ȘCOALA POSTLICEALĂ ”HENRI COANDĂ” ORADEA SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST ÎNGRIJIREA ȘI TRATAMENTUL APLICAT PACIENȚILOR CU COXARTROZĂ PROF…. [605636]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
ȘCOALA POSTLICEALĂ ”HENRI COANDĂ” ORADEA
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA ȘI TRATAMENTUL
APLICAT PACIENȚILOR CU
COXARTROZĂ

PROF. COORDONATOR:
AS. ME. GEN . GROZA CAROLINA

ABSOLVENT: [anonimizat], 2020

1
CUPRINS

CUPRINS ………….. …………………………. ……………………………………………………….1
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………….2
CAPITOLUL I: BIOMECANICA ARTICULAȚ IEI ȘOLDULUI ……….. …..3
1.1 ARTICULAȚIA ȘOLDULUI…………………………………… ………………………….3
1.2 DINAMICA ARTICULAȚIEI ȘOLDULUI……………………………………………3
1.2.1 MIȘCAREA DE FLEXIE -EXTENSIE………………………………………………..3
1.2.2 MIȘCAREA DE EXTENSIE…………………………………………….. ………………4
1.2.3 MIȘCAREA DE ABDUCȚIE…………………………………………………………….4
1.2.4 MIȘCAREA DE ADDUCȚIE…………………………………………………………….4
1.2.5 MIȘCAREA DE ROTAȚIE MEDIALĂ…… ……………. ………………………….5
1.2.6 MIȘCAREA DE ROTAȚIE LATERALĂ……………………………………………5
1.3 FUNCȚIA DE TRANSMITERE A GREUTĂȚII CORPULUI ÎN
ARTICULAȚIA ȘOLDULUI (STATICĂ)………………………………… ………………..5
1.3.1 SOLICITAREA ARTICULARĂ PRIN TRANSMITEREA GREUTĂȚII
ÎN POZIȚIA DE ORTOSTATISM CU SPRIJIN BIPOLAR………………………….5
1.3.2 SOLICITAREA ARTICULARĂ PRIN TRANSMITEREA GREUTĂȚII
CORPULUI ÎN SPRIJIN UNIPODAL ÎN TIMPUL MERS ULUI…………………..6
CAPITOLUL II: COXARTROZA …………………. ……………………………………….6
2.1 ETIOLOGIE…………………………………………………………… ………………………….7
2.2 PATOLOGIE…………………………………………………………………….. ……………….7
2.3 SIMPTOMATOLOGIE CLINICĂ………………………………………………………..7
2.4 IMAGISTICĂ……………………………….. ……………………….. ………………………….8
2.5 EVOLUȚIE……………………………………………………………. ………………………….8
2.6 FORME CLINICE DUPĂ ETIOLOGIE……………………………………….. ……….8
2.7 FORME CLINICE DUPĂ EVOLUȚIE………………………………………. ……….10
2.8 TRATAMENT……………………………………………………….. ………………………..10
2.8.1 OSTEOTOMIILE DE CORECȚIE A VICIILOR AR HITECTONICE….11
2.8.2 OSTEOTOMIILE INTERTROHANTE RIENE FUNCȚIONALE…………11
2.8.3 PROTEZELE TOTALE………………………………………… ………………………..12
2.8.3.1 ARTROPLASTIA CU PROTEZĂ TO TALĂ CIMENTATĂ…………….12
2.8.3 .2 ARTROPLASTIA CU PROTEZĂ TOTALĂ NECIMENTATĂ………..13
2.9 COMPLICAȚII……………………………………………………… …………………………13
2.10 RECUPERAREA ȘOLDULUI OPERAT………………… …………………………15
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ ………………………………………………. …….16
CONCLUZII ……………………………………………………………………………….. ……….43
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………… ………..44

2
INTRODUCERE

MOTIVAȚIA
Am ales să scriu această lucrare cu tema ”Îngrijirea și tratamentul aplicat
pacienților cu coxartroză”, din două motive: curiozitatea și interesul personal.
Totul a început din prima perioadă în care mi -am desfășurat stagiul de practică
în cadrul unu i spital, unde, în gărzile efectuate de către un medic chirurg ortoped
se prezentau tot mai mulți pacienți, unii care descriau simptomele coxartrozei,
pentru investigații și alții care erau deja diagnosticați cu această afecțiune și car e
se prezentau pentr u planul de tratament , fie el medicamentos sau chirurgical , și
al doi -lea motiv este interesul personal, pentru că am în familie pe cineva
diagnosticat cu această afecțiune, pentru care tratamentul medicamentos a fost în
zadar, al tfel fiind nevoie de inter venția chirurgicală.

STRUCTURA LUCRĂRII
Lucrarea mea o să cuprindă trei capitole. În primul capitol o să vorbesc, ca o
scurtă introducere, despre biomecanica articulației șoldului și care sunt mișcările
pe care articulația șoldului , împreună cu unel e grupe musculare, le
”coordonează”, fiind foarte importantă, deoarece prin intermediul articulației
șoldului, ajutată de grupele musculare, putem zilnic să ne deplasăm și să
executăm anumite mișcări , cum ar fi mișcările de flexie -extensie și mișcările de
rotație a bazinului față de capul femural , etc. În al doilea capitol o să vorbesc
despre afecțiunea numită coxartroză, de la etiologie și patogenie, la diagnosticul
imagistic și diferențial și apoi tratamentul medicamentos, kineto -terapeutric sau
chirurgical, iar în cel de -al treilea capitol o să preiau un caz real al unui pacient
diagnosticat cu afecțiunea numită coxartroză pentru a elabora un plan de
îngrijire pe toate cele 14 nevoi fundamentale a le oamenilor, cu scopul de a
evidenția și ameliora proble mele pe care această afecțiune l e provoacă ,
reducându -le confortul personal și independența .

3
CAPITOLUL I . BIOMECANICA ARTICUAȚIEI ȘOLDULUI

1.1 ARTICULAȚIA ȘOLDULUI
Articulația șoldului este cea care realizează legătura mobilă dintre soclul
pelvin și femur . Articulația șoldului asigură, în mare măsură, statica în poziție
ortostatică și locomoția corpului uman, care presupune nu numai o stabilitate
corespunzătoar e, ci și un grad ridicat de mobilizare, care să permită
desfășurarea, în parametri normali a activităților zilnice cum ar fi mersul, urcatul
scărilor, poziția șezândă, etc.
Componenta de recepție emisferică, a articulației șoldului este reprezentată
de acetabul. Suprafața articulară anatomică a acestuia este formată din două
sectoare: un compartiment medial, numit fosa acetabulară, neacoperit de cartilaj
articular, în care se află ligamentele capului femural impreună cu membrana
sinovială și vasele af erente și un alt compartiment lateral care este reprezentat de
fața lunată în formă de potcoavă, care este adevărata suprafață articulară a
cavității acetabulare. Este acoperită de cartilaj articular hialin, fiind mai gros
spre periferie și care se continu ă în lateral cu labrul acetabular, o anexă
intraarticulară cu dublu rol, în adâncirea cavității și în creșterea gradului de
comtenție articulară.
Capul femural este componenta convexă a articulației șoldului. Prezintă
fovea capului orientată spre fos a acetabulară, fiind acoperit de cartilaj hialin,
spre periferie mai subțire. Colul femural este continuarea capului femural, în
lateral, sub forma unei coloane, care se termină în masivul trohanterian. Capul
femural și colul femural, pe o parte, și masivu l trohanterian cu diafiza, pe altă
parte, sunt situate în plan frontal, dar între cele două structuri se formează niște
unghiuri precise, care sunt consecințele adaptării extremității proximale a
femurului la necesitățile impuse de poziția în ortostatism.
1.2 DINAMICA ARTICULAȚIEI ȘOLDULUI
1.2.1 MIȘCAREA DE FLEXIE -EXTENSIE
Amplitudinea acestei mișcări este între 0 – 100 grade cu genunchiul în
extensie și 0 – 140 grade cu genunchiul în flexie și reprezintă elementul de bază
în realizarea locomoției um ane. Această mișcare se realizează într -un plan
perpendicular pe axul transvers care trece prin centrul capului femural. Grupele
musculare situate anterior de ax resprezintă agenții motori ai mișcării de flexie –
extensie. Mușchii anteriori sunt de două felu ri: flexori principali și flexori
secundari. Dintre mușchii anteriori amintim: mușchiul psoas iliac, fiind
considerat cel mai puternic mușchi flexor care face parte din articulația șoldului,
mușchiul sartorius, cel mai lung mușchi din organismul uman, muș chiul drept

4
femural, considerat agentul principal al mișcării de flexie, mușchiul tensor al
fasciei lata, mușchiul pectioneus, agent motor secundar, mușchiul adductor lung,
mușchiul gracilis și mușchii fesieri, mijloiu și mic.
1.2.2 MIȘCAREA DE EXTENSIE
Acestă mișcare se realizează cu ajutorul agenților motori care sunt situați
anterior de axul de mișcare și se realizează cu o amplitudine de 30 grade. La
realizarea acestei mișcări de extensie participă două grupe de mușchi, și anume:
mușchii ischiogam bieri, trei la număr, care sunt întinși între tuberozitatea
ischiatică și extremitatea proximală a scheletului gambei, și grupul mușchilor
fesieri care constituie un factor puternic al mișcării de extensie, o mare parte a
fibrelor mușchilor fesieri fiind s ituate posterior de axul de mișcare . Poziția de
extensie ”0” a articulației șoldului reprezintă poziția neutră, în care axul
orizontal al bazinului cade perpendicular pe axul vertical al membrului inferior.
Este o poziție caracteristică în ortostatism și e ste menținută prin efortul
musculaturii extensoare, aici articulația șoldului făcând parte din lanțul triplei
extensii al membrului inferior.
1.2.3 MIȘCAREA DE ABDUCȚIE
Această mișcare se realizează într -un plan situat perpendicular pe un ax
antero -posterior care trece prin centrul capului femural și are o amplitudine de
aproximativ 45 -60 grade. Mușchii situați lateral de articulația șoldului sunt
agenții motori ai acestei mișcări: mușchiul fesier mijlociu, considerat cel mai
puternic abductor, mușchi ul fesier mic , mușchiul fesier mare, mușchiul piriform,
mușchiul tensor a fasciei lata, care realizează mișcarea de abducție împreună cu
cei trei mușchi fesieri, mare, mijlociu și mic. Importanța acestei mișcări de
abducție este dată de realizarea echiilib rului transvers al bazinului, în timpul
echiilibrului unipodal, cum ar fi mersul, care este o succesiune alternativă de
sprijinuri unipodale.
1.2.4 MIȘCAREA DE ADDUCȚIE
Această mișcare este defapt mișcarea de apropiere a membrelor inferioare,
care se realizează cu o amplitudine de aproximativ 30 grade, la care agenții
motori sunt situați medial față de a xul de mișcare. Mușchii care ajută la
realizarea mișcării de adducție reprezintă cel mai puternic grup al mișcării:
mușchiul adductor mare , mușchiul a ddcutor lung și scurt, mușchiul gracilis,
mușchii ischiogambieri mediali (semitendinos și semimembranos), mușchiul
fesier mare, mușchii pelvitrohanterieni, mușchiul pectineu, mușchiul psoas iliac.
Grupul mușchilor adductori ocupă o poziție importantă și în cursul mișcărilor de
flexie și extensie și prezintă o componentă de flexie și extensie față de axul
acestei mișcări, înafară de mișcarea de adducție.

