Salagean Ghizela Ana Maria Managementul ​ ​ Cercetarii. ​ ​​ Science ​ ​ [605426]

Salagean Ghizela Ana Maria

Managementul


Cercetarii.

​​
Science


education

Oamenii


au


dezvoltat


multe


idei


interconectate

​ș
i


validate


despre


lumea


fizică,


biologică,


psihologică

​ș
i


socială.


Aceste


idei


au


permis


genera
ț
iilor


succesive




ob
ț
ină


o


în
ț
elegere


din


ce


în


ce


mai


cuprinzătoare

​ș
i


mai


fiabilă


a


speciei


umane

​ș
i


a


mediului

său.


Mijloacele


utilizate


pentru


dezvoltarea


acestor


idei


sunt


modalită
ț
i


particulare


de

observare,


gândire,


experimentare

​ș
i


validare.


Aceste


modalită
ț
i


reprezintă


un


aspect


fundamental


al


naturii

​ș
tiin
ț
ei

​ș
i


reflectă


modul


în


care

​ș
tiin
ț
a


tinde




difere


de


alte


moduri


de


cunoa
ș
tere.

Nature


of


science


(NOS)


este


o


componentă


critică


a


educa
ț
iei

​ș
tiin
ț
ifice


care

îmbunătă
ț
e
ș
te


în
ț
elege rea


elevilor


cu


privire


la


conceptele

​ș
tiin
ț
ifice

​ș
i


le


permite





ia

decizii


în


cuno
ș
tin
ț
ă


de


cauză


cu


privire


la


problemele


personale

​ș
i


sociale


bazate


pe

ș
tiin
ț
ă.


NOS


este


derivat


nu


numai


din


cele


opt


practici

​ș
tiin
ț
ifice


delimitate


în


cadrul

Framework


for


K–12


Science


Education


(2012),


dar

​ș
i


din


decenii


de


cercetări


care

sus
ț
in


diferitele


forme


de


colectare


sistematică


de


informa
ț
ii


prin


observa
ț
ii


directe

​ș
i

indirecte


ale


lumii


naturale

​ș
i


testarea


acestor


informa
ț
ii


prin


diferitele


metode


de

cercetare


utilizate


în

​ș
tiin
ț
ă,


precum


descriptive,


corela
ț
ionale

​ș
i


proiecte


experimentale.

To
ț
i


profesori
de
​ș
tiin
ț
e
exacte
​ș
i


cei


implica
ț
i


în


predarea

​ș
i


învă
ț
area

​ș
tiin
ț
elor


ar


trebui





aibă


o


perspectivă


comună


exactă


asupra


naturii


cuno
ș
tin
ț
elor

​ș
tiin
ț
ifice

​ș
i





recunoa scă


faptul





NOS


ar


trebui


învă
ț
at


în


mod


explicit


alături


de


practici

​ș
tiin
ț
ifice

​ș
i


ingin ere
ș
ti,

idei


de


bază


disciplinare

​ș
i


concepte


transversale.

Implicarea


elevilor


în


procesele


de


învă
ț
are


joacă


un


rol


crucial


în


facilitarea


dezvoltarii


intelectuale.


În


special


în


licee,


profesorii


ar


trebui





aleagă


strategii


de


predare


care


favorizeaza


implicarea


studen
ț
ilor.


O


sugestie


de


aplicatie


in


cadrul


cursurior


de


fizica,


cat


si


biologie


poate


fi


combinarea


fenomenelor


acustice


cu


efectele


fiziologice


ale


organismului,


si


anume


studierea


ritmului


cardiac


prin


ascultarea


directa


a

batailor


inimii


percepute


cu


ajutorul


unui


stetoscop


si


interpretate


printr-o


phonocardiograma.


Atfel


in


cadrul


experimentului


elevii


pot


sesiza


ca


atunci


cand


un

stetoscop


este


a
ș
ezat


pe


piept


in


zona


inimii,


pot


apărea


sunete


provenite


din


inimă


direct
auzite.


