Proiectarea și execuția deznisipatorului orizontal longitudinal din Stația de epurare Eforie Sud Îndrumător proiect, Student, Prof. dr. ing. Ichinur… [605471]
PROIECT DE DIPLOMĂ
Proiectarea și execuția deznisipatorului orizontal longitudinal din Stația de
epurare Eforie Sud
Îndrumător proiect, Student: [anonimizat]. Ichinur Omer Ana -Maria Becheanu
__________________________________________________________________________
_ FACULTATEA DE CONSTRUCTII Anexa 2
Str Unirii 22 bis, CP 900524, Constanța
Tel/fax: 0241 545 093
Programul de studii de licență Amenajări și Construcții Hidrotehnice
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanța, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: rectorat2@univ -ovidius.ro
APROBAT,
Decan, Director de departament,
Prof. univ. dr. ing. Ichinur Omer S.l. dr. ing. Constantin Buta
___________________ ________________________
TEMA – PROGRAM
a proiectului de diplomă a absolvent: [anonimizat]: Proiectarea și execuția deznisipatorului orizontal
longitudinal din Stația de epurare Eforie Nord
Termenul final de predare: IULIE 2019
Cuprinsul proiectului de diplomă:
I. PIESE SCRISE:
Cap.1. – Memoriu tehnic:
1. Date generale:
– denumirea obiectivului de investiții :
– amplasamentul (județul, localitatea, adresa poștală și/sau alte date de identificare) :
– titularul investiției (nu se completează) :
– beneficiarul investiției (nu se completează) :
– elaboratorul proiectului :
2. Descrierea generală a lucrărilor
a) amplasamentul în detaliu, funcționalitatea pe scurt, categoria de importanță,
clasa de importanță a construcției și cerințele pentru care se verifică proiectul ;
b) topografia și cota terenului natural;
c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialități ( se prezintă soluția constructivă pentru obiectivul
principal);
f) materialele utilizate ;
Cap.2. – Breviar de calcule pentru calculul de dimensionare hidraulica si de rezistenta al
deznisipatorului orizontal longitudinal amplasat in statia de epurare din Eforie Sud;
Cap.3. – Prezentarea tehnologiilor de execuție și a caietelor de sarcini, pentru proiectarea si
executia deznisipatorului orizontal longitudinal amplasat in statia de epurare din Eforie Sud;
Cap.4. – Documentația tehnico -economică pentru d eznisipatorul orizontal longitudinal
amplasat in statia de epurare din Eforie Sud;
Cap.5. – Programarea și organizarea execuției lucrărilor in vederea realizarii deznisipatorului
orizontal longitudinal amplasat in statia de epurare din Eforie Sud;
Cap.6. – Măsuri specifice de S.S.M. și P.S.I. referitoare la proiectarea si executia
deznisipatorului orizontal longitudinal amplasat in statia de epurare din Eforie Sud;
Concluziile proiectului de diplomă
Bibliografie (minimală obligatorie)
1. ……………….. ………………………….
2. ……………………………………………
II. PIESE DESENATE (conform Ordinului 863/2008 și HG 28/2008, actualizate ) :
Plan de încadrare în zonă – A01 (sc. 1: 5000)
Plan general de situație pentru obiectivul principal – A02 (sc. 1: 200)
Planuri armare – indicativ R (sc. 1:50, 1:20) pentru elementele calculate
Plan sapatura – R01 (sc. 1:50)
Plan armare radier – R04 (sc. 1:50,1:25)
Plan armare pereti – R05 (sc. 1:50,1:25)
Vederi în plan, vederi laterale, profile longitudinale, profile transversale, secțiuni
caracteristice, referitoare la : tema proiectului
Planșe tehnologice și detalii de execuție, referitoare la : tema proiectului
Alte planuri:
Grafic retea MPM – program area executiei lucrarilor de constructii (O1).
Grafic esalonare calendaristica Gantt (O2).
Grafic resurse utilizate (O3).
Tema – program a fost primită spre realizare,
Data:
Indrumator proiect, Absolvent,
Prof. dr. ing. Ichinur Omer Ana -Maria Becheanu
Notă: Tema program se completează de către îndumător, în funcție de specificul temei proiectului
de diplomă
CUPRINS
CAPITOLUL 1. MEMORIU TEHNICO -ECONOMIC JUSTIFICATIV ………………
1.1. Date
generale ……………………………………………………………………………………………………
1.2.Descriereagenerală a lucrărilor
……………………………………….. ……………………………..
a) Amplasamentul
…………………………………………………………………………………………………..
b) Topografia si cota terenului natural
…………………………………………. ……………………………
c) Clima si fenomenele naturale specifice
zonei…………………………………………………………….
d) Geologia, seismicitatea
………………………………………………………………………………………..
e) Prezentarea proiectului pe specialități
…………………………………………………………………….
f) Materiale
folosite………. …………………………………………………………………………………………
CAPITOLUL 2.BREVIAR DE CALCULE ………………………………………………
2.1. Debite de apa uzata din Statia de Epurare Eforie
Sud…………………………….
2.2. Calculul gradului de epurare necesar ……………………………………………….
2.2.1. Calculul gradului de epurare necesar pentru
MTS…………………………..
2.2.2. Calculul gradului de epurare necesar pentru
CBO5…………………………
2.2.3. Calculul gradului de epurare necesar pentru
NTK…………………………..
2.2.4. Calculul gradului de epurare necesar pentru
P………………………………
2.3. Dimensionarea deznisipatorului longitudinal
orizontal ……………………………
2.3.1 Descrierea deznisipatorului longitudinal orizontal……………………
2.3.2 Calculul de dimensionare al deznisipatorului orizontal
longitudinal…………
2.4. Calcul de rezistenta ……………………………………………………………………
2.5.1. Verificarea presiunilor admisibile pe teren…………………………………..
2.5.2. Armarea radierului……………………………………………………………
2.5.3. Armarea peretelui P1…………………………………………………………
2.5.4. Armarea peretelui P2…………………………………………………………
CAPITOLUL 3 PREZENTAREA TEHNOLOGIILOR DE EXECUTIE SI A
CAIETELOR DE SARCINI PENTRU ELEMENTELE CALCULATE IN
BREVIAR …………………….
3.1. Prevederi
generale ………………………………………………………………………..
3.2.Caracteristicile obiectului de
constructie ………………………………………………………………….
3.2.1. Organizarea de
santier………………………………………………………….
3.2.2. Delimitare si accesul in
santier…………………………………………………
3.2.3. Alimentarea cu energie electrica si
iluminat……………………………………
3.2.4. Alimentarea cu apa……………………………………………………………..
3.2.5. Birouri si spatii tehnice…………………………………………………………
3.2.6. Depozitarea
materialelor………………………………………………………..
3.3. Trasarea
lucrarilor …………………………………………………………………………
3.4. Lucrari de
terasamente …………………………………………… ………………………
3.4.1. Generaliati..……………………………………………………………………..
3.4.2.
Decopertarea…………………………………………………………………….
3.4.3. Sapaturi………………………………………………………………………….
3.4.4. Depozitarea
pamantului………………………………………………………….
3.4.5. Perna de
piatra……………………………………………………………………
3.3.6.
Umpluturi…………………………………………………………………………
3.5. Cofrarea
betonului ………………………………………………………………………….
3.5.1.
Generalitati……………………………………………………………………….
3.5.2. Trasarea
cofrajelor………………………………………………………………..
3.5.3.Gaurirea si trasarea
cofrajelor…………………………………………………… ..
3.5.4. Protectia si curatarea suprafetelor
cofrajelor……………………………………..
3.6. Armarea elementelor din beton
armat …………………………………………………..
3.6.1. Oteluri pentru
armaturi…………………………………………………………..
3.6.2. Fasonarea
armaturilor.……………………………………………………………
3.6.3. Montarea
armaturilor………………………………………………………………
3.6.4. Stratul de acoperire cu
beton………………………………………………………
3.7. Lucrari de
betonare ……………………………………………………………………….
3.7.1. Pregatirea turnarii
betonului……………………………………………………….
3.7.2. Reguli generale de
betonare ……………………………………………………….
3.7.3. Compactarea
betonului……………………………………………………………
3.7.4. Betonarea pe timp de
caldura……………………………………………………..
3.7.5. Tratarea betonului dupa
turnare…………………………………………………..
3.7.6. Decofrarea
betoanelor……………………………………………………………..
3.8. Proba de
etanseitate ……………………………………………………………………….
3.8.1.
Generalitati……………………………………………………………………….
3.8.2. Proba de etanseitate
initiala………………………………………………………
3.8.3. Proba de etanseitate
finala………………………………………………………..
3.8.4. Exemplu de masurare si calculu l pierderilor de
apa………………………………
3.9. Finisaje lalucrarile de
constructii .………………………………………………………..
3.10.
Hidroizolatia ……………………………………………………………………………….
3.10.1.
Generalitati………………………………………………………………………
3.10.2. Verificarea calitatii lucrarilor de
hidroizolat ii……………………………………
3.11. Instalatii hidro –
mecanice ………………………………………………………………….
3.11.1. Montarea stavilelor plane
metalice……………………………………………..
3.11.2. Montarea podului
raclor…………………………………………………………
3.11.3. Montarea pieptenilor
submersibili……………………………………………….
3.11.4. Montaj retea de distributie
aer…………………………………………………..
CAPITOLUL 4 – DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ ……………………….
4.1. Noțiuni
introductive ………………………………………………………………………………………………..
4.2. Elaborarea
antamăsurătorii …………………………………………………………………………………….
4.2.1. Stabilirea listei cu procese
tehnologice…………………………………………………………
4.2.2. Incadr area proceselor în articole și calculul cantităților de lucrări
…………………..
4.3. Concluzii
…………………………………………………………………………………………………………….. .
CAPITOLUL 5. PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI
LUCRĂRILOR ……
5.1. Noțiuni
introductive …………………………………………………………………………………………………
5.2. Analiza drumului
critic …………………………………………….. …………………………………………….
5.3. Elaborarea graficului Gantt și a graficului de utilizare de
resurse ……………………………
5.4. Etape de lucru în programarea execuției
lucrărilor …………………………………… …………….
5.5. Prezentarea documentatiei
elaborate ……………………………………………………………………….
5.6.Concluzii
………………………………………………………………………………………… …………………….
CAPITOLUL 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I ……………………………….
6.1. Scopul și necesitatea protecției
muncii ……………………………………………………………………
6.2. Responsabilitățile maiștrilor și ale a ltor coordonatori ai punctelor de
lucru …………
6.3. Responsabilitățile șefilor formațiunilor de lucru și ale personalului
muncitor …………
6.4. Instructajul de protecție și igienă a
muncii ……………………………………………………………..
6.5. Repartizarea personalului la locurile de
muncă ………………………………………………………
6.6. Riscurile profesionale în
construcții ……………………. ………………………………………………….
6.7. Manipularea materialelor și
utilajelor …………………………………………………………………….
6.8. Depozitarea materialelor de
construcții ……………………………………………………………………
6.9. Mijloace independente de protecție
…………………………………………………………………………
6.10. Lucrări executate pe timp
friguros ………… ………………………………………………………………
6.11. Prepararea și transportul betoanelor și
mortarelor …………………………………………………
6.12. Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor pe durata execu tării lucrărilor
de construcții
……………………………………………………………………………………….
6.13. Instalații de alimentare cu apă pentru stingerea
incendiilor …………………………………….
6.14. Lucrări de organizare de
șantier ………………………………….. ………………………………………..
6.15. Drumurile
tehnologice ……………………………………………………………………………………………
CONCLUZIILE PROIECTULUI DE DIPLOMA ……………………………………………
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………..
………..
CAPITOLUL 1. MEMORIU TEHNICO -ECONOMIC JUSTIFICATIV
1.1. Date generale
1.1 1.Denumirea obiectivului de investitii
Prezenta documentație trateaza descrierea si modul de proiectare a uneia
dintre lucrarile auxiliare din cadrul unui amplu proiect de reabilitare a statiei de
epurare Eforie Sud, si anume: “Proiectarea și execuția DEZNISIPATORULUI
ORIZONTAL LONGITUDINAL pen tru stația de epurare Eforie Sud”.
Aceasta a fost intocmita in vederea determinarii calculului tehnico -economic, a
dimensionariihidraulice si de rezistență a obiectivului, precum și pentru determinarea
tasărilor terenului de fundare, dar si de tehnologia de execuție a sa și evaluarea
tehnico -economică a proiectului.
1.1.2. Amplasamentul
Amplasamentul statiei de epurare a apelor uzate din localitatea Eforie Sud
este localizat intre Balta Tuzla si Lacul Techirghiol, corespunzand unei distante de
circa 22 km fata de localitatea Constanta.
Apa uzata primita de catre statia de epurare provine din aglomerarile
Costinesti, Schitu, Tuzla, Eforie, Techirghiol si Agigea si va deservi un important
numar de persoane, in special, in perioada verii.
Necesitatea reabilitarii statiei de epurare a apelor uzate din Eforie Sud este
prioritara deoarece, prin intermediul acesteia:
Se va remedia justificabil situatia in care apa netratata era deversata direct
in Marea Neagra;
Proiectul fiind implementat in Eforie Sud, deserveste o populatie de peste
100.000 d e locuitori in perioada sezonului estival ( perioada considerata va
fi de 4 luni – din Iunie pana in Septembrie ), iar in extra sezon (Octombrie –
Mai) un numar de 3 -4 ori mai mic;
Apele de imbaiere aflate in zona litoralului au fost imbunatatite din punct d e
vedere calitativ, astfel, riscul de imbolnavire al populatiei este diminuat
semnificativ;
Relansarea activitatii de pescuit industrial poate fi relansata in conditii de
calitate si siguranta;
Standardele Uniunii Europene sunt respectate de catre statia de epurare, cu
privire la calitatea apelor epurate, conditiile de mediu din zona costiera putand fi astfel
protejate, fapt care contribuie la asigurarea sanatatii populatiei. Prin cresterea calitatii
apelor de imbaiere se asigura conditiile necesare pentru arborarea “Blue Flag” pe
plajele din Eforie.
1.2. Descrierea generala a lucrarilor
a) Amplasamentul
Amplasamentul statiei de epurare a apelor uzate din localitatea Eforie Sud
este localizat intre Balta Tuzla si Lacul Techirghiol, corespunzand unei distante de
circa 22 km fata de localitatea Constanta.
Apa uzata primita de catre statia de epurare provine din aglomerarile
Costinesti, Schitu, Tuzla, Eforie, Techirghiol si Agigea si va deservi un numar
important de persoane, mai ales in perioada verii
Statia de epurare se încadrează în c lasa I de importanta -expunere, în functie
de consecintele umane si consecintele economice ce pot fi provocate de un hazard
natural sau/si antropic major, clasificata ca fiind un tip de constructie inginereasca, in
conformitate cu prevederile din CR0-2012.
b) Topografia și cota terenului natural
Amenajarea terenului reprezinta una din preocuparile importante ale
proiectarii.Drumurile deacces la diferite constructii si instalatii, precum si la
constructiile anexa, vor fi proiectate infunctie de utilajele, materialele etc. care trebuie
transportate.
Amenajarea de terase generale instatie se practica numai cand terenul permite
constructia acestora. Plantatul florilor in unelepuncte este recomandat. Ingradirea
statiei de epurare cu un gard din prefabricate se consideraobligatorie, atat pentru
protectia ei, cat si a oamenilor si animalelor care ar putea patrunde in statie.Toate
constructiile si instalatiile, precum si contructiile anexa, vor fi amplasate si
executatepentru a raspunde, in afara conditiilor tehnologice de epurare, si conditiilor
arhitectonice.
Fundatia deznisipatorului va fi executata pe substratul de calcar, conform
studiului geotehnic efectuat. Pentru constructia deznisipatorului orizontal longitudinal,
se va tine cont de adancimea de inghet de 0,7 m, pentru realizarea incastrarii minime
in teren.
Terenul pe care este amplasata Statia de epurare are o panta de 1%, iar
diferentele de cote, atat in partea Nordica, cat si in cea Estica, favorizeaza curgerea
gravitationala a apei in canal.
c) Clima și fenomenele naturale specifice zonei
Climatul Judetului Constanța este de tip continental, cu veri calde si uscate si
ierni geroase. Influenta Marii Negre asupra climatului se simte pe o zona de 15 – 25
Km de uscat in interiorul platoului continental. Vantul dominant sufla din partea de
NE.
Judetul Constanța este caracterizat ca o zona in general saraca in precipitatii.
Cantitatile anuale de precipitatii sunt relativ scazute si distribuite inegal pe suprafata
judetului (sub 400 mm in zona de coasta si pana la peste 400 mm in zona de centru
si de vest a judetului).
Totusi, in ultima perioada (anii 2005, 2006) mari cantitati de apa pluviala au
afectat zonele costiere ale judetului (peste 80 l/m2) si localitatile din zona litorala,
scotand practic din functiune de mai multe ori facilitatile de epurare de la Eorie Sud.
In concordanta cu prevederile din Legea 241/2006 -Legea serviciului de
canalizare si alimentare cu apa, cu Ordinul 88/2007 al președintelui A.N.R.S.C si prin
modalitat ea de calcul a cantității de apă meteorică preluată în sistemul public de
canalizare, de asemenea, si a cantității specifice de apă meteorică, comunicată de
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) – Centrul Meteorologic Regional
Dobrogea, Constanta, a putut fi realizata, estimativ, o medie lunara de apa pluviala in
Constanta.
Fig. 1 Cantitatea medie de apa pluviala din localitatea Constanta
Potrivit unui studiu climatologic, conform ANPM, s -a executat un grafic
reprezenativ ale modificarilor de temperatura lunare.
051015202530354045MEDIA LUNARA DE APA PLUVIALA IN
CONSTANTA
MEDIA LUNARA DE APA
PLUVIALA IN CONSTANTA
-10-5051015202530
Ziua
Noaptea
Fig. 2 Graficul modificarilor de temperatura lunare
Media anuala a temperaturii variaza intre 10°C in Nord si 11°C in Sud. In
perioada de iarna media temperaturii variaza intre +1°C si –1°C.
d) Geologia, seismicitatea
Zona in care este amplasat orasul Eforie Sud este in apropierea coastei Marii
Negre, in estul platoului dobrogean, la circa 22 km de Constanta.
Platoul continental este format din doua nivele structurale:
Nivelul inferior constituit din roci metamorfice cristaline
Nivelul superior constituit din structuri sedimentare apartinand erei –
Palaeozoice, Mezozoice si Neozoice
Fundul Marii Negre, in apropierea tarmului, este constituit dintr -un strat de
calcar acoperit cu un strat de nisip, ce are o grosime variabila.
In urma studiilor anterioare si a forajelor executate, in fundamentul zonei
analizate s -a constatat prezenta in zona de suprafata a unei umpluturiformate din
caramida, asfalt, nisip si pietris. In continuarea acesteia, exista straturi de nisip fin,
praf fin argilos galben, piatra de calcar alba deteriorata, iar de la o adancime de 70 de
metriprezenta unei siroiri de ape subterane,ce poate determina o coroziune carbonica
puternica pentru metale si slab carbonica pentru beton.
Din punct de vedere seismic, in co nformitate cu cerintele din normativul P100 –
1/2013 ,,Cod de proiectare seismica” pentru zona Constanta, cu privire la proiectarea
antiseismică a construcțiilor cu risc seismic redus, perimetrul cercetat se încadrează
în zona caracterizată prin accelerația de vârf a terenului ag ≤ 0,20g pentru IMR
(intervalul mediu de recurență) = 225 ani, perioadele de colț: TC = 0,7 s, TB = 0,14 s
și TD = 3.0 s.
e) Prezentarea proiectului pe specialități
Deznisipatorul orizontal longitudinal este un bazin din beton armat, îngropat,
cu o formă trapezoidală, prevăzut cu două fluxuri, în plan cu dimensiunile 10.60m x
33.20m, cuprinzând un bazin retenție grăsimi de 2.80m x 10.60m și având cota
superioară a rad ierului -4,55 m.
Grosimea pereților și a radierului din beton armat este de 40cm, grosimea
pereților intermediari din beton armat este de 30cm, acești pereți stau pe stâlpi cu
secțiunea de 30x30cm. Caminul de scurgere cu dimensiuni în plan 2,70 x 7,10 m,
cota superioară a radierului -2,50 m, prevăzut cu două conducte Dn 900, de golire.
Bazinul mai are atasat un canal cu dimensiuni în plan 1,20 x 33,20 m, și cota
radierului -1.00 m. Pentru separarea aerului viciat, deznisipatorul este acoperit cu o
hala usoara din profile de otel zincat. Deschiderea halei este de 14.5m si lungimea
totala de 38.85m.
Inaltimea la cornisa va fi de +4.75m fata de cota ±0.00 considerata. Inchiderile
vor fi din tabla cutata zincata, atat pentru pereti exteriori cat si pentru ac operis.
Calea de rulare a deznisipatorului este limitată prin comutatori magnetici și
suplimentar cu tampoane ca limitatori mecanici.
f) Materiale folosite
In executia deznisipatorului orizontal longitudinal se vor folosi pentru:
Radier – Beton armat C35 /45;
Pereti – Structura metalica din otel zincat pe perete perimetral din Beton
armat C35/45 si inchideri din tabla cutata zincata;
Acoperis – Structura portanta din otel zincat;
Usi, porti – Acoperire cu tabla cutata din otel zincat cu vopsea si tabla
de otel zincat cu vopsea;
Ferestre – PVC;
Acoperire pardoseala – Vopsea epoxidica antiderapanta;
CAPITOLUL 2. BREVIAR DE CALCULE
2.1. Debite de apa uzata din Statia de Epurare Eforie Sud
In cadrul statiei de epurare din localitatea Eforie Sud, apa uzata este primita
din localitatile : Costinesti, Schitu, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord, Techirghiol si Agigea
si deserveste un numar variabil de persoan e, mai ales in timpul verii.
Conform recensamantului efectuat in anul 2011, aceste localitati dispuneau de
urmatorul numar de locuitori:
Costinesti: 2750 locuitori
Schitu: 1490 locuitori
Tuzla: 6711 locuitori
Eforie: 9473 locuitori
Agigea: 4853 locuitori
Techirghiol: 6845 locuitori
Astfel, Statia de Epurare din Eforie Sud va deservi un numar total de locuit ori:
= 32131 locuitori
In momentul elaborarii proiectului, numarul de locuitori este cunoscut, dar
dezvoltarea urbana de -a lungul timpului, va contribui la cresterea sporului natural al
populatiei.
Va fi evaluat necesarul de apa si cantitatea de lucr ari pentru un consum de
perspectiva, de obicei, peste 25 de ani, avand urmatoarea formula de calcul:
= (1+0.01 p)25
din care:
– N0 = numarul current de locuitori
– n = perioada de exploatare; n= 25 de ani
– p = procentul de crestere a populatiei; p= 5%
Astfel, vom avea: N25 = 32131+(1+0.01 0.5)25 N25 = 36397.854 36398
locuitori
(N25= N LE)
Conform normativului SR 1343 -1:2006, privind proiectarea, executia si
exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor, se va calcula
necesarul de apa pentru numarul total de locuitori existenti peste 25 de ani.
Formule de calcul ale debitelor:
1. Consum mediu zilnic:
Q med, zi =
∑ ∑
(m3/zi) , unde:
N(i) – numarul utilizatorilor pe categorii de consum;
qs(i) – cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator
(l/om,zi);
10-3 – coeficient de transformare;
2. Consum maxim zilnic:
Q max, zi =
∑ ∑
kzi (i)] (m3/zi) , unde:
kzi(i)– coeficient de variatie a consumului zilnic de apa;
3. Consum orar maxim:
Qorar, max =
∑ ∑
(m3/h), unde:
kor(i)– coeficient de variație orară a consumului de apă;
24-1– coeficient de transformare
Ni, qs, kzi(i), 10-3– definiti anterior;
4. Consum orar minim:
Qorar, min = p Q max, zi 24-1 (m3/h), unde:
– Qmax, zi, 24-1 – definiti anterior;
– p – coeficient adimensional; p = 0.25 pentru localitati intre 10.001 si
50.000 locuitori
Tabel 2.1.Valoarea debitelor specific de apa in functie de zona
Nr.crt Zone sau localitati diferentiate in
functie de gradul de dotare cu
instalatii de apa rece, calda si
canalizare qg
(l/om,zi) kzi
1 Zone in care apa se distribuie prin
cismele amplasate pe strazi fara
canalizare 50 1.5 2.0
2 Zone in care apa se distribuie prin
cismele amplasate in curti fara
canalizare 50-60 1.4 1.8
3 Zone cu gospodarii avand instalatii
interioare de apa rece, calda si
canalizare, cu prepararea individuala
a apei calde 100-120 1.3 1.4
4 Zone cu apartamente in blocuri cu
instalatii de apa rece, calda si
canalizare, cu preparare centralizata
a apei calde 150-180 1.2 1.35
Tabel 2.2 Valoarea coeficientului de variatie orara in functie de numarul de
locuitori
Numar total de locuitori ai localitatii/
zonei de presiune considerate kor
10.000 2.00 3.00
15.000 1.30 2.00
25.000 1.30 1.50
50.000 1.25 1.40
100.000 1.20 1.30
1.15 1.25
Necesarul de apa calculat conform SR 1846 -1/2006 are urmatoarele valori:
Numar locuitori echivalenti (N25) DEBITE SPECIFICE (q i)
36398 L.E. 150 l/persoana,zi
Consumul mediu zilnic:
Zonele cuprinse de statia de epurare din Eforie Nord sunt zone ,, cu gospodarii
avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea individuala
a apei calde” si zone ,, cu apartamente in blocuri cu instalatii de apa rece, calda si
canalizare, cu preparare centralizata a apei calde”.
Astfel, vom alege un debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti cu
valoarea de 150 l/om,zi.
Q med, zi =
(m3/zi)
Q med, zi = 5459,7 m3zi
Consumul maxim zilnic:
– Vom alege: k zi,i = 1.3
Q max, zi =
1,3 (m3/zi)
Q max, zi = 7097,61 m3/zi
Consumul orar maxim:
– kzi(i) =1,4
– kor(i) =1,45 ( calculat prin interpolare)
Numar de locuitori ai localitatii/ zonei de
presiune considerate kor
Q orar, max =
(m3/h)
Q orar, max = 428,81 (m3/h) =119,11 l/s
Consumul orar minim:
Q orar, min = 0,25 7097,61
(m3/h)
Q orar, min = 73,93 m3/h = 20,53 l/s
În stabilirea debitelor de ape uzate influente în stația de epurare se consideră
principiul: ”debitele de ape uzate sunt identice debitelor necesarului de apă” din
sistemul centralizat de alimentare cu apă (cf. SR 1343 – 1/2006).
Debite de ape uzate influente in statia de epurare:
Numar de locuitori (N LE) 36,398.00 L.E.
Productia de apa uzata (q u) 150.00 l/om,zi
Debit zilnic mediu Q med,zi= (q u NLE) 10-3 5459,7 m3/zi
227,48 m3/h
63,18 l/s
Coeficient de variatie zilnica k zi 1.3
Debit maxim zilnic Q max,zi = k zi Q med, zi 7097,61 m3/zi
295,73 m3/h
82,14 l/s
Coeficient de variatie orara k or 1.45
Debit orar maxim Q orar max = (k or Q zi,max) 24-1
In afara sezonului estival 428,81 m3/h
In perioada sezonului estival 1715,24 m3/h
119,11 l/s
Coeficient orar minim p 25,000 1,5
36,398 1,454408
50,000 1,4
(pentru localitati intre 10.001 si 50.000 de locuitori) 0.25
Debit orar minim Q orar,min = (p Q zi,max) 24-1
In afara sezonului estival 73,93 m3/h
In perioada sezonului estival 295,72 m3/h
20,53 l/s
Capacitatea actuala a Statiei de Epurare Eforie Sud este Q maxim= 82,14 l/s si
rezulta in urma colectarii apelor uzate pompate de statiile de pompare care deservesc
localitatile Costinesti, Schitu, Tuzla, Eforie, Agigea si Techirghiol.
Debitul este de 4 -5 ori mai mare in timpul verii, decat iarna.
Schema tehnologica a statiei de epurare, prin configuratia obiectelor
tehnologice prevazute, are rolul de a indeparta substantele poluante din apele uzate.
