Contabilitate și informatică de gestiune [605482]

Specializarea:
Contabilitate și informatică de gestiune

Proiect:

“Analiza structurii și dinamicii
resurselor financiare publice din
bugetul de stat și din bugetele
locale din România “

Student: [anonimizat] 3
Anul II

2

Cuprins
1.Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale – criterii și componente ..3
1.1. Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare ………………………….. ………………………….. …. 3
1.2. Identificarea diferențelor dintre aborda rea teoretică și cea legislativă ………………………….. ……… 5
2.Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din buget ul de stat în perioada 2013 -2016 … 6
2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice ………………………….. ……………… 6
2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.3. Mutații în structura resurselor financiare publice totale din BS ………………………….. …………………. 10
3.Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al unităților administrativ
– teritoriale în perioada 2013 -2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
3.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice ………………………….. ……………. 11
3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice ………………………….. ………………………….. ……….. 14
3.3. Mutații în structura resurselor financiare publice ………………………….. ………………………….. ………… 15
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………………………………..17

3
Capitotul 1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și
din bugetele locale – criterii și componente

1.1. Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare

Resurse le financiare publice includ , de regulă, ansamblul mijloacelor băn ești sau
sumelor de bani care sunt administrate de către autoritățile publice, în scopul
îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor ce revin statului . Aceste resurse se caracterizează
prin aceea că aparțin de drept statulu i și autorități lor și instituțiilor sale și sunt folosite
pentru satisfacerea nevoilor publice, prin efectuarea cheltuielilor corespunzătoare.
Ținînd cont de modul diferit în care se implică autoritățile publice în administrarea
resurselor financiare publice, acestea se structurează pe două subsisteme:

* Subsistemul resurselor publice bugetare
* Subsistemul resurselor administrate autonom de întreprinderi cu capital de stat sau
cele mixte

Totalilatea resurselor financiare publice (buget are) este alcatuită din elemente, care
posedă caracteristici comune , dar prezintă și însușiri specifice privi nd formarea și
utilizarea lor, g enerând și efecte economice ce difră de la o componentă la alta. Astfel
acestea se pot clasifica pe baza mai multor criterii :

1. Regularitatea folosirii lor
Resurse ordinare(curente;
obișnuite)
Impozite, taxe și contribuții
obligatorii( suportate de persoane
fizice și juridice)
Venituri din exp loatarea
întreprinderilor și proprietăților
din sctorul public
Resurse extraordinare( caracter
vremelnic)
Împrumuturile de stat (caracter
rambursabil, temporar)
Emisiunea(inflaționistă) de
monedă

4

2. Conținutul economic
Resurse(venituri) fiscale
Resurse(venituri)
nefiscale
Resursele de trezorerie
Resurse împrumutate pe
termene medii sau lungi
Resursele din emisiune
de monedă
3. Nivelul administrativ
Statele uni tare
Resurse ale
administrației centrale
Resurse ale
administarției locale
Resurse ale asigurărilor
sociale
Statele federale
Resurse ale statului
federal
Resurse ale statelor
membre
Res. ale entităților
admin . teritoriale
4. Componentele
bugetului consolidat
Res. ale bugetului de stat
Res. ale bugetelor locale
Res. ale asigurărilor
sociale da stat
Res. cu destinație
specială
5. Locul de proveniență
Res. interne
Res. externe

