Stilul de viata vegetarian Origini si contemporaneitate Cozachevici Elena Anca CRP IDIFR, anul I [605511]

!!!!!!! ! Stilul de viata vegetarian Origini si contemporaneitate !!!!!!!!! Cozachevici Elena Anca CRP ID/IFR, anul I

!De-a lungul istoriei omenirii si a modului de hranire, s-au conturat diverse culturi alimentare, obiceiuri si ritualuri ale servirii meselor care au culminat cu stiinta hranirii corecte. Toate acestea au dus la stiluri de viata specifice fiecarei epoci, angrenandu-se intr-un sistem unitar de conceptii si comportamente care caracterizeza felul de a trai al unui om, al unei colectivitati sau al unei familii. !Pornind de la piramida celor 5 nevoi fundamentale ale omului, emisa de A. Maslow, nevoia primoriala a omului este mancarea. Istoria alimentatiei surprinde cateva etape edificatoare pentru cunoasterea dezvoltarii umanitatii. In paleolitic, omul avea o alimentatie diversificata, cel putin asa arata cercetarile recente care aveau intentia de a stabili daca omul acelui timp era vegetarian sau carnivor. In 470 -370 iHr Hippocrate stabileste ca alimentatia are un rol deosebit in prevenirea si tratarea bolilor. Sfarsitul secollui al XVIII-lea s-a remarcat prin ideea conform careia hrana reprezinta o sursa de energie cu ajutorul careia organismul face fata nevoilor vitale. Secolul al XIX-lea vine cu noi descoperiri in domeniul metabolismului si se fac progrese privind chimia alimentara. In secolul XX se fac studii referitoare la elementele necalorigene, microelemente si viatminele din alimente. În decursul istoriei omul a fost nevoit să parcurgă zone mari în căutarea hranei. Adaptarea la resursele locale a însemnat experimentarea tuturor resurselor nutritive dintr-o zona. Astfel s-au pastrat pana in zilele nostre unele feluri de mancare mostenite din timpuri stravechi, deoarece, pe de o parte s-au mentinut conditiile care le-au generat si pe de alta partea ceste feluri au intrat atât de puternic în tradițiile locale, incat au devenit simbolul unei anumte populatii. Unele populatii mai izolate si-au mentinut felul de a se hrani timp de sute de ani, iar dietele lor sunt bazate pe surse nutritive deosebite cum ar fi alge, insecte – lăcuste, termite, ploșnițe, fluturi omizi. Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea orice idee despre alimentatie nu avea un suport realmente stiintific. Faptul ca hrana constituie sursa de energie prin care organismul face fata nevoilor vitale este un adevar care se pune in discutie de abia la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, paralel cu intelegerea procesului de “ardere interna” sugerat de descoperirile lui Lavoisier. !Diferentele dintre regimurile alimentare ale stramosilor nostri si cele de astazi din tarile dezvoltate, asupra carora si-a pus amprenta revolutia industriala, agricultura moderna si prepararea hranei par sa aiba importante implicatii asupra sanatatii. Medicii si nutritionistii sunt tot mai convinsi ca obiceiurile alimentare adoptate in ultimii 100 de ani de civilizatie vestica, aduc o contributie importanta la cresterea frecventei bolilor de inima, hipertensiuni arteriale, a unor forme de cancer. Influenta modului de alimentatie asupra starii de sanatate a fost resimtita abia incepand cu secolul trecut, fiind practic necunoscuta populatiilor ce traiau in salbaticie si care aveau un mod de alimentatie asemanator cu cel al stramosilor preagricoli. Astfel ultimele decenii sunt marcate de supraalimentatie si de folosirea abuziva a produselor concentrate, rafinate etc. , care, impreuna cu sedentarismul si stresul vieti moderne au contribuit la aparitia unor boli grave ca : obezitatea, ateroscleroza, diabetul etc. !Ne vom opri asupra unuia dintre stilurile alimentare care s-a conturat tot mai puternic, ca o necesitate in urma exploziei de alimente procesate si nesanatoase si anume vegetarianismul. Acest concept a aparut in 1842, datorita britanicilor, care la 1847 au orgnizat prima Societate vegertariana britanica. Acestia au creat cuvantul din latinescu ‘vegetus” care inseamne proaspat, sanatos, activ. Chiar daca acest termen a fost creat relativ recent, ca practica, acest mod de hranire dateaza de mii de ani.

