INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 2… [605389]

Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 2
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
CONTROLUL FINANCIAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.1. Conceptul de control financiar ȋn literatura de specialitate și practica internațională ……….. 4
1.2. Rolul controlului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.3. Funcțiile controlului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
CONTROLUL EXERCITAT DE MINISTERUL FÂNAȚELOR ………………………….. ……………… 9
2.1. Atribuțiile Ministerului Finanțelor ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
2.2. Exercitarea controlului fiscal de către inspectorii antifraudă ………………………….. …………… 11
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
METODELE, PROCEDURA ȘI ACTELE CONTROLULUI FINANCIAR …………………………. 16
3.1. Metodele controlului financiar ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
3.2.Procedura executării controlului financiar ………………………….. ………………………….. ………… 20
3.3. Actele controlului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
3.4. Clasificarea actelor de control ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
STUDIU DE CAZ PRIVIND RAPORTUL DE INSPECȚIE FISCALĂ ………………………….. …… 25
3.1. Inspecția fiscală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 25
3.2. Date despre contribuabil ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 26
3.3.Constatări fiscale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 26
3.4. Alte constatări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34
3.5. Discuția finală cu contribuabilul ………………………….. ………………………….. …………………….. 35

1 3.6. Sinteza constatărilor inspecției fiscale ………………………….. ………………………….. …………….. 35
3.7. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 39

2 INTRODUCERE

Viața economico – socială, în desfășurarea ei complexă de-a lungul timpului, a scos în relief,
imposibilitatea individului de a atinge perfecțiunea în acțiunile pe care a cesta le -a întreprins pentru
transformarea naturii în conformitate cu scopurile și obiectivele sale.
Alăturând acestui neajuns, caracterul limitat al resurselor de care dispune omenirea, a
apărut ca o necesitate instituirea unei „stări de veghe" permanente uneori, temporare alte ori, asupra
activității indivizilor.
Prin această „stare", se face comparație între ceea ce ar trebui să fie și ceea ce este în realitate, între
ideal și concretul existent. A apărut astfel Controlul ca un sistem de reglare a compor tamentului omului, în
acțiunea sa de transformare a naturii, după necesitățile curente și obiectivele propuse. Exercitat în
forme mai mult sau mai puțin nuanțate, controlul se poate considera tot atât de vechi ca și economia, ca și
relațiile economice într e indivizi, clase sociale etc.
O abordare de pe o poziție științifică a controlului, putem afirma că a făcut -o pentru prima dată cu
succes Henry Fayol, în lucrarea să „Administration industriale et generale" în care pune alături de
principalele patru funcț ii ale managementului – prevederea, organizarea, comanda și coordonarea pe cea de -a
cincia – controlul.
Privit în acest context, controlul este atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic, o funcție eficientă și
necesară a managementului, capabilă să armonizeze interese uneori contradictorii, alteori în deplină
concordanță. Aceasta deoarece nu totdeauna interesele indivizilor concordă cu cele ale colectivităților
sau ale acestora luate individual sau în ansamblu cu cele ale societății.
Controlul econo mico – financiar, ca formă distinctă a controlului, prin sfera sa de cuprindere, metodele și
tehnicile de executare se înscrie ca una dintre cele mai complexe funcții ale managementului, în acțiunea de
transformare a societății românești contemporane. Econ omiei de tranziție, pe care România o parcurge în etapa

3 actuală, îi este necesar mai mult ca oricând o activitate intensă și bine organizată de control economico –
financiar, ca o cerință a respectării cu rigurozitate a legităților liberei inițiative.

4 CAPITOLUL I

CONTROLUL FINANCIAR

1.1. Conceptul de control financiar ȋn literatura de specialitate și practica internațională

„O privire de ansamblu asupra abordărilor de natură conceptuală privind controlul
financiar, în literatura de specialitate internațională, relevă faptul că, deși, pe fond, controlul
financiar, conceptual vorbind, este privit aproape unitar, există totuși diferențe în definirea unor
elemente care țin de concept, cum ar fi: sfera de cuprindere, scopul său formele ac estuia. Se
observă, de asemenea, o anumită lipsă de corelare între unele opinii din sfera teoretică a cercetării
științifice și modul cum reglementatorii domeniului definesc în special controlul financiar și sfera
lui de cuprindere.”1
Controlul fi nanciar este determinat în primul rând de funcția de control a finanțelor care,
așa cum este prevăzut în Legea finanțelor, este îndeplinită prin „controlul general și permanent
asupra desfășurării procesului producției sociale în vederea obținerii unei ef iciențe economice și
sociale cât mai ridicate în toate domeniile de activitate și gospodăr irii cât mai judicioase a
mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea”.2
În executarea activității controlului general al producției și întregii ac tivități economico –
sociale ale unei entități economice, controlul financiar se focusează asupra „gospodăririi cât mai
judicioase a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea economică”. În acest mod

1Țara I.G., Controlul financiar. Expertiza contabila.Consultanta fiscala , Editura Universitatii din Ora dea, Oradea,
2015, p.89
2 Art. 2 alin.1 din Legea finanțelor – modificată și completată prin Legea nr.2/1979