5
1.2. Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislativă

Din perspectiva teoriei și practicii finanțelor publice, semnificația noțiunii de
buget de stat se utilizează în mai multe sensuri , în dependență de contextul în care se
plasează. Astfel, având în vedere aspectul juridic, noțiunea de buget se referă la
caracterul său de lege prin care sunt prevăzute încasările veniturilor de către stat și
sunt autorizate cheltuielile sale anuale . De asemenea, este de menționat faptul că
bugetul de stat are un caracter obligatoriu și de regulă, se elaborează pentru o perioadă
de un an.
Grupurile care exercită puterea politică, concepțiile sociale, eco nomice, politice
specifice fiecărei perioade, influențiază într-o manieră semnificativă legea bugetului
de stat.
Conceptul de buget public are însă, în primul rând, o conotație financiară, de
natură economică, care constă în indicarea proceselor, tehnicilor și relațiilor
economice de formare a resurselor bug etare, precum si alocarea acestora pe destinații
corespunzătoare, sub forma cheltuielilor bugetare. Astfel, a bordarea economică a
noțiunii de buget evidențiază relațiile macroe conomice, în special, legatura cu nivelul
și evoluția PIB, exprimând relațiile d e constituire și distribuire a resurselor financiare
pe destinațiile prevăzute . Aceste re lații se împart în două categorii : pe de o pa rte sunt
relații cu ajutorul cărora se mobilizează resursele financiare la îndemâna statului, iar
pe cealaltă parte, sunt relațiile și procesele prin care se distribuie aceste resurse .
Procesele de mobilizare a resurselor bănești sunt în special, procesele de distribuire
a PIB -ului în folosul statului, cu ajutorul impozitelor , taxelo r, prelevărilor din
veniturile entita ților, la ca re pot fi edă ugate și atragerea de disponibilită ți temporar
libere din economie prin intermediul împrumutului public.
La rândul lor, relațiile de repartizare a resurselor bugetului de stat include
de asemenea procese de reparti ție a Produsului Intern Brut, dar de data aceasta,
dinspre stat către entitățile beneficiare, prin alocații sau credite bugetare, care iau apoi
diverse forme ale chel tuielilor statului .
Tratată din același punct de vedere a conținutului economico -financiar, noțiunea de
buget, este, de multe ori, utilizată pentru a desem na fondul bugetar, ce reprezintă
totalita tea sumelor de bani ce se adună la dispoziția statului și se acordă spre utilizare
la nivelul diferitor entități pu blice.

6
Capitolul 2 . . Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din
bugetul de stat în perioada 2013 -2016

2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice

* Nivelul absolut și nivelul relativ al resurselor financiare publice din perioada
2013 -2016 vor fi analizate cu ajutorul tabelului de mai jos. -milioane lei –
2013 2014 2015 2016
Nivelul
absolut 90561,4 95370,1 105705, 6 101476,4
Indicele
prețului 101,55 100,83 99,07 99,46
Nivelul real 89179,12 94585,04 106697,89 102027,34
Tabelul nr. 1: Evoluția nivelului resurselor financiare publice din perioada 2013 -2016

Interpretare: D in tabelul de mai sus se observă o cre ștere a venituri lor totale din
bugetul de stat în perioada 2013 -2015 de la 90561,4 în 2013 la 105705,6 în 201 5, ceea
ce ar însemna o majorare (în valoare nominală) cu 15144,2 milioane lei. Iar în anul
2016 se înregistrează o descreștere semni ficativă a veniturilor bugetare cu 4229,2
milioane lei față de anul 2015.
Analizînd nivelul real al resurselor financiare pentru perioada respectivă, se
observă că acestea ating nivelul cel mai înalt în anul 2015, ceea ce poate fi datorat
scăderei ratei inflației cu 1,76% față de anul precedent.

7

Graficul nr. 1: Reprezentarea grafică a evoluției nivelului res. financiare din perioada 2013 -2016

* Ponderile în PIB a resurselor financiare din perioada 2013 -2016 vor fi analizate
cu ajutorul tabelului de mai jos .
-milioane lei –
2013 2014 2015 2016
Total Venituri
Val. nominală 90561,4 95370,1 105705,6 101476,4
PIB 625617 674300 704542 758500
Ponderile în
PIB 14,47% 14,14% 15,00% 13,37%
BGC 223721,9 233554, 3 213833,6 200045,7
Ponderile în
BGC 40,47% 40,83% 49,43 % 50,72 %
Tabelul nr. 2: Evoluț ia ponderilor în PIB și în BGC a resurse lor financiare din perioada 2013 -2016.

Interpretare: Din graficul de mai sus se observă o variație a ponderii în PIB a
resurselor financiare în perioada 2013 – 2016. Î n anul 2014 se observă o sc ădere cu
0,33% față de anul 2013, în anul 201 5 se observă o creștere cu 0,86 % față de anul
2014, iar în anul 2016 se înregistrează din nou o scădere cu 1,63% comparativ cu anul
2015.
În cazul ponderilor în BGC a resurselor financiare se constată o creștere a acestora
pentru perioada 2013 -2016 cu 10, 25%. 80000850009000095000100000105000110000
2013 2014 2015 2016Evoluția veniturilor
Nivel absolut
Nivel real

8

Graficul nr.3: Reprezentarea grafică a ponderii în Graficul nr.4 : Reprezentarea grafică a ponderii în BGC
PIB a resurselor financiare din perioada 2013 -2016 . a resurselor financiare din perioada 2013 -2016.

