Programul de studii: ASISTEN ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [605419]

Programul de studii: ASISTEN ȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Particularități clinico -biologice și de îngrijiri medicale în gripă la
copii
(Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov, 2017 -2018)

LUCRARE DE LICENȚĂ

Autor: Alexandra -Gabriela VÎLCAN

Coordonator: grad didactic Maria Elena COCUZ

Brașov, 2019

CUPRINS
PARTEA GENERAL Ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..3
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….3
2. Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
3. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
4. Etiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
5. Epidemiologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..6
6. Patogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 8
7. Tablou clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….9
7.1. Forme clinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
7.2. Complicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
8. Diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
8.1. Diagnostic diferențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
9. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14
10. Profilaxie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 23
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 23
I. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
II. Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
III. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
IV. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 53
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 55
2.1. Prezentarea cazurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 55
2.2. P lan de îngrijiri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 55
2.3. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 64
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 65

3
PARTEA GENERAL Ă

1. Introducere
Importan ța efectuării studiului
În această lucrare am dorit să evidențiez importanța particularități ilor clinico -biologice a
copiilor cu gripă, precum și îngrijirile medicale acordate lor.
Gripa este o boală virală ce afectează o parte semnificativă a populației pediatrice, în special
în timpul iernii – primăverii, ducând la un număr spor it de spitalizări și îngrijiri medicale de
urgență. Diagnosticarea precoce a pacienților este, de asemenea, importantă pentru a limita
răspândirea virusului și pentru a întârzia apariția complicațiilor prin tratament.
Acest studiu este de tip retrospectiv cuprinzând un lot de 195 de pacienți pediatrici, pe
perioada 2017 -2018, din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.

2. Definiție
Gripa este una dintre icele mai frecvente iși importante cauze ale infecți ei acute de cale
respiratorie superioară la nivel mondial. „Virusurile gripale sunt extrem de contagioase și pot
provoca epidemii sezoniere, care se manifestă ca o boală febrilă acută cu grade variabile de
severitate, de la oboseală ușoară până la insufici ență respiratorie și deces ”. (Brook 2018)
Virușii gripali provoacă o gamă largă de boli respiratorii responsabile de morbiditate și
mortalitate semnificativă la copii. Virușii gripali provoacă boală epidemică (tipurile A și B ale
virusului gripal) și boal a sporadică (tip C) la om. (Brook 2018)

3. Istoric
Infecția cu gripă cauzează o povară semnificativă a bolii în fiecare an la populația pediatrică
din întreaga lume. Atât copiii sănătoși cât și bolnavii cronici pot cădea pradă complicațiilor fie din
cauza virusului însuși, fie a infecției bacteriene secundare . (Kondrich și Rosenthal 2017), fiind
printre cele mai frecvente cauze ce determină boala respiratorie acută. (Kumar 2017)

4
Infecția cu virusul gripal are o distribuție globală și o transmisibilitate ridicată.
Aproximativ un sfert din copii sănătoși din alte țări care dezvoltă gripă sau boli
asemănătoare gripei au și alte complicații inclusiv pneumonie, otita medie, complicații neurologice
și deces ( Gill et al., 2015)
Virusurile gripale sunt unice în capacitatea lor de a provoca epidemii anuale recurente și
pandemii mai puțin frecvente, ajungând la aproape toate grupele de vârstă într -o perioadă scurtă de
timp.
Epidemiile de gripă au fost descrise aproape de la începutul istoriei. Deși descri erile
complete au început în secolul al 16 – lea, înregistrări istorice de gripă și simptome asemănătoare
gripei au fost făcute de Hipocrate în secolul al 5 – lea î.Hr.
Epidemiile apar de obicei brusc fără avertisment, infectând un procent mare de persoa ne și
dispar după câteva săptămâni sau luni. Mai dramatic este atunci când apar pandemiile gripale,
acestea apar brusc într -o anumita zona geografica, infectând milioane de persoane si provocând un
număr mare de decese. (Rourke 2018) Pandemia de "mare gri pă" din 1918 rămâne cea mai gravă
izbucnire a bolii infecțioase din istorie. (Hutchinson 2018 )
De la pandemia din 1918 -1919 ( numită și gripa spaniolă), rata mortalității la pacienții care
au contactat virusul gripal a fost mai mică de 0,1%. Deși rata mo rtalități gripale, din zilele noastre,
este dramatic mai scăzută, 1 din 1.000 de persoane decedează datorită complicațiilor determinate
de virus. (Steven 2018)
Gripa este unic printre viruși, în capacitatea sa de a varia. Datorită variației antigenice,
sa dovedit imposibilă controlul gripei prin vaccinare, iar variația virulenței și transmisibilitatea
influențează răspândirea și severitatea epidemiilor de gripă. Această variație este cauzată de
schimbările de secvență în genele virusului. (Potter 2001)

5
4. Etiologie
Virusurile gripale ARN, aparțin familiei Orthomyxoviridae, încadrate în genul
Orthomyxovirusuri, fiind subdivizate în tipurile A, B și C. Ele se bazează pe diferențele antigenice
ale nucleoproteinelor (NP) și proteină matriceală (M1).(Alexandrescu 2010) Au aspect polimorf,
formă sferică, ovală sau chiar filamentoasă, cu diametrul de 80 -120nm. (Rebedea 2000)
Genomul virusului este alcătuit din opt segmente de ARN monocatenar acoperit de
nucleocapsid. Împreună, acestea c onstruiesc ribonucleoproteina (RNP), și fiecare segment codifică
o proteină importantă din punct de vedere funcțional:
1. Proteina polimerază B2 (PB2);
2. Proteina polimerază B1 (PB1);
3. Proteina de polimerază A (PA);
4. Hemaglutinina (HA sau H);
5. Proteina nucleo -capsidă (NP);
6. Neuraminidaza (NA sau N);
7. Proteina matricei (M): M1 construiește matricea (numai în virusurile gripale A), M2
acționează ca o pompă de canal ionic pentru a reduce sau menține pH -ul endosomului;
8. proteine nestructura le (NS). (Yi -ying et al. 2012)
ARN polimerază activă, care este responsabilă pentru replicare și transcripție, este format
din PB2, PB1 și PA. (Yi -ying et al. 2012)
Anvelopa este de tip dublu lipidic prezentând două antigene glicoproteice (hemaglutinina,
neuraminidaza) și un strat intern care conține proteinele matrice (M1, M2). (Kasper et al. 2015)
Aceste componente permit replicarea și eliberarea ulterioară a virusului, ceea ce duce la răspândirea
acestuia. (Chiotan 2011)
Hemaglutinina este responsabilă pentru fixarea particulelor virale în receptorul celular, care
permite fuziunea și penetrarea consecventă a proteinelor și genomilor virali în celulă. ( Gilbertson
et al., 2016)

6
Neuraminidaza este o glicoproteină care se găsește pe suprafața virusului, for mează o
structură tetramerică, cu o greutate moleculară de aproximativ 222.000. Are rol în degradarea
receptorilor și eliberarea virusului, odată ce a avut loc replicarea. (Wright și Webster 2001)
Când un virus de tip A prezintă hemaglutinina sau neuramin idaza diferită de cea circulantă
în prezent la populația infectată este denumită „variabilitate antigenică majoră” („shift”), cu
producere de subtipuri virale. (Kamps et al. 2006) „Alunecările antigenice ” („drift”) determină
apariția de noi tulpine virale” (Rebedea 2000) prin variabilitate genetică minoră și este explicația
pentru epidemiile de gripă. (Kamps et al. 2006)

5. Epidemiologie
O caracteristică a activității gripei sezoniere constă în faptul că aceasta duce la decese
excesive sau "ascunse". ( Vida l et al., 2018 ) Deși epidemiile de gripă apar aproape în fiecare an,
ratele și severitatea bolilor cauzate poate varia substanțial de la an la an. Severitatea epidemiile
anuale sunt determinate de mai mulți factori, inclusiv de tipurile, subtipurile și tul pinile virusurilor
circulanți și a nivelului anticorpilor în populația generală. ( WHO Global Influenza Surveillance
Network 2011 ) Principali determinanți antigenici ai virusurilor gripale A și B sunt glicoproteinele
de suprafață (hemaglutinina și neuraminidaza). (Almeida et al., 2014)
Epidemiile de gripă de severitate variabilă au apărut sistematic la fiecare 1 până la 3 ani,
predominant în timpul iernii. Pandemiile de gripă, care afectează un număr mare de populație, au
apărut ne regulat, de obicei de la 30 la 40 de ani.
Focarele de gripă interpandemică urmează, în general, un curs previzibil. Încep brusc,
atingând un vârf la 2 -3 săptămâni și are o durată totală de 5 până la 10 săptămâni. ( Monto 2008 )
Virusul gripal de tip A prezintă în structură 8 segmente de ARN, 11 proteine, are o evoluție
genetică de tip antigen „shift” și „drift” ceea ce determină atât apariția de epidemii cât și de
pandemii.
Virusul gripei C prezintă numai 7 segmente genomice ( 9 proteine), iar suprafața sa poartă
numai o glicoproteină și are o patogenitate scăzută la om.

7
Virusul gripal B prezintă o evoluție de tip antigen „drift” determinând doar epidemii, cu o
periodicitate la 3 -5 ani. (Almeida et al., 2014)
În plus față de oa meni, gripa infectează și o varietate de specii de animale. Virusul gripal
de tip A afectează omul, păsările, mamiferele acvatice, porci, caii. În plus, în lacurile dulci, virusul
gripei A poate rămâne în viață timp de 4 zile la 22 o C și mai mult de o lun ă la 0 o C.
Virusul gripal B afectează în mare parte specia umană, în special copii.
Infecțiile cu virusul gripal C sunt rare, de obicei provoacă infecție subclinică și afectează
în mare parte omul și porci. ( Brook 2018)
Gripa este transmisă pe cale aerogenă, prin secreții infecțioase, aceste secreții pot ifi
transferate de la io persoană la alta în mod direct și indirect. ( Lindsley et al. 2010) Prin transmisia
directă cu picături de particule mari (tuse, strănut) ( Brankston et al. 2007), neces itând un contact
strâns între sursă și persoanele destinatare, deoarece picăturile se deplasează în general numai
distanțe scurte (aproximativ ≤ 6 picioare) prin aer. Transmisia cu picături mari este modul
predominant prin care se dobândește infecția cu vi rusul gripal. (Tellier 2006 ) Transmiterea
indirectă se realizează prin transferul virusului gripal din suprafețele sau obiectele contaminat e sau
transmisia prin aer prin aerosoli cu particule mici în vecinătatea persoanei infecțioase.
Incidența bolii prezintă un model sezonier în zonele cu climă temperată, cu vârfuri bine
marcate în timpul iernii. Gripa apare în sezonul de iarna, în lunile oc tombrie -aprilie ale fiecărui an,
dar vârful incidenței de obicei are loc între decembrie și martie. Cu toate acestea, sezonalitatea de
gripă și alți viruși nu este bine înțeleasă. Se sugerează că clima poate să aibă o influență directă
asupra: supraviețuir ii virusului, transmiterii, susceptibilitatea gazdei, pe lângă asigurarea
aglomerației poporului. (Almeida et al., 2014)
Receptivitatea este universală, indiferent de vârstă, care ține cont de statusul imunitar.
(Chiotan 2011 )
Contagiozitatea începe cu o izi înaintea apariției simptomelor igripale și 7 izile de ila debutul
maladiei, până în perioada de convalescență, cu excepția copiilor care pot fi infecțioși mai mule
zile. (Iarovoi et al. 2009)

8
Pe baza studiilor epidemiologice ale gripei sezoni ere, persoanele cu irisc crescut ide
complicații ale igripei includ:
• copii cu vârsta <5 ani (în special cei cu vârsta <2 ani);
• persoanele cu boli pulmonare cronice (incluzând astmul), cardiovasculare, renale, hepatice,
hematologice (incluzând boala celulară), tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat) sau
afecțiuni neurologice și de neurodezvoltare (inclusiv tulburări cerebrale, nerv periferic și
mușchi , cum ar fi paralizie cerebrală, epilepsie, convulsii, dizabilitate intelectuală, retard
mintal, întârzi erea dezvoltării, distrofia musculară);
• persoanele cu imunosupresie, inclusiv cele cauzate de medicamente sau de infecția cu HIV;
• persoanele cu vârsta ≤18 ani care primesc terapie pe termen lung cu aspirină;
• persoanele care prezintă obezitate morbidă (adic ă, IMC ≥40).
Pentru copii, riscul complicațiilor grave provocate de gripa sezonieră este cel mai mare
dintre cei cu vârsta <2 ani, care au rate de spitalizare mult mai mari pentru complicațiile legate de
gripa comparativ cu copiii mai mari. ( Keren et al. 2005)

