Capitolul 1. Industria Lemnului In Romania [605663]

I. INDUSTRIA LEMNULUI – CONCEPT

Economistul britanic Lionel Robbins definește economia drept „ știința ce studiază modul
alocării mijloace lor rare în scopuri alternative ”. Economia are o serie de ramuri care se ocupă
atât cu producția, desfacerea , comerțul produselor și servicilor, care urmăresc a fi consumate. .
Ramura care implică silvicultura, exploatarea pădurilor dar și industria prelucrării lemnului se
numește econo mie (industrie) forestieră1. Economia forestieră urmărește două direcții: Industria
de exploatare și Industria de prelucrare a lemnului. Exploatarea forestieră are ca produs lemnul
pentru foc și lemnul folosit petru industrie. Prelucrarea lemnului implică atât domenii ce țin
de acțiunile mecanice asupra lemnului, cât și domenii ce se folosesc de chimismul materiei
prime2. Industria cherestelei, a furnirelor, mobilei, plăcilor fibrolemnoase și aglomerate, dar și
industria chibritelor se înscriu în catego ria industriilor de prelucare mecanică, spre deosebire de
industria celulozei, a hârtiei, dar și a taninului care sunt domenii ale prelucrării chimice ale
lemnului3.

Fig. 1 Ramurile e conomiei forestiere

1 Hinescu, A., et al (2005)
2 Plămădeală Gh. (2013)
3 Rambu I, Florescu I, 1978, volumul II

Prelucrarea lemnului constituie o acțiune veche încă din cele mai vechi timpuri, lemnul fiind o
materie primă care satiface multiple nevoi. Lemnul este cunoscut ca un material cu peste 15000
de întrebuințe și conduce la o sporire a calității și cantității cu valoare foarte mare în domeniile
social -economice4.
El se indentifică printre primele resurse naturale care au fost exploatate. Așadar,
dintre speciile de plante , ies în evidență coniferele și foioasele. Materiile prime ale altor
industrii ( miniere, hidrocarburilor) se lipsesc de o caracteristică importantă. Din fericire,
industria lemnului are un avantaj considerabil,deoarece pădurea este o resursă regenerabilă.
Administratorii sau exploatatorii păduri lor sunt cei care pot fructifica caracterul regenerabil al
pădurilor. Pădurile ocupă aproximativ o treime din totalul celor aproximativ 13.000 milioane de
hectare de uscat5. Din 2005 până în 2015, pe o perioadă de zece ani se observă cea mai drastică
schimbare, terenul ocupat de păduri s -a redus de la 4592 miloane ha, la 3900. ( Tabelul 1 )
În ultimii ani apar tot mai multe programe care se ocupă cu reîmpăduriri zonale în diferite
colțuri ale globului : Organizația Conserve Natural Forest 1 (ajută comunitatea orașului Mae
Hong Son la replantarea copacilor din pădurea din nord -vestul orașul ui, pentru a proteja
biodiversitatea locului.), ARBA Litoral System 2 ( reîmpădurirea p e lanțurile de coastă
catalane)6.

Tabelul 1. Terenurile oc upate de păduri la nivel mondial

Ani 19907 20007 20055 20107 20158
Terenuri ocupate
de păduri 4168 4085 4592 4033 3900

4 Lupu V, (2003 )
5 Hinescu A, et al, (2005 )
6 https://tree -nation.com/projects/conserve -natural -forests/updates , accesat pe 2 octombrie 2019.
7*** (2012 ), Forest Cover, în Earth Policy Insti tute, http://www.earth -policy.org/indicators/C56/forests_2012 ,
accesat pe 2 octombrie 2019
8 *** (2018 ) , International forestry, în Forestry Statistics 2018, p.4, U. K
https://www.forestresearch.gov.uk/documents/5272/ch9_international_FS2018.pdf , accesat pe 2 octombrie 2019