5
1.2.5 MIȘCAREA DE ROTAȚIE MEDIALĂ
Este o mișcare foarte importantă, care intervine în cursul mersului, atunci
când bazinul realizează o rotație față de capul femural și se realizează cu o
amplitudine între 0 -70 grade în flexie și 0 -15 grade în extensie. Agenții motori
sunt relativ slabi, fiind puțin reprezentați: mușchii fesieri mijlociu și mic,
mușchiul tensor al fasciei lata și mușchii ischiogambieri mediali.

1.2.6 MIȘCAREA DE ROTAȚIE LATERALĂ
Este o mișcare destul de importantă, care deservește orientarea membrului
inferior în timpul ortostatisumului și în timpul mersului, realizându -se cu o
amplitudine de 0 -90 grade în flexie și 0 -30 grade în extensie. Agenții motori ai
acestei mișcări s e împart în trei grupe: mușchii pelvitrohanterieni (mușchiul
piriform, mușchiul obturator intern, mușchiul pătrat femural), mușchii adductori
(mușchiul adductor mare) și mușchii fesieri (mușchiul fesier mare, mijlociu și
mic).
1.3 FUNCȚIA DE TRANSMITERE A GREUTĂȚII CORPULUI ÎN
ARTICULAȚIA ȘOLDULUI (STATICĂ)
Una din funcțiile esențiale ale articulației șoldului este dată de transmiterea
greutății corpului spre suprafețele de sprijin. Articulația șoldului ia naștere prin
îmbinarea a două elemente reprezentate de acetabul și capul femural cu sistemul
trabecular medial de compresiune. Funcția de transmitere a greutății se
realizează în condiții de echilibru dimanic sau static al corpului. Starea de
echilibru este realizată sub acțiunea forțelor interioare și ext erioare. Forțele
exterioare sunt ușor de apreciat, cunoscând greutatea, forma și dimesiunile
corpului iar forțele interioare sunt reprezentare de forțele musculare.
1.3.1 SOLICITAREA ARTICULARĂ PRIN TRANSMITEREA GREUTĂȚII
ÎN POZIȚIA DE ORTOSTATISM CU SPRIJ IN BIPOLAR
În această poziție ortostatică cu sprijin bipolar se sprijină pe cele două capete
femurale, nu sunt necesare forțe musculare pentru a asigura echilibrul în plan
frontal și în acest fel articulația nu va fi solicitată decât de forțele exter ioare.
Greutatea corporală se transmite sub formă de compre siune pe suprafața fiecărui
cap femural, care la rândul lor, preiau jumătate din greutatea părții superioare a
corpului. În raport cu planul sagital, pentru menținerea echilibrului este necesară
intervenția unor forțe musculare, echilibrul menținându -se astfel prin
tensionarea puternicului ligament iliofemural, care se substituie acțiunii
mușchilor flexori. Pentru obținerea echilibrului atunci când bazinul are tendința
de ”basculare” spre anterior e ste necesară acțiunea grupului mușchilor
ischiogambieri, dublat sau nu de acțiunea mușchiului fesier mare.

6
1.3.2 SOLICITAREA ARTICULARĂ PRIN TRANSMITEREA GREUTĂȚII
CORPULUI ÎN SPRIJIN UNIPODAL ÎN TIMPUL MERSULUI
Mersul, ca succesiune alternativă de s prijinuri unipodale a fost studiat de
Otto Fischer prin metoda fotogrametriei, raportată la un sistem de coordonate. În
timpul unui ciclu complet, membrul inferior realizează 31 de poziții diferite,
dintre care 11 aparțin sprijinului unipodal. În toate ace ste 31 de poziții, condițiile
biomecanice articulare sunt modificate, pe de o parte, o singură articulație
transmite greutatea întregului corp și pe de altă parte sprijinul excentric al
bazinului pe o singură articulație determină o acțiune de e chilibrare a forțelor
musculare, care împiedică bascularea bazinului de partea membrului inferior
oscilant. Totalitatea mișcărilor din timpul mersului determină apariția unor forțe
dinamice care măresc solicitarea articulară.

CAPITOLUL II. COXARTROZA

Coxartroza, sau reumatismul degenerativ al șoldului, este o afecțiune
invalidantă, devenind din ce în ce mai frecventă, nu numai în rândul vărstnicilor,
ci și în rândul persoanelor adulte, atunci când coxartroza este secundară unei
afecțiuni dobândit e sau congenitale. Progresele chirurgiei ortopedice din ultimii
ani au oferit reale soluții, adesea spectaculoase, în toate stadiile bolii și au făcut
ca afecțiunea să fie una chirurgicală, operația fiind modul principal de tratament,
astfel celelalte moda lități de tratament, cum ar fi tratamentul medical
antiinflamator și balneokinetofizical să devină relee terapeutice paleative sau
adjuvante.
Prin definiție, coxartroza este o artropatie cronică a șoldulu i, deformantă și
dureroasă, caracterizată prin alterarea distructivă a cartilajului articular, asociată
unor leziuni proliferative ale țesutului osos subcondral.
Această afecțiune apare cel mai des la persoanele de vârsta a 3 -a și datorită
acestui fapt , se pune problema interpretării coxartrozei ca o senescență articulară
sau ca un reumatism degenerativ, iar pentru rezolvarea a cestei dileme trebuiesc
analizat e o serie de caractere cum ar fi: leziunile cartilajului pe care le produce
coxartroza sunt de tip eroziune (degenerative) și nu atrofice (s enescență),
diferențele nefiind esențiale din punct de vedere calitativ; leziunile osoase sunt
de tip condensant (osteoporoză în artroză) și nu decalcifiere (osteoporoză de tip
senil); topografia leziunilor se supune legii Delpech, deci este condiționată
biomecanic, ca în orice leziune degenerativă; diferențe de ordin histogenetic, la
nivelul osteofitelor se găsește țesut tânăr reactiv, în timp ce în senescența
articulației leziunile osoase sunt de tip atrofie osoasă senilă; frecvența leziunilor

7
artrozice n u se calculează pe senescența articulară pentru că nu orice vârstnic are
artroză.
2.1 ETIOLOGIE
Frecvența bolii crește odată cu vârsta, deși între 15 și 25 de ani pot fi
depistate leziuni incipiente de coxrtroză în 10% din cazuri, afirmând faptul că
legatura dintre senescență și artroză nu trebuie ignorată, putând spune că vârsta
nu este o cauză obligatorie a coxartrozei, aceasta putând fi întâlnită și în rândul
persoanelor adulte. Leziun ile de coxartroză posttraumatice localizate sunt
întâlnite mai f recvent la bărbați și cele din cadrul poliartrozelor sunt întâlnite
mai frecvent la femei. Ereditarea poate fi un factor, mai ales la cazurile
secundare DDS, un alt factor îl constituie rasa , boala fiind foarte rar întâlnită în
regiuni precum Asia. Alți f actori precum cei nutriționali și metabolici, factori
endocrini, factori vasculari, factori biomacanici, care sunt foarte importanți,
chiar esențiali, deoarece asupra șoldului se exercită o presiune foarte mare.
2.2 PATOGENIE
Afecțiunea este plurietiologică, dar monopatogenică. Leziunea de debut in
coxar troză este leziunea cartilagino asă, fisurare sau fibrilare, dar ce anume
provoac ă aceste leziuni cartilaginoase? Fibrilația s -ar datora fracturilor de
oboseală a fibrelor colagene din cartilajul normal, prin acțiunea presiunilor
ciclice. Presiunea crește în congruențele articulare și în acest fel, la o greutate de
50kg, forța ce se exercită pe capul femural este de 4 ori mai mare, adică 200kg
în sprijinul unipodal, forță rezultată din greutatea corporală plus forța musculară.
Solicitările biomecanice ale șoldului pot fi rezumate în: creșterea totalității
solicitărilor ciclice, în mers și sprijin unipodal și creșterea presiunii pe unitatea
de suprafață a capului femural.
2.3 SIMPTOMATOLOGIE CLINICĂ
Durerea, care apare în mers are caracter degenerativ, adică durere la
începutul deplasării, după care se ameliorează de la sine sau dispare ,
șchiopătarea, la inceput cu Trendelenburg discret, pentru ca în timp claudicația
să se ac centueze, devenind infirmizantă, r edoarea articulară, aceasta accentuând
șchiopătarea . Limitarea progresivă a mișcărilor, începând cu flexia, abducția și
rotația externă, numit și testul FABER E, compus din inițialele mișcărilor în
limba engleză: F – flexion, AB – abduction, ER – external rotation. Semnul
pantofului (Duvernay) confirmat prin imposibilitatea pacientului de a se încălța
normal, afirmă limitarea flexiei.
Atitudine vicioasă, l a început prin contractură, apoi prin retracții musculare,
limitarea dureroasă la început, apoi blocaj al mișcărilor pasive, până la anchiloza
șoldului în pozițiile pasive, atrofia musculară, puncte dureroase spontan și la
palpare în triunghiul Scarpa și/s au în fesă.