Aceste


vibra
ț
ii


sonore


pot


fi


captate


printr-un


microfon


si


cu


ajutorul


unui


traducator


electric


de


semnale,


in


cazul


nostru

cu
ajutorul

telefonul

ui

se


poate


realiza


o


fonocardiogramă.


Acest


studiu

ii


ajuta


pe


elevi


nu


doar


sa


inteleaga


procesul


fizic


petrecut,


adica


proagarea


sunetunui


in


mediu,


ci


si


sa


perceapa


diferentele


dintr-un


ciclu


cardia.

Salagean Ghizela Ana Maria

Figura
1.
Trei
dispozitive
de
achizitie
de
semnal
acustic
a)
sunetul
este
captat

cu
ajutorul
unui
stetoscop
legat
de
microfon
printr-un
tub
de
plastic,
b)
capul

stetoscopului
este
ata
ș
at
direct
microfonului,
c)
microfonul
este
ata
ș
at
pe
suprafa
ț
a

corpului cu ajutorului unui plasture

In


cursul


unui


ciclu


cardiac


datorita


circulatiei


sangelui,


inima


produce


un


sunet


ritmic,


care


se


manifesta


fie


prin


accelerari,


fie


prin


decelarari


a


sangelui


in


sistemul


circulator.

Cu


ajutorului


unui


sistem


de


inregistrate


putem


achizitona


o


fonocardiograma,

asemanatoare


cu


cea


unei


electrocardiograme.

Figura 2. Fonocardiograma simplificata a batai inimii

Semnalele
percepute
în
fonocardiograma
sunt
reprezentate
de
bataile

inimi,amplitudinile
căreia
depinde
de
pozi
ț
ia
stetoscopului
pe
suprafa
ț
a
pieptului.

Aceasta
aplicatie
poate
ajuta
la
aflarea
frecven
ț
ei
cardiace,
astfel
putand
detecta

probleme
de
aritmie
ale
persoanei
“examinate”.
În
general,
mai
mul
ț
i
factorii

complică
colectarea
sunetului
din
mediu
înconjurător.
În
cazul
nostru
varia
ț
ia
ritmului

cardiac,
zgomot
de
fond,
sunetele
datorate
respiratiei
ș
i
zgomotele
produse
prin

mutarea stetoscopului pe suprafa
ț
a corpului.

Salagean Ghizela Ana Maria

A
ș
adar,
aceasta
aplicatie
fizica
poate
reprezenta
o
metodă
de
învă
ț
are

alternativa,
prin
care
elevii
pot
sa
perceapa
mai
u
ș
or
atat
fenomenul
fizic
petrecut,

propagarea undelor sonore, cat
ș
i natura biologică a organismului uman.

Bibliografie

[1]
Real-life
physics:
phonocardiography,
electrocardiography,
and
audiometry

with
a
smartphone,Lars-Jochen
Thoms,
Faculty
of
Physics,

Ludwig-Maximilians-Universit¨at
M¨unchen,
Theresienstr.
37,
80333
Munchen,

Germany

[2]
Beat-to-beat
systolic
time-interval
measurement
from
heart
sounds
and

ECG

R
P
Paiva1,
P
Carvalho1,
R
Couceiro1,
J
Henriques1,
M
Antunes2,
I
Quintal3

and
J
Muehlsteff4
Published
19
January
2012

2012
Institute
of
Physics
and

Engineering in Medicine

[3]
From
Phonomecanocardiography
to
Phonocardiography
computer
aided
J

Granados1
,
F
Tavera1
,
G
López2
,
J
M
Velázquez1
,
R
T
Hernández1
and
G
A

López1 1Universidad Autónoma Metropolitana Azcapotzalco, México

[4]


Science for All Americans


Chapter 1: The nature of the science

Similar Posts