ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE FACULTATEA [605396]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE FACULTATEA
DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE ABSOLVIRE
Rolul comunicării în rețelele sociale

Coordonator,
Conf. univ. ing. dr. Andrei Gaitanaru

Autor ,
Cosmin DUMITRESCU

București , iulie 201 8

2

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
PARTEA I – SECȚIUNEA TEORETICĂ ………………………….. ………………………….. ………………… 5
CAPITOLUL 1 – RELAȚIA DINTRE COMUNICARE ȘI REȚELELE SOCIALE ………………. 5
2.1 Definiții conceptuale și caracteristici ale comunicării ………………………….. …………………….. 5
2.1.1 Scopul și obiectivele comunică rii în rețelele sociale ………………………….. …………………. 7
2.2 Resursele și evoluția comunic ării ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
2.2.1 Funcțiile comunicării în rețelele sociale ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.3 Definiții conceptuale ale rețelelor sociale ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.3.1 Tipuri și branduri celebre în rețelele sociale ………………………….. ………………………….. 16
2.4 Comunicarea în cadrul rețelelor sociale ………………………….. ………………………….. ………….. 19
2.4.1 Tipuri de comunicare în cadrul rețelelor sociale ………………………….. …………………….. 21
PARTEA A II -A – SECȚIUNEA APLICATIVĂ ………………………….. ………………………….. …….. 24
CAPITOLUL 2 – CERCETARE – FACEBOOK ………………………….. ………………………….. …….. 24
3.1 Descrierea companiei Facebook ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
3.2 Obiectivele urmărite de cercetare ………………………….. ………………………….. …………………… 25
3.3 Instrumentele și metodologia folosite în cercetare ………………………….. ………………………… 27
3.4 Ipotezele de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 31
3.5 Prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercetării ………………………….. …………………………. 35
3.6 Ce influență are Facebook în comunicare? ………………………….. ………………………….. ……… 37
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39

3
INTRODUCERE

Am ales această tem ă deoarece consider că ne aflăm deja într -o perioad ă în care
comunicarea a atins noi cote și înțelesuri ce nu numai că fac generațiile anterioare să se simtă
depășite de tendințele actuale, dar totodată au micșorat lumea în care tr ăim.
Ne aflăm într -o societate ce acum își face simțită prezența mai mult în mediul virtual.
Comunicarea tradițională începe să se disipe odată cu apariția atât a noilor tehnologii cât și a noilor
mijloace de comunicare ce pe lângă faptul că influențează noile generații să adopte un stil de viață
necorespunzător, reduc drastic abilitatea acestora de a se conecta din punct de vedere social așa
cum obișnuiau să facă părinții acestora, prin jocul copiilor, activitățile fizice și interacțiunea
necesară unei dezvoltări psihologice armonioase.
Suntem martorii une i evoluții rapide a acestor tehnologii și observăm cum începe să ne
apropie din ce în ce mai mult din punct de vedere al distanței (de exemplu: în cazul rudelor și
apropiaților plecați în străinătate), dar și ce impact poate avea în privința tinerilor și m inorilor ce
sfârșesc deseori în a deveni victime ale răufăcătorilor și persoanelor cu probleme mintale. Ace știa
nu conștientizează riscurile la care se expun, iar în cele mai multe cazuri infractorii își disimulează
identitatea prin intermediul profilelor false. Criminalii reușesc cu desăvârșire să -i manipuleze și
să-i păcălească prin a le imit a stilul de exprimare, obiceiurile și tendințele până ce își ating
obiectivul propus prin zile, săptămâni chiar și luni de interacțiune virtuală în cadrul rețelelor
sociale consacrate.
Trebuie luat în considerare faptul că nu numai pedofilii și infractorii sexuali reprezintă
amenințarea acestora . Totodată prin intermediul rețelelor sociale tinerii pot lua contact cu entități
bazate pe inteligență artificial ă plasate de hackeri, menite să acționeze c a o capcană cu scopul de
a fura și distribui informațiile și datele personale ale victimelor, urmând c a singur a soluție propusă
de criminali să fie șantajul. Prin această cale, infractorii reușesc să aibă o metodă automatizată de
a lua contact cu mai multe victime în același timp.
Dacă observăm că rețelele sociale aduc foarte mult prejudiciu societății, de ce nu am
renunțat încă la ele? Pentru simplul motiv că așa cum ele sunt un canal foarte bine def init de
comunicare între criminali și victime, așa poate fi și pentru cei de partea legii care sunt într -o
continuă lupt ă împotriva acestor infracțiuni. Deja sunt în plină desfășurare atât diverse campanii

4
împotriva acestora, cât și alte măsuri de prevenir e și avertizare la adresa populației cu privire la
protecția copilului împotriva pedofiliei în mediul online.
Tehnologia a reușit întotdeauna să ajute omenirea în a -și deschide orizonturile din ce în ce
mai mult, cu scopul de a îmbunătăți considerabil progresul și colaborarea, întrucât am fost martori
de multe ori la rezolvarea multor cazuri și dispariții prin int ermediul rețelelor sociale .
Violuri, crime, dispariții și incidente fie ele televizate sau filmate de amatori, reușesc să
facă înconjurul globului în speranța că oamenii își vor dezvoltă pe parcurs datoria și simțul civic
în a le ajută pe rude le și prietenii victimelor să ajungă cât mai repede la adevăr și implicit rezolvarea
cazurilor.
Prin urmare, am observat ca rolul comunic ării în rețelele sociale deși reușește să ne apropie
și să ne ajute s ă ne conect ăm cu persoanele dragi, totodat ă aduce cu sine și numeroase
vulnerabilit ăți care dac ă sunt exploatate pot l ăsa în urm ă consecin țe grave.
Comunicarea reprezintă atât un mijloc benefic pentru populație, o unealtă de baz ă pentru
societate, cât și o amenințare și în același timp principala sursă de atac cu țintă sigură către tineret.

5
PARTEA I – SEC ȚIUNEA TEORETIC Ă
CAPITOLUL 1 – RELA ȚIA DINTRE COMUNICARE ȘI RE ȚELELE SOCIALE

2.1 Defini ții conceptuale și caracteristici ale comunic ării

Conform DEX -ului comunicarea reprezintă o „prezentare, într -un cerc de specialiști, a unei
contribuții personale într -o problemă științifică ” iar sociale a reprezintă „procesul de integrare
socială a unui individ într -o colectivitate ”.
Ce este comunicare a? Dupa cum afirm ă (Graur , p.5, 2011 ): „Provenit prin filiera franceza,
verbul a comunica are în limba româna un “frate bun”, fapt ce ne îndreptateste sa vorbim de
existenta unui dublet etimologic. Cu transformarile proprii trecerii de la latina vulgara la proto –
româna, lat. communicare a fost mostenit sub forma a cumineca, avînd sensul de “a se împartasi”
(în acceptia ritualului crestin). Întelesul exista si în latina t ârzie, unde a dat nastere lui
excommunicare, adica “a opri de la împartasanie” – ceea ce echivala cu excluderea din comunitatea
religioasa. Iata cum pentru pentru noi, românii, sensul originar al comunicarii este deopotriva
profan si sacru: comunicarea sta la baza organizar ii sociale, mijlocind raporturile “orizontale”
dintre oameni, dar angajînd si aspiratiile lor “verticale”, într -o miscare ascensionala catre planurile
superioare ale existente i. Când trebuie să definească comunicarea, majoritatea vorbitorilor se
gîndesc la “a aduce la cunoștință”, “a da de știre” sau “a informa”. Comunicarea înteleasa că proces
are la baza patru componente fundamentale: emițătorul, canalul, informația și receptorul .”.
Totodată, conform (Graur, p. 6, 2011) „Unele din cele mai rec ente principii ale comunicării
au fost formulate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto, care au ținut să le confere o aura de
rigurozitate numindu -le axiome ale comunicării:
▪ Comunicarea este inevitabilă
▪ Comunicarea se dezvoltă în planul conținutului și cel al relației
▪ Comunicarea este un proces continuu și nu poate fi abordat în termeni de cauza -efect sau
stimul –reacție
▪ Comunicarea are la baza vehicularea unei informații de tip digital și analogic.
▪ Comunicarea este un proces ireversibil
▪ Comunicarea presupune raporturi de putere între participanți
▪ Comunicarea implică necesitatea acomodării și ajustării comportamentelo r”

6
O altă componentă importantă în cadrul comunicării o constituie mesajul. Așa cum ne
prezintă (Graur, p.6, 2011): „Mesaju l este unitatea de baza a comunicării, situat de fapt la
intersecția dintre comunicare și reprezentarea realității. El poate fi alcătuit din cuvinte scrise sau
rostite, imagini vizuale, muzică, zgomote, semne, simboluri, culori, gesturi etc. Suportul fizic al
mesajului este oferit de canal, care îndeplineste și funcția de cale de transport sau distribuție a
mesajului.”
Așa cum la baza comunicării stă neclintit termenul de mesaj, la baza mesajului stă în
special termenul de informație. Cu privir e la acest detaliu, (Graur, p.6, 2011) atestă că,
„Dimensiunea originalității mesajului este dată de informație. Sub aspect cantitativ, informația
poate fi măsurată atît în momentul emiterii cît și în momentul receptării, astfel că se poate
determina în ce măsură un mesaj conține sau nu mai multă informație decît alt mesaj. Din dorința
de a asigura exactitatea mesajului, emițătorul poate fi preocupat de emiterea unei mai mari cantități
de informație decît ar fi necesar în mod normal.”
În același timp, trebuie să ținem cont și de contextul mesajului . După cum ne prezintă
(Graur, p.7, 2011): “Conținutul și manier a în care se comunic ă se află sub influenț a contextului
comunicării. Evaluarea lui implică analiz a mai multor dimensiuni contex tuale: fizică, temporală,
culturală, socială și psihologică.”.
Așa cum ne relatează și (Dobrescu, 1999) „Comunicarea este cea care asigur ă dispoziții
emoționale și intelectuale asemănătoare, moduri similare de a răspunde la așteptări și cerințe.”.
Investig ând mai departe, putem să ne cultivăm o perspectiv ă și mai amplă asupra
comunicării și să privim cu atenție ce ne spune în continuare (Graur, p.7 2011) unde „Finalitatea
procesului de comunicare există în măsură în care mesajul codifica t de emițător este decodificat și
acceptat de receptor. Cunoașterea codului informației obligă la respectarea semnelor și
simbolurilor folosite, iar eventualele erori vor putea fi cu ușurință detectate și corectate. Când
semnificația este codificată în cuv inte, mesajul este unul de tip verbal, iar comunicarea este
verbală. Dacă semnificația este purtată prin altceva decît cuvinte, mesajul și comunicarea sînt non –
verbale. ”.
Astfel, ajungem la următoarele clasificări, prezentate de către (Graur, p.7, 2011):
„Schimbul de mesaje între participanții angrenați în comunicare devine interacțiune. În funcție de
numărul de participanți în rețelele de comunicare instituite la un moment dat, putem distinge două
tipuri de comunicare:

7
▪ comunicarea bipolară
▪ comunicare multipolară (un emițător și mai mulți receptori; un receptor și mai mulți
emițători; comunicarea cu “poștași”).”.

