caracter confidențial. Conform datelor pr ecedente acestei
perioade și cantitatea producției de plăci fribrolemnoase din anul 2016 se poate face o
prognoză a ce s -ar fi putut întâmpla în decursul acestor 11 ani. Această prognoz ă consideră
perioada definită ca una de un regres relativ constant. În 2017 se înregistrează o producție
record, ajungând la o valoare de aproximativ 381.000 tone .

8 ***Producția de fibrolemnoase, în Industrie http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/

84,00 93,00
67,01 87,04 117,09
96,65
22,93 41,53
40,30
25,66
– 20 40 60 80 100 120
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018Mii Producția de placaje din lemn – m3

Fig.3 Producția de placaje din lemn la nivel național între anii 1993 -20189

Situația placajelor din lemn este invers proporțională cu celelalte două cazuri. Între
anii 1993 -1996 producția acestor placaje crește, după care începând cu anul următor începe să
scadă considerabil până în anul 2000 când începe să crească din nou, ajungând la o p roducție
record în 2004. După acest an glorios începe o perioadă de declin din punct de vedere al
producției , în anul 2011 ajungându -se la o valoare de cinci ori mai mică. Această perioadă
poate fi suprapusă și cu criza economică din 2008, care a persistat până în anul 2012 care s -a
soldat cu scăderi ale producției în toate domeniile industriale, fiind concendiați foarte mulți
muncitori. Odată cu sfârșirea crizei cresc și producțiile care se mențin în mare parte constante
până în anul 2018 când se injumătăț esc.

9 ***Producția de placaje din lemn, în Industrie http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/

38,00
24,25
19,32 32,49 63,32 90,29
25,28 38,36
18,28 43,59
– 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018Milioane Producția de furnire – m2

Fig.4 Producția de furnire la nivel național între anii 1993 -201810

Producția de furnire este reprezentată de un oarecare simetrism. În perioada 1993 –
2000 ea scade drastic, ajungând să fie reprezentată de o producție înjumătățită față de anul
1993. Perioada următoare este una de creștere, soldată cu 3 ani cu valori aproximativ egale
după care continuă să crească, atingând apogeul în 2 007. După ce producția a ascensionat ,
urmează o perioadă de declin în care furnirele produse sunt într -o cantitate de aproximativ 3
ori mai mică față de valoarea maximă înregistrată. Din 2011 producția scade din nou,
atingând cea mai mică valoare în 2016. De la un an la altul se remarcă o creștere
considerabilă, aproape triplă față de cea inițială.

10 ***Producția de furnire, în Industrie http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/

2.4 Interprinderi ale Industriei lemnului în România

2.4.1 Cifra de afaceri în Industria lemnului

Cifra de afaceri reprezintă suma încasărilor într -o anumită perioadă de timp. Cifra de
afaceri totală urmărește veniturile totale din bunurile sau serviciile prestate.11

Fig.5 Cifra de afaceri în industria lemnului pe perioada 2006 -201912

Observăm că procentul cifrei de afaceri este în creștere permanentă în Industria
lemnulu i. Așadar, această crifră ne indică cât de mult au crescut veniturile totale survenite de
la toate interprinderile de prelucrare a lemnului și mobilei din România pe o perioada de 14
ani .

11 Lăcrița G. ( 2018), Cifra de afaceri în Legestart, https://legestart.ro/cifra -de-afaceri -sens-continut -si-reglementari –
contradictorii -2/, accesat pe data de 18.11.2019
12 ***Cifra de afaceri , în Industrie http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/
51,27% 60% 72%
62% 71,91% 83,62% 86,57%
84,63% 96,83% 100% 103,36% 115,10% 128,65%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%140,00%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Cifra afaceri %