5 se urmărește eficientizarea activității economico -sociale, creșterea venitului național al țării
noastre.
Controlul financiar poate fi definit ca fiind o activitate desfășurată de către organele
statului, care are drept obiectiv constatarea felului în care este respectată politica f inanciară a
statului în ceea ce privește formarea și utilizarea fondurilor bănești ale societății în activitatea
economico -socială desfășurată de către agenții economici și organizațiile sociale.3
Ceea ce se dorește este obținerea unei discipline financiare, prin îndrumarea organelor și
serviciilor financiare și de contabilitate să respecte și să aplice corect normele financiare și cele
referitoare la întocmirea evidenței contabile. Prin urmare, jucătorii economici sunt îndrumați și
educați în acel ași timp, să -și îndeplinească obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, primelor de
asigurare etc.
Prin efectuarea unui control financiar sunt constatate informații care facilitează
cunoașterea realizărilor economiei naționale, a resurselor mat eriale și financiare de care dispune
societatea, precum și a felului în care sunt utilizare aceste resurse. Un obiectiv important al
controlul ui financiar este prevenirea încălcării legalității, precum și stabilirea răspunderii celor
vinovați de încălcarea legilor și înlăturarea deficiențelor constatate.4
Controlul financiar este o modalitate de prevenire a faptelor ilegale prin identificarea
problemelor și stabilirea măsurilor necesare pentru stabilirea legalității.
Astefl, statul joacă un rol major în conducerea societății, în rezolvarea problemelor socio –
economice a țării.
Elaborarea de către stat a unui program de dezvoltare economico –socială impune:
– cunoașterea legităților sociale, universal valabile;
– acțiunea legilor prop riu economiei de piață;

3 Gliga I., Giliscu Gh., Olcescu P., Drept Financiar , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2005, p.334
4 ibidem , p. 335

6 – aplicarea justă la condițiile țării noastre și la fiecare etapă de edificare a economiei de
piață, a legităților universal valabile și a legilor economice propriei economii de piață .

1.2. Rolul controlului financiar

Activitatea de control al unui agent economic are următoarele roluri:
– sunt eliminate formele de risipă și pagubă, care pot duce la scăderea profitul;
– are loc dezvoltarea și diversificarea activității desfășurate ulterior controlului;
– asigurarea, în întreaga a ctivitate, a unui climat de ordine și disciplina în muncă al
salariaților;
– respectarea precisă a legislației economico -financiare și fiscale existente;
– activitățile desfășurate devin tot mai eficiente;
– antrenarea salariaților pentru obținerea unor rezult ate în activitățile desfășurate;
– menținerea integrității patrimoniale a unității;
– promovarea imaginii întreprinderii. 5
Controlul are rol ul de a asigura perfecționarea activității desfășurate și creșterea profitului
agentului economic în condiții de concurență liberă și loială. Scopul controlului financiar este ca
unitățile de producție să funcționeze la capacitatea normală, ținând cont de criteriile de eficiență
și rentabilitate.
Privind lucrurile din această perspectivă, un rol important în conducerea societății îi
revine statului pentru rezolvarea problemelor pe care le impune construcția socio -economică a
tării, mai ales în etapa actuală de tranzacție spre economia de piață.6

5 Rada D., Controlul economic -financiar , Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001, pag. 82 -83
6 Șaguna D., Tratat de drept financiar și fiscal , Editura ALL Beck SA., București , 2001, pag. 329

7 Este important ca controlul financiar să ajute și să susțină obținerea unei eficiențe maxime în
folosirea resurselor materiale și financiare ale societății.
Din conținutul controlului financiar se remarcă:
– verificarea politicii financiare practicate de agentul economic;
– verificarea modului în care entitatea își gospodărește mijloacele materiale și bănești;
– prevenirea oricărei forme de risipă în cheltuirea fondurilor agenților economici;
– realizarea unui strict regim de economie;
– supravegherea felului de aplicare a noului mecanism economico -financia r,
– întărirea autoconducerii și autogestiunii economico -financiare.7

1.3. Funcțiile controlului financiar

Controlul financiar îndeplinește mai multe funcții:
 funcția de evaluare – vizează acte și operațiuni de estimare a unei situații curente, a
rezultatelor obținute la finalul unei perioade de timp, a felului în care se desfășoară
activitatea unei entități supusă controlului în condițiile de legalitate și eficiență; această
funcție presupune, după realizarea evaluării complete, și propunerea u nor măsuri de
perfecționare pentru obținerea unor rezultate îmbunătățite ale activității controlate;
 funcția preventivă – presupune luarea unor măsuri de către organele de control pentru
preîntâmpinarea unor viitoare fraude, prin găsirea și eliminarea cauz elor care le
generează;8 controlul are sarcina de a stopa operațiunile care nu se încadrează în sfera
legală și urmărește oportunitatea, necesitatea și economicitatea actelor întreprinse de către
societatea supusă controlului;

7 Gliga I., Giliscu Gh., Olcescu P., opera citat ă, pag. 335 -336
8 Șaguna D., opera citat ă, pag. 330 -331

8  funcția de documentare – face posibilă identificarea cantitativă și calitativă a
provocărilor ocazionate de dezvoltarea economico -socială; astfel controlul este un
participant nemijlocit la actul de conducere, deoarece oferă informații care sunt necesare
pentru fundamentarea deciziei economico -financiare;
 funcția recuperatorie – este o componentă importantă a controlului financiar, fiind o
acțiune de descoperire și recuperare a pagubei suferite prin luarea de măsuri, de către
organele de control direct sau la propunerea acestora de către organul ierarhic superior
sau justiție, față de cei care au cauzat pierderile; pentru a avea câștig de cauză este
important ca vinovăția constatată față de unitatea controlată să poată fi încadrată în
limitele legislației în vigoare, la data la care s-au săvârșit abaterile;
 funcția pedagogică – este important ca organul de control să beneficieze de o pregătire
profesională temeinic ă.