2.1.1 Scopul și obiectivele comunicării în rețelele sociale

Pentru a urcă pe o treaptă superioară către o analiză mai amplă a caracteristilor comunicării
și a obiectivelor acest eia, aflăm de la (Graur, p.8, 2011) următorele detalii clasificate astfel : „
Comunicarea umană se poate desfășura pe cinci niveluri relativ distincte:
• Comunicarea intrapersonal ă este comunica rea în și către sine. Fiecare ființă umană se
cunoaște și se judecă pe sine, își pune întrebari și își răspunde, astfel că această
comunicare cu propriul forum interior devine o sursă de echilibru psihic și emoțional.
• Comunicarea interpersonală este comun icarea între oameni. Obiectivele acestei
comunicări sunt extrem de multiple și complexe: cunoașterea celor de lînga noi, crearea
și întretinerea legăturilor umane, persuadarea interlocutorului, recunoașterea valorii
personale, satisfacearea nevoilor afecti ve, de control și dominație etc. Comunicarea
interpresonal ă directă presupune inițierea de contacte personale nemijlocite și
interactive între oameni, pe c and cea interpersonală indirectă are nevoie de mijloace și
tehnici secundare de punere în contact uma n (scrierea, înregistr ările magnetice sau
transmisiile prin unde sau fibră optică).
• Comunicarea de grup se derulează în colectivități umane restrînse, de maximum 11
persoane – echipe, familii, cercuri de prieteni, colegii de redacții etc. La acest nivel s e
asigura schimburi de idei și emoții, se împartasesc experiențe și se caută soluții de
rezolvare a problemelor, se iau decizii și se aplanează conflicte.
• Comunicarea publică își are rădăcinile în retorică antică. Discursul public nu viza doar
transmitere a de informații, ci mai ales schimbarea opiniilor și acțiunilor publicului,
influențarea sentimentelor acestora. Eficien ța unei astfel de comunicări se află
deopotrivă în mîinile oratorului și ale publicului sau. Marcus Fabius Quintilianus a fost
primul profesor public de retorică la Roma și, totodată, dascălul fiilor și nepoților
împaratului Domițian. La retragerea să din ac tivitate a scris un compendiu în 12
volume, intitulat Institutio oratoria (“Formarea vorbitorului în public”), din care

8
transpare clar idea că oratorul, pe l ângă calitățile unui om al legii, ale unui filosof și ale
unui poet, trebuia să mai posede și pe ac elea ale unui bun actor. Cu alte cuvinte, în
antrenamentul unui orator erau studiate nu numai invenția, compoziția și stilul, dar și
emisia discursului, prezentarea statică (postura) și dinamică (gesticulația) a
vorbitorului. În zilele noastre, “orice gen de cuvântare, expunere sau prezentare
susținută de către o persoană direct în prezența unui auditoriu, mai mult sau mai puțîn
numeros, dar nu mai mic de 3 persoane, este o formă de discurs public sau comunicare
publică” (e.g. conferință, pledoaria, prelege rea, comunicarea științifică, luarea de
cuvânt, prezentarea unui raport sau a unei dări de seam ă, expunerea în față unei comisii
de examinare, prezentarea unui spectacol etc.).
• Comunicarea de masă se referă la “producerea și difuzarea mesajelor scrise, vorbite,
vizuale sau audiovizuale de către un sistem mediatic instituționalizat către un public
variat și numeros”. Motivele care stau la baza consumului de mesaje mediatice vizează
informarea, construirea identității personale, integrarea și interacțiunea socială și
divertisment.”
Este adevărat că societatea modernă cunoaște numeroase fragmentări generate de
dezvoltarea inegală a diferitelor ei segmente, de diversificarea aspirațiilor, a atitudinilor și
comportamentelor; este foarte probabil c ă sensul și conținutul noțiunii de comunitate să se
modifice în timp, dar cerință de a avea un set de valori comune, care să ne confere un sentiment
reciproc de legătură, de apartenența la un întreg, nu va putea să dispară.”.
Ce concluzie pute m trage din aceast ă clasificare este c ă inserarea acestor niveluri în mediul
online provoac ă un impact de propor ții cu mult mai mari decat se f ăcea înainte de apari ția rețelelor
sociale , și implicit acestea modeleaz ă și finalizeaz ă conștiința colectiv ă a tuturor utilizatorilor ,
împreun ă form ând o na țiune internaut ă. Ace știa nu mai au grani țe în rețelele sociale , iar
comunicarea deja este perpetuat ă de fiecare membru în parte, consolid ând o leg ătură puternic ă mai
ales dac ă direc țiile și interesele acestora se aliniaz ă.

9
2.2 Resursele și evoluția comunic ării

De-a lungul timpului, am fost martorii unei dezvoltări de excepție a modului prin care
oamenii au reușit prin intermediul comunicării să ducă civilizația către noi meleaguri și să-și
automatizeze toate procesele ce stau la baza progresului de lungă durat ă.
Ce putem observ a este că la bazele dezvoltării comunicării umane au stat 6 etape distincte
și anume:
• Epoca semnelor și semnalelor unde oamenii comunicau prin inter mediul sunetelor ce
proveneau în mare parte din ființ a lor;
• Epoca vorbirii și a limbajului unde în dezvoltarea noastră către ființ a modernă, limba ne -a
ajutat să ne creionăm gândurile și să ne dezvoltăm pe parcurs mesaje din ce în ce mai
complexe și mai el aborate, iar cooperarea acestora în contextul superiorității noastre în faț a
animalelor, v ânătoriei dar și implicit a descoperirilor de ustensile și invenții, au condus
ulterior în răspândirea acestora pe glob și a diversificării întrucât și a individualiz ării limbii
în funcție de marile zone geografice populate de către aceștia la aceea vreme. Aceste
modificări au dat naștere vocabularelor diverse și a u provocat lingviștii să identifici o gama
largă de cuvinte născute din toate colțurile lumii.
• Epoca scris ului unde evoluția acesteia a debutat de la reprezentări simple prin imagini și
desene la modelarea ideilor elaborate prin stilizarea acestora, conducând în cele din urmă
la folosirea literelor pentru a sugera sunete specifice în vorbire. S -au dezvoltat de -a lungul
secolelor sigle, alfabete și coduri de limbaj care au transformat canalele de comunicare
într-un evantai plin de posibilități și care au ramnificat în repetate rânduri arii și domenii
de activitate care împreună la rândul lor au fost perfecționat e de pionierii aferenți acestora.
• Epoca tiparului unde afl ăm că prima carte din lume și anume Diamond Sutra a fost tiparit ă
de ca ătre chinezi în anul 868 A.D. Aceast ă tehnic ă a permis automatizarea c ărților și
eradicarea transcrierilor ce con țineau erori de-a lungul timpului.
• Epoca mijloacelor de comunicare în masa unde odata cu încep utul secolul al XIII -lea, ce
urmat de Marile Descoperiri și de spiritul Rena șterii, începe s ă ia form ă după cum ne
relateaz ă și (Jeanneney, p.19, 1997): “o informa ție cu adev ărat universal ă” care reu șește
să mențină puternic ă în continuare setea tot mai acerb ă a oamenilor pentru cunoa ștere.

10
Observam cum încep s ă revolu ționeze toate industriile iar pentru a ilustra acest lucru
cel mai bine, vom face o mica incu rsiune în istorie și vom privi urmatoarea list ă așa cum ne
este prezentat ă de (Graur, p.14, 2001):
▪ 1864, sco țianul James Clark Maxwell pune bazele teoriei generale a undelor
electromagnetice și a celor luminoase;
▪ 1876, Graham Bell depune brevetul la Washin gton pentru telefon;
▪ 1887, germanul Heinrich Hertz descoper ă și produce undele care îi poart ă numele;
▪ 1890, francezul Édouard Branly pune la punct primul radioconductor, un tub umplut
cu pilitur ă de fier, legat în circuit cu un galvanometru și o pil ă;
▪ 1894, italianul Guglielmo Marconi realizeaz ă la Bologna primele experien țe de
comunicare la distan ță, în alfabet morse, prin undele hertziene, transmit ând la 400 și
2000 de metri distan ță;
▪ 1899, Marconi realizeaz ă prima transmisie peste Canalul M ânecii și transmite
următorul mesaj: “Domnul Marconi trimite domnului Branly respectuoasele sale
complimente prin telegrafia f ăra fir, peste Canalul M ânecii, acest frumos rezultat fiind
datorat în parte remarcabilelor studii ale domnului Branly.”
▪ 1907, americanul Lee DeForest inventeaz ă lampa trioda, un amplificator care permite
reconstituirea, la “sosire”, a vocii umane;
▪ 1907 -1911 inventarea tubului catodic;
▪ 1908, DeForest realizeaza prima legatur ă pentru voce umana între Turnul Eiffel (Paris)
și Villejuif;
▪ 1910, Lee DeForest transmite pe o raza de 20 de km recitalul lui Caruso de la
Metropolitan Opera din New York;
▪ 1912, naufragiul Titanicului va impulsiona dezvoltarea TFF -ului și a principiului radio;
▪ 1917, radiodifuziunea intr ă în istorie c ând emitatorul de pe A urora transmite trupelor
din Petrograd instruc țiunile Comitetului revolu ționar;
▪ 1921, prima emisiune de radiodifuziune din Fran ța a Companiei generale de telegrafie
fara fir (C.S.F);
▪ 1925, înfiin țarea Uniunii Interna ționale de Radiodifuziune pentru Distrib uirea
Frecven țelor;

11
▪ 1926, British Broadcasting Company devine British Broadcasting Corporation, statul
prelu ând ac țiunile fondatorilor;
▪ 1927, în USA, Vladimir Zworykin (considerat p ărintele televiziunii) pune la punct
“iconoscopul”, un procedeu de analiz ă electronica a imaginii;
▪ 1929, în Fran ța, Renée Barthélémy și Henry de France pun la punct câteva procedee de
reproducere și transmitere a imaginii, la scurt timp ap ărând și prototipurile
televizoarelor;
▪ 1935, prima emisiune oficial ă TV în Fran ța;
▪ 1938 (31 oct), dramatizarea radiofonic ă pentru CBS a car ții lui Orson Wells R ăzboiul
lumilor, care imagineaza invazia mar țienilor în USA, creeaz ă panic ă în New York;
▪ 1940 -1944 apari ția radiotelefonului;
▪ 1948, inventarea tranzistorului în USA va permite dezvoltarea radioului mobil și
individual.
▪ Epoca mijloacelor de comunicare computerizat ă, unde suntem din nou martorii unei
schimb ări de propor ții în ceea ce prive ște unirea dintre calculator și telecomunica ție
unde (Graur, p.15, 2001) ne relateaz ă:” Triada automatizare, informatizare, digitizare
este nelipsit ă din perimetrul inova țiilor tehnologice.”
Iar aici ne sunt prezentate cinci tipuri de utilizare a sistemelor de calcul unde tot (Graur,
p.16, 2001) ne detaliaza:
▪ Utilizarea de tip func ționăresc (e.g. prelucrarea datelor în cadrul serviciilor de salarizare)
▪ Procesarea informa ției (e.g. rezervarea biletelor de avion)
▪ Controlul informa țional al produc ției
▪ Design (e.g. realizarea unor prototipuri de avioane sau pagini de ziare)
▪ Luarea deciziilor (e.g. utilizarea de modele econometrice în luarea deciziilor)
Observ ăm cum calculatoarele și tehnologiile acestora sunt în continuare principalele surse
de ale noilor modalit ăți de comunicare, și totodat ă realiz ăm că suntem guverna ți intens în via ța de
zi cu zi de navigarea pe Internet, de poșta electronic ă și nu în ultimul r ând de chat-ul instant.

12
2.2.1 Func țiile comunicării în rețelele sociale

În prezent există 2,8 miliarde de utilizatori de social media din întreaga lume. Aceasta
înseamnă că peste o treime din populația lumii utilizează o anumită formă de social media pentru
a comunica, transformând marketingul social media într -o tactică imperativă pentru stimularea
conducerii programelor de învățământ superior. În timp ce mass -media socială este o platformă
obișnuită pentru comunicarea de azi, ați analizat vreodată cât de semnificativ social media a
schimbat modul în care comunicăm? De exemplu Facebook este văzută ca cea mai raspandit ă
platformă social ă și are numerele care o susțin.
Social media a creat o modalitate prin care oamenii pot să actualizeze în permanență și să
facă schimb de conținut cu prietenii , superiorii, colegii, familia lor cu puțin efort. Fie că este postat
pentru totdeauna pe o anumit ă pagin ă public ă sau câteva secunde într -un album video , o imagine
este în valoare de o mie de cuvinte și social media a creat un mediu perfect pentru a împărtăși
aceste pove ști vizuale .
Rețelele soci ale au permis oamenilor din întreaga lume să împărtășească povestea lor. În
afară de internetul care leagă lumea, Snapchat a fost primul care dă oamenilor o perspectivă internă
asupra locurilor străine. Odată cu adăugarea de stream -uri live și de Story Explorer, utilizatorii pot
avea o privire asupra vieții din alte orașe, state și țări .
Facebook Live a devenit disponibil pentru public în aprilie 2016 și a schimbat instantaneu
social media așa cum o știm. La început a fost initiat ca o modalitate de a împărtăși și mai mult
prietenilor, dar apoi a devenit din ce în ce mai folosit pentru probleme serioase. Facebook Live a
ajuns să dezvăluie multe de spre societatea noastră, de la împușcăturile poliției până la o privire
către rata tot mai mare de decese cauzate de supradozele de opiacee. Pe partea pozitivă, a creat un
nou orizont pentru aceste subiecte mai serioase. Datorită acestor clipuri video aceste momente
controversate nu sunt doar discutate , ci stau deasemenea și la baza construir ii unui impuls în spatele
creării unei schimbări pozitive. Tinerii folosesc rețelele sociale pentru a se angaja în diverse
subiecte și pentru a se exprima nu numai pentru evenimente sociale și petrecere a timpului liber,
ci și pentru probleme publice sau subiecte de interes public .
În continuare, descoperim următoarele idei principale pe care putem să le extragem din
cele spuse mai sus, și anume: Există mai mulți indivizi cu aceleași idei, credințe și orientări care
pot face stream -uri live și -și pot împărtăși reciproc părerile comune, că acești indivizi pot comunica