8
2.4 IMAGISTICĂ
Pe radiografie de față bilateral comparativ se descriu următoarele: pensarea
articulară, datorită contracției musculare periarticulare, osteofitoza, localizată la
nivelul cotilului sau a capului femural, alte alterări struc turale cum ar fi
osteoscleroza, geode în mijlocul zonelor de sprijin, modificări morfologice ale
capului femural și la nivelul cotilului, modificări ale colului femural.
Coxometria radiologică se recomandă pentru vizualizarea și cuantificarea
modificărilor arhitecturii șoldului și pentru a se calcula anumite repere și
unghiuri.
În vederea stabilirii indicației operat orii, se indică și alte incidenț e
radiologice cum ar fi: incidențele de recentrare Pauwels în abducție și adducție,
incidențele Schneider în cazul necrozei aseptice de cap femural și CT pentru
personalizarea tij ei femurale și a protezei totale, dacă este indicat.
2.5 EVOLUȚIE
Afecțiunea are un debut insidios, evoluează destul de lent și progresiv, cu
perioade posibile de stagnare și f ără șanse spontane de vindecare. Este bilaterală
de obicei, ceea ce agravează infirmitatea, datorită redorii și durerii, însă leziunile
nu sunt simetrice, ca gravitate clinică și imagistică. Afecțiunea antrenează odată
cu progresia ei, tulburări funcționa le cum sunt dificultăți în igiena perianală, în
poziția șezândă și în mers.
2.6 FORME CLINICE DUPĂ ETIOLOGIE
Coxartrozele primare (figura 1) apar în jurul vârstei de 60 de ani, aparent
fără cauze, frecvent bilaterale, asociată de obicei și cu alte localizări: discartroza,
gonartroza, rizartroza, etc. , radiologic, sunt deos ebite forme centrale (figura 3).
Coxartrozele secundare pot fi unilaterale, în funcție de etiologie și apar în jurul
vârstei de 40 de ani. Sunt clasificate astfel:
• factori bi omecanici – malformații osoase congenitale (displazia luxantă –
displazia de dezvoltare a șoldului – DDS – figura 2, coxa vara
congenitală, protruzia acetabulară , alte displazii), malformații osoase
câștigate (după epifizioliză – figura 4 , sechele după ost eocondroză și după
fracturi ale capului și colului femural, malformații sechelare postinfecții
ale șoldulu i – figura 5 , osteocondroza aseptică a capului femural);
• factori sinoviali și cartilaginoși – coxite infecțioase, coxite reumatismale
(figura 6) , sino vite.

9

Figura 1. Coxartroză primitivă. Figura 2. Coxartroză secunda ră DDS.

Figura 3. Osteofitoza perifoveală: 1 – imagine în mamelon, 2 – imagine în pastilă sau capac, 3 – imagine în gură de
pește, 4 – imagine în mugure.

Figura 4 . Coxartroză secundară epifiziolizei capului femural. Figura 5 . Coxartroză secundară artritei stafilococice .

10

Figura 6 . Coxită reumatoidă.
2.7 FORME CLINICE DUPĂ EVOLUȚIE
Coxatrozele incipiente, de debut, se caracterizeză printr -un debut clinic lent,
ce se ag ravează în decursul anilor, când apare și o limitare a mișcărilor.
Coxartrozele distructive, în care leziunile osteocartilaginoase sunt evidente și
evoluate. Studiul preartrozic are o valoare teoretică importantă și este
reprezentat de toate anomaliile congenitale sau câștigate ale șoldului. Pacienții
cu ast fel de leziuni necorectate în copilărie, dar bine tolerate , încep să aibe
simptome discrete când ajung la adolescență și fără a avea semne radiologice de
confirmare a artrozei, trebuie corectate chirurgical, aceasta fiind cea mai bună
profilaxie a artroze i ulterioare.
2.8 TRATAMENT
Terapia de bază în această afecțiune este intervenția chirugicală, însă și
celelalte tratamente adjuvante au rol în consolidarea rezultatelor postoperatorii.
Menajarea șoldului prin scădere ponderală și evitarea purtării g reutăților, reduce
incărcarea șoldului, purtarea unei cârje sau a unui baston, deasemenea reduce
presiune pe șold cu câteva zeci de kilograme, reducerea mersului pe jos și
recomandarea mersului pe bicicletă, repaus de decubit o oră pe zi, la jumătatea
zilei. Exerciții de mobilizare a șoldului, kinetoterapie și corectarea atitudinilor
vicioase se fac în vederea prezervării și chiar a ameliorării mobilității,
hidrokinetoterapia în piscina termanlă. Medicație analgezică, decontracturantă și
antiinflamatoare, p recum paracetamolul, AINS antiinflamatoarele nesteroidiene
(aspirină, ibuprofen, diclofenac, indometacin), sunt utile și ele, permițând
kinetoterapiei să acționeze și să amelioreze calitatea vieții pacientului. Medicația
cortizonică este contraindicată local și general, deoarece crește riscul de infecții
postoperatorii și are o acțiune distructivă la nivelul cartilajului. Tr atamentul

11
chirurgical este mome ntul central terapeutic, atât în cazurile de preartroză cât și
în toate celelalt e forme de coxartroză, indiferent de stadiile în care se află.
2.8.1 OSTEOTOMIILE DE CORECȚIE A VICIILOR ARHITECTONICE
Sunt indicate în toate anomaliile de dezvoltare a șoldului, atât congenitale
cât și căștigate, precum și în stadiile de preartoză ș i artroză incipentă.
Osteotomiile de bazin sau acetabuloplastiile sunt indicate în insuficiențele
cotiloidiene cu mobilitate păstrată, la pacienții tineri, care prezintă semne
radiologice de artroză incipientă, de preferință cu cap sferic, dar și în cazuri le
sechelare , coxa magna după osteocondrita postreducțională, coxa plana după
epifizioliză. Operațiile utilizate sunt: Osteotomia de bazin tip CHIARI de lărgire
a cavității cotiloidiene, Osteotomia periacetabulară tip GANZ , care reorientează
întreg cotilul în vederea ameliorării acoperirii capului femural, Acetabuloplastia,
care este o lărgire plastică a acetabulului , Osteotomia intertrohanteriană de
varizare, tip PAUWELS.

Figura 7 . Radiografie de șold cu luxație congenitală .

2.8.2 OSTEOTOMIILE INTERTROHANTERIENE FUNCȚIONALE
Sunt indicate în coxartrozele incipiente sau în forme medii la pacienții tineri,
între 40 și 55 de ani, cu flexie prezervată de minim 60 de grade. Pentru cei care,
pe lânga criteriul de mai sus, au prezervate și abducția sau adducția, se face o
probă de recentraj radiologic, în urma căreia dacă cea de adducție duce la o bună
centrare cu congruență a capului în cotil, se indică Osteotomia de varizare. În
situații mai rare, în care proba de centraj în adducție arată o congruență
ameliorată, se indică Osteotomia de valgizare. Postoperator, radiologic se
înregistrează în timp o lărgire a spațiului articular, acest rezultat menținându -se
în timp aproximativ 10 – 12 ani. Osteotomiile antalgice nu sunt foarte căutate,
datorită invaziei protezelor totale de șold și a perioadei lungi de recuperare

12
postoperatorie, aproximativ 4 – 6 luni, în condițiile în care acestea sunt
recomandate tinerilor activi, această perioadă este greu de suportat. Rezultatele
osteotomiilor bune și foarte bune se degradează după aproximativ 10 ani,
moment în care se impune conversia într -o proteză totală.
2.8.3 PROTEZELE TOTALE
Artroplastiile de șold cu proteze totale au schimbat total pr ognosticul acesti
afecțiuni, în sensul că prin realizarea postoperatorie imediată a unui șold indolor,
mobil, cvasinormal funcțional, ea este în zilele noastre terapia de elecție în
coxartroză, până nu demult invalidantă, ce deteriora foarte mult calitatea vieții
bolnavului de vârsta a 2 -a și a 3 -a, astfel, nici o coxartroză după 60 de ani nu se
tratează decât prin proteză totală. Cazurile bi laterale, cu limitarea mișcărilor și
tulburări funcționale, nu au astăzi limită de vârstă, în special sechele invalid ante
ale luxației congenitale de șold, osteocondritei postreducționale, etc., pot și
trebuiesc operate chiar și la 20 de ani, atunci când fetele au nevoie de șolduri
mobile și membre pelviene egale morfofuncțional.
2.8.3.1 ARTROPLASTIA CU PROTEZĂ TOTALĂ CI MENTATĂ
Utilizând implanturi derivate din proteza Charnley (figura 8) în țările anglo –
saxone și din proteza Muller în Europa, s -a ajuns în zilele noastre la modele mai
apropiate, adică la proteze modulare cu cap de 28mm diametru, confecționat de
obicei din oțel inoxidabil, sau ceramică, cu cotil din polietilenă de înaltă
densitate și o tijă din titanium sau aliaj de titanium, ambele piese fiind cimentate
cu ciment acrilic, introdus de preferat cu seringa pentru femur. Acest tip de
proteze totale cimentate se indi că tuturor pacienților care au trecut de 60, 65 de
ani și la ce i cu osteoporoză, la care implanturile necimentate se fixează dificil.

Figura 8. Artroplastie cu proteză totală cimentată bilateral .

13
2.8.3.2 ARTROPLASTIA CU PROTEZĂ TOTALĂ NECIMENTATĂ
Este preferată de majoritatea medicilor, dacă paicentul are ma i puțin de 60
de ani, datorită riscului mai mic de infecții și longevitatea mai mare a
implanturilor. Pentru fixarea pe cale biologică în os, suprafețele piesei femurale,
cât și a inelului metalic cotiloidian sunt adecvat confecționate ori cu orificii, ori
prin sablaj cu miniparticule de titanium, sau cu rețeta de fibre de titanium , ori cu
particule emisferice, sau acoperite cu hidroxiapa tită (figura 9). Insertul de
polietilenă se introduce în inelul metalic după implantarea acestuia în os, prin
înșurubare, sau prin presiune. Piesa femurală se introduce prin presiune, după
care se aplică capul modular și astfel se realizează întreg montajul. După
artropla stia cu proteză totală cimentată, bolnavul poate călca cu prijin total pe
picior, în timp ce după artroplastia cu proteză totală necimentată, chiar și cu o
fixare excelentă, nu se permine decât sprijin parțial, cu cârje 2, 3 luni pentru a
permite osteointe grarea în condiții optime.

Figura 9. Artroplastie cu proteză totală necimentată . Figura 10. Proteză totală luxată.