6. Patogenie
Protecția împotriva agenților patogeni este mediată atât de celulele imune înnăscute ( celule
dendritice, monocite , celule ucigașe naturale și neutrofile) și a limfocitelor C D4 , CD8 și B în
timpul infecției. ( Salomon și Webster 2009)
Virusul gripal trebuie să treacă prin două bariere dis tincte pentru a stabili infecția în celulă:
membrana plasmatică și membrana nucleară. (Amat et al., 2018 ) Principala țintă a virusului gripal
sunt celulele epiteliale coloide din mucoasa respiratorie. ( Kamps et al., 2006)
Ciclu de infectare se produce prin legarea hemaglutininei glicoproteice de acoperire virală
(HA) la receptorii glicani sialilați pe celulele epiteliale gazdă reprezentând etapa inițială critică a
infecției și transmiterii acestor virusuri. Virusul este apoi internalizat pri n endocitoză, urmată de
fuziunea membranelor și neacoperirea virusului. Ulterior, ARN -ul viral este transportat la nucleul
unde este supus replicării și transcripției. (Viswanathan et al., 2010) Proteinele noi sintetizate HA
și NA sunt secretate la suprafa ța celulară, în timp ce alte proteine sunt transportate la nucleu pentru
a se asocia cu transcripția sintetizată a ARN -ului viral și formarea virionilor. Acești virioni din

9
membrana celulară prezintă HA și NA la suprafață. Acțiunea neuraminidazei facilit ează eliberarea
acestor virusuri descendente din celulele gazdă care continuă să infecteze alte celule. ( Barnard et
al., 2009)
Se produc i nterferoni datorită răspunsului imunitar puternic, „dar cu deficit de imunitate
celulară”. (Rebedea 2000)
La om, replicarea virusului gripal este în general restrânsă la celulele epiteliale ale tractului
respirator superior și inferior. Exista cazuri rar e în care ARN -ul viral a fost detectat în plămâni,
intestin și splină printr -o reacție de polimerizare a transcripției reversibile, dar cu catenă pozitivă
ARN, indicând replicarea virusului. ( Uiprasertkul et al., 2005)
Histopatologic , se obser vă leziuni alveolare difuze, severe, cu diferite grade de hemoragie
alveolară, bronșiolită și traheobronșită cu un anumit grad de necroză și descuamare epitelială
bronhiolară. (Mauad et al., 2010)

7. Tablou clinic
Incubație este scurtă de 1-3 zile, având un debut brusc, uneori brutal, dominat de febră
înaltă, mialgii, frisoane, cefalee, stare generală de rău, anorexie și tuse uscată. ( Writing Committee
of the WHO Consultation on Clinical 2010 )
Gripa debutează direct cu faza de stare , neexi stând perioada de invazie. (Chiotan 2011) În
această perioadă febra este persistentă, înaltă, cu aspect diafazic, de obicei cu temperaturi de peste
39°C ajungând până la 41°C, iar la copii mici se pot instala convulsiile febrile. Nou -născutul și
sugarul p ot prezenta doar febră, fără nici un alt simptom, cu asocierea de adenopatii cervicale.
(Canadian Paediatric Society Infectious Diseases and Immunization Committee 2005 ) Este prezent
sindromul algic generalizat caracterizat prin: mialgii (localizate frecve nt la nivelul membrelor
inferioare și regiunea lombosacrală), artralgii difuze, cefalee intensă la nivelul globilor oculari și
în regiunea frontală. ( Kasper et al., 2015) La copii mici se întâlnește foarte frecvent prezența de
ochi roși și dureri ale urechilor. ( Canadian Paediatric Society Infectious Diseases and
Immunization Committee 2005 ) Pot prezenta și manifestări gastro -intestinale ce cuprind greață,
vărsături, diaree, dureri abdominale, pierderea apetitului. (Friedman și Attia 2004). Sunt prezente
tulburări ale somnului, iritabilitate și chiar astenie marcată. Manifestările respiratori sunt ușoare la

10
început, iar mai târziu devenind importante (Mark et al., 2006) , caracterizându -se prin: tuse
neproductivă, disfagie, disfonie, wheezing, catar nazal, dureri retrosternale, faringe congestiv. Pot
fi asociate și manifestări cardio -vasculare prin prezenta hipotensiuni atriale și bradicardiei.
(Medfam, n.d. ).
Replicarea virală se poate localiza oriunde în tractul respirator producând traheite,
pneumonii interstițiale și laringită de tip crup. ( Kliegman et al. 2007 )
În perioada de convalescență , care durează aproximativ 1 -2 săptămâni, se diminuă
manifestăr ile generale, astenia și tusea poate persista pe perioade mai îndelungate de timp.
(Rebedea 2000 )
7.1. Forme clinice :
➢ Forma clinică severă de gripă apare la copilul mic și la copii cu afecțiuni cronice (diabet
zaharat, astm bronșic, afecțiuni cardiace).
Se caracterizează prin apariția bruscă a unui edem pulmonar lezional ce va determina
insuficiență respiratorie acută cu expectorație hemoptoică. Se poate asocia cu manifestări cardio –
vasculare (pericardită, miocardită), manifestări neurologice ( menignoenc efalită, convulsii, semne
neurologice de focar, comă), manifestări renale (insuficiență renală funcțională) și manifestări
hepatice( citoliză hepatică). La sugar apar forme severe de laringită (crup) și „afectare musculară
cu rabdomioliză și creșterea enzi melor musculare (LDH, CPK, TGO) ”. (Chiotan et al., n.d.)
➢ Forma ușoară (asimptomatică) este caracterizată prin manifestări ușoare care nu sunt
relevante pentru diagnosticul de gripă, dar care este confirmată prin teste de laborator. ( Leung et
al. 2016 )
7.2. Complicații :
1. Respiratorii (cele mai frecvente și grave complicații ale gripei): ( Ronthberg și Haessler
2010 )
➢ Laringita gripală (crup) este localizată la nivel sub -glotic, de tip edematos,
simptomele încep de obicei cu tuse lătrătoare, disfonie, wheezing, dispnee inspiratorie. Cel mai
frecvent se întâlnește la copilul mic și sugar. (Zoorob 2011)

11
➢ Pneumonia și bronhopneumonia gripală se caracterizează prin apariția rapidă a
cianozei, dispneei, tusei cu expectorație muco -sanguinolentă spumoasă. Constatările au inclus
bronșită necrotizantă, membrane hialine, hemoragie intra -alveolară, edem și inflamația interstiț ială.
(Ronthberg și Haessler 2010 )
➢ Pneumonia bacteriană secundară( de suprainfecție) este determinate, cel mai
frecvent de Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus , Haemophilus influenzae. (Gupta
et al. 2008 ) Prezintă un istoric de infecție cu gripa , urmată de 4 până la 14 zile mai târziu de
recidivă de febră, dispnee, tuse productivă și consolidare pe radiografia toracică. (Ronthberg și
Haessler 2010 )
➢ Bronșiolita virală acută apare cel mai frecvent la sugari și este caracterizată prin
apariția subfebrilități timp de două până la patru zile, congestie nazală, bătăi ale aripioarelor nazale,
rinoree, tahipnee, wheezing, dispnee, tiraj intercostal și subcos tal. În plus la sugarii mai mici de
două luni poate să apară apneea. ( Meissner 2016 )
➢ Laringotraheită la copilul mic
➢ Bronșita hemoragică (Meissner 2016 )
➢ Exacerbări ale bolilor pulmonare cronice (exacerbarea astmului) (Ronthberg și
Haessler 2010 )
2. Extrarespiratorii:
➢ Cardiace: pericardite, miocardită (Estabragh și Mamas 2013)
➢ Miozită și rabdomioliză prin creșteri ale creatin fosfokinazei care include
insuficiență renală și probleme care implică mușchii proximali ai piciorului, iar simptomele se
rezolvă, în general, în 4 -6 săptămâni. (Ronthberg și Haessler 2010 )
➢ Neurologic e: includ encefalomielita, mielita, meningita aseptică, tulburările
neurologice focale și sindromul Guillain -Barré (poliradiculonevrită). Cele mai frecvente
simptoame sunt convulsile febrile și afectează în general copii sub 5 ani. ( Newland et al. 2007)
➢ Sindrom toxico -septic (Kamps et al. 2006)
3. Suprainfecții bacteriene , cu excepția celor respiratorii:

12
➢ otite, sinuzite (Ronthberg și Haessler 2010 )
4. Complicații din cauza tratamentului :
➢ Sindromul Reye se caracterizează prin encefalopatie non -inflamatorie cu
degenerescență hepatică. Apare în timpul tratamentului febrei cu medicamente care conțin acid
acetilsalicilic (Aspirină). (Chornomydz et al. 2017)

8. Diagnostic
La copii mici, diagnosticul clinic este mai dificil, deoarece în plus față de semnele și
simptomele specifice, alte infecții respiratorii virale, febrile, apar frecvent în timpul sezonului de
gripă. Sensibilitatea diagnosticului, fiind mai mare în timpul epidemiilor de gripă reprezentând un
procent cuprins între 38 și 80%. ( Almeida et al., 2014)
Investigații nespecifice:
➢ Radiografie pulmonară în suspiciunea complicațiilor pulmonare. Acestea sunt normale
la mai mult de jumătate dintre copii cu gripă și progresează până la o boală bilaterală excesivă a
spațiului aerian în fo rmele severe. (Agarwai et al. 2009)
➢ Testele tomografice computerizate pot adăuga o perspectivă suplimentară asupra
diagnosticului și pot fi utile pentru a diferenția pneumonia primară virală de bronșiolită și
pneumoniile interstițiale. ( Rello și Pop -Vicas 2009 )
➢Hemoleucograma evidențiază leucopenie ușoară cu neutropenie și limfocitoză, iar uneori
asociere de trombocitopenie. (Yazgan et al. 2010)
În caz de suprainfecție bacteriană se vor determina modificări către leucocitoză. ( Chiotan 2011 )
➢Proteina C reactivă, VSH și fi brinogenul prezintă valori normale în formele ușoare și
medii, iar în formele severe sunt crescute. ( Chiotan et al., n.d. )
➢ Examinarea lichidului cefalorahidian în complicațiile neurologice. (Popescu et al., 2017)

13
Investigații specifice:
a) Virusologi ce:
– Cultură virală „prin propagare în celulele de mamifere sau în ouăle embrionate ”.
(Vemula et al. 2016) Virusul pot fi recoltate după 3 zile de incubare, din secrețiile noazofaringiene.
Tehnică necesită laboratoare speciale, iar din aceasta cauză se folosește pentru monitorizarea
epidemiologiei ( Kamps et al. 2006 ) cu rezultate disponibile în 2 -10 zile. ( World Health
Organization 2007 )
– Testul de imunofluorescență evidențiază virusul în secrețiile nazofaringiene.
(Vemula et al. 2016) Prezin tă sensibilitate și specificitate puțin mai mici decât izolarea virală în
cultura celulară, dar rezultatele sunt disponibile în câteva ore după depunerea specimenului, este
utilizat ca test de screening. ( Harper et al. 2009 )
– RT-PCR (reacția în lanț a polimerazei reversibile) . În prezent, aceasta este cea mai
sensibilă și specifică modalitate de testare a gripei, cu rezultate disponibile în 4 -6 ore după
depunerea specimenului. RT-PCR prezintă o sensibilitate crescută față de cultura virală, poate fi
utilizată ca un test de confirmare și este utilă pentru diferențierea rapidă între tipurile și subtipurile
de gripă. ( Harper et al. 2009)
b) Serologice:
Se referă la detectarea anticorpilor specifici virusului gripal în ser. Pe ntru a
diagnostica infecție acută, trebuie să se demonstreze o creștere de cel puțin patru ori a titrului, care
necesită atât o prelevare de sânge din perioada acută cât și una din perioada convalescentă.
Există diferite tehnici serologice pentru diagnosti cul de gripă, cele mai utilizate fiind:
– reacția Hirst (hemaglutinoinhibare)
– reacția de fixare a complementului (RFC)
– imunoteste enzimatice (ELISA) (Kamps et al. 2006)
Rezultatele nu pot fi obținute în timp util și nu vor influența managementu l clinic ,
se folosesc doar pentru cercetare. (Harper et al. 2009)

14
c) Teste rapide de diagnosticare a gripei :
Pot detecta virusurile gripale circulante în decurs de 10 -30 minute și sunt utilizate
pe scară largă în practica clinică pentru diagnosticarea g ripei. Sensibilitatea testelor rapide de
diagnosticare a gripei este relativ scăzută, aproximativ 50 -70%, iar astfel de teste sunt disponibile
numai pentru diagnosticarea virusurilor circulante. (Ito 2018 ) Cele mai multe sunt imunoteste, în
care secrețiile respiratori sunt amestecate cu substraturi care sunt impregnate cu anticorpi
monoclonali împotriva gripei A și antigene virale B. Rezultatele sunt vizualizate prin schimbări de
culoare care indică prezența sau absența antigenului viral. ( Jennings et al. 2 009)
8.1. Diagnosticul diferențial
Este forte important deoarece multe alte infecții pot prezenta simptome asemănătoare
gripei, astfel încât un număr mare de infecții acute respiratorii prezintă etiologie virale. Acestea
includ răcelile comune, provocate de numeroase virusuri, cel mai frecvent fiind
adenovirusul,virusul coxsackie, ecovirusurile, paramyxovirusurile (inclusiv diverse virusuri
paragripale), virusul respirator sincițial, metapneumovirus și enterovirus. (Almeida et al., 2014)

9. Tratament
1. Tratament igieno -dietetic:
 repaus fizic la domiciliu, în formele necomplicate, până la dispariția febrei;
 regim hidro -lacto -zaharat; ( Chiotan 2011)
 aport adecvat de lichide;
 asigurarea unui microclimat corespunzător cu temperatură și umidita te constantă;
 efectuarea gargarismelor cu ceai de mușețel pentru a asigura igiena cavității bucale;
(Chiotan et al., n.d.)
 monitorizarea temperaturii corporale;
 lenjeri a deicorp și deipat va fi schimbată ori de icâte ori este inevoie.