13
între ei fără să fie îngră diți în mare măsură de statutul social, că pot transmite un mesaj fie el nociv
sau cu efecte benefice asupra țintei propuse și nu în ultimul rând, acest mesaj poate fi folosit c a
instrument de manipulare într -o suită de domenii de activitate ce ne influenț ează viață de zi cu zi.
După cum ne relatează (Mitruțiu , p.9, 2005): "În interiorul unei rețele există grupuri și
sub-grupuri distincte ce comunică mai intens între ele decât cu restul rețelei. Diadele, triadele și
grupurile mici sunt sub -grupurile cele mai studiate. Indivizii care pot asigura punți de legătură
între grupurile distincte din interiorul rețelei sunt mai importanți pentru comunicarea în rețea decât
indivizii cu multiple legături, dar doar în interiorul unui singur grup." .
Totodat ă, (Mitruți u, p.9, 2005) este de p ărere c ă: “Analiz a rețelelor sociale se concentrează
pe descoperirea unor modele pentru interacțiunile dintre oameni. Structurile sociale devin astfel
vizibile, iar mișcările și contactele unui individ nu mai sunt întâmplătoare, ci urmează un model
prestabilit.
Dacă cineva s -ar putea îndepărta suficient de mult de viața oamenilor, într -atâta încât
fiecare om să apară că un mic punct mișcător, ar constat a că oamenii nu se apropie la întâmplar e
unii de alții. Unii sunt împreună în mod uzual, alții se întâlnesc adesea, iar unii niciodată. Viața
oamenilor ar deveni astfel un tipar comportamental pur guvernat de reguli.
Analiștii de rețea cred că viața unui om depinde în mare măsură d e felul în care acel individ
este legat în păienjenișul de conexiuni sociale. Succesul sau eșecu l. Bazele teoretice ale analizei
rețelelor sociale societăților sau organizațiilor depind de tiparul structurii lor interne și de
conexiunile lor cu alte organizații.
Conceptul de centralitate a rețelei este esențial pentru înțelegerea puterii, ierarhiei,
stratificării și inegalităților în structurile sociale. Puterea în interiorul unei rețele ține de relaț ii.
Actorii care dispun de poziții ce le oferă mai multe oportunități și alternative pentru accesul la
informație și îi supun la mai puține constrângeri sunt mai puternici decât ceilalți. Cei care sunt
situați mai aproape de cât mai mulți indivizi și sunt considerați puncte de referință și mod ele pentru
ceilalți pot exercit a, de asemenea, puterea. Actorii situați în centrul rețelei sunt mai puternici decât
cei afl ați la periferie pentru că se află în centrul acțiunii. Puterea este și a celor ce joacă rolul de
punte de legătură și intermediari î ntre alți actori care altfel nu se află în contact direct unul cu
celălalt.”
Așadar, afl ăm ce presupune o re țea social ă analizat ă dintr -o perspectiv ă obiectiv ă, logic ă,
ce urmare ște îndeaproape construirea unei simetrii bazate pe interac țiunile utilizatorilor, alegerile

14
lor din punct de vedere al conexiunilor și rela țiilor sale cu ceilal ți, cum se creioneaz ă un arbore
foarte bine definit și totodat ă ce modele structural e se pot constru i și prelucra de speciali știi care
conduc cercet ări în domeniile socio -umane.

2.3 Defini ții conceptuale ale rețelelor sociale

Conform (Mitruțiu, p.1, 2005): “O rețea socială este o hartă a relațiilor dintre indivizi ce
indică modurile în care ei sunt conectați prin diverse grade de familiaritate socială pornind de la
cunoștințe întâmplătoare până la legături familial e puternice.
Rețelele sociale se referă și la o categorie de aplicații online ce ajută la conectarea
prietenilor, partenerilor de afaceri și grupurilor de interese.
Relațiile sociale sunt descrise în teoria rețelelor sociale în te rmeni de noduri și
legături. Nodurile sunt actorii individuali din rețea, iar legăturile sunt relațiile dintre acești actori.
Rețeaua este deci o hartă a legăturilor relevante dintre nodurile ce fac obiectul unui studiu. O rețea
poate fi utilizată și pentru a determina capitalul social de care dispun actorii individuali.
Forma rețelelor sociale este un factor -cheie al utilității rețelei pentru indivizii
incluși. Rețelele dense sunt mai puțin utile pentru membri decât rețelele cu multe spaț ii libere și
cu numeroase conexiuni slabe cu indivizi din afara rețelei principale. Rețelele deschise, cu legături
slabe și spații sociale goale introduce noi idei și oportunități pentru membrii lor în măsură mai
mare decât rețelele închise, care au multe legături redundante.
Cu alte cuvinte, o rețea de prieteni apropiați, ce împărtășesc aceleași credințe,
preocupări și valori nu își îmbogățește membrii în măsura în care o fac grupurile de indivizi care
au conexiuni în alte lumi sociale și acces la o varietate mai largă de informații. Este mai bine pentru
succesul individual să existe conexiuni cu o varietate de rețele dec ât multe conexiuni într -o singură
rețea.
Puterea teoriei rețelelor sociale constă în abordarea sa diferită față de cea a
studiilor sociologice tradiționale. Acestea își asumau faptul că doar atributele actorilor individuali
contează. Teoria rețelelor sociale a adus un punct de vedere alternativ: atributele indivizilor sunt
mai puțin importante decât legăturile și relațiile lor cu alți actori din cadrul rețelei. ”
Acum c ă stim ce inseamna o re țea social ă și ce presupun elementele de la baza ei, r ămâne
să ne îndrept ăm către analiza lor, unde tot (Mitruțiu, p.6, 2005) afirm ă că: “Analiza rețelelor sociale

15
își propune să măsoare relațiile și fluxurile de informații dintre oameni, grupuri, organizații,
computere și alte entități ce procesează informații și cunoștințe.
Nodurile rețelei sunt oameni sau grupuri și legăturile sunt reprezentate de relațiile sau
fluxurile de informații ce se stabilesc sau circulă între aceștia. Analiza rețelelor sociale oferă o
analiză matematică și vizuală (grafică) a relațiilor interumane. Consultanții în management
utilizează această metodă pentru analiza rețelei organizaționale.
O cale pentru a înțelege rețelele este de a evalua locația fiecărui actor în cadrul
rețelei. Măsurarea locației presupune găsirea gradulu i de centralitate a unui nod (importanța și
proeminența sa). Aceasta poate diferi mult de poziționarea sa în ierarhia sau organigrama
organizației. Două noduri sunt conectate dacă discută regulat între ele sau interacționează într -un
anumit fel.
Există trei metode uzuale de măsurare a centralității într -o rețea: gradele, conectivitatea și
apropierea. Gradele sunt mumărul de conexiuni (legături) directe pe care le are un anumit nod cu
alte noduri din rețea generează gradul acelui nod. Cu cât un nod are mai multe conexiuni directe,
cu atât el este un nod mai activ, ce conectează rețeaua. Cele mai importante sunt conexiunile spre
actorii care altfel ar rămâne izolați în rețea. În general, majoritatea sunt conectați
Cu privire la conectivitate, cei care joacă un rol de broker între două grupuri importante
din interiorul unei rețele au un rol puternic în interiorul rețelei, dar constituie și puncte de
vulnerabilitate ale rețelei ce pot împiedica sau bloca circulația fluxurilor de
informație.
Nodurile care descoperă cele mai scurte căi spre ceilalți și sunt mai apropriate astfel de
orice alt nod din rețea au o poziție privilegiată pentru că pot monitoriza fluxurile de informații și
au o vedere de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat în interiorul rețelei. ”
În continuare, (Mitruțiu, p.7, 2005) dezbate problema pe ni ște tematici cu focus pe cei care
depa șesc grani țele, juc ătorii periferici, centralizarea re țelei și matrici ale re țelelor:
„Nodurile care conectează grupuri diferite, fiind situate la granița dintre ele, pot fi buni
inovatori pentru că au acces la ideile și informațiile ce circulă în ambele clustere. Ei se găsesc în
poziția de a combina diferite idei și cunoștințe găsite în diferite locuri pentru a crea noi produse și
servicii.
Cei aflați la periferia rețelelor nu sunt considerați importanți. Ei pot să se găsească însă în
centrul propriilor rețele personale pe care nu le avem în vedere în momentul stud iului și să asigure

16
o conexiune cu acestea, fiind în fapt resurse de informație proaspătă, care nu se găsește în interiorul
acelei rețele.
Relația dintre centralitățile nodurilor componente poate spune multe despre structura de
ansamblu a unei rețele. O rețea foarte centralizată este dominată de foarte puține noduri poziționate
central. Dacă aceste noduri sunt înlăturate sau afectate, rețeaua se va fragmenta rapid în mai multe
grupuri neconectate între ele. Nodurile situate ultracentral pot fi puncte de slăbiciune. Rețelele slab
centralizate rezistă m ai bine atacurilor din afară sau accidentelor și nu se prăbușesc rapid. ”

2.3.1 Tipuri și branduri celebre în rețelele sociale

După cum ne relateaz ă (Cebotaru, p.106, 2015): “ În continuare, vom caracteriza doar
câteva din rețelele de socializare utilizate pe la rg atât la nivel național cât și global. Rețeaua
Facebook, este un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat pentru a oferi posibilitatea
de a contacta persoane apropiate, da r și persoane încă necunoscute. Ea este cea mai mare rețea de
socializare și una dintre cele mai răspândite din lume, având 1,35 de miliarde de utilizatori activi
în fiecare lună, fapt care înseamnă că aproape jumătate din populația conectată la Internet l a nivel
mondial folosește această platformă măcar o dată pe lună. Este estimată la o valoare de aproape
6,5 miliarde de dolari, deține 58% din traficul pe rețelele sociale din Statele Unite și are în lumea
întreagă peste 300 milioane de vizitatori unici. E voluția pieței concurențiale determină schimbarea
profilului de activitate. Potrivit celei mai mari și celei mai vechi agenții de știri din lume, Agence
France -Presse, Facebook a anunțat demararea unui nou proiect, ce constă în lansarea unei noi rețele
de socializare pentru profesioniști. Aceasta va concura cu LinkedIn și va permite utilizatorilor săi
să-și separe profilurile personale de conturile profesionale.3 Facebook lucrează în mod secret la
acest nou proiect, este un site, care se numește „Facebook a t Work” și care va permite utilizatorilor
săi să discute cu colegii, să intre în contact cu profesioniștii din diverse domenii și să colaboreze
la realizarea unor documente, prin intermediul diferitelor aplica – ții. Noul site se va asemăna foarte
mult cu a ctuala rețea de socializare Facebook și va include un flux de știri și grupuri. Prin urmare,
noua rețea de socializare își propune să separe profilul personal de identitatea profesională a
utilizatorilor ”.
(Cebotaru, p.107, 2015): “ Rețeaua Twitter este o rețea socială foarte populară, care permite
scrierea și transmiterea de mesaje de maximum 140 caractere prin Internet, precum și compania

17
care oferă acest serviciu de tip „rețea socială.” Este uneori descris ca fiind „SMS -ul Internet -ului.”
Este folosită de multi jurnaliști, actori celebri și poate fi o sursă bună de informare în timp real,
deoarece informațiile circulă foarte repede.
Rețeaua LinkedIn este o rețea de socializare orientată spre mediul de afaceri. Această rețea
a fost lansată în 2002, iar sarcina sa este de a construi o legătură dintre profesioniști și companii,
în același timp, aici mai sunt prezentate informații utile legate de locurile de muncă și oportunitățile
de angajare. În prezent, această rețea are peste 200 mi lioane de persoane la nivel mondial, printre
care personal de la resurse umane sau manageri.
Rețeaua MySpace este un site web de tip așa -numit social foarte popular, care oferă
utilizatorilor posibilitatea creării unei rețele internaționale de prieteni, p rofiluri etc. Această rețea
și-a propus să devină un site dedicat muzicii și divertismentului, utilizatorii putând cumpăra piese
de pe iTunes, aplicația software utilizată pentru redarea și organizarea fișierelor muzicale audio și
video.
Rețeaua YouTube e ste un site web, unde utilizatorii pot încărca și vizualiza videoclip -uri.
Serviciul folosește tehnologii pentru a expune o gamă largă de clip -uri video create chiar de
utilizatori, incluzând și fragmente din programe de televiziune sau chiar filme.
Rețea ua Bree este o platformă românească de socializare orientată către rela – ții. Site -ul are
deja 29.778 utilizatori, 1.116 de subiecte care sunt discutate intens, 7.818 de întrebări, care așteaptă
răspunsuri, 9.349 de avatare, ce pot fi ilustrate pe Messenge r și 160 de statusuri, care ne ajută să
ne exprimăm mai ușor .
Astfel, trimiterea de e -mail-uri către fie care destinatar în parte a fost înlocuită cu o tehnică
mult mai simplă, accesibilă pentru utilizatorii acestor rețele – redactarea unui mesaj și postarea
acestuia pe pagina web inițială, numită homepage, unde poate fi vizualizat de toți prietenii din
comunita tea virtuală. În continuare, vom caracteriza succint fiecare grup de avantaje.
Avantaje economice. Interacțiunea brend -urilor cu consumatorii , mediu de transmitere
ieftin, ușor accesibil, asculta rea în permanență a consumatorilor, atra gerea fanilor, studii de piață,
rețelele socia le pot aduce beneficii financiare.
Avantaje politice. Interacțiunea directă între candidat și alegători, motivar ea elec toratului,
un mediu de propagare ieftin.