2.9 COMPLICAȚII
Rezultatele acestei operații sunt foarte bune pe termen scurt și mediu,
osteotomiile începând să se degradeze după aproximativ 10 ani, iar protezele
după 12 – 15 ani. Ca în orice intervenție chirurgicală, sunt anumite complicații
care trebuie cunoscu te, tratate profilactit sau/și curativ.
Trombembolia. Datorită intervenției pe șold, ea însăși cu potențial
trombogen, dacă există și alți factori de risc, precum obezitate, sau imobilizare,
riscul de tromboză este destul de crescut. Pentru reducerea riscului de
trombembolie, se practică profilaxia cu heparină timp de minim 7 -10 zile, la

14
care se adaugă alte mijloace fizicale, precum kinetoperapia, ciorapi de varice,
etc.
Supurația acută, poate apărea imediat postoperator, manifestat ă prin febră și
sepsis local. Se tratează de urgență prin reluare chirurgicală precoce, cu lavaj
abundent al plăgii cu betadină și drenaj Redo n și acoperire adecvată cu
antibiotice. Profilaxia se face de obicei prin antibioterapie începută preoperator
și continuată 2 -3 zile postoperator.
Decimentarea septică, ce apare precoce, în primii câțiva ani, de obicei după
proteze totale cimentate și care se manifestă prin apariția durerilor și a semnelor
locale și biologice de infecție. Se impune revizie chirurgicală, cu a blația protezei
și a cimentului. Atitudinea cea mai potrivită, după lavajul abundent cu betadină,
chiuretajul țesuturilor infectate și excizia țesuturilor devitalizate, este de a
închide chirurgical plaga sub aspirație Redon. Șoldul se autosterilizează ast fel
după o perioadă, iar după 3 -6 luni de la închiderea fistulelor, se ia în discuție
reimplantarea altei proteze. Reimplantarea se poate face în aceeași intervenție cu
cea de asanare, dacă sepsisul nu este avansat, însă este o intervenție mai riscantă
pentru care pacientul trebuie pregătit bine preoperator cu 2 săptămâni înainte cu
antibioterapie, care urme ază să continue 2 săptămâni și postoperator.
Luxația protezei (figura 10) este un accident foarte neplăcut, care apare
precoce, în primele zile sau luni postoperator. Se depistează de obicei la revizii,
fiind cauzată de insuficiențe musculare, sau de unele piese proteice neadaptat e
corect. Când cauza este insufi ciența musculară se indică reducerea ortopedică și
imobilizarea gipsată pentru maxim două săptămâni, perioadă în care se
realizează retracția și cicatrizarea țesuturilor moi periproteice. Pentru implantare
neadecvată sau defecte de implantare, se impune înlocuirea sau corectarea
chirurgicală a poziției.
Decimentarea aseptică (figu ra 11) survine după minim 10 ani. S -a dovedit că
aceasta se datorează particulelor de polietilenă (maladia de particule) și/sau unui
stres punctual, ce duce la resorbție osoasă. Tratamentul acesti complicații este
unul chirurgical prin revizia protezei și înlocuirea ei cu altă proteză. Intervenția
este una complicată și laborioasă, deoarece ablația cimentului sau al protezei
este deseori dificilă. Operația este și sângeroasă, fiind nevoie de 1500 -2000 cm
cubi de sânge transfuzabil, iar riscu l de sepsis est e mai mare.
Ruptura cozii proteice este generată de solicitarea protezei până la rupere. Se
impune rev izia cu înlocuirea piesei rupte (figura 12).
Fractura femurului periproteică, cât și la vârful protezei, survine pe
ostoporoza existentă la lo cul de suprasolicitare dintre zona cimentată și restul
diafizei demineralizate (figura 13, figura 14).

15

Figura 11. Decimentare aseptică. Figura 12. R uptura de oboseală a cozii proteice.

Figura 13. Fractura diafizei femurale sub vârful protezei. Figura 14. Același caz, osteosinteză cu placă însurubată.

2.10 RECUPERAREA ȘOLDULUI OPERAT
Postoperator, bolnavul este așezat în pat cu membrul pelvin operat ridicat pe
o pernă, poziție care facilizează întoarcerea venoasă , și în poziție de abducție,
realizată cu ajutorul dispozitivelor speciale sau perne, poziție din care, după
dispariția efectelor anesteziei se institu ie terapie fizică pentru profila xia
trombemboliei. În următoarele două zile, după suprimarea drenurilor, bolnavul
începe kin etoterapia, mobilizarea cu sprijin parția l, pentru proteze, sau fără
sprijin pe picior, la început, pentru osteotomii. Sprijinul total este permis la
protezele cimentate la 14 -15 zile, la cele necimentate la 60 -90 de zile și la 90 de
zile la osteotomii.

16
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: COXARTROZĂ

DATE PERSONALE : nume F., prenume F., sex masculin, în vârstă de 65
ani și 4 luni, greutate 95kg, înălțime 1,7 0m, domiciliat în comuna Va du Crișului,
sat Birtin, județ Bihor, cetățenie română, religie ortodox, ocupație pensionar,
căsătorit, 3 copii, condiții bune de viață, studii 8 clase, nefumător, nu consumă
alcool, grupă sanguină A Rh Pozitiv, alergic la Penicilină și Eurespal .
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE : bolile infecto –
contagioase ale copilăriei, multiple IACRS, Apendicectomie în urmă cu 15 ani,
HTA, Cardiopatie, Angină pectorală, Bronșite, alergic la Penicilină și Eurespal ,
neagă Hepatite, HIV și alte boli infecto -contagioase.
ANTECEDENTE HEREDOCOL ATERALE : mamă cu HTA și DZ tip II
IN, tată cu HTA și Osteoporoză (decedat).
ISTORICUL BOLII : Pacientul se prezintă la UPU Aleșd pentru durere
intensă și impotență funcțională la nivelul șoldului drept, fapt pentru care se
decide internare pe secția d e Chirurgie Ortopedică a Spitalului Orășenesc din
Aleșd pentru investigații și tratament , durerea având următoarele caracteristici:
debut treptat, durată mare și frecventă mare, fiind declanșată la mișcare.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Coxartroză primară, bilaterală.
PERIOADA DE INTERNARE : 19.03.2020 – 24.03.2020 (5 zile).
EXAMENUL CLINIC : Stare a generală stabilă, starea de nutriție normală,
starea de conștiență prezentă, orientat temporo -spațial, facies normal, tegumente
normal colorate , mucoase umede, normal colorate , țesut conjunctivo -adipos bine
reprezentat, sistem ganglionar nedureros, nepalpabil, sistem muscular normal
reprezentat, sistem osteo -articular afectat, aparat respirator torace normal
conformat, murmur vezicular p rezent , aparat cardio -vascular șoc apexian spațiu
5 intercostal stâng linia medio -claviculară , aparat digestiv abdomen elastic
nedureros la palpare , aparat uro -genital loje renale libere G negativ bilateral ,
sistem nervos normal, ROT prezente bilateral.
ANALIZE DE LABORATOR :
• BIOCHIMIE: Acid uric 4.3 mg/ Dl, Amilază directă 27.31 U/L, Bilirubină
totală 0.61 mg/ Dl, Colesterol 288.7 md/ Dl, Creatinină 1.14 mg/ Dl,
Gamma glutamil transaminază GGT 60.45 U/L, Glucoză 150.45
mg/Dl, GOT 19.29 U/L, GPT 25.22 U/L, HDL Colesterol 41.7 mg/ Dl,
LDL Colesterol 197 mg/ Dl, Trigliceride 250.38 mg/ Dl, Uree 29.43
mg/Dl;
• COAGULARE: Fibrinogen 303 mg/ Dl, INR 0.92, Timp Quick 10.7 sec.,
Indice de protrombină 113.7%;

17
• HEMATOLOGIE: A Rh Pozitiv, Hemoleucogramă: nr. Leuco cite 6.04
103/ul, nr. Neutrofile 3.59 10 3/ul, procent Neutrofile 59,7%, nr.
Limfocite 1.61 10 3/ul, procent Limfocite 26,8%, nr. Monocite 0.66
103/ul, procent Monocite 10.9%, nr. Eozinofile 0.11 10 3/ul, procent
Eozinofile 0.11%, nr. Bazofile 0.05 10 3/ul, procent Bazofile 0.05%,
Hematii 4.67 10 6/ul, Hemoglobină HLG 15.2 g/ dL, Hematocrit HCT
47.0% , Hemoglobina Eritrocitară Medie MCH 32.6 pg, concentrația
medie de Hemoglobină Eritrocitară MCHC 32.3 g/ dL, volum mediu
eritrocitar MCV 100.8 µm 3, RDW 12.3%, Trombocite PLT 185
103/ul, Trombocitrocit PCT Plachetocrit 0.18%, PDW 17.8 µm3,
RDW -SD 50.1 Fl, volum mediu Trombocitar MPV 9.6 µm3;
• VSH 20mm/h;
• Imunologie I: Anticorpi anti -HCV calitativ NEGATIV, Antigen HBs
calitativ NEGATIV;
• URINĂ : densitate urinară 1.030, Leucocite NEGATIV Leu/ul, Nitriți
NEGATIV, Ph Urinar 5, Eritrocite NEGATIV RBC/ Ul, Proteine
NEGATIV mg/ dL, Glucoză NEGATIV mg/ dL, Corpi Cetonici
NEGATIV mg/ dL, Urobilinogen NORMAL mg/ dL, Bilirubină
NEGATIV mg/ dL, Acid Asorbic NEG ATIV, sediment urinar Leucocite
rare 2 -4/Câmp, mucus prezent.

Figura 15. Electrocardiograma pacient ului F.F. la internare.

18
Paramentri la internare: TA 150/90 mmHg, AV 85 bătăi/minut, SO2 97%, T
36.7șC, Glicemie 145 mg/ dL, FR 17 respirații/minut.

Căderi anterioare Nu 0
Da 1

Medicamente Nici unul 0
Sedative/tranchilizante 1
Hipotensoare(nediuretice) 1
Diuretice 1
Antiparkinsoniene 1
Antidepresive 1
Alte medicamente 1

Deficit senzorial Nici unul 0
Alterații vizuale 1
Alterații auditive 1
Extremități 1
Stare mintală Orientat 0
Confuz 1

Deplasare Normală 0
Sigură cu ajutor 0
Nesigură cu ajutor/fără 1
Imposibilă 0

Tabel 1. Scala riscului de cădere Downton.
Interpretarea scalei riscului de cădere Downton (la internare) : 0 – fără risc
previzibil, 1 – risc moderat , 2 – risc mare, 3 – risc foarte mare.

Scorul Carmeli privind evaluarea riscului infecției la pacienții internați:
A. Contact anterior cu sistemul de sănătate: 1. Fără contact, 2. Contact fără
proceduri invazive, 3. Contacte repetate cu proceduri invazive .
B. Trat ament ant ibiotic: 1. Fără tratament antibiotic, 2. Cu tratament antibiotic
în antecedente .
C. Caracteristicile pacientului: 1. Tânăr fără comorbidități, 2. Vârstnic cu
comorbdități , 3. Pacient imunodeprimat – HIV, BPOC, cancer.
Interpretarea scorului Carme li (la internare) : Scor 1: A1 sau B1 sau C1, Scor 2:
cel puțin un 2 (A2, B2 sau C2), Scor 3: cel puțin un 3 (A3 sau C3) .

19
Activitate Descriere Scor

Igienă corporală Autonomie 2
Ajutat parțial 1
Dependent 0

Îmbrăcare Autonomie 2
Autonomie pentru
îmbrăcare, dar ajutor
pentru încălțare
1
Dependent 0

Mersul la toaletă Autonomie 2
Ajutat 1
Ajutat la pat 0

Continență sfincteriană Continent 2
Incontinență ocazională 1
Incontinent 0

Alimentația Mănâncă singur 2
Ajutat pentru tăiat cu
cuțitul 1
Dependent 0

Tabel 2. Scor de dependență ADL.
Clasificare (la internare) : st. I 10 – autonomie, st. II 8-10 – cvasi independent ,
st. III 3 -8 – independență asistată, st. IV 0 -3 – dependență totală, necesită
asistent personal.
Scor Starea
fizică Starea
mentală Mobilitatea Activitatea Incontinența Scor
final
1 Foarte
rea Stupoare Imobil Dependent Da Sub 12
Risc
foarte
înalt

14-12
Risc
înalt

16-14
Risc
scăzut 2 Mediocră Confuzie Limitată Ajutor des Des
3 Medie Apatic Ușor
afectată Ajutor rar Ocazional
4 Bună Alert Completă Independent Nu
Scor 4 4 3 3 4 18

Tabel 3. Grila Norton de evaluare a escarelor (la interna re)

20

Ziua I (19.03.2020) – Internarea pacientului și pregătirea preoperatorie , începerea antibioterapiei, efectuarea analizelor
medicale.
Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
1. Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație Circulație
inadecvată din
cauza stresului
provocat de
patologie
manifestată prin
HTA
(150/90mmHg),
dispnee Pacientul să
prezinte o
circulație
normală Psihoterapie, liniștesc
pacientul, îi explic
necesitatea tratamentului și
a investigațiilor, asigur un
microclimat plăcut, măsor
și notez în FO TA, puls,
educ pacientul să adopte un
regim hiposodat Administrez medicația
prescrisă de medic:
Captopril 1 tab. sl La 20 de
minute după
administrarea
medicamentului
pacientul
prezintă TA
normală:
125/75 mmHg
2. Nevoia de a
se alimenta și
hidrata Refuzul de a
urma un regim
impus din cauza
nepăsării
manifestat prin
HTA,
inapetență Pacientul să -și
exprime
acceptul de a
respecta un
regim
hiposodat Psihoterapie, îi explic
pacientului importanța
respectării unui regim
hiposodat pentru a putea
controla tensiune a, îi explic
importanța alimentației
regulate și a consumului de
lichide și a limente corecte ,
supraveghem alimentația Comunic pacientului
regimul alimentar
stabilit de către medic,
montez cateter venos ,
administrez medicația
prescrisă de medic :
2xNaCl 0.9% fl. 500 ml,
Glucoză 10% 1fl.
500ml , B1 1f. pev, B6
1f. pev Pacientul este
cooperant și a
înțeles
importanța
regimului
alimentar
hiposodat
3. Nevoia de a

21
elimina
4. Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură Postură
inadecvată și
dificultate de a
se mișca din
cauza patologiei
manifestată prin
pareze,
deplasare cu
baston sau cu
ajutor Pacientul să
prezinte
mobilitate mai
bună Așez pacientul în poziție
adecvată, psihoterapie,
supraveghez pacientul, ajut
pacientul să adopte un
program zilnic de exerciții
fizice pentru a ajuta
mobilitatea Pacientul
înțelege
importanța unui
program fizic,
însă nu dorește
să-l urmeze
5. Nevoia de a
dormi și a se
odihni Dificultatea de
a se odihni din
cauza durerilor
provocate de
patologie
manifestată prin
insomii,
somnolență,
oboseală Pacientul să
poată beneficia
de un somn
corespunzător
calitativ și
cantitativ Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut, schimb
lenjeria de pat, ofer lenjerie
corporală de schimb, asigur
liniștea în salon și pe
holuri, aerisesc salonul,
notez orarul somnulu i și
monitorizez funcțiile vitale Administrez medicația
prescrisă de medic :
antialgice Algifen 1f.
ivd, Paracetamol Kabi
1fl. pev și la nevoie
sedative ușoare După
administrarea
tratamentului
antialgic
durerile s -au
ameliorat,
pacientul
reușind să
beneficieze de
un somn
corespunzător
6. Nevoia de a
se îmbrăca și
dezbrăca Dificultate în a
se îmbrăca și
dezbrăca din
cauza patologiei
manifestată prin
impotență Pacientul să se
poată îmbrăca
și dezbrăca
singur sau cu
minim ajutor Psihoterapie, identific
capacitatea și limitele fizice
ale pacientului, efectuez cu
pacientul exerciții de
motricitate, încurajez
pacientul , îi ofer lenjerie Administrez medicația
prescrisă de medic:
Algifen 1f. ivd Pacientul este
independent, se
poate îmbrăca
singur, dar
necesita timp și
este dependent

22
funcțională la
nivelul șoldului
drept corporală curată de ajutor pentru
încălț are
7. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a
fi curat și
îngrijit, de a
proteja
tegumentele și
mucoasel e Dificultatea de
a face îngrijirile
de igienă din
cauza patologiei
manifestate prin
necesitatea unui
ajutor Pacientul să
participe activ
la îngrijirile
sale de igienă Psihoterapie, ajut pacientul
la duș/baie, efectuez
toaletarea regiunilor unde
pacientul nu poate să le
efectueze din cauza
impotenței funcționale de la
nivelul șoldului drept Nevoia
pacientului este
îndeplinită cu
succes și
pacientul este
activ și
colaborează
9. Nevoia de a
evita pericole Alterarea
integrității
psihice din
cauza patologiei
șoldului
manifestată prin
durere severă,
anxietate, risc
de infecții Pacientul să nu
mai prezinte
risc de infecție,
durerea să i se
amelioreze și
să nu mai
prezinte stare
anxioasă Psihoterapie, explic
pacientului intervențiile
care urmează să i se
efectueze, planul de
tartament, cât și importanța
acestora, supraveghez
starea psihică a pacientului Recoltare de sânge
pentru analize de
laborator, EKG,
antibiogramă, testarea la
antibiotic, administrez
medicația prescisă de
medic: 2xCefuroxim
1.5g ivd, 2xNaCl 0.9%
fl. 250ml pev, Algifen
1f. ivd, Alprazolam
0.25mg sl După începerea
tratamentului și
a
antibioterapiei
riscul de
infecție scade
treptat, durerea
este încă
puternică,
starea de
anxietate este
ușor modificată

23
10. Nevoia de a
comunica Comun icare
ineficientă la
nivel intelectual
manifestată prin
limbaj
necorespunzător
și exprimare
incorectă. Pacientul să
învețe să se
exprime corect
și să socializeze Psihoterapie, explorez
limitele intelectuale ale
pacientului, îl învăț să
folosească un limbaj
corespunzător, dau
posibilitatea acestuia să -și
exprime gândurile și
opiniile Pacientul este
dornic să
învețe, acesta
fiind receptiv și
cooperant
11. Nevoia de a
practica religia
12. Nevoia de a
se recrea Dificultate în a
îndeplini
activități
recreative din
cauza patologiei
manifestată prin
durere, tristețe Pacientul să nu
mai prezinte
durere și să fie
echilibrat psihic Psihoterapie, planific
împreună cu pacientul un
program de activități
recreative , având în vedere
ca activitățile să nu -l
suprasolicite și să fie pe
placul acestuia Administrez medicația
pescrisă de medic:
antialgice Algifen 1f.
ivd Pacientul
participa activ
însă durerea nu
s-a modificat
semnificativ
13. Nevoia de a
se realiza Afectarea
imagini
corporale din
cauza patologiei
manifestată prin
pierderea
autostimei Pacientul să -și
redobândească
imaginea de
sine și să fie
echilibrat psihic Psihoterapie, îl ajut să fie
conștient de propria
persoană și să -și recapete
încrederea în sine Pacientul și -a
redobândit
încredera în
sine
14. Nevoia de a
învăța cum să –
și păstreze Cunoștințe
insuficiente
privind boala Pacientul să
dobândească
cunoștințe Psihoterapie, îl ajut să
dobândească noi cunoștințe
despre boală și despre Pacientul
colaborează și
dorește să

24
sănătatea manifestate prin
neglijarea
autoîngrijirii și
nerespectarea
unui regim
impus despre b oala de
care suferă, să
respecte un
regim
corespunzător
și să nu -și
neglijeze
nevoile efectele bolii, stimulez
dorința de cunoaștere a
pacientului, explorez
nevoile acestuia de
cuno aștere dobândească
cunoștințe
despre boală

Ziua II (20.03.2020) – Intervenția chirurgicală programată la ora 10: Artroplastie cu proteză totală necimentată , unilateral,
desfășurată normal, fără complicații, plan de nursing postoperator .
Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
1. Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație Alterarea
respirației din
cauza reducerii
efectului
anesteziei
manifestat prin
dispnee,
anxietate Pacientul să
prezinte o
respirație
normală , să fie
echilibrat psihic Psihoterapie, liniștesc
pacientul, îi spun că
intervenția a decurs bine,
fără complicații, măsor,
supraveghez și notez în FO
respirația și celelalte funcții
vitale Administrez medicația
prescrisă de medic:
oxigenoterapie medie
prin sondă După 30 de
minute
pacientul nu
mai prezintă
dispnee, nici
stare de
anxietate
2. Nevoia de a
se alimenta și
hidrata Alimentație și
hidratare
inadecvată din
cauza
intervenției Pacientul să fie
echilibrat
nutrițional și
hidric Psihoterapie, notez aportul
de lichide, efectuez bilanțul
hidric Montez cateter venos,
administrez medicația
pescrisă de medic:
3xNaCl 0 .9% 500ml fl.
pev, 3xRinger 500ml fl. După
administrarea
tratamentului
pecientul este
echilibrat

