Ref Hart Etica1(1) [605573]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA " BOGDAN VODĂ" DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
SPECIALIZAREA – MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
DISCIPLINA – ETICÃ ȘI INTEGRITATE ACADEMICÃ

HÃRȚUIREA SEXUALÃ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. Univ. Dr. Mohammad JARADAT

MASTERAND: [anonimizat]
2020

2

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
Hățuirea sexuală prin prisma eticii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
Apariție și evoluție – pe scurt ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
Demo ntarea miturilor cu privire la hărțuirea sexuală ………………………….. ………………………….. ………… 7
Hărțuirea sexuală în mediul academic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
Hărțuirea sexuală în mediul organizațional ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
Obligațiile angajatorului cu privire la prevenirea hărțuirii sexuale ………………………….. ……………………… 9
Hărțuirea sexuală – consecințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
Agresori nedenunțați – de ce? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
Ce trebuie să facă victima? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
Ce trebuie să facă angajatorul când află de existența unui astfel de caz în cadrul organizației? ………… 13
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 16
Anexa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 17

3

Introducere

Ȋn această lucrare am ales să fac o examinare a noțiunii de “hărțuire sexuală ”. Voi
încerca să ating aspectele hărțuirii sexuale, atât în organizație, cât și î n mediul academic.
În urmă cu cev a vreme, am vizionat filmul româ nesc ,MO‟, care aduce în prim plan acest
subiect tabu. În urma vizion ării, am sim țit acea revoltă de pă rinte, gândindu -mă ce aș simți, în
situația în care copilul meu ar ajunge în faț a unei astfel de situaț ii. Acest lucru m -a convins să
aleg ca subiect conceptul de hărțuire sexuală .
Hărțuire înseamnă orice c onduită de nedorit, fie că o persoană este de un sex sau altul,
care de cele mai multe ori, are ca efect sau apare cu scopul de atingere a demnității persoanei ș i
crearea unui medi u de intimidare, degradant, de umilire, de ostilitate sau ofensator.
Comportamentul care se califică drept hărțuire sexuală, în general, îndeplinește
următoarele condț ii cumulative:
 comportamentul este indezirabil
 este exprimat verbal , fizic sau nonverbal, cu conotație sexuală
 reprezintă argumentarea pentru decizii ce afectează persoana hărțuită
 scopul sa u efectul este atingerea demnităț ii persoanei sau crearea unui mediu
degradant, ostil, de intimidare, ofensator sau de umilire.
“Ades ea, anumite comportamente care par banale, pot fi forme de hărțuire sexuală, mai
ales când acestea produc diverse tulburări: comentarii indecente(sunt cele mai întâlnite forme)
însoțite de “apropouri”(aluzii) cu caracter sexual, întrebuințarea expresiilor sau poreclelor cu
conotații sexuale, atingerile nedorite, expresii umilitoare sau sexiste, e-mailuri sau mesaje
stânjenitoare, cu tentă sexuală, insistențe pentru acceptarea unor întâlniri, urmărirea unei

4
persone, discuții explicite sexuale, avansuri și/s au propuneri sexuale directe, expunerea la
fotografii sau filme cu conținut sexual, constrângeri, amenințări sau condiționări ale evaluării
academice sau profesionale de acceptare a unor relații de natură sexuală. ”1
Instinctul sexual primar reprezintă o necesitate firească pe care o ființă o percepe ca fiind
o atracție plăcută spre o altă ființă de sex diferit în vederea perpetuării vieții. Dar, daca acea
fiinta nu primeste raspunsul dorit, reactia poate lua alte form e. Dacă rațiunea și educaț ia nu este
puterni c dezvoltată în acea ființă, poate apărea comportamentul de hărțuire.
„În ceea ce privește exprimarea neadecvată , pe o perioadă scurtă de timp aceasta nu are
urmări nefaste, în timp ce, pe o perioadă mai lungă de timp exprimarea neadecvată, pe care
persoana căreia îi este adresată nu o dorește, semnifică așa numita hărțuire sexuală ”2
Tratarea acest ui subiect am fă cut-o conform urmă toarei structuri:
 tratarea conceptului de hărț uire prin prisma eticii;
 scurt istoric privind recunoașterea exisț entei acestui comportament inadecvat,
precum și abordarea lui în cultura noastră și î n cultura statelor unite (de ce statele
unite? Pentru că știm că ei au intoleranță ridicată la astfel de comportame nte,
cunoscându -și bine drepturile );
 mituri demonta te cu privier la conceptul de hărț uire;
 hărțuirea sexuală î n mediul academi c, (aici am expus ș i un exemplu mediatizat);
 Hărțuirea sexuală în mediul organizaț ional;
 Hărțuirea sexuală sub incidenț a legii.