Datorita numarului de locuitori echivalenti ce depaseste standardul de 10,000,
se va alege o schema tehnologica compl exa,cu doua trepte:
1. Treapta de epurare mecanica;
2. Treapta de epurare mecano -biologica;
2.2. Determinarea gradului de epurare necesar pentru statii de epurare
deja existente
Alegerea gradului de epurare necesar
Inaintea evacuarii apelor uzate menajere si indu striale in receptorii naturali,
acestea vor fi supuse unor epurari coresp unzatoare, astfel incat sa poata satisfice
cerintele legislative impuse, avand in vedere dilutia si amestecarea acestora cu apa
emisarului considerat.
Se va alege urmatoarea serie de valori corespunzatoare incarcarii cu poluanti
data de un locuitor echivalent (L.E.) pe zi, astfel:
Materii totale in suspensie (MTS): 70 g/L.E., zi;
Consum biochimic de oxigen(CBO 5): 60 g O 2/L.E., zi;
Azot total Kjeldahl (NTK): 11 g/ L.E., zi;
Fosfor total (P T): 4 g/ L.E., zi;
De asemenea, in determinarea gradului de epurare se vor lua in considerare si
valorile maxime ale concentrantilor in poluanti (CMA) conform NTPA 002 -2002 și
valorile impuse efluentului conform NTPA 001 -2002. Acestea vor fi p rezentate in
tabelul urmator:
Conform cerintelor de proiectare, obtinerea efluentilor (k e) se incadreaza in limitele
urmatoare:
Nr.crt. Indicator –
parametru U.M. Valori CMA
conform
NTPA 002 –
2002 Valori CMA
conform
NTPA 001 –
2002 Gradul de
epurare
(%)
1 MTS mg/l 350 60 82
35 90
2 CBO 5 mg O 2/l 300 20 93
25 91
3 CCO -Cr mg O 2/l 500 125 75
70 86
4 N-NH 4 mg/l 30 2 93
3 90
5 PT mg/l 5 1 80
2 60
Dat fiind faptul ca eficientele depasesc limitele maxime impuse ale treptei
mecanice, se va impune completarea schemei de epurare cu treapta biologica.
Determinarea incarcarilor specifice pentru statiile de epurare deja existente se
vor realiza conform urmatoarelor valori adoptate pentru sistemul separativ de
canalizare:
Consumul biochimic de o xigen (CBO 5):
50-70 g O 2/L.E.,zi
Materiile totale in suspensie (MTS):
60-80 g O 2/L.E.,zi
Azotul total Kjedhal (NTK):
10-15 g O 2/L.E.,zi
Fosfor total (P T):
2-6 g O 2/L.E.,zi
Gradul de epurare necesar este reprezentat de eficienta E si necesita
realizarea in mod obligatoriu de catre statia de epurare pentru a retine un anumit
poluant.
Eficienta are urmatoarea formula de calcul:
E =
x 100 [%] , din care:
Ki – cantitatea substantei poluante influente din cadrul statiei de epurare
(kg S.U./an);
Ke– cantitatea substantei poluante efluente din cadrul statiei de epurare
(kg S.U./an);
Stabilirea cantitatii poluante influente (K i) se realizeaza pe baza unui volum
mediu anual de ape uzate (m3/an) , iar concentra tia medie a unui anumit poluant
(g/m3) se va stabili pe baza studiilor hidrochimice.
Gradul de epurare se va efectua pentru situatiile in care:
1. Incarcarile maxime ale apelor uzate influente cu poluanti din cadrul statiei de
epurare;
2. Debite le apelor uzate maxime: Q uz,max,zi , Q uz,max,or ;
Valorile e ficien telor trebuie sa poata fi incadrate in normele impuse ale legisla tiei
in
vigoare cu privire la protect ia mediului in toate tipurile de situa tii ale deb itelor si
incarcarilor maxime.
2.2.1. Calculul gradului de epurare necesar pentru MTS
Date necesare:
MTS = 4,97 t/zi = 4970 kg/zi ( In afara sezonului estival)
MTS= 10,08 t/zi = 10080 kg/zi ( In perioada sezonului estival)
Qor, max = 428,81 m3/h x 24 =10291,44 m3/zi = 10291,44 x 103 l/zi; (In afara
sezonului estival)
Qor, max = 1715,24 m3/h x 24 = 41165,76 m3/zi = 41165,76 x 103 l/zi; (In sezon
estival)
In afara sezonului estival:
4,97 t/zi … 44800 m3/zi
X … 10291,44 m3/zi
X =
→ X = 1,14 t/zi = 1410 kg/zi = 1410 x 103 g/zi
= 137 mg/l
E =
x 100 = 57 %
In perioada sezonului estival :
10,08 t/zi … 44800 m3/zi
X … 41165,76 m3/zi
X =
→ X = 9,26 t/zi =9260 kg/zi = 9260 x 103 g/zi
= 224 mg/l
E =
x 100 = 73,2 %
2.2.2. Calculul gradului de epurare necesar pentru CBO 5
Date necesare :
CBO 5 = 4,14 t/zi = 4140 kg/zi ( In afara sezonului)
CBO 5 = 8,40 t/zi = 8400 kg/zi ( In perioada sezonului)
Qor, max = 428,81 m3/h x 24 =10291,44 m3/zi = 10291,44 x 103 l/zi; (In afara
sezonului estival)
Qor, max = 1715,24 m3/h x 24 = 41165,76 m3/zi = 41165,76 x 103 l/zi; (In sezon
estival)
In afara sezonului estival:
4,14 t/zi … 44800 m3/zi
X … 10291,44 m3/zi
X =
→ X = 0,951 t/zi = 951 kg/zi = 951 x 103 g/zi
= 245 mg/l
E =
x 100 = 91,83 %
In perioada sezonului estival :
8,40 t/zi … 44800 m3/zi
X … 41165,76 m3/zi
X =
→ X = 7,71 t/zi = 7710 kg/zi = 7710 x 103 g/zi
= 245 mg/l
E =
x 100 = 91,83 %
2.2.3. Calculul gradului de epurare necesar pentru NTK
Date necesare :
NTK = 0,83 t/zi = 830 kg/zi ( In afara sezonului estival)
NTK = 1,68 t/zi = 1680 kg/zi ( In perioada sezonului estival)
Qor, max = 428,81 m3/h x 24 =10291,44 m3/zi = 10291,44 x 103 l/zi; (In afara
sezonului estival)
Qor, max = 1715,24 m3/h x 24 = 41165,76 m3/zi = 41165,76 x 103 l/zi; (In sezon
estival)
In afara sezonului estival :
0,83 t/zi … 44800 m3/zi
X … 41165,76 m3/zi
X =
→ X = 0,190 t/ zi =1900 kg/zi = 1900 x 103 g/zi
= 189 mg/l
E =
x 100 = 98,91 %
In perioada sezonului estival:
1,68 t/zi … 44800 m3/zi
X … 10291,44 m3/zi
X =
→ X = 1,54 t/zi = 154 kg/zi = 154 x 103 g/zi
= 2,5mg/l
E =
x 100 = 20 %
2.2.4. Calculul gradului de epurare necesar pentru P
Date necesare :
P= 0,21 t/zi = 830 kg/zi ( In afara sezonului estival)
P= 0,42 t/zi = 1680 kg/zi ( In perioada sezonului estival)
Qor, max = 428,81 m3/h x 24 =10291,44 m3/zi = 10291,44 x 103 l/zi; (In afara
sezonului estival)
Qor, max = 1715,24 m3/h x 24 = 41165,76 m3/zi = 41165,76 x 103 l/zi; (In sezon
estival)
In afara sezonului estival :
0,21 t/zi … 44800 m3/zi
X … 41165,76 m3/zi
X =
→ X = 0,048 t/zi =48 kg/zi = 48 x 103 g/zi
= 0,5 mg/l
E =
x 100 = 60 %
In perioada sezonului estival:
0,42 t/zi … 44800 m3/zi
X … 10291,44 m3/zi
X =
→ X = 0,385 t/zi = 385 kg/zi = 385 x 103 g/zi
= 0,93 mg/l
E =
x 100 = 29 %
Măsurarea debitelor de apă uzată în stația de epurare
Pentru evidentierea cantitatilor de apa ce se trateaza la un moment dat sau
intr-un anumit interval de timp, cat si pentru evidentierea proceselor tehnologice este
necesara masurarea debitelor de apa uzata din statia de epur are.
Măsurarea debitului poate fi efectuata pentru întreaga stație , cât și parțial,
pentru linii tehnologice sau pentru anumite obiecte tehnologice.
Dispozitivele de măsurare se vor amplasa pe canale deschise, astfel incat
curgerea apei sa nu fie obtura ta.
La amplasarea și montarea debitmetrului se va ține seama de recomandările
furnizorului de echipament (aliniamente obligatorii amonte și aval, funcționare înecată
la debitmetre electromagnetice și neînecată la cele Khafagi – Venturi).
Datorita continutului mare de impuritati, se vor utiliza debitmetre pentru
masurarea calitatii apei, ce nu au de suferit de pe urma depunerilor în secțiunea de
măsurare.
Acestea sunt clasificate in trei categorii:
a) Canale de măsură cu îngustarea secți unii de curgere de tip Venturi;
b) Deversoare proporționale sau cu caracteristică liniară;
c) Debitmetre electromagnetice sau cu ultrasunete;
Dispozitivele de măsurare alese trebuie să conducă la pierderi de sarcină
reduse și să nu permită erori mai mari de 2 – 3% în indicarea debitelor.
2.3. Dimensionarea deznisipatorului longitudinal orizontal
2.3.1. Descrierea deznisipatorului longitudinal orizontal
Deznisipatorul este unul din obiectele tehnologice ale stației de epurare
justificat datorită rolului său de a proteja instalațiile mecanice împotriva acțiunii
abrazive a particulelor grosiere, în compoziția acestora predominand, particule de
origine minerală, n isipul. Sunt prevenite, totodat ă, formarea depunerilor pe conducte
sau canale de legatură, putând astfel modifica regimul hidraulic al influentului. De
asemenea, are și rol de reducere a volumelor nămolului activ din rezervoarele de
fermentare.
Conform reglementarilor în vigoare prezentate în ,,NORMATIV PRIVIND
PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
CU APĂ ȘI CANALIZARE A LOCALITĂȚILOR, Indicativ NP 133 – 2011 Partea a II -A:
SISTEME DE CANALIZARE A LOCALITĂȚILOR.” deznisipatorul reține particule de
nisip cu diametrul cuprins intre 0,2 mm 1mm.
Amplasa rea deznisipatorului se va face, în mod curent, după grătare și
înaintea separatoarelor de grăsimi.
Luând în considerare criteriile specificate în indicativul NP 133 – 2011, prin
calculele tehnico -economice, marimea debitului, natura terenului de fundare și a
spațiului disponibil, tipul de deznisipator ales este ,,Deznisipatorul longitudinal
orizontal”.
Deznisipatoarele orizontale sunt caracterizate prin faptul că mișcarea apei este
realizată pe orizontală. Acest tip de deznisipatoare dispun de două compar timente
separabile prin stăvilare, având la partea inferioară câte un dren. Nisipul depus, va fi
evacuat periodic, manual, după scoaterea din funcțiune a compartimentului respectiv
si evacuarea apei prin drenare.
Pentru debitele mari, curățarea nisipului d epus se poate executa mecanizat,
sub apă, fără întreruperea vreunui compartiment.
În cazul în care deznisipatorul are sistem de colectare mecanică a nisipului, în
partea dinspre amonte a fiecărui compartiment sunt prevazute bașe de colectare a
nisipului. În cazul în care deznisipatorul are sistem de colectare hidraulică a nisipului,
bașele nu sunt necesare.
În cadrul proiectului s -a optat pentru un deznisipator cu sistem de curățare
hidraulică.
Din deznisipator apa este evacuată într -un canal Venturi, care area rolul de a
menține constantă viteza de curgere a curentului de apă uzată care strabate
deznisipatorul și să permită o determinare ușoara și precisă a valorii debitului de apă
uzată care strabate deznisipatorul.
Pe podul rulant sunt montate agregate d e pompare sau instalatii cu sifoane, la
sistemele de colectare hidraulica a nisipului cu ajutorul cărora amestecul de nisip și
apă este preluat din rigola longitudinală prin intermediul unor conducte de absorbtie
prevazute cu sorburi si apoi evacuat in lun gul jgheabului drenant longitudinal adiacent
deznisipatorului prin conductele de evacuare fixate pe podul rulant. Un pod rulant
poate deservi simultan unul sau mai multe compartimente de deznisipare.
Fig. 1. Deznisipator lon gitudinal orizontal , cu cole ctare și evacuare hidraulică a nisipului
2.2.5. Măsurarea debitelor de apă uzată în stația de epurare
Pentru evidentierea cantitatilor de apa ce se trateaza la un moment dat sau
intr-un anumit interval de timp, cat si pentru evidentierea proceselor tehnologice este
necesara masurarea debitelor de apa uzata din statia de epurare.
Măsurarea debitului poate fi efectuata pentru întreaga stație , cât și parțial,
pentru linii tehnologice sau pentru anumite obiecte tehnologice.
Dispozitivele de măsurare se vor amplasa pe canale deschise, astfel incat
curgerea apei sa nu fie obturata.
La amplasarea și montarea d ebitmetrului se va ține seama de recomandările
furnizorului de echipament (aliniamente obligatorii amonte și aval, funcționare înecată
la debitmetre electromagnetice și neînecată la cele Khafagi – Venturi).
Datorita continutului mare de impuritati, se vor utiliza debitmetre pentru
masurarea calitatii apei, ce nu au de suferit de pe urma depunerilor în secțiunea de
măsurare.
Acestea sunt clasificate in trei categorii:
a) Canale de măsură cu îngustarea secțiunii de curgere de tip Venturi;
b) Deversoare prop orționale sau cu caracteristică liniară;
c) Debitmetre electromagnetice sau cu ultrasunete.
Dispozitivele de măsurare alese trebuie să conducă la pierderi de sarcină
reduse și să nu permită erori mai mari de 2 – 3% în indicarea debitelor.
2.3. Dimensionar ea deznisipatorului longitudinal orizontal
2.3.1. Descrierea deznisipatorului longitudinal orizontal
Deznisipatorul este unul din obiectele tehnologice ale stației de epurare
justificat datorită rolului său de a proteja instalațiile mecanice împotriva acțiunii
abrazive a particulelor grosiere, în compoziția acestora predominand, particule de
origine miner ală, nisipul. Sunt prevenite, totodată, formarea depunerilor pe conducte
sau canale de legatură, putând astfel modifica regimul hidraulic al influentului. De
asemenea, are și rol de reducere a volumelor nămolului activ din rezervoarele de
fermentare.
Conform reglementarilor în vigoare prezentate în ,, NORMATIV PRIVIND
PROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE
CU APĂ ȘI CANALIZARE A LOCALITĂȚILOR, Indicativ NP 133 – 2011 Partea a II -A:
SISTEME DE CANALIZARE A LOCALITĂ ȚILOR.” deznisipatorul reține particule de
nisip cu diametrul cuprins intre 0,2 mm 1mm.
Amplasarea deznisipatorului se va face, în mod curent, după grătare și
înaintea separatoarelor de grăsimi.
Luând în considerare criteriile specificate în indicativul NP 133 – 2011, prin
calculele tehnico -economice, marimea debitului, natura terenului de fundare și a
spațiului disponibil, tipul de deznisipator ales este ,,Deznisipatorul longitudinal
orizontal”.
Deznisipatoarele orizontale sunt caracterizate prin faptul că mișcarea apei este
realizată pe orizontală. Acest tip de deznisipatoare dispun de două compartimente
separabile prin stăvilare, având la partea inferioară câte un dren. Nisipul depus, va fi
evacuat periodic, manual, după scoaterea din funcțiune a compa rtimentului respectiv
si evacuarea apei prin drenare.
Pentru debitele mari, curățarea nisipului depus se poate executa mecanizat,
sub apă, fără întreruperea vreunui compartiment.
Se opteaz ă pentru un deznisipator orizontal longitudinal cu insuflare de aer.
Acesta este recunoscut si sub denumirea de deznisipator aerat. Ca mod constructiv,
acest obiect tehnlogic este compus dintr -un canal longitudinal in care este insuflat
aerul comprimat prin intermediul unor conducte perforate, discuri sau placi cu
membrana elastica perforata, sub forma unor bule fine.
In apropierea unuia dintre peretii bazinului, este amplasat in sectiunea
transversala, asimetric, dispozitivul de insuflare.
Apa din interiorul bazinului prezinta o miscare de tip elicoidal, continutul de
nisip din apa uzata este astfel proiectat pe unul din peretii opusi zonei de insuflare a
aerului, fiind retinut intr -o rigola longitudinala.
Insuflarea aerului se face pe toata lungimea bazinului. Nisipul depus in rigola
longitudinala se va colecta cu un d ispozitiv air -lift mobil ce se deplaseaza longitud inal
cu ajutorul grinzii mobile si se depune intr -un canal de colectare a nisipului amplasat
paralel cu deznisipatorul.
Deznisipatorul orizontal cu insuflare de aer are urmatoarea alc ătuire :
Fig. 2.4. Secțiune transversală deznisipator cu insuflare de aer cu colectare nisip cu
dispozitiv air -lift
Fig. 2.4. Secțiune longitudinală deznisipator cu insuflare de aer cu colectare nisip
cu dispozitiv air -lift
2.3.2. Calculul de dimensionare al deznisipatorului orizontal
a) Determinarea debitelor caracteristice de apa ale deznisipatoarelor
Se vor utiliza urmatoarele debite pentru procedeul de canalizare mixt:
Debitul de calcul: Qc = 2 x Q uz,zi,max = 2 x 120 l/s = 240 l/s = 0,24 m3/s
Debitul de verificare: Qv = Q uz,min,or = 21 l/s = 0,21 m3/s
b) Determinarea parametrilor de dimensionare:
Datorita debitului uzat zilnic maxim ce depaseste limita minima impusa de 50 l/s,
se va utiliza un numar de doua compartimente in executia deznisipatorului; n=2;
Pentru particule de nisip cu ⁄ sunt date în tabelul 7.2.
din,,NORMATIV PRIVIND P ROIECTAREA, EXECUȚIA ȘI EXPLOATAREA
SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE A LOCALITĂȚILOR,
Indicativ NP 133 – 2011 Partea a II -A: SISTEME DE CANALIZARE A
LOCALITĂȚILOR.”
Tabel 2.4.Viteza de sedimentare în curent pentru particule de nisip cu
⁄
d [mm] 0,20 0,25 0,30 0,40
uo [mm/s]] 23 32 40 56
u [mm/s] 16 23 30 45
Din care vom alege diametrul particulei de 0,20 mm, astfel viteza de sedimentare
u0 este de 23 mm/s, iar valoarea vitezei la care particula de nisip sedimenteaza este
de 16 mm/s.
Viteza orizontala medie a apei in deznisipator este de 0,20 m/s.
La intrarea si iesirea din compartimentele deznisipatoarelor se vor prevedea
stavile de inchid ere in scopul izolarii fiecarui compartiment in cazul realizarii unor
revizii, avarii sau reparatii.
In vederea manevrarii acestora vor fi realizate pasarele de acces, avand latimi
cuprinse intre 0,80 1,20 , prevazute cu balustrade.
Este necesara respec tarea conditiei:
us =
u (mm/s) , in care: A 0 – suprafata orizontala a oglinzii apei (m2)
A0 = L x B
A0 = 12 x 1,2
A0= 14,4 m2
us =
u
us = 0,016 m/s u 16 mm/s 16 mm
1. Incarcarea superficiala se va considera:
Pentru debitul de calcul:
us =
19 20 (mm/s)
us =
19 20 (mm/s)
us = 0,016 m2/s = 16 mm/s 19 20
Pentru debitul zilnic maxim:
us’ =
9 9,5 (mm/s)
us’ =
9 9,5 (mm/s)
us’ = 0, 0083 m2/s = 8,3 mm/s 9 9,5 (mm/s)
2. Viteza medie orizontala:
Vo =
, in care:
n- numarul de compartimente;
B- latimea unui compartiment;
H- adancimea utila;
Vo =
V0 = 0,1 m/s
3. Raportul dintre latime si adancime sa fie:
= 1,2 ;
= 1,2
4. Suprafata sectiunii transversale: S = B x H 15 m2;
S = 1,2 x 1
S = 1,2 m2 15 m2;
5. Raportul dintre lungimea si latimea deznisipatorului m =
= 10 15 m;
m =
m = 10 m;
6. Viteza de curgere a aerului prin conductele sistemului de aerare va fi
considerate intre 15 20 m/s. Vom alege v 0 = 15 m/s;
7. Timpul de stationare medi u a apei in bazin pentru debitul de calcul in
procedeul de canalizare mixt:
Qc =
t = 1 3 min;
t = 2 min = 2 x 60 = 120 s
Qc =
Qc = 0,002 m3;
8. Debitul de aer specific: q aer = 0,8 m3 aer/ h, m3 volum util;
9. Volumul unui bazin:
V = ( H x B x L ) x 2
V = ( 1 m x 1,2 m x 12 m ) x 2
V = 28, 8 m3
2.4. Calculul de rezisten ță a deznisipatorului
Sectiunea transversal ă a deznisipatorului care va prelua încărcările ce acțione ază
asupra acestuia va avea formă dreptunghiulară, formată din radier și pereți verticali ce vor fi
armați corespunzător. Pentru realizarea rigolei de captare a nisipului se va turna un strat de
beton de pantă după realizarea pereților deznisipatorului.
Deznisipatorul va avea următoarea secțiune :
Fig. 2.4. Secțiune transversală deznisipator
Fig. 2. 5. Secțiune longitudina lă deznisipator
Solicitarile la care este supus deznisipatorul sunt următoarele:
A) Încărcări permanente
– Împingerea pământului pe placa radierului datorată greutății proprii a construcției
– Împingerea activă a pământului în stare uscată și saturată asupra pereților
căminului
– Greutatea grinzii mobile și a utilajelor de curățare
B) Încărcări variabile
– De scurtă durată: suprasarcina datorată amplasării unui utilaj de ridicare pe teren
în apropierea căminului
Fig. 2.5. Schemă încărcări deznisipator
2.4.1. Verificarea presiunilor admisibile pe teren
Încărcările asupra terenului de fundare s-au determinat pe o lungime de 1.00 m a
deznisipatorului.
Caracteristicile deznisipatorului sunt următoarele :
– Grosimea peretilor marginali ai deznisipatorului
– Grosimea peretelui central ce desparte cele dou ă compartimente
– Inălți mea radierului se alege respectând condiția , conform NP112 –
2014 – “Normativ privind proiectarea funda țiilor de suprafață ”, rezultă .
– Lățimea unui compartiment este .
Solicitările asupra radierului sunt următoarele:
– Greuta tea proprie a radierului
– Greutatea proprie a betonului de panta
– Greutatea apei prezente compartimente
– Greutatea nisipului depus în compartiment
– Greutatea pereților verticali ai bazinului
– Greutatea grinzii mobile
Verificarea presiunilor pe teren se face în două ipoteze :
a) Ambele compartimente sunt pline cu apă, caz în care radierul este solicitat la
compresiune centrică
b) Un singur compartiment este plin cu apă, caz în care radierul est e solicitat la
compresiune excentrică
a) Verificarea presiunilor pe terenul de fundare când ambele compartimente sunt
pline cu apă
Fig. 2.5. Schemă încărcări centrice deznisipator
Greutatea proprie a radierului
⁄
– greutatea specifică a betonului armat ⁄.
Greutatea proprie a betonului de pantă
– suprafata profilului transversal a betonului de pantă
⁄
Greutatea apei prezente în compartimente
– suprafata sectiunii ocupată d e apă
⁄
Greutatea nisipului depus în compartiment
⁄
Pentru calculul greutății nisipului depus s-a considerat întreaga secțiune transversală
a rigolei.
Greutatea pereților verticali ai bazinului
+
– greutatea unui perete marginal
⁄
– greutatea unui perete central
⁄
+
Greutatea grinzii mobile
Greutatea grinzii m obile și a utilajului de curățare s-a considerat .
Pentru verificarea pr esiunilor pe terenul de fundare, în cazul compresiunii centrice,
trebuie să fie respectată condiția ca presiunea efectivă dezvoltată sub talpa radierului să fie
mai mica decât presiunea convențională a terenului:
– presiunea efectiv ă medi e, dezvoltată sub talpa fundației
– presiunea convențională a terenului
Pentru terenul de amplasament, pietriș și bolovăniș de calcar, .
Presiunea medie efectivă pe terenul de fundare se determină cu formula:
∑
∑ – Suma încărcărilor verticale ce acțione ază asupra terenului de fundare
∑
∑
Rezultă că presiunea pe terenul de fundare se verifică.
b) Verificarea presiunilor pe terenul de fundare când un singur compartiment este
plin cu apă
Pentru un singur compartiment plin cu apă, greutatea apei și a nisipului generează un
moment incovoietor, rezultând solicitarea la compresiune excentrica a fundatiei.
Fig. 2.5. Schemă încărcări excentrice deznisipator
⁄
= ⁄
Momentul incovoietor fata de centrul sectiunii deznisipatorului rezultat din incarcarea
excentrica este:
Pentru verificarea presiunilor pe terenul de fundare trebuie să fie respectată condiția ca
presiunea efectivă dezvoltată sub talpa radierului să fie mai mica decât presiunea
convențională a terenului:
, – presiunile maximă și minimă , dezvoltat e sub talpa fundației , în cazul compresiunii
excentrice
Presiunile pe terenul de fundare se determină cu formul ele:
∑
∑
∑ – Suma încărcărilor verticale ce acțione ază asupra terenului de fundare
∑
∑
– modulul de rezistenta al sec țiunii în plan a tălpii fundației
Rezultă că presiunea maximă pe terenul de fundare se verifică.
rezultă că nu există întinderi pe teren.
2.4.2. Armarea radierului
Pentru armarea radierului s -au determinat momentele încovoiet oare folosind
programul de calcul NEMETSCHEK SCIA Engineer.
NEMETSCHEK SCIA Engineer este un program de calcul automat pentru analiza
statică și dinamică a stucturilor, precum și pentru dimensionarea lor conform standardelor
naționale in vigoare. Programul a fost dezvoltat având la bază metoda deplasărilo r în
formularea cu elemente finite.
Cu ajutorul programului SCIA s -a efectuat un calcul static liniar al radierului,
introducând în program forma și dimensiunile deznisipatorului, considerat rezemat pe terenul
de fundare, caracteristicile terenului și încă rcările de calcul ce acționează asupra acestuia
sub forma unor presiuni pe suprafață : greutatea betonului, greutatea apei, a nisipului, a
pereților, greutatea din podul rulant.
Rezultatele vor fi afișate sub formă de diagrame de moment încovoietor la parte a
inferioară și partea superioară a radierului. Acestea se vor folosi pentru determinare ariilor de
armătură pe cele două direcții principale ale radierului.
Pentru determinarea eforturilor în elementele structurii s -au introdus în program
elementele acest eia și încărcările de calcul normate pe toate elementele, provenite din:
greutatea proprie a elementelor structurale și nestructurale și încărcări utile.
Încărcările asupra radierului introduse în programul de calcul provin din :
a) Greutatea proprie a radierului este calculată automat de programul de calcul.
⁄ ⁄
b) Greutatea proprie a betonului de pantă :
⁄
c) Greutatea apei prezent ă în compartimente
⁄ ⁄
d) Greutatea unui perete marginal
⁄
⁄
Pentru determinarea momentelor încovoietoare s -au considerat 2 grupări de încărcări :
a) Gruparea 1 care conține:
– Greutatea proprie a deznisipatorului
– Împingerea pământului
– Încărcarea provenită din apa din deznisipator considerând că ambele
compartimente sunt pline cu apă
b) Gruparea 2 care conține:
– Greutatea proprie a deznisipatorului
– Împingerea pământului
– Încărcarea provenită din apa din deznisipator considerând că doar un
compartiment este plin cu apă.
Fig. 2.6. Schemă radier deznisipator
a) Armarea superioară a radierului
În figurile următoare sunt prezentate diagramele de moment încovoietor pe suprafață
pe direcțiile x și y ale radierului, la partea superioară, rezultate din programul de calcul.
Armarea radierului s -a efectuat folosind momentele maxime pe cele două direcții
considerând cele două grupări de încărcări alese.
