Trendul servicii lor cloud la nivelul companiilor [605580]

Trendul servicii lor cloud la nivelul companiilor

Niță Anca Elena
Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Sumar: Lucrarea ”Trendul serviciilor cloud la nivelul companiilor”abordează conceptul
intitulat cloud, respectiv cloud computing ș i implicit cunoașterea principalelor modele de
implementare ale cloud computing- ului (Cloud- ul Privat, Cloud- ul Public, Cloud- ul Hibrid, Cloud -ul
de Comunitate ) și în special modele le de servicii cloud la nivelul companiilor . Pe parcursul lucrării
sunt prezentate principalele obiective si avantaje ale serviciilor cloud, ci anume SaaS – Software ca
serviciu, PaaS – Platformă ca Ser viciu, IaaS – Infrastructură ca Serviciu și XaaS – Orice ca Serviciu.
De asemenea, dimensiunile economice ale cloud computing- ului sunt tot mai conoscute,
întrucât companiile mijloci și cele mari doresc să îți optimizeze cât mai mult posibil randamentul
departamentului IT, departament care influenteaza direct sau indirect departamente precum cel
economic, uman, cercetare și dezvoltare etc. Rezultatele obținute în urma acestei lucrări contribuie la
înțelegerea importanței serviciilor cloud la nivelul compani ilor având efecte pentru dezvoltatea și
creșterea profitabilității acestora.

Cuvinte cheie: servicii cloud, cloud computing, Saas, PaaS, IaaS, XaaS , companii

Introducere
Lucrarea ”Trendul serviciil or cloud la nivelul companiilor” prezintă un subiect de actualitate
atât în România, cât și în Europa, respectiv America deoarece reprezintă o schimbare fundamentală în
felul în care sunt dezvoltate, livrate, actualizate, întreținute și plătite serviciile IT din cadrul organizațiilor moderne .
1 Conceptul de Cl oud computing presupune îmbinarea a două tendințe ale
tehnologiei IT din zilele noastre, ci anume eficiența IT care prezintă faptul că atât componentele
hardware și cele software trebuie să fie fo losite într -un mod ingenios încât să reducă costurile și să
contribuie printr -o eficiență ridicată la nivelul îmbunătățirii cheltuielile și agilitatea de bussines unde
serviciile IT pot fi folosite ca instrumente competitiv e pe piață prin livrarea, actualizarea, întreținerea ,
respectiv ultilizarea aplicațiilor mob ile pentru satisfacer ea nevoilor și dorințelor clienților, a
utilizatorilor .
Pentru înțelegerea mai amanunțită a termenului de cloud co mputing este nesecară cu noașterea
diferitelor definiții ale acestui concept. Astfel industria tehnologiei informației a încercat să
standardizeze definiția de Cloud Computing. Una dintre primele definiții standardizate este a celor de la Forrester Research, Inc; unde au definit Cloud Computing ca fiind " O capabilitate IT standardizată
de servicii, software sau infrastructu ră, livrată prin intermediul tehnologiilor de tip pay -per-use sau
self-service way” "
2. Definirea lui Forrester se axează pe modelele de servicii, modelul de afaceri al
cloud- ului; cu toate acestea, ignoră modelele de implementare. Acestă opinie se datorează faptului că
Forrester nu crede în cloud- ul privat, ca o modalitate de a reduce a costurile.
Cea mai recenta și s e pare cea mai general acceptată definiție a conceptului de cloud computing,
vine din partea Institutului Național de Standarde și Tehnologie, din Gaithersburg, America ” Cloud
computing este o paradigmă a tehnologiei informației (IT), un model care permite accesul omniprezent

1 Greavu, V., Cloud Computing- Caracteristici și Modele , 2015, p. 9, Editura ASE, Disponibil la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/289952478_Cloud_Computing_Caracteristici_si_Modele
2 Hamdaqa, M.,& TahvildarI L., Advances in Computer Clou d Computing Uncovered: A Research Landscape, Vol 86 2012, p
43, Canada. Disponibil la adresa:
http://www.stargroup.uwaterloo.ca/~mhamdaqa/publications/Cl oud_Computing_Uncovered.pdf

la bazele comune de resurse configurabile (cum ar fi rețele de calculatoare, servere, stocare, aplicații și
servicii) care pot fi furnizate rapid adesea prin Internet cu un efort minim de management, ”3
Motivația acestei teme derivă din faptul că termenul de C loud Computing este un subiect din
ce în ce mai utilizat de organizațiile moderne , servicii de cloud precum SaaS, IaaS, PaaS, XaaS, sunt
din ce în ce mai cunoscute, dar la nivelul companiilor din România serviciile cloud nu sunt folosite.
Astfel, doar 7% din companiile românești folosesc servicii de cloud în 2016, potrivit unui raport
Eurostat. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România are un procent destul de mic
față de țări precum Finlanda (57%), Suedia ( 48%) și Danemarca (42%)4.
De aceea, prin alegerea acestei teme, se doreste creșterea procentului utilizării serviciilor cloud
de către companiile moderne, întrucât folosirea unor servicii de cloud adecvate pentru obiectivul
companiilor, duc la beneficii majore pentru companii.
Obiectivul general urmărit al acestei cercetări este următorul:
• Cunoașterea și conștientizarea importanței și actualitatea trendul ui serviciilor cloud
lanivelul companiilor .
Obiectivele specifice (secundare) care pornesc de la obiectivul principal sunt:
• Sublinierea principalelor modele de implementare ale cloud computing -ului (Clo ud-ul
Privat, Cloud- ul Public, Cloud- ul Hibrid, Cloud- ul de Comunitate) ;
• Avantaje ale serviciilor cloud ;
• Identificarea serviciului Cloud de tip SaaS – Software ca serviciu;
• Cunoașterea serviciului PaaS – Platformă ca Serviciu;
• Ințelegerea serviciului IaaS – Infrastructură ca Serviciu ;
• Cunoașterea serviciilor cloud XaaS – Orice ca Serviciu
• Prezent area la nivel conceptual a termeni lor de bază ai cloud computingului
• Aspecte economice și manageriale ale fenomenului cloud computing
Tema ”Trendul serviciil or cloud la nivelul companiilor” are caracter de interdisciplinaritate ,
îmbinând cunoștințe din diferite domenii, cum ar fi: informatică, management, economie, statisică,
cercetări de marketing. În activitățile întreprinse in departamentul tehnologiei infor maticii (IT) din
cadrul companiilor , cunoștințele de informatica, respectiv economie sunt deosebit de importante
deoarece alegerea serviciului de cloud potrivit ajută la fixarea unor obiective precise, care au efecte pozitive asupra companiei și care aduc un procent de optimizare pentru departamentul informatic,
deoarece puterea calculatoarelor moderne este utilizată mai eficient printr -o scalare înaltă a resurselor
de hardware și software.
Relevanța și impactul științific al temei
Această lucrare se adresează mai multor categorii de cititori: specialiști în informatică,
specialiști în ecomonie, manageri ai diferitelor companii, specialiști în marketing sau orice persoană animată de curozitatea intelectuală pentru acest subiect.
Prin aborbarea acestei teme se dorește susținerea folosirii serviciilor cloud la nivelul
companiilor . Astfel o platformă de servicii cloud oferă acces rapid la resurse IT . Cu ajutorul cloud
computing -ului, nu trebuie să se mai realizeze investiții mari în ceea ce privește hardware -ul și să se
mai petreacă mult timp în ceea ce privește gestionarea hardware- ului. În schimb, prin intermediul
serviciilor cloud se pot furniza exact tipurile și mărimile potrivite de resurse de calcul de care este