Vegetarianismul este o dieta bazata pe consumul de vegetale, excluzandu-se consumul de produse de origine animala. Inca din antichitate acest stil a fost adoptat de personaliati marcante ale acelor timpuri. Amintim printre acestia pe Daniel un tanăr evreu, de viță nobilă, luat prizonier, în timpul primei campanii a împăratului neobabilonian Nabucodonosoral 22-lea, care a cerut permisiunea sa se hraneasca numai cu alimente de origine vegetala si a renuntat la bunatatile de pe masa imparatului. I s-a permis să-si mențină preferințele alimentare pentru restul de trei ani ai pregătirii, iar la terminarea studiilor, s-a constatat u numai că a ținut pasul cu colegii lui, dar i-a si întrecut atat fizic, cat si intelectual. Zoroastru sau Zarathustra a propovaduit religia ecologica, care interzicea tot ceea ce era daunator naturii, inclsiv solului si apei. Acest lucru presupune renuntarea la consumul de carne. Filozoful grec Pitagora a intemeiat o comunitate religioasa in Itaia de Sud, in care vegetarianismul constituia una din regulile vietii. Refuzul lui Pitagora de a consuma carne pare că se baza pe metempsihoză (doctrina migrării sufletului). Pentru Pitagora, sufletele animalelor erau de aceeasi calitate ca si cele umane si, astfel, animalele aveau acelasi statut moral ca si oamenii. Buda 563-483 î.Er.”, la varsta de douăzeci si nouă de ani îsi părăseste familia foarte bogată, pentru a afla sensul vieții. El propovăduia o religie a împreunei simțiri, iar dieta fără carne era considerată ca o metodă de disciplinare a trupului. Plutarh, in eseul sau “ Despre mancarea de carne”, a condamnat alimentatia cu produse animale, fiind cea mai minutioasa opera in acest sens, inainte de Renastere. In acele timpuri era foarte raspandit mitul Epocii de Aur al umanitatii, o lume non violenta in care oamenii si animalele traiau in armonie completa. !Comceptul e vegetarianism apare periodic si in crestinism, iar conform Bibliei oamenii si animalele erau vegetariene. Se observa cum religia si vegetarianismul sunt strans legate . Toate Bisericile Ortodoxe Orientale, Ortodoxe Estice și Greco-catolice monastice se abțin de la carne tot anul, iar multe se înfrână de asemena și de la produse lactate și mâncare de mare. In hinduism se propovaduieste vegetariaismul ca ideal, sustinut de principiul non violentei asupra animalelor, intentia de a oferi numai mancare pura unei zeitati si convingerea ca mancarea non vegetariana este daunatoare pentru minte si trup. Vegetarienii hindusi evita de obicei ouale dar consuma lapte si produse lactate deci sunt ovo lacto vegetarieni. !În lumea modernă, interesul față de interdependența dintre sănătate și mâncare a produs nenumărate combinații stranii: mania dietelor și o creștere a obezității; temeri față de legăturile dintre diverse alimente și boli (ouă, grăsimi saturate, grăsimi nocive) și creșterea consumului ingredientelor procesate artificial; exagerări privind beneficiile unui anumit tip de hrană (vegetarianism, ovăz și tărâțe, regimuri bogate în proteine). Desi in trecut excesul de greutate era considerat o virtute, fiind un semn al unei sanatati infloritoare, in zilele noastre oamenii au devenit constienti de faptul ca obezitatea reprezinta un factor de risc pentru sanatate. In baza acestor realitati s-a conturat ideea ca vegetarianismul aduce mari beneficii sanatatii, oamenii devenind mai receptivi asupra acestui mod de alimentatie. Pe masura ce omenirea a aflat mai multe informatii legate de valoarea alimentelor si de igiena alimentara, aspiratiile alimentare au crescut. !Vegetarianismul este in prezent un stil de viata, ideea de dieta vegetariana transformandu-se incet si materializand-se intr-un mod de existenta are a luat o tot mai mare amploare. După modul de alimentație, vegetarienii se pot împărți în: vegani sau vegetarieni stricți sau adevărați; pesco-vegetarieni, care includ în alimentație pestele si produsele de peste; polo-vegetarieni, care consumă, uneori, carne de pui; lacto-vegetarieni, care, pe langa carne, consumă