18
Avantaje educaționale. Dubla semnifi cație a unui utilizator: cea de elev și cea de profesor,
interacțiunea directă dintre pro fesori și elevi, colaborarea on -line – ieftină, eficientă, în timp real,
mediu de propagare ieftin. ”
(Cebotaru, p.108, 2015): “ Sigur, atunci când vorbim despre re țelele de socializare, pe lângă
o serie de avantaje, putem menționa și anumite dezavantaje ale utilizării acestor rețele, precum și
un șir de pericole. Deci pe lân gă avantajele acestor rețele, care facilitea ză, de exemplu,
întrajutorarea membrilor, formarea de noi cunoștințe și prieteni, răspândirea rapidă a știrilor și
zvonurilor, aceste rețele ascund și pericole, deoare ce, de obicei, nu se declară explicit care e s ursa
informațiilor, cine este furnizorul de servicii.
Prin urmare, la capitolul dezavantaje, putem spune că multă lume nu este con știentă de
eficiența acestor rețele sociale și le folosesc inutil, ceea ce înseamnă o pier dere de timp. În același
timp, tr ebuie să re cunoaștem că rețelele sociale creează de pendență. Nu vom realiza cât de mult
timp petrecem în mediul on -line, fiind mereu captivi de noile informațiii apărute. Atunci când ne
dorim să promovăm afacerea sau compania prin intermediul rețelelor d e socializare, trebuie să
construim un profil al afacerii, fără ca acesta să aibă tangență cu profilul personal. Dacă folosim
rețelele sociale pentru interes de business, trebuie ca profilul să fie atrăgător și actualizat des.
În același timp, trebuie să menționăm că orice informație introdusă benevol pe o rețea de
socializare și ulterior ștearsă, rămâne „pe viață” în lumea virtuală, chiar dacă informațiile sunt
greșite sau devin cu timpul irelevante.
O altă problemă a rețelelor de socializa re rămâne a f i lipsa de reglementări clare, această
neglijență deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor private sau chiar secrete ale
utilizatorilor, deoarece majoritatea lor sunt tineri și încă nefamili arizați cu pericolele din Internet.
Evident, se pot f ace anumite setări de blocare a accesului pentru o siguranță mai mare
asupra protejării informațiilor perso nale, dar acestea sunt destul de relative, iar cea mai bună
metodă de autoprotecție se pare că rămâne totuși autocenzura.
Însă mulți utilizatori nu știu că, în con formitate cu termenele contractului, fă când clic pe
rubrica „accept,” practic, oferă în exclusivitate rețelei dreptul de proprie tate asupra tuturor
informațiilor și imaginii publice. ”

19
2.4 Comunicarea în cadrul rețelelor sociale

Mai departe, se vor observa numeroase arhetipuri care particip ă activ la desf ășurarea
interac țiunilor și implicit a comunic ării în interioul unei re țele sociale, iar (Cebotaru, p.106, 2015)
continu ă să-i prezinte astfel:
“Moderatorul. El este cel care are grijă ca activitatea comunității să se desfășoare în condiții
optime, rolul său fiind deosebit de important, este responsabil de con ținutul postat, fiind cel care
aprobă orice comentariu.
Tăcutul. El este cel care vizitează si te-ul pentru a observa, a c iti comentariile, foarte rar
pentru a -și exprima părerea des pre un anumit subiect.
Entuziastul. El este cel ce postează cel mai des conținutul, își exprimă frecvent opinia,
fiind cel mai activ dintre membri.
Agitatorul. El este indispensabil pentru o comunitate on -line, este cel care îi contrazice pe
toți, îi provoacă și stârnește numeroase discuții în contradictoriu.
Curiosul. El este cel care generează conținutul prin întrebările pe care le pune în mod
frecvent, el e extrem de prețios pentru dinamica grupului de discuții și ni ciodată nu trebuie să ne
plângem că sunt prea mulți curioși în comunitate.
Influențatorul. Acesta este cel mai conectat la rețele, având un număr mare de contacte
on-line și va răspândi cel mai repede orice informație către un număr mare de oameni conectați la
Internet.”
Acum c ă am facut o scurt ă introducere a fiecarui arhetip în parte, vom p ătrunde mai departe
în a parcurge analiza re țelelor sociale unde (Mitruțiu , p.7 2005) este de p ărere că: “Analiza datelor
despre rețele se concentrează asupra actorilor (nodurilor) și relațiilor dintre ei (legăturilor,
linkurilor). Eșantionul ales este în general o organizație ce se comportă ca o rețea, obiectul
studiului fiind relațiile ce se stabilesc între toți actorii ce fac parte din acea rețea (familie, clasă,
școală, firmă, comunitate, organizație, club, cartier).
Analiștii de rețele privesc persoanele ca fiind cuprinse și încorporate în multiple rețele de
legături care sunt la rândul lor înglobat e în alte rețele pe modelul unor structuri multi -modale.
Actorii sociali au resurse, energie, timp și capacități cognitive limitate, ceea ce limitează și numărul
de relații și legături puternice pe care le pot cultiva și menține.

20
Analiza poate începe cu un actor focal care este rugat să numească toate legăturile sale cu
alți actori din rețea, iar apoi toți actorii nominalizați sunt solicitați să facă același lucru (metoda
bulgărelui de zăpadă). În general, analiza rețelelor sociale presupune un recensământ complet al
tuturor actorilor și tuturor legăturilor dintre ei în cadrul unei/unor rețele.
Rețelele ego -centrice se concentrează doar asupra legăturilor (vecinătăților)
unui individ, a rețelei sale personale (locale) de contacte. Aceste informații sunt util e pentru a
înțelege efectul pe care îl au rețelele asupra unui individ, dar nu și pentru a înțelege rețeaua.
Printre sistemele de măsurare a relațiilor putem aminti:
– sistemul binar: existența unei legături între doi actori (1) sau absența unei legături între ei (0).
– sistemul multiplu, cu o scală graduală în funcție de intensitatea emoțională a legăturii: cel mai
bun prieten (2), un bun prieten (1).
– sistemul grupat, în funcție de sentimentele încercate față de persoanele cu care am legături:
persoane care nu îmi plac ( -1), persoane neutre (0), persoane care îmi plac (1).
– în funcție de frecvența contactelor dintre persoane (zilnic, săptămânal, lunar, ocazional).
Metodele formale matematice de reprezentare a datelor analizate (matrici,
grafice, sociograme) permit prelucrarea lor computerizată. În general, între membrii unei rețele nu
există toate legăturile posibile, fenomenul fiind cunoscut drept găuri (goluri) structurale. Indivizii
mai bine conectați sunt mai informați, mai influenți, dar și mai supuși la influențe din
partea celorlalți.
Există rețele omogene din punctul de vedere al gradului de conectare a nodurilor, precum
și altele unde există o mică elită de persoane situate central și bine conectate, alături de o masă
largă de actori relativ izolați. Diferențele de grad de conectare sunt relevante pentru ordinea și
ierarhia din interiorul grupului. ”
În urma acestor surse, am învățat că exist ă arhetipuri și rela ții specifice bine definite în
cadrul re țelelor sociale, iar comunicarea adopt ă forme și urmeaz ă modele cuantificabile. Urm ărirea
acestor m odele și grafice dau na ștere unor nenum ărate cercetari și aprecieri cât mai exacte ale
modului în care utilizatorii unei re țele sociale își desf ășoară interac țiunea.

21
2.4.1 Tipuri de comunicare în cadrul rețelelor sociale

În încercarea de a întelege mai departe și mai bine re țelele sociale, trebuie mai întâi să
realiz ăm că în esen ță, comunicarea ia diferite forme în mediul online, iar re țelele sociale reu șesc
întotdeauna s ă încapsuleze și mai mult. A șa cum am descris și în subcapitolele precedente, exist ă
tipuri de comunicare diverse cum ar fi cea interpersonal ă, intrapersonal ă, de grup sau de mas ă dar
aici vom clasifica tipuri mult mai specifice re țelelor sociale.
Descoperim că în era tehnologiei, comunicarea are la baz ă mai multe arhetipuri specifice,
iar acestea variaz ă în func ție de num ărul de utilizatori, originalitate și frecven ța prin care acestea
sunt accesate. Cele mai evidente arhetipuri le putem ordona astfel: re țelele sociale clas ice, re țelele
de transfer media, pentru poze, muzic ă și videoclipuri, forumurile de discu ții unde se împărtășesc
idei și păreri, business -uri de recenzie a celor mai recente descoperiri și produse ale tehnologiei,
blog-urile și rețelele d e publicare, re țelele de economie și cumpărături , și nu în ultimul r ând re țelele
sociale unde utilizatorii comunic ă anonim.
Cum deja am vorbit în capitolele anterioare despre re țelele sociale clasice și de transfer
media, o s ă ne concentr ăm aten ția asupra celorlalte categorii listate mai sus, primul fiind forumul.
Ce este forumul? Conform celor de la IBM: „Un forum este un grup de discuții online unde
oamenii pot pune întrebări, își pot împărtăși experiențele și pot discuta subiecte de interes comun.
Forumu rile reprezintă un mod excelent de a crea conexiuni sociale și un simț de
comunitate. Vă pot ajuta de asemenea să dezvoltați un grup de interes despre un anumit subiect.
Utilizați aplicația Forumuri pentru a porni discuții despre un anumit subiect sau pent ru a
dezbate soluții la probleme partajate. Participând la un forum, puteți face schimb de idei, pune
întrebări și utiliza experiența persoanelor din organizația dumneavoastră.
Un forum poate fi autonom sau poate fi asociat cu o comunitate. Într -un forum a utonom,
oricine poate posta un subiect sau răspunde la un subiect, dar doar un membru de comunitate poate
participa la un forum de comunitate.
Când deschideți aplicația Forumuri, este afișată pagina Forumurile mele. Puteți utiliza
această pagină pentru a v ă menține la curent cu forumurile pe care le dețineți sau pe care le urmăriți,
împreună cu forumurile de comunitate cărora le aparțineți.