* Analiza cauzelor mutațiilor constatate
Veniturile bugetului de stat din anul 2014 , în sumă de 95370,1 mil. lei, reprezentând
14,14 % din PIB și 40,83% din BGC, au fost cu 4808,7mil. lei mai mari (în termeni
nominali ) față de anul precedent. Mutațiile constatate în anul 2014 au survenit ca
urmare a unei creșteri la încasările din: contribuțiile la asigurări sociale (+14,8 mil.
lei), accize (+2.957,4 mil. lei), impozite și taxe pe proprietate (+1634,3 mil. lei),
impozitul pe profit (+1297,1 mil.lei), impozit pe venit și sa larii (+493,1 mil.lei).

Veniturile bugetului de stat din 2015 , în sumă de 105705,6 milioane lei, reprezentând
15,00 % din PIB și 49,43% din BGC , au fost cu 10335,5 milione lei mai mari (în
termeni nominali ) față de anul precedent datorită creșteri lor la încasările din: impozit
pe profit (+1582,4 mil. lei), impozitul pe venit (+839,2 mil. lei) TVA (+4331,7
mil.lei), venituri nefiscale (+1549,4 mil.lei ) și accize(+1899). Deasemenea și
încasările din contribuții de asigurări sociale au o ușoară creștere față de anul anterior.
Descreșterea veniturilor bugetului de stat în anul 2 016 în sumă de 101476,4
milioane lei,reprez entând 13,37 % din PIB și 43,35% din BGC , se datorează în mare
parte încasărilor din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 4752,8 mil. lei față de
anul 2015, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1
ianuarie 2016. Cota redusă de 9% la alimente s -a aplicat pentru tot anul 2016 față de
2015,când s -a aplicat doar de la 1 iunie. Încasările din alte impozite și taxa pe bunuri și
servicii au scăzut cu 163,7 mil. lei.

14,47%
14,14% 15,00%
13,37%
2013 2014 2015 2016Ponderile în PIB
40,47% 40,83% 49,43% 50,72%
2013 2014 2015 2016Ponderile în BGC

9
2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

*Prezentarea, folosind metoda tabelară, a modificarii relative nominale și reale și
elasticității în raport cu PIB a resurselor financiare publice totale din bugetul de stat
in perioada 2013 -2016 .
-milioane lei –
2013 2014 2015 2016
Nivelul
nominal 90561,4 95370,1 105705,6 101476,4
Modificarea
relativă
nominală _ 5,30% 10,83% -4,00%
Nivelul real 89179,12 94585,04 106697,89 102027,34
Modificarea
relativă reală _ 6,06% 12,80% -4,37%
PIB 625617 674300 704542 758500
Elasticitatea
în raport cu
PIB _ 0,6812 % 2,4174 % -0,5228 %
Tabel nr.3: Modificarea relativă nominală și reală și elasticitatea în raport cu PIB a resurselor financiare
publice totale din bugetul de stat în perioada 2013 -2016 .
*Explicarea mutațiilor survenite în baza datelor din tabele și analiza cauzelor și
implicațiilor evoluț iilor constatate:

Elasticitatea veniturilor to tale în raport cu PIB exprimă modificarea procentuală a
veniturilor publice la modificarea cu 1% a PIB .
În anul 2014, elasticitatea veniturilor în raport cu PIB este de 0,6812% < 1, ceea ce
indica o modificare a resurselor financiare publice inferioară modifică rii în PIB , mai
exact la o modificare cu 1% a PIB -ului, resursele financiare se modifică cu 0,6812%.
În anul 2015, elasticitatea veniturilor în raport cu PIB atinge valoarea de
2,4174% > 1, veniturile publice sunt elastice la c reșterea produsului intern brut,
seminificînd o modificare mai rapidă a veniturilor publice î n raport cu PIB . La
modificarea cu 1% a PIB -ului, resursele financiare se modifică cu 2,4174 %. Această
creștere poate fi datorată în mare parte creșterii cheltuielilor publice și repsectiv a
resurselor financiare publice necesare pentru finanțarea de acțiun i considerate de
interes public.
Pentru anul 2016 elasticitatea resurselor în raport cu PIB este egal ă cu -0,5228% < 1,
veniturile publice sunt inelastice față de c reșterea produsului intern brut, indicînd o

10
modificare a resurselor financiare publice inferioară modificării în PIB. Unei
modificări a PIB -ului cu 1 % îi corespunde o modificare a veniturilor cu 0,5228% .