15
2. Tratament simptomatic:
a) Antipiretice și antialgice:
– Aspirina sau produsele ce conțin salicilici (de exemplu, subsaliciliatul de bismut)
nu trebuie administrat la nici un copil sau adolescent cu vârstă mai mică de 19 ani cu gripă
confirmată sau suspectată ca urmare a riscului de apariție a sindromului Reye. (Centers for Disease
Control and Prevention 2009)
– se poate administra Paracetamol și Algocalmin, pe cale rectală (supozitoare) sau
per os, doza fiind de 50mg/kg/zi. (Chiotan et al., n.d.)
b) Antitusive:
– în momentul prezenței tusei uscate.
– se pot administra: codeină, derivați de oxeladină (paxelatine).
c) Expectorante:
– se recomandă în momentul apariției tusei productive sau suprainfecției bacteriene.
– acetilcisteină, bromhex ină.
d) Dezobstruante nazale:
– nafazolină, efedrină, simpatomimetice asociate cu corticoizi. (Chiotan et al., n.d.)
e) Antibioterapie
– se utilizează în coinfecția sau dezvoltarea complicațiilor bacteriene. (Erlikh et al.
2010)
– suprainfecțiile b acteriene ar trebui să fie suspectate în momentul recrudescenței
febrei, febră prelungită sau deteriorarea stării clinice. ( Kliegman et al. 2007 )
3. Medicație antivirală:
Este utilizată pentru a reduce semnele și simptomele și pentru a preveni spitalizarea sau
decesul la pacienții cu boală severă. (Hsu et al., 2012) „Copiii cu vârsta mai mică de 2 ani prezintă
un risc mai ridicat de complicații legate de gripă ” și au o rată mai mare de spitalizare comparativ

16
cu copiii mai mari. Inițierea tratamentului trebuie să înceapă în primele i48 de iore de la debutul ibolii
pentru o eficacitate maximă, tratamentul nu trebuie să aștepte confirmarea de laborator a gripei.
(Centers for Disea se Control and Prevention 2009)
➢ Inhibitori de proteină M2 (Amantadina, Rimantadina):
– afectează activitatea canalului ionic prin membrana celulară ( Galvão et al.,
2014) , interferând astfel cu neacoperirea virală în timpul endocitozei. ( Garcia și Aris-Brosou 2013)
– prezintă eficacitate doar împotriva tulpinilor de gripă A.
– efecte secundare severe: tulburări ale sistemului nervos central ( confuzie,
dezorientare, tulburări de memorie, iluzii, coșmaruri, ataxie, tremor, amețeli, anxietate, ir itabilitate,
dureri de cap, tulburări vizuale, delir și halucinații), tulburări gastro -intestinale și efecte anti –
muscarinice. ( Ison 2013)
– tratamentul se administrează cât mai precoce ( în primele 48 de ore) d in
momentul debutul bolii și se administrea ză timp de 3 -5 zile.
– Doze:
 copii de 1 -9 ani: 5mg/kg/zi în două doze divizate;
 copii ≥ 10 ani (cu o greutate ≥ 45kg): 100 mg de două ori pe zi
(dacă greutatea este mai mică de 45 kg se administrează 5 mg/kg/zi în două doze). (Erlikh et al.
2010)
– Dezavantaje: potențial crescut pentru interacțiuni medicamentoase, lipsă de
activit ate împotriva gripei B, toxicitate, dezvoltarea rapidă a rezistenței. (Garcia și Aris -Brosou
2013)
➢ Inhibitori de neuraminidază (Oseltamivir, Zanamivir):
– inhibă selectiv enzimele de neuroaminidază gripală care sunt esențiale
pentru replicarea virală . (Davies 2010)
– administrarea trebuie începută în decurs de 48 de ore pentru Oseltamivir,
respectiv 36 de ore pentru Zanamivir de la debutul simptomelor. ( Shun -Shin et al., 2010)

17
– Oseltamivir se administrează pe cale orală, la copii peste un an, s ub formă
de capsule, astfel:
 copii ≤ 15 kg: 30 mg de două ori pe zi timp de 5 zile;
 copii > 15 ikg:i45 mg ide două ori ipe zi timp ide 5 zile;
 copii > 23 ikg:i60 mg ide două ori ipe zi timp de 5 zile;
 copii > 40 kg: 75 mg de două iori pe zi itimp de 5 zile;
– Zanamivir se administrează isub formă inhalatorie la copii peste 7 ani, doza
fiind de 10 mg (inhalări de 2,5 mg) de două ori pe zi timp de 5 zile. (Erlikh et al. 2010)
– Efectele adverse sunt u șoare și constau în: tulburări gastro -intestinale (cel
mai frecvent greață, vărsături, diaree, crampe abdominale) și neuropsihice (insomnie, senzație de
amețeală, concentrare slabă). (Kitching et al., 2009)

10. Profilaxie
1) Măsuri nespecifice:
 izolare a la domiciliu sau în spital;
 evitarea aglomerațiilor
 folosirea măștilor chirurgicale;
 confirmarea și raportarea cazurilor de gripă; (Perkins 2018)
 acoperirea nasului și a cavități bucale cu o batistă de unică folosință atunci când tușiți sau
strănutați, iar după folosire se aruncă și se spală mâinile cu apă și săpun;
 spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;
 curățarea și dezinfecția supra fețele, obiectele care pot fi contaminate cu germeni; (Center
for Disease Control and Prevention 2018)
2) Măsuri specifice:

18
 vaccinare antigripală
 chimioprofilaxie
Vaccinarea antigripală:
Vaccinarea împotriva gripei este principala metodă de profila xie. (Sridhar et al., 2015)
Proteinele hemaglutininice (HA) ale virusurilor circulante dobândesc rapid mutații ("drift
antigenic"), care împiedică recunoașterea acestora de către sistemul imunitar gazdă și necesită
înlocuirea tulpinilor de vaccin la fiecar e an. ( Eisfeld et al., 2014)
Vaccinul împotriva gripei sezoniere protejează împotriva a trei sau patru virusuri gripale
care se crede că vor fi cele mai frecvente în timpul sezonului de gripă. Vaccinurile trivalente au
trei componente care protejează împo triva a două tulpini ide tip iA și o itulpină de tip iB, în timp ce
vaccinurile cvadrivalente au patru componente, protejând împotriva a două tulpini de itip A și B.
(Perkins 2018)
Vaccinul trivalent cu doză standard sunt cele recomandate pentru copii, iar cel quadrivalent
standard este aprobat pentru persoanele de peste 4 ani. (Perkins 2018)
Toate persoanele cu vârsta ≥ 6 luni fără contraindicații trebuie vaccinate anual. ( Center f or
Disease Control and Prevention 2018)
În unele cazuri, copiii pot avea nevoie de două doze de vaccin gripal, inclusiv cei care au
vârsta între 6 luni și 8 ani, cei care sunt vaccinați pentru prima dată sau cei care au primit doar o
vaccinare în timpul v ieții. Când se administrează două doze la un copil, acestea trebuie să fie
distanțate cel puțin 28 de zile
Copiilor cu vârsta sub 6 luni nu trebuie să li se administreze vaccinul antigripal. Cu toate
acestea, acești copii prezintă un risc crescut de compl icații, astfel că este esențială prevenirea celor
din jurul lor. Persoanele care vor petrece timp cu un copil cu vârsta sub 6 luni trebuie să primească
vaccinul antigripal și să fie instruiți cu privire la tehnicile de prevenire, cum ar fi spălarea corectă
a mâinilor. (Perkins 2018)
Protecție importantă împotriva bolii se realizează după 1 până la 2 săptămâni după a doua
doză. ( Pickering et al., 2012)

19
Intervalul de timp recomandat pentru vaccinare este de la începutul lunii septembrie până
la sfârșitul lunii aprilie și mai mult atunci când vaccinul este disponibil și nu expiră. ( Pickering et
al., 2012)
Vaccinarea este eficientă în proporție de 50% până la 75% pentru bolile cauzate de
circulația virusurilor gripale. ( Committee on Infectious Dis ease 2017)
Este important să primească imunizare anuală persoanele cu risc crescut de dezvoltare a
complicațiilor gripale ( de exemplu, copii cu afecțiuni pulmonare, boli metabolice,
hemoglobinopatii, boli cardiace, imunosupresie sau afecțiuni neurologice și neurodezvoltare)
(Committee on Infectious Disease 2017)
Deși multe dintre vaccinurile antigripale sunt făcute cu proteină din ou, persoanele care au
o alergie la ouă pot să primească în continuare vaccinul, cu excepția celor cu antecedente alergice
severe. ( Center for Disease Control and Prevention, 2018)
1) Vaccinul cu virus viu inactivat:
Conține numai viruși uciși, neinfectați și, prin urmare, nu poate produce o infecție gripală
activă ( Pickering et al., 2012) protecția fiind „dată prin anticorpii circulanți”. (Chiotan 2011)
Este autorizat pentru utilizare la persoanele cu vârsta ≥ de 6 luni și se administrează
intramuscular. ( Pickering et al., 2012) Se recomandă injectarea vaccinului la sugarul și copilul mic
în coapsa anterolaterală, i ar pentru copii mai mari și adolescenți în mușchiul deltoid. ( Center for
Disease Control and Prevention 2018)
Cele mai frecvente reacții adverse asociate cu administrarea vaccinului sunt dureri la locul
injectării și febră. De obicei apar la 6 până la 24 de ore după imunizare, febra afectează aproximativ
10% până la 35% din copiii cu vârsta mai mică de 2 ani. Pot apărea și simptomele sistemice ușoare,
cum ar fi greața, letargia, dureri de cap, dureri musculare și frisoane. ( Pickering et al., 2012)
Vaccinar ea trebuie să fie evitată sau întârziată dacă pacientul prezintă:
 infecție respiratorie acută
 istoric al sindromului Guillain -Barré
 reacția anterioară la vaccinul gripal. ( Perkins 2018)

20
 vârsta sub 6 luni
 antecedente de hipersensibilitate (șo c anafilactic) la ou (American Academy of Pediatrics
2009)
2) Vaccinul cu virus viu atenuat
Sunt licențiate în Europa pentru copii cu vârsta ≥ de 2 ani și furnizează un răspuns imunitar
multiplu cu reacții locale și sistemice, astfel determinând răspunsuri ale celulelor T. ( Sridhar et al.,
2015)
Se administrează prin pulverizare intranazală, stimulând atât un răspuns IgA, cât și unul
IgG. ( Pickering et al., 2012)
După administrarea vaccinului, trebuie să treacă cel puțin 4 săptămâni înainte de
administrarea un alt vaccin viu. ( Pickering et al., 2012) Este contraindicat administrarea vaccinului
la:
 copii < de 2 ani
 adolescentele gravide
 copii care au primit alte vaccinuri vii în ultimele 4 săptămâni
 boală febrilă moder ată până la severă
 cei care primesc aspirină sau alți salicilați
 cei care sunt suspectați sau confirmați cu virusul imunodeficienței umane
 prezintă antecedente de sindrom Guillain -Barré
 copii ce prezintă bolii pulmonare, cardiace, metabolice
 alte condiții care le -ar plasa în mod tradițional într -o categorie cu risc ridicat
pentru gripa severă
 antecedente de hipersensibilitate (șoc anafilactic) la ou (American Academy of
Pediatri cs 2009)

21
Persoanele imunocompromise nu trebuie să primească vaccinul gripal viu
atenuat. Vaccinurile inactivate sunt în general considerate sigure pentru utilizare la astfel de
persoane. Astfel încât persoanele vaccinate recent cu virus viu atenuat ar trebui să restricționeze
contactul cu pacienți imunocompromiși grav timp de 7 zile după imunizarea. ( Pickering et al.,
2012)
Chimioprofilaxia:
Medicamentele antivirale sunt, de asemenea, importante în controlul gripei, dar nu
reprezintă un substitut pentru vaccinare. (American Academy of Pediatrics 2009)
Poate fi luată în considerare chemoprofilaxia în următoarele situații:
 protecția copiilor neimunizați cu risc sporit sau a copiilor care au fost imunizați în
urmă cu mai puțin de 2 săpt ămâni înainte de circulația gripală;
 copii cu risc crescut de infecție pentru care este contraindicat vaccinul;
 protecția copiilor imunocompromiși care nu răspund vaccinului;
 protecția copiilor imunizați cu grad ridicat de risc în cazul în care tulpina de vaccin
nu se potrivește corespunzător circulației.
Chimoprofilaxia nu interferează cu răspunsul imun la vaccinul cu virus viu inactiv, dar
persoanele imunizate cu virus viu atenuat nu trebuie să primească profilaxie antivirală timp de 14
zile după primirea vaccinului, deoarece tulpinile de vaccin sunt susceptibile la medicamente
antivirale. ( Pickering et al., 2012)
1) Inhibitori de proteină M2 (Amantadina și Rimantadină):
– Nu mai sunt utilizate pentru tratamentul și profilaxia gripei , deoarec e virusurile gripei A
circulante continuă să aibă un nivel extrem de ridicat de rezistență la aceste medicamente.
(American Academy of Pediatrics 2009)
2) Inhibitori de neuroaminidază (Oseltamivir și Zanamivir):
– Doze Oseltamivir:
 „copii ≤ 15 kg: 30 mg o dată pe zi timp de 10 zile;

22
 copii > 15 kg: 45 mg o dată pe zi timp de 10 zile;
 copii > 23 kg: 60 mg o dată pe zi timp de 10 zile;
 copii > 40 kg: 75 mg o dată pe zi timp de 10 zile ”. (Erlikh et al. 2010)
– Doze Zanamivir:
 copii ≥ 5 ani: 10 mg (inhalări de 2,5 mg) o dată pe zi timp de 10 zile (Erlikh et al.
2010)
– Sunt singurele medicamente antivirale recomandate pentru chimioprofilaxie sau
tratamentul gripei la copii. (American Academy of Pediatrics 2009)

23
PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL I
Particularități clinico -biologice și de îngrijiri medicale a copiilor cu gripă
( Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov 2017 -2018)

I. Obiective
Obiectivele propuse în cadrul acestei cercet ări au urmărit aurmătoarele aspecte: a
➢ Evaluarea date lor clinice, biologice și epidemiologice actuale ala pacienții pediatrici cu
gripă internați la Spitalul Clinic ade Boli Infecțioase aBrașov, în perioada a2017 -2018 .
➢ Evidențierea particularităților ade îngrijire medicală a pacienților ainternați pentru gripă .