1.1 Elemente de structură a lemnului

Studiul structurii, proprietăților, defectelor lemnului sunt elemente cheie în domeniul
prelucrării acestuia. Aceste carasteristici contribuie la sortarea calitativă dar și la prezervarea și
protectia lui. Componentele principale ale unui arbore sunt: rădacina și respectiv fusul . Acestea
îndeplinesc o serie de funcții care urmăresc creș terea și dezvoltarea arborelui9.
Rădăcina reprezintă partea nevăzută a arborelui care are rolul de anco ră și totodată, preia
apa împreună cu substanțele nutritive din sol. Partea care leagă cele două component se numește
colet. Rădacina nu este importantă din punct de vedere industrial, de cele mai mult ori ea
ramane în pământ după tăierea arborelui. Arborii sunt scoși cu tot cu rădăcină doar în cazul în
care terenul forest ier trebuie mutat9.
Fusul este partea vizibilă a arborelui și este alcătuit din trunchi și coroană. Trunchiul are
rolul de a susține coroana și de a conduce substanțele nutritive din rădăcină , dar și cele
înmagazinat în Frunze. Aspectele exteri oare ale trunchiului și coroanei tine de tipul fiecărui
arbore. Lemnul cel mai valoros în utilizarea industrial este cel provenit din arborii cu un port
forestier. Portul forestier indică aspectul exterior al unui arbore crescut într -un masiv izolat.
Arbor ii cu acest port forestier au trunchiuri înalte, cilindrice, iar coroana se dezvoltă în treimea
superioară9.

9 . Lupu V, (2003).

37003800390040004100420043004400450046004700
1990 2000 2005 2010 2015Terenuri ocupate de păduri
Terenuri ocupate de
păduri
Fig.2 Suprafața totală a pădurilor (mil. ha) la nivel mondial în intervalul 1990 -2015

Măduva este alcătuită dintr -un țesut moale. E a este prezentă în trunchi, ramuri și crăci.
Lemnul este elementul principal dintr -un fus arborescent. El este alcătuit din „ structuri relative
circulare, dispuse în jurul măduvei, denumite inele anuale ”10. Condițiile climatice variază de la
un an la altul, așadar nici „ activitatea inelelor nu este la fel de intensă. Inelele anuale late pot
alterna cu cele înguste, necomplete datorită gerului sau secetei, fie altor factori externi cum ar fi
atracț ia lunii și exploziile stelare ”11. Partea de culo are mai deschisă a lemnului, aflată în
apropierea cojii este numită alburn (lemn timpuriu), iar cea mai închisă se numește duramen
(lemn târziu ). Alburnul este locul prin care circulă seva brută iar durmenul este un țesut tare, care
are doar rol de susținere. Acest duramen este partea cea mai intens exploatată în industrie12.
Trecerea acestor componente de la una la alta poate fi bruscă sau treptată din punct de vedere al
coloritului . Când limitele unei component sunt neclare și prezintă un colorit identic se folosesc o
serie de reactivi chimici care pot dezvalui natura acestora. De asemenea, se poate identifica
componentul prin intermediul analizei pH -ului sau prin conținutul de gaze și apă din lemn. 13.
(I.Rambu, I. Florescu, ,1978, vol 1 )

10 Lupu V, (2003), Prelucrarea primară a lemnului -Ghid practic, p.15
11 Flămând Mariana, (1982), Aventura lemnului p.16
12 Lupu V, (2003)
13 Rambu I, Florescu I, (1978), volumul I
Fig 3. Secțiune transversală printr – un buștean

Porii se află în componența lemnului, în cel timpuriu sunt mai mari, iar în cel târziu porii
sunt mai mici. Ei sunt dispuși inelar sau împrăștiați, în funcție de specia de arbore. La
majoritatea arborilor, ei sunt așezați inelar, câteva excepții fac nucul , frasinul, teiul, plopul,
salcia, platinul etc. (Mariana Flămând, 1982).