2.3. Mutații în structura resurselor financiare publice totale din BS

* Prezentarea structurii resurselor financiare publice totale din BS pe principalele
componente pentru perioada 2013 -2016, folosind metoda tabelară.
-milioane lei –
2013 2014 2015 2016
1.Venituri
curente 86694,0 86878,4 97479, 9 94887,8
1.2Venituri fiscale 80175,2 80538,1 89572, 7 87323,3
1.3Venituri
nefiscale 6358,4 6164,9 7714, 3 6554,2
2.Venituri din
capital 299,8 286,3 394,5 346,8
3.Sume primite de
la UE in contul
plaților efectuate
si prefinanțare 3926,2 6270,5 7246, 8 129,0
4.Sume primite de la
UE/alț i donatori în
contul
aferente cadrului
financiar 2014 -2020 – – 418,3 5600,7

Tabel nr 4: Structura resurselor financiare publice totale din BS pe principalele componente în perioada 2013 –
2016

*Explicarea mutațiilor survenite în baza datelor din tabel și grafic și analiza cauzelor
și implicațiilor mutațiilor constatate:
Analizind structura resurselor financiare pentru peri oada 2013 -2016, poate fi
urmarită o modifica re a acesteia .
La formarea veniturilor bugetare în anul 2013, veniturile fiscale ( taxe, impozite,
etc.)au contr ibuit în prop orție de aproape 88,5 la sută; veniturile nefiscale 7,2 la sută;
Sume primite de la UE 4,33 la sută.
În anul 2016 î ncasările din alte impozite și taxa pe bunuri și servicii, o componentă a
veniturilor fiscale, au scăzut comparativ cu anul 2015 , în mare parte din cauza
micșorării TVA. Sumele primite de la UE au înregistrat o descrștere semnificativă în

11
comparație cu an ul 2015, de la 6,85% la 0,127 % . De asmenea în 2015 și 2016 în
structura resurselor financiare apare o nouă componentă “ Sume prim ite de la UE/alți
donatori în contul plăț ilor efectuate si prefinanțări aferente cadrului financiar 2014 –
2020 ”, care capătă valori de 0,39% în 2015 și respectiv 5,51 % în 2016.

* Prezentarea utilizând graficul de tip 100% stacked -columns , structura resurselor
financiare publice totale din BS pe principalele c omponente în perioada 2013 -2016 .

Graficul nr. 3: Structura resurselor financiare publice totale din BS pe principalele componente în perioada
2013 -2016.

Capilolul 3. Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din
bugetul centralizat al unităților administrativ – teritoriale în perioada
2013 -2016

3.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice .

* Przentarea ,utilizînd metoda tabelară, nivel ului nominal (mărimi absolute) și
nivelului real (mărimi absolute) ale resurselor financiare publice totale d in BCUAT
in perioada 2013 -2016

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Venituri
curenteVenituri fiscale Venituri
nefiscaleVenituri din
capitalSume primite
de la UE in
contul plaților
efectuate si
prefinanțare Sume primite
de la UE/alti
donatori2016
2015
2014
2013

12

-milioane lei –
2013 2014 2015 2016
Nivelul
absoul 56875,4 62331,4 71712, 5 68315,2
Indicele
prețului 101,55 100,83 99,07 99,46
Nivelul real
56007,28 61818,3 72385,68 68686,10
Tabelul nr. 5: Evoluția nivelului nominal (mărimi absolute) și nivelului real (mărimi absolute) ale resurselor
financiare publice totale din BCUAT în perioada 2013 -2016.

Graficul nr. 4: Evoluția nivelului nominal (mărimi absolute) și nivelului real ( mărimi absolute) ale resurselor
financiare publice totale din BCUAT în perioada 2013 -2016.

Interpretare: Din tabelul și graficul de mai sus putem observa o creștere a resurselor
financiare din BCUAT pentru perioada 2013 -2015 de la 56875,4 mil. lei la 71712,5
mil. lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 14837,1 mil. lei (în valoare nominală), iar
pentru anul 2016 se remarcă o descreștere față de anul 2015 cu 3397,3 mil. lei.
Aceleași tendințe se constată și în cazul nivelului real al veniturilor totale.