9
CAPITOLUL II

CONTROLUL EXERCITAT DE MINISTERUL FÂNAȚELOR

2.1. Atribuțiile Ministerul ui Finanțelor

Ministerului Finanțelor i -au fost stabilite atribuții în ceea ce privește organizarea
controlului financiar de stat, prin Legea 30/1991:
– administrarea și utilizarea fondurilor acordate de buget pentru cheltuieli de funcționare și
întreține re a organelor centrale și locale ale administrației de stat, a unităților finanțate de
la buget;
– modul folosirii fondurilor acordate de către stat în activitățile de investiții de interes
general, subvenționarea unor activități și servicii comerciale cu c apital de stat;
– verificarea veridicității înregistrărilor în evidențele prevăzute de lege, precum și în actele
de constituire a entităților economici, privind stabilirea corectă și plata la termen a tuturor
obligațiilor financiare și fiscale față de stat;
– utilizarea mijloacelor și a fondurilor din dotare, precum și respectarea reglementărilor
financiar -contabile în activitatea regiilor autonome și a societăților comerciale cu capital
de stat.
În urma controalelor de specialitate ale Ministerului Fi nanțelor se fac constatări care impun
luarea următoarele măsuri:

10 – măsuri pentru înlăturarea și preîntâmpinarea neregulilor constatate în activitatea financiar –
contabilă a administrației centrale și locale a regiilor autonome și societăților comerciale;
– plata la buget a impozitelor și veniturilor datorate statului în mod legal, prin corectarea și
actualizarea bilanțurilor contabile;
– luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura respectarea prevederilor legale în
domeniul prețurilor și tarifelor;
– oprire a aplicării măsurilor care nu sunt conform reglementărilor financiar -contabile și
fiscale.9
Ministerul Finanțelor are și atribuții politico -administrative dintre care fac parte
activitățile următoare: aplicarea legilor și hotărârilor guvernamentale, funda mentarea și aplicarea
politicii guvernului, inițierea și fundamentarea proiectelor de legi care urmează a fi înaintate de
executiv parlamentului, inițierea și fundamentarea proiectelor ale hotărârii guvernamentale,
conducerea activității unităților bugetar e din subordine, supravegherea aplicării prevederilor
legale, adoptarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea nerespectării legii.
Atribuțiile de natură economico -financiară ale Ministerului Finanțelor se referă la
organizarea și exercitarea activității sta tului conferită de calitatea sa de acționar la societățile
comerciale cu capital de stat, susținerea privatizării, asigurarea aplicării unitare a sistemului de
salarizare pentru aparatul propriu și al unităților subordonate.
Atribuțiile de reprezentare pr esupun mai multe activități: inițierea, negocierea și
încheierea de contracte, acorduri și înțelegi interne și internaționale, supravegherea activității de
cooperare internațională, reprezentarea intereselor statului în diferite organe și organisme
interna ționale;

9 Rada D., opera citat ă, pag. 102 -103

11 Atribuții de prospectare și cercetare cuprind: activitățile de analiză a evoluției
fenomenelor financiare, luarea de măsuri care facilitează dezvoltarea cercetării științifice,
editarea de publicații de specialitate și informare.10
Prin org anele sale, Ministerul Finanțelor are capacitatea de a exercita controlul și
supravegherea financiară a organelor și instituțiilor de stat. El supervizează și controlează
activitatea financiară atât a regiilor autonome cât și a societăților comerciale. Ace ste atribuții
conferă Ministerului Finanțelor dreptul să emită dispoziții obligatorii prin luarea măsurilor de
respectare a legii, iar în caz de nerespectare a acestora chiar să i -a măsuri pentru aplicarea
sancțiunilor legale în vigoare.11

2.3.Organel e de control ale Ministerului Fi nanțelor
2.3.1. Direcția Generală a Finanțelor publice și controlului financiar de stat

Direcția generală a Finanțelor publice și controlului financiar de stat este considerată o
unitate teritorială a Ministerului Fina nțelor, prin care este realizată strategia și programul
Guvernului în domeniul Finanțelor publice și este aplicată politica fiscală a statului. Ea este
prezent ă și își desfășoară activitatea în fiecare județ din țară, în baza legilor, ordonanțelor
guvernul ui, ordinelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor.12
Putem afirma că Direcțiile generale ale Finanțelor publice și controlului financiar de stat
sunt servicii externe ale Ministerului Finanțelor, care desfășoară o activitate de sp ecialitate, care
se limitează la un domeniu de activitate unic.13

10 Cârstea V., Drept Financiar public , Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2000, pag. 66 -68
11 Rada D., opera citat ă, p.104
12Art. 1 teza 1, atr. 2 teza 1 din Regulametul de organizare și funcționare a Direcțiilor generale ale Finațelor Publice
și controlul Financiar de Stat, aprobat prin Ordinul Ministerului Fianațelor nr. 450 din 03.05.1999
13Cârstea V., opera citat ă, p.70

12 Acestea realizează și activitatea de verificare financiar -contabilă a mijloacelor materiale
și bănești a regiilor autonome, a entităților economice cu capital de stat, a legalității actelo r de
constituire a entităților comerciale.
Conducerile și salariații entităților economice supuse procedurii controlului financiar
sunt obligați să pună la dispoziția organelor de control documentele solicitate de acestea și să
asigure condiții p entru desfășurarea controlului financiar într -o manieră optimă.
Nerespectarea acestor obligații reprezintă contravenții și este sancționată cu amendă.
Procedura controlului financiar de stat este compusă din toate actele și operațiunile ce prive sc
programarea și realizarea controlului financiar .14
Conform art. 119 din Constituție, administrarea publică din unitățile administrativ
teritoriale funcționează pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor
publice. La fel, art. 122 din legea fundamentală menționează faptul că prefectul este cel care
conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și a celorlalte organe centrale din
unitățile administrativ teritoriale.15
În procesul exercitării ac estui control sunt întocmite o serie de acte ce au rol constatator:
 fișe de control;
 procese verbale de constatare a pagubelor;
 precum și acte cu caracter de decizie.
Finalitatea unui control financiar de stat este realizată prin întocmirea unui proces verbal
semnat de conducătorul organului de control. Legea nr. 30/1991 privind organizarea și
funcționarea controlului financiar și a Gărzii Financiare specific ă faptul că măsurile dispuse ca
urmare a controlului s ă fie comunicate organelor supuse c ontrolului în termen de 30 zile de la
terminarea verificării.16