22
Dacă sunteți nou pe Forumuri, utilizați pagina Forumuri publice ca punct de intrare pentru
participarea la forumuri. D acă nu puteți găsi o discuție în curs despre zona dumneavoastră de
interes, puteți începe propriul forum.”
Deci iat ă că forumurile , dacă suntem inspira ți din trecut, reprezint ă un mod mult mai
modern de a ne impune sau împărtăsi punctul de vedere f ără să fim fa ță în față. Deținem o liberate
foare mare de exprimare în spatele ecranului de calculator iar anonimitatea cu atat mai mult c ă ne
confer ă o siguran ță când încerc ăm să dezbatem un anumit subiect în care , să spunem , ori nu suntem
de acord ori nu privi m în aceea și direc ție cu ceilalti.
Mai departe, o sa ne îndrep tăm aten ția asupra re țelelor de cumpăraturi și de publicare. Pe
scurt, cele mai celebre re țele de cumpărături online pentru început sunt Amazon și Ebay.
Conform Wikipedia: „Amazon.com este o companie americană de comerț online cu sediul
în Seattle , Washington , cu o cifră de afaceri de peste 19,166 miliarde $ în anul 2007 . Este cea mai
mare companie de comerț online. Jeff Bezos este fondatorul companiei Amazon.com (1994), care
în 1995 a fost lansată și online. A început cu vânzarea online de cărți și a continuat cu produse
VHS, DVD, CD -uri cu muzică, programe de calculator, electronice, îmbrăcăminte, mobilier,
jucării etc. A creat situri web separate în Canada, Marea Britanie, Germania, Franța, China și
Japonia.”
„eBay Inc. (pronunțat ibeĭ) este o companie americană de comerț și shopping online care
deține diverse site-uri web și face afaceri pe Internet , aparținând astfel de branșa E-commerce . Tot
„eBay” se numește și aplicația Internet principală a acestei companii. La ora actuală ( 2008 ) eBay
este cea mai mare companie din lume axată pe licitații online. Compania a fost fondată în 1995 de
către Pierre Omidyar în orașul San José, California , SUA , inițial sub numele "auctionweb". Între
timp ea s -a extins în circa 30 de țări de pe glob, printre care și
în Anglia , Franța , Italia , Germania , Austria , Elveția ș.a. Relativ recent eBay a cumpărat
companiile de renume mondial PayPal , Skype , StubHub și altele; ulterior însă Skype a fost
cumpărată de către Microsoft iar PayPal a devenit companie independentă.”
Milioane de utilizatori din lumea întreag ă folosesc aceste dou ă mari platforme la ora
actual ă iar modul prin care ace știa interactioneaz ă este bazat strict pe recenzii și pareri referitoare
la produsele și serviciile oferite de cei care v ând.

23
Din nou comunicarea poart ă un rol cheie în a scoate la iveal ă care sunt comercian ții cu cele
mai bune recenzii și nu în ultimul r ând calitatea serviciilor fiec ăruia fiind reflectat ă și prin notele
sau stelele acordate în urma acestora.
Ultima categorie pe care o list ăm mai departe este cea a re țelelor sociale unde fiecare
utilizator este anonim. Cea mai celebr ă rețea social ă de acest fel se nume ște 4Chan.
Conform Wikipedia: „4chan este un forum web anglofon și anonim, de tip imageboard,
lansa t pe 1 octombrie 2003 după modelul site -urilor japoneze 2channel și Futaba Channel.
Deși inițial tematica site -ului era orientată doar spre manga și anime, treptat aceasta s -a
diversificat. 4chan este considerat un element de un impact major asupra subcult urii și activismului
pe Internet. Utilizatorii 4chan sunt cei care au format sau popularizat Internet meme -uri celebre.
Site-ul este despărțit în mai multe subcategorii de forum, axate pe diverse subiecte. Pagina
"Random" a site -ului, cunoscută și ca "/b/" , a fost primul forum de pe site și este cea care are cel
mai mare trafic”
Deci iat ă că prin intermediul acestui site, comunicarea ia forme din ce in ce mai întunecate.
Utilizatorii acestui site nu numai c ă au libertatea de exprimare dar și identitatea acestora este
ascuns ă, oferindu -le oportunitatea s ă împărtășească deseori conținut adult, obscen sau chiar șocant
pentru audien ța de zi cu zi.

24
PARTEA A II -A – SEC ȚIUNEA APLICATIV Ă
CAPITOLUL 2 – CERCETARE – FACEBOOK

3.1 Descrierea companiei Facebook

Conform Wikipedia: „Facebook este o societate americană online de social
media și servicii de social networking cu sediul în Menlo Park, California . Site-ul său a fost lansat
pe 4 februarie 2004 de Mark Zuckerberg , alături de colegii de la Harv ard și de colegii de
cameră Eduardo Saverin , Andrew McCollum , Dustin Moskovitz și Chris Hughes .
Fondatorii au limitat inițial calitatea de membru al site -ului la studenții de la Harvard. Mai
târziu, au extins -o la instituțiile de învățământ superi or din zona Boston , școlile din Liga
Ivy și Universitatea Stanford . Facebook a adăugat treptat sprijin pentru studenți la diferite alte
universități și, în cele din urmă, la elevi de liceu. Din 2006, oricine pretinde că are cel puțin 13 ani,
i sa permis să devină un utilizator înregistrat în Facebook, deși există variații în această cerință, în
funcție de legile locale.
Numele provine din directoarele cărților personale adesea date studenților
americani. Facebook a susținut oferta publică inițială în februarie 2012, evaluând compania la 104
miliarde dolari, cea mai mare evaluare până în prezent pentru o companie publică recent cot ată la
bursă. A început să vândă acțiuni publicului după trei luni. Facebook face cea mai mare parte din
veniturile sale din reclame care apar pe ecran.
Facebook poate fi accesat dintr -o gamă largă de dispozitive cu conectivitate la Internet ,
cum ar fi computerele desktop , laptopurile și computerele tablet și smartphone -urile . După
înregistrare, utilizatorii pot crea un profil personalizat care să indice numele, ocupația, școlile
participante și așa mai departe.
Utilizatorii pot adăuga alți utilizatori drept "prieteni" , pot schimba mesaje, pot actualiza
starea postului, pot partaja fotografii, clipuri video și link -uri, utilizează diverse aplicații
software ("aplicații") și să primească notificări despre activitatea altor utilizatori. În plus,
utilizatorii se pot alătura grupurilor de utilizatori de interes comun organizate d e locurile de muncă,
școală, hobby -uri sau alte subiecte și își clasifică prietenii în liste precum "Oameni de la serviciu"
sau "Prietenii apropiați". În plus, utilizatorii pot raporta sau bloca persoane neplăcute.

25
Facebook are peste 2,2 miliarde de utilizatori activi lunar începând din ianuarie
2018. Popularitatea sa a condus la o acoperire media proeminentă a companiei, incluzând o analiză
semnificativă asupra vieții private și a efectelor psihologice pe care le are asupra utilizatorilor. În
ultimii ani, compania sa confruntat cu presiuni intense asupra cantității de știri false , discursuri de
ură și reprezentări ale violenței care predomină în serviciile sale, toate încercând să contracareze.
La 1 mai 2018, Facebook și -a anunțat planurile de a lansa un nou serviciu de
dating . Potrivit lui Mark Zuckerberg: "Există 200 de milioane de persoane pe Facebook care se
prezintă singure , așa că este clar că este ceva de făcut aici". În urma scandalului de exploatare a
datelor din Cambridge Analytica , serviciul este dezvoltat cu caracteristici de confidențialitate, iar
prietenii nu vor putea să -și vadă profilul de dating. ”
Pe scurt, Facebook este cea mai mare re țea social ă existent ă până acum, iar popularitatea
acesteia nu înceteaz ă să-și men țină poziția nr.1 în topurile și clasamentele deseori înfăptuite de cei
care urm ăresc s ă-și țină la curent utilizatorii cu ultimele nout ăti în materie de mass media și
tehnologie.
Mai departe se va concentra aten ția asupra obiectivelor urm ărite de cercetarea companiei
Facebook, și vom afla cu lux de am ănunte c ât de mult impacteaz ă Facebook comunicarea în zilele
noastre, dar în acela și timp, c ât de mult influen țează lumea secolului infor matic.

3.2 Obiectivele urm ărite de cercetare

Obiectivele principale ale cercet ării cu privire la compania Facebook, dispun de o serie de
indicatori descriptivi reprezenta ți de modul prin care Facebook a reusit s ă ating ă cote de succes în
materie de num ăr de utilizatori, istoricul prin care acesta a trecut pentru a ajunge unde este acum,
și nu în ultimul rand, cum Facebook a revolu ționat comunicarea între oameni de la prima itera ție
a site -ului p ână la extinderea în era smartphone -urilor și device -urilor portabile.
Conform Wikipedia: „Facebook a afectat viața socială și activitatea oamenilor în diferite
moduri. Facebook permite oamenilor care folosesc calculatoare sau telefoane mobile să rămână în
permanență în contact cu prietenii, rudele și alte persoane cunoscute oriunde s -ar afla în lume, atâta
timp cât există acces la Internet. A reunit membrii familiei și prietenii pierduți. Permite

26
utilizatorilor să facă schimb de idei, să se informeze cu privire la evoluțiile locale sau globale și să
unească persoa ne cu interese și / sau credințe comune prin grupuri deschise, închise și private și
alte pagini.
Impactul social al Facebook a schimbat și modul în care oamenii comunică. În loc să fie
nevoit să răspundă altor persoane prin e -mail, Facebook permite util izatorilor să difuzeze sau să
partajeze conținut altor persoane și, prin urmare, să angajeze alții sau să fie implicați în posturile
altor persoane.
Facebook a avut succes și mai mult din punct de vedere social decât multe alte site -uri
media sociale. David Kirkpatrick, jurnalist în tehnologie și autor de The Effect Facebook , crede
că Facebook este structurat într -un mod care nu este ușor de înlocuit. El îi provoacă pe utilizatori
să ia în considerare cât de dificil ar fi să mutăm toate relați ile și fotografiile într -o
alternativă. Facebook a permis oamenilor să participe într -o atmosferă cu "calitatea gardului din
spatele grădinii" unui mic oraș, în ciuda mutarei în orașe mai mari. Potrivit sondajului Centrului
de Cercetare Pew , 44% din populația globală din SUA primește știri prin Facebook.
Facebook, și mass -media sociale în general, a primit o acoperire media semnificativă
pentru impactul emoțio nal negativ asupra sănătății. Studiile au arătat că Facebook provoacă efecte
negative asupra respectului de sine prin declanșarea sentimente de invidie, cu concediu și
de vacanță fotografii dovedindu -se a fi cel mai mare resentimente declanșează. Alte cauze
predominante ale invidiei includ posturile prietenilor despre fericirea familiei si imaginile
frumusetii fizice – astfel de sentimente invidioase lasa oamenii singuri si nemul tumiti de propria
lor viata. Un studiu comun efectuat de două universități germane a descoperit că unul din trei
persoane a fost mai nemulțumit de viața lor după ce a vizitat Facebook, și un alt studiu realizat
deUniversitatea din Valea Utah a descoperit că studenții de la colegiu s -au simțit mai răi cu privire
la viața lor, după o creștere a timpului petrecut pe Facebook.
Într-o prezentare a profesorului de psihologie din California State University, Larry D.
Rosen, el observă că adolescenții care folosesc Facebook prezintă mai multe tendințe narcisiste , în
timp ce adulții tineri manifestă semne de comportament antisocial, manie și agresivitate. Cu toate
acestea, el a descoperit și efecte pozitive din utilizarea Facebook, incluzând semne de "empatie
virtuală" față de prietenii online și ajutând persoanele introvertite să învețe abilitățile sociale. El a
spus că "În timp ce nimeni nu poate nega faptul că Facebook a modificat peisajul interacțiunii

27
sociale, în special în rândul tinerilor, acum începem să vedem cercetări psihologice solide care
demonstrează atât pozitivul, cât și negativul".
Într-un post de blog din decembrie 2017, compania a indicat cercetări care au arătat că
"consumă pasiv" Feed -urile de știri , la fel ca în lectură, dar nu și în interacțiune, lasă într-adevăr
utilizatorilor sentimente negative după aceea . TechCrunch a subliniat că CEO -ul Mark Zuckerberg
a declarat într -un apel recente că "Timpul petrecut nu este un scop în sine . Vrem timpul petrecut
pe Facebook pentru a încuraja interacțiunile sociale semnificative". ”
În concluzie, iat ă că observ ăm cum gigantul în rețelele sociale a dispus de o întreag ă serie
de trepte evolutive în drumul s ău de a conecta lumea mai mult și de a asigura utilizatorilor s ăi o
experien ță cât mai ampl ă pe aceast ă cale.
Pe baza obiectivelor prezentate, se urmare ște în acela și timp și anticiparea unui anumit
diagnostic pe viitor cu privire la cum va evolua comunicarea uman ă, și în acela și timp cum oamen ii
pot fi pu și și mai mult în pericol mai ales dac ă era inteligen ței artificale și a periclit ării siguran ței
datelor personale începe s ă debutez e.