2.4.2 Kronospan Sebeș SA

Este o fabrică din Sebeș, județul Alba. Această fabrică a fost achizițioanată în 2004 de
la firma italiană Gruppo Frati. Principalul obiectiv de activitate a acestei fabrici este
producerea de furnire decorative, panouri din melamină, panouri pentru perete, HDF lăcuit,
plăci PAL și MDF. Kronospan este o firmă austriacă care pe lângă Sebeș mai are două sedii,
unul în Constanța și unul în Brașov13.
Sebeșul este un oraș foarte important deoarece este și un nod rutier, și are în
proximitate și un nod feroviar ( Vințu de Jos ). Un posibil factor de amplasare al acestei fabrici
în Sebeș poate fi legat de abundența căilor rutiere, atât sub forma de drum european ( E81,E68
) cât și sub forma de drum de mare viteză ( A10), care permite ușor transportul materiei prime
și materiei semifinite. Un alt factor care poate determina amplasarea acestei fabrici în acest
oraș este accesul ușor la materia primă de pe Valea Sebeșului. Brașovul este localizat și el în
proximitatea unei surse de materie primă, iar sediul din Constanța este impo rtant deoarece el
se ocupă cu toate exporturile și importurile de pe cale maritimă.

Fig.6 Fabrica de prelucrare a lemnului Krono span Sebes –poza provizorie

13 *** ( 2019),KRONOSPAN SEBES SA, în Emis, https://www.emis.com/php/company –
profile/RO/Kronospan_Sebes_SA_en_1485377.html , accesat pe 21. 11.2019

250270290310330350370390410430450470490510530550Numărul de salariați
Numărul de salariați

Fig 7. Numărul mediu de salariaț i ai firmei Kronospan Sebeș SA pe perioada 2005 -201914

Observăm că în primii ani de fu ncționare a firmei numărul angajațiilor este unul mare,
aproximativ 500. După această perioadă numărul salariaților începe să scadă treptat , urmând
ca în anul 2018 să ajungă la valoarea medie de 358 de angajați.

Fig 8. Raportul dintre cifra de afaceri și profitul net al firmei Kronospan Sebeș SA14

14 ***Kronospan Sebes SA, https://www.listafirme.ro/kronospan -sebes -sa-11358544/ accesat, pe 27.11.2019 714,81
547,97 1.125,26
6,40 3,23
-90,38 2,21
-80,06
-200020040060080010001200200420052006200720082009201020112012201320142015201620172018MIlioane RONI
Cifra de afaceri

De multe ori cifra de afaceri a unei firme este confundată cu profitul. Cifra de
afaceri indică venitul total al firmei rezultat în urma tuturor activitățiilor principale sau
secundare. Profitul nu este altceva decât un câștig soldat în urma achitării tuturor
cheltuielilor . Kronospan Sebeș SA este o companie mare, deoarece are cifra de afaceri mai
mare de 50 mil. Euro și peste 250 de angajați.15 În graficul de m ai sus este reprezentată
situația comparativă a celor doi indici economici ( cifra de afaceri și prof itul net). Cifra de
afaceri este în creștere până în anul 2008, după care scade în 2009, ajungând la o valoare de
aproximatic 548 mil. roni. Din 2010 până în 2014 este într -o continuă ascensiune, atingând
valoarea de peste 1 miliard de roni.Începând cu anul 2015 CA scade. Se înregistrează doar trei
ani în care această firmă are un profit ( 2004, 2006, 2014), fiind perioadele în care s -au
înregistrat cele mai venituri.
Așadar, această firmă reușeste să acapareze o sumă mare de venituri, dar cererea
fiind mare , se produc multe bunuri și servicii, dar banii proveniți din aceste bunuri nu reușesc
să acopere toate ch eletuile de cele mai multe ori, rezult ând un profit inexistent.

2.4.3 Losan România

Această firmă a fost înființată în Brașov, în anul 2000. Această companie produce
furnire estetice, prelucrează cherestea de fag și stejar și totodată paleți și lemne pentru foc. 16
Localizarea acestei fabrici se datorează resursei principale care se află în pădurile din
proximitate și nu numai. Brașovul este considerat centrul României ceea ce face ca trasportul
rutier să fie o metodă ușoară de comercializa atât materia primă cât și materia finită.
Spre deoseb ire de Fabrica Kronospan Sebeș, Losan România pe perioada 2005 -2018
are un parcurs ascendent per total din punct de vedere al numărului mediu de salariați. În anul
2017 s -a înregistrat cel mai mare valoare conform acestui indice (609). În 2018 valorile încep
ușor să scadă (fig.10).