14 ibidem, p.168
15Cârstea V., opera citat ă, p.71
16 Albuț C., Diaconu C., Drept Financiar , Ed. Fundației Chemarea, Iași,1998, p.169

13 Legea nr.30/1991 privind reglementările procedurii controlului financiar al statului
specific ă că un agent economic poate face obiectul unui singur control al contabilității. Perioada
pe care se poate desfășura controlul este cea care s -a scurs de la ultima verificare de același fel și
cu aceleași obiective, care potrivit legii nu s -a prescris.17
Direcția Generală a Controlului Financiar de Stat este structurată pe mai multe servicii:
– serviciul de sinteză, metodologie, controlul aparatului din teritoriu, relații cu Grada
Financiară;
– serviciul de control și sinteză a acțiunilor de control ale societății comerciale;
– serviciul de control a finanțelor publice;
– serviciul de control și sinteză a acțiunilor de control la regii autonome și tematice.18

2.3.2.Controlul exercitat de Garda Finaciară

Garda Financiară este o instituție a statului specializată în controlul financiar, făcând parte
din structura unei autorități publice administr ative de specialitate. Este condusă de un comisar
general, are un aparat central, care are dreptul să acționeze pe întreg teritoriul României, și un
aparat teritorial, constituit în secții județene și a municipiului București.
Aparatul central și cel al secțiilor Gărzii Financiare sunt organizate în divizii de specialitate,
aflându -se sub conducerea unui comisar șef de divizie. Organigramă diviziilor este aprobată de
Ministerul Finanțelor.19
Controalele întreprinse de Gard a Financiară sunt inopina nte și au ca scop constatarea
încălcării legilor în domeniile pentru care Garda Financiară este împuternicită legal să efectueze

17 Bălan E., Drept Financiar , Ed. ALL Beck , București,1999, p.209
18 Rada D., opera citat ă, p.105
19 Cârstea V., opera citat ă, p. 92

14 control (domeniul fiscal, a reglementărilor vamale, a normelor de comerț și de circulație a
bunurilor și serviciilor, a evaziunii fiscale, a activităților de contrabandă, etc.).
Organele de control a Gărzii Financiare au dreptul să aplice sancțiuni în limitele prevăzute
de lege, să confiște mărfurile, obiectele și produsele sustrase de la plata impozitelor și taxe lor. Ea
are competența să verifice registrele și alte documente ale unităților economice, acte din care
rezultă îndeplinirea obligațiilor fiscale față de stat. Are și dreptul să rețină documentele care pot
servi la dovedirea fraudelor sau contravențiilor c onstatate.20
Activitatea de control este desfășurat ă conform planurilor și a programelor tematice, a
sesizărilor și solicitărilor motivate din partea organelor abilitate, a ordinului Ministrului
Finanțelor sau al conducerii Gărzii Financiare.
Pot fi executate două categorii de activități:
 serviciul curent – acțiune desfășurată operativ și inopinant, zilnic sau la anumite perioade,
exclusiv pe baza legitimației de serviciu fără a fi nevoie de aprobare specială;
 și serviciul excepțional – acțiuni întreprinse de comisarii Gărzii doar în baza ordinelor sau
a delegațiilor speciale, fiind obligatorie prezența a minim doi comisari, legea stabilind
imperativ obligația de a se asigura caracterul operativ și inopina nt al controlului.
Controal ele efectuate de Gard a Financiară se pot desfășura pe timpul zilei, nopții, chiar și în
zilele de sărbători.
Activitatea de control efectuată și rezultatele constatate sunt prezentate comandamentului
acesteia și Ministerului Finanțelor prin interm ediul rapoarte lor de activitate astfel:
 lunar ;

20Pereș I., Popovici D., Bunget O., Pereș C., Controlul economic financiar, Editura Mir ton,Timișoara, 2000, pag.
182-183

15  trimestrial, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia, secțiile teritoriale transmit
situația realizării obiectivelor pe trimestrul încheiat până la data de 20 a lunii următoare
fiecărui trimestru;
 până l a 31 ianuarie a fiecărui an Garda Financiară Centrală realizează un raport care
cuprinde activitățile desfășurate de aparatul de control din centrală și teritoriu pe anul
care tocmai s -a încheiat, raport care întâi este supus spre dezbatere Comandamentul ui
Gărzii Financiare, iar după aceea este predat ministrului finanțelor pentru aprobare.21

21ibidem , pag. 182 -183

16
CAPITOLUL III

METODELE, PROCEDURA ȘI ACTELE CONTROLULUI FINANCIAR

3.1. Metodele controlului financiar

Metodologia de cont rol este un ansamblu de instrumente care sunt utilizate în mod selectiv,
ținând cont de natura activităților sau operațiunilor controlate, formele de control financiar,
sursele de informare pentru control, natura abaterilor existente și a posibilităților d e perfecționare
a activității controlate.
Existența mai multor procedee care evidențiază conexiunile dintre fenomenele și procesele
economice studiate, având ca scop analiza unităților și a rezultatelor realizate de aceștia, impune
o îmbinare judi cioasă a acestor procedee.22
Aceste procedee pot fi clasificate în două mari categorii:
– procedee comune, care cuprind la rândul lor:
1. observația;
2. comparația;
3. raționamentul;
4. clasificarea;
5. analiza;