Fig. 2.7. Momente încovoietoare pe direcția x la partea superioară a radierului gruparea 1 de încărcări –
ambele compartim ente pline cu apă
Fig. 2.8. Momente încovoietoare pe direcția y la partea superioară a radi erului gruparea 1 de încărcări –
ambele compartimente pline cu apă
Fig. 2.9. Momente încovoietoare pe direcția x la partea superioară a radierului gruparea 2 de încărcări – un
compartiment plin cu apă și unul gol
Fig. 2.10. Momente încovoietoare pe direcția y la partea superioară a radierului gruparea 2 de încărcări –
un compartiment plin cu apă și unul gol
Determinarea stratului de acoperire cu beton
Calculul grosimii stratului de acoperire cu beton al armăturilor s -a realizat conform
“Eurocod 2: SR EN 1992 -1-1-2004: Proiectarea structurilor din beton. Parter 1 -1: Reguli
generale si reguli pentru clădiri”.
Acoperirea cu beton reprezintă distanța dintre suprafața betonului și suprafața armăturii
cea mai apropiată de suprafața betonului. Rolul stratului de acoperire cu beton este de a
garanta transmiterea forțelor de aderență și de a proteja armaturile împotriva coroziunii.
Acoperirea nominală cu beton se determină cu formula:
– acoperirea minim ă cu beton
– suplimentarea ce tine seama de toleranțele de execuție
Acoperirea minima cu beton se determină astfel :
( )
– acoperirea minimă față de cerințele de aderență
– acoperirea minimă față de cerințele de mediu
– marjă de sigurață
– reducerea acoperirii minime cu beton în cazul oțelului inoxidabil
– reducerea acoperirii minime în cazul unei protecții suplimentare
Structura se încadrează în clasa de expunere XA1, clasa de expunere la atac chimic.
Acoperirea minimă față de cerințele de mediu se cons ideră . Nu se
consideră necesară luarea în considerare a unei marje de siguranță și nu se utilizează alte
măsuri de protecție. Astfel coeficienții , , se consideră egali cu 0.
Acoperirea min imă fața de cerințele de aderență reprezen tând
diametrul maxim al armăturii.
Rezultă că:
Armarea pe direcția x
Momentul maxim pentru care se va determina aria de armătură este:
=2.57 kNm/m
Aria de arm ătură se determină cu formula :
⁄
Procentul minim de armare se determină cu formula:
(
)
Pentru beton de clasă C30/37, 2.90 MPa – conform SR EN 1992 -1.
(
)
Aria de armătură minimă necesară este :
.
Pentru fundații, diametrul minim al armăturilor este de 14 mm, conform NP112/2014 –
“Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă”. Se adoptă armarea minima cu 5
bare Ø14 pe metru liniar, rezultând a ria de armatură minimă
pentru fundații.
Rezultă , se adoptă armarea cu 5 .
Armarea pe direcția y
Momentul maxim pentru care se va determina aria de armătură este:
=1.00 kNm/m < =2.57 kNm/m
Rezultă , se adoptă armarea cu 5 .
b) Armarea inferioară a radierului
În figurile următoare sunt prezentate diagramele de moment încovoietor pe suprafață
pe direcțiile x și y ale radierului , la partea inferioară, rezultate din programul de calcul.
Armarea radierului s -a efectuat folosind momentele maxime pe cele două direcții considerând
cele două grupări de încărcări alese.
Fig. 2.11. Momente încovoietoare pe direcția x la partea inferioară a radierului gruparea 1 de încărcări –
ambele compartimente pline cu apă
Fig. 2.12. Momente încovoietoare pe direcția y la partea inferioară a radierului gruparea 1 de încărcări –
ambele compartimente pline cu apă
Fig. 2.13. Momente încov oietoare pe direcția x la partea inferioară a radierului gruparea 2 de încărcări – un
compartiment plin cu apă și unul gol
Fig. 2.14. Momente încovoietoare pe direcția y la partea inferioară a radierului gruparea 2 de încărcări –
un compartiment plin c u apă și unul gol
Armarea pe direcția x
Momentul maxim pentru care se va determina aria de armătură este:
=5.03 kNm/m
⁄
Rezultă , se adoptă armarea cu 5 .
Armarea pe direcția y
=19.50 kNm/m
⁄
Rezultă , se adoptă armare cu 5 .
2.4.3. Armarea peretelui marginal P1
Pentru determinarea ariilor de armătură pentru pereții marginali se consideră 2 ipoteze
de încărcare:
a) Ipoteza 1: Un compartiment este plin și unul gol
b) Ipoteza 2: Ambele compartimente sunt pline cu apă
Schemele statice pentru cele 2 situații sunt prezentate mai jos:
Fig. 2.1 5. Schemă de încărcare ipoteza 1 de încărcare – un compartiment este plin și unul gol
Fig. 2.16. Schemă de încărcare ipoteza 2 de încărcare – ambele compartimente sunt pline cu apă
Momentele încovoietoare s -au determinat pentru un metrul liniar de perete,
considerând peretele încastrat la nivelul fundației.
Ipoteza 1 de încărcare
Schema statică pentru peretele marginal în ipoteza 1 de încărcări , când compartimentul
este gol, este prezentată mai jos.
Fig. 2.17. Schemă statică și diagramă de moment încovoietor perete marginal pentru ipoteza 1 de
încărcări (un compartiment gol)
Împingerea activă la baza pereților este următoarea:
(
) (
)
⁄ ⁄
⁄ ⁄
Rezultanta presiunilor pe pereții deznisipatorului este :
⁄ ⁄
⁄ ⁄
⁄ ⁄ ⁄
Momentul încovoietor la baza peretelui este egal cu:
Ipoteza 2 de încărcare
Schema statică pentru peretele marginal în ipoteza 2 de încărcări, când compartimentul
este p lin cu apă, este prezentată mai jos.
Fig. 2.18. Schemă statică și diagramă de moment încovoietor perete marginal pentru ipoteza 2 de
încărcări (compartiment pli n cu apă)
⁄ ⁄
⁄ ⁄
⁄ ⁄ ⁄
⁄ ⁄
Se observă că momentul încovoietor rezultat în ipoteza 1 de încărcare este mai mare.
Se va determina aria de ar mătură cu momentul încovoietor .
a) Determinarea ariei de armă tură verticală a peretelui perimetral P1
Armarea peretelui se face la momentul încovoietor =17.81 kMm
Aria de arm ătură se determină cu formula:
– înălțimea activă a secțiunii
Pentru oțel BST500S
– rezistența de calcul a oțelului
– limita de curgere a oțelului
– coeficient parțial de siguranță
Se consideră Ø=20 mm.
⁄
Procentul minim de armare se determină cu formula:
(
)
Pentru beton de clasă C30/37, 2.90 MPa – conform SR EN 1992 -1.
(
)
Aria de armătură minimă necesară este :
.
Se observă că
Se adoptă armarea cu 5 bare Ø12 mm pe metru liniar, echivalent cu
.
b) Armătura orizontală a peretelui marginal P1
Orizontal peretele se armează constructiv cu bare Ø10/20 cm.
2.3.4. Armarea peretelui central P2
Asupra peretelui central acționează doar presiunea apei. Cazul cel mai defavorabil
este cel în care doar unul din compartimente este plin cu apă (ipoteza 1 de încărcări). În
ipoteza 2 de încărcare presiunea apei pe cele două fețe ale pereților se vor anula . Calculul
se va efectua pe 1 m liniar de perete.
Fig. 2.11. Schemă statică și diagramă de moment încovoietor perete central P2 ipoteza 1 de încărcare (un
compartiment gol)
Forța hidrostatică rezultată din presiunea apei pe peretele central este egală cu:
⁄
Momentul maxim la baza peretelui se determin ă cu formula :
a) Determinarea ariei de armătură verticală peretelui central P2
Aria de arm ătură se determină cu formula:
⁄
Rezultă , se adoptă armarea cu .
b) Armătura orizontală a peretelui central P2
Orizontal peretele se armează constructiv cu bare Ø10/20 cm.
CAPITOLUL 3.
CAIET DE SARCINI PRIVIND EXECUTIA DEZNISIPATORULUI LONGITUDINAL
ORIZONTAL
1.1 PREVEDERI GENERALE
Prin prezentul caiet de sarcini vor fi stabilite condițiile tehnice de execuție,
calitate și control pentru lucrările de rezistență aferente proiectarii deznisipatorului
orizontal longitudinal.
Constructorul este obligat să instruiască angajații săi la locul de muncă și să
țină seama de calificarea profesională a fiecărui angajat, de modul cum fiecare poate
să iși însușească noțiunile din instructajul făcut, încât lucrările de montaj să se
realizeze în deplină siguranță.
1.2 CARACTERI STICILE OBIECTULUI DE CONSTRUCT IE
Configurarea hidraulică a deznisipatorului este realizata în așa fel, încât pe
timpul iernii să fie folosit doar un deznisipator, iar în timpul verii, două.
Perioada de staționare hidraulică la solicitare medie: 15 min ( pe timp de iarnă,
1 deznisipator ). In cazul folosirii a 2 deznisipatoare, se dublează perioada de
staționare, cu efecte negative asupra compoziției apei uzate pe alimentarea către
tratarea biologică. Multe substanțe nutritive se sedimentează pe fundul
deznisipatorului și nu m ai ajung în bazinele de tratare biologică.
Din clădirea sitelor, apa uzată, din care au fost reținute materialele de
dimensiuni mai mari și cele fibroase, curge printr -un canal la deznisipator.
Aici este vorba de separatoare ventilate pentru nisip și pe ntru grăsimi.
Deznisipatorul este conceput cu două căi. Fiecare cameră de separare a nisipului
poate fi scos individual din funcțiune.
În deznisipator, din apă sunt înlăturate particulele de nisip, grăsimile și uleiurile
și materialele plutitoare.
Deznis ipatorul este acoperit . Acesta se află într -o hală. Din deznisipator aerul
este absorbit și condus la compartimentul de tratare a aerului viciat.
Îndepărtarea se face printr -un raclor de nisip de care sunt fixate pompele
pentru nisip și racloarele pentru grăsimi.
Lângă deznisipator se află și stația de pompe pentru nisip. Pompele pentru
nisip împing nisipul la spălătoarele de nisip aflate în clădirea sitelor.
Grăsimea și materialele care plutesc sunt împinse într -un canal pentru grăsimi.
De aici acestea vor fi îndepărtate cu ajutorul unei vidanje.
Deznisipatorul servește la separarea materialelor minerale din apa uzată.
Aparatul de separare a nisipului funcționează ca deznisipator și este paralel cu
acesta fiind prevăzut cu dublă racletă pentru nămolul p lutitor.
Podul este o construcție rigidă din tablă cu chingi transversale și pe diagonală
pentru rigidizare.
Puntea (pasarela) este prevăzută cu rosturi metalice antialunecare și este
accesibilă printr -o scară.
Calea de rulare este prinsă în șuruburi de podul propriu -zis . Acționarea roților
de cauciuc cu lagăre prin alunecare pentru deplasare este realizată printr -un motor
montat la mijlocul podului.
Depunerile de nisip din canal sunt aspirate de două pompe submersibile prin
furtunuri de cauciuc și cond ucte din inox și sunt transportate în canalul alăturat pentru
nisip și apă paralel cu deznisipatorul.
Pompele pot fi ridicate din canal în scopul reparării sau întreținerii cu ajutorul
unor vinciuri de ridicare.
Separarea grăsimilor se face prin raclori pentru grăsimi împing amestecul de
grăsimi cu nămol plutitor în canalele pentru grăsimi.
Echipamentele de conexiuni și comandă ale deznisipatorului se află într -un
tablou de comandă instalat pe puntea deznisipatorului.
Alimentarea cu curent se face printr -un cablu pe tambur cu motor cu rotor.
Calea de rulare a deznisipatorului este limitată prin comutatori magnetici și
suplimentar cu tampoane ca limitatori mecanici.
3.2.1. ORGANIZAREA DE SANTIER:
In ceea ce priveste o rganizarea santierului de constructii este necesara
satisfacerea tuturor conditiilor de igiena si securitate a muncii. Amplasarea pe
teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a depozitelor, a rampelor de
descarcare, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a gru purilor sociale pentru
muncitori trebuie sa fie in conformitate cu normele c e asigura securitatea și sănătatea
în muncă.
Pentru fiecare nou amplasament, este impusa o organizare a santierului, datorita
diferitelor particularitati ale procesului de produc tie in constructii.
Pentru atingerea obiectivelor ce tin de buna functionare si organizare a
santierului, trebuie tinut cont de urmatoarele activitati si criterii selective:
Definirea cerintelor pentru amplasamentul viitorului obiectiv si aprobarea acest ora
de catre client;
Precizarea unor criterii evaluative cu privire la viitoarea constructie pe baza
cerintelor definite;
Stabilirea modului de finantare;
Precizarea sarcinilor si responsabilitatilor in vederea procesului constructiv, cat si
controlul si m onitorizarea frecventa a realizarii sarcinilor.
Necesitatea realizarii studiilor pe diverse categorii precum: studiul geotehnic,
studiul privind accesul catre utilitati si resurse materiale, studiul privind caile de
comunicatie, nivelul apelor freatice si subterane, studiu ecologic, arheologic,
studio privind aspect legale, studiul planurilor de urbanism locale si a posibilitatilor
de recrutare a fortei de munca;
Evaluarea concreta aamplasamentelor utilizand criteriile stabilite si selectarea a 3 –
4 dintre a cestea pentru o analiza detaliata.
Selectia amplasamentului dintre cele 3 -4 ramase pentru evaluarea finala;
Stabilirea unui pret si incheierea contractului de vanzare – cumparare;
3.2.2. DELIMITAREA SI ACCESUL IN SANTIER:
Modul de circulare și accesul în incinta șantierului
Circulatia auto în incinta santierului se va realiza prin utilizarea unui sistem de
cai de circulatie interioare distincte atat pentru utilaje , cat si pentru pietoni.
Se vor executa semnalizari speciale sau bariere ce vor indica intr-un mod precis
zonele de deplasare(auto/pietoni).
Semnalizarile din cadrul intersectiilor cailor de acces din santier vor avea ca
scop atragerea atentiei celor implicati in activitatile de santier.
Vor fi verificate zilnic:
– Aparitia denivelarilor pe caile de acces;
– Formarea acumulari lor de praf;
– Securitatea semnalizarilor; ( cazuri in care acestea pot fi deplas ate, rasturnate
sau deteriorate)
In cazul aparitiei unor astfel de nereguli , vor fi luate masuri immediate de catre
managerul de proiect in vederea remedierii lor.
Mijloacelor auto li se va impu ne o viteza maxima de deplasare – 10 Km /h., ce
va fi marcata prin indicatoare atat la intrare a cat si in interiorul șantierului.
Pentru executia de manevre riscante (intoarceri , mers cu spatele etc.)
vehiculele sau utilajele vor fi pilotate. Persoanele responsabile de aceasta activitate
trebuie sa se situeze in zone vizibile de catre conducatorul autovehiculului sau
utilajului si pot permite vizualiza rea zonei de manevra astfel incat sa poata fi
prevenita patrunderea persoanelor sau altor utilaje. In cazul observarii unui pericol
acesta va fi imediat semnalizat, manevrarea autovehicolului /utilajului va fi oprita.
Reluarea manevrelor se va reincepe doar dupa ce se va primi semnalul de la
persoana care il piloteaza.
Pentru z onele de stationare ale utilaje lor sau autovehicule lor vor exista
semnalizari speciale . Stationarea vafi permisa doar in zonele special p revazute. In
timpul stationarii, una din conditiile nece sare si obligatoriii este ca motorul sa fie oprit
si imobilizate adecvat. (cu frana de stationare sau cale de blocare).
Nu vor fi lasate autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit
sau cu cheile in contact.
Este interzisa cu desavarsire manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de
catre persoane necalificate corespunzator.
Este obligatorie amenajarea unui spatiu pentru curatarea de noroi a
autovehicul elor sau utilaj elor care vor iesi din șantier . Apa rezultata in urma spalarii
trebuie sa se incadreze in conditiile de protecti e a mediului. (filtrare, decontaminare )
Controlul accesului pe santier si procedura de primire a personalului
Accesul oricarui vizitator este interzis in incinta șantierului fara a detine
autorizatie de la o persoana aflata in conducerea șantierului sau de la coordonatorul
pe linie de s anatate și securitate în muncă la nivelul lucrarii.
Vizitatorii care au acest acord , vor purta obligatoriu echipamente pentru
protectie.
Toate societatile au obligatia de a informa postul de control asupra tuturor
celor care au ac ordul lor de a intra in șantier , vor lua date personale si vor informa
conducerea santierului sau coordonatorul pe linie de securitate și sănătate în muncă.
Listele cu muncitorii ce l ucreaza in șantier vor fi furnizate de toate societatile
contractoare.
Fiecare presoana c e intra in șantier este responsabila de cunoasterea :
– modul ui de circulatie in șantier;
– a riscurilor la care se vor expune ;
– a conduitei in caz de accident ;
– locul unde se acorda primul ajutor;
– regulile ce trebuie respectate astfel incat sa nu sufere accidente.
Identificarea personalului
– Este indispensabila purtarea intr-o zona vizibila a ecusonului de identificare pe
toata durata de desfasura re a interventiei;
– Castile ALBE – destinate personalului din conducerea santierului ;
– Castile ALBASTRE – exclusiv vizitatorilor – nici o societate neavand dreptul sa
le utilizeze;
– Castile ROSII – pentru perso nalul responsabil cu securitatea muncii si
prevenirea accidentelor ;
– Castile GALBEN E vor fi rezervate muncitorilor;
Personalizarea castilor va fi asigurata in mod obligatoriu de fiecare societate,
prin inscriptionare sau autocolante.
3.2.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA SI ILUMNAT
Instalatiile electrice temporare
Beneficiarul va sprijini antreprenorii pentru racordul de energie electrica si
iluminatul general al santierului.
Se va amenaja locul de amplasare a panoului electric de alimentare al
santierului care va avea impamintarea verificata si se va imprejmui c u plasa de gard
si va fi semnalizat cu panouri de securitate: pericol electric, pericol general.
Accesul la tabloul general nu va fi permis decat lucratorilor, serviciului
energetic al beneficiarului abilitat pentru a interveni pantru racorduri, reparatii si alte
interventii.
O societate autorizata va efectua r acorduri ale instalatiilor electrice tem porare
la tablourile principale, acestea, in prealabil, emitand buletine PRAM.
Aceste buletine fac parte din documentatia generala a santierului aflata la
Managerul de Proiect.
Orice demers efectuat in cadrul instalatiilor electrice trebuie facut doar de ca tre
electricieni autorizati si doar dupa primirea acordului de realizare din partea
Mana gerului de Proiect.
Totalitatea tablourilor electrice din santier, necesita respectarea anumitor
masuri de securitate:
– sa fie incuiate;
– sa fie protejate si neexpuse starilor atmosferice daunatoare ;
– sa fie dotate cu sisteme automate de intrerupere a alimentarii cu energie
electrica in caz de urgenta (sigurante automate si calibrate);
– sa fie legate la centura de impamantare -centura se verifica periodic ( minim
anual – buletin PRAM);
– sa fie dotate cu prize exterioare prevazute cu capac si in perfe cta stare
(nesparte sau nefixate corespunzator);
Conductorii electrici ce intretin santierul vor fi amplasati astfel incat sa nu
existe vreun pericol de a fi agatati de utilajele care se vor deplasa in zona.
In cazul unor instalatii subterane muncitorii vor fi instruiti asupra metodelor ce
trebuie folosite pentru a fi feriti de accidente, iar lucrarile se vor desfasura sub
supraveghere tehnica permanenta.
In zona amplasamentelor cablurilor electrice, ale conductelor principale de
apa cu presiune ridicata, ale conductelor de gaze etc., intrebuintarea rangilor, penelor
metalice si a altor unelte complet metalice nu este permisa. Orice interventie se va
face sub supraveghere tehnica.
Lucrarile de sapatur a vor fi executate doar dupa ce cablurile electrice
inpamantenite nu se vor mai afla sub tensiune, si doar sub supravegherea
personalului de specialitate.
3.2.4. ALIMENTAREA CU APA:
Se va cere antreprenorilor si subantreprenorilor dotarea cu cabine WC
ecologice si spalatoare atat in santier cat si in zona organizarilor de santier cu cazare
propie.
Beneficiarul va indica sursele apropiate de apa potabila.
3.2.5. BIROURI SI SPATII T EHNICE:
Facilitati si spatii destinate sistematizarii de santier
Va fi evitata amplasarea de grupuri sociale si ateliere de santier in imediata
proximitate a drumurilor de acces.
Numarul de toalete se va stabili in fun ctie de numarul de muncitori est imat,
astfel incat sa poata fi asigurat minim un WC la 20 de lucratori.
Prezenta femeilor in santier va necesita toalete separate.
Vor fi luate in considerare distantele pe care un angajat le va parcurge de la
locul de munca pana in zona unde sunt amplasate grupurile sanitare. Daca durata de
parcurs va fi mai mare de 10 minute, se va lua in calcul amplasarea de toalete
ecologice in zonele de lucru.
Vor fi asigurate : spatii amenajate pentru schimbarea hainelor , odihna in t impul
pauzelor de lucru. In conditii de vreme nefavorabila, acestea vor fi incalzite
corespunzator.
Vor fi organizate spatii pentru igiena , dotate corespunzator cu apa curenta,
(minim 20 lit ri/om), sapun etc dar si spatii inchise pentru a se putea servi masa .
Organizarea primului ajutor
Va fi realizat cel putin un punct de acordare a primului ajutor care va fi dotat cu
toate materialele necesare: medicamente, dezinfectante, targa pentru transportul
ranitilor etc.
Toti angajatii v or fi instruiti cu privire la conduita pe care trebuie sa o adopte in
caz de accident si cui sa se adreseze.
Caile de acces pana la punctul de prim ajutor din cadrul santierului trebuie sa fie
in permanenta libere pentru a se asigura patrunderea ambulantelor.
Numarul de Urgenta este 112 (linie interioara punct de prim ajutor).
In cazul vreune i persoane ranite, aceasta nu va fi tra nsportata cu masini
particulare ci doar de personal abilitat in a face acest lucru.
Orice intreprindere ce actioneaza in cadrul unui santier trebuie sa aiba o
persoana instruita sa poata acorda primul ajutor. Numele persoanelor responsabile
va fi comunicat serviciului de securitate si sanatate din santier.
3.2.6. DEPOZITAREA MATERIALELOR:
Stocarea materialelor va fi efectuata in spatii le special concepute . Acestea
vor fi amplasate in cadrul santierului si organizate in functie de riscurile implicate,
precizate in actele de insotire provenite de la producatori si de conditiile de impact
asupra mediului (contaminari ale solului, aerului, apei etc).
Substantele chimice vor fi stocate in spati i distincte. (mai ales daca au
incompatibilitati cu alte materiale).
Va fi asigurata depozitarea materialelor cu pericol de explozie sau
incendiu ( tuburi de oxigen, acetilena, vopsele, diluati etc.) in zone adapostite de
surse de caldu ra sau foc deschis.
Vor fi asigurate intervale suficiente pentru efectuarea descarcarilor si a
manipular ilor in conditii de siguranta a le materialelor grele sau voluminoase.
Locu rile si caile de acces la zonele de materiale PSI vor fi marcate cu
vopsea rosie si vor fi pastrate permanent curate si libere .
Este recomandata evitarea stocarii de carburanti in santier. In cazul unei
necesitati, inmagazinarea de carburanti in incinta santierului va fi aprobata doar cu
acordul managerului de proiect.
Amenajarea magaziilor provizorii, altele de cat cele puse la dispozitie prin
facilitatile organizarii de santier, de asemenea, vor fi admise de catre managerul de
proiect si coordonatorul in materie de securitate și sănătate în muncă al
antreprenorului general numai dupa ce s -au luat toate masurile de securitate
generale si speciale.
Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei
De regula, beneficiarul pune la dispozitie un anumit numar de containare
selective (pentru moloz, meta le, plastic, gunoi menajer ) si, astfel, va asigura
evacuarea deseurilor pe toata durata lucrarilor.
Sortarea si transportul se afla in responsabilitatea fiecarui subantreprenor si
se va efectua cu mijloace adaptate acestor sarcini. De asemenea, acesta are
obligatia de a mentine curatenia in zona cailor de acces, in caz contrar, vor fi aplicate
proceduri de sanctionare.
Se interzice evacuarea de moloz si deseuri prin gauri tehnologice.
Curatenia zilnica va fi mentinuta de antreprenorul general in zona birouri lor, a
spatii lor comune, a toalete lor, avestiare lor, a salii de mese , cu ajuto r din partea unor
persoane special desemnate .
3.3. TRASAREA LUCRARILOR
Odata cu finalizarea procedeelor de organizare a santierului, la incheierea
contractului, antreprenorul general se va ocupa de deschiderea si amenajarea
santierului, pentru a putea efectua lucrarile necesare.
Pentru a urmari aplicarea corecta a proiectului, beneficiarul, antreprenorul
general si proiectantul general vor inotcmi, de comun acord, un grafic care stabileste
stadiile fizice de executie la care proiectantul va fi in mod obligatoriu prezent pe
santier.
Se vor implementa o serie de masuri de catre antreprenorul general pentru
deschiderea santierului, ce vor putea permite inceperea lucrarilor pregatitoare
(imprejmuirea terenului, defrisarea terenului, curatirea acestuia – demolarea cladirilor
vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de baza, evacuarea materialelor rezultate,
nivelarea terenului etc.).
Aceste lucrari vor fi terminate in cel mai scurt timp, cu exceptia constructiilor ce
pot servi ca obiecte de organizare.
Dupa incheierea executiei lucrarilor principale de organizare, constructorul va
trasa terenul, pentru a putea incepe lucrarile de baza, consemnandu -se intr -un
proces verbal inceperea efectiva a lucrarilor, la fiecare obiect in parte, si precizandu –
se motivele intarzierii, atunci cand este cazul. In vederea decontarii lucrarilor, se
intocmeste o evidenta clara a stadiilor fizice ale lucrarilor.
3.4. LUCRARI DE TERASAMENTE
3.4.1.Generalitati
Fiecare lucrare de terasamente se va încep e dupa ce se va efectua o operatie
de predare – primire a amplasamentului, trasarilor reperelor cotei zero, etc.,
inregistrata într-un proces verbal încheiat de delegatii beneficiarului, proiectantului si
executantului.
Inainte de a fi incep ute lucraril e de terasamente se vor executa lucrari
pregatitoare precum :
curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
demolarea constructiilor existente.
Curat area terenului de buruieni si alte materiale se va face pe intreaga
supraf ata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei
drumului si a gropilor de Imprumut.
Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi
vor fi transportate si depuse in depozite definitive.
Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii.
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se scurg catre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda ce au rol de colect are
si evacuare a apei in afara amprizei drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00
m sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija si vor fi evacuate in
groapa publica cea m ai apropiata, transportul fiind In sarcina Antreprenorului.
3.4.2. DECOPERTAREA:
Stratul vegetal
Îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe șenile de
0,4 – 0,7 mc.
Depozitarea pământului excavat se va face pe șantier
Nivelări, pregătirea platformei
Prin lucrările de nivel are vor fi realiz ate platform e plane pe care urmează să
se facă trasarea lucrărilor de terasament.
Aici sunt cuprinse săparea dâmburilor și umplerea depresiunilor, împrăștierea
pământului în exces la maximum 30 m distanță.
De asemenea, se asigură scurgerea apelor superficiale pri n realizarea
șanțurilor de gardă sau a rigole lor.
O atentie deosebita va fi acordata sigurantei circulatiei, atat pietonale, cat si
auto.
Constructorul va realiza semnalizarea prin mar caje orizontale (transversale si
longitudinale) si verticale (indicatoare rutiere) a traseului, conform normelor impuse
de standarde.
3.4.3 SAPATURI
Înainte de a fi încep ute lucrăril e propriu -zise se va verifica existenta de rețele
electrice, apă, canalizare si gaze pe amplasament .
– Sapaturi generale mecanizate.
Săpătura generală se va executa mecanizat cu excavatorul pe șenile de 0,40 –
0,70 mc.
Săpătura se va opri la -0.50 cm sub cota terenului natural iar mai jos se vor
sapa manual.
– Sapaturi în spatii limitate
Săpăturile în spații limitate vor fi executa te manual.
Este interzisa stocarea pământului la mai puțin de 1 m etru de la marginea
săpătur ii.