3.3 Instrumentele și metodologia folosite în cercetare

Pentru aceast ă cercetare, se va folosi cea de tip calitativ ă. „Cercetările calitative se bazează
pe presupunerea că oamenii atribuie anumite semnificații lumii în care trăiesc, iar aceste
semnificații sunt într -o anumită măsură diferite de la o persoană la alta ” (Myers, 2000 )
„Cercetarea calitativă este, de regulă, o procedură de recoltare a datelor empirice care
investighează un număr relativ mic de cazuri (uneori, doar unul singur), în condițiile unei
interacțiuni strânse între cercetător și cazurile respective ” (Schwab, 2005). „Principalele obiective
ale acestui tip de abordare sunt atitudinile, modelele comportamentele cotidiene, experiențele
individuale în relația cu mediul social și interpersonal, aspectele care țin de valorile și normele
culturale, comunicarea interpersonal, verbală și nonverbală ” (Dawson, 2002; Dincă, 2003; Yin,
2011).
„Metodologia calitativă își fundamentează principiile pe baza paradigmei constructiviste.
Aceasta asumă existența unor realități multiple, uneori conflictuale (relativism ontologic),

28
realități care se schimbă ca urmare a construcție și reconstrucției. Prin urmare, în sfera
psihologică și socială nu există o realitate externă fixă, imuabilă care poate fi cunoscută obiectiv,
ci mai degrabă o realitate fluidă ” (McLeod, 1996).
Dintr -un punct de ve dere al unui observator, aceast ă realitate va fi mereu subiectiv ă iar
elementele principale extrase în urma acesteia reflect ă în esen ță o concluzie compus ă dintr -o serie
de idei principale, care la r ândul lor pot sau nu s ă se apropie de adev ărul obiectiv a l cercet ării.
Metoda folosit ă pentru acest tip de cercetare va fi observa ția. Observa ția calitativ ă este de
doua feluri: participativ ă sau neparticipativ ă. Datorit ă faptului c ă se urmare ște o perspectiv ă pur
exterio ară asupra subiectului cercet ării, se va folosi observa ția neparticipativ ă.
După cum se poate distinge și din denumre, observa ția neparticipativ ă îi permite celui care
face cercetarea s ă nu se implice sau s ă interac ționeze cu grupul pe care acesta îl urmare ște. Acesta
își desfar șoară toată activi tatea din exteriorul acestuia, prin urmare cercet ătorul mai mult prive ște
decât să ia parte.
„Cercetarea calitativă prezintă în acela și timp și o serie de avantaje și dezavantaje .
Diferența dintre o cercetare cantitativă și una calitativă începe odată cu formularea problemei
cercetării ” (Kuma, 2011). „Abordarea cantitativă se bazează pe o formulare specifică, în care atât
variabilele cât și relațiile dintre ele sunt bine precizate (ipoteză). Cel mai frecvent, cercetările sunt
de tip confirmator, urmărind verificarea uneia sau mai multor ipoteze. În abordarea calitativă
problema cercetării se formulează, de regulă, în termeni generali, ceea ce lasă loc unui proces de
investigare flex ibil, de tip explorator ” (M.Popa, 2016).
În opinia lui Miles și Huberman (1994), „unul din punctele tari ale abordării calitative
constă tocmai în faptul că surprind evenimente reale, care apar în condiții naturale, iar contextul,
a cărui influență este, d e regulă, izolată în abordarea cantitativă, aici este luată în considerare. Dar
acest avantaj se află în umbra unui dezavantaj care nu poate fi neglijat: exploatarea datelor
calitative depinde de abilitățile, competența și profunzimea analitică a cercetăto rului, într -o măsură
mult mai mare decât în cazul metodei cantitative. ”
„În general, datele cantitative sunt relativ ușor de procesat, dar au o profunzime limitată,
în timp ce datele calitative sunt mai complexe, dar și mai dificil de procesat din cauză pr ofunzimii
lor. O posibilă sursă de confuzie între aceste două abordări rezidă în faptul că există date calitative

29
chiar și în cercetările cantitative, atunci când avem variabile măsurate la nivel nominal sau ordinal,
spre deosebire de variabilele măsurate la nivel de interval sau de raport. Pe de altă parte, nici
cercetarea calitativă, așa cum vom vedea mai târziu, nu este complet lipsită de analize de tip
cantitativ ” (M.Popa, 2016).
După cum afirm ă în continuare (M. Popa, 2016): “Dacă ne -am concentrat mai sus pe ceea
ce este o cercetare calitativă, credem că merită să spunem câteva cuvinte și despre ceea ce nu este
cercetare calitativă, deoarece uneori se pot întâlni cercetări care sunt declarate cali tative, fără a
întruni caracteristicile necesare.
Cea mai frecventă eroare este aceea de a considera că o cercetare este calitativă atunci când
nu conține nici un fel de date și analize statistice. Abordarea calitativă a cercetării nu se definește
prin ce ea ce lipsește, ci prin ceea ce are ea specific. Așa cum vom vedea mai departe, cercetarea
calitativă presupune o anumită rigoare metodologică specifică, precum și tehnici de recoltare a
datelor și modalități de interpretare specifice, care susțin atributu l de cunoaștere științifică, bazată
pe date empirice .
O altă eroare este aceea de a declara drept calitativă o cercetare în care, deși s -au recoltat
date cantitative, acestea nu sunt supuse unor proceduri statistice de analiză și testare a ipotezelor.
De regulă, în astfel de situații sunt aplicate chestionare ale căror răspunsuri sunt analizate simplist,
întrebare cu întrebare. Uneori datele chiar sunt analizate și prezentate sub forma unor indicatori
statistici descriptivi (medie, abateri standard, procen te), ori sub formă grafică (histograme, grafice
circulare etc.), care sunt descrise verbal. Situațiile de acest gen nu fac decât să evidențieze lipsa
capacității de analiză statistică, iar așa zisa analiză calitativă are un caracter simplist, lipsit de
profunzime.”
„Dacă în cercetarea cantitativă se utilizează diferite instrumente pentru recoltarea datelor,
în cercetarea calitativă principalul instrument este însuși cercetătorul ” (Mertens, 2005). „El decide
ce întrebări pune, în ce ordine, ce observă, ce an ume notează din ceea ce vede sau din răspunsurile
primite. De cele mai multe ori, însăși intrarea în mediul de cercetare este o problemă care trebuie
rezolvată cu atenție. Aceasta se poate face printr -o serie de întâlniri preliminare de prezentare, prin
negociere, prin participarea la unele activități informale, sau poate decurge dintr -un statut formal,
impus instituțional ” (Popa, 1985).

30
„Indiferent de obiectivele cercetării și de natura fenomenului supus observației, există patru
mari probleme pe care cerc etătorul trebuie să le rezolve, pentru a se asigura că datele recoltate sunt
sistematice și semnificative: Care este obiectul observației? Acesta poate fi extrem de variat:
caracteristicile bioconstituționale ale subiecților; comportamentul verbal lingvist ic (conținutul
verbalizării) și extralingvistic (aspecte formale ale verbalizării, cum ar fi viteza, claritatea,
intensitatea tendința de a întrerupe etc.); comportamentul non -verbal (expresivitatea corporală și
facială); dinamica și raporturile spațiale î ntre persoanele observate; activități profesionale
(performanța individuală, cooperare etc.) „(FrankfortNachmias & Nachmias, 2000) .
„Unde și când va avea loc procesul observației? În mod obișnuit, cercetătorul nu își poate
permite observarea completă a unui fenomen pe toata durata desfășurării lui. Ca urmare, se impune
selectarea unui ”eșantion temporal”, care poate fi continuu sau discontinuu. Alegerea momentelor
trebuie făcută astfel încât să permită, pe de o parte, surprinderea momentelor semnificative în
raport cu obiectivul cercetării și, pe de altă parte, să evite pierderea unor momente relevante. În
cazul observării unor situații ”standardizate”, care au o anumită predictibilitate, eșantionarea
temporală nu este o problemă dificilă, dar există și situa ții a căror evoluție este fluctuantă și
imprevizibilă, ceea ce face ca observația să fie dependentă, într -o anumită măsură de hazard ” (M.
Popa, 2016).
„Cum vor fi înregistrate/consemnate datele? Observatorul este, de regulă, confruntat cu o
avalanșă de inf ormații, iar înregistrarea lor pentru analiza ulterioară este crucială. În funcție de
natura situației și de resursele disponibile pot fi utilizate orice modalități de înregistrare, de la
notițele scrise (verbale sau grafice) până la cele audio sau video ” (M. Popa, 2016).
„Cât de mare este inferența cercetătorului în realitatea supusă observației? Aceasta este una
dintre cele mai delicate probleme legate de metoda observației. Din acest punct de vedere Creswell
(2008) descrie cinci niveluri de implicare a o bservatorului: o observarea ca participant; o
participarea ca observator; o mai mult participant decât observator; o mai mult observator decât
participant; o observator în primă fază și apoi participant în a doua fază ” (M. Popa, 2016).

31
3.4 Ipotezele de lucru

Pornind de la ipoteza c ă Facebook este cu adev ărat motorul de baz ă al comunic ării
contemporane, împreun ă cu dezvoltarea inteligen ței artificiale pe baza interac țiunilor dintre
utilizatori, putem s ă aprofund ăm din ce în ce mai mult pe problema sigur anței oamenilor în era
tehnologiei.
Am început prin a expune problema mare pe care re țelele sociale înca o reprezint ă, și
anume, cum infractorii și cei care -și manipuleaz ă semenii prin intermediul acestora reu șesc s ă
pătrund ă acolo unde nu le este locul.
Am continuat prin a prezenta c ăile prin care ace știa reu șesc să-și impun ă punctul de vedere,
să-și împărtășească ideile, opiniile și chiar preferin țele în moduri care mai de care mai prietenoase,
sau chiar def ăimatoare, agresive, întruc ât libertatea de exprimare este împuternicit ă de alter ego –
ul pe care ace știa îl înfățișează.
Observ ăm cum comunicarea atinge culmi înalte at ât prin procesarea datelor c ât și prin
dezvoltarea inteligen ței artificiale care se apropie cu pa și repezi de o fin alitate fezabil ă. Facebook
și-a fundamentat toat ă dezvoltarea prin comunicare, at ât prin con ținutul pe care -l prezint ă specific
ales pentru fiecare utilizator, c ât și prin analiza fiec ărui arhetip de utilizator care se g ăsește într-o
rețea social ă.
Odat ă cu progresul tehnologic, realiz ăm cât de fragili sunt utilizatorii pe parcursul acestor
sesiuni, iar datele furnizate de ace știa pot ajunge în pericol, a șa cum s -a întâmplat și cu Cambridge
Analytica și renumitul scandal de v ânzare al datelor colectate de Facebook c ătre ace știa.
Tragem linie și extragem urm ătoarele idei principale: Inteligen ța artificial ă, date personale,
comunicarea propagat ă pe toate canalele disponibile oferite de Facebook , și infrac țiunile ale c ăror
victime sunt chiar utilizatorii re țelei. Ce putem însă observa mai departe? Conform Wikipedia:
„Regulamentul general privind protecția datelor ( GDPR – General Data Protection Regulation )
(UE) 2016/679 este un regulament în legislația UE privind protecția datelor și a vieții private
pentru toate persoanele din cadrul Uniunii Europene (UE) și Spați ul Economic
European (SEE). Se referă, de asemenea, la exportul de date cu caracter personal în afara zonelor
UE și SEE. GDPR urmărește, în primul rând, să asigure controlul cetățenilor și rezidenților asupra
datelor lor personale și să simplifice mediul d e reglementare pentru afacerile internaționale prin
unificarea reglementării în cadrul UE.