Hățuirea sexuală prin prisma eticii

În contextul acestui fenomen este vorba de una sau mai multe persoane care suferă ca
urmare a faptului că sexul lor se află în atenția unei alte persoane , cu toate că acest lucru este
nedorit. În decursul timpului s -au realizat numeroase statistici. Majoritatea au ca rezult at faptul
că persoane le hărț uite consideră , în primul rând , că demnitatea persoanală le este încălcată .

1 (https:centrulfilia.ro)
2 (wikipedia.ro)

5
Problema poate fi abordată ca fiind acea situație în care ființe umane sunt reduse la
condiția de simple mijloace. În urma avansurilor sexuale inoportune, persoana ce a devenit țint a
avansurilor , se consideră a fi o sursă /un obiect de plăcere egoistă pentru hărțuitor. ”Principala
temă de discuție se referă de cele mai multe ori la faptul că femeile sunt tratate ca obiecte
sexuale. Ne referim aici la femei deoarece acestea sunt cele care de cele mai multe ori sunt
agresate prin hărțuire sexuală. Esența problemei este reprezentată de putere, abuzul angajatelor
de către șefii lo r ierarhici fiind cel e incriminate”3.
Etica se bazează pe principii care delimitează ceea ce este corect și bine, în raport cu
ceea ce este incorect ș i rău și care , totodată , guvernează conduita unei persoane,
comportamentul membrilor unei profesii sau acțiunile unei organizații. Etica presupune un cod
de reguli nescrise sau cutume care guvernează atitudinea adoptată de ființ ele umane .
Are î n vedere studiul moralității și aplicarea raționamentului , judecății/conștiinț ei
pentru a elucida principiile ș i regulile specifice care determină ceea ce este bine și ră u, corect sau
incorect pentru o anumită situație. Dacă preocupăril e privind etica lipsesc atât în interiorul
organizației, respectiv a mediului academic, cât și în ext eriorul acesteia are drept consecință
afectarea eficienț ei, a armoniei, slăbirea autorității și a puterii, a eficacității, dar ș i stres moral .
Etica , deși nu poate satisface pe toată lumea, principiile sale trebuie să fie agreate de majoritatea
indivizilo r. Acceptarea eticii presupune echilibrul intereselor părților implicate . Dacă ceilalți
suferă , atunci nici un grup nu trebuie să aibă beneficii . Printre principiile eticii universale
regăsim:
– drepturile celorlalți sunt la fel de importante ca și ale noastre;
– datoria de a ajuta pe ceilalț i atunci câ nd este posibil
– datoria de a nu face rău celorlalți atât timp cât se poate evita aceasta;

3 Dan Crăciun, Etica în afaceri, Editura Ase, București, 2005, p. 314

6
Apariție și evoluție – pe scurt

Expresia „hărțuire sexuală ” s-a folosit pentru prima dată în S tatele Unite, prin 1980, in
urma „mișcărilor împotriva discriminărilor la locul de muncă pe motive de gen, și se cerea ca
angajatorii sa fie sanctionati pentru asta. ”4.
Drepturile și libertățile omului au început să ia amploare , odată cu apariția primelor
Constituții cum ar fi: Magna Carta Libertatum din 1215 și Petiția Drepturilor din 1627, toate
acestea ca urmare a luptei burgheziei împotriva absolutismului monarhic.
În dat a de 10 decembrie 1948, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a
adopta t și proclamat “Declarația Universală a Drepturilor Omului”, un act de valoare
internațională, cu caracter universal. Această declarație aducea protecție tuturor persoanelor.
Nouă Constituție a României, publicată în Monitorul Of. nr. 669 din 22 septembrie 2003
cuprinde,la rândul ei, principii care se regăsesc în Declarația Universală a Drepturilor Omului
din 1948.
În 2002 se emite legea 202, care stabilește că hărțuirea sexuală este „împrejurarea în care
se exprimă un comportament nedorit cu conotație sex uală, fizic, verbal sau non -verbal, scopul
sau efectul este vătămarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de
intimidare, potrivnic, dezonorant, înjositor sau ofensator ”5.
În general, românii, în comparație cu cetăț enii Statelor Unite, au o atitudine ceva mai
relaxată , referitoare la sexualitate. De exemplu , în State, sărutatul mâinii unei doamne sau faptul
că acesteia îi este deschisă ușa are semnificația unei invitații indecente. În schimb, în țara
noastră , acest lu cru este semnu l unei bune educaț ii.
„A profita de autoritate în scopul obținerii unor favoruri sexuale este însă cu totul altceva.
În zilele noastre este dificil de afirmat dacă hărțuirea sexuală este un fenomen mai frecvent decât