Înainte de începerea săpăturilor la fundații este necesara curăța rea și
nivelarea suprafetei terenului , cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu
permite stagnarea apelor din precipitații și scurgere lor în săpăturile de
fundație.
Lucrarile de terasamente vor fi efectua te pe tronsoane, fără întreruperi și în
timp cât mai redus , pentru evita rea eventualelor variații de umiditate a
pământului activ, în timpul execuției.
Ultimul strat de pământ de cca 30 cm grosime se va săpa manual, pe porțiuni
eșalonate lung – pe măsura posibilităților de execuției a fundațiilor, în ziu a
respectivă și imediat în aintea turnarii betonului de fundație, pentru evitarea
efectelor negative cauzate de variațiile de umiditate.
Pentru a evita accidentele provocate de surparea peretilor sapaturii se vor
respecta urmatoarele reguli:
– Pamantul rezultat din sapatura trebuie depozitat la o distanta de cel putin
0,7m de la marginea sapaturii;
– La sapaturile in taluz, cu un unghi mai mare decat unghiul taluzului natural,
distanta maxima intre locul de asezare a pamantului si marginea sapaturii
se va stabili prin calcul dar va fi de cel putin 0,7m;
– Depozitarea materialelor in lungul sapaturii se va face la o distanta 0,75m
de la marginea santului;
– Amplasarea si circulatia vehiculelor si a utilajelor in raza prismei de
alunecare a terenului este interzisa;
– In cazuri deosebite, la sapaturi cu pereti sprijiniti, se poate permite
circulatia vehiculelor cu viteza maxima de 10km/h si amplasarea utilajelor
in raza prismei de alunecare a terenului, cu conditia verificarii prealabile
prin calcul a rezistentei sprijinirilor.
– Se verifica zil nic starea terenului iar daca se constata aparitia de crapaturi
longitudinale, paralele cu marginea sapaturii, muncitorii si utilajele vor fi
evacuati imediat si se vor lua masuri de consolidare, dupa care se va relua
lucrul.
3.4.4. DEPOZITAREA PAMANTULUI :
Evacuarea pamantului se va face mecanizat.
Se vor constitui depozite apropiate, din pamantul rezultat din sapatura.
Acestea sunt necesare executarii ulterioare a umpluturilor de pamant.
Depozitele apropiate trebuie constituite cat mai aproape de obie ctul de
constructii, cu lasarea spatiilor libere necesare desfasurarii in conditii bune a
proceselor tehnologice de executie, transport si a lucrarilor de pregatire, dar la o
distanta de cel putin 4 m de coronamentul sapaturii.
In general aceste distante sunt cuprinse intre 10 -20 m. Depozitarea
rezultatelor defrisarilor, curatirii terenului si a pamîntului excedentar se va face în
locurile pentru care s -a obtinut avizul beneficiarului sau al primariei.
Depozitele indepartate, se constituie din surplusul de pamant sapat care nu
mai este necesar efectuarii de umpluturi locale.
Si aceste depozite se recomanda sa fie alese pe cat posibil, cat mai aproape
de locul de sapare, deoarece transportul pamantului necesita un consum insemnat de
combustibil si lubref ianti, a caror cantitate creste proportional cu distanta de transport.
3.4.5. PERNA DE PIATRA:
o Procesul tehnologic de consolidare a terenului de fundare va consta in
realizarea unei perne generale din piatra sparta.
o Pentru executarea pernei generale se indica piatra sparta (agregate naturale
sfaramate) cu dimensiuni cuprinse intre 0 – 63 mm si cu curba granulometrica
continua.
o Nu sunt acceptate alte materiale vizibile: sol vegetal, radacini, vegetatie, resturi
de materiale de constructii, pamanturi argil oase, deseuri industriale,
contaminare cu produse petroliere sau de canalizare etc.
3.4.6. UMPLUTURI
In timpul lucrarilor de sapatura se va realiza o sortare a pamîntului care trebuie
pastrat pentru realizarea umpluturilor.
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor, terenul din jurul sapaturii trebuie sa nu
fie încarcat si sa nu sufere vibratii.
Pamîntul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minim 2 m de
marginea gropii de fundare.
Contractorul va lua masuri de înlaturare rapida a apelor pr ovenite accidental si
împotriva surparii malurilor.
Cota de fundare si natura terenului de fundare constituie faza determinanta,
care trebuie receptionate si consemnate de Proiectant si Geotehnician, cu
specificarea masurilor suplimentare eventual necesare .
Umpluturile din jurul peretilor fundatiilor si a subsolurilor se vor realiza imediat
dupa ce constructia a depasit nivelul solului. Umpluturile se masoara la m3 de pamânt
împrastiat.
Se va tine cont ca, inainte de începerea lucrarilor pentru executarea fundatiilor
sa fie terminate atat retrasarea axelor fundatiilor cat si încheierea procesului verbal
de lucrari ascunse.
Abaterile admisibile sunt de 10 mm la:
– pozitia în plan vertical a cotei de nivel la fundatiile structurii;
– pozitia în plan orizontal a axelor fundatiilor de beton
Umpluturile din perna vor fi realizate conform normativelor specifice.
Proiectantul va aviza in mod obligatoriu rezultatele incercarilor. Acesta, pentru
tipul de perna stabilit, va aviza umiditatea optima de compactare, avandu -se in
vedere respectrea gradului de compactare de 97 %., impus pentru perna din piatra
sparta.
Utilajele terasiere folosite pentru compactare sunt cele din indicatorul de norme
TS1974 specifice materialelor granulare.
Compa ctarea se realizeaza prin treceri succesive, incepand in mod obligatoriu de
la margine, avansand catre centrul amplasamentului. Se va da o importanta
deosebita si modului de executarea a compactarii zonei de margine a pernei.
Atat pe parcursul executiei cat si in final, verificarea pernei se va face de catre
personal atestat si vor fi consemnate in registrul de lucrari ascunse.
Prima verificare, care se face pe parcursul executiei pernei de piatra sparta, se va
face dupa executarea excavarii la cota din proiect, constand in analiza vizuala a
terenului natural, daca corespunde celui din proiect.
Celelalte verificari se vor face pe pe parcursul executiei lucrarii si vor avea in
vedere verificarea materialului pus in opera, din punct de vedere al umidita tii optime,
granulometriei, grosimii stratului afanat si tehnologiei de executie (numar de treceri,
directia de compactare, etc.).
Prin metoda cernerii STAS 1913/585 sau STAS 4606 – 70, se face verificarea
granulozitatii materialului
In conformitate cu Normativul privind executarea si receptionarea lucrarilor de
terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale, indicativ C 169 – 88 se
realizeaza receptia lucrarilor de umpluturi compactate.
Pe parcurs, in cadrul receptiilor, care sunt ob ligatorii, se recomanda ca
umpluturile sa fie receptionate pe faze (straturi elementare), tocmai pentru a nu se
realiza refaceri costisitoare de lucrari.
In cazul in care, pentru un strat nu se obtin parametrii de compactare indicati,
se va proceda la o noua compactare. Daca nici in acest caz nu sunt respectati
parametrii, stratul se indeparteaza in intregime.
Este obligatorie, in cazul realizarii lucrarilor in intervale de temperaturi
scazute, respectarea masurilor generale si a celor specifice a lucr arilor de pamant,
Normativul pentru realizarea lucrarilor de constructii pe timp friguros, indicativ C 16 –
84.
3.5. COFRAREA BETONULUI
3.5.1. Generalitati:
Date privind compoziția betonului
În cazul amestecului proiectat trebuie respectate datele de bază:
a) Clasa de rezistență;
b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor;
c) Consistența betonului proaspăt;
d) Date privind compoziția betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul și dozajul
minim de ciment), funcție de modul de utilizare a betonulu i (beton simplu, beton
armat), condițiile de expunere etc, în concordanță cu prevederile “Codului de practică
pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1 -2007si NE 013 -02.
Stația de betoane și utilizatorul
Stația de betoane și utilizatorul au oblig ația de a livra, respectiv de a comanda
beton, numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton și detalii
privind compoziția betonului conform celor de mai sus, programul și ritmul de livrare
precum și partea de structură în care se va folo si.
Livrarea betonului trebuie însoțită de un bon de livrare – transport beton.
3.5.2. TRASAREA COFRAJELOR:
Trasarea pentru montarea cofrajelor se referă la următoarele:
a) trasarea formei în plan a volumului cofrat;
b) trasarea formei pe înaltime a volumului cofrat;
c) trasarea cotelor, de la partea de jos, dacă este cazul, precum și de la partea
de sus, până la care se toarnă betonul în volumul cofrat.
Pentru realizarea trasării pentru montarea cofrajelor se va ur mari:
a) existenta, pe șantier, a proiectului, cu toate datele necesare trasării de
detaliu (linii de referintă, clase de tolerantă, cote în plan fată de acestea, cote de
nivel, alte detalii);
b) existenta documentelor de receptie a trasării constructiei ș i a elementelor de
materializare pe teren a acestei trasări;
c) specificarea aparaturii care se utilizeaza ;
d) specificarea și realizarea, după caz, a unor mijloace necesare pentru
efectuarea trasării (schele/platforme etc.).
e) existenta aparaturii și a personalului de specialitate;
Soluțiile de realizarea cofrajelor trebuie să fie:
– economice, astfel încât costul, consumul de materiale și de manoperă să
rezulte în ponderi cât mai scăzute din totalul necesar realizării construcției;
– rezistente la sarcinile ce le revin, în special din greutatea (împingerea)
betonului care solicită elementele de susținere sau fața cofrajului; la montări,
demontări și manipulări repetate; la acețiunea agenților atmosferici;
– exacte, în privința redării corecte a formei și dimen siunilor elementelor din
beton în limita abaterilor admisibile;
– etanșe, astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
– simple, astfel încât să asigure: execuția ușoară în întreprinderea producătoare;
însușirea rapidă de către muncit ori a tehnicii de lucru; ușurința la montare,
demontare, manipulare și transport.
Cofrajele sunt utilizate în principal pentru formarea următoarelor elemente:
– fundații
– pereți de beton monolit
– plăci de beton turnat monolit pentru planșee
– stâlpi, grinzi, nervuri, etc
3.5.3. TRANSPORTUL, MANIPULAREA SI DEPOZITAREA COFRAJELOR
Recepția panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor.
Verificarea calității la recepție se face prin examinarea u nui probe
reprezentând 5% din teren; in cazul unei probe ce detine o cantitate mai mare de
10%, terenul se recepționează panou cu panou.
Dimensiunile vor putea fi verificate utilizand șabloane ce servesc la
confecționarea de panouri.
Panourile vor fi verificate de un constructor in vederea ex istentei unui certificat
de calitate emis de catre furnizor.
Panourile vor fitransportate în pachete ce vor cantari cel mult 500 kg, acestea
cuprinzând 10 – 16 panouri de același tip, asamblate prin balotare.
O macara de capacitate corespunzătoare ce utili zeaza dispositive adecvate
acestui tip de sarcina, se va ocupa de manipularea pachetelor cu panouri.
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporți de 15
– 20 cm înălțime; chiar și pentru o perioadă scurtă de neutilizare, stive le vor fi formate
prin suprapunerea panourilor astfel împerecheate încât suprafețele lor de contact cu
betonul să se afle față în față. In cazul unei perioade mai lungi de depozitare , stivele
vor fi acoperite cu folii de polietilena sau prelate.
Pentru a feri de deterioare prematura panourile de cofraj și celelalte materiale
și elemente de inventar vor fi manipula te cu atenție .
3.5.4. Protectia si curatarea suprafetelor cofrajelor:
Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata.
Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate în straturi uniforme pe fata
interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti.
Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea
betonu lui sau sa corodeze cofrajul.
Agentii de decofrare necesita o aplicare delicata, astfel incat proprietatile
acestora sa ramana nemodificat e, în diferite condit i climatice de execut ie a tuturor
lucrarilor. Acestia vor fi alesi pe baza reglementarilor tehnic e sau agrementelor.
După recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj și a celorlalte piese
componente ale setului de cofraj, ele se curăță de resturile de beton și se ung pentru
o mai bună conservare până la următoarea folosire.
Pentru ungerea de gar dă imediat după curățire se recomandă folosirea
emulsiei parafinoase SIN având următoarea compoziție:
– parafină 20 – 25%
– săpun 1,5 – 2%
– apă 73,5 – 78%
Tratarea se va face la rece într -un strat subțirea. Se va face astfel încat sa se
evite deformarea si degradarea lor (umezirea, murdarirea, putrezirea, ruginirea, etc.).
3.6. ARMAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT:
3.6.1. Oteluri pentru armaturi:
Livrarea oțelului beton se face numai conform prevederilor în vigoare și însoțită
de certificatul de calitate care vor cuprinde două puncte:
– valorile proprietăților mecanice rezultate din încercări
– rezultatele îndoirii la rece
– rezultatele analizei chimice
Livrarea oțelului beton se face în legătură de bare sau colaci, masa minimă a
unui colac este de 40 kg, iar masa maximă este de 600 kg.
– colacii vor fi legați strâns în trei sau mai multe locuri
– marcarea se va face prin vopsire
– depozitarea oțelurilor pentru armături se va face astfel încât să se evite:
a. condițiile care favori zează corodarea oțelului
b. murdărirea acestuia cu pământ sau alte materiale
Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “Specificatiilor tehnice
privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate în structuri din beton“
(ST 009/96).
Transport, manipulare, depozitare
Otelul beton va fi livrat în conformitate cu reglementarile în vigoare, insotit de
un document de calitate si de o copie dupa certificatul de conformitate dupa
certificarea produsului de un organism acreditat.
Livrarea otelului beton de la producator este insotita de catre documentatii
specifice ce contin informatii referitoare la denumirea si tipul otelului, standardul
utilizat, informatiiutile in identificarea loturilor, greutatea neta si valorile determinat e
privind criteriile de performanta.
Fiecare colac, legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, care va
contine date informationale cu privire la marca produsului, a tipului de armatura,
numarul lotului, colacului sau legaturii si agreutatatii nete.
In cazul otelului livrat de furnizori intermediari, acestava fi insotit de un certificat
privind calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate,
eliberate de producatorul otelului beton.
Manipularea loturilor si pache telor de armaturi se executa cu macaraua de
ridicare corespunzatoare si dispozitivele de manipulare specifice.
Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La
depozitarea pe durata mai mare (1an) stivele se protejeaza contra intemper iilor cu foi
de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc.
Se va asigura protectia impotriva conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor
beton si murdarirea acestora cu pamânt sau alte materiale.
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefa bricate de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel încât sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte
substante care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton – armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat, pe tip uri si diametre,
în spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel încât sa fie asigurata:
– evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
– evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau cu alte materiale;
– asigurarea posibilitatilor de identi ficare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
3.6.2. FASONAREA ARMATURILOR
Înainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza
prevederile proiectului, tinând seama de posibilitaile practice de montare si fixare a
barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte.
In acest scop se vor indeparta eventualele impuritati de pe suprafata barelor,
rugina, în special în zonele în care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
La curățire se va îndepărta:
– pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurități
– rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul
– rugina aderentă, prin frecare cu cu peria de sârmă în zona de sudare a
barelor care urmează să fie îndoite prin sudură.
După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea
dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie să depășească abaterile limită la diametru
prevăzute în anexa III.1 din Normativul C. 140 – 86 și anume:
– pentru bare cu D ≤ 25 mm abatere limită de – o,5 mm
– pentru bare cu D > 25 mm abatere limită de – 0,75 mm.
Oțelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie să fie îndreptat înainte de
a se proceda la tăiere și fasonare, fără a se deteriora însă profilul. Nu va fi admi sa
ruperea nervurilor sau a proeminențelor în cursul operației de î ndreptare.
Fasonarea barelor, confecționarea și montarea carcaselor de armătură se va
face în strictă conformitate cu prevederile proiectantului.
Barele tăiate și fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în așa fel încât
să se evite confundarea lo r și să se asigure păstrarea formei și curățeniei în
momentul montării.
Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri, conform prevederilor din proiect.
În cazul armăturilor netede, ciocul se îndoaie la 180 °, cu raza interioară de
minim 2,5 d și porțiun ea dreaptă de la capăt 3 d.
În cazul armăturilor cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90 °, cu raza
interioară de minimum 2,5 d și in porțiunea interioară de la capăt cu 7 d completate
cu prevederi suplimentare din STAS 10107/0 – 90, capitolele 6.4, 6. 5, 6.2, 6.3.
Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor de
trecere peste colțul unui cadru se va face după un arc de cerc cu raza de cel puțin 10
d.
Capetele barelor înclinate trebuie să aibe o porțiune dreaptă cu lung imea de
cel puțin 20 d în zone întinse și cu cel puțin 10 d în zone comprimate.
În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, cercul de îndoire va fi
de minim 2 d (diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor și îndoirea armăturilor se execută cu o mișcare lentă, fără
șocuri. La mașinile de îndoit cu 2 viteze, nu se admite curbarea barelor din oțeluri cu
profil periodic la viteza mare a mașinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25
mm se face la cald.
Se recomandă să nu se execute fasonare a armăturilor la temperaturi sub -10 °
C Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
înstricta conformitate cu prevederile proiectului.
Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau în ateliere cu
utilizarea unor masini si dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate
manual sau electric.
Înnadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori
specializati în sudarea otelurilor beton.Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte
se pot executa de fierari betonisti.
Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa în ateliere sau
direct la locul de montaj al armaturii (în cofraj).
3.6.3.M ONTAREA ARMATURII
Montarea armăturii se face în două moduri:
– la sol cu introduce rea ulterioară în cofraj, soluție ce permite realizarea
cofrajului și armăturii în paralel. Pe o platformă din raza de acțiune a mijlocului
de ridicare se realizează armătura (inferioară, superioară, distanțieri, etc) după
care cu un dispozitiv cadru se ia și se montează în cofraj.
– montarea directă în cofraj plasă cu plasă care necesită însemnarea cu cretă a
poziției plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai scăzută dar se
limitează posibilitatea erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se montează pri n tăierea ultimei bare transversale și
introducerea prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.
La realizarea armăturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca:
– ultimele două bare marginale de pe fiecare latură a plaselor să nu prezinte mai
mult de 5% noduri nesudate (față de numărul total pe bară) și în niciun caz
două noduri alăturate nesudate;
– înnădirile prin petrecere să fie executate corect să se asigure menținerea
poziției plaselor în timpul betonării și asigurării grosimii stratului de acoperire
cu beton.
Montarea armăturilor va fi efectuată în pozițiile prevăzute în proiect,
asigurându -se menținerea acestor poziții și în timpul turnării betonului.
La montare se vor prevedea:
– cel puțin 3 distanțieri la fiecare metru pătr at de placă sau perete
– cel puțin un distanțier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp
– cel puțin un distanțier la fiecare 2 m liniari de grindă sau în zona cu armătură
pe două sau mai multe rânduri.
Distanțierii pot fi confecționați din masă plasti că sau prisme de mortar
prevăzute cu câte o sârmă pentru a fi legate de armături.
Piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudura (în cazul otelurilor
sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor) sau legaturi cu sârma de
armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel încât sa se asigure mentinerea
pozitiei lor în timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca atunci când se dispune de mijloace de ridicare si montaj,
armatura sa se monteze sub forma de carcase prea samblate.
La încrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate între ele prin legaturi de
sârma neagra (STAS 889 -80) sau prin sudura electrica prin puncte (în cazul otelurilor
sudabile, fara alterarea caracteristicilor initiale ale armaturilor). Când legarea se face
cu sârma, se vor utiliza doua fire de sârma de 1÷1,5 mm diametru.
Retelele de armaturi din placi vor avea legate în mod obligatoriu doua rânduri
de încrucisari marginale pe întreg conturul.
Retelele din placi subtiri se vor lega în toate pu nctele de încrucisare.
La pereti vor fi legate toate încrucisarile barelor armaturii în colturile etrierilor
sau cu cârligele agrafelor. Restul încrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale
etrierilor pot fi legate în sah (cel putin din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se
încruciseaza.
Etrierii si agrafele montate înclinat fata de armaturile longitudinale, se vor lega
de toate barele cu care se încruciseaza.
3.6.4. Stratul de acoperire cu beton:
Stratul de acoperire cu beton al barelor din elementele de beton armat, are
drept scop asigurarea protecției armăturii contra eroziunii și buna conlucrare a
acesteia cu betonul.
Înainte de a se îăncepe turnarea betonului se vor verifica:
a. corespondența cote lor cofrajelor, atât în plan orizontal, cât și pe verticală, cu cele
din proiect;
b. orizontalitatea și planeitatea cofrajelor plăcilor și grinzilor;
c. verticalitatea cofrajelor stâlpilor sau diafragmelor și corespondența acestora în
raport cu elementele nivelelor inferioare;
d. existența măsurilor pentru menținerea formei cofrajelor și pentru asigurarea
etanșeității lor;
e. măsurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susținere;
f. rezistența și stabilitatea elementelor de susținere existente și corecta montare și
fixare a susținerilor, existența penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor
pentru repartizarea presiunilor pe teren;
g. dispoziția corectă a armăturilor și corespondența diametrelor și numărul lor, cu cele
din proiect, sol idarizarea armăturilor dintre ele (prin legare, sudură, petrecere),
existența în număr suficient a distanțierilor;
h. instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor rămâne înglobate în beton
sau care servesc pentru crearea de goluri.
În cazul în care se constată nepotriviri față de proiect sau se apreciază ca
neasigurată rezistența și stabilitatea susținerilor se vor adopta măsuri
corespunzătoare.
Înainte de a se începe betonarea, cofrajul și armăturile se vor curăța de
eventuale corpuri străine, mortar rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderentă
și se va proceda la închiderea ferestrelor de curățire.
În urma efectuării verificărilor și măsurilor menționate mai sus se va proceda la
consemnarea celor constatate într -un proces verbal de lucră ri ascunse. Dacă până la
începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situația constată,
întreruperi, accidente, etc. se va proceda la o nouă verificare și la încheierea altui
proces verbal.
Suprafața betonului turnat anterior și înt ărit, care va veni în contact cu betonul
proaspăt va fi curățat cu deosebită grijă prin ciocănire de pojghița superficială de
ciment și de betonul slab contactat, îndepărtându -se apoi materialul prin spălare cu
jet de apă sau aer comprimat.
Cofrajele din l emn, beton vechi și zidăriile vor fi bine udate cu apă de mai
multe ori, cu 2 -3 ore înainte și imediat înaintea turnării betonului, iar apa rămasă în
denivelări se va îndepărta.
Se vor verifica de asemenea suprafețele de zidărie pe care urmează a se
turna betonul prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect și se va proceda la
curățirea resturilor de mortar. Daca se constată crăpături între scândurile din cofraj,
care nu s -au închis la udarea acestei, ele vor fi astupate. Înainte de turnarea
betonul ui trebuie verificată funcționarea corectă a utilajelor de transport și
decompactarea betonului. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea
verificărilor și măsurilor .
3.7. LUCRARI DE BETONARE
3.7.1 PREGATIREA TURNARII BETONULUI:
Conditii pregatitoare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al
punctului de lucru.
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la
locul de turnare.
Nu se admite depasirea duratei maxime de tran sport si modificarea
consistentei betonului.
Prepararea betonului pe santier:
Se consulta clasa de rezistenta a betonului din proiect
Se alege reteta de beton aferenta clasei de rezistenta (retetele sunt date in
lopeti si galeti)
Agregatele trebuie sa fie spalate si grupate pe sorturi (sort 0 -4 mm; sort 4 -8
mm; sort 8 -16 mm; sort 16 -31 mm). Daca acest lucru nu este posibil se va
solicita statiei de sortare amestecarea agregatelor respectand urmatorul raport
volumic, pe sorturi – 3:1:1:2.
Consistenta bet onului trebuie sa fie de regula vartoasa, (atat cat sa se poata
lucra). Prin fiecare litru de apa adaugat pentru “imbunatatirea lucrabilitatii
betonului” rezistenta acestuia scade. In functie de dimensiunea elementului si
de desimea armaturii, consistenta se regleaza prin modificarea retetei.
Cand betonul este preparat la o statie de betoane, este necesara asigurarea
accesului autobetonierei pana la locul de turnare, fiind interzisa descarcarea betonului
intr-un recipient intermediar (de tip bena) langa fundatii si apoi plasarea manuala (cu
lopata) a acestuia in groapa de fundare.
Inaintea inceperii betonarii se va verifica prezenta si functionalitatea la fata
locului a uneltelor si echipamentelor necesare betonarii.
Executarea lucrarilor de betona re poate sa înceapa numai daca sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
– sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, în ceea ce priveste tehnologia de
executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;
– au fost receptionate calitativ lucrarile de sap aturi, cofraje si armaturi (dupa
caz);
– în cazul în care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre
o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiecta nt care va decide
oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de
specialitate si va dispune efectuarea ei.
3.7.2. REGULI GENERALE DE BETONARE:
1. Betonarea va fi condusă nemijlocit de maistrul sau șeful punctului de luc ru. Acesta
va fi permanet la locul de turnare și va supraveghea comportarea și menținerea
pozoției inițiale a susținerilor cofrajelor și armăturilor și va lua măsuri operative de
remediere a oricăror deficiențe constatate. Atât deficiențele constatate cât și măsurile
adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.
2. Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu
pot fi avitate se vor cr ea rosturi de lucru, conform prevederilor.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a. la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de
beton sau jgheaburi, entru a se evita alte manipulări;
b. dacă betonul adus la locul de punere în lucru prezintă segregări, se va proceda la
descărcarea și reamestecarea lui pe platforma special amenajată, fără a se adăuga
însă apă;
c. înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m;
d. turnarea betonului de la înălțime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite
din tronsoane de formă tronconică;
e. betonul trebuie să fie răspândit uniform și în grosime de cel mult 50 cm. Nu se
admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distanțe
mai mari de 1,50 m;
f. se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor față de
poziția prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară
a plăcilor în consolă, dacă totuși se vor produce asemenea defecte, ele vor fi
corectate în timpul turnării;
g. se va urmări cu atenție înglobarea complată în beton a armăturilor, respectându -se
grosimea stratului de acoperire,în conformitate cu prevederile proiectului;
h. nu este p ermisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului și
nici așezarea pe armături a vibratorului;
i. în nodurile cu armături dese se va urmări cu toată atenția umplerea completă a
secțiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu șipci s au vergele de oțel, cu vibrarea
lui; în cazul că aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilități de acces lateral
al betonului prin spații care să permită pătrunderea vibratorului;
j. circulația muncitorilor și utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe punți
speciale care să nu rezeme pe armături, fiind interzisă circulația directă pe armături
sau pe cofraje;
k. instalarea podinei pentru circulația lucrătorilor și a mijloacelor de transport pe
planșeele de beton precum și depozita rea pe ele a schelelor, cofrajelor și armăturilor
pentru etajele superioare este permisă numai după 24…36 ore în funcție de
temperatura și tipul de ciment utilizat.
Betonarea fundatiilor poate fi executata in straturi de circa 30 cm (in cazul
vibrarii m anuale) si maximum 40 cm in cazul vibrarii mecanice.
Nu se va betona la temperaturi mai mici de +5°C si nici peste +30°C. Ideal este
ca lucrarile de betonare sa se desfasoare cand temperatura mediului este de
+15°C… +25°C .
Daca in timpul turnarii temperat ura mediului scade sub +5°C, este necesar ca
in jurul frontului de lucru sa se asigure o temperatura mai ridicata (focuri sau aburi) si
ca betonul sa fie protejat pentru a evita inghetarea apei din beton cel putin pana
acesta atinge o rezistenta necesara p entru a rezista la efectele inghetului. Daca
temperatura depaseste 30°C, este necesara utilizarea unui aditiv intarzietor de priza
(achizitionat dintr -un magazin de specialitate).
Turnarea si compactarea betonului trebuie sa asigure acoperirea cu beton a
armaturii de minim 3 -4 cm.
3.7.3. COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului are ca scop reducerea pe cat posibil a prezentei
aerului oclus (goluri de aer in beton, care nu sunt create intentionat) in beton. Cu cat
prezenta acestuia este mai mica, cu atat rezistenta betonului va fi mai mare.
Compactarea betonului poate fi realizata mecanic (cu ajutorul unui vibrator)
sau manual (cu maiul, vergele sau sipci) in paralel cu ciocanirea cofrajelor pe
exterior.