* Prezentarea ,prin metoda tabelară, ponderilor în PIB și în veniturile BGC ale
resursele financiare publice totale din BCUA T in perioada 2013 -2016. 01000020000300004000050000600007000080000
2013 2014 2015 2016Nivelul absolut
Nivelul real

13

-milioane lei –
2013 2014 2015 2016
Total Venituri
Val. nominală 56875,4 62331,4 71712,5 68315,2
PIB 625617 674300 704542 758500
Ponderile în
PIB 9,09% 9,24% 10,17% 9,00%
BGC 223721,9 233554, 3 213833,6 200045,7
Ponderile în
BGC 25,42% 26,68% 33,53% 34,14%
Tabel nr. 6: Evoluția ponderilor în PIB și în BGC a resurselor financiare din BCUAT din perioada 2013 –
2016.

Interpretare: Din tabelul de mai sus observ ăm o variație a ponderii în PIB a veniturilor
din BCUAT, aceasta înregistrează o creștere pentru perioada 2013 -2015 cu 1,08% și o
scădre cu 1,17% în anul 2016.
În cazul poderilor în BGC se ev idențiază o creștere constantă a acestora pentru
întreaga perioadă analizată. Ponderile în BGC s -au majorat de la 25,42% în 2013,
pînă la 34,14% în 2016 , mai exact cu 8,72%.

* Analiza cauzelor și implicațiilor mutațiilor constatate.

În anul 2014 se evidențiază o majorare a veniturilor din bugetul unităților
administrativ teriotriale și a ponderii acestora în PIB și BGC. Acest fapt se datorează
creșteri ei față de anul precedent la impozit e și taxe pe proprietate cu 1634,3 mil. lei ,
impozit ul pe profit, salarii, venit și caș tiguri din capital cu 1974 mil. lei, etc..
În anul 2015 s-au înregistrat , de asemenea, creșteri față de anul precedent la taxa pe
utilizarea bunurilor cu 545,8 mil. lei , venituri nefiscale cu 1549,4 mil. lei , precum și l a
sume de la UE in con tul plăț ilor efectuate cu 1282,4 mil. lei.
Scăderea resurselor financiare în 2016 poate fi explic ată pe baza diminuării
resurselor fiscale cu 2242,4 mil. lei, veniturilor nefiscale cu 1160,1 mil. lei, etc..
Tendința de spo rire a ponderilor resurselor BCUAT în PIB și în BGC, evidențiază
alocarea mai multor resurse administrațiilor teritoriale, pentru satisfacerea unor nevoi
de interes public local.

14
3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice
* Prezentarea, utilizând metoda tabelară, modificarii relative nominale și reale și
elasticitații în raport cu PIB a resursele financiare publice totale din BCUAT in
perioada 2013 -2016. -milioane lei –
2013 2014 2015 2016
Nivelul
nominal 56875,4 62331,4 71712,5 68315,2
Modificarea
relativă
nominală _ 9,59% 15,05% -4,73%
Nivelul real 56007,28 61818,3 72385,68 68686,10
Modificarea
relativă reală _ 10,37% 17,69% -5,11%
PIB 625617 674300 704542 758500
Elasticitatea în
raport cu PIB _ 1,23% 6,22% 0,90%
Tabel nr . 7: Modificarea relativă nominală și reală și elasticitatea în raport cu PIB a resurselor finan ciare
publice totale din BCUAT în perioada 2013 -2016.

*Explicarea mutațiilor survenite în baza datelor din tabele și analiza cauzelor și
implicațiilor evolutiilor constatate :

Anali zînd datele din tabele putem constata că resursele financiare, nominale din
BCUAT, au crescut pentru perioada 2013 -2015 cu aproape 25 % și s-au micșorat în
2016 cu 4,73 %. În cazul veniturilor reale, acestea au crescut în 2013 -2015 cu aproape
28 % și s -au diminuat în 2016 cu 5,11%.
În urma cercetării datelor din tabel în ceea ce privește elasticitatea în raport cu PIB,
putem afirma că în anul 2014 și 2015 , pentru care coeficientul de elasticitate este
supraunitar( 1,23; 6,22>1), ritmul de creștere a resurse lor financiare din BCUAT a
devansat ritmul de creștere a PIB , ca urmare a faptului că o cotă tot mai mare din
resurse le bugetare este alocată satisfacerii nevoilor de interes public, local. Pentru anul
2016 coeficientul de elasticitate a atins valoare subunitară, 0,90<1, ceea ce indică o
modificare a veniturilor publice inferioară modificării î n PIB .