1.2 Alcătuirea chimică a lemnului.

Această compoziție chimică elementară a lemnului, nu este altceva decât baza formării
substanțelor organice (substanțele care vor constitui lemnul)14. Compușii chimici variază de la o
specie la alta de arbore din punct de vedere cantitativ. Un al t factor care poate influența
cantitatea fiecărui compus chimic este vârsta arborelui. Compușii principali sunt holoceluloza și
lignitul. Holoceluloza intră în compoziția lemnului în procent de aproximativ 65 %. Acest
compus este alcătuit din celuloză în proporție de 45 % și hemiceluloză 20 %. Celuloza este cel
mai important compus chimic al lemnului15. Este o „ substan ță structurală principală
membranelor celulare, determinând în cea mai parte proprietăți fizice, elast ice și de rezistenț ă
mecanică a lemnului, cum și comportarea acestuia la diferite tratamente ’”15. Celuloza se
constituie ca materi e primă în industria papetărie.

14 Flămând Mariana, (1982)
15Rambu I, Florescu I, (1978), volumul I , p.28 Carbon 50%
Oxigen 42,6%
Hidrogen 6,4%
Azot și substanțe minerale
(cenușă) 1-4%
Tabelul 1.2 Compoziția chimică elementară a lemului14

1.3 Proprietăți fizice ale lemnului

1.3.1 Umiditatea

Este o proprietate foarte importantă. Ea influențează restul proprietăților și implicit
calitatea lemnului. Lemnul pentru a putea fi utilizat în inendustria mobilei, în
construcții, în industria instrumentelor muzicale este nevoie de a ajunge la o anumită
stare de echilibru a umidității. Umiditatea variază în func ție de utilizarea ulterioară a
lemnului; cel utilizat în interior se încadrează în intervalul de 8 -12%, cel utilizat pentru
instrumen te are valorile cele mai mici, iar cel folosit în exterior este necesar a se păstra la
aproximativ la procentul de 15% . În trecut uscarea lemnului se făcea natural, afară, el
putea fi supus unor condiții de ploaie, de soare puternic , bătut de vânt astfel apa era
eliminate treptat, într-o perioadă de minim 9 luni16. În momentul de față, industrializarea
luând amploare din cauza dezvoltării tehnologiei , face ca nevoia de materie primă să
necesite pregăt irea le mnului prin metode de uscare mai rapide fără a produce pagube
asupra structurii lui.

1.3.2 Umflarea și contragerea lemnului

Este legată de fenomenele de sorbție și absorbție a apei. Acestea provoacă schimbări
ale dimenisiunii și volumului . „ Apa din atmosferă este absorbită de către lemn și intră
în spațiile intermicelare ți interfibrilare ale pereților celulari îndepărtând di n ce în ce
mai mult elemente de structrură între ele, din care cauză dimensiunile exterioare ale
lemnului se măresc, adică se umflă . ” 17 A ceste proprtiet ăți sunt influențate și de specia
lemnoasă, de densitatea lemnului, de chimimismul acestuia. De asemenea, mai pot fi
influențate și de poziția în arbore, de elementele vegetale care îl constituie, de
tratamentele aplicate acetuia. Teoria spune despre foioase că acestea se umflă mult mai
mult ca coniferele .

16 Radu Mihaela (2016 ), De ce trebuie respectată umiditatea de echilibru a lemnului? În Revista din lemn ,
https://www.revistadinlemn.ro/2016/05/26/de -ce-trebuie -respectata -umiditatea -lemnului/ , accesat pe 16 octombrie
2019
17 Rambu I, Florescu I, (1978), volumul I , pg. 70 -71

1.3.3 Densitatea lemnului .

Umidiatea lemnului poate influența densitatea lemnului. Totodata, ea variază
înfuncție de specia arborelui, de proporția elementelor (dimensiunea pereților celulari ).
Speciile de arbore din România au densității cuprinse între 300 -830 kg/m3.18

ρC= densitate convențională
m0= masa epruvetei în stare anhidră
Vmax= volumul epruvetei cu umiditatea mai mare decât umiditatea de saturație a fibrei –

18 Rambu I, Florescu I, (1978) , volumul I Specia
ρ0 denisitate în stare
anhidră kg/cm3 ρc denisitate
convențională
kg/cm3
Pin strob 332 309
Molid – –
Brad – –
Salcie alba 410 370
Paltin de munte 552 503
Salcâm 685 600
Fag – –
Gorun – –
Stejar – –
Frasin 706 599
Carpen 830 670
Tabel 1.3 Densitatea unor specii de arbori regăsiți
în România18