22Șaguna D., opera citat ă, pag. 337

17 6. sintez a;
– procedee specifice, care cuprind:
2. cercet area;
3. controlul documentelor;
4. inventarierea de control;
5. expertizele tehnice și analizele de laborator;
6. control total și control prin sondaj.
Cercetarea presupune observarea fenomenelor și operațiunilor economice și financiare
supuse controlului cu scopul înțelegerii cauzelor care au generat unele deficiențe, precum și
măsurile potrivite pentru înlăturarea lor.
Controlul documentelor se impune pentru obținerea unui randament mărit al controlului23
și poate fi făcut în mod c leiologic sau invers c leiologic .
Controlul c leiologic, așa cum indica și numele, se face în ordinea înregistrării în evidența
contabilă a documentelor. Este o alternativă simplă care se face în unitățile care au un număr mic
de operațiuni cu un număr mic de documente.
Controlul invers c leiologic presupune controlul documentelor începând cu finalul perioadei
de control către începutul ei. Este utilizat cu precădere în cazul unor sesizări și este mult mai
greu de real izat decât controlul c leiologic pentru a descoperi defi ciențele.
Controlul sistematic este procedeul prin care sunt verificate documentele și înregistrările
contabile care oferă posibilitatea urmăririi un ui obiectiv clar, existând posibilitatea formulării
unei concluzii pentru fiecare în parte. În cadrul ace stui tip de control documentele sunt sortate în
funcție de tematică, iar controlul se face într -o anumită ordine.
Controlul reciproc al operațiunilor și documentelor presupune confruntarea operațiunilor
și documentelor cu actele care se găsesc în cadrul unității controlate.24

23Rada D., opera citat ă, pag. 33 -34

18 Controlul mixt presupune îmbinarea tehnicilor de control amintite și descrise mai su s.
Scopul controlului mixt este obținerea unei mai bune sistematizări, a str ucturării duratei
controlului s au a urmăririi unui anumit obiectiv precis. În această situație documentele sunt
sortate pe feluri de operațiuni și sunt verificate după tehnicile prezentate mai sus.
Controlul încrucișat este folosit în principal pentru constatarea realității unor operațiuni
economice, fă cându -se confruntarea tuturor exemplarelor unui document, emis la unitatea
controlată și transmis terților.25
Controlul financiar faptic este un procedeu de stabilire reală a existenței și a mișcării
mijloacelor materiale și bănești, precum și a de sfășurării activității economice și financiare. Acest
control se face la fața locului, printr -o observare directă, pentru a obține informații suplimentare
din documentele primare sau evidenț ele contabile.26
Exist ă mai multe modalități de organizare a contr olului financiar faptic, dintre care
amintim:27
 inventarierea;
 observarea directă;
 inspecția fizică;
 expertiza tehnică;
 analiza de laborator.
Inventarierea este tehnica de control faptic prin care se poate stabili existența cantitativă și
calitativ ă a elementelor de activ și pasiv ale unei unități economice, precum și modul în care
gestionarii își îndeplinesc sarcinile. Inventarierea facilitează stabilirea unei situații existente prin
comparație între datele constatate la fața locului și cele script ice din documente, putându -se

24 Șaguna D., opera citat ă, pag. 337 -338
25 Rada D., opera citat ă, pag. 36 -37
26 Țara I.G., Controlul financiar. Expertiza contabila .Consultanta fiscala , Editura Universitatii din Oradea, Oradea,
2015, p.181
27Ibidem , p.182

19 stabili dacă există sau nu diferențe.28 Inventarierea se realizeaz ă prin operațiuni de măsurare,
cântărire, numă rarea bunurilor, a pro duselor sau a valorilor aflate în gestiunea entităț ii
controlate.29
Observarea dire ctă și inspecția fizică sunt folosite pentru a stabili existenț a fizică a unor
bunuri, valori sau servicii.30 Este folosită în cazul în care o anumită realitate nu poate fi constata tă
doar pe baza documentelor.
Expertiza tehnică și analiza de labo rator se folosesc în situațiile în care, pentru a putea
emite o opinie reală asupra activității supuse controlului din punct de vedere economico –
financiar, organele de control au nevoie de un raport de expertiză realizat de specialiști.
Concluziile specia liștilor pot fi exprimate și în urma unor analize de laborator.31
Controlul total cuprinde toate actele și operațiunile desfășurate de entitatea controlată
începând cu ultimul control financiar.32 Acest tip de control este cel mai cuprinzător și si gur. Cu
toate acestea, având în vedere volumul mare de muncă care este necesar să se depună, este folosit
doar la unitățile mici. În celelalte situații se practic ă controlul prin sondaj.
Controlul prin sondaj verific ă documentele și operațiile c ele mai reprezentative, prin
formarea unui eșantion din totalul operațiunilor economico -financiare și documentele primare din
perioada supusă controlului.33 În urma efectuării lui sunt obținute concluzii care au caracter
general. Principala caracteristică a acestuia este selectivitatea, munca de control fiind mult
simplificată. Marele dezavantaj al controlului prin sondaj este faptul că se pot omite unele
operațiuni greșite sau incorecte.

28 Șaguna D., opera citat ă , pag. 337 -338
29 Țara I.G., opera citat ă, p.182
30iIbidem , p.185
31 Rada D., opera citat ă, p.42
32 Țara I.G., opera citat ă, p.187
33ibidem , p.187

20 Trebuie menționat faptul c ă controlul financiar nu se lim itează în a constata doar rezultatele
negative sau abaterile făcute. Un control financiar este considerat încheiat în momentul în care
sunt înlăturate deficiențele constatate, fiind luate măsuri pentru îmbunătățirea activității pentru a
ajunge la rezultate mai performante pe viitor .34

3.2.Procedura executării controlului financiar

Procedura controlului financiar cuprinde ansamblul de acte și acțiuni în ceea ce privește
organizarea, desfășurarea și valorificarea rezultatelor acțiunii de control.
Primul pas al procedurii presupune alegerea activității și unității care va fi controlată,
lucru realizat prin informare și documentare pentru a identifica problemele care vor fi supuse
procedurii de control.
Acest pas este urmat de desf ășurarea acțiunii de control. Această etapă cuprinde o serie de
acte, operațiuni și metode folosite de echipa de control, pentru a stabili modul de folosire a
mijloacelor materiale și bănești, de valorificare a potențialului de muncă și tehnica de care
dispune unitatea economică.
Activitatea de control este desfășurată cu scopul obținerii unor concluzii referitoare la
activitatea economico -financiara a firmei supuse controlului, pe perioada pe care se face
controlul.
În funcție de obiect ivele de control, pentru a depista deficiențele existente în activitatea
economico -financiară a entității economice, organele de control utilizează procedeele de lucru ale
controlului.
Ultimul pas în activ itatea de control îl reprezintă valorif icarea rezultatelor obținute în urma
controlului: informarea organului care a dispus controlul, luarea măsurilor care asigur ă

34 Șaguna D., opera citat ă, pag. 339 -340

21 îmbunătățiriea activității, stabilirea de măsuri pentru înlăturarea și prevenirea abaterilor, aplicarea
sancțiunilor.
Astfel, activitatea de control nu este limitată doar la descoperirea abaterilor și a lipsurilor, ci
are în vedere și remedierea operativă a deficiențelor constatate.35
Procedura controlului financiar are la bază un plan de acțiuni bine determinat:
 pregătirea echipei de control financiar;
 prezentarea la unitatea în care urmează să se efectueze controlul;
 organizarea echipei de control;
 desfășurarea acțiunii de control;
 redactarea actelor de control;
 verificarea rezultatelor acțiunii de contro l.36

3.3. Actele controlului financiar

Constatările organelor de control obținute în urma activității desfășurate la entitățile
economice sunt înscrise, la final, în anumite documente. Aceste documente pot fi stabilite de
către organele de contro l specializate în acest scop sau pot fi luate la aprecierea organelor de
control. 37
Actele financiare publice se aseamănă foarte mult cu actele administrative, fapt datorat
condițiilor de emitere și de executare ale acestora. Finanțele publice sunt administrate de
autorități ale administrației publice.38

35ibidem , pag. 340 -341
36 ibidem , pag. 341 -342
37 ibidem , pag. 342
38 Cârstea V., Dumitru M., Olani I., Fiscalitatea persoanelor juridice , Editura Mirton, Timișoara, 2003, pag. 21 -22

22 Este necesar să fie întrunite anumite condiții pentru ca un act administrativ să aibe
valabilitate și să producă efecte juridice.
A) Legalitatea actelor. Potrivit prof. A. Iorgovan, prin legalitatea actelor administrative se
înțelege conformarea lor cu legile adoptate de către parlament și cu actele normative care au forță
juridică superioară.
Condițiile generale de legalitate asupra cărora se oprește prof. A. Iorgovan sunt
următoarele:
 „actul administrativ să fie emis în literă și spiritul Constituției;
 actul administrativ să fie emis în literă și spiritul legilor și ordonanțelor;
 actul administrativ să fie emis pe baza tuturor actelor organelor administrației publice care
sunt superioare organului administrativ emitent;
 actul administrativ să fie emis de organul administrativ, numai în limitele competenței
sale;
 actul administrativ să fie emis în formă și cu procedura prevăzută de lege”. 39
B) Oportunitatea actelor administr ative reprezintă o oarecare libertate de care dispune
administrația publică în activitatea de organizare și aplicare a executării legii, ținând cont c a
această activitate să fie în permanență în concordanț ă cu normele juridice și necesitățile
societății, care sunt într -o continuă transformare și evoluție.
Astfel, oportunitatea oferă autorităților administrației publice posibilitatea de a alege între
două sau mai multe soluții posibile. Mai jos sunt menționate unele dintre criteriile de apreciere a
oportunităților actelor administrative:
 momentul în care este adoptat un act administrativ;
 condițiile clare în care se aplică un act administrativ;
 scopul pentru care urmează să fie emis un act administrativ.