4 V Dobrinoiu,W.Branza, Considerații privind infracțiunea de hărțuire sexuală, în R.D.P.nr.4/2002,p.22
5 (Legea 202/2002, art 11).

7
în vechiul regim . Este îmbucurător faptul că din ce în ce mai multe angajate protestează contra
unei asemenea practici josnice și mulțumită presei independente din ce în ce mai multe
scandaluri de acest fel sunt scoase la iveală ” 6

Demon tarea miturilor cu privire la hărț uirea sexual ă

Altă impresie eronată care poate apărea, este atunci când cineva propune cuiva o întâlnire
sau adresează, pur și simplu un compliment. Aceste fapte devin hărțuire, doar dacă ele persistă.
În anumite culturi, acest comportament ar tr ebui tratat că o flatare sau compliment, însă,
într-o cultură sănătoasă, aceste atacuri personale sunt imorale.
De exemplu, multe persoane consideră că hărțuirea poate veni doar din partea bărbaților.
Probabil că se crede asta, pentru că, într -adevăr, În 9 0% din cazuri, hartuitori sunt
aceștia(bărbații), în 8% din cazuri, hărțuirea are loc între persoane de același gen, dar, în 2%
cazuri, agresorii sunt de genul feminin. Sigur că există și diverse mituri privitoare la acest
comportament.
Dacă o persoană de genul feminin are o ținută, să spunem că sfidătoare, agresorul
folosește că scuză acest lucru pentru a acționa. Însă, hărțuirea este ilegală oricum, nu contează
cum arată sau se îmbracă victima.

Hărțuirea sexuală î n mediul academic

Mișcarea #metoo a adus actul hărțuirii sexuale tot mai mult în prim planul agendei
publice. Din fericire, această campanie a încurajat femei din toată lumea să îndrăznească să își
împărtășească experiențele neplăcute pe care le -au avut…hărțuirile și agresiunile sexuale trăi te.
Acest lucru a creat legături puternice, femeile sprijinindu -se una pe cealaltă împotriva
discreditarilor.

6 ( Dan Crăciun, Etica în afaceri, Editura Ase, București, 2005, p. 314.)

8
Unul dintre ONG -urile feministe din țară noastră, care sprijină și lupta pentru drepturile
femeilor abuzate (centrul FILIA) a realizat un studiu p rin care s -a urmărit practicarea hărțuirii
sexuale în școli și universități. Astfel că au conceput un chestionar pe care l -au aplicat în 42 de
universități din țară, fiind completate 668 chestionare. Din aceste chestionare a reieșit că
majoritatea celor ce le-au completat cred că există hărțuire în mediul academic și școlar, iar una
din două persoane s -a confruntat cu o astfel de situație. Impedimente principale cu care se
confruntă victimele par să fie: teamă de urmări, dacă persoan hărțuită va depune plân gere (434
de respondeți), teamă de expunere publică (373 de respondeți), teamă că faptele de hărțuire
sexuală nu vor fi sancționate (322 de respondenți). Soluțiile principale care au reieșit din
chestionare sunt: introducerea anumitor sancțiuni clare în Co dul etic; implicarea personalului de
conducere din mediul universitar în măsuri de prevenire și condamnarea acestor fapte, cât și
implicarea unor organizații neguvernamentale cu scopul de a înfăptui anumite campanii în acest
sens; susținerea de cursuri sau seminarii de informare a studenților, elevilor și angajaților cu
privire la atitudinea pe care o pot adopta dacă se vor confruntă vreodată cu situații de hărțuire;
formare de consilii sau grupuri de sprijin sau consiliere 7[1].
Stresul, fric a, rezultatel e slabe, rușinea, presiunea care se pune asupra victimelor, poate
conduce chiar și la suicid.
Un caz de hărțuire cunoscut datorită mediatizării este cel al decanului din cadrul
Universității Babeș -Bolyai. Acesta a încercat să întrețînă relații sexuale cu una dintre studentele
ce a susținut de mai multe ori la rând examenul, cu scopul de a -I da notă de trecere. Studentă
însă, cu ajutorul unui jurnalist, a reușit să îl filmeze pe aggressor în timp ce acționa , astfel că a
obținut dovad a de a-l denunț a pe pro fessor la poliție/
Incidentul a fost de amploare, însă, cu toate acestea, în Universitatea cu pricina nu există
încă, în Codul de Etică nimic cu privire la astfel de comportamente.