15
3.3. Mutații în structura resurselor financiare publice

* Prezentarea structurii resurselor financiare publice totale din BCUAT pe
principalele componente în perioada 2013 -2016 .
-milioane lei –
2013 2014 2015 2016
1.Venituri
curente 46412,6 51411,8 56087, 3 58056,4
1.2Venituri fiscale 35898,7 40643,6 44820, 6 45227,0
1.3Venituri
nefiscale 10513,8 10768,2 11266, 6 12829,5
2.Venituri din
capital 262,4 220,7 224,4 204,1
3.Sume de la UE
in contul plaț ilor
efectuate si
prefinanțare 4126,1 3721,2 7246, 8 484,3
Tabel nr. 8: Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT pe principalele componente în perioada
2013 -2016

* Prezentarea utilizând graficlui de tip 100% stacked -columns, structura resurselor
financiare publice totale din BCUAT pe principalele componente în perioada 2013 –
2016.

Graficul nr. 5 : Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT pe principalele componente în
perioada 2013 -2016. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1.Venituri
curente1.2Venituri
fiscale1.3Venituri
nefiscale2.Venituri din
capital3.Sume de la UE
in contul plaților
efectuate si
prefinanțare 2016
2015
2014
2013

16
*Explicarea mutațiilor survenite în baza datelor din tabel și grafic și analiza cauzelor
și implicațiilor mutațiilor constatate:
Examenînd datele din tabelul și graficul de mai sus observăm că va loarea
componentelor variază de la un an la altul și că veniturile curente financiare și
nefinanciare din BCUAT din perioada 2013 -2016 sunt în creștere. Veniturile fiscale
din perioada respectivă care au o pondere în totalul veniturilor cu valori cumprinse
între 66% și 63% cresc cu 9328,3 milioane lei , iar cele nefiscale a cărora p ondere
variază între 15% și 18, 70%, cu 2315,7 milioane lei. Veniturile din capital au
ponderea cea mai mică la formarea bugetului administrațiilor locale, acea sta ia val ori
între 0,29% și 0,46%. Iar sumele de la UE se modifică semnificativ de la o perioadă la
alta, în 2015 atingînd valoarea maximă de 7246,8 milioane lei , iar în 2016 o valoare
minimă de 484,3 milioane lei.

Capitolul 4: Concluzii

În acest proiect, am analizat structura și dinamica resurselor financiare publice din
bugetu l de stat și bugetele locale din România. În acest scop am utilizat în calitate de
metode de cercetare documentarea științifică, analiza și sinteza, gruparea și comparația
informației statistice, a fost aplicată metoda tabelelor și graficelor.
De asemenea am identificat fa ctorii ce influențiază evoluția resurselor financiare
publice, și provoacă mutații fie în sens pozitiv, fie negativ .
Am determinat nivelul nominal și nivelul r eal al veniturilor publice și am comstatat
ca există diferențe semnificative între ele, ca urmare a ratei inflației, care variază de la
un an la altul.
În mod similar, am analizat structura veniturilor bugetare, care variaza din punct de
vedere a compo nentelor și a valorii acestora de la bugetul central la bugetele locale,
precum și de la o perioadă la alta. Și am observat că rolul predominant în constituirea
bugetului financiar public îl ocupă veniturile fiscale ( taxe, impozite, contibuții, etc.)
În cazul veniturilor din bugetul centralizat al unutăților administartiv -teritoriale am
remarcat tendința de creștere a ponderii resurselor BCUAT în PIB și în BGC, ceea ce
evidențiază alocarea mai multor resurse administrațiilor teritoriale, pentru sat isfacerea
unor nevoi de interes public local.
Un alt fapt observabil e acela că r esursele financiare ale instituțiilor publice, prin
natura lor, sunt strâns legate de economie și de sistemul economic, dar î n egală
măsură, veniturile statului sunt lega te de drept, deoarece regulile în materie de
fiscalitate sunt stabilite prin norme juridice interne sau internaționale , cum ar fi

17
modificarea cotei TVA . Astfel orice modificare a unei norme juridice din domeniul
fiscalității provoacă modificări a prelevări lor la bugetul de stat.

Bibliografie:
1. Finanțe, Suport de curs, anul II, profil Știinte economice, anul universiatar 2017 -2018
2. Filip, Gh., Finanțe Publice, Editura Junimea, Iași, 2010
3. Văcărel, I. (coord.) , Finanțe publice , E.D.P., București, 2008
4. Anuarul statistic al României http://www.insse.ro
5. Buletinul MFP – http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti