ABORDĂRI INTERACTIVE LA ORELE DE LITERATUR Ă [605478]

ABORDĂRI INTERACTIVE LA ORELE DE LITERATUR Ă

Educația este chemat ă să răspundă permanent solicit ărilor unei realit ăți în evolu ție, iar
schimbările constante ale societ ății obligă educația la adaptare și autoreglare, la imprimarea
unei viziuni holiste în detrimentul unui demers insular, secven țial. Eficien ța și calitatea actului
educativ sunt asigurate de abordar ea unor metode moderne de predare-înv ățare, de rela ția
deschisă, democratic ă între profesor și elev, de concentrarea activit ății pe elev și restrângerea
rolului profesorului.
Utilizarea metodelor activ-participativ e în cadrul orelor de literatur ă are o valoare
educativ-formativ ă în dezvoltarea personalit ății elevilor, ace știa devenind con știenți de
propria gândire și de exprimarea și susținerea propriilor p ăreri.
Operele cuprinse în manual, propuse spre analiz ă la clasă, oferă profesorului
posibilitatea de a “regiza” st udiul lor din perspectiva unor strategii interactive, care s ă-i facă
pe elevi p ărtași la procesul educativ, nu si mpli spectatori ai acestuia.
Introducerea no țiunii de pastel la clasa a VI-a poate fi abordat ă folosind metoda
învățării/predării reciproce , metoda cadranelor, metoda piramidei. Împ ărțită în patru grupe,
clasa are ca sarcin ă de lucru interpretarea a câte o strof ă a operei “Iarna”, de Vasile
Alecsandri. Pentru u șurarea muncii lor și pentru a surprinde toate aspectele, profesorul le
poate înmâna fi șe de lucru realizate dup ă metoda cadranului :

Imagini artistice ( și semnifica ția utilizării
lor) Figuri de stil ( și semnifica ția utilizării lor)
Atmosfera dominant ă Sentimente trezite cititorului

La expirarea timpului de lucru, elevii sunt regrupa ți, astfel încât în fiecare grup ă să
existe un elev ce ini țial a fost în grupa I, II, III, respect iv IV. Fiecare devine , pe rând, profesor
pentru grupa din care face acum parte, împ ărtășindu-le concluziile la care a ajuns, adev ărurile
pe care le-a descoperit.
Metoda d ă elevilor posibilitatea s ă obțină cu n oștințele prin for țe proprii, formeaz ă
reflexul de a pune sub semnul întreb ării, de a c ăuta lămuriri, îi obi șnuiește să lucreze cu
manualul, cu textul, dezvolt ă gândirea (punând accent pe analiz ă, sinteză, generalizare,
abstractizare), creeaz ă competen țe de a extrage esen țialul dintr-un text dat, stimuleaz ă
dialogul elev-elev.
Următorul moment presupune metoda piramidei sau a bulg ărelui de z ăpadă, în care
se va îmbina munca individual ă cu cea în echip ă și se va desf ășura în mai multe secven țe:
individual, în grupe de doi, apoi patru și, în final, întregul colectiv de elevi, pentru a se ajunge
la denumirea de pastel .
Metoda are ca avantaje dezvoltarea înv ățării prin cooperare, a abilit ăților de
comunicare, a capacit ății de susținere a propriilor p ăreri și a stimul ării încrederii în sine.
Dezavantajul const ă în imposibilitatea de a cuantifica aportul fiec ăruia la rezolvarea
cerințelor.
Lecția poate fi completat ă și cu o expozi ție de desene ale elevilor care s ă surprindă
tabloul anotimpului descris (pe strofe ). Astfel, se va putea face leg ătura între literatur ă și
desen, de unde a fost îm prumutat termenul de pastel , pentru o mai bun ă înțelegere din partea
elevilor. Se poate organiza, de asemenea, un tur al galeriei în care elevii vor admira desenele
colegilor lor, stabilind, în final, desenul cel mai reu șit, cel care a surprins cu cea mai mare
acuratețe mesajul exprimat în oper ă. Pentru a gestiona timpul efectic de lucru la or ă,