25
chirurgicale
manifestată prin
greață,
inapetență pev nutrițional și
hidric , însă
greața este încă
prezentă
3. Nevoia de a
elimina Eliminare
urniară
inadecvată din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
anurie Pacientul să
prezinte
eliminări
corespunzătoare Psihoterapie, asigur repaus
la pat, efectuez bilanțul
hidric, supraveghez sonda
vezicală, încerc stimularea
evacuării Administrez medicația
prescri să de medic,
efectuez sondaj vezical
cu sondă Foley 18 După sondajul
vezical nevoia
pacientului este
îndeplinită.
4. Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură Repaus la pat
impus terapeutic
din cauza
intervenției
chirurgicale Pacientul să -și
exprime
acceptul
repausului la
pat impus
terapeutic Psihoterapie, îi explic
pacientului importanța
repausului la pat după
intervenția chirurgicală și
mă asigur că pacientul este
echilibrat psihic Administrez medicația
prescrisă de medic:
Clexane 0.6 II/zi sc Pacie ntul nu -și
poate satisface
această nevoie
5. Nevoia de a
dormi și a se
odihni Dificultate dea a
se odihni din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
insomie, durere,
treziri nocturne
frecvente Pacientul să
beneficieze de
un somn
corespunzător
calitativ și
cantitativ Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut prin
aerisirea salonului,
schimbarea lenjeriei
corporale și lenjeriei de pat,
asigurarea liniștii în salon și
pe holuri, observ și notez
orarul de somn și funcțiile
vitale ale pacientului Administrăm medicația
prescrisă de medic:
Tramadol 1f. pev, NaCl
0.9% 500ml 1fl. pev și
la nevoie sedative
ușoare După
administrarea
medicației
pacientul
beneficiază de
un somn
corespunzător

26
6. Nevoia de a
se îmbrăca și
dezbrăca Incapacitate de a
se îmbrăca și
dezbrăca din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor Pacientul să -și
satisfacă nevoie
de a se îmbrăca
și dezbrăca Psihoterapie, ajut pacientul
să se schimbe, asigur
acestuia lenjerie de corp
curată Nevoia
pacientului de
a se îmbrăca și
dezbrăca este
satisfăcută
7. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a
fi curat și
îngrijit, de a
proteja
tegumentele și
mucoasele Incapacitatea de
a face ingrijiri
de igienă din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor, plăgi Pacientul să -și
satisfacă nevoia
de a fi curat și
îngrijit Psihoterapie, asigur igiena
corporală a pacientului,
efectuez toaleta pe regiuni,
asigur un m icroclimat
plăcut în salon Nevoia
pacientului de
a fi curat este
satisfăcută
9. Nevoia de a
evita pericole Risc moderat de
infecții,
complicații,
durere din cauza
sondei urinare și Pacientul să nu
prezinte risc de
infecții,
complicații și
să i se Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut în salon
prin aerisirea acestuia,
încurajez pacientul să -și
exprime nevoile și fricile, îi Administrez medicația
prescrisă de medic:
Diazepam 1f. im,
2xCefuroxim 1.5g ivd ,
Paracetamol Kabi 1fl. După
administrarea
tratamentului
pacientul
relatează cu

27
a intervenției
chirurgicale
manifestate prin
panică,
anxietate, frică amelioreze
durerea până la
dispariție explic acestuia plan ul de
tratament și intervențiile la
care este supus, învăț
pacientul tehnici de relaxare pev, Algocalmin 1f. ivd durerea s -a
diminuat, riscul
de infecție și de
complicație se
reduce traptat
10. Nevoia de
a comunica Comunicare
ineficientă la
nivel intelectual
manifestată prin
limbaj
necorespunzător
și exprimare
incorectă. Pacientul să
învețe să se
exprime corect
și să socializeze Psihoterapie, explorez
limitele intelectuale ale
pacientului, îl învăț să
folosească un limbaj
corespunzător, dau
posibilitatea acestuia să -și
exprime gândur ile și
opiniile Pacientul este
dornic să
învețe, acesta
fiind receptiv și
cooperant
11. Nevoia de
a practica
religia
12. Nevoia de
a se recrea Incapacitate de a
îndeplini
activități
recreative din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
repaus la pat
impus
terapeutic,
durere Pacientul să -și
satisfacă nevoia
de a se recrea și
să prezinte
ameliorarea
durerii Psihoterapie, îl ajut să
prezinte o stare de bine și să
aibe o bună dispoziție,
asigur condiții pentru
ajutarea satisfacerii nevoii
cu ajutorul mijloacelor
electronice: televizor, radio ,
etc. Administrez medicația
pescrisă de medic:
antialgice Algocalmin
1f. ivd Pacientul și -a
satisfăcut
nevoia cu
ajutorul
mijlo acelor
electronice

28
13. Nevoia de
a se realiza Afectarea
imagini
corporale din
cauza patologiei
manifestată prin
pierderea
autostimei Pacientul să -și
redobândească
imaginea de
sine și să fie
echilibrat psihic Psihoterapie, îl ajut să fie
conștient de propria
persoană și să -și recapete
încrederea în si ne Pacientul și -a
redobândit
încredera în
sine
14. Nevoia de
a învăța cum
să-și păstreze
sănătatea Cunoștințe
insuficiente
privind boala
manifestate prin
neglijarea
autoîngrijirii și
nerespectarea
unui regim
impus Pacientul să
dobândească
cunoștințe
despre boala de
care suferă, să
respecte un
regim
corespunzător
și să nu -și
neglijeze
nevoile Psihoterapie, îl ajut să
dobândească noi cunoștințe
despre boală și despre
efectele bolii, stimulez
dorința de cunoaștere a
pacientului, explorez
nevoile acestuia de
cunoaștere Pacientul
colaborează și
dorește să
dobândească
cunoștințe
despre boală

Ziua III (21.03.2020) – Evoluție favorabilă după intervenția chirurgicală, pacientul este orientat temporo -spațial, nu
prezintă complicații/infecții, durere în limite normale, funcții vitale normale cu excepția TA: 160/95 mm Hg , se menține
sonda vezicală, se verifică și se pansează plaga operatorie, se continuă antibioterapia și tratamentul prescris de către medi c.
Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
1. Nevoia de a
respira și a Circulație
inadecvată din Pacientul să
prezinte o Psihoterapie, liniștesc
pacientul, îi explic Administrez med icația
prescrisă de medic: La 30 de minute
după

29
avea o bună
circulație cauza stresului
postoperator
manifestată prin
HTA (160/95
mmHg), AV 93
b/m circulație
adecvată și
îmbunătățită necesitatea tratamentului
și a investigațiilor, asigur
un microclimat plăcut,
măsor și notez în FO TA,
puls și celelalte funcții
vitale Captopril 1 tab. sl ,
Alprazolam 0.25mg
1tab. sl administrarea
medicamentului
pacientul prezintă
TA normală:
120/80 mmHg,
AV 80/min
2. Nevoia de a
se alimenta și
hidrata Alimentație și
hidratare
inadecvată di n
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
greață,
inapetență Pacientul să fie
echilibrat
nutrițional și
hidric Psihoterapie, notez aportul
de lichide, efectuez
bilanțul hidric , încerc
administrarea de alimente
lichide și semilichide pe
cale orală Administrez medicația
pescrisă de medic:
2xNaCl 0.9% 500ml fl.
pev, Ringer 500ml 1fl.
pev, Metoclopramid
1tab. po După
administrarea
tratamentului
pecientul este
echilibrat
nutrițional și
hidric
3. Nevoia de a
elimina Eliminare
urniară
inadecvată din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
oligurie Pacientul să
prezinte
eliminări
corespunzătoare Psihoterapie, asigur repaus
la pat, efectuez bilanțul
hidric, supraveghez sonda
vezicală, încerc stimularea
evacuării Administrez medic ația
diuretică prescrisă de
medic: Furosemid 1f.
ivd Nevoia
pacientului nu
este satisfăcută,
eliminările fiind
în continuare
necorespunzătoare
4. Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură Repaus la pat
impus
terapeutic din
cauza
intervenției Pacientul să -și
exprime
acceptul
repausului la
pat impus Psihoterapie, îi explic
pacientului importanța
repausului la pat după
intervenția chirurgicală și
mă asigur că pacientul este Administrez medicația
prescrisă de medi c:
Clexane 0.6 II/zi sc Pacientul nu -și
poate satisface
această nevoie

30
chirurgi cale terapeutic echilibrat psihic
5. Nevoia de a
dormi și a se
odihni Dificultate de a
se odihni din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
insomie, durere Pacientul să
beneficieze de
un somn
corespunzător
calitativ și
cantitativ Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut prin
aerisirea salonului,
schimbarea lenjeriei
corporale și lenjeriei de
pat, asigurarea liniștii în
salon și pe holuri, observ
și notez orarul de somn și
funcțiile vitale ale
pacientului Administrăm
medicația prescrisă de
medic: Mialgi n 60mg
1tab. po , NaCl 0.9%
1fl. 500ml pev,
Algocalmin 1f. pev După
administrarea
medicației
pacientul
beneficiază de un
somn
corespunzător
6. Nevoia de a
se îmbrăca și
dezbrăca Incapacitate de
a se îmbrăca și
dezbrăca din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor Pacientul să -și
satisfacă n evoie
de a se îmbrăca
și dezbrăca Psihoterapie, ajut
pacientul să se schimbe,
asigur acestuia lenjerie de
corp curată Nevoia
pacientului de a se
îmbrăca și
dezbrăca este
satisfăcută
7. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a
fi curat și Incapacitatea de
a face ingrijiri Pacientul să -și
satisfacă nevoia Psihoterapie, asigur igiena
corporală a pacientului, Administrez medicația
prescrisă de medic, Nevoia
pacientului de a fi