1.4 Propriețăți termice

Lemnul expus la scăderea sau creșterea temperaturii se dilată sau se contractă. La
temperaturi mai mari de 0o grade celsius lemnul se incălzește și își pierde din umiditate.
Contragerea la temperaturi mai mici de 0o este o condiție foarte importantă în practică
deoarece există șanse mari să crape19.
Conductibilitatea termică indică capacitatea în cazul nostru, al lemnului de a conduce
căldura . La conifere, lemnul fiind mai moale, mai poros conductibilitatea t ermică este mai redusă
, dar rezistența la transfer termic est e mult mai mare în comparație cu foioasele care conduc
căldura mult mai bine, dar rezistența este mult mai slabă19 . Așadar , coniferele sunt caracteristice
zonelor montane mai înalte deoarece rezistă mult mai bine la temperaturile scăzute.
Căldura specifică a lemnului nu este dependentă de densitatea aparentă ci este influențată de
temperatura și umiditate. Această proprietate termică variază foarte puțin de la o specie
arboricolă la alt a19.

1.5 Proprietă ți acustice
Lemnul are și proprietăți acustice, dovadă fiind și multitudinea de instrumente muzicale la
care este folosit. (chitară,vioară, clarinet, fluier, etc.). Indicii acustici ai lemnului sunt
reprezentați de viteza de propagarea a sunetului, impedanța acustică spefică, amortizarea
acustică.19 Frecarea lemnului pe lemn sau pe alte suprafețe este un subiect important mai ales în
industrie și construcții. „Coefi cientul de frecare depinde de proprietățile materialelor și de
starea suprafețelor de contact, iar pe de altă parte de viteza corpurilor ce se freacă, de
presiunea specifică și de prezența între suprafețele în contact a unui strat lubrifiant . ”
Propriet ățiile mecanice ale lemnului sunt : elasticitatea, plasticitatea și rezistența . Aceste
proprietăți depind de o serie de factori structurali și fizici ai lemnului , dar și de marimea,
direcția, preoveniența ș i viteza de aplicare a forțelor asupra l ui.

19 Rambu I, Florescu I, (1978) , volumul I

1.5 Principalele proprietăți tehnologice ale lemnului

1.5.1 Uzura lemnului

Aceasta reprezintă rezultatul distrugerii suprafeței lemnului prin frecare. Aceasta poate fi
exprimată prin pierderea de greutate sau prin reducerea dimensiunii pieselor. Lemnul rezistent la
uzură se folosește la pardoseli, trepte, balustrade, scări. Pentru a testa cât de rezistent este lemnul
la uzură există o serie de procedee mai mult sau mai puțin complexe. Printre aceste procedee se
înscrie jetul cu nisip, mașina de șlefuit , peria de sârmă, etc. Printr -o serie de experimente s -a
demonstrate lemnul de fag este foarte rezistent, chiar mai rezistent decât stejarul sau paltinul. În
teorie lemnele uscate, cu densitate mare se uzează mai puțin, așadar s -a stabilit o clasficare a
speciilor lemnoase din România în funcție de rezistența la uzură : foarte rezistente (salcâm ),
rezistente (nucul, carpenul,goru,stejar ),puțin rezistente (pinul silvestru, salcia alba, paltinul,
ulmul ), foarte puțin rezistent (molid, tei, plop )20.