In cazul folosirii vibratorului acesta se va utiliz a exclusiv pentru vibrare, si nu
pentru deplasarea betonului pe distante lungi. Prin urmare, este interzisa tragerea
betonului cu vibratorul.
Durata optima de vibrare (cu vibrator) se situeaza intre minim 30 sec si maxim
60 sec.
Indiferent de metoda de com pactare aleasa (mecanica sau manuala),
incheierea acestei etape se realizeaza cand sunt vizibile urmatoarele aspecte:
incetarea tasarii
suprafata betonului devine orizontala si putin lucioasa
apar din ce in ce mai putin bule de aer la suprafata betonului, reducandu -se si
diametrul acestora
In timpul compactarii betonului proaspat trebuie evitata deplasarea armaturilor
si/sau a cofrajelor.
Finisarea suprafetei se face prin netezire cu rigla sau mistrie, fara sa ramana
lapte de ciment la suprafata. In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment sau alte
materiale.
Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee.
In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Betonul va fi astfel compactat
încât sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Betonul proaspat, in timpul compactarii, se va avea grija sa se evite
deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.
Pentru alegerea tipului de vibrator se tine cont de di mensiunile elementului si
de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armatura.
Consistenta betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma
elementului si desimea armaturilor.
Durata de vibrare optima se situeaza între 5 ÷ 30 sec., în functie de tasarea
betonului si tipul de vibrator utilizat.
Semnele dupa care se recunoaste ca vibrarea s -a terminat sunt urmatoarele:
– betonul nu se mai taseaza;
– suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
– inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
3.7.4. BETONAREA PE TIMP DE CALDURA:
Influenta temperaturii mediului se manifesta asupra evolutiei proceselor fizico –
chimice ce se produc in timpul prizei si intaririi betonului.
În tehnologia beton ului se considera ca normale pentru intarirea lui,
temperaturile in jur de + 20°C, iar perioadele de lucru cand temperatura scade sub
+ 5°C, se considera timp friguros.
Lucrările la vreme caldă impun și anumite condiții: evaporarea prea activă a
umezelii d uce la lipsa și scăderea calității produsului și conduce la apariția fisurilor de
suprafață.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva evaporarii rapide a
apei din cauza soarelui puternic sau a vantului.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa
compactare. Perioada initiala de dezvoltare a rezistentelor este critica.
Cea mai uzuala metoda este stropirea betonului, imediat dupa ce acesta a
intrat in priza si impiedicarea evaporarii prea rapide a apei de pe suprafata betonului.
Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de
contractie.
Mentinerea betonului in anumite conditii dupa turnare, reprezinta o necesitate
pentru asigurarea unei intariri corespunzatoare.
Tratarea betonului este necesara ca o masura de protectie impotriva uscarii
premature din actiunea vantului si/sau al soarelui.
Protejarea betonului este necesara pentru a evita scurgerea pastei de ciment
sub actiunea ploii, diferentele mari de temperatura din masa betonului, efectele
temperaturilor scazute sau ale inghetului
Udarea betonului va incepe la 2 ore de la sfarsitul operatiuniii de betonare si ca
avea o frecventa de 6 ore intre intervalele de udare – in functie si de temperaturile
exterioare. Perioada totala de udare in functie de conditiile climaterice va dura aprox
7 zile.
Principalele metode de protectie sunt acoperirea cu materiale de protectie (folie,
rogojini, material geotextil etc). si stropirea periodica a elementelor.
Aceasta protectie se face imediat ce betonul a capatat o rezistenta suficienta
pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acestuia.
Asigurarea unei umiditati corespunzatoare se face prin mentinerea betonului in
mediu umed cel putin 7 zile, iar cand se utilizeaza cimenturi cu adaosuri, 14 zile.
Realizarea acestor conditii se asigura prin acoperirea betonului cu materiale
de protectie (rogojini, nisip etc) si stropirea periodica cu apa sau prin folosirea de foi
de polietilena, emulsie din polimeri, et c, care au un caracter hidrofob.
3.7.5. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru a se asigura condiții favorabile de întărire și a se reduce deformațiile
din contracție se va asigura menținerea umidității betonului minim 7 zile după turnare
protejând supr afețele libere prin:
– acoperirea cu materiale de protecție;
– stropirea periodic cu apă;
– aplicarea de pelicule de protecție.
Acoperirea cu materiale de protecție se va face cu: prelate, rogojini, strat de
nisip, etc. Această operație se face de îndată c e betonul a cîpătat suficientă
rezistență pentru ca materialul să nu adere la suprafața acoperită.
Materialele de protecție vor fi menținute permanent în stare umedă.
Stropirea cu apă va începe după 12 ore de la tunare, în funcție de tipul de
ciment utiliz at și temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de
întărit pentru ca prin această operație să nu fie antrenată pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 -6 ore în așa fel încât suprafața
betonului să se mențină umedă.
Se va folosi apă care îndeplinește condițiile prevăzute pentru apa de
amestecare a betonului care poate proveni din rețeaua publică sau din alte surse. În
ultimul caz apa trebuie să îndeplinească condițiile tehnice prevăzute în STAS 790 -84.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
În cazul în care temperatura mediului este mai mică de 5 grade Celsius, nu se
va prevedea stropirea cu apă.
Pe timp, ploios suprafețele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau
folii de polietilenă atât timp cât pri n căderea precipațiilor există pericolul antrenării
pastei de ciment.
Betonul ce ar urma să fie în contact cu apa curgătoare va fi proteja de acțiunea
acesteia prin devierea provizorie a apei timp de cel puțin 7 zile sau prin sisteme
etanșe de protecție (p alplanșe sau batardouri).
Pe timp uscat si calduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite de cel
putin doua ori pe zi, dupa ce în prealabil se acopera cu rogojini sau cu un strat de
rumegus (nisip) de 3 – 4 cm pentru a mentine umiditatea.
Udare a se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat
înainte de a se întari suficient. Stropirea betonului se va face cel putin timp de 7 – 14
zile.
Lucrarile de betonare nu se vor începe daca temperatura exterioara este sub –
5 grdC, iar în cazul lucrarilor în curs de executie, betonarile se vor întrerupe, daca
temperatura coboara la – 10 grd C, cu tendinta de scadere în continuare.
3.7.6. DECOFRAREA BETOANELOR :
Decofrarea se paote efectua numai după verificarea rezistenței pe probe de
beton păstrate în aceleași condiții ca și elementul în cauză și după examinarea atentă
a calității betonului pe fețele laterale ale pieselor turnate, efectuându -se în acest scop
unele decofrări parțiale, de probă.
În cursul operației de decofrare se vor re specta următoarele reguli generale:
– desfășurarea operației va fi supravegheată direct de către conducătorul de lot. În
cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregare, etc) care
pot afecta stabilitatea construcției, decofrarea se va si sta până la aplicarea
măsurilor de remediere sau consolidare;
– susținerile confrajelor se desfac începând din zona centrală a deschiderii
elementelor și continuând simetric către reazeme;
– slăbirea pieselor de fixare (pane, vinciuri, etc) se va face treptat, făsă șocuri;
– decofrarea se va face astfel încât să se evite preluareea burscă de pe elementele
ce se decofrează, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
cofrajului și susținerilor.
În cazul construcțiilor etajate având deschideri mai mar i de 3 m, la decofrare se
vor lăsa sau remonta popi de siguranță care vor fi menținuți, iar poziția acestora se
recomandă a se stabili astfel:
– la grinzi până la 6 m deschidere, se lasă un pop de siguranță la mijloculacestora;
la deschideri mai mari numărul lor se spori astfel încât distanța dintre popi sau de
la popi la reazeme să nu depășească 3 m;
– la plăci se va lăsa cel puțin un pop de siguranță la mijlocul lor și cel puțin un pop
la 12 mp de placă;
– între diferite etaje popii de siguranță se vor așeza pe cât posibil unul sub altul
Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranță ai unui planșeu aflat imediat
sub altul care se cofrează sau se betonează.
După decofrarea oricărei părți de construcție se va proceda de către șeful
lotului delegatul benefeciar ului și eventual de către proiectant la o examinare
amănunțită a tuturor elementelor de rezistență ale structurii, încheindu -se un proces
verbal, de lucrări ascunse, în care se vor consemna calitatea lucrărilor precum
șieventuale defecte constatate și apre cierea importanței lor.
Este interzisă efectuarea de operații de orice fel, înaintea acestei examinări.
În cazul în care se constată defecte importante (goluri, zone segratatea sau
necompactate), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor ac ceptate
de proiectant și cu supravegherea beneficiarului.
După executarea acestor remedieri, se va întocmi procesul verbal de lucrări
ascunse în care se va menționa procedeul de remediere adoptat.
La lucrările la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se
vor remedia odată cu executarea finisajului respectiv.
3.9. FINISAJE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII:
Finisajele suprafețelor produse fără cofraje
– Finisarea prin riglare: bet onul va fi nivelat și lucrat cu rigla manuală pentru a
produce o suprafață uniformă sau o suprafață striată, după caz. Nu se va
aplica nici o altă lucrare asupra suprafeței decât dacă este o primă etapă
pentru finisarea cu dreptar de lemn sau cu mistria di n oțel.
– Finisarea cu dreptar de lemn: finisarea prin riglare va fi realizată prin apăsare
ușoară pentru a elimina neregularitățile de la suprafață.
– Finisarea prin netezire cu mistria de oțel: când stratul de umezeală a dispărut
și betonul s -a întărit suf icient pentru împiedica laptele de ciment să fie lucrat
în suprafață, suprafața va fi netezită sub presiune fermă pentru a produce o
suprafață densă, netedă, uniformă, lipsită de urme de mistrie.
– Acolo unde nu este specificat tipul finisării: suprafețele ascunse vor fi „finisate
prin riglare”, iar suprafețele expuse vor fi finisate „prin netezirea cu mistria de
oțel”.
Finisajele suprafețelor produse cu cofraje
– Finisajul aspru: acest finisaj va fi obținut prin folosirea cofrajelor sau a
formelor stabilite de scânduri tăiate și îmbinate strâns. Suprafața va fi lipsită
de găuri substanțiale, structura „fagurelui” sau alte defecte mari.
– Finisajul neted: acest finisaj se va obține din cofrajele proiectate să realizeze
o suprafață netedă. Numai defecte de supr afață foarte minore vor fi permise
și nu va fi permisă pătarea sau decolorarea. Orice proeminențe vor fi
înlăturate, iar suprafața va fi reparată.
– Finisajul lucrat neted: acest finisaj se va obține prin realizarea unui finisaj
neted și apoi prin umplerea tuturor defectelor de suprafață cu mortar de
ciment și agregate fine, proaspăt pregătit în timp ce betonul este încă
proaspăt acolo unde este posibil. După ce betonul a fost tratat corespunzător,
fețele vor fi frecate, dacă este nevoie, pentru a obține o suprafață netedă și
uniformă. Dacă suprafața va fi expusă în lucrarea finală, orice efort trebuie să
fie făcut pentru a potrivi culoarea betonului.
– Se vor obține următoarele standarde de finisare a betonului:
Tipul suprafeței Tipul de finisaj al suprafeței
Suprafețe exterioare verticale sub pământ Finisaj aspru
Suprafețe exterioare orizontale sub pământ Finisaj aspru
Suprafețe interioare verticale Finisaj neted
Intradosul plăcilor Finisaj neted
Toate celelalte suprafețe verticale, orizontale și în
pantă Finisaj neted
Finisarea betonului de rezistență înaltă
– Finisarea betonului de rezistență ridicată (finisarea granolit) va fi realizată cu
dreptarul dacă nu se specifică altfel.
Toleranța pentru suprafețele de beton
„Defectele foarte minore ale suprafeței” permise în finisarea netedă sunt
definite după cum urmează:
– Defectul de suprafață nu trebuie să pătrundă mai mult de 5 mm în beton. Aria
unui defect de suprafață izolat nu trebuie să fi e mai mare 0.01 m2.
– Aria totală a tuturor defectelor de pe suprafața unei turnări nu trebuie să fie
mai mare de 2% din suprafața totală a acelei turnări.
– Nu se va efectua nici o lucrare în legătură cu repararea noilor suprafețe de
beton până când Inginerul nu a examinat suprafețele în cauză și nu si -a dat
acordul pentru pregătirea și tratamentul propuse.
– Toate suprafețele ce urmează a fi reparate vor fi pr egătite cu grijă pentru a
asigura o suprafață bună de aderență, spre mulțumirea Inginerului. Această
muncă de pregătire poate presupune, tăierea, cioplirea, frecarea cu peria,
suflarea cu aer și uscarea pentru a înlătura membranele de tratare etc.
Toleran ța pentru suprafețele din beton
– Nu se va permite nici o abatere de la acoperirea cu beton a armăturii.
– Suprafețele finisate nu vor avea neregularități bruște.
– In cazul neîndeplinirii toleranțelor cerute în zonele stabilite a fi neimportante
vizual sau fu ncțional, Antreprenorul poate trimite detalii pentru aprobare,
despre lucrările de reparații ale suprafeței, ca alternativă la îndepărtarea
acestora și reexecutarea adecvată.
– In cazul neîndeplinirii toleranțelor cerute în zonele importante vizual sau
funcțional, lucrările neîncadrate în toleranțe vor fi îndepărtate și reexecutate
corespunzător așa cum se specifică în contract.
3.10. LUCRARI PENTRU HIDROIZOLATII
Hidroizolații la fundații (orizontale)
– La construcțiile fără subsol se vor executa hidroizolații orizontale, atât la
pereții exteriori cat si interiori.
– Hidroizolația orizontala sub pereți se prevede pe toata grosimea peretelui la o
înălțime de minim 30 cm de la cota trotuarului si poate fi alcătuită dintr -un
strat de carton bitumat CA 4 00 lipit intre doua straturi de bitum IB 70 -95°C.
Hidroizolații verticale pe pereți
– La construcțiile cu subsol se vor executa hidroizolații verticale pe toate
suprafețele care sunt in contact cu pământul, daca nu sunt impermeabile la
apa.
– Structura hidroiz olației este aceeași cu a hidroizolației orizontale de la
fundații. Racordarea la partea superioara a hidroizolației peretelui cu cea a
soclului se face cu un strat de pânză bituminoasa A45 sau A35, un strat de
carton bitumat CA400 lipite cu bitum. Protecț ia hidroizolației verticale se face
cu zidărie de ½ cărămida cu mortar M 100 Z.
Hidroizolații speciale
– Pentru etanșarea diferitelor construcții subterane împotriva infiltrațiilor, se vor
prevedea hidroizolații moderne alcătuite din produse speciale care s e aplica
pe suprafețele interioare (radiere si pereți laterali).
– Aceste izolații conțin substanțe active care provoacă o reacție catalitica in
porii si tuburile capilare ale betonului. Aceste produse generează formațiuni
cristaline, fibroase in masa betonu lui, etanșândul la acțiunea apei din orice
direcție.
– Prin folosirea acestor substanțe de izolare hidrofugă se conferă betonului o
etanșare si impermeabilitate necesara protecției otelului beton cat si a
conductelor de instalații existente la interior.
Hidroizolații la bazine și rezervoare
– Hidroizolația contra infiltrațiilor la construcții subterane si supraterane cu rol
de depozitare a apei va fi prevăzută la partea interioara a structurii de
rezistenta.
– Construcțiile subterane vor fi prevăzute după caz cu hidroizolații contra
umidității terenului sau a apelor cu presiune.
– Hidroizolația interioara se va stabili in funcție de grupa de fisurare a
construcției, de modul de acțiune al apei depozitate si de presiunea acesteia,
astfel:
la construcții ce depozitea ză ape stagnate din grupa I si II de fisurare, se va
prevedea o tencuiala impermeabila de 3 cm grosime, aplicata in doua
straturi vopsita cu doua sau trei straturi de soluție sau emulsie de bitum.
Se admite aplicarea aceleiași hidroizolații si la grupa III de fisurare, daca
este asigurata verificarea anuala si repararea acesteia.
(a) la construcții ce depozitează ape in mișcare (sub agitație) indiferent de
gradul de fisurare, hidroizolația va fi alcătuită dintr -o amorsare cu
emulsie sau soluție bitumata (minim 300 g/mp), straturi de pânza sau
țesătura bitumata in funcție de presiunea interioara a apei si un strat de
carton bitumat CP400 lipite cu mastic de bitum (minim 1,5 kg/mp) pe
care se aplica un strat de protecție din tencuiala de ciment armata,
minim 3 cm grosime.
– Aceste straturi vor fi protejate pe orizontala cu sapa de mortar de ciment
M100 de 4 -5 cm grosime.
– Hidroizolațiile sau protecțiile suprafețelor exterioare se vor executa după
verificarea probei de etanșeitate prin umplerea cu apa a recipientului.
– Pe suprafața orizontala a betonului de egalizare se va prevedea o
hidroizolație bituminoasa împotriva umidității pământului.
– La scafe, muchii verticale si orizontale, se va prevedea un strat suplimentar
de pânza sau țesătura bitumata de 50 – 100 cm lățime .
– La străpungeri, se va prevedea continuitatea hidroizolației pe elementele de
străpungere, in funcție de diametrele conductelor si de tipul hidroizolațiilor.
– Pentru executarea lucrărilor de hidroizolații la construcțiile subterane, se vor
respecta următoa rele:
(a) coborârea si menținerea nivelului pânzei freatice la minimum 30 cm sub
cota inferioara a radierului pe întreaga durata de execuție;
(b) suprafețele suport trebuie sa fie rigide si cu forme geometrice simple, iar
scafele cu muchii rotunjite cu raza de 5 c m;
(c) la scafe si muchii, hidroizolația se va întări cu fâșii din pânze sau
țesături bitumate de 50 – 100 cm lățime;
(d) la hidroizolarea construcțiilor din spatii închise, se recomanda ca stratul
de amorsare sa se execute cu emulsie de bitum. In cazul execuției cu
soluții bituminoase, se vor lua masuri de ventilare si paza contra
incendiilor;
(e) chiturile se aplica numai pe suprafețe uscate;
(f) hidroizolația pe verticala la pereți se va începe de la scafe si se va
executa complet pe tot conturul construcției până la în ălțimea de maxim
2 m. In cazul înălțimilor mai mari, legătura straturilor cu cele superioare
trebuie sa se execute in trepte cu petreceri de minim 10 cm;
(g) pe timp călduros si pe zonele expuse razelor solare pentru
preîntâmpinarea alunecării straturilor hidr oizolatoare, hidroizolația se va
executa in structura completa pe porțiuni, urmând imediat execuția
peretelui de protecție;
(h) protecția hidroizolației verticale din zidărie de cărămida plina de 6 – 13
cm grosime sau cu prefabricate din beton tipizate, se va executa cu
rosturi verticale de 5 m distanta
3.11. CERINTE GENERALE DE CONFIGURARE A
INSTALATIEI HIDRO -MECANICE
3.11.1. STAVILELE PLANE METALICE:
Materiile solide anorganice si organice cu dimensiuni de peste 0.2 mm
(’’nisip’’) si materiile flotante – de tipul grasimilor si uleiurilor separabile (’’grasimi’’) vor
fi indepartate din apa uzata in bazine deznisipatoare -separatoare de grasimi.
Se vor prevedea cel putin doua linii, fiecare incluzind un compartiment
deznisipator si un compartiment de separare a grasimilor.
Bazinele vor fi construite din beton armat si vor avea sectiunea prismatica, cu
pereti verticali si inclinati (zona de fund a compartimentului deznisipator si partea
inferioara a peretelui exterior al bazinului de separare a grasimilor).
Cele doua compartimente vor fi separate printr -un perete semi -scufundat
permeabil, constituit din placi verticale cu spatii libere intre ele. Capacitatea totala a
celor doua linii va fi adecvata tratarii debitului maxim de apa uzata Q orarmax .
Compartimentul deznisipator va fi terminat in aval printr -unul sau mai multe
jgheaburi deversoare, care vor transfera apa tratata spre obiectele filerei de epurare
din aval.
In amonte de deversoare se va amplasa un perete metalic semiscufundat
care va impiedica trecerea grasimilor flotante catre aval.
Deversoarele se vor dimensiona astfel incat variatia nivelelor in bazin
depinzand de debitele de apa uzata sa fie cat mai redusa.
Fiecare bazin va fi echipat la intrare cu o stavila metalica din otel inoxidabil,
pentru izolare.
3.11.2. SISTEMUL DE INSUFLARE AER
Un sistem de insuflare de aer (bule mari) va favoriza separarea nisipului de
materiile organice si dirijarea acestora catre radierul compartimentului deznisipator
(nisipul), respectiv grasimile catre suprafata compartimentului de separare a
grasimilor.
Aerul va fi insuflat in compartimentul deznisipator la partea inferioara, adiacent
peretelui vertica l opus fata de compartimentul de separare a grasimilor, prin
intermediul unor difuzoare sau tevi perforate.
Circulatia aerului va trebui sa asigure o rotatie in plan transversal in
compartimentul deznisipator si separarea si transferul grasimilor flotante prin peretele
permeabil in compartimentul de separare a grasimilor.
Aerul de proces va fi produs de catre doua suflante, prevazute cu carcasa de
insonorizare, instalate in cladirea gratarelor.
3.11.3. PODULUI RACLOR
Un pod transversal cu deplasare in lungul celor doua linii de deznisipare –
separare de grasimi va asigura colectarea si dirijarea materialelor separate in proces.
Particulele solide depuse vor fi colectate cu ajutorul unor pompe, iar grasimile
flotante vor fi raclate la suprafata apei cu aj utorul unui raclor care actioneaza numai
intr-un singur sens de circulatie si impinse catre capatul aval al fiecarui compartiment
de separare a grasimilor, spre cate o rampa inclinata de unde vor fi deversate intr -o
camera de colectare a grasimilor.
Raclo rul de grasimi va fi astfel construit ca sa deplaseze la fiecare trecere
intreaga cantitate de grasimi flotante acumulate, evitand scaparile pe la capetele
raclorului in apropierea peretelui din beton.
Deplasarea podului si functionarea pompelor de nisip si racloarelor de grasimi
vor fi complet automatizate.
Operatorul va avea posibilitatea de a face modificari in special asupra
temporizarilor diverse pentru adaptarea functionarii automate la conditiile de calitate
a apei uzate, etc.
Pompele de nisip vor fi dotate cu rotoare rezistenta la abraziune. Pomparea
nisipului se va putea face si cu un sistem ’’air -lift’’.
In acest caz nisipul extras impreuna cu un volum de apa (concentratia putand
ajunge sau chiar depasi 100 g/l) va fi pompat intr -un jgeab ampla sat in afara
bazinelor, pe o latura a celor doua linii de deznisipare -separare de gasimi, de unde se
va scurge liber catre o camera verticala de aspiratie pentru pompele de alimentare a
unei unitati de spalare a nisipului.
Unitatea de spalare a nisipului va fi dimensionata pentru a procesa un debit cel
putin egal cu debitul maxim al unei pompe de nisip.
Conductele de nisip vor avea diametrul de cel putin 80 mm, iar in cazul utilizarii
pomparii cu air -lift, de 125 mm.
Vitezele in conductele de nisip vor f i suficient de mari ca sa previna depunerile.
Coturile si fitingurile vor fi cat mai putine si adecvate transportului acestui fluid.
Apa separata va fi dirijata gravitational catre sistemul de canalizare interna
spre a fi introdusa in fluxul de epurare.
Grasimile separate vor fi colectate de catre un pod raclor si descarcate in
caminul de colectare a grasimilor, de unde, acestea vor fi pompate spre a fi introduse
in procesul de fermentare, respectiv la bazinul de amestec namol ingrosat.
Camera de colecta re a grasimilor va avea volumul necesar pentru permite
acumularea grasimilor timp de minim 7 zile. Se va asigura posibilitatea spalarii putului
colector de grasimi printr -o conexiune la sistemul de apa de serviciu.
In caminul de colectare a grasimilor se va realiza separarea acestora de apa
uzata, care se va descarca in reteaua de canalizare interna a statiei de epurare si va fi
dirijata in fluxul de epurare. Continutul de apa al grasimilor trebuie sa fie minim, pentru a
nu dilua namolul supus fermentarii.
Materialele utilizate pentru constructia podului raclor, conductelor de aer si
apa, deversoarelor, etc, exceptand pompele de nisip, vor fi din otel inoxidabil.
Peretele permeabil dintre compartimente va putea fi realizat din placi din
materiale plastice sau compozite rezistente la mediul specific aratat si fixate
corespunzator pentru a suporta spalarea cu jet de apa.
In tabelul de mai jos se prezinta cerintele de proces si de echipare pentru
dimensionarea postului de deznisipare -separare de grasimi.
Descriere Valori Unitati
Numar minim de linii (bazine) deznisipatoare -separatoare
de grasimi 2 bazine
Randamentul eliminarii nisipului cu dimensiunea > 0.2 mm
si densitatea d = 2.65, la debitul Q max zi 95 %
Continutul maxim de substante organice in nisipul spalat
(uscat) < 4 %
Numar de suflante 2+1 unitati
Numar de pompe de extragere a nisipului 2 unitati
Numar de pompe de transfer a nisipului la unitatea de
spalare 1+1 unitati
Echipament de spalare a nisipului 1 unitati
Numar de containere pentru nisip, de 2 m3 capacitate 2 unitati
CAPITOLUL 4. ELABORAREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICO -ECONOMICE
CAPITOLUL 4. ELABORAREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICO -ECONOMICE
În această etapă se va determina valoarea totală estimativă a cheltuielilor, pentru
lucrările de proiectare șexecuție a deznipatorului orizontal longitudinal, aferente realizării
obiectivului de investiție.
Evaluarea economică se va face cu ajutorul programului DocLib38.
4.1. Elaborarea antemăsurătorii
Antemăsurătoarea este piesa scrisă prin care se stabilesc cantitățile de lucrări pentru
fiecare articol de lucrare ce urmează a se executa. Antemăsurătoarea se materializează
printr -o listă de articole de lucrări.
Etapele întoc mirii antemăsurătorii sunt următoarele:
întocmirea listei de lucrări;
încadrarea proceselor tehnologice în articole de lucrări, utilizând indicatoarele de
Norme de deviz;
calculul cantităților pentru fiecare articol de lucrare;
Pentru obiectul de constructie analizat se propune următoarea împărțire generică:
− terasamente
− structura de rezistență
− instalații hidro -mecanice.
4.2. Încadrarea operațiilor tehnologice în articole de deviz
Încadrarea se realizează pe baza caracteristicilor proceselor tehnol ogice prin
încadrarea în articole de deviz, utilizând indicatoarele de norme de deviz.
Elementele componente ale unui articol de deviz
Încadrarea proceselor tehnologice în articole de lucrări, conform indicatoarelor de
norme de deviz, are drept rol:
– fiecărui proces i se atribuie o încadrare unică pentru o standardizare a procesului
respectiv, astfel încât toți factorii interesați (constructori, consultanți) să identifice și să
recunoască procesul respectiv prin articolul unic în care este încadrat.
– cuno așterea rețelei tehnologice standard ca și tehnologie de execuție prin
identificarea resurselor necesare (material, manoperă, utilaj, transport) și a
consumurilor specific pentru fiecare resursă, conform rețelelor tehnologice atașate
fiecărui articol ce p ot fi consultate în indicatoarele de norme de deviz.
Pentru deznisipatorul longitudinal propus s -au stabilit urm ătoarele lucrări, cărora li s –
au atribuit următoarele articole de deviz:
1. Organizarea de șantier
2. Trasarea lucr ărilor de săpătură: I FC06A1 – Baterea țărușilor din lemn rotund în
teren.
3. Decopertarea stratului de p ământ vegetal: TSC18A1 – Săpătură mecanică cu
buldozer pe tractor pe senile de 65 -80 CP, inclusiv împingerea pământului până la 10 m, în
teren de categoria I.
4. Încărcarea pământului vegetal în autovehicul: TSC35A2 – Încărcat, transportat, cu
încărcător frontal la distanță mai mica de 10 m.
5. Săpătură generală cu încărcarea pământului pentru transport: TSC04F1 – Săpătură
mecanică cu excavator pe senile de 0.71 -1.25 m.c. cu motor ardere internă și comandă
hidraulică, în pământ cu umiditate natural cu descărcare în autovehicul.