produse lactate; ovo-vegetarieni, care consumă si oua; grupa celor care consumă mai ales fructe (uscate si proaspete", nuci si semințe, ) si care se numesc in limbaj actual raw vegan deoarece stilul lor alimentar se bazeaza pe consumul de alimente in stare cruda, neprocesata. !Acest tip de dieta a fost foarte controversata de-a lungul timpului, intervenind tot felul de mituri si obiectii privitoare la adoptarea ei. Printre primele obiecții si întrebări referitoare la alimentația pur vegetariană este aceea privind cantitatea si calitatea proteinelor. Pot vegetalele să ofere cantitățile necesare de proteine în toate etapele vieții : în graviditate, în perioada de alăptare, în frageda copilărie, în sănătate si boală precum si în stările de solicitare fizică excesivă? Timp de peste o sută de ani s-a crezut, si mai sunt si azi unii care susțin acest lucru, că vegetalele furnizează proteine de mana a doua si că cele mai valoroase provin din ouă, produse lactate si carne. O altă obiecție care se ridică, imediat ce vine vorba de alimentația vegetariană, este în legătură cu fierul. Se exprimă teama că vegetalele nu pot furniza cantitatea necesară de fier, deci, consumul de carne, mai rar sau mai des, ar fi indispensabil pentru a nu fi lipsiți de acest mineral si a nu deveni anemici. Acestea sunt doar cateva dintre obiectiile impotriva vegetarianismului. La polul opus s-au facut diverse studii care atesta ca regimul vegetarian reduce riscul de cancer, boli cardiovasculare boli metabolice, endocrine etc. !În condițiile unui trend naturist și promovării intense a unui stil de viață sănătos, care au luat amploare în ultimii ani, regimul ovo-lacto-vegetarian este pe val. Dincolo de moft, modă sau rațiuni estetice, studii științifice, exemple de netăgăduit ale unor grupuri semnificative de oameni ce urmează un astfel de regim, recuperări miraculoase după boli grave și chiar exemple individuale celebre învestesc acest mod de viață cu calități de excepție, situându-l cu mult peste alimentația bazată pe carne. “Esti ceea ce mananci” a devenit un motto universal valabil in zilele noastre, iar cercetarile in acest sens au aratat ca ceea ce mancam determina calitatea vietii. Sănătatea este principalul motiv, enunțat de vegetarienii din lumea întreagă, pentru care aceștia au fost deschiși pentru schimbare în favoarea dietei vegetariene. Cu un secol în urmă, Albert Einstein (1879-1955) afirma: "Nimic nu va aduce un beneficiu atât de mare în sănătatea rasei umane și nu va crește șansele perpetuării vieții pe pământ, așa cum o va face orientarea spre dieta vegetariană” !Este adevarat insa ca agricultura moderna se bazeaza acum mai mult pe productie si cantitate decat pe calitate si din pacate multe din legumele si vegetalele pe care oamenii le consuma, sunt pline de pesticide, ceea ce constituie un dezavantaj al acestui stil de viata. De aici si eplozia de alimente eco sau bio cu care suntem invadati si al caror pret este mult mai mare decat unor alimente obisnuite. Amploarea pe care a capatat-o folosirea acestui regim a dus la aparitia si a unor restaurante cu meniuri vegetariane si chiar a unor feluri de mancare transformate astfel incat sa existe o varietate in acest sens. Intalnim de asemenea tot felul de deserturi raw vegane, retetele pentru acestea fiind foarte raspandite, cu ingrediente la indemana pentru toata lumea. Laptele vegetal, chia, scortisoara fructe uscate, avocado, fac obiectul unor deserturi delicioase si sanatoase. !Exista o serie de alimente considerate esentiale pentru a fi vegetarian : tofu, lintea, alune si nuci, fasolea boabe, legumele, fructele confiate, insa exista o varietate de mancaruri si de combinatii posibile astfel incat acest regim sa fie usor de intretinut. In bucataria greceasca spre exemplu avem aperitive numite mezedes care includ gustari din masline, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, fructe de mare. De mare inspiratie pentru acest stil de viata este si bucataria indiana unde

intalnim diverse combinatii de alimente care capata o savoare deosebita datorita condimentelor folosite. !Cu origini stravechi, contestat si controversat de-a lungul timpului, stilul de viata vegetarian este tot mai adoptat in zilele noastre, nu neaparat ca o dieta ci ca o alegere pentru o alimentatie cat mai sanatoasa care in combinatie cu miscarea fizica vine sa ofere un echilibru omului acaparat de griji si stres in societatea noastra.