dimensiuni
reduse împărțirea pe grupe și trasarea sarcinii de real izare a desenului de fiecare elev în parte se va
face în ora anterioar ă.
Studiul schi țelor lui I.L.Caragiale poate fi finalizat prin jocuri de rol, metoda
dramatizării și cea a procesului literar fiind, în acela și timp, educative și foarte apreciate de
elevi. Pentru organizarea procesului literar, elevii vor juca diferite personaje: judec ătorul,
grefierul, pârâtul Goe, avocatul lui Goe, martorii (mam’mare, mami ța, tanti Mi ța), avocatul
acuzării, martorii acuz ării (tânărul, conductorul), aprodul. Restul elevilor vor constitui juriul
care va formula verdictul final. Limbajul trebuie s ă fie unul de specialitate, pentru a intra în
atmosfera unui adev ărat proces. Juriul este instruit s ă ia în considerare atât p ărțile negative,
cât și cele pozitive ale „inculpatului”, pentru ca sentin ța formulat ă să fie una dreapt ă.
Se formuleaz ă capetele de acuzare împotriva pârâtului Goe (copil problem ă: neinstruit,
needucat, obraznic cu familia și cu străinii, nepoliticos, neascult ător, lipsit de orice sim ț de
responsabilitate). Sunt chema ți la bară inculpatul și martorii de ambele p ărți, sunt interoga ți pe
rând de cei doi avoca ți, se susțin pledoariile finale și, după o scurtă pauză de deliber ări, juriul
citește sentința pe care o d ă. Pentru a veni în sprijinul elev ilor, profesorul le poate sugera
termeni din limbajul de specialitate ( Inculpat, ți se aduce la cuno ștință că ești trimis în
judecată pentru… ; Cum pledezi?; Onorat ă Instanță, Domnule Pre ședinte!; dispun chemarea
în judecat ă, în calitate de inculpat a lui Goe; În urma cercet ărilor întreprinse am constatat
următoarele…; Ca urmare, cerem aplicar ea pedepsei maxime; circumstan țe atenuante etc.).
Examinarea probelor a condus la urm ătorul verdict: vinovat. I se acord ă însă circumstan țe
atenuante, c ăci împarte culpa cu doamnele din familia sa care nu s-au ocupat de educarea lui,
neoferindu-i tân ărului în formare modele demne de urmat. Grefierul redacteaz ă procesul
verbal al ședinței de judecat ă.
Avantajele pe care le ofer ă această metodă sunt limitarea activit ății profesorului,
stimularea comunic ării la elevi, a gândirii logice, a sus ținerii argumentelor în fa ța unui
auditoriu.
Aprofundarea no țiunilor de nuvelă și schiță cu stabilirea și
conștientizarea tr ăsăturilor fiec ărei specii literare în parte poate fi
abordată sub form ă de joc: grădina literar ă. Elevii, împ ărțiți pe grupe,
primesc câte o foaie flipchart, carioci, lipici, flori decupate pe care sunt trecute tr ăsăturile fiec ăreia dintre cele dou ă specii literare supuse
discuției în ora respectiv ă. Grupele de elevi au ca sarcin ă de lucru
împărțirea în jum ătate a foii flipchart și realizarea a dou ă grădini
literare, cea a schiței și cea a nuvelei. Fiecare floare trebuie
„plantată” în grădina potrivit ă, în funcție de trăsătura notat ă
pe inflorescen ță:
specie epic ă în proză; dimensiuni reduse; spa țiu restrâns; timp li mitat; este relatat
un episod semnificativ din via ța unui personaj; ac țiune desf ășurată
într-o grada ție
ascendent ă, pe momente ale subiectului; num ăr redus de personaje; caracterizare sumar ă a
personajelor; pasaje descriptive reduse; dialogul se îmbin ă cu narațiunea; dialogul reprezint ă
un mijloc de caracterizare a personajelor; ac țiune mai dezvoltat ă; timp de desf ășurare a
acțiunii mai îndelungat; mai multe episoade unite într-un singur fir narativ; spa țiu de
desfășurare a ac țiunii mai vast; personaje mai numeroase; personaje complex caracterizate;
personajele sunt prezentate în mediul lor de via ță; predomin ă narațiunea care se îmbin ă cu
descrierea și dialogul; dialogul imprim ă dinamism ac țiunii; monologul interior oglinde ște
frământările suflete ști ale personajelor.
În contextul actual modern al educa ției se recomand ă punerea accentului pe
inteligențele multiple ale elevilor, diversificarea me todelor de lucru pentru a acoperi toate
tipurile de înv ățare. Prin aceast ă lecție-joc, elevii î și fixează mult mai bine cuno ștințele
referitoare la speciile litera re, fiindu-le stimulate inteligen ța vizuală, cea kinestezic ă și cea