3 Mell, P.,& Grance, T ., The National Institute of Standards and Technology Definition of Cloud Computing, Gaithersburg,
2011, p 2, Disponibil la adresa: http://nvlpubs.nist.gov/nistpubs/Legacy/SP/nistspecialpublication800- 145.pdf
4 Team Eurostat , Cloud Computing Services, 2017, Disponibil la adresa:
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_cicce_use&lang=en

nevoie pentru operarea departamentul IT. Prin aceasta metoda, a cloud- ului computing se pot accesa cât
mai multe resurse, aproape instantaneu și numai pentru ceea ce compania dorește să utilizeze .

Concluzii
În urma celor prezentate anterior, s -a ajuns la următoarele concluzii:
• Serviciile principale de cloud sunt SaaS, PaaS, IaaS și XaaS
• Modelele de implementare a coud computing -ului sunt: Cloud Privat, Cloud Public,
Cloud Hibrid și Cloud- ul de Comunitate
• O platformă de servicii cloud oferă acces rapid la resursele IT
• Implementar ea la nivelul companiilor de Cloud Computing elimina investițiile mari în
hardware
• Serviciile de cloud la nivelul companiilor din Romania este de 7% în anul 2016,
conform unui studiu efectuat de către Eurostat
• Țările cu procentul cel mai mare în ceea ce priveste folosirea serviciilor de cloud în
organzațiile moderne sunt: Finlanda, Suedia, Danemarca.
Prin urmare, conceptul de cloud oferă beneficii concludente pentru companiile care folosesc
serviciile cloud, aslfel nu mai este nevoie să se petreacă un i nterval de timp destul de mare pentru
gestionarea resurselor hardware. Avantajul major al cloud computing- ului reiese din ideea de bază a
acestei tehnologii: datele companiei pot fi accesate prin intermediul oricăriu browser, respectiv orice
echipament ce permite navigarea web, indiferent de performanțele hardware de care dispune
calculatorul și indiferent de locația utilizatorului.
În ceea ce privește aspectele economice și manageriale ale fenomenului cloud computing,
întreprinderile mici pot beneficia de aceleași avantaje ca și companiile mari și cele mijlocii referitoare
la tehnologia de calcul. Astfel, echipa manageriala poate să își canalizeze obiective mult mai clare, care sa ajute la reducerea costurilor, și prin urmare pot să concureze cu companiile mijlocii și mari; putând
economisii timpul și capitalul bănesc și se pot concentra mai mult în ceea ce privește dezvoltarea firmei, a afacerii.
În concluzie, cloud- ul este o paradigmă din domeniul IT, un model care per mite accesul la datele
companiilor in diferent de locație, prin intermediul instrumentelor tehnologice ce au acces la navigarea
web.

1. Caracteristici definitorii privind Cloud Computing

1.1. Evoluți
Originea termenu lui ”cloud” (nor) este neclară, noul cuvânt este folosit în mod obișnuit în
știință pentru a descrie o aglomerare mare de obiecte, respectiv date și informații care apar vizual de la diferite distanțe, prin intermediul instrumentelor de navigare web. O altă explicație este că p rogramele
vechi care au atras schemele de rețea au înconjurat pictogramele pentru server ca un cerc, iar un grup de servere dintr -o diagramă de rețea avea mai multe cercuri suprapuse care semănau cu un nor.
5
În mod analog, termenul de cloud a mai fost fol osit ca o metaforă pentru internet .Mai tarziu
termenul cloud a fost utilizat pentru a depista internetul in diagramele retelelor din computere. Cu
aceasta simplificare, implicatia ce are in vedere punctele finale al e unei retele si modul in care sunt
cone ctate nu este relevantă in intelegerea acestei diagrame.
Simbolul cloud a fost utilizat pentru a reprezenta retelele de echipament in originalul
ARPANET încă din 1977 dar si CSNET pana in 1981 ambele predecoesoare ale interntelui insusi.6 De

5 Hassan, Qusay F.; Riad, laa M.; Hassan, Ahmed E. "Software reuse in the emerging cloud computing era, 2012
6 Team Computer History, Internet History 1962 to 1992, Disponibil la adresa
http://www.computerhistory.org/internethistory/

asemenea, termenul cloud a mai fost folosit pentru a se referi la platformele pentru calculul distribuit.
Referințele la "cloud computing" în sensul său modern au apărut încă din 1996, cu cea mai veche
mențiune cunoscută în documentul intern Compaq.7 În anii 1970, m ainframe -urile ocupau un spațiu
foarte mare și contineau benzi magnetice, respectiv procesoare pe post de memorie, pe care utilizatorii le introduceau în servere, unde la capătul lor se găseau terminalele, iar prin intermediul acestora se putea vizualiza p rocesul de calcul.
După acea perioadă și -au făcut apariția miciile servere, pe care le dețineau companiile, astfel a
fost nevoie ca acestea să fie supravegheate în permanență. Această metodă de lucru presupunea serie de dezavantaje, precum angajarea de personal, dar pe lângă acest lucru era nevoie ca personalul să fie
instruit pentru a se ocupa de diversele activități ce țin de departamentul IT, precum administrarea
componentelor software și hardware, administrarea serverelor care ocupă spațiul curent și de asemenea
era nevoie de un sistem de răcire adecvat pentru locația unde erau amplasate serverele.