II.iMaterial și metodă
Studiul efectuat este iretrospectiv observațional, iefectuat pe cazuistica Spitalului Clinic ide
Boli Infecțioase din iBrașov, datele fiind analizate din foile ide observație iclinică generală iale
pacienților pediatrici internați icu gripă îniperioada 01. 10.2017-30.04.2018.
Următoarele aspecte au fost analizate:
1. Epidemiologie:
– genul pacienților ,
– grupele de vârstă, .
– mediul de proveniență ,.
– frecvența îmbolnăvirilor, precum și repartiția lunară a acestor cazuri ,
– tipul de virus gripal implicat în îmbolnăviri,
– zile spitalizare.
2. Clinice: .
– simptomatologia clinic ă la debutul aboliia(motivele ainternării) ,
– clasific areaabolilor asociate gripei în acute și cronice .
3. Modificarea unor parametrii de laborator:
– hemoleucogr amă serică (hemoglobină, hematocrit, număr aleucocite, număr trombocite)

24
– VSH a
– fibrinogen a
– proteina C reactivă a
– teste pentru evaluarea funcției hepatice: transaminaze ( aspartat aminotransferaza – TGO , alanil
aminotransferaza -TGP )
4. Investigații imagistice:
– radiografie pulmonară
5.Tratament:
– perfuzie de reechilibrare hidro -electrolitică
– antivirale
– antibiotic e
– antitermice
– antiemetice
6. Evoluție: a
– starea la aexternare.

III. Rezultate ași discuții
În perioada a01.10.2017-30.04.2018 în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Brașov au fost
internați 1 95 de pacienți pediatrici cu diagnosticul de gripă .
Dintre aceștia 55.38% au fost de gen masculin , iar 44.62 % gen feminin . (Tabel I, Figura 1)
Tabel I. Distribuția numerică a internărilor pentru gripă în raport cu genul pacienț ilor
Gen. Număr pacienți .
Masculin 108
Feminin . 87

25

Figura 1. Distribuția internărilor ipentru gripă îniraport cu genul ipacienților
Se observă din analiza datelor că există un echilibru din punct de vedere al genului în cadrul
internărilor pentru gripă , cu un procent mai crescut pentru cel masculin, 55.38%.
• Vârstele pacienților au fost cuprinse între 0 și 18 ani. (Tab el II, Fig ura 2)
Tabel II. Distribuția anumerică a iinternărilor pentru gripă pe grupe ide vârstă .
Grupe de vârstă Număr pacienți
0 30
1-4 86
5-7 37
8-14 36
15-18 6

55.38%44.62%Gen
Masculin Feminin

26

Figura 2.iDistribuția procentuală a internărilor apentru gripă pe grupe ade vârstă

Am constatat că gripa predomină la pacienții cuprinși între 1 și 4 ani având un procent de
44.10%, dar afectează 18.97% grupa de vârstă 5 -7 ani, 18.46% grupa de vârstă 8-14 ani și 15. 38%
la grupa de vârstă 0 ani. După vârsta de 14 ani cazurile clinic manifeste sunt rare.
Grupele de risc pentru o posibilă evoluție gravă sunt reprezentate de copii cu vârsta <5 ani (în
special cei cu vârsta <2 ani) , necesitând îngrijiri suplimentare și tratament adecvat. (Keren et al.
2005)
• Pacienții internați pentru gripă au domiciliul istabil atât în imediul rural, cât și în mediul
urban . (Tab el III, Fig ura 3)
Tabel III.iDistribuția numerică aa internărilor apentru gripă în funcție ide mediu lide proveniență
Mediul de proveniență Număr ipacienți .
Rural a 112
Urban a 83

15.38%44.10%
18.97% 18.46%
3.08%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
0 ani 1-4 ani 5-7 ani 8-14 ani 15-18 aniGrupe de vârstă

27

Figura 3.aDistribuția procentuală a ainternărilor pentru gripă în raport icu mediul de iproveniență
Se constată o incidență ușor crescută a cazurilor la pacienții din mediu rural – 57.44% în
comparație cu pacienții din mediul urban – 42.56%.
Faptul că mai mult de jumătate din cazuri se întâlnesc la populația cu domiciliu stabil în
mediul rural ne poate demonstra o lipsă a educație i sanitare in vederea profilaxiei infecțiilor
respiratorii .
• Frecvența lunară a internărilor pentru gripă a fost următoarea : (Tabel IV, Fig ura 4):
Tabel IV. Distribuția numerică a internărilor pentru gripă în funcție ide frecvența lunară
Luna i Număr ipacienț i
Ianuarie i 12
Februarie i 89
Martie i 75
Aprilie i 19

57.44%42.56%Mediu de proveniență
Rural Urban

28

Figura 4. Distribuția procentuală ia internărilor pentru gripă în raport icu frecvența lunară
Se observă în luna ianuarie o proporție redusă a numărului de cazuri – 6.15%. În luna
februarie se înregistrează o creștere bruscă a cazurilor, reprezentând luna cu cele mai multe
internări – 45.64% . Frecvența crescută se menține și în luna martie – 38.46%, u rmată de o scădere
semnificativă în luna aprilie într -o proporție de 9.74%.
• Au fost implicate în producerea îmbolnăvirilor virusurile gripale de tip A și B (Tab el V,
Figura 5):
Tabel V. Distribuția numerică ia internărilor pentru gripă în funcție ide frecvența tipului de
virus igripal identificat
Tipul de virus gripal a Număr pacienți .
Aa 81
Ba 107
Nespecificat 7

6.15%45.64%
38.46%
9.74%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
Ianarie Februarie Martie AprilieFrecvența lunară

29

Figura 5. Distribuția procentuală ia internărilor pentru gripă în raport icu tipul de virus gripal
identificat
Se observă că au fost implicate în procesul îmbolnăvirilor atât tipul A, cât și B, iar un
procent scăzut a rămas neidentificat. Cazurile de gripă au fost produse, în special, de virusul gripal
B- 54.87%, urmat îndeaproape de virusului gripal A întru -un pro cent de 41.54%. Conform datelor
Centul European pentru prevenirea și controlul bolilor se menționează faptul că predominant
tulpina circulantă a fost cel al virusului gripal B. ( European Centre for Disease Prevention and
Control 2018)
• Zilele necesare de sp italizare au fost cuprinse între 1 și 14 zile . (Tab el VI, Fig ura 6):
Tabel VI. Distribuția numerică a internărilor pentru gripă în funcție de zilele de spitalizare
Zileispitalizare Număr ipacienți
1-7 186
8-10 7
11-14 2
> 14 0

41.54%54.87%
3.59%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Virus gripal A Virus gripal B NespecificatTipul de virus gripal

30

Figura 6. Distribuția procentuală ia internărilor pentru gripă în raport icu zilele de spitalizare
Observăm că majoritatea cazurilor au avut nevoie între 1 -7 zile de spitalizare – 95.38%. O
proporție redusă a necesitat spitalizare prelungită datorită complicațiilor gripei , dar nu a fost depășit
pragul de 14 zile.
• Manifestările clinice la internare au fost următoarele (Ta bel VII, Fig ura 7, 8):
Tabel VII. Distribuția numerică ia pacienților cu gripă în funcție ide motivele internării
Semne și simptome Număr pacienți
Prezent Absent
Astenie 195 0
Congestie faringo –
amigdaliană 176 19
Febră 175 20
Tuse
Total 191 4
Seacă 121 74
productivă 25 171
Spastică 44 151
lătrătoare 1 194
95.38%
3.59% 1.03% 0%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
1-7 zile 8-10 zile 11-14 zile > 14Zile spitalizare

31
Odinofagie 120 75
Cefalee 90 105
Adenopatie latero -cervicală 89 106
Adenopatie submandibulară 82 113
Vărsături 66 129
Amigdale hipertrofice
congestive 55 140
Dureri abdominale 34 161
Mialgii 34 161
Rinoree 34 161
Artralgii 3 192
Catar respirator 2 193

32

Figura 7. Distribuția procentuală ia pacienților cu gripă în funcție ide motivele internării 100%
90.26%
89.74%
97.95%
61.54%
46.15%
45.64%
42.05%
33.85%
28.21%
17.44%
17.44%
17.44%
1.54%
1.03%0%
9.74%
10.26%
2.05%
38.46%
53.85%
54.36%
57.95%
66.15%
71.79%
82.56%
82.56%
82.56%
98.46%
98.97%0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
Astenie
Congestie faringo-amigdaliana
Febră
Tuse
Odinofagie
Cefalee
Adenopatie latero-cervicală
Adenopatie submandibulară
Vărsături
Amigdale hipertrofice congestive
Dureri abdominale
Mialgii
Rinoree
Atralgii
Catar respiratorSemne și simptome
Prezent Absent

33

Figura 8. Distribuția procentuală ia pacienților cu gripă în funcție ide motivul internării ideterminat
de tuse
Repartiția pacienților în ifuncție de motivele internării arată că astenia a fost prezentă la
toate cazurile internate. Principalele cauze de adresare la medic sunt reprezentate de prezența tusei
în 97.95% din cazuri, urmată de prezența congestiei faringo -amigdaliene cu un procent d e
90.26%, febrei 89.74% și odinofagie i 61.54%. Un procent semnificativ reprezintă și prezența
cefaleei – 46.15%, adenopatiei latero -cervicale – 45.64%, adenopatiei submandibulară – 42.05% și
vărsăturilor – 33.85%. Alte semne și simptome prezente la pacienții d in acest studiu sunt
reprezentate de: amigdale hipertrofice congestive – 28.21%, dureri abdominale – 17.44%, mialgii –
17.44%, rinoree – 17.44%, atralgii – 1.54%, catar respirator – 1.03%.
Constatam că majoritatea pacienților au prezentat ca simptom principal tusea. Din Fig. 8 se
observă prezența diferitelor caractere ale tusei. Caracteristic gripei este tusea seacă prezentă în
proporție de 62.05 %, urmată de tusea spastică – 22.56%. Consecinț a suprainfecției bacteriene este
reprezentată de prezența tusei productive într -un procent de 12.82% și a celei lătrătoare – 0.51%.
(Ronthberg și Haessler 2010 )
• Am realizat o distribuția numerică și procentuală în funcție de alte stări acute asociate gripei
la pacienții internați. (Tabel VIII, Fig ura 9).
62.05%
12.82%22.56%
0.51%97.95%
37.95%87.69%
77.44%99.49%
2.05%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
Tuse seacă Tuse
productivăTuse spastică Tuse
lătrătoareTotalTuse
Prezent Absent

34
Tabel VIII. Distribuția numerică ia pacienților cu gripă în funcție ide stările acute asociate
Stări patologice acute Număr pacienți
Prezent Absent
Dificultăți de alimentație 195 0
Dezechilibru hidro -electrolitic 194 1
Limfadenită acută față+ cap+
gât 126 69
Meningism 34 161
Dispepsie 26 169
Sindrom poststreptococic 5 190
Hiperpirexie 4 191
Convulsii febrile 2 193
Deshidratare 2 193
Exantem viral 2 193
Colaps 2 193
Adenită satelită 1 194

35

Figura 9.iDistribuția procentuală ia pacienților icu gripă în funcție ide stările acute asociate
Se observă în funcție de stările patologice acute asociate prezența dificultății de
alimentație la toate cazurile, urmată îndeaproape de dezechilibru hidro -electrolitic cu un procent
de 99.49% și limfadenită acută 64.62%. Alte stări acute asociate prezente la pacienții din acest
studiu sunt reprezentate de: meningism – 17.44%, dispepsie – 13.33%, sindrom poststreptococic –
2.56%, hiperpirexie – 2.05%, convulsii febrile – 1.03%, deshidratare – 1.03%, exantem viral – 1.03%,
colaps – 1.03%, adenită satelită – 0.51%. 100.00%
99.49%
64.62%
17.44%
13.33%
2.56%
2.05%
1.03%
1.03%
1.03%
1.03%
0.51%0.00%
0.51%
35.38%
82.56%
86.67%
97.44%
97.95%
98.97%
98.97%
98.97%
98.97%
99.49%0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%
Dificultăți de alimentație
Dezechilibru hidro-electrolitic
Limfadenită acută
Meningism
Dispepsie
Sindrom poststreptococic
Hiperpirexie
Convulsii febrile
Deshidratare
Exantem viral
Colaps
Adenită satelităStări patologice acute
Prezent Absent