1.5.2 Rezistența la pătrunderea și smulgerea cuielor/șuruburilor

Lemnul este folosit la construirea de șarpante, lăzi, mobile, structuri mecanice, iar toate
necesită fixarea cu șurburi sau cuie, deci, trebuie să reziste la păstrunderea sau smulgerea lor.
Forța de abatere și smul gere a unui cui/șurub în direcți a sa axială este în f uncție de densitatea
aparentă, de umidi tate lemnului, adâncimea de pătrundere și diametrul cuiului, forma secțiunii și
a vârfului20.
În Industria lemnului materia primă este reprezentată în deosebi de lemn. Dupa cum toți știm
el este preluat din resu rsele forestiere , prelucrat, tratat, pentru a folosi drept bază pentru
produsele finite din lemn. Lemnul masiv, reprezintă lemnul provenit direct de la surs ă, care nu
este trecut printr -u flux tehnologic . El, odată prelucrat ,tăiat, șlefuit, tratat poat e deveni
cherestea, care este folosită mai ales în construcții. Lemnul poate să apară și sub forma unor
semifabricate superioare numite plăci, obținute prin aglomerarea așchiilor (PAL ) sau

20 Rambu I, Florescu I, (1978), volumul I

semifabricate stratificate ca : furnirul, placaje ,paneluri, lemn stratificat (LS) și lemn d ensificat
(LSD ). Alte produse semifabricate din lemn su nt plăcile fibro lemnoase (PFL), placaj
fibrolemnos cu densitate medie (MDF ). Așadar lemnul, sub o formă sau alta se constituie
materie primă în industria mobilei, a construcțiilor, la fabricarea lăzilor cu gabarit mic dar și cele
pentru transportul de produse grele, ambarcațiuni mici, articole pentru sport, instrumente
musicale, rechizite, creioane, chibrituri21. Alte materii te bază în industrie sunt adezivii
ureoformaldehidici , cum ar fi aracetul, și alte materiale de finisare (lacuri, rășini, vopsele ).22

Fig 4. Diferența structurală dintre PAL,MDF, cherestea

1.6 Utilaje din industria lemnului

În industria lemnului sunt necasare o serie d e utilaje pentru prelucrarea lemnului.
Gaterul vertical este folosit la tăierea buștenilor în cherestea. El poate fi de mai mult feluri, în
funcție de deschiderea lui, măsurată în țoli ( 1 țol=25,4mm) și în funcție de turație. (numărul de
rotație pe care trebuie să -l facă arborele unui gater într -un minut). În prima clasificare se
identifică gatere mici (14, 18 țoli), mijlocii (22,24,28,30 țoli), mari (32,36,42 țoli) , de degrosat

21 Cotta. N, (1978)
22 Rambu I, Florescu I, (1978)

(52,54 țoli). De asemenea, sunt prezente în folosință și gatere orizontale. Aceste gatere
orizontale au de obicei o singură pânză de fierăstrău, spre deosebire de cele verticale care pot
ajunge și la un număr de 10 pânze. Se mai folosesc și ferăstraie panglică fie pentru debitarea
buștenilor, fie pentru spintecat dulapii pentru a obține scânduri. Ferăstraiele circulare sunt cele
mai folosite în industrie deoarece pot executa tăieri în orice plan . Instalațiile de exhaustare sunt
prezente în industria lemnului cu rolul de a capta și t ransporta articulele în suspensie (rumeguș,
așchii, praf). (Vasile Lupu , Prelucrarea primară a lemnului -Ghid practic, 2003). Pentru a da
pieselor din lemn forma și dimensiunea dorită se folosește freza. Taișurile dinților se rotesc cu
viteze cuprinse între 30 și 90 m/s.

1.7 Produse semifinite din lemn

Deoarece lemnul natural poate avea o serie de deformități (noduri, crăpături, creșterea răsucită
etc.) care pot anula din calitatea lui, au căutat alte metode de a întrebuința lemnul prin
prelucrarea unor produse semifinite cu o calitate superioară. Aceste produse semifinite sunt
reprezentate pe de -o parte de cherestea și de altă parte de produsele semifabricate (furnire,
placaje, pa nele, lemn stratificat, plăci a glomerate și fibrolemnoase23.