Web
www

1961 1964 1972 1980 1991

1997 1999 2000 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 1. Evoluț ia cloud computing

Sfârșitul anilor 1970 a adus noua revoluție industriala prin apariția Pc -urilor, iar în anul 1993 a
aparut primul primul browser web MCSA Mosaic, urmând ca în anii 2000 să își faca apariția SOA –
Arhitectura Orientată pe Servicii, respectiv anii 2006 -2008 apariția Cloud Computingu- lui în formele
sale curente.
Popularizarea termenului s -a realizat în 2006, când Amazon.com și -a prezentat Cloud
Computing Elastic. În prezent, companiile specializate IT se ocupă cu implementarea unor servicii,
adevarate infrastructuri de servere pe care le închiriază companiilor. În acest sens aceste servicii externalizate de care dispun companii le ajuta la depozitarea serverelor, diferitelor informatii, date,
backup- uri, stocarilor, iar utilizatorului îi rămâne doar sa updateze aplicația sau fișierele.

7 Regalado, A., Who Coined 'Cloud Computing?, Mit Tehnology Review , 2011, Disponibil la adresa:
https://www.technologyreview.com/s/425970/who -coined -cloud -computing/ Virtualizarea
IBM CP/CMS Conceptele Timpuri

John McCarthy IBM Mainframes
Minicomputers Computer Personal
Găzduire Web
Termenul
”cloud” Salesforce.com
VM Ware
Amazon web
service (SOA) SOA
Google File
System Paper
Google Maps ASPs
Hadoop
Amazon S3
Amazon EC2 Cloud Computing
Google App
Engine
Windows
Azure Apps.gov

1.2. Caracteristici
Pentru o înțelegere cât mai precisă a termenul cloud sunt prezentate o serie de definiții.
Prima definiție vine din partea celor de la Vmware, liderul mondial în soluții de virtualizare și
infrastructura, care definește conceptul de cloud computing ca fii nd o abordare care reduce
complexitatea IT, prin fructificarea corectă a resurselor comune, valorificate ca servicii8.
Conform Universității Berkeley, termenul cloud se refera la aplicațiile, respectiv serviciile pe
care le oferă utilizatorilor , acestea fiind furnizate prin internediul Internetului. Însuși termenul de cloud
face referire la software ca serviciu, dar și la resursele software și hardware. În termeni generali, serviciile de cloud sunt vândute utilizatorilor ca și utility computing, sub form a pay -as-yo-go.
9
Mulți cerectători încetează să mai găsească o definiție a termenului de cloud și prezintă o serie
de caracteristici , precum :
• Ușurința privind alocarea de resurse hardware și software a serviciilor cloud
• O platforma de management a serviciilor pentru utilizatorii
• Scalabilitatea ridicata / Elasticitate
Pe lângă aceste caracteristici menționate anterior este esențial de prezentat o altă categorie de
caracteristici specifice pentru conceptul de cloud, ci anume:
• Serviciu l este oferit la cerere; Atunci când companiile i -au decizia de a achiziționa
aceste serviciile cloud, acestea plătesc exact pentru ceea ce utilizează, nici mai mult nici mai puțin, dar cel mai important este faptul ca primesc servicii personalizate în funcție de dorințele si ne voile ce se nasc la nivelul fiecărei companii
• Acces larg la rețea . Această caracteristică se referă la faptul că accesul la datele și
informațiile, respectiv resurse din mediul cloud pot sa fie accesat e din orice locație,
singura condiție pentru a benefici a de acest acces date este deținerea unui echipament de
navigare web

Fig. 2 Caracteristici privind serviciile de cloud computing

8 Waiss , A, Cloud Computing, SDDC and the hybridity concept explained, 2014
https://blogs.vmware.com/management/2014/11/cloud -computing -sddc -hybridity- concept -explained.html
9 Patterson, D , Cloud Computing, 2009, http://blogs.berkeley.edu/2009/12/15/cloud -computing/
Cloud Computing
Resurse
comune
Ușurință privind
alocarea resurselor
Elasticitate
/Scalabilitate
Măsurarea
serviciilor
Acces larg la
rețea
Serviciu oferit la
cerere
Platformă pentru
manageri

• Resurse comune . Resursele pe care le oferă furnizorul de servicii cloud sunt inchegate
într-un tot unitar pentru a servi mai multor utilizatori folosind modelul multi- tenant, cu resurse
hardware și virtuale atribute într -un mod dinamic în funcție de ceea ce își dorește consumatorul.
• Măsurarea serviciilor . În cadrul serviciilor cloud puse la dispoziție consumatorilor,
acestea aveau introduse mecanisme de control, care le permitea utilizatorilor să măsoare gradul de
utilizare a resurselor. Exemplu de activități de monitor izare și control sunt: stocarea de date,
prelucrarea de date etc. Prin acest mod există o transparență totală atât pentru utilizatorul de servicii, cât și pentru prestatorul de servicii cloud

1.3. Avantaje / Dezavantaje ale cloud -ului
Avantajele pe care le au companiile care folosesc servicii cloud sunt tot mai diverse, principalul
avantaj al a ecestor servicii este faptul că ajută la reducerea costurilor. De a semenea printre principalele
prioritați care rezultă din folosirea serviciilor cloud se regăsesc următoarele: scalabilitate și elasticitate ,
fiabilitate, accesibilitate mărită.
Avantaje privind serviciile cloud:
• Acces mai ușor la software
• Accesul din orice locatie la datele salvate prin intermediul serviciului cloud
• Recuperarea imediata a datelor în caz de probleme
• Costuri reduse
• Nu mai este nevoie de investitii majore ăn ceea ce priveste resursele hardware și
software
• Consumatorul plătește exact ce folosește
• Are posibilitatea sa devina mai competitiv fata de alte companii
• Consumatorii pot să își cana lizeze mai precis obiectivele viitoare privind dezvoltarea
firmei
• Gestionarea și organizarea eficientă a datelor, respectiv informațiilor
• Crește numărul de personal specializat IT
• Instalarea rapidă de cloud
• Creșterea gradului de colaborare cu alte instituții, companii
• Optimizarea timpului folosint pentru realizarea anumitor activități
• Datele sunt controlate de către companie, nu de către furnizor.
• Costuri fixe
• Datele nu pot fi pierdute etc
După cum se poate observa, serviciile cloud oferă o serie de beneficii companiilor, însă pentru o
prezentare cât mai obiectivă în ceea ce privește trendul serviciilor cloud la nivelul companiilor este
recomandată și enumerarea dezavantajelor.
Dezavantaje privind serviciile cloud:
• Necesită acces la Internet
• Lipsa de cunoștințe privind utilizarea serviciilor ,
• Lipsa increderii privind acest serviciu
• Limitări externe, ex : reglementări le legale
• Costuri lunare,
• Costuri cu accesul la Internet etc.
După cum se poate observa, avantajele pe care le oferă aceste servicii cloud companiilor sunt
deosebit de importante pentru dezvoltarea și buna funcționare a întreprinderilor. Astfel dezavantajele expuse anterior sunt minore pentru o companie, în schimb ef ectele unui astfel de serviciu sunt majore
pentru pentru organizațiile moderne