39 Cârstea V., opera citat ă, pag. 18-20

23 C) Competența este o altă condiție de îndepl init pentru valabilitatea actului administrativ. Ca
și caracteristici ale competenței amintim:
 autorii actelor administrative beneficiază de oportunitatea legalității competenței în baza
căreia emit actele administrative;
 o caracteristică important ă a abil ității legale a emiterii unui act administrativ este aceea că
exercițiul competenței sale este în același timp și drept și obligație;
 competența în emiterea actelor administrative este permanentă și nu se epuizează prin
exercitarea acesteia .40

3.4. Clasifi carea actelor de control

A) Procesul verbal de control este principalul document al controlului. Acesta cuprinde
atât deficiențele și abaterile constatate de organele de control, cât și cauzele și consecințele asupra
bunei gospodăriri a unității care este supusă acțiunii de control.
Procesul verbal de control este realizat pe capitole, într -o succesiune c leiologică. Este
format din trei părți: o parte introductivă, cuprinsul și încheierea procesului verbal de control.
Acestui a ct se anexează diferite documente precum: situații, tabele, acte, note de constatare,
note explicative.41
B) Notele de constatare reprezintă acte constatate și se folosesc în situații în care:
 pe parcursul controlului sunt făcute constatări a căror reconstituire nu este posibilă mereu
sau care nu mai pot fi dovedite ulterior;
 este nevoie să se ia măsuri urgente pentru sistarea sau înlăturarea de către cei în drept a
unor abateri sau a consecințelor acestora.

40Ibidem , pag. 20 -24
41 Șaguna D., opera citat ă, pag. 342 -343

24 Notele de constatare sunt semnate de că tre comisarii care efectuează controlul, persoanele
la care se face referire în constatare și de martorii asistenți.42
C) Notele explicative sunt făcute în situația în care sunt constatate abateri sau fraude care
atrag răspundere juridică. Ele s unt întocmite sub forma unor răspunsuri la întrebările organelor de
control date de către oamenii considerați răspunzători de abaterile constatate, precum și de alte
persoane care prin relatarea faptelor din punctul lor de vedere, pot clarifica cauzele și
împrejurările care au determinat nerespectarea actelor normative.43
D) Procesul verbal de contravenție este considerat unul din cele mai importante acte ale
controlului care se încheie în situațiile în care comisarilor le este permis, din punct de vedere
legal, să constate fapte contravenționale și să aplice sancțiunile prevăzute în actele normative.
În situația în care în actele administrative nu sunt precizate în mod clar: numele și
prenumele celui care a săvârșit contravenția, fapta săv ârșită și data comiterii acesteia, semnătura
agentului constatator, legea prevede sancționarea actelor cu nulitatea absolută. 44

42 Cârstea V., opera citat ă, p.117
43 Șaguna D., opera citat ă, p.343
44 Cârstea V., opera citat ă, p.117

25 CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND RAPORTUL DE INSPECȚIE FISCALĂ

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR
PUBLICE A JUDEȚULUI CLUJ

Raport de inspecție fiscală
Încheiat în data de 30.03.201 9

3.1. Inspecția fiscală

Subsemnaț ii Rednic Alexandru și Orza Nicoleta , inspector i în cadrul Direcției de control
din cadrul DG RFP Cluj Napoca , în baza prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de
Procedură Fiscală republicată în 2007, a ordinului de s erviciu nr. 142/16.01.2019 și a
legitimațiilor de serviciu nr. 1023 respectiv 90012 , am efectuat o inspecție fiscală generală la SC
SAMSI COMIMPEX SRL.
Scopul i nspecți ei fiscal este soluționarea solicitării Gărzii Financiare Cluj, transmisă prin
adresa nr. 2731 /17.12.2018 și înregistrată la DG RFP Cluj sub nr. 523/22.12.2018 . Prin această
adresă se solicită „stabilirea creanțelor datorate de societate către bugetul de stat“ având în vedere

26 constatările consemnate de comisari i din cadrul Gărzii Financiare Comisariatul Regional Cluj
Napoca în Nota de constare înregistrată sub nr. 3254 /28.11.2018.

3.2. Date despre contribuabil

Prin Ad resa înregistrata la AFP Cluj Napoca sub nr. 361/17.01 .2019 s-au solicitat la ORC
Cluj Napoca datele și modificările pe flux cu referire la SC SAMSI COMIMPEX SRL .
Informațiile au fost transmise cu adresa nr. 573/27.01.2019 și potrivit ace stora se desprind
următoarele ( la data întocmirii prezentului act ):

Denumire: SC SAMSI COMIMPEX SRL
Sediul: str. Primăverii 6, Cluj – Napoca , Jud. Cluj
Nr. de înregistrare ORC: J12/616/1995
C.U.I.: 7330340
Activitatea princi pală: Transport marfuri
Forma juridică : societate cu răspundere limitată

3.3.Constatări fiscale

In vederea efectuar ii inspecției fiscale s-au fost efectuat demersuri pentru obținerea de
informații relevante pentru determinarea stării de fapt fiscale a contribuabilului, după cum
urmează :
– a solicitat prezența la sediul AFP Cluj Napoca a administratorului firmei în baza adresei
nr.352/16.01.2010 transmisă prin poșta cu confirmare de primire (conform Borderou