31
îngrijit, de a
proteja
tegumentele și
mucoasele de igienă din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor, plăgi de a fi curat și
de a avea o
plagă îngrijită
și pansată
corespunzător efectuez toaleta pe regiuni,
asigur un microclimat
plăcut în salon ,
schimbarea pansamentului
plăgii operatorii, toaletarea
și îngrijirea plăgii
operatori i toaletez plaga
operatorie cu Betadină
și aplic un pansament
nou curat și îngrijit
este satisfăcută
9. Nevoia de a
evita pericole Risc moderat de
infecții,
complicații,
durere din cauza
sondei urinare și
a intervenției
chirurgicale
manifestate prin
panică,
anxietate, frică Pacientul să nu
prezinte risc de
infecții,
complicații și
să i se
diminueze
durerea Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut în
salon prin aerisirea
acestuia, încurajez
pacientul să -și exprime
nevoile și fricile, îi explic
acestuia planul de
tratament și intervențiile la
care este supus, învăț
pacientul tehnici de
relaxare Administrez medicația
prescrisă de medic:
2xCefuroxim 1.5g ivd,
Paracetamol Kabi 1fl.
pev, Algocalmin 1f.
ivd După
administrarea
tratamentului
pacientul
relatează cu
durerea s -a
diminuat, riscul
de infecție și de
complicație se
reduce traptat
10. Nevoia de
a comunica Comunicare
ineficientă la
nivel intelectual
manifestată prin
limbaj
necorespunzător
și exprimare
incorectă. Pacientul să
învețe să se
exprime corect
și să socializeze Psihoterapie, explorez
limitele intelectuale ale
pacientului, îl învăț să
folosească un limbaj
corespunzător, dau
posibilitatea acestuia să -și
exprime gându rile și
opiniile Pacientul este
dornic să învețe,
acesta fiind
receptiv și
cooperant
11. Nevoia de
a practica

32
religia
12. Nevoia de
a se recrea Incapacitate de
a îndeplini
activități
recreative din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
repaus la pat
impus
terapeutic,
durere Pacientul să -și
satisfacă nevoia
de a se recrea și
să prezinte
ameliorarea
durerii Psihoterapie, îl ajut să
prezinte o stare de bine și
să aibe o bună dispoziție,
asigur condiții pentru
ajutarea satis facerii nevoii
cu ajutorul mijloacelor
electronice: televizor,
radio Administrez medicația
pescrisă de medic:
antialgice Algocalmin
1f. ivd Pacientul și -a
satisfăcut nevoia
cu ajutorul
mijlo acelor
electronice
13. Nevoia de
a se realiza Afectarea
imagini
corporale din
cauza patologiei
manifestată prin
pierderea
autostimei Pacientul să -și
redobândească
imaginea de
sine și să fie
echilibrat psihic Psihoterapie, îl ajut să fie
conștient de propria
persoană și să -și recapete
încrederea în sine Pacientul și -a
redobândit
încredera în sine
14. Nevoia de
a învăța cum
să-și păstreze
sănătatea Cunoștințe
insuficiente
privind boala
manifestate prin
neglijarea
autoîngrijirii și
nerespectarea
unui regim Pacientul să
dobândească
cunoștințe
despre boala de
care suferă, să
respecte un
regim
corespunzător Psihoterapie, îl ajut să
dobândească noi
cunoștințe despre boală și
despre efectele bolii,
stimulez dorința de
cunoaștere a pacientului,
explorez nevoile acestuia
de cunoaștere Pacientul
colaborează și
dorește să
dobândească
cunoștințe despre
boală

33
impus

Ziua IV (22.03.2020) – Evoluție favorabilă du pă intervenția chirurgicală, pacientul este orientat temporo -spațial, nu prezintă
complicații/infecții, durere în limite normale, funcții vitale normale, se încearcă suprimarea sondei ve zicale și se stimulează
eliminarea, se verifică și se pansează plaga operatorie, se continuă antibioterapia și tratamentul prescris de către medic.
Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
1. Nevoia de a
respira și a
avea o bună
circulație Alterarea
respirației din
cauza stresului
postoperator
manifestat prin
dispnee: SO2
94% Pacientul să
prezinte
respirație
normală Psihoterapie, învăț
pacientul tehnici de
respirație, măsor și notez
în FO respirația și
celelalte funcții vitale Administrez me dicația
prescrisă de medic:
oxigenoterapie medie
prin sondă La 30 de minute
după
administrarea
medicației
pacintul nu mai
prezintă dispnee
și respiră normal
2. Nevoia de a
se alimenta și
hidrata Dificultate de a
se alimenta și
hidrata datorită
poziției im puse
la pat
manifestată prin
disfagie, greață Pacientul să fie
echilibrat
nutrițional, să nu
mai prezinte
grețuri și
disfagie Psihoterapie, încerc
administrarea orală de
lichide și semilichide,
educ pacientul cu privire
la modul în care trebuie să
se alime nteze și să
respecte regimul impus Montez abord venos,
administrez medicația
prescrisă de medic:
NaCl 0.9% 1fl. 500ml,
Glucoză 10% 1fl. 500
ml, B1 1f. pev, B2 1f.
pev, Metoclopramid
1f. pev După
administrarea
tratamentului
pecientul este
echilibrat
nutriți onal și
hidric
3. Nevoia de a
elimina Eliminare
urniară
inadecvată din
cauza Pacientul să
prezinte
eliminări
corespunzătoare Psihoterapie, asigur repaus
la pat, efectuez bilanțul
hidric, suprim sonda
vezicală, încerc stimularea Administrez medicația
prescrisă de medic:
Furosemid 1f. ivd,
NaCl 0.9% 1fl. pev După suprimarea
sondei nevoia nu
a fost satisfăcută,
dar la o o ră de la

34
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
oligurie evacuării administrarea
medicației
pacientul a
prezentat
eliminări
corespunzătoare
4. Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură Repaus la pat
impus
terapeutic din
cauza
intervenției
chirurgicale Pacientul să -și
exprime
acceptul
repausului la pat
impus terapeutic Psihoterapie, îi explic
pacientului importanța
repausului la pat după
intervenția chirurgicală și
mă asigur că pacientul
este echilibrat psihic Administrez medicația
prescrisă de medic:
Clexane 0.6 II/zi sc. Pacientul nu -și
poate satisface
această nevoie
5. Nevoia de a
dormi și a se
odihni Dificultate dea
a se odihni din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
insomie, durere Pacientul să
beneficieze de
un somn
corespunzător
calitativ și
cantitativ Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut prin
aerisirea salonului,
schimbarea lenjeriei
corporale și lenjeriei de
pat, asigurarea liniștii în
salon și pe holuri, observ
și notez orarul de somn și
funcțiile vitale ale
pacientului Administrăm
medicația prescrisă de
medic: Tramado l 1f.
pev, NaCl 0.9% 1fl.
500ml, Algocalmin 1f.
ivd După
administrarea
medicației
pacientul
beneficiază de un
somn
corespunzător
6. Nevoia de a
se îmbrăca și
dezbrăca Incapacitate de
a se îmbrăca și
dezbrăca din
cauza
intervenției
chirurgicale Pacientul să -și
satisfacă nevoia
de a se îmbrăca
și dezbrăca Psihoterapie, ajut
pacientul să se schimbe,
asigur acestuia lenjerie de
corp curată Nevoia
pacientului de a
se îmbrăca și
dezbrăca este
satisfăcută

35
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor
7. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în
limite normale
8. Nevoia de a
fi curat și
îngrijit, de a
proteja
tegumentele și
mucoasele Incapacitatea de
a face ingrijiri
de igienă din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor, plăgi Pacientul să -și
satisfacă nevoia
de a fi curat și
de a avea o
plagă îngrijită și
pansată
corespunzător Psihoterapie, asigur igiena
corporală a pacientului,
efectuez toaleta pe
regiuni, asigur un
microclimat plăcut în
salon, schimbarea
pansamentului plăgii
operatorii, toaletarea și
îngrijirea plăgii operatorii Administrez medicația
prescrisă de medic,
toaletez plaga
operatorie cu Betadină
și aplic un pansament
nou Nevoia
pacientului de a fi
curat este
satisfăcută
9. Nevoia de a
evita p ericole Risc moderat de
infecții,
complicații din
cauza a
intervenției
chirurgicale
manifestate prin
panică,
anxietate, frică Pacientul să nu
prezinte risc de
infecții,
complicații și să
fie echilibrat
psihic Psihoterapie, asigur un
microclimat plăcut în
salon prin aerisirea
acestuia, încurajez
pacientul să -și exprime
nevoile și fricile, îi explic
acestuia planul de
tratament și intervențiile la
care este supus, învăț
pacientul tehnici de
relaxare Administrez medicația
prescris ă de medic:
2xCefur oxim 1.5g ivd,
Paracetamol Kabi 1fl.
pev, Algocalmin 1f.
ivd, Alprazolam 0.5mg
1tab. sl După
administrarea
tratamentului
pacientul nu mai
prezintă stare de
anxietate, frică și
nici panică

36
10. Nevoia de
a comunica Comunicare
ineficientă la
nivel intelectua l
manifestată prin
limbaj
necorespunzător
și exprimare
incorectă. Pacientul să
învețe să se
exprime corect
și să socializeze Psihoterapie, explorez
limitele intelectuale ale
pacientului, îl învăț să
folosească un limbaj
corespunzător, dau
posibilitatea ace stuia să -și
exprime gândurile și
opiniile Pacientul este
dornic să învețe,
acesta fiind
receptiv și
cooperant
11. Nevoia de
a practica
religia
12. Nevoia de
a se recrea Incapacitate de
a îndeplini
activități
recreative din
cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
repaus la pat
impus
terapeutic,
durere Pacientul să -și
satisfacă nevoia
de a se recrea și
să prezinte
ameliorarea
durerii Psihoterapie, îl ajut să
prezinte o stare de bine și
să aibe o bună dispoziție,
asigur cond iții pentru
ajutarea satisfacerii nevoii
cu ajutorul mijloacelor
electronice: televizor,
radio Administrez medicația
pescrisă de medic:
antialgice Algifen 1f.
ivd Pacientul și -a
satisfăcut nevoia
cu ajutorul
mijlocelor
electronice
13. Nevoia de
a se reali za Afectarea
imagini
corporale din
cauza patologiei
manifestată prin Pacientul să -și
redobândească
imaginea de sine
și să fie
echilibrat psihic Psihoterapie, îl ajut să fie
conștient de propria
persoană și să -și recapete
încrederea în sine Pacientul și -a
redobândit
încredera în sine

37
pierderea
autostimei
14. Nevoia de
a învăța cum
să-și păstreze
sănătatea Cunoștințe
insuficiente
privind boala
manifestate prin
neglijarea
autoîngrijirii și
nerespectarea
unui regim
impus Pacientul să
dobândească
cunoștințe
despre boala de
care suferă, să
respecte un
regim
corespunzător Psihoterapie, îl ajut să
dobândească noi
cunoștințe despre boală și
despre efectele bolii,
stimulez dorința de
cunoaștere a pacientului,
explorez nevoile acestuia
de cun oaștere Pacientul
colaborează și
dorește să
dobândească
cunoștințe despre
boală