2. Modele de servicii cloud

Cele mai cunoscute modele de servicii cloud sunt:
• cloud- ul privat , este accesibil doar în interiorul firmei;
• cloud- ul public, accesibil oricui prin intermediul unui browser web;
• cloud- ul hibrid, adică o combinație între cloud- ul privat si cel public ;
• cloud- ul în comunitate.
Înainte ca toate aceste modele să fie prezentate, este esențial întelegerea modului în care sunt
percepute serviciile cloud de către utilizator, de către IT, respectiv de către organizație. În primul rând
termenul de cloud cloud computing în viziunea uti lizatorului, este acel serviciu cu ajutoru l căruia
acesta are siguranța păstrării copiilor de siguranță a date lor, respectiv informațiilor, mai precis este o
modalitate informațională care poate să fie accesată prin int ermediul Internetului și care ră spunde la o
anumită problemă de stocare a datelor, a informațiilor. Pentru domeniul IT, cloud- ul computing este
privit ca un model de achiziție și livrare a resurselor IT, care ajută la o mai bună dezvoltate a firmei.
Nu în ultimul rând cloud -ul computing este văzut di n perspectiva organizației ca un pachet de
servicii în raport cu dorințele ș i nevoile consumatorilor, a companiilor, prezentate într -o maineră
simplă, ușor de înțeles ș i de administrat. Din moment ce sunt cu noscute toa te modurile în care poate fi
înțeles un serviciu cloud, anume de utilizator, de IT și de organizație se po t prezenta următoarele
modele de servicii cloud .
2.1. Cloud Privat
Prima varian tă de cloud computing prezentată se referă la cloud -ul privat. Cloudul privat
reprezintă o schimbare major ă în interiorul structurii infrastructurii IT, schimbare care va genera o
relație cât mai echilibrată între companii, care se pliază imediat într -o lume extrem de tehnologizată.
Apariția virtualizării a avut un impact pozitiv în domeniul tehnologizării, a stfel s -a ajuns la
dezvoltarea ș i împlementarea unor aplicații pe multiple mașini virtuale toate întărite pe un singur
server. În acest sens virtualizarea aduce un nivel de comp leexitate în plus în ceea ce priveș te
administrare, administrare pe care o elimină IaaS. Impor tant de menționat este faptul că nu orice model
de infrastructură virtualizată reprezintă un cloud privat, diferențierea este făcută în funcție de adaptarea
unor metode de management și automatizare.
În concepția lui Gabriel Nicolaescu, cloud privat pune la dispoziția ultilizatorului un set de
servicii, astfel ” O infrastructură tip private cloud va putea livra în cadrul unei companii servicii IT cu
un maxim de disponibilitate, va putea tranfera costuri de investiții în costuri operaționa le, va asigura
reducerea considerabilă a acestora și va permite obținerea unui nivel ridicat de agilitate IT. Prin private
cloud, IT -ul poate pune rapid la dispoziția business -ului instrumentele de care are nevoie pentru
începerea unui proiect nou, extinde rea sau comprimarea activității, deschiderea unei unități noi,
integrarea unei companii achiziționate etc. Deși mai greu de măsurat ca impact în profitul companiei,
acest plus de agilitate reprezintă beneficiul cel mai important al adoptării private cloud, superior față de
reducerea de costuri IT, deoarece stă la baza unei creșteri în viteza de reacție a companiei la schimbare,
ceea ce înseamnă competitivitate și avans în fața concurenței10“
Din gama prezentată de cei de la Microsoft se numară următoarele tituri de modele cloud privat:
Enterprise Mobility at Microsoft, Microsoft Sistem Center care cuprinde mai multe ramuri, spre
exemplu Ser vice Manager, Operation Manager; Microsoft Azure Stack etc. Toate companiile
specializate în IT, au văzut o oportunita te în ceea ce privește cloud -ul privat, și nu nunai, tocmai de
aceea au p us bazele unor modele de servicii ce vizează acest subiect. Cisco, un nume sonor în lumea

10 Vasile, G. & Nicolaescu G., Private cloud o schimbare majoră în modul de operare a tehnologiei, , Revistă Market Watch,
2011 http://www.marketwatch.ro/articol/7572/Private_cloud_o_schimbare_majora_in_modul_de_operare_a_tehnologiei
/pagina/1

IT, și -a mărit numărul de servicii produse, astfel a dezvoltat servicii precum Cisco Meraki, Cisco One
Software sau Cisco ONE Enterprise Cloud.
Cloud- ul privat este o variant ă potrivită pentru companiile mari, acesta este gazbuit î ntr-o rețea
private. Prin intermediul acestui model, cel privat, compania are controlul deplin asupra datelor,
resurse lor, securitații. În acest sens clod -ul privat este opțiunea potrivită atunci câ nd compania este
destul de mare încât să dispună de resursele necesare, dar să aibă și posibilități să întrețină și să mențină
un cloud. În acest sens, este nevoie de un personal foarte calificat în aria de IT a firmei , deoarece ca un
cloud să fie rentabil trebuie să fie încărcat cu un anumit grad de date, peste o anumita medie.
2.2. Cloud Public
Un al doilea mod de cl oud este cel public. În comparaț ie cu cloud -ul privat, cloud- ul public
este accesibil la nivelul oricărei firme care are conexiune la internet. Acesta este întreținut de către
proprietarii terți, care oferă servicii de cloud. Aces te servicii sunt utilizate de către consumatori, adică
companii la un cost foarte ieftin. De asemenea, acest cost este lunar și este reprezentat de aceiași sumă de bani, compania plă tește exact ceea ce a utili zat, nici mai mult, nici mai puțin. Toate companiile li se
acordă același t ip de serviciu. Scalabilitatea și eficienț a acestor modele de cloud este foarte ridicată
deoarece de obicei acestea sunt hostate pe centre de date mai mari.
”Termenul de „cloud public” vine să pună în evidență diferențele față de celălalt model, și
anume „private cloud”, care operează prin intermediul unei rețele private. Cloud- ul public în cele mai
multe cazuri sunt hostate departe de client, substituing infrastructura clientului. Aplicațiile care au un
scop temporar, cu o perioadă scurtă de viață sunt ce le mai potrivite pentru acest tip de cloud. Astfel
dispar problemele de alegere și procurare a echipamentelor.”11
Majoritatea companiilor care folosesc cloud public prezintă cerințe mai mici de securitate.
Pentru o diferențiere cât mai precisă între ce ea ce înseamnă cloud -ul privat ș i clou d-ul public, se
pune la dispoziție următoarea figură, benefică pentru a evidenția diferenț ele majore dintre aceste 2
modele de cloud.