7[1] https://centrulfilia.ro/hărțuirea -sexuală -în-universități/, accesat în 28 aprilie 2020, ora 23.40

9
Hărțuirea sexuală în mediul organizaț ional

Fenomenul de hărțuire sexuală a fot văzut că un moft în țară noastră, considerându -se că
anumite femei încearcă doar să atragă atenția asupra lor, sau că urmăresc doar obținerea
anumitor beneficii.

Codul muncii nici măcar nu vizează direct acest comport ament. Este luat în calcul doar
fenomenul de discriminare față de salariat, fiind detaliat termenul de discriminare8.
Salariații ce prestează muncă, trebuie să aibă parte de condiții de muncă propice
activiatilor pe care le desfășoară. Trebuie să beneficieze de securitate, de respectare a demnității,
de protecție socială, de șanse egale.
Din păcate, sunt multe domenii în care femeia nu este considerată capabilă să
desfășoare anumite activități. Sunt domenii considerate masculine. Însă, în ultima perioada, în
aceste domenii, încep să apară tot mai multe persoane de genul feminin. Acest feno men se
datorează, în special, mișcărilor feministe, care încurajează sexul feminin să îndrăznească.

Obligaț iile angajatoru lui cu privire la prevenirea hărț uirii sexuale

Acest fenomen este destul de greu de înlăturat, însă, el poate fi ținut sub control prin
prevenire. Prevenirea poate fi făcută dacă se discuta acest subiect la ședințe sau dacă există
anumite grupuri sau o persoană care să fie însărcinată cu acest lucru în cadrul organizației. Pot fi
stabilite sancțiuni. Salariaților li se poate adduce l a cunoștință ce drepturi sau variante de

8 Art.5 Codul Muncii : cu toata chestia urmatoare jos: (1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul
egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un
salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apa rtenență națională, rasă,
culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială,
apartenență ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excluder e, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe
unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori
înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în le gislația muncii. (4) Constituie
discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2),
dar care produc efectele unei discriminari directe.”,accesata in 28 aprilie 2020, ora 23

10
abordare au. Organizațiile trebuie să respingă cu desăvârșire comportamentele de acest gen din
interior .9[1]
Astfel că, obligațiile angajatorului sunt:
 Conceperea regulamentelor interne organizaționale, împreună cu sancțiuni
disciplinare pentru cei care nu respectă drepturile celorlalți
 Garanția față de angajați că aceștia sunt protejați, pentru că fiecare a luat la
cunoștință regulamentul intern și sancțiunile, angajații fiind obligați să
semneze un regu lament intern. E recomandat chiar sis a se afișeze aceste
reguli și să fie făcute cât mai vizibile.
 Dacă se observă că există chiar și tendința pentru acest fenomen în cadrul
companiei, această nu trebuie tolerată nicidecum.
În societate, foarte multe pers oane influen te se folosesc de acest statut oferit de funcție,
așa că, în loc să își canalizeze autoritatea spre dezvoltarea celor din jur, o folosesc pentru a
obține satisfacții sexuale, în cazul nostrum; sau alte foloase ce nu li se cuvin. “Acest
comporta ment , care alterează relațiile sociale , este prezent, de foarte multe ori în forme diluate,
pretutindeni în jurul nostru. El nu se manifestă întotdeauna în mod public, hărțuirea poate avea și
un caracter privat .” 10
Foarte multe situații de hărțuire sfârșesc trist, deoarece, victimele se resemnează,
renunțând la locul de muncă și „fugind‟ departe de victima, în loc să o înfrunte. Unele vor
rămâne, însă fără să lupte, acceptând situația, ceea ce va duce la acumulare de stress și frustrări.
Consecințele , bineînțeles că se vor reflectă în viață de familie sau în rezultatele obținute la locul
de muncă.