15 Popescu Gh. ( 2008), Economia României în complexitatea integrării.
16 ***, Losan România, https://www.losanromania.ro/despre -noi-losan -romania.html , accesat pe 22. 11. 2019

Fig. 9. Fabrica de prelucrare a lemnului Losan ( https://www.losanromania.ro/despre -noi-
losan -romania.html )

Fig. 10. Numărul mediu de salariați ai fabricii de prelucrare a lemnului Losan17

17 ***, Losan România, https://www.listafirme.ro/losan -romania -srl-11452974/ , accesat pe 27.11.2019 400420440460480500520540560580600620
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018Numărul mediu de salariați
Numărul mediu de
salariați

110,58 119,83
106,58 116,04
109,01 139,01
11,77 1,31 5,80 2,58 11,08
02040608010012014016020052006200720082009201020112012201320142015201620172018MIlioane RONI

Fig.11 Raportul dintre cifra de afaceri și profitul net al firmei Losan România18

Din punct de vedere financiar, raportându -ne la indicele cifrei de afaceri putem trage
niște concluzii referitoare la această interprindere. Perioada de 13 ani este dominată atât de
creșteri cât și descreșteri a venitului total, dar valorile sunt destul de apropiate de ele, spre
deosebire de cealaltă interprindere care prezenta diferențe d rastice de la un an la altul. Cea
mai mare cifră de afaceri se înregistrează în anul 2017, aproximativ 139 milioane Roni.
Fabrica Losan România are parte de profituri în fiecare an. În anii 2005, respectiv 2016 s -au
înregistrat un profit de peste 11 mili oane roni.

Aceste două interprinde se contrastează din punct de vedere financiar destul de mult,
cea din Sebeș fiind într -un continuu declin atât la nivel de cifră a angajațiilor cât și la nivel de
profit, iar cea de la Brașov se află într -o evoluție r emarcantă.

18 ***, Losan România, https://www.listafirme.ro/losan -romania -srl-11452974/, accesat pe 27.11.2019

Tabel 3. Fabrici de prelucrare a lemnului din România

Fabrici de prelucrare
a lemnului Localizare Cifra de afaceri în
2018(mil. ron) Profit net în 2018 Număr mediu de
angajați
Alredia19 Aiud ( AB) 42,58 2,63 40
Silvania
International Prod20 Bistrița ( BT) 89,74 1,32 227
Holzindustrie
Schweighofer
Baco21 Comănești
(BC) 290,07 28,37 690
Kastamonu
Romania22 Reghin (MS) 705, 21 -54,23 900
Egger România23 Rădăuți ( SV) 1.587,29 72,90 758

Tabel 4 . Numărul de unități prelucrătoare de lemn din România

În România există în prezent 514 firme și fabrici care se afirmă în industria lemnului.24

19 ***, în Risco România, https://www.risco.ro/verifica -firma/alredia -cui-21459090 , accesat pe 23.01.2019

20 ***, în Risco România, https://www.risco.ro/verifica -firma/silvania -international -prod-cui-6694408 , accesat pe 23.01.2019

21***, în Risco România, https://www.risco.ro/verifica -firma/holzindustrie -schweighofer -baco -cui-12447070 , accesat pe
23.01.2019
22***, în Risco România, https://www.risco.ro/verifica -firma/kastamonu -romania -cui-1235668 , accesat pe 23.01.2019
23 ***, în Risco România, https://www.risco.ro/verifica -firma/egger -romania -cui-16136689 , accesat pe 23.01.2019
24 ***, Industria lemnului în Rwim, https://www.rwim.ro/ , accesat pe 24.11.2019 Fabrici24 Numărul de unități
Cherestea
44
Lemn construcții 21
Articole din lemn și paleți 34
Mobilă 34
Parchete, pardoseli 19

Industria lemnului în România a evoluat, fiind o latură a economiei care aduce profit
în România. Vânzări le produselor din lemn și a ser viciilor fac ca vânzările să crească de la an
la an, aducând implicit profit. Am observat un fenomen comun la inteprinderile care nu au
profit, acela că , este necesară reducerea personalului pentru a elimina din datoriile care se
adună. Oamenii fie sunt concediați, fie pleacă deoarece li se reduc și veniturile.
Numărul de interprinderi scade dar, la fel și numărul de anga jați deoarece
tehnologia a avansat și continuă să avanseze, fapt care determină producerea și prelucrarea
unor cantităși mari de produse lemnoase într -un timp mai scurt, reducând și costurile cu care
în trecut în lipsa echipamentelor performante era necesa ră angajarea unui număr mult mai
mare de personal.