11 Stoica, S., Vir talizare și modele în Cloud Computing, p 4 2016
CLOUD PUBLIC
CLOUD PRIVAT
1. Găzduit de un furnizor ul de servicii
2. Acceptă mai mulți clienți
3. Deseori utilizează infrastructura partajată
4. Sprijină conectivitatea pe internet
5. Potrivit pentru informații care nu sunt sensibile
6. Poate fi mai ieftin decât cloud -ul privat
7. Resurse negarantate
8. Cost variabil pentru capacitatea suplimentară
9. Solutie ”do it yourself” 1. Găzduit de un site al unei întreprinderi sau al
unui furnizor de servicii
2. Sprijină un singur client
3. nu utilizează infrastructura partajată
4. Concectivitate peste rețea privată / fibră sau internet
5. Potrivit pentru informații care necesită un nivel ridicat de securitate
6. Resurse garantate
7. Costul fix
8. Soluții personalizate

2.3 Cloud Hibrid
Termenul de cloud hibrid este cunoscut și sub denumirea de cloud intermediar, deoarece
descrie o infrastructură cloud, ca o combinație de 2 moduri de cloud sau mai multe ( ex: cloud
comunitar, cloud privat sau cloud public) Acestea rămân entități , servicii unice, dar toată
particularitatea este reprezentată de faptul că sunt legate între ele de o tehnologie proprietară, care ar e
posibilitatea de a porta la cerere diferite date, informații între ele.
Pentru o înțelegere cât mai concludentă pentru acest model de cloud se prezintă următorul
exemplu, efectuat de către o companie. Compania poate rula aplicațiile în cloud -ul public, iar în cloud-
ul privat pot fi stocate datele, informațiile, aplicațiile private, respectiv resursele care au nevoie de un
control si de o securitate ridicată.
Acest model de cloud îmbină avantajele color două modele de cloud, cel privat și cel public. În
acest sens cloud -ul public poate să fie folosit de către entități pentru dezvoltare și testare, astfel gradul
de configurare este destul de redus, iar costul acestor servicii este relativ mic în comparație cu celelalte. Aceste aplicații vin în sprijinul co mpaniilor. Cloud- ul privat oferă securitatea necesară pentru
companie.
Cea mai mare provocare pentru dezvoltatorii de cloud hibrid este interfața. Atât interfața
aplicației pentru cloud -ul privat, cât și pentru cel public trebuie să fie cât mai asemânătoar e, deoarece
utilizatorului să îi fie foarte ușor de lucrat în cele 2 aplicații, pentru ca timpul de lucru să fie cât mai optimizat.

Fig. 3 Cloud- ul Hibrid

2.4 Cloud în Comunitate
Cloud- ul în comunitate este folosit de instituții publice sau private (organizații, școli,
cercetători, dezvoltatori de aplicații), care au un scop comun.
Infrastructura cloud în comunitate este previzionată pentru utilizarea exclusivă de către o
anumită e ntitate sau de către o comunitate de consumatori din organizațiile cu obiective comune de
exemplu misiune, cerințe de securitate, cerințe de scalabilitate. Acest model de cloud în comunitate
poate fi deținut, gestionat și operat de una dintre – entitățile din comunitate, o terță parte sau o
combinație între ac este posibilități care există în cadrul organizației sau nu.

Fig. 4 Cloud Community
Cloud Hibrid
Cloud Public
Cloud Privat
Cloud Community
Entitate 1
Entitate
2
Entitate 3
Entitate n

3. Metode de livrare Cloud

Cele mai cumoscute modele de livrare de servicii cloud computing sunt următoarele : SaaS –
Software ca Serviciu sau Software la Cerere (utilizatorului i se pune la dispoziție serviciu oferit fără a
mai fi nevoie să își cumpere licență sau alte echipamente p entru a putea beneficia de anumite aplicatii) ,
PaaS – Platformă ca și Serviciu (utilizatorului i se pune la dispoziție o platformă sau mai multe de
dezvoltare, middleware etc) , IaaS – Infrastructura ca și Serviciu (utilizatorului îi sunt puse la dispozitie
mai multe resurse precum virtualizare ) și XaaS – Orice ca și serviciu. Fiecare model în parte oferă
servicii de calcul distincte pentru entitățile, consumatorii care îl utilizează. Toate aceste servicii pot fi
imaginate ca o piramidă, ăn vârful piramidei s e află SaaS, urmat de PaaS, iar la baza se afla IaaS.
Înainte să apară aceste metode de livrare cloud, se folosea metoda de livrare traditională, ceea
ce înseamna ca toate elemente trebuiau să fie gestionate, utilizate, administrate din interiorul
companiei. Ceea ce avea dezavantaje puternice deoarece persoanele din departamentul IT trebuiau să
cunoască o serie de informații importante , iar realizarea, omplicit ges tionarea acestora dura un interval
de timp foarte ridicat. În figura următoare sunt prezentate toate sarcinile pe care trebuiau sa le efectueze
cei din departamentul IT în trecut, în zilele noastre toate aceste elemente sunt impărțite pe categorii; o
parte din ele sunt gestionate de utilizator, iar o parte din ele sunt gest ionate de către furnizor.