9[1] Daniela Tat iana Corodeanu, Etică în administrația publică, Editura Tehnopress, Iași, 2007, p. 115
10 Ana Maria Cristina, Hărțuirea sexuală, Editura Ardealul, Cluj -Napoca, 2011, p. 18.

11
Hărțuirea sexual ă – consecin țe
Împotriva toleranței hărțuirii sexuale poate fi enunțat un argument practic, și anume,
succesul unei afaceri, succesul pers onal și financiar. Și anume, se cunoaște că moralul angajaților
este unul dintre factorii importanți în succesul unei afaceri. Dacă angajatorul va îndepărta acele
aspecte care determina mediul neprietenos, va obține un ambient benefic pentru toată lumea:
angajații vor lucra cu plăcere într -un loc de muncă sigur, păstrându -și demnitatea, calitatea
serviciilor și produselor va crește, astfel că și clienții vor fi mulțumiți, și, nu în ultimul rând,
angajatorii vor afea parte de efecte financiare pozitive.
De a semenea, organizațiile în interiorul cărora angajații simt că sunt valorizați dovedesc
mai multă satisfacție la locul de muncă, astfel că ei vor promova obiectivele organizației, fiind
semnalate din partea lor puține probleme în planul eticii și al valori lor.
“O cultură organizațională solidă în materie de valori și etică presupune crearea unui
mediu de lucru în care angajații să se simtă în siguranță, crearea de norme și stabilirea
așteptărilor privind comportamentul angajaților privitor la etică și valor i și sondarea percepțiilor
personalului cu privire la cultura și etica organizației. ”11
Etica din cadrul unei organizații depinde de angajatii interni . “Prin urmare , personalul de
execuție, lucrătorii și managerii, indiferent de poziția ocupata în firmă, e bine să aspire spre
schimbarea firmei, astfel încât să devină o instituție etică. ”12
“Eficien ța unei persoane este tot mai redusă, când circumstanțe frustrante pun presiune
(cum e și fenomenul de hărțuire sexuală) asupra acelei persoane. Ori, din păcate, a cest lucru
poate să ducă la pierderea locului de muncă. Putem remarcă faptul că în situația dată nu este
vorba de nerespectarea unor norme etice, ci de încălcarea legislației interne și a celei
comunitare” .13

11 Liliana Nicodim, Etică în afaceri, Editura Universitaria, Craiova, 2009, p. 49.
12 Laura Mureșan, Etica în afaceri, Editura Universitară Transilvania, Brașov, 2011, p. 63
13 Ana Maria Cristina, Hărțuirea sexuală, Editura Ardealul, Cluj -Napoca, 2011, p. 10

12

Agresori nedenun țați – de ce?

Dacă am trăi într-o lume a corectitudinii, a toleranței, a lipsei de prejudecăți, totul ar fi
foarte simplu. Însă, din păcate, multe victim trăiesc cu teamă că dacă vor lua atitudine, își vor
pierde locul de muncă. Nu toată lumea își permite acest lucru, având în veder e că print re victim e,
de cele mai multe ori, sunt mame care își întrețin familia, poate chiar mame singure.
Victimele care nu au nici un sprijin, se tem de răzbunare, de ridicol, de costurile
acțiunilor justițiare.
Chiar dacă pare banal, multe victime ni ci nu își cunosc drepturile, din cauza lipsei de
educație, sau, mai mult decât atât, nu sunt sigure că cee ace li se întâmplă se poate încadra la
hărțuire sexuală.
Ce trebuie să facă victima ?
În contextual în care un individ devine victima, ar fi recomandat să se urmărească
anumiți pași. Primul pas este neacceptarea sau acționarea împotriva acestui comportament (fără
a-l neglija). Un alt pas extrem de util, este acela că, orice persoană ar trebui să se informeze
asupra drepturilor pe care le are. D oar aș ava putea să spună nu acestui tip de comportament.
”Informația oferă siguranță și protecție ”14.
Este esențial să se asigure că fapta a fost adusă la cunoștință conducerii fie personal, fie
de către sindicatul desemnat să o reprezinte , sau chiar de că tre un avocat.
“Acțiunile de hărțuire la locul de muncă trebuie să urmeze o anumită procedura:
informarea tuturor angajaților, în scris și verbal, cu privire la nivelul de toleranță și consecințe, în
cadrul organizației, cu privire la acest tip de fenomen .” 15