Ziua V (23.03.2020) – Evoluție favorabilă după intervenția chirurgicală, pacientul este orientat temporo -spațial, nu prezintă
complicații/infecții, durere în limite normale, funcții vitale normale, se încearcă mobilizarea activă cu ajutorul unui baston,
cadru sau ajutat, exclus sprijin total , se verifică și se pansează plaga operatorie, se continuă antibioterapia și tratamentul
prescris de către medi c, pacientul se externează în data de 24.03.2020 dimineața .
Nevoia
fundamentală Diagnostic de
nursing Obiective Intervenții
autonome Intervenții
delegate Evaluare
1. Nevoia de a
respira și a avea o
bună circulație
2. Nevoia de a se
alimenta și hidrata Dificultatea de a
se alimenta și
hidrata din cauza
intervenției
chirurgicale Pacientul să se
poată alimenta și
hidrata
corespunzător și să
respecte regimul Psihoterapie, ajut
pacientul să aibe o
alimentație activă,
solidă, atât
alimentar cât și Administrez
medicația pescrisă
de medic: NaCl
0.9% 1fl. 500ml
pev, După
administrarea
tratamentului
pecientul este
echilibrat

38
manifestate prin
greață alimentar
hiposodat impus hidric , cântăresc
pacientul, explic
importanța
consumului unor
alimente sănătoase
și importanța
hidratării zil nice
corespunzătoare cu
minim 2 litri de
lichide/zi Metoclopramid 1f.
pev, Glucoză 10%
1fl. 500ml pev, B1
1f. pev, B2 1f. pev nutrițional și
hidric, a acceptat
că trebuie să
respecte un regim
și a confirmat că o
să-l respecte
3. Nevoia de a
elimina
4. Nevoia de a se
mișca și a avea o
bună postură Dificultate de a se
mișca din cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
sprijin, mobilizare
cu ajutor Pacientul să -și
satisfacă nevoia de
a se mișca și de a
avea o bună
postură Psihoterapie, îi
explic pacientului
importanța
efectuării
exercițiilor fizice,
a fizioterapiei de
recuperare și îl
încurajez să
folosească
mijloace de prijin
(baston, cadru)
pentru a -i fi mai
ușoară deplasarea
până la recuperare Admini strez
medicația prescrisă
de medic: Clexane
0.6 II/zi sc. Pacientul reușește
să-și satisfacă
această nevoie, cu
ajutorul unui cadru
5. Nevoia de a
dormi și a se

39
odihni
6. Nevoia de a se
îmbrăca și
dezbrăca Dificultate de a se
îmbrăca și
dezbrăca din cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor Pacientul să -și
satisfacă această
nevoie Psihoterapie, ajut
pacientul să se
încalțe, ajut
pacientul să -și
compună un
program de
exerciții fizice care
să-i crească
mobilit atea, îi ofer
lenjerie corporală
curată Pacientul se poate
îmbrăca și
dezb răca singur,
însă necesită ajutor
pentru încălțare
7. Nevoia de a
menține
temperatura
corpului în limite
normale
8. Nevoia de a fi
curat și îngrijit, de
a proteja
tegumentele și
mucoasele Dificultatea de a
face ingrijiri de
igienă din cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor, plăgi Pacientul să -și
mențină
tegumentele și
mucoase curate și
protejate și să
beneficieze de un
pansament curat al
plăgi i operatorii Psihoterapie, a jut
pacientul să-și
efectueze îngrijirea
zilnica, baie/duș ,
efectuez toaleta pe
regiuni, asigur un
microclimat plăcut
în salon,
schimbarea
pansamentului
plăgii operatorii, Administrez
medicația prescrisă
de medic, toaletez
plaga operatorie cu
Betadină și aplic
un pansame nt nou Nevoia pacientului
de a fi curat și
îngrijit este
satisfăcută

40
toaletarea și
îngrijirea plăgii
operatorii
9. Nevoia de a
evita pericole Alterarea
integrității psihice
din cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
durere, anxietate Pacientul să nu
mai prezinte stare
de anxietate și
durerea să -i fie
ameliorată sau
eliminată Psihoterapie, îi
explic pacientului
impactul
intervenției
chirugicale asupra
vieții lui, favorizez
adaptarea
pacientului la noul
stil de viață,
promovez un
concept de sine
pozitiv Administrez
medicația prescrisă
de m edic:
2xCefuroxim 1.5g
ivd, Paracetamol
Kabi 1fl. pev,
Algocalmin 1f.
ivd, Alprazolam
0.25mg 1tab. sl După
administrarea
tratamentului
pacientul nu mai
prezintă stare de
anxietate și
relatează că
durerea este
semnificativ
redusă
10. Nevoia de a
comunica
11. Nevoia de a
practica religia
12. Nevoia de a se
recrea Dificultatea de a
se recrea din cauza
intervenției
chirurgicale
manifestată prin
necesitatea unui
ajutor constant Pacientul să -și
satisfacă nevoie de
a se recrea Psihoterapie, îl
ajut să prezinte o
stare de bine,
planific un
program cu
activități recreative
care să nu -l
suprasolicite Nevoia pacientului
este satisfăcută

41
13. Nevoia de a se
realiza Afectarea imagini
corporale din
cauza patologiei
manifestată prin
pierderea
autostimei Pacientul să -și
redobândească
imaginea de sine și
să fie echilibrat
psihic Psihoterapie, îl
ajut să fie
conștient de
propria persoană și
să-și recapete
încrederea în sine Pacientul și -a
redobândit
încredera în sine
14. Nevoia de a
învăța cum să -și
păstreze sănătatea Cunoștințe
insuficiente
privind boala
manifestate prin
neglijarea
autoîngrijirii și
nerespectarea unui
regim impus Pacientul să
dobândească
cunoștințe despre
boala de care
suferă, să respecte
un regim
corespunzător Psiho terapie, îl
ajut să
dobândească noi
cunoștințe despre
boală și despre
efectele bolii,
stimulez dorința de
cunoaștere a
pacientului,
explorez nevoile
acestuia de
cunoaștere, îl ajut
să dobândească
deprinderi noi,
identific
obiceiurile greșite
ale acestuia ș i
încerc să le
corectez Pacientul
colaborează și
dorește să
dobândească
cunoștințe despre
boală , înțelege
necesitatea unui
regim alimentar,
importanța
repausului fizic și
necesitatea
folosirii unui
mijloc de sprijin
până la
recuperarea
completă

42
Bilet de ieșire
Pacient F.F., în vârsta de 65 ani și 4 luni, domiciliat în comuna Vadu
Crișului, sat Birtin, internat pe secția de Chirurgie Ortopedică a Spi talului
Orășesesc din Aleșd, de la data 19.03.2020 până la data 24.03.2020 (5 zile), cu
diagnostic la interna re: Coxartroză primară, bilaterală, stare la externare:
vindecat , intervenții chirurgicale suferite : în data de 20.03.2020 la ora 10:00
Artroplastie cu proteză totală necimentată, unilateral, șold drept.
Epicriza: Pacientul se prezintă pentru durere intens ă la nivelul șoldului drept, se
internează pentru investigații și tratament. După o prealabilă pregătire
preoperatorie, în data de 20.03.2020 se intervine chirurgical și se practică
Artroplastie cu proteză totală necimentattă, postoperator evoluție favorab ilă. Se
externează cu RP și următoarele recomandări:
• Pansat la 2 zile;
• Suprimare fire la 14 zile post operator;
• Mers cu sprijin parțial;
• Control la 14 zile sau la nevoie;
• RP: Clexane 0.6f XXV 1/zi, Tador t ab. XX 2/zi la nevoie .

43
CONCLUZII

Rolul asistentului medical în tratementul Coxartrozei este major, acesta
participând la toate procesele de nursing. Asistentul medical ajută foarte mult în
procesul de recuperare după intevenția chirurgicală, încercând să mențină
neafectat și întreg psihicul fiecărui pacient, acesta fiind afectat după fiecare
intervenție chirurgicală și ajută pacientul în vederea mobilității pentru ca acesta
să-și poată satisface cele 14 nevoi fundamentale.
Este foarte importantă cunoașterea semnelor și simptomelor care indică
Coxartroza pentru a putea acționa cât mai rapid în vederea tratamentului. Orice
bolnav care prezintă semne de Coxartroză trebuie internat imediat și investigat
pentru a putea beneficia de tratament la timp și de un prognostic poz itiv în
vederea menținerii mobilității.
Tratamentul Coxartrozei este dat în cea mai mare parte de intervenția
chirurgicală, însă și celelalte tratamente adjuvante fiind importante în vederea
obținerii unor rezultate cât mai bune, astfel îmbunătățind calitatea vieții
pacientului.
Asistentul medical efectueză atât tratamentul preoperator cât și cel
postoperator, respectând întotdeauna schemele de tratament indicate de către
medic, cât și planul de îngrijire, urmărind zilnic evoluția bolii, a inte rvenției
chirurgicale, starea fizică și psihică a pacientului.
Activitatea fizică se începe treptat, în funcție de tipul fiecărei intervenții
chirurgicale și de toleranța fiecărui pacient, fiind diferită de la caz la caz, de la 3
zile postoperator, până la 7 zile postoperator, în activit ățile cu sprijin parțial , cu
ajutorul unui baston, cadru sau cu ajutorul unui membru din familie și de la 15
zile postoper ator până la 60 zile postoperator, în activitățile cu sprijin total ,
bipolar.
Kinetoterapia este indicată la 2 zile postoperator și după suprimarea
drenurilor, aceasta fiind un factor foarte important pentru îmbunătățirea
motricității pacienților.

44
BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu , Medicină Internă pentru cadre medii, Editura ALL,
2009
2. Denischi A., Coxartroza. Patologie chirugicală, vol. III, Editura Medicală,
1988
3. Denischi A., Dinulescu I., Medrea O., Coxartroza, București, 1997
4. Dinu M. Antonescu , Patologia aparatului locomotor, vol. II, Editura
Medicală, 2008
5. Medrea O., Antonescu D., Materiale noi în ortopedie, noutăți în chirurgie,
Editura Medicală, București, 1989
6. Mozes Carol, Tehnica îngrijirii bolnavului, ediția a VII -a, Editura
Medicală, 200 2
7. Titircă Lucreția , Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asi stenții
medicali, vol. II , Editura Viața Medicală Românească, 2008
8. Titircă Lucreția, Urgențele medico -chirurgicale, ediția a III -a, Editura
Medicală, 2018