Fig. 5 Model de livrare Tradițional

3.1. SaaS – Software as a Service
Modelul de livrare SaaS este cunoscut ca Software ca Serviciu sau Software la Cerere. În
principiu Saas este un model de livrare în care datele, informațiile sunt găzduite în cloud In special acest model de livrare este folosit Î n mod frecvent de catre companii, pentru mai multe aplicații de
afaceri, precum contabilitate, management, sisteme informatice de gestiune, aplicații de planificare a resurselor companiei.
În această figură se poate observa că activitățile: applications, data, runtime, middeware si O/S
sunt gestionate de către entitate, respectiv companie, în timp ce elemente precum virtualization, servers, storage și networking sunt genstionate de alții, nu de catre utilizator.
Cel mai important beneficiu pentru companiile care folosesc acest mod de livrar e este faptul ca
are un potențial ridicat ăn reducerea costurilor, deoarece nu se mai investesc bani foarte multi pentru cumpărarea de resurse software si hardware.

Fig. 6 SaaS Software as a Service
Applications
Data
Runtime
Middleware
O/S
Virtualization
Servers
Storage
Networking
Applications
Data
Runtime
Middleware
O/S
Virtualization
Servers
Storage
Networking

Modul de livrare SaaS Software as a System este recomandat a se folosi în următoarele sugestii:
• Aplicații care au nevoie de acces web sau mobil
• Software care sunt folosite pentru pentru o perioadă de timp scurtă
• Alpicații în care cererea crește semnificativ
Prin intermediul modului de livrare SaaS s -au dezvoltat serviciile pentru clienți, e -mailul,
managemenutul în ramura de financiară, respectiv a cheltuielilor.
• Modelul de livrare SaaS nu este recomandat în următoarele situații:
• Software care nu permit stocarea externă a datelor
• Software care au deja o funcție ce îndeplinește cerințele entitații, companiei
• Software care este necesară procesarea datelor, a informațiilor în timp real
Caracteristicile definitorii pentru SaaS sunt: ”acces web la software comercial; software- ul este
gestionat dintr -o locație centrală; modelul folosit pentru distribuirea resurselor software este de tipul
“unul la mai multe”; utilizatorii nu sunt nevoiți să se ocupe de upgrade -ul software -ului; API -urile (
Application Programming Interfaces) permit integrarea mai multor componente softwar e.”12

3.2. PaaS – Platformă ca Serviciu
Platf ormele ca Serviciu oferite companiilor , entităților constă în implementarea în infrastructura
cloud a aplicațiilor . Așa cum se poate observa din figura de mai jos clientul, adică entitatea poate să
controleze aplicatiile și datele, în timp ce celelalte componente ale platformei ca serviciu sunt
gestionate de către furnizor : O/S, virtualizarea, networking- ul etc.

Fig. 7 Platformă ca Serviciu

PaaS permite dezvoltatorilor, companiilor, specialiștilor IT, directorilor de entități, experților, să
testeze și să implementeze următoarea treaptă in ceea ce priveste modele de livrare, ur mătoarea
generație cloud, cea care este predecesoarea modelului SaaS. Aceast model de livrare este benefic
pentru economie, iar datorită acestui beneficiu gradul de interes privind rapiditatea lansării acestui model a fost sporit. Acest eveniment este favo rabil pentru coompanii, deoarece cu cât sunt mai multe
companii care furnizeaza Platforme ca Serviciu, cu atât există o gamă mai largă de opțiuni pentru companiile ce doresc acest tip de servicii. Concurența dintre firmele care implementează și dezvoltă concurență intre companii.
Conform celor de la Oracle România, ”organizațiile mari trebuie să dezvolte, să securizeze și să
partajeze conținut și informații între departamente. PaaS le permite să integreze mai multe aplicații
cloud și on- premise, crescând fl exibilitatea și obținând o valoare mai mare pentru afaceri prin
infrastructura IT. Organizațiile mai mici obțin acces la aceleași capacități IT enterprise, stabilind medii
noi în scopul creării și scalării aplicațiilor pe mai multe canale și pentru mai mul te obiective”.13
Structura de care dispune PaaS este: Resource Pool, Core Platform și Enabling Services.

12 Mavru, A, Software as a Service in Cloud, p 9, 2014 Disponibil la adresa:
http://stst.elia.pub.r o/news/SOA/Teme_SOA_13_14/Mavru -Anca_SaaS%20in%20Cloud%20Computing.pdf
13 Oracle , Platforma ca Serviciu, Disponibil la adresa: https://www.oracle.com/ro/cloud/paas.html
Applications
Data
Runtime
Middleware
O/S
Virtualization
Servers
Storage
Networking

Resource Pool Oferă posibilitatea consumatorilor de abstractizare și control a datelor,
ulilizatorii nu pot să își dea seama daca datele sunt partajate sau dedicate, reduce gradul de dificultate
în ceea ce privește administrarea resurselor.
Core Platform Oferă un mediu sigur pentru folosirea aplicațiilor și a serviciilor. Cel mai
important este faptul că dezvoltatorii acestor platforme se pot co ncentra asupra serviciilor furnizate, ci
anume Dynamic provisioning, Load balancing, Fault tolerance, System monitoring .
Enabling Services Acest nivel al structurii PaaS ceste cel mai important pentru dezvoltatori,
deoarece furnizează interfețele necesare pentru procesul de dezvoltare și implementare.
Beneficii ale Paas:
• Existența unui cadrul de dezvoltare a aplicațiilor
• Cadru de dezvoltare rapid a resurselor fără implicarea administratorului
• O bună eficiență în cazul utilizării resurselor ridicate, Standardizare middleware
• Dispune de viteza , felxibilitatea și agilitatea , Timp mai rapid de reacție pe piață
• Prezintă Mediu scalabil , cheltuieli reduse Se plătește pe măsură ce se realizează
modelul.

3.3. IaaS – Infrastructură ca Serviciu
Infrastructura ca Se rviciu este primul model de livra re cloud computing care respectiv
caracteristicile NIST. În cadrul acestui serviciu, furnizorii de IaaS închiriază utilizatorilor, companiilor, instituțiilor, infrastructură IT, sub formă de masini virtuale care pot fi accesate de la distanță. Se poate afirma ca acest model de livrare de serviciu duce la modificarea, înlocuirea infrastructurii din cadrul
companiilor. După cum se poate observa din figura 8, toate elementele modului de livrare Iaas, sunt gestionate și controlate de către furnizor, astfel atunci când se produc defectiuni de hardware sau erori,
furnizorii sunt responsabili pentru gestionarea acestora.