14 Ana Maria Cristina, Hărțuirea sexuală, Editura Ardealul, Cluj -Napoca, 2011, p. 11
15 Daniela Tatiana Corodeanu, Eică în administrația publică, Editura Tehnopress, Iași, 2007, pp. 115 -116

13
Un element care ar fi util și merită a se lua în calcul în situația unei hărțuiri sexuale este și
acela de a se verifică dacă și alți angajați din cadrul organizației unde își desfășoară activitatea
persoană victimă, au fost hărțuiți sexual.
Dacă hăr țuirea nu încetează, victima poate încerca să stabilească o legătură cu liderul de
sindicat. Dacă organizația repsectiva nu are așa ceva, sau dacă problema nu își găsește rezolvare
în cadrul unității, angajatul victimă poate înainta o plângere în justiție. Această va conține
numele, domiciliul victimei, ocupația și o scurtă prezentare a faptei menționând cât mai multe
detalii,de exemplu, dată la care au avut loc incidentele.

Ce trebuie să facă angajatorul când află de existența unui astfel de
caz în cadrul organizaț iei?
În cazul în care, angajatorii, Consiliul de Administrație sau sindicatele cunosc existența
comportamentelor respective în cadrul organizației au obligația să investigheze plângerile al
căror obiect îl constituie hărțuirea sexuală formulată de către salariați, , să creeze strategii de
preîntâmpinare a acțiunilor de această natură, să organizeze ședințe informative cu salariații în
acest sens, să ia măsuri corective corespunzătoare, să ofe re consiliere persoanei afltă în postura
de victimă. Dacă sunt la „curent” cu toate evenimentele neplăcute, adică cele privitoare la
fenomenele de hărțuire, și nu iau măsuri, chiar coercitive, rezultă că nu își asumă funcția pe care
o iau, prin urmare, pot fi trași la răspundere în instanța.
Când, la locul de muncă se obțin beneficii și oportunități ca urmare a acceptării
avansurilor angajatorului, acesta va fi acuzat de discriminare sexuală împotriva celorlalte
persoane care deși sunt calificate nu vor obț ine aceleași beneficii datorită discriminării16
Pentru acest capitol, mi se pare reprezentativ mul t mediatizatul caz al producă torului de
filme Harvey Weinst ein, caz de la care a pornit mișcarea METOO. Actrița care a avut curaj și a
depus plângere î mpotriva lui este Jessica Mann, care l -a acuzat de numeroase abuzuri sexuale,

16 Laura Mureșan, Etica în afaceri, Editura Universitară Transilvania, Brașov, 2011, p. 24

14
până la viol. Î n urma aces tor acuzaț ii, pe ste 80 de femei au mai depus plângere împotriva lui.
Mișcarea care a luat amploare î n urma acestui caz, a dat curaj multor femei să își facă dreptate.

Concluzii

Pentru siguranta oricarui cetatean din aceasta tara, fenomenul de hartuire sexuala este
reglementat prin lege. Aceasta este punctul de plecare care ofera siguranta si demnitate celor care
o cunosc.
Hărțuirea sexuală – reglement ări și sancțiuni – În România, hărțuirea sexuală este
reglementată în 4 acte normative și anume, în Codul Penal17, în Legea nr. 202/2002 privind
egalitatea de șanse între femei și bărbați18, în Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea și
sancționarea tuturor formelor de discriminare19 și în Codul Muncii20. Însă, ea este reglementată
expres doar în cuprinsul Codului penal și în cel al Legii nr. 202 din 19 /02/ 2002 (ea face referire
la recunoașterea acelorași drepturi atât pentru femei cât și pentru bărbați ).
Hărțuirea sexuală – prevederi în Codul Penal – Problematica hărțuirii sexuale este
reglementată în legislația română prin Codul penal, articolul 2031 ce a fost adoptat de Camera
Deputaților la dată de 28 iunie 2000. În cuprinsul acestui articol este prevăz ut faptul că hărțuirea
sexuală consistă în forțarea sau amenințarea unei/unor persoane, în vederea obținerii satisfacțiilor
cu caracter sexual, de către una sau mai multe persoane care profită fie de autoritatea să, fie de
influența atribuită de funcția av ută la locul de muncă. Fapta de infracțiune, odată expusă, se
pedepsește corespunzător legii21. Totodată, în viitorul Cod penal apar norme juridice noi cu
privire la hărțuirea sexuală , prin art. 223 ,specificandu -se faptul că pret endarea in mod repetat de
favoruri sexuale în contextul unei relații de muncă , este pedepsită cu închisoare cuprinsă între 3
luni și 1 an ori cu amendă .
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbati – Prin intermediu l
acestei legi este reglementată situația privind hărțuirea sexuală astfel ca, î n cuprinsul ei,
Fenomenul de hărțuire este definit aproximativ că în celelalte legi (comportament nedorit cu
nuanțe sexuale, care, în loc să fie reprimat, se manifestă sub diverse forme, ducând astfel la
preju dicierea demnității. Diferența este că apare articolul de lege 11, care face referire și la