36
• Am realizat o distribuția numerică și procentuală în funcție de alte boli acute asociate gripei
la pacienții internați. (Tab el IX, Fig ura 10, 11)
Tabel IX. Distribuția numerică a pacienților cu gripă în funcție de bolile acute asociate
Boli acute asociate Număr pacienți
Prezent Absent
Amigdalită acută 98 97
Stomatită prin candida 87 108
Pneumonie total 73 122
bacteriană 26 169
interstițială 47 148
Angină
acută total 30 165
eritmatoasă 24 171
eritemo –
pultacee 6 189
Enterocolită acută 7 188
Miozită infecțioasă 5 190
Faringită acută 4 191
Insuficiență respiratorie 4 191
Laringită acută 4 191
Cistită acută 2 193
Hepatită reactive 2 193
Otită medie 2 193
Traheobronșită 2 193
Apendicită acută 1 194
Rinoadenoidită acută 1 194
Varicelă 1 194

37

Figura 10. Distribuția iprocentuală a ipacienților cu gripă în ifuncție de bolile acute asociate

Figura 11. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide pneumonie

50.26%
44.62%
37.44%
15.38%
3.59%
2.56%
2.05%
2.05%
2.05%
1.03%
1.03%
1.03%
1.03%
0.51%
0.51%
0.51%0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%
Amigdalită acută
Stomatită prin candida
Pneumonie
Angină acută
Enterocolită acută
Miozită infecțioasă
Faringită acută
Insuficiență respiratorie
Laringită acută
Cistită acută
Hepatită reactivă
Otită medie
Traheobronșită
Apendicită acută
Rinoadenoidită acută
VaricelăBoli acute
13.33%24.10%37.44%86.67%
75.90%
62.56%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%
Pneumonie
bacterianaPneumonie
interstitialaTotalFrecvența pneumoniei
Prezent Absent

38
Îniprivința repartiți ei pacienților în funcție de bolile acute asociate se constată prezența cea
mai frecventă a amigdalitei acute în proporție de 50.26%, urmată de prezența stomatitei prin
candida cu un procent de 44.62%, pneumoniei 37.44% și anginei acute 15.38%. Alte boli acute
asociate la pacienții internați sunt constituite de: enterocolită acută – 3.59%, cistită acută – 1.03%,
hepatită reactivă – 1.03%, apendicită acută – 0.51%, varicelă – 0.51%, rinoadenoidită acută – 0.51%.
În Fig. 11 c onstatăm o afectare respiratorie semnificativă determinată de pneumoni e. Majoritatea
cazurilor prezentând pneumonie interstițială, adică de cauză virală 24.10%, iar un procent mai
redus a prezentat pneumonie bacteriană secundară – 13.33%. În Fig. 10 se observă și alte forme de
afectare respiratorie precum: faringita acută – 2.05%, laringita acută – 2.05%, insuficiența
respiratorie – 2.05% și traheobronșita – 1.03%.
Se observă în Fig. 10 ca și complicație extrarespiratorie a gripei prezența miozitei în
proporție de 2.56% . Constatăm prezența otitei în procent de 1.03% ca și suprainfecție bacteriană
de cauză extrarespiratorie. (Ronthberg și Haessler 2010 )
• Am realizat o distribuția numerică și procentuală în funcție de alte boli cronice asociate gripei
la pacienții internați. (Tab el X, Fi gura 12)
Tabel X. Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide bolile cronice asociate
Boli cronice asociate Număr pacienți
Prezent Absent
Anemie 42 153
Malnutriție protein -calorică 8 187
Parazitoză 5 190
Astm bronșic 1 194
Ataxie cerebeloasă 1 194
Dermatita atopică 1 194
Epilepsie criptogenă 1 194
Hipotrofie ponderală 1 194
Leucemie acută limfoblastică 1 194
Tulburare organică labilică 1 194

39

Figura 12. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide bolile cronice asociate
Se observă un procent semnificativ de boli cronice asociate pacienților internați. Marea
majoritate este reprezentată de anemie într -un procent de 21.54 %. Într -un procent scăzut sunt
prezente malnutriția protein – calorică – 4.10% și parazitoza – 2.56%. În literatura de specialitate este
confirmat faptul că toate aceste afecțiuni cronice sunt con siderate factori de risc pentru dezvoltarea
unor complicaț ii. (Keren et al. 2005)
• Din analizele de sânge efectuate în cadrul Secției de Boli Infecțioase am analizat, în funcție de
valorile de referință pe vârste, modificările hemoleucogramei serice și anum e numărul de
leucocite, trombocite, hemoglobina și hematocrit ul. Am analizat markerii de inflama ție: viteza
deisedimentare iaihematiilor (VSH), proteina iCireactivă (PCR) ișiifibrinogenul. Am evaluat
funcția hepatică urmărind transaminaze le (aspartat aminotransferaza – TGO, alanil
aminotransferaza -TGP).

21.54%
4.10%
2.56%
0.51% 0.51% 0.51% 0.51% 0.51% 0.51% 0.51%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%Boli cronice asociate

40
Tabel XI. Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide valoarea leucocitelor serice
Valori leucocite Număr p acienți
Normal 99
Leucocitoză 4
Leucopenie 70

Figura 13. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide valoarea ileucocitelor
Analizând datele, în gripă leucocitele scad foarte mult peste valorile normale icu un iprocent
de 40.46 %, valorile normale având un procent de 57.23 %, iar un mic procent de 2.31% prezintă
creșteri peste valorile de referință.
Tabel XII. Distribuția numerică ia pacienților cu gripă în funcție ide valoarea trombocitelor serice
Valori trombocite Număr p acienți
Normal 128
Trombocitoza 2
Trombocitopenie 43

57.23%
2.31%40.46%WBC
Normal Crescut Scăzut

41

Figura 14.iDistribuția procentuală ia pacienților cu gripă în funcție ide valoarea trombocitelor
Analizând datele se observă o scădere a trombocitelor peste valorile de referință cu un
procent de 24.86%, pacienții cu valori normale încadrându -se în procentul de 73.98%,iar valoarea
crescută a trombocitelor având procentul cel mai mic de 1, 16%.
Tabel XIII. Distribuția numerică ia pacienților icu gripă în funcție ide valoarea hemoglobin ei
Valori hemoglobină Număr ipacienți
Valori inormale 124
Valori scăzute 42
Valori crescute 7
73.98%1.16%24.86%PLT
Normal Crescut Scăzut

42

Figura 15.iDistribuția procentuală ia pacienților cu gripă în funcție ide valoarea hemoglobinei
Îniceea ce privește graficul reprezentat mai isus se poate observa ică 24.28% din lotul
deipacienți cu gripă au io scădere a hemoglobinei serice, ceea ce duce la instalarea anemiei, dar
71,67% prezintă valori normale.
Tabel XIV. Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide valoarea hematocritului
Valori hematocrit Număr ipacienți
Valori inormale 143
Valori scăzute 28
Valori crescute 2

71.67%4.05%24.28%HGB
Normal Crescut Scăzut

43

Figura 16.iDistribuția procentuală ia pacienților cu gripă în funcție ide valoarea hematocritului
Constatăm că 16.18% dintre cazuri prezintă hematocritul sub valorile normale, ceea ce
determină apariția anemiei, iar valorile normale sunt prezente în 82.66%.
Tabel XV. Distribuția numerică a pacienților cu gripă în funcție de valoarea vitezei de
sedimentare a hematiilor (VSH)
Valori VSH Număr p acienți
Valori normale 66
Valori scăzute 0
Valori crescute 45

82.66%1.16%16.18%HCT
Normal Crescut Scăzut

44

Figura 17.iDistribuția procentuală a pacienților icu gripă în funcție de ivaloarea vitezei ide
sedimentare ia hematiilor i(VSH)
Analizând datele, în gripă VSH -ul este crescut peste valorile normale cu iun procent
de 40.54%, pacienții cu ivalori normale încadrându -se în procentul de 59.46%.
Tabel XVI. Distribuția inumerică a pacienților cu gripă în funcție ide valoarea proteinei iC
reactive .(CRP)
Valori iCRP . Număr pacienți
Valori normale 3
Valori scăzute 0
Valori crescute 163

59.46%40.54%
0.00%VSH
Normal Crescut Scăzut

45

Figura 18. Distribuția iprocentuală a pacienților cu gripă în funcție ide valoarea proteinei iC
reactive (CRP)
Potrivit studiului 98.19% dintre pacienții internați cu gripă prezintă valori crescute ale CRP –
ului, iar restul de 1.81% prezintă valori normale.
Tabel XVII . Distribuția inumerică a ipacienților cu gripă în funcție ide valoarea fibrinogenului
Valori fibrinogen Număr ipacienți
Valori inormale 128
Valori scăzute 3
Valori crescute 8

1.81%
98.19%CRP
Normal Crescut Scăzut

46

Figura 19. Distribuția iprocentuală a pacienților cu gripă în funcție ide valoarea ifibrinogenului
Analizând datele, constatăm că majoritatea de 92.08% dintre cazuri prezintă valori normale,
ci doar un procent relativ scăzut prezintă modificări caracterizate prin creștere într -un procent de
5.76% și prin scădere – 2.16%.
Tabel XVIII . Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide valoarea aspartatului
aminotransferazei (TGO)
Valori TGO Număr pacienți
Valori normale 127
Valori scăzute 0
Valori crescute 23

92.08%5.76%2.16%Fibrinogen
Normal Crescut Scăzut

47

Figura 20. Distribuția iprocentuală a pacienților cu gripă în funcție ide valoarea aspartatului
aminotransferazei (TGO)
Potrivit studiului 15.33% dintre pacienți au prezentat valori crescute ale TGO -ului,
dar 84.67% au avut valori normale.
Tabel XIX. Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide valoarea alanil
aminotransferaza (TGP)
Valori TGP Număr p acienți
Valori normale 154
Valori scăzute 11
Valori crescute 5

84.67%15.33%TGO
Normal Crescut Scăzut

48

Figura 21. Distribuția iprocentuală a ipacienților cu gripă în funcție ide valoarea alanil
aminotransferaza (TGP)
În ceea ce privește graficul reprezentat mai sus se poate observa că majoritatea pacienților
prezint ă valori normale ale TGP -ului (90.59%), nivelul scăzut este prezent la 6.47% din cazuri, iar
2.94% este reprezentat de valorile crescute.
• Dintre investigațiile imagistice efectuate în cadrul Spitalului iClinic de Boli iInfecțioase am
analizat modificările iradiologice apărute.

Figura 22. Distribuția procentuală a pacienților cu gripă în funcție de frecvența radiografiilor
90.59%2.94%
6.47%
Normal Crescut ScăzutTGP
28.72%
71.28%Frecvența radiografiilor
Prezent Absent

49
Potrivit studiului se observă efectuarea radiografiilor într -un procent de 28.72%, adică pe
un lot de 56 de pacienți, nefiind necesară investigația imagistică la 139 dintre cazuri, traducându –
se într -un procentaj semnificativ de 71.28%.
Tabel XX. Distribuția inumerică a pacienți loricu gripă în funcție ide aspectul radiologic
Aspecte radiologice Număr pacienți
Prezent Absent
Pneumonie interstițială 44 12
Bronhopneumonie 3 53
Pneumonie bacteriană 2 54

Figura 23. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide aspectul radiologic
Analizând datele, constatăm că predomină pneumonia interstițială în rândul aspectului
radiologic cu un procent de 78.57%. Într -un procentaj redus sunt observate aspectul
bronhopneumoniei – 5.36% și cel al pneumoniei bacterien e reprezentate de 3.57% dintre cazuri.
• Toți pacienții incluși în studiu l de cercetare au beneficiat de diferite scheme de tratament,
în funcție de severitatea bolii și de alte afecțiuni asociate – perfuzie pentru reechilibrarea
78.57%
3.57% 5.36%21.43%96.43% 94.64%
0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%
Pneumonii interstițiale Pneumonii bacteriene BronhopneumoniiAspecte radiologice
Prezent Absent

50
hidro -electrolitic (Clorură de sodiu 0.9%) , antibiotice ( Cefort, Penicilină, Ampicilină ),
antitermice (Paracetamo l, Ibuprofen, Algocalmin), antiemetice (Emetiral, Metoclopramid)
și simptomatice. Toți pacienți au primit tratament antiviral cu Tamiflu (Oseltamivir).
Tabel XXI. Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide administrarea perfuziei
pentru reec hilibrarea hidro -electrolitică
Perfuzie de reechilibrare
hidro -electrolitică Număr pacienți
Prezent Absent
Clorură de sodiu (NaCl) 0.9% 155 40

Figura 24. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide administrarea perfuziei
pentru reechilibrarea hidro -electrolitică
Am constatat că perfuzia cu Clorura de sodiu 0.9% pentru reechilibrarea hidro –
electrolitică a fost administrată în majoritatea cazurilor într -un procent de 79.49%, ci doar 20.51%
dintre pacie nți nu au necesita t tratamentul .