Fig. 8 Infrastructură ca Serviciu

Furnizeaza clienților capacitatea de a lansa pe infrastructura cloud aplicatii achizitionate sau
create de utilizator folosind limbaje de programare si instrumente sprijinite de catre furnizor. Consumatorul are control asupra aplicatiilor si, configuratiei mediului de gazduire de aplicatii.
14
Caracteristici și proprietăți IaaS:
• Reducerea costurilor;
• Servicii complete;
• Facturare pe ora;
• Securitate și fiabilitate;
• Scalabilitate;
• Includ depozitarea ca ofertă de servicii etc .

14 Grupul de coordonare Proiect OIPOSDRU, Proiect tehnic pentru platforma distribuita de tip cloud, cu resurse de
instruire si de C-D pentru inovare in servicii, Versiunea 1, 2013, p 18
http://www.inseed.cimr.pub.ro/documents/Cerere_rambursare_1/WP5/WP5 –
1%20Stabilirea%20structurii%20platformei%20informatice%20distribuite.pdf
Applications
Data
Runtime
Middleware
O/S
Virtualization
Servers
Storage
Networking

3.4. XaaS – Orice ca Serviciu
Xaas se referă la una din combinațiile, Software ca Serviciu, Platformă ca Serviciu,
Infrastructură ca Serviciu, Comunicare ca Serviciu(CaaS) sau Monitorizare ca Serviciu (MaaS).
Diferitele forme de XaaS sunt:
• DaaS – Desktop ca Serviciu
• StaaS – Depozitare ca Serviciu;
• DraaS – Recup erare în caz de dezastru ca Serviciu
• ItaaS – IT ca Serviciu
XaaS sau Totul ca serviciu este un model de afaceri care afișează serviciile tehnologice prin
intermediul proceselor cheie care pot fi livrate ca utilități de serviciu. Companiile tehnologice adoptă
XaaS, ei realizează capacitățile necesare pentru a reuși cu Xaas. Xaas este diferit față de tradiționalul
model de afaceri al atributelor. Acestea se confruntă nu numai cu noile forme de adaptare a serviciilor de livrare ci și cu menținerea echilib rului între inovațiile proceselor bazate pe o terță parte și costurile
operaționale care sunt administrate pe bază de plăți.
XaaS necesită și o nouă capacitate de contractare, în special atunci când aceiași clienți
achiziționează atât oferte tradiționale, cât și oferte XaaS. Contractele XaaS au adesea clauze de plată,
scheme de facturare și clauze de reînnoire diferite de contractele tradiționale, iar grupurile contractante trebuie să poată executa ambele tipuri de contracte într -un mod care se concentrează pe încheierea
rapidă a tranzacțiilor și pe maximizarea veniturilor.
Caracteristicile cheie ale XaaS includ:
• Scalabilitate ridicată, Multi- locațiune, Furnizarea online și automatizată,
• Furnizarea online și automatizată,
• Încercați apoi cumpărați, Independența locației.
• Independența dispozitivului care (în multe cazuri) permite utilizatorilor să acceseze software -ul
indiferent de dispozitivul utilizat
• Modele de facturare pe bază de termen sau modele cu plată în avans.

3.5. Principalii furnizor de servicii cloud computing

SaaS – Atât companiile care dezvoltă modele de livrare cloud, dispun de o gamă largă de
servicii pentru organizațiile, consumatorii care doresc implementarea acestor servicii , respectiv aplicații
pentru compania lor . În acest sens, Soft ware -le ca Serviciu domina piața mondială, iar acest lucru va
rămâne valavil pentru o perioadă destul de îndelungată.
În 2010, cota de piață a SaaS (aplicații) a fost cam de 75%.15
Furnizori SaaS : Microsoft Dynamics CRM, SalesForce, NetSuite, Intacct, Appistry, DropBox,
Office 365,Github Social Coding , Oracle, Microsoft Office 365, Google Gmail, Google Docs, Zoho
Office, Salesforce, Citrix GoToMeeting, Cisco WebEx etc.
PaaS – Platforma ca Servicu a avut o cotă de piață în anul 2010 de 10%. Cel mai slab
procentraj înregistrat față de SaaS și IaaS.
Furnizori PaaS : Microsoft Azure, Force.Com, Heroku, Open Shift , Oracle, Google App
Engine , Engine Yard, Red Hat OpenShift, Heroku, AppFog, Amazon Web Services AWS, Caspio etc.
IaaS – Modul de livrare Infrastructură ca Serviciu a avut o cotă de piață în anul 2017 de 15%
Furnizori IaaS : IBM, Digital Ocean, Amazon Web Services, Google Cloud Platf orm, Vmware,
Oracle, Google Compute Engine (GCE), Rackspace Open Cloud, IBM SmartCloud Enterprise, HP
Enterprise Converged Infrastructure. etc.

15 Mavru, A, Software as a Service in Cloud, p 1 4, 2014 Disponibil la adresa:
http://stst.elia.pub.ro/news/SOA/Teme_SOA_13_14/Mavru -Anca_SaaS%20in%20Cloud%20Computing.pdf

4. Viitorul tehnologiei Cloud

Potrivit unor statistici din luna februarie, 2017 realizare de către Gartner, arată că piața globala
de cloud public va atinge 246,8 miliarde dolari, comparativ cu anul 2016 unde piața globala de colud a
atins 209,2 miliarde dolari.
În tabelul următor este prezentata o statistică pentru modul de livrare IaaS, SaaS, PaaS pentru
anii 2018 2019, 2020 realizată de Gartnet .
Tabel 1
”Piața globala de cloud public – miliarde dolari”
Sursă: https://www.gartner.com/newsroom/id/3616417
2016 2017 2018 2029 2020
Cloud Business Process Services (BPaaS) 40,812 43,772 47,556 51,652 56,176
Cloud Application Infrastructure Services
(PaaS) 7,169 8,851 10,616 12,580 14,798
Cloud Application Services (SaaS) 38,567 46,331 55,143 64,870 75,734
Cloud Managemenr and Security Services 7,150 8,768 10,427 12,159 14,004
Cloud System Infrastructure Services (IaaS) 25,290 34,608 45,559 57,897 71,552
Cloud Advertising 90,257 104,516 118,520 133,566 151,091
Total Market 209,244 246,841 287,820 332,723 383,355