1.7.1 Furnirele

Există o serie de definiții care sublinează natura și utilitatea furnirelor. Așadar un furnir este
„o placă subțire de lemn care se folosește în industria mobilei la fabr icarea placajului, a panelelor ”24.
Eugen Cazacu define ște furnirul drept „foaie subíre de lemn cu o grosime de la 0,1mm la 10 mm.
”. Microfurnirul este un tip de furnir foarte subțire care este lipit pe o hârtie specială .Ele se obțin
prin derularea buștenilor de diferite esențe. Cel mai bun lemn este cel de nuc, dar datorită
timpului îndelungat de creștere se folosesc și alte esențe ca plopul, molidul. Aceste furnire se
regăsesc în mobilă, dar mai ales parchete25.

23 Cazacu Eugen (1962)
24 (NODEX, 2002).
25 Radu Mihaela (2016),Ce este furnirul reconstruit? În Revista din lemn,
https://www.revistadinlemn.ro/2017/02/01/ce -este-furnirul -reconstituit/ accesat pe 20 octombrie 2019

Fig.6 Clasificarea furnirelor26

26 Cazacu Euge n (1962)
FURNIRE
Tehnice cu destinație
specială
Decorative
Cașerate
După modul de
debitare
După specia
lemnului
Colorate
De imitație
Obținute prin
decupare dublă
acumulatoare
aviație
ambalaje
La ferăstrău
Tăiere plană
Derulare din bușteni
Foioase tari
Foioase moi
Rășinoase
Microfurnir derulat
Microfurnir obținut
prin tăiere plană
Cravenirul

.

1.7.2 Plăci din așchii de lemn

Aceste plăci se obțin prin presare la cald sub presiune așchiior de lemn îmbibate în rășini
termoreactive. Acestea dub acșiunea presiunii se aglomerează într -o masă densă, formând astfel
o placă. Aceste plăci se categorisesc în funcție de greutatea specif ică, de densitate, de modul de
presare, după forma lemnului mărunțit, după natura liantului.27
Plăcile de tip Novopan sunt plăci triplustratificate. Ele se produc cu ajutorul preselor normale
hidraulice, multietajate. Din punct de vedere calitativ, ac este plăci fac parte din cele superioare .
Plăcile de tip Behr are caracteristici comune cu cele Novopan, dar calitatea nu este la fel de
pronunțată. Plăcile de tip Lebanit conțin așchii mult mai mărunte și sunt mult mai dense. Plăcile
de tip varianta X sun t cele mai groase, dar au o greutate specifică foarte mică. Acestea sunt
folosite pentru izolații termice. Alte tiputi de PAL s unt Bremmer, JI -TE, Suntex, etc27. Plăcile
aglomerate din lemn sunt mult mai ușoare ca lemnul brut iar costurile de prelucrare sunt mici.

27 Cazacu Eugen (1962)
Fig. 7 Rolă din furnir

Fig.7 Placă PAL

Din el se fabrică mobilă, suporturi, pervaze, lambriuri. Cantul este o folie de hârtie sau plastic
care acoperă partea marginală a plăcii din PAL. 28

1.7.3 Plăci fibrolemnoase

„Aceste plăci sunt formate dintr -un lemn defibrat turnat parțial sau total turnat sub o f ormă de
placă cu o densitate specifică cuprinsă între 65 și 1280 kgf/m3”29. Caracteristica definitorie pentru
acest material este cost ul redus și perfomanțe ridicate28.
MDF – ul sau Medium Density Fibreboard este o placă folosită în România și toată lumea cu
o mare răspândire în industria mobiliei. Aceasta se bazează pe o tehnologie asemnătoare cu cea a
PAL -ului, dar materialul lemnos este mărunțit foarte fin înainte de presare. După ce acest produs
este uscat, este acoperit cu melamină.30
HDF -ul sau High Density Fibreboard este cunoscut și sub acronimul PFL. Acesta are o
densitate ridicată, este un material mai greu, deoarece fibrele sunt mai dense. Este regăsit de cele
mai multe ori în construcții și moblier. De cele mai multe ori el se regăsește în casele oamenilor
sub formă d e parchet laminat.31