79.49%20.51%Perfuzii de reechilibrare hidro -electrolitică
Prezent Absent

51
Tabel XXII . Distribuția inumerică a ipacienților cu gripă în funcție ide tipulide antitermic
administrat
Antitermic Număr pacienți
Prezent Absent
Paracetamol 98 97
Ibuprofen 23 172
Algocalmin 14 181

Figura 25. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide tipul ide antitermic
administrat
Am observat că antitermicele au fost administrate în proporție de 69.23%, adică în 135 de
cazuri, Paracetamolul fiind administrat la aproximativ jumătate dintre pacienți (50. 26 %), urmat de
Ibuprofen la 11.79% și Algocalmin la 7.18%.
Tabel XXIII. Distribuția inumerică a ipacienților cu gripă în funcție ide tipul ide antibiotic
administrat
Antibiotic Număr pacienți
Prezent Absent
50.26%
11.79%7.18%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Paracetamol Ibuprofen AlgocalminTipuri de antitermice

52
Cefort 117 78
Ampicilină 19 176
Penicilină 8 187

Figura 26. Distribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide tipul de antibiotic
administrat
Analizând datele, un număr semnificativ de cazuri (144), adică 73.85% au necesitat
tratament cu antibiotic, atât pentru tratarea u nei complicații bacteriene, cât și pentru
prevenirea unei evoluții severe. Antibioticul cel mai utilizat a ifost Cefortul într -uniprocent
de 60.00%, urmat de Ampicilină – 9.74% și Penicilină – 4.10%.
Tabel XXIV . Distribuția inumerică a pacienților icu gripă în funcție ide tipul de antiemetic
administrat
Antiemetic Număr pacienți
Prezent Absent
Emetiral 38 157
Metoclopramid 14 181

60.00%
9.74%4.10%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Cefort Ampicilină PenicilinăTipuri de antibiotice

53

Figura 27.iDistribuția iprocentuală a pacienților icu gripă în funcție ide tipul de antibiotic
administrat
Am constatat că un număr redus de cazuri (52), traducându -se într -un procent de 26.67%
au necesitat administrarea de antiemetice. În 19.49% din cazuri pacienții au urmat tratament cu
Emetiral și 7.18% au primit Metoclopramid.
• Toți pacienții incluși în studiu au prezentat o evoluție favorabilă.

IV. Concluzii
Rezultatele studiului efectuat pe un eșantion de 195 de pacienți pediatrici internați în
Spitalul Clinic ide Boli Infecțioase din iBrașov, iîn sezonul gripal 2017 -2018 a permis istabilirea
următoarelor iconcluzii: .
1. Primele cazuri de gripă la copii au fost internate în luna ianuarie 201 8, cu creștere ulterioară
maximă în luna februarie, ulterior cu descreștere treptată până în aprilie 201 8.
2. Numărul internărilor a fost crescut, mai frecvent pacienți de sex masculin, din mediul urban,
de toate vârstele, cu o proporție importantă de cazuri la preșcolari și sugari.
3. Etiologia îmbolnăvirilor a fost predomin ant reprezentată de virusul gripal B.
4. Majoritatea pacienților au necesitat spitaliz are de scurtă durată, între 1 și 7 zile.
19.49%
7.18%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%
Emetiral MetoclopramidTipuri de antiemetice

54
5. Manifestările clinice la internare au fost variate, principalele semne și simptome fiind
astenia, febra, odino -disfagia , tusea uscată și spastică, pacienții asociind deshidratare acută
în majoritatea cazurilor.
6. Un număr semnificativ de cazuri au prezentat boli acute asociate, dintre acestea cele mai
mai frecvente au fost: amigdalita acută – 50.26%, stomatita prin candida – 44.62% și
pneumoniile – 37.44%. Afectarea respiratorie a fo st reprezentată de un procent ridicat de
pneumonii interstițiale – 24.10%.
7. Insuficiența respiratorie acută a fost prezentă într -o proporție foarte redusă de cazuri.
8. Investigațiile de laborator au permis, prin rezultatele obținute, stabilirea terapiei etiologice
antivirale, asociată în unele ca zuri cu tratament antibiotic pentru suprainfecțiile bacteriene.
9. Cel mai frecvent aspect radiologic la pacienții la care s -a efectuat această investigație a fost
pneumonie interstițială.
10. Tratamentul aplicat a fost complex, etiologic ( Oseltamivir), patogeni c și simptomatic iar
în cazurile cu suprainfecții bacteriene s -au adăugat și antribiotice, cel mai frecvent
Ceftriaxonă, cu evoluție favorabilă în toate cazurile
11. Vaccinarea specifică antigripală poate preveni îmbolnăvirile și internările în spital, cu
evitarea posibilelor complicații și a costurilor spitalizării.

55

CAPITOLUL II

CAZURI CLINICE
PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR
CU GRIPĂ

2.1. Prezentarea cazurilor
Locul: iSpitalul Clinic ide Boli iInfecțioase Brașov
Pacienți: 4 cazuri .
2.2. Plan de îngrijiri .
a. Diagnostice de îngrijire .
DIAGNOSTICE
DE ÎNGRIJIRE . Cazul I. Cazul II. Cazul III. Cazul IV.
Alterarea
echilibrului hidro –
electrolitic datorită
pierderilor de
lichide manifestate
prin febră . + + + +
Alterarea
echilibrului hidro –
electrolitic datorită
infecției manifestate
prin vărsături . + + – –
Alterarea
echilibrului termic
datorită procesului + + + +

56
infecțios manifestat
prin creșterea
temperaturii .
Alterarea capacității
de a se alimenta
datorită procesului
inflamator faringo –
amigdalian
manifestat prin
odinofagie . + + + +
Alterarea mucoasei
bucale datorită
infecției locali zate
manifestată prin
leziuni și depuneri
albicioase. – + – +
Alterarea funcției
respiratorii datorită
inflamației țesutului
pulmonar
manifestată prin
tuse. + + + +
Adenopatie
laterocervicală și
submandibulară
datorită procesului
infecțios manifestată
prin ganglioni
măriți. + + + +

57
Discomfort
abdominal datorită
procesului infecțios
manifestat prin
dureri abdominale + + – +
Diminuarea
mișcărilor corporale
datorită procesului
infecțios manifestat
prin a rtralgii. – – + –
Cefalee datorită
procesului infecțios. + + – +
Mialgii datorită
procesului infecțios – + + –
Alterarea stări
generale datorită
infecției manifestată
prin astenie + + + +
Alterarea funcției
respiratori datorită
inflamației căilor
aeriene superioare
manifestată prin
catar respirator – – + –
Alterarea funcției
circulatorii datorită
lipsei aportului de
fier manifestată prin
anemie. – + – +

58
b. Diagnostice de îngrijire comune
1. D.Î Alterarea echilibrului hidro -electrolitic datorită pierderilor de lichide
manifestate prin febră.
O: Reechilibrarea hidroelectrolitic ă.
Menținerea temperaturii corporale în tre limitele normale.
Î: Proprii:
– monitorizarea bilanțului ingesta -excreta ,
– monitorizarea semnelor vitale din 15 în 15 minute ,
– monitorizarea temperaturii ,
– descoperirea rapidă a semnelor clince de deshidratare ,
– administrare de lichide ,
Delegate:
– administrarea imedicației prescrise de imedic: soluție de irehidratare,
antitermi ce.
2. D.Î Alterarea echilibrului hidro -electrolitic datorită infecției manifestate prin
vărsături .
O: Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic.
Diminuarea până la dispariția vărsăturilor .
Î: Proprii:
– monitorizarea vărsăturilor: număr, cantitate, tip ,
– monitorizarea bilanțului ingesta -excreta ,
– monitorizarea semnelor de deshidratare ,
– asigurarea poziției pacientului în tipul vărsăturii: șezând, semișezând sau în
decubit dorsal având capul într -o parte la marginea patului,
– toaleta c avității bucale după vărsătură,
– asigurarea condițiilor de mediu (aerisire salon, izolarea patului cu un
paravan).

59
Delegat:
– administrarea de soluții de rehidratare, antiemetic e, simptomatice.
3. D.Î Alterarea echilibrului termic datorită procesului infecțios manifestat prin
temperatură corporală crescută .
O: Scăderea temperaturii corporale până la revenirea în limite normale.
Î: Proprii:
– monitorizarea temperaturii pacientului din 4 în 4 ore ,
– starea de sănătate se va evalua urmărind descoperirile celo rlalte semne
asociate febrei (tegumente calde, transpirații) ,
– anunțarea medicului asupra temperaturii pacientului și a modificărilor ce
apar în temperature,
– administrarea de lichide iîn cantități isuplimentare în f uncție ide pierderi ,
– schimbarea hainelor și a lenjeriei de pat ori de câte ori e nevoie ,
– împachetări reci pentru scăderea temperaturii treptat ,
– monitorizarea diurezei ,
– monitorizarea bilanțului ingesta -excreta ,
– regim hidric .
Delegat:
– administrare la indicațiile medic ului de : antipiretice și rehidratare pe cale
venoasă .
4. D.Î Alterarea capacității de a se alimenta datorită procesului inflamator faringo –
amigdalian manifestat prin odinofagie.
O: Asigurarea unui aport caloric corespunzător stării generale și celorlalți factori.
Î: Proprii:
– asigurarea unui regim hidrozaharat lactat de consistență lichidă și
semilichidă,
– încurajarea pacientului să se alimenteze oral,

60
– creșterea consistenței alimentelor pe măsură ce inflamația cedează ,
– efectuarea de gargară cu apă după fiecare masă ,
– aplicarea de comprese calde în regiunea gâtului .
Delegat:
– administrarea de analgezice, antipiretice, antibiotice la indicația medicului,
– gargară cu soluții dezinfectant
5. D.Î Alterarea mucoasei bucale datorită infecției localizate manifestată prin
leziuni și depuneri albicioase.
O: Diminuarea până la dispariția leziunilor și depunerilor albicioase
Î: Proprii:
– gargară cu apă caldă și sare,
– încurajarea pacientului să se alimenteze oral,
– bilanț ingesta -excreta,
– consum de iaurt pentru echilibrarea microflorei din cavitatea buc ală.
Delegat:
– administrarea de antifungice,
– administrarea de soluții orale antiseptice.
6. D.Î Alterarea funcției respiratorii datorită inflamației țesutului pulmonar
manifestată prin tuse.
O: Realizarea adecvată a clearence -ului respirator.
Î: Proprii:
– îndepărtarea secrețiilor nazale ,
– umezirea aerului din încăpere,
– asigurarea unui aport suficient de lichide pe 24 ore,
– monitorizarea respirației (frecvență, amplitudine în condiții de repaus și
efort),
– sprijinirea pacientului să respire adânc și să tușească eficient,
– supravegherea ritmică a pacientului,

61
– administrarea cantități adecvate de lichide,
– mobilizare pasivă și active.
Delegat:
– monitorizare nivelului de O2,
– administrarea medicamentelor expectorante, simptomatice.
7. D.Î Adenopatie laterocervicală și submandibulară datorită procesului infecțios
manifestată prin ganglioni măriți .
O: Reducerea infecției.
Î: Proprii:
– efectuarea unui examen ORL minuțios,
– evitarea oricărei forme de agresiune asupra formațiunii( scărpinat, rupere,
frecare de haine),
– se recomandă aplicarea de pansamente umede și calde de 3 -4 ori pe zi, timp
de 20 -30 de minute pentru creșterea circulației la acest nivel, grăbind
vindecarea,
– urmărirea evoluției gangl ionilor.
Delegat:
– tratarea infecției cu antibiotice, antiinflamatoare conform recomandărilor
medicului,
– prelevarea de sânge pentru hemoleucogramă cu formula leucocitară.
8. D.Î Disconfort abdominal datorită procesului infecțios manifestat prin dureri
abdominale .
O: Diminuarea până la dispariția durerilor abdominale
Î: Proprii:
– repaus la pat,
– aplicarea de comprese calde,
– asigurarea unei poziții antalgice ,
– regim complet, fără restricții.
Delegat:

62
– administrarea medicației prescrise de medic.
9. D.Î Diminuarea mișcărilor corporale datorită procesului infecțios manifestat prin
artralgii .
O: Diminuarea până la dispariția durerilor articulare.
Î: Proprii:
– repaus fizic la pat,
– efectuarea de mișcări active și pasive ,
– efectuarea terapiei cald -rece.
Delegat:
– administrarea de antiinflamatoare, antalgice la indicația medicului.
10. D.Î Cefalee datorită procesului infecțios.
O: Diminuarea până la dispariția durerii.
Î: Proprii:
– asigurarea condițiilor de mediu prin aerisirea încăperii,
– asigurarea liniștei, evitarea zgomotului,
– evitarea luminii puternice,
– aplicarea de comprese calde.
Delegat:
– administrarea de antalgice la indicația medicului.
11. D.Î Mialgii datorită procesului infecțios.
O: Diminuarea până la dispariția durerilor musculare.
Î: Proprii:
– repaus fizic la pat,
– asigurarea icondițiilor de mediu iprin aerisirea iîncăperii ,
– aplicarea de comprese reci,
– asigurarea unui somn odihnitor prin evitarea zgomotului.
Delegat:
– administrarea de antalgice la indicația medicului.
12. D.Î Alterarea stări generale datorită infecției manifestată prin astenie.
O: Revenirea la starea de energie.