Tendinț e pentru viitor:
• Securitatea devine prioritară
• Internetul lucrurilor depinde foarte mult de tehnologia Cloud Computing
• Companiile utilizează furnizori de cloud multipli
• Folosirea infrastructurii cloud hyperconvergență,
• Anul 2017 o sa fie anul cloud- ului Hibrid,
• Organizațiile voteaza pentru cloud computing
• Cloud generează noi odele de distribuție
• In cloud- ul public o să migreze softwarele Enterprise

Concluzii
În urma celor prezentate anterior se pot desprinde următoarele concluzii:
• Caracteristicile esențiale pentru cloud computing sunt: Serviciul este oferit la cerere, Acces larg
la rețea, Resurse commune, Măsurarea serviciilor
• Printre avantajele pe care le au companiile care folosesc servicii cloud se numără:reducerea
costurilor, scalabilitate și elasticitate, fiabilitate, accesibilitate mărită.
• Dezavantaje privind serviciile cloud : neces ită acces la Internet, lipsa de cunoștințe privind
utilizarea serviciilor, lipsa increderii privind acest serviciu ;
• Cloudul privat reprezintă o schimbare majoră în interiorul structurii infrastructurii IT,
schimbare care va genera o relație cât mai echilib rată între companii, care se pliază imediat într -o lume
extrem de tehnologizată.
• Cloud- ul public este accesibil la nivelul oricărei firme care are conexiune la internet. Acesta
este întreținut de către proprietarii terți, care oferă servicii de cloud.
• Term enul de cloud hibrid este cunoscut și sub denumirea de cloud intermediar, deoarece descrie
o infrastructură cloud, ca o combinație de 2 moduri de cloud sau mai multe ( ex: cloud comunitar,
cloud privat sau cloud public)

• Cloud- ul în comunitate este folosit de instituții publice sau private (organizații, școli,
cercetători, dezvoltatori de aplicații), care au un scop comun.
• SaaS este folosit în mod frecvent de catre companii, pentru mai multe aplicații de afaceri,
precum contabilitate, management, sisteme inf ormatice de gestiune, aplicații de planificare a resurselor
companiei.
• În cadrul modului de livrare PaaS, entitatea poate să controleze aplicatiile și datele, în timp ce
celelalte componente ale platformei ca serviciu sunt gestionate de către furnizor: O/ S, virtualizarea,
networking -ul etc.
• Toate elementele modului de livrare Iaas, sunt gestionate și controlate de către furnizor, astfel
atunci când se produc defectiuni de hardware sau erori, furnizorii sunt responsabili pentru gestionarea
acestora.
• Xaas se referă la una din combinațiile, Software ca Serviciu, Platformă ca Serviciu,
Infrastructură ca Serviciu, Comunicare ca Serviciu(CaaS) sau Monitorizare ca Serviciu (MaaS)

Bibliografie

1. Gartnet, Gartner Says Worldwide Public Cloud Services Market to Grow 18 Percent in
2017, 2017 Disponibil la adresa: https://www.gartner.com/newsroom/id/3616417
2. Greavu, V., Cloud Computing- Caracteristici și Modele , 2015, p. 9, Editura ASE,
Disponibil la adresa:
https://www.researchgate.net/publication/289952478_Cloud_Computing_Caracteristici_si_Modele
3. Grupul de coordonare Proiect OIPOSDRU, Proiect tehnic pentru platforma distribuita
de tip cloud, cu resurse de instruire si de C -D pentru inovare in servicii, Versiunea 1, 2013, p 18
http://www.inseed.cimr.pub.ro/documents/Cerere_rambursare_1/WP5/WP5 –
1%20Stabilirea%20structurii%20platformei%20informatice%20distribuite.pdf
4. Hamdaqa, M.,& Tahvildari L., Advances in Computer Cloud Computing Uncovered: A
Research Landscape, Vol 86, 2012, p 43, Canada. Disponibil la adresa:
http://www.stargroup.uwaterloo.ca/~mhamdaqa/publicatio ns/Cloud_Computing_Uncovered.pdf
5. Hassan, Qusay F.; Riad, laa M.; Hassan, Ahmed E. "Software reuse in the emerging
cloud computing era, 2012
6. Mavru, A, Software as a Service in Cloud, p 9, 2014 Disponibil la adresa:
http://stst.elia.pub.ro/news/SOA/Teme_SOA_13_14/Mavru-
Anca_SaaS%20in%20C loud%20Computing.pdf
7. Mavru, A, Software as a Service in Cloud, p 14, 2014 Disponibil la adresa:
http://stst.elia.pub.ro/news/SOA/Teme_SOA_13_14/Ma vru-
Anca_SaaS%20in%20Cloud%20Computing.pdf
8. Mell, P.,& Grance, T ., The National Institute of Standards and Technology Definition of
Cloud Computing, Gaithersburg, 2011, p 2, Disponibil la adresa: http://nvlpubs.nist.gov/nistpubs/Legacy/SP/nistspecialpublication800- 145.pdf

9. Oracle, Platforma ca Serviciu , Disponibil la adresa:
https://www.oracle.com/ro/cloud/paas.html
10. Patterson, D , Cloud Computing, 2009, Disponibil la adresa:
http://blogs.berkeley.edu/2009/12/15/cloud- computing/
11. Regalado, A ., Who Coined 'Cloud Computing?, Mit Technology Review , 2011,
Disponibil la adresa: https://www.technologyreview.com/s/425970/who- coined -cloud- computing/
12. Stoica, S., Virtal izare și modele în Cloud Computing, p 4 2016
13. Team Computer History, Internet History 1962 to 1992, Disponibil la adresa
http://www.computerhistory.org/internethistory/
14. Team Eurostat, Cloud Computing Services, 2017, Disponibil la adresa:
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=isoc_cicce_use&lang=en
15. Vasile, G. & Nicolaescu G., Private cloud o schimbare majoră în modul de operare a
tehnologiei, , Revistă Market Watch, 2011, Disponibil la adresa:
http://www.marketwatch.ro/articol/7572/Private_cloud_o_schimbare_majora_in_modul_de_operare_a
_tehnologiei/pagina/1
16. Waiss , A, Cloud Computing, SDDC and the hybridity concept explained, 2014,
Disponibil la adresa: https://blogs.vmware.com/managemen t/2014/11/cloud- computing -sddc-hybridity –
concept -explained.html