6. Săpătură generală cu păstrarea pământului pentru umpluturi: TSC04B1 – Săpătură
mecanică cu excavator pe senile de 0,71 -1,25 m.c. cu mot or cu ardere internă și comandă
hidraulică, în pământ cu umiditate natural cu descărcarea în depozit.
7. Așternere strat de balast sub fundație : TSD16A1 – Strat de repartiție din balast de
granulație 0 -71 mm sub prisma de balast c.f. compactat cu rulou com presor static
autopropulsat de 10 -12t.
8. Turnare beton de egali zare: CA01B1 – Turnare beton simplu în fundații și socluri cu
volume mai mari de 3 mc și în ziduri de sprijin.
9. Montare arm ături în radier: CC02E1 – Montare armătură de construcții speciale cu
înălțime mai mica de 35 m din bare cu distanțieri din plastic.
10. Cofrarea radierului: CB10B1 – Cofraje pentru betonare în cuzineți, fundații pahar și
de utilaje simple din panouri cu placaj de fag cu grosimea de 15 mm
11. Turnarea betonului în radier: CA02F1 – Turnare beton armat în rezervoare sau
bazine supraterane
12. Montarea arm ăturilor în pereții deznisipatorului: CC02B1 – Montare armătură la
construcții cu înălțimea mai mica de 35 m cu diametru mai mic de 14 mm în pereți diafragme
cu distanțieri din plastic
13. Cofraj pere ți deznisipator: CB12I1 – Cofraje pentru betonare pereți diafragme din
panouri la construcții cu înălțime mai mica de 20 m.
14. Turnarea betonului în pereții deznisipatorului: CA02F1 Turnare beton armat în
rezervoare sau bazine supraterane.
15. Turnarea betonului de pantă: CA01K1 – Turnare beton simplu în fundații
construcții edilitare.
16. Tencuial ă interioară pere ți deznisipator: CF01I1 – Tencuieli interioare, driscuite la
pereți din beton cu mortar M100 T cu grosime de 2 cm e xclusiv schela
17. Vopsire bazin la interior cu lac bituminous pentru hidroizolare : IZK12D1 – Vopsire
prin pulverizare într -un singur strat cu lac bituminos.
18. Hidoizola ție exterioară bazin: IZF05B1 – Strat hidroizolant executat la cald la cuve,
rezervoa re, bazine, subsoluri, radiere, canale, cămine de vizitare, sau alte lucrări
asemănătoare, la pereți drepți
19. Împrăștierea pământului de umplutură : TSD02A1 – Împrăștiere pământ afânat
provenit din teren categoria 1 sau 2 cu buldozer pe tractor pe senile de 65 -80 CP.
20. Compactarea p ământului de umplutură: TSD07B1 – Compactare umplutură cu
rulou compressor de 10 -12 t cu grad de compactare de 95 -97%.
21. Montarea grinzii rulante cu air – lift: M1G11A1 – Pod raclor cu greutate mai mica
de 10 t.
22. Trans portul p ământului vegetal și a pământului rămas din săpătură pe distața de 5
km: TRA01A05P – Transport rutier al pământului sau molozului pe distanță de 5 kilometri.
23.Transport beton: TRA06A20 – Transportul rutier al betonului -mortarului cu
autobetoniera de 5,5mc dist. =20km
24. Transport otel: TRA04A20 – Transport rutier materiale semifabricate cu
autoremorchere cu remorci treiler sub 20t pe dis. 20km.
În continuare s -a realizat antemăsurătoare pentru articolele de deviz alese. Cantitățile
s-au determinat prin măsurarea pe plan a dimensiunilor deznisipatorului.
Antemăsurătoare
Lucrări de construire deznisipator
1. IFC06A1 – Baterea țărușilor din lemn rotund în teren.
Unitatea de măsură: m
Cantitatea:
2. TSC18A1
Săpătură mecanică cu buldozer pe tractor pe senile de 65 -80 CP, inclusive împingerea
pământului până la 10 m, în teren de categoria I.
Unitatea de măsură: 100 mc
Cantitatea:
Rotunjit :
3. TSC35A2
Încărcat, transportat, cu încărcător frontal la distanță mai mica de 10 m.
Unitatea de măsură: 100 mc
Cantitatea:
Rotunjit :
4. TSC04F1
Săpătură mecanică cu excavator pe senile de 0.71 -1.25 m.c. cu motor ardere internă și
comandă hidraulică, în pământ cu umiditate natural cu descărcare în autovehicul.
Unitatea de măsură: 100 mc
Volum total de săpătură:
Volum de umplutură: *
+
Cantitatea:
Rotunjit :
5. TSC04B1
Săpătură mecanică cu excavator pe senile de 0,71 -1,25 m.c. cu motor cu ardere internă și
comandă hidraulică, în pământ cu umiditate natural cu descărcarea în deposit.
Unitatea de măsură: 100 mc
Cantitatea:
Rotunjit :
6. TSD16A1
Strat de repartiție din balast de granulație 0 -71 mm sub prisma de ballast c.f. compactat cu
rulou compressor static autopropulsat de 10 -12 t.
Unitatea de măsură: mc
Cantitatea:
Rotunjit :
7. CA01B1
Turnare beton simplu în fundații și socluri cu volume mai mari de 3 mc și în ziduri de sprijin.
Unitatea de măsură: mc
Cantitatea:
Rotunjit :
8. CC02E1
Montare armătură de construcții speciale cu înălțime mai mica de 35 m din bare cu distanțieri
din plastic.
Unitatea de măsură: kg
Cantitatea: 3111.67+149.12=3260.79kg – armatura radier si armatură verticală pere ți
Rotunjit :3261
9. CB10B1
Cofraje pentru betonare în cuzineți, fundații pahar și de utilaje simple din panouri cu placaj de
fag cu grosimea de 15 mm
Unitatea de măsură: mp
Cantitatea:
Rotunjit :
10. CA02F1
Turnare beton armat în rezervoare sau bazine supraterane
Unitatea de măsură: mc
Cantitatea: (
)
Rotunjit :
11. CC02B1
Montare armătură la construcții cu înălțimea mai mica de 35 m cu diametru mai mic de 14
mm în pereți diafra gme cu distanțieri din plastic
Unitatea de măsură: kg
Cantitatea: – armatură orizontală pereți
Rotunjit :
12. CB12I1
Cofraje pentru betonare pereți diafragme din panouri la construcții cu înălțime mai mica de
20 m.
Unitatea de măsură: mp
Cantitatea:
Rotunjit :
13. CA02F1
Turnare beton armat în rezervoare sau bazine supraterane.
Unitatea de măsură: mc
Pere ți marginali:
Perete central:
Cantitatea: 21.04+12.48=33.52mc
Rotunjit :
14. CA01K1
Turnare beton simplu în fundații construcții edilitare.
Unitatea de măsură: mc
Cantitatea: (
)
Rotunjit :
15. CF01I1
Tencuieli interioare, driscuite la pereți din beton cu mortar M100 T cu grosime de 2 cm
exclusiv schela
Unitatea de măsură: mp
Cantitatea: :
Tencuiala se aplic ă pe suprafața verticală a peretelui.
Rotunjit :
16. IZK12D1
Vopsire prin pulverizare într -un singur strat cu lac bituminos.
Unitatea de măsură: mp
Cantitatea:
Vopseaua se aplic ă pe suprafața interioară desfășurată a bazinului.
Rotunjit :
17. IZF05B1
Strat hidroizolant executat la cald la cuve, rezervoare, bazine, subsoluri, radiere, canale,
cămine de vizitare, sau alte lucrări asemănătoare, la pereți drepți
Unitatea de măsură: mp
Cantitatea:
Rotunjit :
18. TSD02A1
Împrăștiere pământ afânat provenit din teren categoria 1 sau 2 cu buldozer pe tractor pe
senile de 65 -80 CP.
Unitatea de măsură:100 m.c.
Cantitatea144.90
19. TSD07B1
Compactare umplutură cu rulou compressor de 10-12 t cu grad de compactare de 95 -97%.
Unitatea de măsură: mc
Cantitatea: 145 mc
20. M1G11A1
Pod raclor cu greutate mai mica de 10 t.
Unitatea de măsură: tone
Cantitatea: 2 tone
21. TRA01A05P
Transport rutier al pământului sau molozului pe distanță de 5 kilometri.
Unitatea de măsură: tone
Cantitatea:
22. TRA06A20
Transportul rutier al betonului -mortarului cu autobetoniera de 5,5mc dist. =20km
Unitatea de măsură: tone
Cantitatea:
Rotunjit :
23. TRA04A20
Transport rutier materiale semifabricate cu autoremorchere cu remorci treiler sub 20t pe dis.
20km.
Unitatea de măsură: tone
Cantitatea:
4.3. Întocmirea devizului estimative și a listelor cu consumurile de resurse
Etapele întocmirii devizului estimative și a listelor cu consumurile de resurse sunt:
– Asimilarea informațiilor din antemăsurătoare (articolele de lucrări devenind articole de
deviz)
– Identificarea prețului unitar al fiecărei resurse
– Întocmirea devizului, utilizând un soft specializat
– Întocmirea listelor cu consumurile de resurse (extrase de resurse), utilizând un soft
specializat.
Pentru elaborarea devizului estimative și a listelor cu consumurile de resurse s -a
utilizat programul Doclib 38, ce reprezintă un program specializat pentru elaborarea
documentațiilor tehnico -economice.
Identificarea prețului unitar al fiecărei resurse a rezultat în urma efectuării unui studio
al pieței de profil, precum și prin consultarea prețurilor din baza de prețuri din cadrul
programului Doclib38.
Formularul F3
Obiectivul: 0002 45240000 DEZNISIPATOR LONGITUDINA
Obiectul: 0001 45240000 DEZNISIPATOR LONGITUDINAL
ORIZONTAL
Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz oferta DEZN LUCRARI DECONSTRUCTII DEZNISI PAT
OR
Categoria de lucrari: 0001
Preturile sunt expri mate in RON
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
= PU TRA VAL TRA =
= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =
============== ===================================================
001 IFC06A1 M 78.000 0.00 0.00
BATEREA TARUSILOR DIN LEMN ROTUND IN 3.60 280.80
TEREN:USOR 0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 280.80
002 TSC 18A1 100 MC. 0.150 0.00 0.00
SAPAT.CU BULDOZ.PE TRACTOR 65 -80CP INCL. 0.00 0.00
IMPINS PAM.LA 10M TER.CAT.1 378.00 56.70
0.00 0.00
0.000 0 Total= 56.70
003 TSC35A2 100 MC. 0.190 0.00 0.00
EXC.TRA.INC.IN AUT.CU INC.FRONT.PE 0.00 0.00
SENILE 1,0 -2,50MC.IN PAM.TER.CAT.1 LA 367.20 69.77
DIST.<10M 0.00 0.00
0.000 0 Total= 69.77
004 TSC04F1 100 MC. 1.650 0.00 0.00
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71 -1,25MC IN PAM.CU 0.00 0.00
UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.2 234.00 386.10
0.00 0.00
0.000 0 Total= 386.10
005 TSC04B1 100 MC. 1.450 0.00 0.00
SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71 -1,25MC IN PAM.CU 0.00 0.00
UMIDITATE NATURAL DESC.DEP.TER.CAT.2 208.80 302.76
0.00 0.00
0.000 0 Total= 302.76
006 TSD16A1 M.C. 56.250 69.05 3884.06
STRAT DE REPART.DIN BALAST SUB PRISMA DE 22.68 1275.74
BALASTARE CF.COMPACTAT CU RULOU COMPR.DE 7.35 413.44
10-12T 0.00 0.00
0.000 0 Total= 5573.24
007 CA01B1 M.C. 7.300 0.30 2.19
TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII 49.14 358.72
(CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM > 7.50 54.75
3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJ 0.00 0.00
0.000 0 Total= 415.66
DEZN pag 2
=================================================================
007 3270003 M.C. 7.359 225.00 1655.78
BETON B 150 – C8/10 (0 -16) 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 1655.78
008 CC02E1 KG 3261.000 0.11 370.12
MONT ARMAT LA CONSTR SPEC CADRE INDEP CU 0.79 2582.71
H<35 M DIN BARE CU DISTANTIERI DIN 0.00 0.00
PLASTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 2952.84
009 CB10B1 MP. 29.300 5.84 171.21
COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI 18.00 527.39
DE UTILAJE,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 15MM 0.00 0.00
INCLUSIV SPIJI 0.00 0.00
0.003 0 Total = 698.61
010 CA02F1 M.C. 35.400 1.20 42.48
TURNARE BETON ARMAT IN REZERVOARE SAU 75.96 2688.98
BAZINE S UPRATERANE 11.25 398.25
0.00 0.00
0.000 0 Total= 3129.71
010 3270002 M.C. 35.683 271.00 9670.09
BETON CLASA C30/37 – S2, D=16 MM 0.00 0.00
(FABRICAT CU CIMENT CEM II A-LL 42,5 R 0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 9670.09
011 CC02B1 KG 2569.000 0.12 317.27
MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D 0.74 1895.92
<12MM IN PE RETI DIAFRAGME CU DIST DIN 0.00 0.00
PLASTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 2213.19
012 CB12I1 MP. 201.000 4.59 922.80
COFRAJE PT BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN 15.84 3183.84
PANOURI LA CTII H<20M CU PLANSEE MONOLIT 0.00 0.00
PLACAJ DE 1 0.00 0.00
0.002 0 Total= 4106.64
013 CA02F1 M.C. 33.550 1.20 40.26
TURNARE BETON ARMAT IN REZERVOARE SAU 7 5.96 2548.46
BAZINE SUPRATERANE 11.25 377.44
0.00 0.00
0.000 0 Total= 2966.16
013 3270004 M.C. 33.818 271.00 9164.68
BETON CLASA C30/37 – S2, D=16 MM 0.00 0.00
(FABRICAT CU CIMENT CEM II A -LL 42,5 R 0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 9164.68
DEZN pag 3
=================================================================
014 CA01K1 M.C. 4.000 0.30 1.20
TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDA TII LA 65.70 262.80
CONSTRUCTII EDILITARE(APEDUCTE,CANALE, 2.25 9.00
ANEXE,ETC.) 0.00 0.00
0.000 0 Total= 273. 00
014 3270005 M.C. 4.032 271.00 1092.67
BETON CLASA C30/37 – S2, D=16 MM 0.00 0.00
(FABRICAT CU CIMENT CEM II A-LL 42,5 R 0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 1092.67
015 CF01I1 MP. 100.100 1.94 193.73
TENCUIELI INTER.DRISC.LA PERETI EXECUT. 15.30 1531.53
MANUAL PE BETON CU MORTAR M100 -T DE 2CM. 0.32 31.53
GROS.EXCLUSIV SCH 0.00 0.00
0.003 0 Total= 1756.79
015 2101145 M.C. 1.600 210.0 0 336.00
MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S 1030 0.00 0.00
0.00 0.00
0.00 0.00
0.000 0 Total= 336.00
016 IZK12D1 MP. 140.400 4.15 583.14
VOPSIREA PRIN PULVERIZARE IN 1 STRAT CU 2.54 356.34
LAC BITUMINOS 0.51 71.94
0.00 0.00
0.002 0 Total= 10 11.42
017 IZF05B1 MP. 102.500 8.75 897.08
STRAT HIDROIZOLANT,LA CALD,CUVE,REZERV. 3.24 332.10
ETC.CU CARTON BITUM. LA PER.DREPTI TER.CU 0.18 18.45
APE FREATICE. 0.00 0.00
0.004 0 Total= 1247.63
017 2601171 MP. 115.830 15.00 1737.45
@MEMBRANA HIDROIZOLANTA VILLOX O -V 3000 0.00 0.00
F/K 0.00 0.00
0.00 0.00
0.003 0 Total= 1737.45
018 TSD02A1 100 MC. 1.450 0.00 0.00
IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER. 0.00 0.00
CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65 -80CP IN STRAT. 196.20 284.49
CU GROS.DE 15 -20C 0.00 0.00
0.000 0 Total= 284.49
019 TSD07B1 100 MC. 1.450 0.00 0.00
COMPACTAREA UMPLUT.CU RULOU COMPRESOR 10 91.24 132.30
-12T.EXCL.UDAREA PAM.NECOEZ.GRAD.COMACT. 682.80 990.06
95-96 % 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1122.36
DEZN pag 4
=================================================================
020 M1G11A1 TONA 2.000 175.01 350.03
POD RACLOR <10 T. 1116.00 2232.00
537.30 1074.60
0.00 0.00
0.058 0 Total= 3656.62
022 TRA01A05P TONA 184.000 0.00 0.00
TRANSPORTUL R UTIER AL PAMINTULUI SAU 0.00 0.00
MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 0.00 0.00
12.00 2208.00
0.000 0 Tota l= 2208.00
023 TRA06A20 TONA 209.000 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI – 0.00 0.00
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC 0.00 0.00
DIST. =20KM 20.00 4180.00
0.000 0 Total= 4180.00
024 TRA04A20 TONA 5.830 0.00 0.00
TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU 0.00 0.00
AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 0.00 0.00
20T PE DIS.20 KM.* 20.00 116.60
0.000 0 Total= 116.60
Cheltuieli directe din articole:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
1.945 31432.25 20189.64 4539.27 6504.60 62665.76
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 4539.27
Detaliere transporturi:
-Articole TRA 6 504.60
Alte cheltuieli directe:
-CAS:
( 20189.64 + 4539.27 * 0.000 +
6504.60 * 0.000) * 0.02250 = 454.27
Total ch eltuieli directe:
GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
1.945 31432.25 20643.90 4539.27 6504.60 63120.02
Cheltuieli indirecte:
63120.02 * 0.100 0 = 6 312.00
Profit:
69432.03 * 0.0800 = 5 554.56
TOTAL GENERAL DEVIZ: 74 986.59
PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)
DEVIZIER
DEZN pag 5
=================================================================
SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)
FORMULAR C6
Lista consumurilor de resurse materiale (cantitati totale)
–––––––––––––––––––-
Lucrarea: DEZNISIPATOR LONGITUDINA L
Deviz: DEZN LUCRARI DECONST RUCTII DEZNISIPATOR
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
|Nr. | Denumirea resurs ei materiale | U.M. |Consumuri | Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|
|Crt.| | |cuprinse |exclusiv TVA | exclusiv TVA | | (tone) |
| | | |in oferta | RON | RON | | |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| 1| 2100402 CIMENT METALURGIC CU ADAOSURI M |KG | 243.24| 0.55| 133.78| | 0.246|
| | 30 SACI S 1500 | | | | | | |
| 2| 2100713 VAR PASTA PENTRU CONSTRUCTII TIP |M.C. | 0.03| 192.74| 5.79| | 0.042|
| | 2 | | | | | | |
| 3| 2100880 FILER DE CALCAR TIP 1 SACI S 539 |KG | 32.80| 0.35| 11.48| | 0.033|
| 4| 2101145 MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP S |M.C. | 1.60| 210.00| 336.00| | 3. 616|
| | 1030 | | | | | | |
| 5| 2200393 BALAST NESPALAT DE RIU 0 -70 MM |M.C. | 70.31| 55.00| 3867.19| | 119.531|
| 6| 2200496 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI |M.C. | 0.80| 65.00| 52.05| | 1.081|
| | LACURI 0,0 -1,0 MM | | | | | | |
| 7| 2600048 BITUM PENTRU MATERIALE LA LUCRARI|KG | 164.00| 4.60| 754.40| | 0.180|
| | DE HIDROIZOLATII TIP H 80/90 | | | | | | |
| | S7064 | | | | | | |
| 8| 2601171 @MEMBRANA HIDROIZOLANTA VILLOX O -|MP. | 115.83| 15.00| 1737.4 5| | 0.347|
| | V 3000 F/K | | | | | | |
| 9| 2901052 LEMN FOC RASINOASE DESEURI |TONA | 0.05| 800.00| 41.00| | 0.051|
| 10| 2901167 MANELE D=7 -11CM L=2 -6M RASINOASE |M.C. | 0.01| 800.00| 11.72| | 0.009|
| | S.1040 | | | | | | |
| 11| 2903995 SCANDURA RASINOASE LUNGA TIVITA |M.C. | 0.20| 800.00| 162.44| | 0 .102|
| | CLASA D GR=24MM L=4,00M S 942 | | | | | | |
| 12| 2904406 DULAP RASINOASE TIVIT CLASA A |M.C. | 0.18| 800.00| 144.72| | 0.090|
| | GROSIME=48MM LUNGIME=3,50M S 942 | | | | | | |
| 13| 2917685 DULAP FAG LUNG TIVIT CLASA C |M.C. | 0.03| 800.00| 24.00| | 0.024|
| | GROSIME=50MM LUNGIME=2,50M S 8689| | | | | | |
| 14| 2928347 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM |MP. | 10.78| 50.00| 539.12| | 0.270|
| | PENTRU PERETI | | | | | | |
| 15| 2958990 LEMN DE FOC FOIOASE TARI LUNGIME=|KG | 112.75| 0.80| 90. 20| | 0.113|
| | 1M LIVRABIL DIN DEPOZIT | | | | | | |
| 16| 3270002 BETON CLASA C30/37 – S2, D=16 MM |M.C. | 35.68| 271.00| 9670.09| | 0.000|
| | (FABRICAT CU CIMENT CEM II A -LL | | | | | | |
| | 42,5 R | | | | | | |
| 17| 3270003 BETON B 150 – C8/10 (0 -16) |M.C. | 7.36| 225.00| 1655.78| | 0.000|
| 18| 3270004 BETON CLASA C30/37 – S2, D=16 MM |M.C. | 33.82| 2 71.00| 9164.68| | 0.000|
| | (FABRICAT CU CIMENT CEM II A -LL | | | | | | |
| | 42,5 R | | | | | | |
| 19| 3270005 BETON CLASA C30/37 – S2, D=16 MM |M.C. | 4.03| 271.00| 1092.67| | 0.000|
DEVIZ: DEZN LUCRARI DECONSTRUCTII DEZNISIPATOR pag. 2
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri | Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|
|Crt.| | |cuprinse |exclusiv TVA | exclusiv TVA | | (tone) |
| | | |in oferta | RON | RON | | |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| | (FABRICAT CU CIMENT C EM II A-LL | | | | | | |
| | 42,5 R | | | | | | |
| 20| 3500623 CORNIER ARIPI EGALE LAMINAT LA |KG | 1.12| 4.00| 4.48| | 0.001|
| | CALD S 424 50X 50X 5 OL37 -1N | | | | | | |
| 21| 3518137 PROFIL U ARIPI EGALE LAMINAT LA |KG | 1.36| 4.00| 5.44| | 0.001|
| | CALD U 8 OL37 -1N S 564 | | | | | | |
| 22| 3519753 PR OFIL NORMAL I 10 OL37 -1N S 565 |KG | 1.44| 4.00| 5.76| | 0.001|
| 23| 3603798 TABLA CONSTRUCTII MECANICE S901 2|KG | 2.80| 3.80| 10.64| | 0.003|
| | X1000X2000 OL37 -1N | | | | | | |
| 24| 3607184 TABLA GROASA 6X 1000 OL37 -1N S |KG | 4.20| 3.80| 15.96| | 0.004|
| | 437 | | | | | | |
| 25| 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12 |KG | 58.88| 6.35| 373.89| | 0.059|
| | OL32 S 889 | | | | | | |
| 26| 3803233 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 2,5 OL32|KG | 1.47| 6.35| 9.30| | 0.001|
| | S 889 | | | | | | |
| 27| 5820754 SURUB CAP HEXAGONAL GROSOLAN M |BUC. | 14.00| 0.83| 11.60| | 0.002|
| | 10X 180 GR. 4.8 S 920 | | | | | | |
| 28| 5838579 SURUB CU CAP PATRAT PENTRU LEMN L|BUC. | 60.30| 0.39| 23.46| | 0.005|
| | 10 X 140 F1 S 1455 | | | | | | |
| 29| 5840443 PIULITE HEXAGONALE GROSOLANE A M |BUC. | 14.00| 0.08| 1.09| | 0.000|
| | 10 GR. 5 S 922 | | | | | | |
| 30| 5841021 PIULITE PATRATE M 10 GR. 6 S 926 |BUC. | 60.30| 0.11| 6.49| | 0.001|
| 31| 5883225 SAIBA PLATA PENTRU LEMN B M 11 |KG | 1.01| 11.60| 11.66| | 0.001|
| | OL34 S 7565 | | | | | | |
| 32| 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 70 |KG | 6.36| 5.20| 33.09| | 0.007|
| | OL34 S 2111 | | | | | | |
| 33| 5901015 ELECTROD SUDURA OTEL NEALIAT S |KG | 7.20| 9.69| 69.76| | 0.009|
| | 1125/2 SUPERTIT FIN 2,5 | | | | | | |
| 34| 5904512 OXIGEN TEHNIC GAZOS IMBUTELIAT |M.C. | 3.60| 3.69| 13.29| | 0.044|
| | STAS 2031 CLASA A | | | | | | |
| 35| 6001991 PINZA PENTRU SLEFUIT USCATA |BUC. | 4.00| 1.04| 4.17| | 0 .000|
| | CARBURA SILICIU NEARMATA 23X30 GR| | | | | | |
| | 10 FOI S1582 | | | | | | |
| 36| 6105125 LAC PROTECTIE MFA L.903 -67 STAS |KG | 18.95| 6.00| 113.72| | 0.020|
| | 3474 -80 | | | | | | |
| 37| 6200468 GRAFIT CONCENTRAT (FLOTAT) TIPG |KG | 0.18| 2.57| 0.46| | 0.000|
| | PRAF | | | | | | |
| 38| 6200573 BENZINA AUTO NEETILATA TIP CO/R |L | 0.80| 5.60| 4.48| | 0.001|
| | 75 NORMALA S 176 | | | | | | |
| 39| 6200676 WHITE SPIRIT RAFINAT TIP A STAS |KG | 145.31| 2.50| 363.29| | 0.182|
| | 44 | | | | | | |
| 40| 6200755 PETROL DISTILAT TIP 0/200 NP -NID |L | 18.69| 6.00| 112.14| | 0.023|
| | 767 | | | | | | |
| 41| 6200901 MOTORINA ADITIVATA PUNCT |KG | 2.60| 5.00| 13.00| | 0.003|
| | CONGELARE -5 S 240 | | | | | | |
| 42| 6201084 ULEI EMULSIONABIL PENTRU |KG | 27.64| 5.50| 152.00| | 0.032|
| | DECOFRARE BETOANE S11382 | | | | | | |
| 43| 6201527 ULEIURI MOTOARE APRINDERE |KG | 8.00| 4.71| 37.66| | 0.009|
| | SCINTEIE NEADITIVAT TIP M 50 S | | | | | | |
| | 751 | | | | | | |
| 44| 6202612 UNSORI CONSISTENTE DE UZ GENERAL |KG | 0.96| 6.57| 6.31| | 0.001|
| | U100 CA 4 S 562 | | | | | | |
| 45| 6202806 APA INDUSTRIALA PENTRU LUCRARI |M. C. | 5.62| 3.00| 16.88| | 5.625|
| | DRUMURI SI TERASAMENTE IN | | | | | | |
| | CISTERNE | | | | | | |
| 46| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 29.41| 3.00| 88.23| | 29.411|
| | BETOANE DELA RETEA | | | | | | |
| 47| 6601856 GARNITURA CAUCIUC PRESATA FARA |KG | 0.28| 203.60| 57.01| | 0 .000|
| | INSERTIE REZISTENA PETROL TIP1>70| | | | | | |
| | %CAU 250 -500 | | | | | | |
DEVIZ: DEZN LUCRARI DECONSTRUCTII DEZNISIPATOR pag. 3
–––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––
|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri | Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|
|Crt.| | |cuprinse |exclusiv TVA | exclusiv TVA | | (tone) |
| | | |in oferta | RON | RON | | |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––– ––|–––––- |––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| 48| 6719093 DISTANTIER DIN MASE PLASTICE |BUC. | 1585.95| 0.20| 317.19| | 0.016|
| | PENTRU POZITIONARE ARMATURI IN | | | | | | |
| | BETON PENTRU GRINZI | | | | | | |
| 49| 7306661 BUMBAC DE STERS |KG | 0.50| 3.45| 1.72| | 0.001|
| 50| 7308164 CARBURA CALCIU TEHNICA (CARBID) |KG | 2.60| 2.53| 6.58| | 0.003|
| | STAS 102 -63 | | | | | | |
| 51| 7323449 GARNITURI DIN FIBRE AZBEST USCATE|KG | 1.00| 26.65| 26.65| | 0.001|
| | NR.9 SI 9A D=5 -9 MM | | | | | | |
| 52| 7334450 PLACI DIN AZBEST |KG | 1.00| 2.39| 2.39| | 0.001|
| 53| 7345112 SILICAT DE SODIU SOLUTIE TIP. SA |KG | 0.36| 0.44| 0.16| | 0.000|
| | STAS 2902 -67 | | | | | | |
| 54| 7345875 SODA CAUSTICA SOLIDA TIP C |KG | 2.20| 3.85| 8.47| | 0.002|
| | SUPERIOARA CONTINUT 98% STAS: 98/| | | | | | |
| | 76 | | | | | | |
| 55| 7355686 TETRACLORURA DE CARBON CAL.1 |KG | 2.20| 4.22| 9.28| | 0 .003|
|–-|–––––––––––––– |––|–––- |––––- |––––– |–––––- |––– |
| | T O T A L | | |RON | 31432.25| | 161.209|
| | | | | ––––- |––––– |–––––- |––– |
| | | | |EURO | 6656.13| | |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Ofertant
FORMULAR C7
Lista co nsumurilor cu mana de lucru (cantitati totale)
––––––––––––––––––
Lucrarea: DEZNISIPATO R LONGITUDINA
Deviz: DEZN LUCRARI DECONSTRUCTII DEZNISIPATOR
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––
|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om -ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |
|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% |
| | | | | (2 x 3) | |
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––––– -|––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––– ––-|––––– |
| 1| 102 BETONIST | 138.183 | 18.000| 2487.30 | 2487.30|
| 2| 107 DULGHER CONSTRUCTII | 183.606 | 18.000| 3304.91 | 3304.91|
| 3| 110 FASCINAR | 15.600 | 18.000| 280.80 | 280.80|
| 4| 111 FIERAR BETON | 241.666 | 18.000| 4349.98 | 4349.98|
| 5| 122 IZOLATOR HIDROFUG | 18.450 | 18.000| 332.10 | 332.10|
| 6| 128 PAVATOR | 60.749 | 18. 000| 1093.49 | 1093.49|
| 7| 134 ZIDAR | 68.068 | 18.000| 1225.22 | 1225.22|
| 8| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII – | 251.528 | 18.000| 4527.50 | 4527.50|
| | MONTAJ | | | | |
| 9| 218 LACATUS MECANIC INTRETINERE – | 14.000 | 18.000| 252.00 | 252.00|
| | REPARATII | | | | |
| 10| 268 MONTATOR CONSTRUCTII METALICE | 110 .000 | 18.000| 1980.00 | 1980.00|
| 11| 2230 VOPSITOR INDUSTRIAL -B | 19.796 | 18.000| 356.34 | 356.34|
|–-|––––––––––––––– |––––––– |–––– |––––––– |––––– |
| | T O T A L | 1121.647 | RON | 20189.64 | 20189.64|
| | | |–––– |––––––– |––––– |
| | | | EURO | 4275.38 | 4275.38|
––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––
Ofertant
FORMULAR C8
Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii (cantitati totale)
–––––––––––––––––––––––––––––
Lucrarea: DEZNISIPATOR LONGITUDINA
Deviz: DEZN LUCRARI DECONSTRUCTII DEZNISIPATOR
––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––
|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|
|Crt.| | ore de functionare | RON/ | RON |
| | | | ora functionare | (2 x 3) |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |––––- –––- |–––––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| 1| 2506 MOTOCOMPR.MOBIL JOASA PRESIUNE 2,0 – | 4.212 | 17.081 | 71.94 |
| | 3,9 MC/MIN | | | |
| 2| 3502 EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA CU | 3.827 | 180.000 | 688.86 |
| | MOTOR TERMIC 0,71 -1,25MC | | | |
| 3| 3553 BULDOZAR PE SENILE 65 -80CP | 1.895 | 180.000 | 341.19 |
| 4| 3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON | 55.962 | 15.000 | 839.44 |
| | ACTIONAT,ELECTRIC 0,9 -1,5KW | | | |
| 5| 4004 COMPACTOR AUTOPROP.CU RULOUR. | 18.713 | 75.000 | 1403.50 |
| | (VALTURI) PINA LA 12TF | | | |
| 6| 4029 TOPITOR DE BITUM TRACTAT(EXCLUS. | 1.537 | 12.000 | 18.45 |
| | TRACTORUL) PINA LA 500L | | | |
| 7| 6601 VINCI CU CREMALIERA SAU HIDRAULIC 16 | 5.960 | 135.000 | 804.60 |
| | -25TF | | | |
| 8| 6731 MACARA PE PNEURI 20 -29,9TF | 0.560 | 180.000 | 100.80 |
| 9| 6734 MACARA PE PNEURI 50 -59,9TF | 0.940 | 180.000 | 169.20 |
| 10| 7301 BOB ELEVATOR MOBIL CU ELECTROMOTOR | 0.901 | 35.000 | 31.53 |
| | DE 4,5 KW | | | |
| 11| 7409 INCARCATOR FRONTAL PE SENILE 1,0 -2,5 | 0.388 | 180.000 | 69.77 |
| | MC | | | |
|–-|––––––––––––––– |–––––––- |–––––––– |–––––––– |
| | T O T A L | 94.896 | RON | 4539.27 |
| | | | –––––––– |–––––––– |
| | | | EURO | 961.24 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Ofertant
FORMULAR C9
Lista consumurilor privind transporturile (cantitati totale)
––––––––––––––––––––
Lucrarea: DEZNISIPATOR LONGITUDINA
Deviz: DEZN LUCRARI DECONSTRUCTII DEZNISIPATOR
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif u nitar |Valoare(exclusiv TVA)|
|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |
| | | –––––––––––––– | tona | |
| | | tone | km. | ore de | | |
| | | transportate | parcursi | functionare | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 398.830 | | | | 6504.60 |
| | categorii | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––-|––––– |––––– |––––––– |
| | 1.001 TRA01A05P | 184.000 | | | 12.000 | 2208.00 |
| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |
| | PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU | | | | | |
| | AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM | | | | | |
| | 1.002 TRA04A20 | 5.830 | | | 20.000 | 116.60 |
| | TRANSPORT RUTIER MATER. | | | | | |
| | SEMIFABR. CU AUTOREMORCHERE | | | | | |
| | CU REMORCI TREILER SUB 20T PE| | | | | |
| | DIS.20 KM.* | | | | | |
| | 1.003 TRA06A20 | 209.000 | | | 20.000 | 4180.00 |
| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |
| | BETONULUI -MORTARULUI CU | | | | | |
| | AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. | | | | | |
| | =20KM | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |–––– –|––––– |––––––– |
| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | 0.00 |
| | din care,pe categorii | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |
|–-|–––––––––––– |––––– |–––- |––––– |––––– |––––––– |
| | T O T A L | 398.830 | | | RON | 6504.60 |
| | | | | | EURO | 1377.42 |
––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––
Ofertant
CAPITOLUL 5. PROGRAMAREA ȘI EXECUȚIA LUCRĂRILOR
5.1. Analiza drumului critic folosind Metoda Potențialelor Metra (MPM)
Drumul critic în rețelele MPM reprezintă drumul complet cu lungimea maximă
care evidențiază durata totală minima posibilă de realizare a întregului proiect.
Analiza drumului critic constă în divizarea proiectului în părți componente, astfel
încât să permit corelarea logică și tehnologică a acestora și să facă posibilă stabilirea
interacțiunilor între părțile componente.
Pentru realizarea tabelului cu activitățile proiectului, intercondiționările între
activități și duratele acestora trebuie să conțină urmă toarele elemente:
– Activități – puse în evidență printr -un simbol;
– Durata – se va preciza pentru fiecare activitate;
– Legăturile dintre activități – precizate pentru fiecare activitate în parte;
– Condiționările – perioada de legătură între două activi tăți succesive.
Metoda pentru analizarea drumului critic în cadrul proiectului este metoda MPM
(Metoda Potențialelor Metra). Drumul critic este definit prin activitățile și evenimentele
sale, acestea numindu -se activități și evenimente critice.
Drumul rep rezintă un traseu între nodul initial și cel final al rețelei prin
înșiruirea activităților. Lungimea drumului se poate exprima ca perioadă sau durată, ce
se obține prin însumarea duratelor de execuție de pe traseul aferent.
Lungimea unui drum în graficul de rețea MPM este evaluată ca suma duratelor
condiționărilor ce se plasează pe drumul luat în considerare.
Fig, 5.1. Nod rețea în rețeaua MPM
Unde:
– A = activitatea;
– C = condiționare;
– timax = termenul maxim de începere al activității;
– tfmax = termenul maxim de finalizare al activității;
– timin = termenul minim de începere al activității;
– tfmin = termenul minim de finalizare al activității;
– di = durata activității;
– RT = rezerva de timp.
Condiționările sau distanțele critice pun în evi dență intervalele de timp minime
între începerea activităților de referință, fiind puse pe arcele rețelei MPM.
Planificarea execuției proiectului prin metoda MPM se realizează prin
următoarele etape:
structurarea proiectului în activități, la nivelul de detaliere dorit, și întocmirea
listei de activități;
precizarea dependențelor dintre activități (activități precedente și următoare)
față de fiecare activitate și a condiționărilor dintre acestea;
stabilirea duratelor activităților prin calcul, apreciere s au impunere;
definitivarea geometriei rețelei (dependența și condiționările între activități) și
elaborarea graficului rețea, pe baza regulilor generale de trasare și a
modalităților de reprezentare a activităților;
calculul termenelor caracteristice ale a ctivităților prin parcurgerea rețelei în
dublu sens;
evaluarea rezervelor de timp ale activităților și trasarea drumului critic;
compararea duratei de realizare a proiectului cu durata contractuală și
eventuala îmbunătățire a programului;
elaborarea planul ui calendaristic de tip grafic Gantt și a graficului forței de
muncă.
5.2. Grafic de eșalonare calendaristică. Graficul Gantt
Graficul Gantt reprezintă principalul instrument al organizării lucrărilor pe scara
timpului, ce constă în eșalonarea calendaris tică a derulării proceselor de construcții,
sub forma unor grafice liniare. Acesta este alcătuit din linii orizontale, ce reprezintă
activitățile între termenele acestora de începere și de finalizare. Rezervele de timp
sunt reprezentate prin bare orizontal e întrerupte, în continuarea duratelor activităților.
Graficul Gantt evidențiază următoarele elemente:
durata totală de execuție a procesului complex;
duratele de execuție a proceselor componente;
evidențiază momentele de începere și terminare a proceselor, cu respectarea
succesiunii tehnologico -organizatorice;
servește pentru pregătirea, lansarea, urmărirea, coordonarea și conducerea
execuției lucrărilor, dar și pentru raportarea periodică a cantităților de lucrări în
vederea decontării lor;
perm ite asigurarea cu resurse a proceselor de construcții și o distribuție
rațională a acestora;
pe baza sistemului de planificare Gantt, se pot dimensiona dotările de
organizare de șantier aferente execuției.
Pentru lucrarea studiat ă activitățile realizate s-au centralizat în tabelul următor:
Tabelul 5.1. Listă de activități (procese tehnologice) și prezentarea simbolului
corespunzător
Nr. Crt. Simbol activitate Denumire activitate
1 Org S Organizare de șantier
2 Tr Trasare
3 Dec Decopertare strat vegetal
Încărcare pămînt vegetal
4 Sap Săpătură generală
5 StrB Strat de balast
6 BetEg Turnare beton de egalizare
7 MontARad Montare armătură radier
8 CofRad Cofrare radier
9 BetRad Turnare beton în radier
10 MontAPer Montare armătură pereți
11 CofPer Cofrare pereți
12 BetPer Turnare beton în pereți
13 PbEI Probă etanșeitate inițială
14 BetPan Turnare beton de pantă
15 FinPer Finisare pereți interiori
16 HidrInt Hidroizolare interioară a bazinului
17 HidrExt Hidroizolare exterioară a bazinului
18 PbEF Probă etanșeitate finală
19 Umpl Împrăștiere pământ provenit din săpătură
Compactare
20 MontGr Montare grinda mobila
21 TrPam Transport pământ
22 RecDez Recepție deznisipator
Duratele activit ăților și numărul de resurse necesare precum și dependențele
între activități sunt prezentate în următorul tabel :
Tabelul 5.2. Listă de activități ce conține și prezentarea condiționărilor și a
dependențelor dinte activități
Nr. Crt. Simbol activitate Activități
Resurse Condiționare Precedentă Următoare
1 Org S START Tr 5 –
2 Tr Org S Dec 4 3
3 Dec Tr Sap
TrPam 2 1
4 Sap Dec StrB 2 1
5 StrB Sap BetEg 5 1
6 BetEg StrB MontARad 9 2
7 MontARad BetEg CofRad 7 1
8 CofRad MontARad BetRad 4 4
9 BetRad CofRad MontAPer 35 1
10 MontAPer BetRad CofPer 7 2
11 CofPer MontAPer BetPer 10 1
12 BetPer CofPer CofPer 55 2
13 PbEI BetPer BetPan 2 22
14 BetPan PbEI FinPer 34 10
15 FinPer BetPan HidrInt
HidrExt 6 1
16 HidrInt FinPer PbEF 6 3
17 HidrExt FinPer PbEF 12 3
18 PbEF HidrInt
HidrExt Umpl 2 3
19 Umpl PbEF MontGr 3 10
20 MontGr Umpl RecDez 2 1
21 TrPam Dec
Sap RecDez 1 1
22 RecDez MontGr
TrPam STOP 2 1
Duratele de timp necesare pentru realizarea activitatilor, de catre o singura
formatiune de lucru se poate determina din indicatorii de norme de deviz, folosind
notiunea de norma de timp pentru fiecare activitate. Astfel:
][oreNT Q dactivitate activitate
][_ zilets Nfddacivitate
activ total
][_ zile d dactiv total total
dactivitate – durata în ore a unei activități realizate de o singură formațiune de
lucru;
Qactivitate – cantitatea de lucrări necesare de efectuat pentru realizarea unei
activități;
NT – norma de timp considerată din indicatorul de norme de deviz;
dtotal activ – durata totală a unei activitati, realizată cu un anumit număr de
formațiuni de lucru;
Nf – numărul de formațiuni de lucru considerat;
ts – durata unui schimb de lucru;
dtotal – durata totala de executie a lucrarilor.
In tabelul de mai jos s -au determinat numărul de resurse și duratele de timp
pentru activitățile propuse. Pe baza datelor centralizate în aceste tabele s -au întocmit
graficul rețea obținut prin metoda MPM, graficul Gan tt și graficul de resurse pentru
lucrarea deznisipator orizontal longitudinal. Durata totală de execuție a
deznisipatorului este de 74 de zile.
Tabelul 5.3. Calculul duratelor de timp pentru MPM
Nr.
Crt. Denumire
activitate Simbol Articol U.M. Cantitate Normă Resurse Durată
activitate
(ore) Resurse
Forta de
munca/utilaj Durata
schimb Durată
totală de
activitate
(zile) Total Durată
totală
activitate
1 Orgaznizare
santier OrgS – – – – Muncitori – 5 – – – 3
2 Trasare Tr IFC06A1 ore/m 78 0.4 Fascinar 31.20 4 8 0.975 0.975 1
3 Decopertare Dec TSC18A1 ore/
100
mc 0.15 2.1 Buldozer tractor pe șenile de
65-80 CP 0.55 1 8 0.039
0.152 1
TSC35A2 ore/
100
mc 0.19 4.75 Încărcător frontal pe șenile
de 1.0 -2.5 mc 1.57 1 8 0.113
4 Sapatu ra
generala Sap TSC04F1 ore/
100
mc 1.65 1.3 Excavator pe șenile de 0.71 –
1.25 mc, cu motor termic, cu
descărcare în autovehicul 0.38 1 8 0.268
0.478 1
TSC04B1 ore/
100
mc 1.45 1.16 Excavator pe șenile de 0.71 –
1.25 mc, cu motor termic, cu
descărcare în autovehicul 2.66 1 8 0.210
5 Strat de
repartitie din
balast StrB TSD16A1 ore/
mc 56.25 0.35 Pavator 7.07 6 8 0.410
2.004 2 0.28 Muncitor deservire
constructii -montaj 5.66 6 8 0.328
0.18 Rulou compactor static,
autopropulsor până la 12tf 3.64 1 8 1.266
6 Beton de
egalizare BetEg CA01B1 ore/
mc 7.03 3.12 Betonist 20.97 5 8 0.548
0.879 1 0.53 Muncitor deservire
constructii -montaj 3.56 3 8 0.155
0.4 Vibrator acționat electric 2.69 2 8 0.176
7 Montare
armaturi
radier MontAR
ad CC02E1 ore/kg 3261 0.02 Fierar 106.02 3 8 2.718
3.329 4
0.003 Muncitor deservire
constructii -montaj 15.90 2 8 0.611
8 Cofrare radier CofRad CB10B1 ore/ 29.3 0.23 Dulgher 5.82 2 8 0.421 0.604 1
mp 0.1 Muncitor deservire
constructii -montaj 2.53 2 8 0.183
9 Turnare
beton radier BetRad CA02F1 ore/
mc 35.4 1.9 Betonist 60.99 10 8 0.841
1.872 2 1.97 Muncitor deservire
constructii -montaj 63.24 10 8 0.872
0.23 Dulgher 7.38 5 8 0.204
0.15 Fierar 4.82 5 8 0.133
0.75 Vibrator de interior acționat
electric 24.08 5 8 0.664
10 Montare
armaturi
pereti MontAP
er CC02B1 ore/kg 2569 0.02 Fierar 16.98 5 8 1.285
1.766 2
0.003 Muncitor deservire
constructii -montaj 2.55 2 8 0.482
11 Cofrare pereti CofPer CB12I1 ore/
mp 201 0.12 Dulgher 31.56 5 8 0.603
1.508 2
0.18 Muncitor deservire
constructii -montaj 47.34 5 8 0.905
12 Turnare
beton pereti BetPer CA02F1 ore/
mc 33.55 1.9 Betonist 69.92 20 8 0.398
1.759 2 1.97 Muncitor deservire
constructii -montaj 72.50 20 8 0.413
0.23 Dulgher 8.46 5 8 0.193
0.15 Fierar 5.52 5 8 0.126
0.75 Vibrator de interior acționat
electric 27.60 5 8 0.629
13 Proba de
etanseitate
initiala PbEI – – – – Muncitori – 2 – – – 10
14 Turnare
beton de
panta BetPan CA02F1 ore/
mc 4 1.9 Betonist 27.11 12 8 0.079
0.259 1 1.97 Muncitor deservire
constructii -montaj 28.11 12 8 0.082
0.23 Dulgher 3.28 5 8 0.023
0.75 Vibrator de interior acționat
electric 10.70 5 8 0.075
15 Finisare
pereti interior FinPer CF01I1 ore/m
p 100.1 0.46 Zidar 39.19 3 8 1.919
2.628 3
0.17 Muncitor deservire
constructii -montaj 14.48 3 8 0.709
16 Hidroizolatie
interioara HidrInt IZK12D1 ore/
mp 140.4 0.14 Vopsitor 24.57 3 8 0.819
0.995 1
0.03 Motocompresor mobil de
joasă presiune 5.27 3 8 0.176
17 Hidroizolatie
exterioara HidrExt IZF05B1 ore/
mp 102.5 0.72 Izolator hidrofug 88.70 4 8 2.306
2.412 3 0.02 Macara de fereastră 0.15 tf 2.46 4 8 0.064
0.013 Topitor bitum 1.60 4 8 0.042
18 Proba de
etanseitate
finala PbEF – – – – Muncitori – 2 – – – 10
19 Realizare
umpluturi Umpl TSD02A1 ore/
100
mc 1.45 1.09 Buldozer tractor pe șenile de
65-80 CP 0.32 1 8 0.198 0.198
1
TSD07B1 ore/
100
mc 1.45 5.06 Muncitor deservire
constructii -montaj 1.47 1 8 0.917
2.567
9.1 Rulou autopropulsor 12tf 2.64 1 8 1.649
20 Montare
grinda mobila MontGr M1G11A1 ore/
tona 2 15.7 Montator construcții metalice 31.40 11 8 0.357
0.974 3 3.5 Lăcătuș mecanic 7.00 5 8 0.175
2.98 Vinci cu cremalier 5.96 2 8 0.373
0.28 Macara cu pneuri 20 -29 tf 0.56 1 8 0.070
22 Transport
pamant – – – – – Autobasculanta – 5 – – 1
23 Receptie
deznisipator RecDez 2 1
CAPITOLUL 6.
MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S. I.
6.1. SCOPUL ȘI NECESITATEA PROTECȚIEI MUNCII
Prezentul capitol stabileste delimitarea atributiilor pe linia securitatii si sanatatii
in munca (protectia muncii), de aparare impotriva incendiilor si obligatiile reciproce a
partilor implicate (antreprenori, subcontractori si beneficiar), in vederea evitarii
accidentelor, imbolnavirilor profesionale si a incendiilor.
6.2. RESPONSABILI TATILE MAISTRILOR SI ALE COORDONATORILOR
PUNCTELOR DE LUCRU:
Scopul general este gestionarea activitatii de pe santier pentru desfasurarea
in bune conditii si pentru calitatea optima a lucrarilor.
Astfel acestia:
– Supravegheaza echipa din subordine
– Intocmesc documentatii necesare pentru santier
– Coordoneaza operatiunile de aprovizionare a santierului cu materiale si scule.
– Coordonarea activitatile echipelor proprii si supravegheaza activitatea
subantreprenorilor.
– Monitorizeaza executia lucrarii , din punct de vedere al cantitatilor, conformitatii cu
proiectul, calitatii si respectarii termenelor.
– Stabilesc necesarul de resurse (materiale, echipamente, personal) pe baza
planului de executie. – Coordoneaza operatiunile de aprovizionare a santieru lui cu
materiale si scule.
– Receptioneaza documentelor care sosesc in santier (pontaje subantreprenori,
avize de insotire a marfii, etc) si realizarea proceselor verbale ce privesc stadiile de
executie a lucrarilor.
– Raporteaza constant, evenimentele de pe santier.
6.3. Responsabilitatile sefilor formatiilor de lucru si ale personalului
muncitor:
Sefii ierarhici superiori, coordonatorul de SSM pe intreaga durata a
realizarii lucrarii:
1. efectueaza controale comune in cadrul șantier ului cu fiecare responsabil
(antreprenor sau subantreprenor ), înainte ca planul pr opriu de securitate și
sãnãtate sa poata fi redactat;
2. este necesara colaborarea între angajatori și indrumarea activitãților
acestora, cu privire la protecția lucrãtorilor, pentru a preveni accidente de
munca și alte riscuri profesionale c e pot afecta sãnãtatea lucrãtorilor,
informarea reciprocã și informarea lucrãtorilor și a reprezentanților acestora
și, dacã este cazul, informarea lucrãtorilor independenți;
3. planifica inspectiile periodice in zonele de lucru stipulate, tinand cont de
graficul de executie de detaliu si notifica in scris antreprenorului, orice
deficienta sau abatere constatata de la respectarea masurilor privind
Sanatatea si Securitatea in Munca si PSI.
4. indica documentele ce trebuie intocmite pentru admiterea la lucru si verifica
documentatia pusa la dispozitie de antreprenor.
5. Se vor aplica principii generale pentru prevenire și de securitate la alegerea
soluțiilor tehnice și/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrãri
sau faze de lucru care se desfãșoarã simultan ori succesiv și la estimarea
timpului necesar pentru realizarea acestor lucrãri sau fa ze de lucru;
Vor lua toate masurile ca orice tip de instalati e, masina si echipament, chiar si
unelte de mana, cu sau fara motor sa fie:
– bine proiectate si construite, tinandu -se cont, in masura posibilitatilor de
principiile ergonomice;
– pastrate intr -o stare buna de functionare ;
– utilizate exclusiv doar pentru lucrar ile pentru care au fost proiectate;
– manevrate de catre lucratori ce detin o pregatire corespunzatoare;
Pentru riscurile identificate decid:
asupra masurilor tehnice si organizatorice care trebuie luate;
asupra echipamentului de protectie ce trebuie utilizat;
Sefii formatiilor de lucru :
– coordoneza activitãțile de lucru care urmãresc aplicarea corecta a
instrucțiunilor de lucru și de securitate a muncii;
– iau mãsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibã acces
pe șantier;
– stabileaste, în colaborare cu managerul de proiect și antreprenorul, mãsurile
generale aplicabile șantierului;
– țin seama de toate interferentele activitãților din perimetrul șantierului sau
din vecinã tatea acestuia si stabilesc, împreunã cu antreprenorul, obligațiile
privind utilizarea mijloacelor de protecție colectivã, instalațiilor de ridicat
sarcini, accesul pe șantier
– inainte de inceperea activitatii si periodic, efectueaza instruirea personalulu i
propriu asupra masurilor privind Sanatatea si Securitatea in Munca si
PSI ce trebuie respectate in timpul desfasurarii activitatii, in vederea
asigurarii impotriva riscurilor identificate
Personalul muncitor:
Lucrătorul va executa numai lucrările încredințate de conducătorul locului de
muncă și numai acelea pentru care este calificat și autorizat
Responsabilitatile tuturor celor care se afla pe santier:
Sa se conformeze cerintelor de securitate si sanatate in munca si sa respecte, pe toata
durata executiei lucrarii, masurile de securitate si sanatate, in conformitate cu legislatia
nationala;
1. Sa respecte dispozitiile minime de securitate si sanatate stabilite ;
2. Sa-si desfasoare activitatea conform cerintelor de securitate si sanatate stabilite pent ru
santier;
3. Sa participe la orice actiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala pe santier;
4. Sa aleaga si sa utilizeze echipamente de munca, echipamente individuale de protectie
conform riscurilor la care sunt expus i lucratorii si ce indeplinesc conditiile de securitate
si sanatate si CE;
5. Sa respecte indicatiile si sa indeplineasca instructiunile coordonatorilor in materie de
securitate si sanatate;
6. Sa anunte conducerea in caz de pericole, accidente, incidente, defi ciente etc.;
7. Toata lumea sa fie constienta de faptul ca fiecare persoana este responsabila cu
propria -i siguranta si a celorlalti de pe santier.
6.4. INSTRUCTAJUL DE PROTECTIE SI IGIENA MUNCII:
Instruirea personalului se va face în conformitate cu preved erile din Legea
319/2006, cumulate cu prevederile din Norma metodologică pentru punerea în
aplicare a Legii nr 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
6.5. REPARTIZAREA PERSONALULUI LA LOCURILE DE MUNCA:
Încadrarea și repartizarea lucrătorilor se face pe baza avizului medical eliberat în
urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile și capacitățile
neuropsihice ale lucrătorului.
Examenul medical în vederea încadrării în muncă se efectuează obligatoriu
următoarelor categorii de persoane:
– care urmează să fie angajate;
– care își reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 12 luni calendaristice;
– care sunt transferate sau detașate în alte locuri de muncă sau activități ce nu pot
fi ocupate, decât cu îndeplinirea cerințelor legale de ordin sanitar.
Avizul medical la încadrare se dă numai de către medic specialist de medicina
muncii
În cazul tehnologiilor și a unor condiții de muncă ce se pot schimba pe parcursul
unui schimb de lucru, se vor repa rtiza numai lucrători instruiti pentru tehnologiile si
conditiile noi de munca și numai aceia care nu au încălcat anterior disciplina
tehnologică și prevederile legislatiei de securitate si sanatate in munca in vigoare.
Repartizarea lucrătorilor pentru lu crări de constructii se va face ținând cont de:
a) calificarea profesională;
b) modul de însușire a prevederilor normelor specifice de securitate a muncii;
c) experiență și aptitudini conforme cerințelor necesare exercitării meseriei.
În cazul tehnologii lor complexe, a unor condiții de muncă deosebite sau care se
pot modifica în timp, se vor repartiza numai lucrători cu cunoștințe și aptitudini
deosebite (selecționați în condițiile art.19) și care nu au încălcat anterior disciplina
tehnologică sau prevede rile legislatiei de securitate si sanatate in munca in
vigoare, conducătorul locului de muncă le va face o expunere referitoare la
tehnologiile complexe și a condițiilor de muncă la care se expun .