63
Î: Proprii:
– asigurarea condițiilor de mediu,
– efectuarea de exerciții active ,
– efectuarea de exerciții respiratorii,
– realizarea unui mediu favorabil pentru somn (liniște, evitarea zgomotului),
– odihnă cel puțin 7 -8 ore pe noapte,
– consum suficient de lichide, minim 2 litri pe zi
– asigurarea unei diete complete, bogate în vitamine și minerale
Delegat:
– administrarea de vitamine la indicația medicului.

13. D.Î Alterarea funcției respiratori datorită inflamației căilor aeriene superioare
manifestată prin catar respirator.
O: Asigurarea unei respirații eficiente.
Î: Proprii:
– efectuarea drenajului postural ,
– aspirarea sec rețiilor nazale, .
– umezirea adecvată a aerului idin încăpere,
– asigurarea iunui aport suficient ide lichide pe i24 ore,
– efectuarea mișcărilor active
– efectuare de infuzie și inhalări.
Delegat:
– administrare de decongestionante nazale
14. D.Î Alterarea funcției circulatorii datorită lipsei aportului de fier manifestată prin
anemie.
O: Refacerea echilibrului hematologic.
Î: Proprii:
– asigurarea unui climat liniștit și curat,
– monitorizarea permanentă a funcțiilor vitale,
– informarea asupra investigațiilor ce vor urma și a tratamentului,

64
– evitarea efortului fizic intens,
– evaluarea periodică a pacientului,
– dietă adecvat ă, bogată în fier,
– hidratare adecvată în funcție de greutatea pacientului,
– odihnă calitativă a pacientului.
Delegat:
– recoltarea de analize la indicația medicului,
– administrarea tratamentului conform prescripției medicului.

2.3. Concluzii
Depistarea precoce și acordarea asistenței medicale specializate în timp util au contribuit la
reducerea complicațiilor persoanelor cu gripă. Gripa afectează numeroase nevoi ale pacientului, iar
diagnosticele de îngrijire sunt complexe .
Cele patru cazuri studiate sunt asemănătoare între ele, doi dintre pacienți prezentând ca și
complicație pneumonie interstițială, celelalte două având suprainfecție bacteriană caracterizată prin
pneumonie bacteriană. Cazurile variază în funcție de:
– vârstă, irespecti vi2-15 ani ,
– patologie cronică asociată: 2 cazuri prezentând
anemie feriprivă ,
– boli acute asociată: toate cazurile prezentând
amigdalită acută, 2 cazuri stomatită prin candi da și un caz de
miozită infecțioasă ,
– stări patologice asociate: toate cazuri le prezentând
dificultăți de alimentație, dezechilibru hidro -electrolitic,
limfadenită acută și un caz de meningism.
Evoluția celor 4 cazuri a fost favorabilă, cu vindecare completă.

65
Bibliografie :
1. Agarwai, P., Cinti, S., Kazerooni, E., Chest Radiographic and CT Findings in Novel Swine -Origin
Influenza A (H1N1) Virus (S -OIV) Infection, American Journal of Roentgenology [online]
decembrie 2009, vol. 19 3, nr. 6 [cited 06 December 2018], pg.1488 -1493. Disponibil la:
https://www.ajronline.org/doi/abs/10.2214/AJR.09.3599
2. Alexandrescu, V., Pandemia de gripă h1n1 – 2009, Revista română de b oli infecțioase [online]
2010, vol. xiii, no. 3 [cited 04 November 2018], pg. 160 -162. Disponibil la:
http://rjid.com.ro/articles/2010.3/infectio_nr -3_2010_art -8.pdf
3. Almeida F., Berezin E., Farhat C., Cintra O., Stein R., Burns D., Arns C., Lomar A., Neto J.,
Medeiros R., 2014. Consenso para o Tratamento e Profilaxia da Influenza (Gripe) no Brasil.
Disponibil la: http://www.sbp.com.br/fileadmin/user_upload/pdfs/conseso_in fluenza.pdf [cited 04
November 2018]
4. Amat, J., Ramos, I., Amanor, F., Sesma, A., Ashour J., Influenza A virus utilizes low affinity, high
avidity interactions with the nuclear import machinery to ensure infection and immune evasion,
Journal of Virology [online] 10octombrie 2018 [cited 27 November 2018]. Disponibil la:
https://jvi.asm.org/content/early/2018/10/08/JVI.01046 -18/article -info
5. American Academy of Pediatrics, 2 009. Policy Statement —Recommendations for the Prevention
and Treatment of Influenza in Children, 2009 –2010 [online]. Disponibil la:
http://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/124/4/1216.full.pdf [cited 09 December
2018]
6. Barnard , D., Animal models for the st udy of influenza pathogenesis and therapy, Antiviral Research
[online] 25ianuarie 2009, vol. 82, nr. 2, pg A110 -A122 [cited 27 November 20 18]. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2700745/
7. Brankston, G., Gitterman, L., Hirji, Z., Lemieux, C., Gardam, M., Transmission of influenza A in
human beings. L ancet Infectious Diseases [online] 19februarie 2007, vol. 7, pg 257 -265 [cited 19
november 2018]. Disponibil la: https://www.thelancet.com/journals/laninf/a rticle/PIIS1473 –
3099(07)70029 -4/fulltext
8. Brook I., 2018, Pediatric Influenza [online]. Disponibil la:
https://emedicine.medscape.com/article/972269 -overview [cited 02 November 2018]
9. Canadian Paediatric Society Infectious Diseases and Immunization Committee , Influenza in
children, Paediatrics & Child Health [online] octombrie 2005, vol. 10, nr. 8 [cited 30 november
2018], pg. 485–487. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2722601/
10. Center for Disease Control and Prevention, 2018. Prevent ion and Control of Seasonal Influenza
with Vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices -United

66
States, 2018 –19 Influenza Season [online]. Disponibil la:
https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/67/rr/rr6703a1.htm?s_cid=rr6703a1_w Committee on
Infectious Disease, Recommendations for Prevention and Control of Influenza in Children, 2017 – 2018,
Pediatrics [online] 4octombrie 2017, vol. 140, nr. 4 [cite d 09 December 2018]. Disponibil la:
http://pediatrics.aappublications.org/content/140/4/e20172550.long
11. Centers for Disease Control and Prevention, 2009. Updated Interim Reco mmendations for the Use
of Antiviral Medications in the Treatment and Prevention of Influenza for the 2009 -2010 Season
[online].(Actualizat la 7 decembrie 2009). Disponibil la:
https://www.cdc.gov/H1N1flu/recommendations.htm [cited 08 December 2018]
12. Chiotan M. Boli infecțioase, Ediția a III -a, București, Ed. Național, 2011, ISBN: 978 -973-659-215-
7, pg. 193 -196
13. Chiotan M., Aramă V., Drăgan M., Rebedea I., n.d. Gripa – Ghid de diagnostic și tratament [online].
Disponibil la:
http://www.usmf.md/Infomedica/documente/Alre%20re surse/Ghiduri%20medicale/gripa.pdf
[cited 30 november 2018]
14. Chornomydz, I., Boyarchuk, O., Chornomydz, A., REYE (RAY'S) SYNDROME : A PROBLEM
EVERYONE SHOULD REMEMBER, Georgian medical news [online] noiembrie 2017, vol. 272
[cited 02 december 2018], pg. 110 -118. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29227269
15. Committee on Infectious Disease, Recommendations for Prevention and Control of Influenza in
Children, 2017 – 2018, Pediatrics [online] 4octombrie 2017, vol. 140, nr. 4 [cited 09 December 2018].
Disponibil la: http://pediatrics.aappublications.org/content/140/4/e20172550.long
16. Davies, B., Pharmacokinetics of oseltamivir: an oral antiviral for the treatment and prophylaxis of
influenza in diverse populations, Journal of Antimicrobial Chemotherapy [online], 1aprilie 2010,
vol. 65, nr. 2 [cited 08 December 2018], pg. ii5 -ii10. Disp onibil la:
https://academic.oup.com/jac/article/65/suppl_2/ii5/773394
17. Eisfeld, A., Neumann, G., Kawaoka, Y., At the centre: influenza A virus ribonucleoproteins, Nature
Reviews Micr obiology [online] 24noiembrie 2014, vol. 13 [cited 09 December 2018], pg. 28 -41.
Disponibil la: https://www.nature.com/articles/nrmicro3367
18. Erlikh, I., Abraham, S., Kondamudi, V., Management of In fluenza, American Family Physician
[online] 1noiembrie 2010, vol. 82, nr. 9 [cited 08 December 2018], pg. 1087 -1095. Disponibil la:
https://www.aafp.org/afp/2010/1101/p1087.html
19. Estabragh, Z., Mamas, M., The cardiovascular manifestations of influenza: A sy stematic review,
International Journal of Cardiology [online] 10septembrie 2013, vol. 167, nr. 6 [cited 02 december

67
2018] , pg. 2397 -2403. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0167527313003537
20. European Centre for Disease Prevention and Control, 2018. Inflenza in Europe, summary of the
seaason 2017 -2018 [online]. Disponibil la: https://ecdc.europa.eu/en/seasonal -influenza /season –
2017 -18
21. Friedman, M., Attia, M., Clinical predictors of influenza in children, JAMA Pediatrics [online]
aprilie 2004, vol. 158, nr. 4 [cited 30 november 2018], pg. 391-394. Disponibil la:
https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/fullarticle/485681
22. Galvão M., Santos M., Alves da Cunha A., 2014. Amantadine and rimantadine for influenza A in
children and the elderly [online]. Disponibil la:
https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD002745. pub4/full [cited 08
December 2018]
23. Garcia, V., Aris -Brosou, S., Comparative Dynamics and Distribution of Influenza Drug Resistance
Acquisition to Protein M2 and Neuraminidase Inhibitors, Molecular Biology and Evolution [online]
07noiembrie 2013, vol. 31, nr. 2 [cited 08 December 2018], pg. 355 -363. Disponibil la:
https://academic.oup.com/mbe/article/31/2/355/997796
24. Gilbertson, B., Zheng, T., Gerber, M., Printz -Schweigert, A., Chi Ong, Marquet, R., Isel, C.,
Rockman, S., Brown, L., Influenza NA and PB1 Gene Segments Interact during the Formation of
Viral Progeny: Localization of the Binding Region within the PB1 Gene, Journal of Virology
[online] 20august 2016, vol. 238, no. 8 [cited 16 N ovember 2018], pg. 1 -17. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4997600/
25. Gill, P., Ashdown, H., Wang, K., Heneghan, C., Roberts, N., Harnden, A., Identification of children
at risk of influenza -related complications in primary and ambu latory care: a systematic review and
meta -analysis, The Lancet Respiratory Medicine [online] 01februarie 2015, vol. 3 [cited 02
November 2018] pg 139 -149. Disponibil la:
https://www.thelancet.com/journals/lanres/article/PIIS2213 -2600(14)70252 -8/fulltext#
26. Gupta, R., George, R., Nguyen -Van-Tam, J., Bacterial Pneumonia and Pandemic Influenza
Planning, Emerging Infectious Diseases [online] august 2008, vol. 14, n r. 8 [cited 02 december
2018], pg. 1187 -1192. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2600366/
27. Harper, S., Bradley, J., Englund, J., File, T., Gravenstein, S., Hayden , F., McGeer, A., Kathleen, N.,
Pavia, A., Tapper, M., Uyeki, T., Zimmerman, R., Seasonal Influenza in Adults and Children —
Diagnosis, Treatment, Chemoprophylaxis, and Institutional Outbreak Management: Clinical
Practice Guidelines of the Infectious Disease s Society of America, Clinical Infectious Diseases