32
Regulamentul conține dispoziții și cerințe referitoare la prelucrarea informațiilor de
identificare personală ale persoanelor (denumite în mod oficial subiecții de date din GDPR) în
cadrul Uniuni i Europene și se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de locație , care fac afaceri
cu Spațiul Economic European. Procesele de afaceri care gestionează datele cu caracter personal
trebuie să fie construite prin protecția datelor prin proiectare și i mplicit , ceea ce înseamnă că datele
cu caracter personal trebuie să fie stocate utilizând pseudonimie sau anonimizare completăși să
utilizeze implicit cele mai înalte setări de confidențialitate, astfel încât datele să nu fie disponibile
public fără un consimțământ explicit și informat și nu pot fi folosite pentru a identifica un subiec t
fără a fi stocate separat informații suplimentare. Nu pot fi prelucrate date cu caracter personal, cu
excepția cazului în care acestea se efectuează în temeiul unei legi prevăzute de regulament, sau în
cazul în care persoana vizată a obținut consimțământ ul explicit și informat de către persoana
vizată. Persoana vizată are dreptul de a revoca această permisiune în orice moment.”
Deci iat ă că nu sunt lucrurile netra te în continuare, însă trebuie luat aminte c ă de când s-a
înfiin țat Facebook în 2007 p ână în anul 2018, nici o astfel de m ăsură n-a fost pus ă în aplicare cu
privire la aceast ă problem ă.
Ne aflam în pozi ția în care realiz ăm că un gigant care își propusese s ă apropie și să
conecteze oamenii, a creat o problem ă de o gravitate mult mai mare dec ât își putea închipui Mark
Zuckenberg.
Odat ă cu apari ția GDPR -ului Facebook și numeroase alte companii care prelucreaz ă datele
personale ale utilizatorilor s ăi, au capatat treptat o aten ție mult mai ridicat ă asupra modului prin
care ace știa trateaz ă în conformi tate cu legisla ția UE, informa țiile oferite de ace știa.
Realiz ăm că deși internetul nu are grani țe, nu exist ă încă bine definit ă o legisla ție universal ă
care s ă trateze aceste nereguli, însă acesta este doar debutul unui întreg proces anevoios care treptat
va reu și să propage o mai bun ă informare și control al utilizatorilor asupra datelor cu caracter
personal.
Este un mare pas c ătre o nou ă reorganizare a tuturor evenimentelor ce se întamp lă în
culisele marilor companii recunoscute pentru re țelele sociale, iar Facebook este exemplul cel mai
consacrat dintre toate.
Infrac țiunile sunt cu siguran ță împiedicate sau încetinite prin aplicarea acestei legisla ții iar
modalitatea acestora de a -și dezvolta planuri noi de atac vor necesita mai mult ă pregatire și
adapta re la noile norme, însă nu trebuie s ă uităm că avem de -a face cu ni ște grupuri de elite care

33
nu numai ca înțeleg ce presupun aceste schimb ări, dar au șanse s ă găseasc ă vulnerabilita ți în
continuare.
Legat ă de dezvoltarea inteligen ței artificiale în cadrul companiei Facebook, confom sursei
www.ziare.com aflăm că: “Lasați să discute între ei, Alice și Bob, robo ți, au început s ă creeze un
limbaj propriu. Ceea ce sun ă ca intriga unei continu ări a filmului Terminator s-a întâmplat recent
într-un laborator Facebook, în cadrul unui proiect de cercetare a chatbo ților. O parte a presei a
interpretat întamplarea ca fiind un semn c ă, într-un viitor sumbru, inteligen ța artificial ă ar putea
prelua controlul asupra omenirii. S -a scris chiar ca Facebook s -a speriat și a oprit robo ții.
Ce s-a întamplat mai exact? În iunie 2017 , Facebook a publicat o lucrare academic ă despre
un experiment științific în care doi chatbo ți au fost pu și să negocieze unul cu cel ălalt dup ă ce li s –
au ar ătat exemple de negocieri între oameni. A atras aten ția faptul c ă discu ția dintre cei doi robo ți
a devenit pe alocuri lipsit ă de sens, cu repeti ții și omisiuni.
Anterior, șeful Tesla și SpaceX , a afirmat c ă Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, are
o ințelegere "limitat ă" asupra subiectului.
La r ândul s ău, Mark Zuckerberg a catalogat astfel de avertismente ca fiind
"iresponsabile". "Sunt cu adevarat optimist în ceea ce priveste inteligen ța artificial ă. Nu-i înțeleg
pe negativi ști și pe cei care lanseaz ă aceste scenarii apocaliptice. Într-un fel, cred c ă este
iresponsabil", a spus Zuckerberg.
În realitate, am ândoi au dreptate par țial, spun cei mai mul ți anali ști. În timp ce beneficiile
inteligen ței artificiale pot fi uria șe, dezvoltarea acestei tehnologii poate crea în viitor pericole reale.
Însa nu din partea tehnologiei în sine, ci din modul în care ea ar putea fi folosit ă.
Prin urmare, dac ă scenarii ca cel avansat de Musk vor deveni sau nu realitate ar putea depinde de
modul în care va fi reglementat acest nou domeniu .”
În concluzie p ână acum, nu putem dec ât să ne minun ăm de c ât de aproape am reu șit să
ajunge m cu progresul tehnologic p ână în zilele curente, și totu și cât de periculos suntem mai
aproape de dezumanizarea civiliza ției umane pe m ăsură ce tranzi ționăm către scenariile distopice
din romanele și filmele science fiction.
Suntem f ără îndoial ă martorii în primul r ând al debutului erei tehnologice unde
comunicarea se va adapta la toate mijloacele și canalele disponibile, fie ele noi sau inovatoare, dar
totodata ă cauzatoare de noi probleme în rândul societ ății contemporane și celei viitoare.

34
Un alt impact al dezvolt ării tehnologiei este resim țit asupra st ării psihice și emo ționale
individuale , și implicit asupra s ănătății, care, conform O raniza ției Mondiale a Sănătății este
definit ă, în 1946, ca “o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților ”
Facebook ofer ă un mediu virtual de comunicare, care include func ții precum: “Nout ăți”
(“News Feed” ), unde utilizatorii pot vedea cele mai noi post ări ale prietenilor și ale paginilor c ărora
le-au dat “like”, “Messenger” , care ofer ă mesagerie instant ă, deci un mod de com unicare în scris,
în timp real, de la orice distan ță, “Grupuri”, unde oamenii pot forma grupuri cu scopuri diverse și
își pot împărtăși idei, informa ții, resurse intelectuale, “Evenimente” (“Events”), prin intermediul
cărora oamenii se pot mobiliza în lume a virtual ă pentru a ac ționa în lumea real ă. Toate aceste
instrumente pot fi deosebit de utile, folosite în scopuri pozitive. În continuare, voi prezenta c âteva
astfel de exemple.
Un prim exemplu poate fi organizarea de evenimente umanitare cum ar fi cele organizate
de pagina “Copacul cu fapte bune”, pagin ă ce poate fi g ăsită acces ând,
https://www.facebook.com/CopaculCuHaine/ , care mobilizeaz ă oameni și colecteaz ă haine sau
produse alimentare, în cadrul unor evenimente, pentru a le distribui unor oameni defavoriza ți.
Alt exemplu, reprezint ă posibilitatea de a forma grupuri între colegi, care își pot împărtăși
foarte u șor resursele astfel încât să aibă acces cu to ții la cât mai mult ă informa ție și care pot coopera
mult mai rapid.
Pe lângă impactul social pozitiv, utilizarea Facebook ridic ă problema impactului asupra
sănătății emo ționale. Cercet ători ai re țelei sociale , conform sursei
https://newsroom.fb.com/news/2017/12/hard -questions -is-spending -time-on-social -media -bad-
for-us/ , au recunoscut c ă „atunci c ând oamenii “consum ă pasiv informa ție” se vor simti mai r ău.
Făcând un exerci țiu de imagina ție, putem s ă înțelegem cum se simte o persoan ă care, verific ând
“Nout ățile”, observ ă cupluri ce apar fericite, oameni în vacan ță, prieteni care și-au cump ărat
mașini noi, cuno ștințe care se mut ă în case frumoase ș.a., se compar ă pe sine, un om obi șnuit, care
nu a ajuns înca la toate aceste re alizări. Este u șor de înțeles c ă se va sim ți mai r ău, uit ând să se
gândeasc ă cum ace ști oameni nu au totul cumulat și cum fiecare încearc ă probab il să posteze
lucrurile cele mai frumoase și mai importante din via ța lor.
Merit ă menționat însă, că interac țiunea “activ ă” cu prietenii poate avea un impact pozitiv. ”

35
Mai departe se vor lista în amanun țime rezultatele cercet ării și nu în ultimul r ând,
prelucrarea acestora va permite apropierea imediat ă a concluziilor ce vor urma.

3.5 Prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercet ării

Utiliz ând ipotezele prezentate în subcapitolul 3.4, sunt prezentate în continuare rezultatele
prelucrate și interpretate ale cercet ării.
Facebook este o companie care nu numai c ă a reu șit să devin ă parte integrat ă a vie ții de zi
cu zi a multor persoane la ora actual ă, dar deja este un actor principal care joac ă roluri cruciale în
dezvoltarea genera țiilor contemporane.
Până în prezent orice fiin ța uman ă crescut ă într-un mediu social cu standarde decente și cu
acces la educa ție învață să scrie și să citească, își dezvolt ă îndem ânarea și mișcările cele mai fine
ale m âinii prin a ține un instrument precum stiloul și-și perfec ționeaz ă și maturizeaz ă modul
conven țional de a comunica în scris. Cu toate acestea vremurile se schimb ă și acum începe s ă
devin ă cel pu țin la fel de important modul prin care tinerii învață să tasteze și să opereze un
calculator. Tranzi ția către tehnologie nu are impact doar asupra educa ției, ci și asupra vie ții sociale
a tinerilor din ziua de azi și din viitor. Cu c âteva decenii în urm ă, în era de dinaintea tehnologiei
informatice, prietenii sau cuno ștințele co municau între ei fa ță în față, telefonic sau în scris. Unii
dintre noi își amintesc poate încă biletelele trimise între prieteni în timpul orelor. Ast ăzi, tehnologia
ne ofer ă medii virtuale în care suntem interconecta ți și în care putem comunica în timp real de
aproape oriunde de pe glob prin mesagerie instant ă.
Va fi oare acest nou instrument al comunic ării, re țeaua social ă, un avantaj evolutiv din
punct de vedere tehnologic al genera țiilor viitoare, sau va crea încet o dependen ță, o idee nociv ă
care îndepărteaz ă oamenii de la c ăile clasice de a -și dezvolta capacitatea de comunicare?
Conform tuturor celor spuse mai sus, putem considera c ă într-un mod destul de controlat,
ajungem s ă folosim trepte superioare ale comunic ării și că aceasta se propag ă prin canale bine
definite de tehnologia în plin ă expansiune.
Observ ăm cum dob ândim din ce în ce mai multe tendin țe de îndep ărtare de lumea real ă și
ne conect ăm tot mai mult la lumea virtual ă. Printre exemple se num ără preferin ța multor oameni
de a fi prez enti constant în fața unui ecran și de a comunica prin intermediul unei ferestre de
mesagerie instant ă, în loc de a se întâlni fa ță în față cu ceilal ți, alegerea multora de a -și împărtăși

36
momentele importante din via ță prin intermediul imaginilor cu un grup selec ționat de cunoscu ți
sau chiar necunoscu ți. De asemenea, înlocuim tot mai mult obiectele reale cu informa ție
electronic ă. Acest lucru poate fi exemplificat punct ând abandonarea c ărților clasice de tot mai
mulți dintre noi și adoptarea pe scar ă tot mai larg ă a cărților electronice sau e -books.
Realiz ăm că prin distan țările treptate de interac țiunea umana și de lumea real ă, cum ar fi
diminuarea cercului de prieteni din realitate și creșterea cercului de prieteni în lumea virtual ă,
scăderea comunic ării interpersonale în lumea real ă, evitarea oamenilor care ne înconjoar ă pentru
a putea comunica prin intermediul internetului cu al ți oameni sau cu un public virtual, c ădem prad ă
unei singur ătăți cronice, care nu numai c ă dăuneaz ă vieții sociale, dar ne poate l ăsa vulnerabili la
manipulare și expu și în fața unor posibili pr ădători. Trebuie men ționat ă, aici, multitudinea de
infrac țiuni comise, și cât de multe victime se pot num ăra în diverse cazuri, dar în acela și timp și
cât de uni ți și organiza ți pot deveni oamenii dac ă reușesc s ă foloseasc ă rețelele în scopuri benefice
societ ății.
Am eviden țiat în subcapitolul precedent problema siguran ței utilizatorilor , din punct de
vedere al siguran ței datelor cu caracter personal , și impactul GDPR -ului. Suntem martorii acestei
inițiative legislative în plin ă desfășurare a GDPR -ului care nu numai c ă încearc ă să asigure
siguran ța tuturor oamenilor care -și introduc datele cu caracter personal cu scopul de a fi membri
și de a utiliza re țelele sociale, dar reu șește dup ă foarte mult timp s ă implementeze o m ăsură de a
atribui un context legal tuturor informa țiilor sensibile pe care le folosesc companii precum
Facebook. S ă facem un mic exerci țiu de imagina ție, dac ă acum 20 de ani eram întreb ați, dac ă
suntem de acord s ă ne publi căm poza cu chipul nostru, nume și prenume, data na șterii, și alte
detalii personale pe un perete într-un loc public, ar fi fost de acord oamenii acelor genera ții? Sunt
ferm convins c ă nu, deoarece o asemenea idee preze ntată în acest fel chiar și astăzi ar st ârni o
dezaprobare evident ă, dar totu și oamenii fac fix acest lucru în mediul virtual. Putem concluziona
că aceast ă lege ofer ă un plus de siguran ță utilizatorilor Facebook și un mediu legal în care ace știa
ar putea contesta eventualele furturi sau v ânzări de date de c ătre aceas tă companie, care are
antecedente în acest sens.
Am atins apoi problema inteligen ței artificiale ce se dore ște a fi integrat ă în platforma
Facebook . Extragem idei prin care putem spune c ă inteligența artificial ă poate fi o solu ție pentru
cei singuri și izola ți, care nu fac nimic altceva dec ât să caute refugiu în rețelele sociale și duc o
viață plină de dorin țe și iluzii ce iau na ștere numai sub semnul alter egoului proiectat. Nu putem