28 ***(2019), PAL vs MDF (2019), în Idei pentru Interior Design, https://blog.spotondesign.ro/pal -mdf-mobila –
amenajari -interioare/ , accesat pe 2 1 octombrie 2019
29 Cazacu Eugen (1962), Mat eriale noi pentru industrie și construcții, p.181
30 ***(2018), Ce este MDF -ul? În Occident Design, http://www.occidentdesign.ro/blog/17_ce -este-mdf-ul.html ,
accesat pe 21 octombrie 2019
31 ***(2016), High Density Fibreboard în Exlusiv Forest, https://exclusivforest.ro/hdf -si-mdf/ , accesat pe 23
octom brie 2019

Fig.8 Placă MDF

Fig.9 Placă MDF laminată cu un acril negru glosat

Fig.10 textura plăcii de PAL, respectiv MDF

1.7.4 Cheresteaua

În urma exploatării, industria cherestelei utilizează din cota anuală survenită ei, circa 65%
din volumul rășinoaselor iar restul de 35 % din cel de foioase. Materia primă este lemnul rotund
din toate speciile, așadar buștenii folosiți pentru fabricarea cherestelei trebuie să se încadreze
într-un anumit standard calitativ ( să aibă cât mai puține defecte )și cantitativ. (să se încadreze
în minimul de lungime și diametru ). Buștenii care provin din arbore doborâți trebuie
transportanți în decurs de maxim 60 de zile pentru a se evita degradarea inițiată ce ciuperci și
insecte. Ei trec printr -o serie de etape de pregătire. Primul pas constă în retezarea și secționarea
lor, pentru a îndepărta anomaliile (noduri, crăpături, mucegai ), apoi crengile și cioturile sunt
retezate perpendicular pe axa logitudinală, după care urmează operația de fasonare, unde se lasă
o supradimesiune de 1 cm. Buștenii se sortează în fucnție de calitate, de lungime și diametru.
Așadar, ei provind din arbori recoltați pe tot parcursul anului. 32
Produsele acest industrii se obțin prin secționarea buștenilor longitudinal, rezultând bucăți
de diferite lungimi, lățimi. Cheresteaua este folosită îndeosebi în construcții (locuințe, parchete,
vagoane, în aviație ), în procente de 50 -60% din producția totală. Aproximativ 13 % sunt utilizate
în industria mobilei. La același procent se încadrează și utilitate a lui în industria ambalajelor32

32 Rambu I, Florescu I, (1978) , volumul II
Fig 11. Bucată de cherestea

1.7.4.1 Clasificarea cherestelei

A. Din punct de vedere dimensional, cheresteaua vine sub mai multe forme33:
-Scândurile: au cel puțin două suprafețe plane, grosimi de maxim 24 mm la rășinoase și
de 40 mm la fioase ;
-Dulapi: diferă de scânduri doar prin grosime, între 28 și 75 mm la rășinoase și 50 și 90
mm;
-Șipci: acestea au dimenisiuni apropiate cu cele ale scândurilor, dar se deosebesc prin
faptul că au fețele și canturile complet prelucrate;
-Rigle: sunt asemănătoare șipcilor, dar sunt rezultat e în urma spintecării dulapilor;
-Grinzi : Grinzile sunt elemente de rezistenta sub forma de bare drepte orizontal s au
inclinat si au lungimea mare in raport cu dimensiunile transversale .

Fig.12 Grindă
Fig.13 Scânduri

B. După gradul de prelucrare, cheresteaua poate f i33 :
– Tivită: fețele, marginile, canturile sunt prelucrate;
– Semitivită: doar un cant este prelucrat ;
– Netivită: piesele rămân neprelucrate.

C. După specia buștenilor din care provine34:
Cherestea de rășinoase : din molid, brad
Cherestea de foioase : din fag, st ejar, gorun

D. După lungime34 :
Scurtă: minim 3 m la rășinoase și 1,8m la foioase
Lungă : între 1 și 2,75la rășinoase respective 1 – 1,70 la foioase
Subscurtă: intre 0,45 și 0,95 doar la foioase 1994

E. După poziția planului de secționare în funcție de inelele anuale34:
Cherestea radială : unghiuri între 60 și 90 ˚ formate între tangent inelelor și fața
exterioară a pieselor
Cherestea semiradială : unghiuri între 45 și 60 ˚
Cherestea tangențială : unghiuri mai mici de 45˚
Semifabricatele din cherestea cele mai cunoscute stau sub denumirea de frize. Aceste
frize pot fi folosite la parchete și pereți.