17 Legea nr. 286 din 17 iulie 2019 privind Codul Penal, publicat ă în M. Of. Al României nr. 510/24 iulie 2019 cu
modificările și completările ulterioare.
18 (Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, republicată în M. Of. Al
României nr. 326/5 ianuarie2013, cu modificările și completările ulterioare.
19 Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare,
republicată în M. Of. Al României nr. 99/8 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.
20 Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 privind Codul Muncii, republicat în M. Of. al României nr. 345/18 mai 2011, cu
modificările și completările ulterioare.
21 Cf. Art. 203 din Codul Penal ( amendă sau cu închisoare cuprinsă între 3 luni la 2 ani)

15
consecințele pe care aceste ostilități le au, adică, face referire și la faptul că acestea aduc o stare
negativă persoanei victima (promovare, venituri, remunerație s.a), dacă refuză, neacceptând un
astfel de comportament.
Pentru prevenirea și eliminarea acțiunilor de hărț uire amintite mai sus, angajatori i trebuie
să ia în serios atribuțiile și mă surile amintite anterior . În cazul în care se constată că există
angaja ți care încalcă demnitatea altor persoane (adică încă lcarea disp ozițiilor art 11), Conform
art. 37 acestea formeaza contravenție și se pedepsesc cu amendă contravențională de la 3000 lei
la 100.000 lei , sau aș a cum am mai amintit, cu închisoare cuprinsă între 3 luni și 1 an. cod penal
legea 202/203
Închei cu o notă optimistă , având speranț a ca specialiștii în materie de drept penal, pe
care îi avem, vor reuși în viitor reducerea și stăpânirea fenomenului infracțional, în general, și cu
deosebire a infracț ionalității care aduce atingere gravă relațiilor care ocrototesc cel mai bun dar
al omenirii, care este VIAȚA!

16
Bibliografie

CORODEANU -AGHEORGHIESEI D aniela Tatiana , Etică în administrație publică, Editura
Tritonic Books, București, 2013,
CRACIUN Dan , Etica în afaceri , Editura Ase, București, 2005,
CRISTINA Ana Maria , Hărțuirea sexuală, Editura Ardealul, Cluj -Napoca, 2011
DOBRINOIU V ,W.Branza, Considerații privind infracțiunea de hărțuire sexuală, în
R.D.P.nr.4/2002
MURESAN Laura , Etica în afaceri, Editura Universitară Transilvania, Brașov, 2011
NICODIM Liliana , Etică în afaceri, Editura Universitaria, Craiova, 2009
https://centrulfilia.ro/hartuirea -sexuala -in-universitati/

Codul penal Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul Penal / nr. 510/24 iulie 2009
Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002
Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 , nr. 99/8 februarie 2007
Codul Munci i

17

Anexa

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul/ă………..,domiciliat/ă în……….., formulez prezenta
PLÂNGERE

Împotriva făptuitorului/oarei……………domiciliat/ă în ……………, pentru săvârșirea faptei de hărțuire
sexuală.
De asemenea, solicit obligarea acestui/acesteia la plata sumei de……lei, despăgubiri civile, și a sumei
de…….cheltuieli juduciare.
În fapt, în data de……….(descrierea faptei)……………………….
……………………………………………… ……………………………………
În probațiune înțeleg să mă folosesc de proba cu înscrisuri și declarații testimoniale.
În drept, fapta constituie contravenție, și este prevăzută și pedepsită de art. 3 pct.2 și art. 36 pct.1 din
Legea privind eg alitatea de șanse între bărbați și femei nr…/…