37
insă uita de cealalt ă latură a inteligen ței artificiale și anume poten țialul ajutor și asisten ța pe care
le poate oferi. Merit ă menționat și pericolul pe care l -ar putea reprezenta aceas tă tehnologie aflat ă
încă în stadiile incipiente și despre care nu cunoa ștem suficient de multe lucruri pentru a putea
estima cu certitudine posibilit ățile și direc țiile de evolu ție. A m ajuns la concluzia c ă în momentul
de fa ță, deși prezint ă numeroase poten țiale avantaje care ar facilita via ța de zi cu zi a utilizatorilor,
prezint ă considerabil de multe pericole ce impun o analiz ă mult mai atent ă a direc ției de dezvoltare
a acestei noi tehnologii.

3.6 Ce influență are Facebook în comunicare?

Luând în considerare num ărul de utilizatori la nivel mondial, lipsa barierelor spațiale,
accesibilitatea pe scar ă largă și intensitatea cu care aceas tă rețea social ă este utilizat ă atât de
persoane private c ât și de persoane publice sau institu ții, putem afirma c ă Facebook are o influen ță
major ă în comunicarea secolului XXI .
Aceast ă influen ță se manifest ă în primul r ând prin scopul s ău inițial și anume, facilitarea
comunic ării între prieteni. Prin existen ța News Feed și a mesageriei instante, Facebook i și
demonstreaz ă rolul de a oferi un mediu virtual u șor accesibil în care cercul social poate comunica
cu foarte mare rapiditate. Împreun ă cu alte re țele sociale, a realizat trecerea de la era comunic ării
în persoan ă sau telefonic, la era comunic ării la distan ță, prin intermediul internetului.
Impactul asupra calit ății comunic ării însă rămâne discutabil. Asupra cantit ății de
informa ție comunicat ă, Facebook are un impact clar pozitiv, consider ând rapiditatea cu care
mesajele pot fi transmise prin „Messenger” și num ărul nelimitat de post ări pe care fiecare utilizator
le poate face. Totu și, aceast ă cantitate cre ște deseori cu pre țul sc ăderii calit ății interac țiunii între
oameni . De foarte multe ori, comunicarea prin Facebook este strict verbal ă, lipsit ă de componente
foarte importante în transmiterea unui mesaj fidel și anume latura nonverbal ă și cea paraverbal ă.
În plus, chiar și atunci c ând este vorba de comunicare video, este prezent ă depersonalizarea unui
mesaj vizionat prin filtrul unui ecran. Apare evident pericolul unei comunic ări generatoare de
singur ătate, care nu poate satisface în totalitate nevoile sociale. Suntem conecta ți puternic unii
între al ții, cu toate acestea singur ătatea se intensific ă direct propor țional.
Influența Facebook nu se oprește aici. De -a lungul timpului și -a demonstrat rolul în a
propaga mesajele atât ale unor persoane publice cât și ale unor organizații. Și aici se remarcă natura

38
duală a influenței asupra societății. Pe de o parte pot fi puse în lumină rezultatele pozitive pe care
le pot avea mesaje bine formulate și bine distri buite ce au ca intenție mobilizarea societății în
scopuri benefice, ca de exemplu scopurile umanitare. De cealaltă parte se situează efectele negative
ale propagandei sau ale unor mesaje negative ce reușesc să mobilizeze masele în scopuri malefice.
În aces t caz, Facebook devine un instrument. Ca orice instrument, poate face atât bine cât și rău,
în funcție de utilizatorul său. Cu toate acestea, s -ar putea încerca filtrarea veridicității informației,
cum a fost inițiativa „fake news”, dar și în acest caz est e prezent pericolul unui control nociv,
realizat cu scopuri meschine.
Rezum ând, Facebook are poten țialul unui impact de natur ă duală, atat de a aduce progresul
societ ății, cât și de a putea fi folosit în scopuri distructive. Este însă cert c ă pune la dispozi ție o
cale accesibil ă pe scar ă largă de a comunica și de a transmite mesaje rapid și eficient .

39
CONCLUZII

Am urmărit în cercetare, ce influență a avut Facebook asupra comunicării. În subcapitolul
3.6 am concluzionat că Facebook a sporit cantitatea de informație împărtășită între utilizatorii săi
prin oferirea unor instrumente care facilitează transmiterea informațiilor, atât din punct de vedere
temporal cât și al distanței.
O altă direcție urmărită a fost impactul asupra siguranței utiliz atorilor. După cum am arătat
în capitolul precedent, Facebook este totuși vulnerabil. Nu numai că se află sub pericolul
posibilității de a fi exploatat, ci reprezintă chiar el un pericol, în lipsa garanției siguranței datelor
pe care fiecare alege să le în credințeze acestei companii. Pentru protecția oamenilor s -au luat totuși
măsuri, și anume, în Uniunea Europeană, a fost implementat GDPR -ul.
În urmă cercetării, am identificat următoarele aspecte ce ar putea fi îmbunătățite .
În primul rând, calitatea inte racțiunii oamenilor prin intermediul Facebook este
contestabilă. În sensul îmbunătățirii calității interacțiunii putem să aducem în arenă un control mult
mai are al utilizatorilor în ceea ce privește cum sunt procesate datele acestora, o informare cât mai
accesibilă tuturor tipurilor de utilizatori, și asigurarea unui canal deschis de comunicare cu
reprezentanți și angajați ai companiei dispuși să -i asiste pe aceștia în cazuri mai speciale.
Se poate integra totodată un serviciu de asistență bazat pe intelig ență artificială unde
Facebook poate să mitigheze eventualele probleme prin intermediul acestei interfețe care face
legătura directă cu utilizatorii în cauză.
Oamenii astfel se vor simți mult mai în siguranță, iar asigurarea unor astfel de beneficii
utilizatorilor va aduce companiei o vizibilitate pozitivă în fața legislației în continuă expansiune
pe frontul informatic.
O potențială soluție pentru utilizatorii care manifestă un comportament neadecvat în acest
mediu, este aplicarea de filtre și bariere car e să nu servească neapărat în a le bloca serviciul, dar să
le limiteze accesul și opțiunile în funcție de ce feedback dau ceilalți utilizatori dacă este necesară
opinia lor în cauză.
Aceste recenzii vor fi cerute doar pentru utilizatorii a căror activitate online nu reflectă un
tipar normal de interacțiune cu ceilalți, aceste acțiuni pot cuprinde amenințări, injurii, încurajarea
la dispreț și utilizarea de limbaj licențios în cadrul postărilor publice.

40
În ceea ce privește utilizatorii sub 18 ani care deseor i mint și își creează conturi de adulți,
se pot implementa soluții care să detecteze printr -o metodă foarte perspicace dacă într -adevăr
vârstă respectivului utilizator este peste 18 ani.
Un test în care utilizatorul este nevoit să răspundă la o serie de în trebări, iar răspunsurile
acestuia sunt înregistrate și procesate astfel încât interpretarea lor să poată determina dacă acesta
este într -adevăr adult sau nu. Întrebările pot varia de la cultură generală, la teste de IQ care conțin
în amănunțime un interva l pe care doar un adult îl poate cuprinde.
Pentru utilizatorii care au o list ă mare de prieteni, se poate face o restructurare și o
regestionare a acestora prin intermediul unor reamintiri și re -evaluări ai fiecarora în parte prin a -i
transmite utilizatorului o întrebare de genul: „Cu utilizatorul „X” nu ați mai comunicat de 3
săptă mâni, încă mai sunteți prieteni?”. Prin intermediul unei asemenea întrebări, utilizatorul este
poftit să -și filtreze mult mai bine lista de prieteni și totodată, să se elimine posibilitatea unor
anumiți utilizatori foarte activi de -a avea o lista impresion antă de prieteni dar pe care aproape că
n-o cunosc nici măcar 5% în viață reală.
Suntem încă în continuă expansiune tehnologică, iar Facebook a demarat încă din 2004 cu
inițiativa rețelei sociale ceea ce părea să fie o idee nevinovată, dar care a reușit s ă pătrundă în
vieților oamenilor din ce în ce mai mult, prin libertatea de exprimare, mijloace de comunicare
diversificate și sisteme ce sunt în dezvoltare chiar și -n zilele de astăzi.
Facebook a adus atât beneficii multe cât și pericole destul de evident e, de la care putem
învața pe viitor, și să tragem linie când vine vorba de siguranță utilizatorilor.,Să nu uităm, totodată,
cât de util a fost Facebook în a rezolva cazuri dificile în dispariții și crime consacrate în televiziune
și mass -media.
Puterea c omunicării mereu a fost în mâinile oamenilor, dar în același timp controlul absolut
al acestui instrument destul de puternic trebuie să rămână în mâinile oamenilor responsabili și
dornici să ajute, să transmită mai departe ce este drept și moral, să previn ă cât mai mult posibil din
eventualele dezinformări și valuri de știri false, să contracareze propaganda și afirmațiile
malițioase, să clarifice imaginea de ansamblu și nu în ultimul rând să promoveze o relație
armonioasă între utilizatorii rețelei.

41
BIBLIOGRAFIE

Graur, E. (2001). Tehnici de comunicare . Cluj -Napoca: Mediamira .
Dobrescu , P. (1999). Aisbergul Comunicarii . Revista Româna de Comunicare și Relații Publice ,
nr.(1)/1999
Jeanneney , J.N. (1997) , O istorie a mijloacelor de comunicare de la origini si pîna astazi . Institului
European .
Mitru țiu, M. (2005). Analiza re țelelor sociale . Timișoara .
Cebotaru, E. (2015) . Rolul rețelelor de socializare la nivel global . Administrarea publică, 1(85) ,
105-112.
https://www.ibm.com/support/knowledgecenter/ro/SSYGQH_5.0.0/user/forums/c_forums_welco
me.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Amazon_(company)
https://en.wikipedia.org/wiki/EBay
https://en.wikipedia.org/wiki/4chan
https://newsroom.fb.com/news/2017/12/hard -questions -is-spending -time-on-social -media -bad-
for-us
Sisea, C. (2017). Doi roboti au inventat un limbaj propriu si au speriat Internetul. Este cazul sa ne
ingrijoram?. Ziare. com. Disponibil la: http://www.ziare.com/internet -si-
tehnologie/tehnologie/doi -roboti -au-inventat -un-limbaj-propriu -si-au-speriat -internetul -este-
cazul -sa-ne-ingrijoram -1476258
Myers, M. (2000). Qualitative Research and the Generalizability Question: Standing Firm with
Proteus. The Qualitative Report, 4 (3/4 ( http://www.nova.edu/ssss/QR/QR4 -3/myers.html) ).
Popa, M. – APIO – Metodologia cercetării (note de curs): 11_Noțiuni de cercetare calitativă 2016
Frankfort -Nachmias, C., & Nachmias, D. (2000). Rese arch Methods in the Social Sciences (Sixth
ed.): Worth Publishers.
Mertens, D. M. (2005). Research and Evaluation in Education and Psychology. Integrating
Diversity with Quantitative, Qualitative, and Mixed Methods (2nd ed.): SAGE .

42
https://www.facebook.com/CopaculCuHaine/
https://newsroom.fb.com/news/2017/12/hard -quest ions-is-spending -time-on-social -media -bad-
for-us/