33 Bularcă N. (1994 )
34 Bularcă N. (1994 )

Prefabricatele din cherestea sunt: traversele (care se folosesc la șinele de cale ferată),
doagele (servesc la fabricarea buto aielor) , rămășițe (care sedervesc la confecționarea plăcilor
aglomerate, la fabricarea celulozei)34.

1.7.4.2 Flux ul tehnologic al cherestelei

Într-o fabrică de cherestea, există 4 mari secții, unde se desfășoară activitatea industrială
(depozitul de bușteni, hala de fabricație, se cția de tratare chimică și termică, depozitul de
cherestea). Așadar, în depozitul de bușteni se descarcă buștenii, se face recepția cantitativă și
calitatvă a acestora. Ei sunt secționați și apoi așezați pe platform de depozitare, după cei necojiți
trec printr -un proces de spălare după care hala de fabricație este alimentată cu bușteni. În această
hală de producție are loc transformarea buștenilor în produse al e cherestelei. Aici ei sunt debitați,
adică sunt tăiați longitudinal pentru a realiza fețele și a regla grosimea produselor. După debitare,
produsele rezultate sunt tivite, secționate. Aici se prelucrează marginile și capetele. Așadar, în
această sală se vor afla gatere verticale și fierăstraie (circulare și panglică). Aceste operații
necesită sisteme mecanice de transport, pentru o eficiență sporită. În secția de tratare există
dispozitive de aburire a cherestelei, de antiseptizare și uscare artificială. Apoi produsele din
cherestea sunt aduse în depozitul de cherestea, unde produsele sunt sortate , și puse pe platform
de depozitare pentru a se stivui la șipcă (o uscare naturală). Acest depozițit are în dotare și
instalații pentru sortatea produselor, sti vuire și destivuire, dispozitive pentru ambalare, mijloace
de încarcare a produselor pentru e xpediere.Există o serie de secții asociate care se ocupă cu
folosirea rămășițelor, dar și având un impact pozitiv considerabil, contribuind la diminuarea
poluări i mediului.35

35 Ene.N, Bularcă N. (2000)

1.7 Poluare a provocată de activitățiile industriale ale lemnului

O problemă a societății actuale și nu numai, constă în indiferența unui procent de oameni
asupra mediului înconjurător, care are ca și efect direct contaminarea apei, a solului, aerului, cu
deșeuri sub diferite forme. Așadar, poluarea se regăsește și în ur ma activitățiilor industriale ce
privesc lemnul, drept materie primă. Ea, nu este la fel de intensă ca cea a industiei grele ,dar tot
rămâne o sursă considerabilă. Surse existente de poluare cauzate de activități de p relucrare a
lemnului sunt halderele de deșeur i lemnoase abandonate. Aceste deșeuri poluează atât aerul prin
praf, solul, dar și apa. S -au constatat cazuri în care terenurile unde se află aceste tipuri de resturi
s-au degradat, vegetația a încetat să se mai dezvolte, zonele fiind focarul unor c iuperci, insecte
care mențin caracteul dezolant și impractibilitatea ternului. 36
La fabricarea semifinitelor din lemn, este necesară utilizarea formaldehidei, pentru a realiza
rășinile din compoția placajelor. Această formaldehidă este un gaz cu un miros înțepător care sub
expunerea îndulungată asupra lu i poate provoca o serie de boli, care nu exclud cancerul37.

36 ***(2007), Presiuni asupra mediului în Raport Privind Starea Mediului în România, http://www –
old.anpm.ro/files2/RaportStareaMediului_Cap09_Presiuni%20asupra%20mediul.pdf , accesat pe 29 octombrie 2019
37***(2014) Formaldehidă, )Raport de s ecuritate , p. 8
https://www.academia.edu/11520000/Raport_de_securitate_formaldehida_Radu_Diana_ERSM_An_I111 ,