68
[online] 15aprilie 2009, vol. 48, nr. 8 [cited 06 December 2018], pg. 1003 -1032. Disponibil la:
https://academic.oup.com/cid/article/48 /8/1003/333358
28. Hsu, J., Santesso, N., MLIS, Mustafa, R., Brozek, J., Chen, J., Hopkins, J., Cheung, A.,
Hovhannisyan, G., Ivanova, L., Flottorp, S., Sæterdal, I., Wong, A., Tian, J., Uyeki, T.,MD, Akl,
E., Alonso -Coello, P., Smaill, F., Schünemann, H., Antivirals for Treatment of Influenza : A
Systematic Review and Meta -analysis of Observational Studies, Annals of Internal Medicine
[online] 3aprile 2012 [cited 08 December 2018]. Disponibil la:
http://annals.org/aim/fullarticle/1103757#
29. Hutchinson, E., Influenza Virus, Trends in Microbiology [online] 01septembrie 2018, vol. 26 [cited
02 November 2018] pg 809 -810. Disponibil la:
https://www.cell.com/trends/microbiology/fulltext/S0966 -842X(18)30131 –
8?_returnURL=https%3A%2F%2Flinkinghub.elsevier.com%2Fretrieve%2Fpii%2FS0966842X18
301318%3Fshowall%3Dtrue
30. Iarovoi L., Andri uță C., Holban T., Cojocaru S., 2009. Infecția cu virusul gripal de tip nou A(H1N1)
[online]. Disponibil la:
http://library.usmf.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/4319/Infectia%20cu%20virusul%
20gripal%20de%20tip%20nou%20%20A_H1N1_.pdf?sequence = [cited 19 november 2018].
31. Ison, M., Clinical use of approved influenza antivirals: therapy and prophy laxis, Influenza and other
respiratory viruses [online] ianuarie 2013, vol. 7, nr. 1 [cited 08 December 2018], pg. 7 -13.
Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/ PMC5978625/#b1
32. Ito Y., Clinical Diagnosis of Influenza in Yamauchi Y. – Influenza Virus Methods and Protocols,
Ed. Humana Press, New York, 2018, ISBN: 978 -1-4939 -8677 -4
33. Jennings, L., Skopnik, H., Burckhardt, I., Hribar, I., Del Piero, L., Deichmann, K., Effect of rapid
influenza testing on the clinical manage ment of paediatric influenza, The Official Journal of the
International Society for Influenza and other Respiratory Virus Diseases [online] 9aprilie 2009,
vol. 3, nr. 3 [cited 06 December 2018]. Disponibil la:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1750 -2659.2009.00079.x
34. Kamps B., Hoffmann C., Preiser W. Influenza report 2006 [online], Paris. Flying Publisher, 2006
[cited 04 November 2018]. Disponibil la: http://www.influenzareport.com/
35. Kasper D., Fauci A., Hauser S., Longo D., Jameson L., Loscalzo J. Harrison's Principles of Internal
Medicine, vol. 19, United States, Ed. McGraw Hill Education , 2015, ISBN: 9780071802154,
0071802150 , pg. 1228 -1233
36. Keren, R., Zaoutis, T., Bridges, C., et al. Neurological and neuromuscular disease as a risk factor
for respiratory failure in children hospitalized with influenza infection, JAMA[online] 2noiembrie

69
2005, vol. 294, nr. 17, pg 2188 –2194 [cited 19 november 2018]. Disponibil la:
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/201797
37. Kitching, A., Roche, A., Balasegaram, S., Heathc och, R., Maguire, H., Oseltamivir adherence and
side effects among children in three London schools affected by influenza A(H1N1)v, May 2009 –
an internet -based cross -sectional survey, Eurosurveillance [online] 30iunie 2009, vol.14, nr. 30
[cited 08 December 2018]. Disponibil la:
https://www.eurosurveillance.org/content/10.2807/ese.14.30.19287 -en
38. Klieg man R., Behrman R., Jenson H., Stanton B. Nelson textbook of pediatrics [online]. United
States of America, Elsevier, 2007 [cited 30 november 2018], disponibil la:
https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=8CWKCwAAQBAJ&oi=fnd&pg=PR2&dq=influen
za+pediatrics+book&ots=8IQ6U1d6gm&sig=ehu4_9m4OaEKtyRnoOJtwKAvqoQ&red ir_esc=y#
v=onepage&q&f=false
39. Kondrich, J., Rosenthal, M., Influenza in children, Current Opinion in Pediatrics [online] June
2017, vol.29 [cited 02 November 2018], pg. 297 –302. Disponibil la: https://journals.lww.com/co –
pediatrics/Abstract/2017/06000/Influenza_in_children.8.aspx
40. Kumar, V., Influenza in Children, The Indian Journal of Pediatrics [online] februarie 2017, vol. 84
[cited 02 November 2018] pg 139 –143. Disponibil la:
https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12 098-016-2232 -x
41. WHO Global Influenza Surveillance Network 2011, Manual for the laboratory diagnosis and
virological surveillance of influenza, World Health Organization, Malta
42. World Health Organization, 2007. Recommendations and laboratory procedures for de tection of
avian influenza A(H5N1) virus in specimens from suspected human cases [online]. Disponibil la:
http://www.who.int/influenza/resources/documents/RecAIlab testsAug07.pdf?ua=1 [cited 06
December 2018]
43. Leung, N., Xu, C., Dennis, K., Cowling, B., The fraction of influenza virus infections that are
asymptomatic: a systematic review and meta -analysis, Epidemiology [online] 1noiembrie 2016, vol.
26, nr. 6 [cited 3 0 november 2018], pg. 862 -872. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4586318/
44. Lindsley, W., Blachere, F., Thewlis, R., Vishnu, A., Davis, K., Cao, G., Palmer, J., Clark, K.,
Fisher, M., Khakoo, R., Beezhold, D., Measurements of Airbo rne Influenza Virus in Aerosol
Particles from Human Coughs, PLOS ONE Journal [online] 30noiembrie2010 [cited 19 november
2018]. Disponibil la: https://journals.plos.o rg/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0015100
45. Mark B., Porter R., Thomas J., Kaplan J., Berkwits M., The Merck Manual of Diagnosis &
Therapy,18th Edition, New Jersey, Ed. ALL, 2006, ISBN: 978 -973-571-688-2, pg. 1596 -1597.

70
46. Mauad,T., Hajjar,L., Callega ri, G., Silva, L.,Schout, D., Galas, R., Alves, V., Malheiros, D., Aule
rJr., Ferreira, A., Borsato, M.,Bezerra, S.,Gutierrez, P., Caldini, E., Pasqualucci, C., Dolhnikoff,
M., Saldiva, P. Lung Pathology in Fatal Novel Human Influenza A (H1N1) Infection, American
Journal of Respiratory and Critical Care Medicine [online] 01ianuarie 2010,vol. 181, nr. 1 [cited 27
November 2018], disponibil la: https://www.atsjournals.org/doi/full10.1164/rccm .200909 -1420OC
47. Medfam, n.d. Gripa [online]. Disponibil la: http://medfam.ro/books/infectioase/gripa.htm [cited 30
november 2018]
48. Meissner, C., Viral Bronchiolitis in Children, The England Journal of Medicine [online] 7ianuarie
2016, vol. 374 [cited 02 december 2018], pg. 62 -72. Disponibil la:
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra1413456
49. Monto , A., Epidemiology of influenza , Vaccine [online] 12septembrie 2008, vol. 26, pg D45-D48
[cited 19 november 2018]. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0264410X08010219?via%3Dihub
50. Newland, J., Laurich, M., Rosenquist, A., Heydon, K., Licht, D., Keren, R., Zaoutis, T., Watson,
B., Hodinka, R., Coffin, S., Neurologic Complications in Children Hospitalized with Influenza:
Characteristics, Incidence, and Risk Factors, The Journal of Pediatrics [online] martie 2007, vol.
150, nr. 3 [cited 02 december 2018], pg. 306 -310. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022347606011310
51. Perkins, A., Influenza, Nursing made Incredibly Easy [online] 2018, vol. 16, nr. 6 [cited 09
December 2018], pg. 36 -43. Disponibil la:
https://journals.lww.com/nursingmadeincrediblyeasy/fulltext/2018/11000/Influenza__Are_you_re
ady_.9.aspx
52. Pickering L., Baker C., Kimberlin D., Long S., Red Book, ediția 29, United States of America, Ed.
American Academy of Pediatrics, 2012, ISBN: 978 -1-58110 -703-6, pg. 443 – 452.
53. Popescu, C., Florescu, S., Lupulescu, E., Zaharia M., Tardei, G., Lazar, M., Ceausu, E., Ruta, S.,
Neurologic Compl ications of Influenza B Virus Infection in Adults, Romania, Emerging Infectious
Diseases [online] aprilie 2017, vol. 23, nr. 4 [cited 06 December 2018], pg. 574 -581. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5367398/
54. Potter, C.W., A history of influenza, Journal of Applied Microbioogy [online] 30iunie 2001 vol.91
[cited 02 November 2018] , pg 572 -579. Disponibil la:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1046/j.1365 -2672.2001.01492.x
55. Rebedea I. Boli infecțioase, București, Ed. Medicală București, 2000, ISBN: 973 -39-0410 -4, pg.
150-152

71
56. Rello, J., Pop -Vicas, A., Clinical review: P rimary influenza viral pneumonia, Critical Care [online]
21decembrie 2009, vol. 13, nr. 6 [cited 06 December 2018]. Disponibil la:
https://ccforum.biomedcentral.com/articles/10.1186/ cc8183
57. Ronthberg, M., Haessler, S., Complications of seasonal and pandemic influenza, Critical Care
Medicine [online] aprilie 2010, vol. 38 [cited 02 december 2018], pg. e91 -e97. Disponibil la:
https://journals.lww.com/ccmjournal/Fulltext/2010/04001/Complications_of_seasonal_and_pande
mic_influenza.11.aspx
58. Rourke S., 2018, Influenza Strikes Again: 100 Years After Great Pandemic [on line]. Disponibil la:
https://www.medscape.com/slideshow/1918 -influenza -6009604#6 [cited 02 November 2018]
59. Salomon , R., Webster , R., The Influenza Virus Enigma, Cell [online] 6februarie 2009, vol.136, pg
402-410 [cited 27 November 2018]. Disponibil la:
https://www.sciencedirect.com/science/article/ pii/S0092867409000774
60. Shun -Shin, M., Thompson, M., Heneghan, C., Perera, R., Harnden, A., Mant, D., Neuraminidase
inhibitors for treatment and prophylaxis of influenza in children: systematic review and meta –
analysis of randomised controlled trials, BMJ [online], 10august 2009, vol. 339 [cited 08 December
2018]. Disponibil la: https://www.bmj.com/content/339/bmj.b3172.full.pdf+html
61. Sridhar, J., Brokstad, K., Cox, R., Influenza Vaccinati on Strategies: Comparing Inactivated and
Live Attenuated Influenza Vaccines, Vaccines [online] 20aprilie 2015, vol. 3, nr. 2 [cited 09
December 2018], pg. 373 -389. Disponibil la: https://www.mdpi.com/2 076-393X/3/2/373
62. Tellier , R., Review of Aerosol Transmission of Influenza A Virus, Emerging Infectious Diseases
[online] noiembrie 2006, vol . 12, nr. 11, pg 1657 –1662 [cited 19 november 2018]. Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3372341/#R3
63. Uiprasertkul, M., Puthavathana, P., Sangsiriwut, K., Influenza A H5N1 replication sites in humans,
Emerging Infectious Diseases [o nline] 2005, vol. 11, pg 1036 -1041 [cited 27 November 2018].
Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3371815/
64. Vemula, S., Zhao, J., Liu, J., Wang., X., Biswas, S., H ewlett, I., Current Approaches for Diagnosis
of Influenza Virus Infections in Humans, Viruses [online] 12aprilie 2016, vol. 8, nr. 4 [cited 06
December 2018]. Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4848591/
65. Vidal, L., Siqueira, M., Nogueira, M., Raboni, S., Pereira, L., Takahashi, G., Rotta, I., Debur, M.,
Costa, L., The epidemiology and a ntigenic characterization of influenza viruses isolated in Curitiba,
South Brazil, Memórias do Instituto Oswaldo Cruz [online] Martie 2018, vol. 103, nr. 2 [cite d 19
november 2018]. Disponibil la: http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0074 –
02762008000200009&lng=en&tlng=en

72
66. Viswanathan, K., Chandrasekaran, A., Srinivasan, A., Raman, R., Sasisekharan, V., Sasisekharan,
R., Glycans as receptors for influenza pathogenesis, Glycoconjugate Journal [online] august 2010,
vol.26, nr. 6, pg 561 –570 [cited 27 November 2018]. Disponibil la:
https://link.springer.com/article/10.1007/s10719 -010-9303 -4
67. Wright P., Webster G. Ortomixovirus, vol. 4, Philadelphia, Ed. Knipe DM, Howley PM, 2001, pg.
1533 -1579
68. Writing Committee o f the WHO Consultation on Clinical Aspects of Pandemic (H1N1) 2009
Influenza, Clinical Aspects of Pandemic 2009 Influenza A (H1N1) Virus Infection, The New
England Journal of Medicine [online] 6mai 2010, vol. 362, nr. 18 [cited 30 november 2018], pg.
1708 -1716. Disponibil la: https://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMra1000449
69. Yazgan, H., Yokuș, O., Çașkurlu,H., Akkaș, T., Demirdöven, M., Toraman, A., Çakmak, M., Gürel,
A., Prevalence of Cyt openia and Evaluation of Its Clinical Significance in Children with influenza
A(H1N1), European Journal of General Medicine [online] octombrie 2010, vol. 7, nr. 4 [cited 06
December 2018], pg. 414 -418. Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/289678573_Prevalence_of_Cytopenia_and_Evaluation_
of_Its_Clinical_Significance_in_Child ren_with_influenza_AH1N1
70. Yi-ying, C., Reza, V., Sultan, D., Qinshan, G., Taekjip, H., Peter, P., One influenza virus particle
packages eight unique viral RNAs as shown by FISH analysis, Proceedings of the National
Academy Of Sciences of the United States o f America [online] 30aprilie 2012, vol.109, no. 23 [cited
16 November 2018], pg. 9101 -9106 Disponibil la:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3384215/
71. Zoorob, R., Sidani, M., Murray J., Croup: An Overview, American Family Physician [online] 1mai
2011, vol. 83, nr. 9 [cited 02 december 2018], pg. 1067 -1072. Disponibil la:
http://unmfm.pbworks.com/w/file/fetch/46520136/Croup.pdf