logică. Activitatea poate fi conceput ă și ca întrecere între grupe: câ știgă grupa care încheie
sarcina prima, f ără nicio gre șală.
Transpunerea vorbirii dir ecte în vorbire indirect ă și stabilirea regulilor de transformare
corectă ar putea fi fixate prin metoda ciorchinelui . Prin aceast ă tehnică ne încuraj ăm elevii s ă
perceapă conexiunile dintre idei, s ă gândeasc ă și să aplice. No țiunile se în țeleg și se fixeaz ă cu
mult mai bine. Participarea elevilor poate fi individual ă, în perechi sau în grup. Nucleul
ciorchinelui îl constituie no țiunile de „vorbire direct ă” respectiv „ vorbire indirect ă”. De jur
împrejurul nucleului „graviteaz ă” trăsăturile fiec ăreia în parte: redarea cu acurate țe a
cuvintelor vorbitorului; util izarea verbelor de declara ție (a spune, a zice, a striga, a replica, a
adăuga etc.) urmate de dou ă puncte; folosirea liniei de dial og înaintea vorbirii unui personaj;
utilizarea povestirii; se folose ște doar
persoana a III-a; nu sunt utilizate propozi ții interogative sau exclamative; sunt admise doar
propozițiile enunțiative; verbele de declara ție sunt urmate de cuvintele de leg ătură că, să,
dacă etc.;
Pe lângă metodele tradi ționale folosite în parc urgerea unui text epic, lectura
anticipativ ă ne oferă o receptare secven țială, cu pauze în care elevii sunt încuraja ți să
comunice, s ă-și exprime p ărerile în leg ătură cu mesajul fragmentului lecturat și să-și
imagineze cursul pe care îl iau evenimentele. Activitatea poate debuta cu discutarea titlului și
așteptările pe care le au elevii de la o oper ă ce are un astfel de titlu. Supozi țiile sunt trecute pe
tablă în așteptarea textului ce î și va revela semnifica țiile.
Un sistem educativ eficient pune accent pe latura formativ ă a învățării, pe generarea
de idei, pe cooperare și comunicare, pe critica constructiv ă și pe stimularea gândirii. Elevul
este învățat în primul rând s ă descopere, s ă se îndoiasc ă, să pună întrebări, să argumenteze. El
reprezintă nucleul în jurul c ăruia profesorul țese întregul demers educativ cu scopul de a crea
un individ capabil nu s ă memoreze informa ții, ci să realizeze conexiuni, s ă știe ce să facă cu
noțiunile pe care le de ține.

Bibliografie:
1. Cucoș, Constantin, Pedagogie , Editura Polirom, 2000
2. Pamfil, Alina, Didactica limbii și literaturii române , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Autor: CHIRU ADELINA
Unitatea școlară: Școala Gimnazial ă „Înv. Clemen ța Beșchea” Căpățînești, jud. Buz ău
Specialitatea: Limba și literatura român ă
Funcția: profesor