6.6. RISCURILE PROFESIONALE IN CONSTRUCTII :
Identificarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate,
de echipamentele de munca folosite, de mediul in care se desfasoara activitatea,
de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, d e organizarea santierului:
1. Pentru lucrarile de decapare a terenului vegetal si nivelare a
platformei:
– risc la finisarea manuala in preajma utilajelor;
– risc de accidentare de catre utilajele folosite.
2. Pentru lucrarile de excavatie si sapaturi:
– risc de explozie a munitiilor neexplodate;
– risc de surpare a malurilor;
– risc de prabusire a taluzurilor si sprijinirilor;
– risc de lovire cauzat de utilaje terasiere care excaveaza si transporta
pamantul.
3. Pentru lucrarile de montare a armaturilor la structure mo nolite:
– risc de cadere de la inaltime;
– risc la manipularea maselor (armaturi);
– risc de lovire a mainilor.
4. Pentru lucrarile de montari / demontari cofraje:
– risc de cadere de la inaltime;
– risc electric datorat lucrului cu echipamentele electrice;
– risc de in tepare in cuie;
– risc la sarcini manevrate mecanizat;
– riscuri de strivire prin cadere de materiale de la inaltime de la carligul
mijlocului mecanizat.
5. Pentru lucrarile de turnari de betoane in cofraje:
– risc de cadere de la inaltime;
– risc de electrocutare l a compactarea betoanelor;
– risc de improscare cu beton;
– risc la manipularea maselor ( a pompei de beton);
– risc de lovire a mainilor, picioarelor si a capului.
6. Pentru lucrarile de montare structuri prefabricate ( parapete, lise de
siguranta):
– risc de cadere de la inaltime;
– riscuri de strivire prin cadere de materiale de la inaltime.
7. Pentru lucrarile de transport materiale:
– risc de imbolnavire cauzat de manipularea maselor ( materialelor);
– risc de imbolnavire cauzat de pulberile de praf, afectiuni ale ochilor, a cailor
respiratorii;
– risc de lovire a mainilor, picioarelor si capului;
– risc de strivire;
– risc de cadere la acelasi nivel prin impiedicare.
–
8. Pentru lucrarile de zidarie:
– risc de cadere de la inaltime;
– risc de lovire a mainilor, picioarelor si a capului;
– risc de imbolnavire cauzat de pulberile de praf, afectiuni ale ochilor, a cailor
respiratorii.
9. Pentru lucrarile de transport materiale si moloz:
– risc de imbolnavire cauzat de manipularea maselor ( a moluzului,
pamantului);
– risc de imbolnavire ca uzat de pulberile de praf, afectiuni ale ochilor, a cailor
respiratorii.
10. Pentru lucrarile de finisaje, placari, etc.:
– risc de cadere de la inaltime;
– risc de cadere de obiecte de la inaltime;
– risc de imbolnavire cauzat de manipularea maselor ( a materialelor) ;
– risc de imbolnavire cauzat de pulberile de praf, afectiuni ale ochilor, a cailor
respiratorii;
– risc de lovire a mainilor, picioarelor si capului.
11. Pentru lucrarile de montare hidroizolatie:
– risc de cadere de la inaltime;
6.7. MANIPULAREA MATERIALELOR SI UTILAJELOR :
Executantii :
pentru materialele folosite vor elabora instructiuni proprii pentru
transportul, manipularea acestora.
Aprovizionarea, transportul, manipularea si depozitarea materialelor
necesare desfasurarii activitatii se vor realiza cu respectarea masurilor privind
Sanatatea si Securitatea in Munca, Situatiile de Urgenta si Protectia Mediului.
Executantii trebuie sa isi tina uneltele, echipamentele, utilajele, vehiculele si
materiale de securitate in conditii optime de utilizare.
Schele si scari folosite pentru transportul si manipularea materialelor:
Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat
sa se evite prabusirea sau deplasarea lor.
Platformele de lucru, pasarelele si scarile s chelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie
expuse caderilor de obiecte.
Scarile care vor fi folosite trebuie sa pezinte toate elementele de siguranta
pentru a putea preveni alunec area.
Controlul schelelor va fi efectuat de catre o persoana competenta, astfel:
a) inainte a utilizarii lor;
b) periodic;
c) in urma oricaror modificari, perioade de neutilizare, expuner i la intemperii sau
cutremur de pamant ori in alte circumstante care ar putea sa afecteze
rezistenta sau stabilitatea.
Rezistenta scarilor trebuie sa fie suficient, si intretinute corespunzator . Se
recomanda utilizarea acestora in locuri le corespunzatoare si conform destinatiei
lor.
Schelele mobile trebuie sa prezinte siguranta impotriva oricaror posibile
deplasari .
Instalatii le de ridica re si manipula re:
Toate instalatiile utilizate pentru ridica re si accesori ile acestora, inclusiv
elemente componente – de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a) Corespunzator realizate pentru asigurarea utilizarii in siguranta ;
b) Corect montate si utilizate ;
c) intretinute in stare buna de functionare;
d) controlate periodic , conform dispozitiilor legale in vigoare;
e) manevrate de catre lucratori calificati care au preg atirea corespunzatoare.
Pe fiecare dintre instalatiile de ridicat si orice alt accesoriu de ridicare va fi
marcat in mod vizibil valoarea maxima a sarcinii admise .
Nu se admite utilizarea in alte scopuri a i nstalatiil or de ridicat, precum si a
accesoriilor acestora, decat pentru scopul pentru care au fost concepute.
O comunicare corespunzatoare este esentiala pentru desfasurarea activitatilor
in conditii de siguranta.
Vor fi alocate statii de emisie receptie. Personalul de conducere va avea si un
telefon mobil pentr a fi contactati in orice moment.
Vehicule si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa
fie:
a) bine concepute si construite, tinandu -se seama, in masura in care este posibil,
de principiile ergonomice;
b) mentinute in stare buna de functionare;
c) utilizate in mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si
manipularea materialelor trebuie sa aiba pregat irea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in
apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor
trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja
conducatorul impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
Instalatii, masini, echipamente folosite la operatiile de manipulare:
Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara
motor, trebuie sa fie:
a) bine proiectate si construite, tinandu -se seama, in masura in care este
posibil, de principiile ergon omice;
b) mentinute in stare buna de functionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.
Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse incercarilor
si controlului periodic.
6.8. DEPOZITAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII :
Executantii vor respecta urmatoarele:
Pentru materialele folosite vor elabora instructiuni proprii pentru
depozitarea acestora.
Depozitarea materialelor necesare desfasurarii activitatii se va realiza cu
respectarea masurilor privind Sanatatea si Securitatea in Munca, Situatiile
de Urgenta si Protectia Mediului.
Materialele chimice necesare derularii activitatii se vor depozita numai in
spatiile special si coresp unzator amenajate, in scopul prevenirii riscurilor pe
care acestea le pot prezenta asupra propriilor angajati sau a celorlalti
participanti la lucru cat si a mediului.
Produsele chimice neutilizate nu vor putea ramane in spatiile si locurile de
desfasurar e a activitatilor. Se vor lua masuri pentru evacuarea acestora cu
respectarea legislatiei in vigoare. Exceptie fac situatiile in care exista
amenajari special destinate acestui scop pentru perioada derularii
activitatilor.
Se va asigura depozitarea, trans portul si evacuarea deseurilor rezultate in
urma desfasurarii activitatii, in conformitate cu prevederile legale de mediu
in vigoare.
In cazul utilizarii substantelor toxice si periculoase folosite in
activitatile/procesele proprii se vor lua masuri in ve derea tinerii sub control
a acestora si va avea in vedere modalitatile de gestionare si eliminare a
deseurilor produse in urma lucrului cu aceste substante.
Se vor lua toate masuri corespunzatoare pentru a impiedica lucratorii sa
patrunda fara autorizare, in zonele de depozitare ale substantelor
periculoase.
Se va sigura semnalizarea in mod vizibil a zonele de depozitare ale
substantelor periculoase.
Toate produsele chimice utilizate sau livrate (aprovizionate) vor fi însotite
de: Fisa Tehnica de Securitate Individuala si de Certificatul de Conformitate
si Garantie. Acestea vor fi disponibile la locul de utilizare, cu indicarea
riscurilor de accidentare si imbolnaviri profesionale si cu masurile
corespunzatoare pentru prevenirea si eliminarea ac estor riscuri.
6.9. MIJLOACE INDEPENDENTE DE PROTECTIE :
– Antreprenorul are obligatia mentinerii in buna stare a acceselor, amenajărilor si
mijloacelor de protectie colectiva folosite in activitatile/procesele proprii.
– Este interzisa desfiintarea p artiala sau totala, a acceselor, scarilor,
balustradelor, podinelor sau a oricaror mijloace de protectie colectiva, care sunt
folosite in comun, fara instiintarea prealabila a coordonatorului SSM pe durata
realizarii lucrarii.
– La solicitarea in scris a an treprenorului, beneficiarul va preda acestuia
planurile cuprinzând traseele de conducte si liniile de energie electrica
existente in zona de lucru. In cazul in care aceste planuri nu exista , partea
care va executa sapaturi in zona de lucru, va efectua sondaje pentru stabilirea
exacta a traseelor utilitatilor din zona.
– Daca in zona de sapare/excavare exista alte retele de utilitati publice (cabluri
electrice sub tensiune, cabluri de telefonie, conducte de gaz, conducte de
termoficare, etc.) antreprenorul va instrui lucratorii participanti la lucrare asupra
metodelor ce trebuie folosite pentru a fi feriti de accidente iar lucrarile se vor
desfasura sub supraveghere tehnica permanenta a persoanei desemnate sa
conduca lucrarile si a reprezentatilor furniz orilor utilitatilor respective.
– inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se va analiza studiile geologice si
hidrologice intocmite la elaborarea proiectului, pentru a se cunoaste natura si
stratificatia terenului, posibilitatile de alunecare a straturilor, existenta si nivelul
apelor subterane si va lua masurile de sprijinire a malurilor in consecinta, in
vederea utilizarii in mod pertinent a mijloacelor de protectie colectiva
– in toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de
protectie specific (casca, centura de siguranta, manusi de palmare, salopeta,
pantofi/bocanci,etc), pe care este obligat sa -l poarte in tot timpul lucrului si
pana la parasirea teritoriului santierului. Executarea unor lucrari, ca armări,
cofraje, turnări de betoane si confecții metalice etc., pe timp de noapte, se
poate face cu luarea unor masuri de:
o iluminat corespunzator, care sa asigure o vizibilitate perfecta pe intreaga
suprafata a zonei de lucru;
o dotare a personalului ce lucreaza cu mijloacele de ridicat cu echipament
de protectie reflectorizant;
o actionare a dispozitivului de semnalizare acustica la orice miscare a
mijlocului de ridicat;
o dotare cu lumini a mijlocului de ridicat;
o iluminare locala cu lampi portabile a zonelor de lucru;
o iluminare separata a locurilor de depozitare a materialeler si elementelor
de constructii ce se manipuleaza;
o iluminare corespunzatoare a cailor de acces.
Personalul lucrator va avea aviz medical ca e apt pentru lucru de noapte și la
lumina artificiala.
6.10. LUCRARI EXECUTATE PE TIMP FRIGUROS:
In perioadele cu temperaturi scazute extreme conducatorii locurilor de munca
trebuie sa asigure urmatoarele masuri minimale pentru mentinerea starii de
sanatate a salariatilor care lucreaza in aer liber:
a) distribuirea de ceai fierbinte in cantitate de 0,5 -1 litru/persoana/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in
care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator;
c) asigurarea echipamentului individu al de protectie.
In cazul in care temperaturile extreme se mențin pe o perioadă de cel puțin
două zile consecutive, si nu pot fi asigure masurile minimale prevazute mai sus,
pot fi luate, după caz, următoarele măsuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru;
b) eșalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 și după ora
17,00;
c) întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuității activității în
locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă.
Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de eșalonare a zilei de lucru sau
de întrerupere colectivă a lucrului se vor stabili odată cu luarea acestor masuri.
Prezentele reglementari au caracter orientativ, conducatorii locurilor de munca
putand lua orice măsuri, altele decât cele prevăzu te în ordonanța de urgență, in
vederea asigurarii protecției persoanelor care lucrează în condiții de temperaturi
extreme.
Temperaturile scazute, sub 5° C, au ca efecte principale:
incetinirea proceselor de priza si intarire a betonului
distrugerea structurii interne a betonului
Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de
temperatura pana la – 10° C, luându -se masuri pentru crearea unui rost de lucru.
Dupa punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o
temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la
compresiune a betonului de 50 daN/cm2.
De regula, pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros este necesara
elaborarea de proiecte tehnologice pentru lucrarile ce se vor execut a.
Se vor proteja elementele de beton cu învelisuri termoizolante, sau se va avea
in vedere protejarea intregii zone de lucru.
La temperaturi joase:
este interzisa aplicarea tencuielilor pe suprafete inghetate sau daca exista
pericolul ca tencuiala sa inghete inainte de intarire
in cazul in care este totusi necesar sa se lucreze si pe timp friguros, se vor lua
ia masurile speciale prevazute in C 16/84 – normativ pentru realizarea pe timp
friguros a lucrărilor
6.11. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETOA NELOR SI MORTARELOR:
Transportul betonului in santier trebuie efectuat astfel incat sa se previna
pierderea componentilor, segregarea sau contaminarea betonului (cu alte
materiale transportate anterior).
Este interzisa descarcarea pe pamant a betonului si mutarea acestuia cu
lopata in cofraj.
Indiferent de distanta si de miljocul de transport folosit, operatia de transport
se va face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii:
· pastrarea intacta a compozitiei;
· asigurarea omogenitat ii, respectiv evitarea segregarii interioare sau
exterioare;
· limitarea duratei de transport;
· reducerea la maximum a manoperei si a incarcarilor – descarcarilor.
Pastrarea intacta a compozitiei
Aceasta conditie presupune ca mijloacele de transport sa fie etanse pentru
a nu se permite pierderea laptelui de ciment si pe de alta parte, pe timp de arsita
sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km,
suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata cu fol ii sau prelate din cauciuc,
astfel încât sa se evite schimbarea caracteristicilor betonului ca urmare a
modificarii continutului de apa din amestec.
Asigurarea omogenitatii si evitarea segregarii interioare sau exterioare
In timpul operatiilor de transp ort, datorita socurilor si vibratiilor ce depasesc
anumite limite se produce ruperea coeziunii dintre componentii betonului.
Pentru a preveni fenomenele de segregare interioara
si exterioara pe timpul transportului, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face
cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu
autobasculante cu bena, amenajate corespunzator;
transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,
sau tombe roane.
Limitarea duratei de transport a betonului
Aceasta conditie este obligatorie pentru a se asigura începerea prizei
betonului dupa punerea în lucrare a sa.
Durata maxima posibila de transport depinde în special de compozi¡ia
betonului (cantitatea de apa, tipul si cantitatea de ciment, existenta unor aditivi
etc.) si de factori externi (temperatura si tipul mijlocului de transport).
Durata de transport nu poa te depåsi valoarile orientative prezentate mai jos,
pentru cimenturi de clase 32,5 / 42,5 decât daca se utilizeaza aditivi întârzietori de
priza si intarire.
Durate maxime transport cu autoagitatorul
· Ciment 32,5 – temp. beton (100< t < 300 ) – max. 50 minute;
· Ciment 32,5 – temp. beton ( t < 100 ) – max. 70 minute;
· Ciment ³ 42,5 – temp. beton (100< t < 300 ) – max. 35 minute;
· Ciment ³ 42,5 – temp. beton ( t < 100 ) – max. 50 minute;
Transportul pana la obiect se face pe o rizontala, de regula la distante
mai mari de 1000 m, cu mijloace de transport auto.
In cazul transportului cu autobasculante (nerecomandat), durata maxima se
reduce cu 15 minute fata de limitele din tabelul de mai sus.
In cazul în care nu se poate respect a durata maxima de transport (în
general pentru distante mai mari de 8 km), se procedeazå la transportul cu
autobetoniera a amestecului uscat (toti componentii betonului mai putin apa se
amesteca la o statie de prepararea betonului si apoi amestecul uscat se descarca
în toba autobetonierei).
In general se recomanda ca temperatura betonului proaspat, înainte de
turnare, sa fie cuprinsa între (5 -30)0 C.
6.12. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR PE DURTA
EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII:
– La locurile de munca la care normele PSI impun obtinerea permisului de lucru
cu foc deschis este obligatoriu sa obtina permisul de lucru cu foc si sa asigure
toate conditiile de prevenire si stingere a incendiilor impuse de norme si permis.
– Lucrarile cu foc deschis (sudare, taiere, lipire) efectuate se vor face numai de
persoane calificate, autorizate, experimentate si instruite.
– Operatiunile cu foc deschis se vor executa numai dupa ce s -a asigurat ca au
fost luate toate masurile pentru instruirea personal ului propriu, pentru
pregatirea locului unde se desfasoara operatiunea cu foc deschis si a
controlului dupã terminarea lucrãrii.
– Este obligatorie utilizarea e chipamentelor si aparatelor pentru efectuarea
lucrarilor cu foc deschis în buna stare de functiona re.
– Toate echipamentele si aparatele de sudura folosite la efectuarea operatiunilor
cu foc deschis trebuiesc întretinute si verificate în conformitate cu instructiunile
furnizorului conform prevederilor art. 102 din Ordinul nr 163 din 28 februarie
2007 pr ivind Normele Generale de stingere a incendiilor.
– Locurile de munca unde exista pericol de incendiu vor fi dotate cu mijloace de
stingerea incendilor, conform normelor in vigoare, prin grija executantilor.
– Mijloacele de stins incendiu vor fi intretinute si verificate regulat prin grija
detinatorilor.
– Lucratorii din santier vor fi informati operativ despre schimbarea conditiilor de
lucru sau despre executarea unor activitati care pun in pericol securitatea ori
sanatatea lucratorilor.
6.13. INSTALATII DE ALIM ENTARE CU APA PENTRU STINGEREA
INCENDIILOR:
Conform scenariului de securitate la incendiu, obiectivul trebuie protejat de
hidranti exteriori, debitul de apa necesar stingerii incendiilor este de 10 l/s conform
anexei 7 din P118/2 -2013.
In incinta statiei de epurare, la 20 m pe reteaua stradala de apa rece exista
montat un hidrant suprateran.
Acest hidrant exterior asigura un debit necesar stingerii incendiilor de 10 l/s.
Executantii trebuie sa fie dotati cu accesoriile necesare pentru trecerea
apei (role de furtun, tevi de refulare etc.), astfel incat sa se asigure debitul de apa
si presiunea necesara pentru interventia la nivelul cel mai inalt, conform
prevederilor P118/2 -2013, art.6.5, 6.7.
Accesoriile de interventie se vor pastra in panouri PSI (pichete) montate
langa cladire.
Pe parcursul executiei lucrarilor se vor respecta cu strictete Normele
generale de prevenire si stingere a incendiilor si normele specifice de prevenire a
incendiilor pentru activitati cu factor de risc ridic at privind producerea incendiilor
sau exploziilor (lucrari de sudura, lucrari in spatii in care pot aparea degajari de
gaze inflamabile).
Se va supraveghea functionarea tuturor instalatiilor de stingere si limitare a
incendiului cu hidranti exteriori di n incinta sau prin incheierea unei conventii cu o
firma specializata in acest tip de instalatii.
6.14. LUCRARI DE ORGANIZARE PE SANTIER:
Obligatii privind amplasamentul:
Executarea lucrarilor va incepe numai dupa delimitarea p e planul de situatie al
Statiei de Epurare Eforie Sud a suprafetei pe care se executa lucrarea (inclusiv
stabilirea si marcarea traseelor de acces, a zonelor de depozitare a materialelor, a
suprafetelor pentru organizarea de santier), stabilita pe baza de proces -verbal,
incheia t intre parti (beneficiarul lucrarii si executantul lucrarii).
Partile implicate in realizarea lucrarii se vor informa reciproc, prin reprezentantii
numiti prin decizie ca responsabili/coordonatori SSM pe durata realizarii lucrarii.
Orice modificare intervenita se va comunica imediat celeilalte structuri
organizatorice.
Spațile si facilitatile destinate organizarii de santier:
Organizarea santierului de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de
securitate si de igiena a muncii.
Amplasarea pe teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a
depozitelor, a rampelor de descarcare, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a
grupurilor sociale pentru muncitori trebuie sa fie in concordanta cu toate normele
care asigura securitatea și sănătate în muncă.
Se va evita amplasarea grupurilor sociale si a atelierelor de santier in imediata
apropiere a drumurilor de acces.
Numarul toaletelor va fi stabilit in functie de numarul de muncitori extimat, astfel
incat sa se asigure minim un WC la 20 de lucratori.
Prezenta femeilor in santier presupune toalete separate.
Se vor lua in calcul distantele pe care trebuie sa le parcurga un angajat de la locul
de munca pana la zona unde sunt amplasate grupurile sanitare , daca acesta este
prea mare ( presupune o deplasare cu o durata mai mare de 10 minute ) se va lua
in calcul amplasarea unor toalete ecologice in zonele de lucru.
Se vor asigura spatii special destinate (vestiare) pentru schimbarea hainelor si
odihna in timpul pauzelor de lucru. Aceste spatii vor avea posibilitate de incalzire
in siguranta pe timp nefavorabil.
Se vor organiza spatii pentru spalat pe maini, dotate corespunzator cu apa
curenta, (minim 20litri/om), sapun etc.
Se vor amenaja spatii inchise pentru servirea me sei. Sala de mese va fi pastrata
curata, blaturile meselor trebuie sa fie usor de curatat, se va asigura un sistem de
incalzire pentru timp friguros.
Organizarea primului ajutor
Se va organiza cel putin un punct de prim ajutor dotat cu toate materiale necesare:
medicamente, dezinfectante, targa pentru transportul ranitilor etc.
Se vor instrui toti angajatii cu privire la conduita pe care trebuie sa o adopte in caz
de accident si cui sa se adreseze.
Caile de acces pana la punctul de prim ajutor din cad rul santierului trebuie sa fie in
permanenta libere pentru a se asigura patrunderea ambulantelor.
Controlul accesului pe santier si procedura de primire a personalului
Este interzis accesul oricarui vizitator in incinta șantierului fara autorizatie de la o
persoana din conducerea șantierului sau de la coordonatorul pe linie de securitate
și sănătate în muncă la nivelul lucrarii.
Vizitatorii care au obtinut acordul sa intre in lucrare vor purta obligatoriu
echipamente de protectie individuala.
Toate soci etatile vor fi obligate sa informeze postul de control asupra tuturor celor
care au acordul lor de a intra in șantier, le vor lua datele personale si vor informa
conducerea santierului sau coordonatorul pe linie de securitate și sănătate în
muncă.
Toate s ocietatile contractoare vor trebui sa furnizeze listele cu muncitorii ce
lucreaza in șantier.
Fiecare presoana care intra in șantier trebuie sa cunoasca :
– modul de circulatie in șantier
– riscurile la care se expune
– conduita in caz de accident
– locul unde se acorda primul ajutor
– regulile pe care trebuie sa le respecte astfel incat sa nu sufere accidente.
Nerespectarea acestui punct va putea antrena o excludere provizorie sau definitiva
a persoanei desemnata pe linie de securitate și sănătate în muncă a respectivei
societati sau chiar a societatii , aceste decizii pot fi luate de catre Managerul de
Proiect si Coordonatorul pe Linie de Securitate si Sanatate in Munca.
Identificarea personalului
O identificare specifica santierului va fi pusa in practica de a recunoaste
persoanele cu autorizatie de acces:
– Va fi obligtorie purtarea vizibila a ecusonului de identificare pe durata desfasurarii
interventiei.
– Castile ALBE vor fi rezervate personal ului din conducerea santierului
– Castile ALBASTRE sunt rezervate vizitatorilor – niei o societate nu are dreptul sa
le utilizeze
– Castile ROSII sunt rezervate persoanelor insarcinate cu securitatea muncii si
prevenirea accidentelor
– Castile GALBENE v or fi rezervate muncitorilor
Fiecare societate va asigura personalizarea castilor prin inscriptionare sau cu
ajutorul autocolantelor.
6.15. DRUMURILE TEHNOLOGICE
Pe toata durata realizarii lucrarii, fiecare parte implicata in realizarea lucrarii, va
respect a obligatiile ce ii revin in ceea ce priveste mentinerea santierului in ordine
si intr -o stare corespunzatoare de curatenie.
Se va respecta cu strictete obligatia privind circulatia numai pe caile de acces din
santier, asigurarea masurilor de prevenire a incendiilor in zonele de lucru, precum
si interzicerea fumatului in alte locuri decat cele special amenajate in acest scop.
Conducatorii locurilor de munca vor verifica si se vor asigura ca personalul din
subordinea sa respecta cu strictete c aile de acces sau de circulatie indicate.
Se va asigura atat s emnalizarea riscurilor de la locurile de munca cat si
semnalizarea rutiera.
Toate c aile de circulatie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe si rampele de incarcare
trebuie sa sa fie accesibile, sa fie calculate, plasate si amenajate astfel incat sa
poata fi utilizate usor, in deplina securitate si in conformitate cu destinatia lor, iar
lucratorii aflati in vecinatatea acestor cai de circulatie sa nu fie expusi riscului de
electrocuta re sau riscului de a fi loviti de autovehicule.
Toate c aile care servesc la circulatia persoanelor si/sau a marfurilor, precum si
cele unde au loc operatiile de incarcare sau descarcare sa fie dimensionate in
functie de numarul potential de utilizatori s i de tipul de activitate
Pentru cazul in care sunt utilizate mijloace de transport pe caile de circulatie, se va
asigura o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protectie adecvate
pentru ceilalti utilizatori ai locului.
Toate caile de circula tie destinate vehiculelor sa fie amplasate astfel incat sa existe
o distanta suficienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.
Vor fi semnalizate in mod vizibil zonele periculoase si vor lua masuri
corespunzatoare pentru a proteja lucratorii sa patrunda in zonele periculoase.
Pe planul de situatie al incintei in care are loc lucrarea vor fi trecute zonele in care
sunt interzise lucrarile cu foc deschis.
Accesul și deplasarea în incinta șantierului
Circulatia auto în incinta santierului se va face folosind un sistem de cai de
circulatie interioare separate pentru utilaje si pietoni.
Se vor realiza semnalizari speciale care sa indice cert pentru cine este destinata
zona de deplasare (auto/pietoni) s i bariere care sa impiedice patrunderea utilajelor
in zonele de deplasare a pietonilor.
Intersectiile dintre caile de acces din santier vor fi semnalizate pentru a se atrage
atentia celor care implicati in activitatea din șantier.
Se va verifica zilnic:
– daca au aparut denivelari pe caile de acces;
– daca s -au format acumulari de praf;
– daca semnalizarile de securitate de securitate au fost deplasate, rasturnate sau
deteriorate.
Pentru mijloacele auto se va impune o viteza maxima de deplasare de maxi m 10
Km /h., marcata prin indicatoare atat la intrare cat si in interiorul șantierului.
Daca se executa manevre riscante (intoarceri, mers cu spatele etc.) vehiculele sau
utilajele vor fi pilotate. Persoanele care fac acest lucru trebuie sa se amplaseze i n
zone in care pot fi vazute de catre conducatorul autovehiculului sau utilajului si pot
vizualiza zona de manevra astfel incat sa previna patrunderea persoanelor sau
altor utilaje. In cazul observarii unui pericol vor semnaliza imediat oprirea
manevrarii autovehicolului sau utilajului. Conducatorul vehiculului sau utilajului nu
va incepe/relua manevrele decat dupa ce a primit semnalul de la persoana care il
piloteaza.
Zonele de stationare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special.
Autovehic ulele si utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute. In timpul
stationarii acestea vor avea in mod obligatoriu motorul oprit si vor fi imobilizate
adecvat. (cu frana de stationare sau cale de blocare).
Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu
cheile in contact.
Este cu desavarsire interzisa manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de catre
persoane necalificate corespunzator.
Este obligatorie amenajarea unui spatiu unde fiecare autovehicul sau utilaj care
iese din șantier sa fie curatat de noroi pe roti. Apa rezultata in urma spalarii trebuie
sa respecte conditiile de protectia mediului, (filtrare, decontaminare )
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea și execuția deznisipatorului orizontal longitudinal din Stația de epurare Eforie Sud Îndrumător proiect, Student, Prof. dr. ing. Ichinur… [605471] (ID: 605471)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.