27 nr.2/17.01.201 9). Cu toate astea, până la dat a prezentei acțiuni documentul nu a fost remis și nu
s-a dat curs solicitării formulate .
– au fost solicitat e Serviciului Registre Contribuabili și Declarații Fiscale PJ din cadrul
AFP Cluj Napoca informații cu privire la situația depunerii declarațiilor p rivind impozitele și
taxele datorate la bugetul general consolidat, a deconturilor de TVA și a bilanțurilor contabile de
către SC SAMSI COMIMPEX SRL , prin adresa nr. 357/17.01.201 9;
– au fost solicitat Serviciului Administrativ Arhiva – Documente cu regi m special situația
documentelor cu regim specia l achiziționate de contribuabil , precum și a celor d eclarate ca
pierdute ori furate , prin Adresa nr. 372/17.01.201 9;
– s-a solicitat Compartimentului Juridic din cadrul DGFP Cluj informații c u privire la
starea societății , prin Adresa 3 92/17.01.201 9;
– a fost consultat dosarul fiscal al contribuabilului gestionat de serviciul RCDF -PJ din
cadrul DG RFP Cluj Napoca și prin Adresa nr. 3 74/17.01.201 9 transmisă Serviciului RCDFPJ
din cadrul AFP Cluj Napoca s-a solicitat o copie a bilanțului contabil pentru exercițiul financiar
2018.
Cele constatate, i n urma investigații lor efectuate:
1. Potrivit Adresei nr. 423/04.02.201 9, emisă de către Serviciul Administrativ Arhivă și
Gestionare Formulare rezultă că au fost ridicate de către administratorul firmei, următoarele
facturi fiscale :
– în perioada i anuarie 2018 – decembrie 2018 au fost ridicate facturi fiscale de la SC
Aska grafica SRL două topuri de facturi fiscale , format A4 seria CJ ATH nr. 0 54301-054400,
(la data de 14.0 1.2018).
2. Potrivit Adresei 532/13.02.201 9 emisă de Compartimentul Juridic din cadrul DG RFP
Cluj Napoca, nu există dosare în lucru cu privire la contribuabil iar din consultarea bazei de date
a ORC Cluj Napoca , rezultă faptul că agentul econo mic este în stare de funcțiune.

28 3. Din analiza dosarului fiscal, rezultă că societatea a întocmnit și depus bilanțuri
contabile pentru exercițiul financiar 2018 .
Constatările c onsemnate în Nota de constatare 3524 /28.11.20 18, întocmită de Gard a
Financiară și transmis ă către DG RFP Cluj Napoca , au fost însoțite în copie de următoarele
documente :
– un număr de 20 facturi fiscale (seria CJ ATH cu numărul 0 5432 1-054340 ) emise de
către SC SAMSI COMIMPEX SRL către diferiți beneficiari în perioada aprilie – iunie 2018.
Prezenta acțiune de inspecție fiscală a cuprins perioada aprilie 2018 – iunie 2018 și s-a
desfășurat în perioada 1 7.01.201 9 – 29.03.201 9 la sediul A.F.P. Cluj Napoca .
Datorită constatăril or făcute de Garda Financiară Cluj Napoca, constatări consemnate în
Nota de constatare 3524 /28.11.20 18, facturile fiscale identificate ca fiind emise de SC SAMSI
COMIMPEX SRL în lunile aprilie , mai și iunie 2018 în contextul identificării ridicării de
documente cu regim special care a avut loc în luna ianuarie 2018, potrivit regulilor și procedeelor
privind stabilirea creanțelor bugetare statuate de Codul de Procedura Fiscală aprobat prin
OG92/2003 Republicată 2007, organul de control este îndreptățit să determine venituri
impozabile cu consecința stabilirii impoz itului pe profit și TVA , pentru perioad a aprilie 2018 –
iunie 2018.
Obiectivele supuse controlului: Impozit pe profit .

Impozitul pe profit

Verifacarea s -a efectuat în baza prevederilor:
 Legii 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare;
 H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 571/2003 cu modificările și
completările ulterioare;

29  H.G. 831/1997 cu modificările ulterioare, pentru aprobarea modelelor formularelor comune
privind activitatea financiar -contabilă și a normelor metodologice de utilizare a acestora.

În cursul semestrului II al exercițiului financiar 20 18, contribuabilul a obținut venitur i
în suma de 960.328,65 l ei, conform următoarelor facturi fiscale :
a) luna aprilie 2018
– factura seria CJ ATH nr. 0 5431 /05.04.2018 în valoare totală de 89.25 0 lei, emisă către
SC MIMO SRL (baza impozabilă 72.292,5 lei);
– factura seria CJ ATH nr. 05432 /05.04.2018 în valoare totală de 189.924 lei, emisă către
SC IMPECO SRL ( baza impozabilă 15 3.838,4 lei);
– factu ra seria CJ ATH nr. 0 5433/11.04.2018 în valoare totală de 17.389,18 lei, emisă
către SC MON TANA SRL ( baza impozabilă 14. 085,24 lei);
– factura seria CJ ATH nr. 0 5434/13.04.2018 în valoare totală de 35.372,75 lei, emisă
către SC DRALIV SRL ( baza impozab ilă 28.651,93 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 0 5435/13.04.2018 în valoare totală de 39.235,68 lei, emisă
către SC MARA NORD SRL (baza impozabilă 3 1.780,9 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 0 5436/13.04.2018 în valoare totală de 38.173,45 lei, emisă
către SC NORD SRL (baza impoz abilă 3 0.920,49 lei);
– factura seria CJ ATH nr. 0 5437/16.04.2018 în valoare totală de 84.585,20 lei, emisă
către SC MIMO SRL ( baza impozabilă 68.514,01 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 0 5438/16.04.2018 în valoare totală de 11.293,1 0 lei, emisă
către SC ROMSTAL SRL (baza impozabilă 9 .147,41 lei);
– factura seria CJ ATH nr. 05439/18.04.2018 în valoare totală de 49.920,5 lei, emisă către
SC V IDRA SRL ( baza impozabilă 40.4035,61 lei );

30 – factura seria CJ ATH nr. 0 5440/27.04.2018 în va loare totală de 28.185,15 lei, emisă
către SC ADINA SRL ( baza impozabilă 2 2.829,97 lei );

b) luna mai 2018
– factura seria CJ ATH nr. 05441 /03.05.2018 în valoare totală de 133.280 lei, emisă către
SC LOGIS SRL ( baza impozabilă 107.956,8 lei );
– factu ra seria CJ ATH nr. 0 5442 /04.05.2018 în valoare totală de 19.854,28 lei, emisă
către SC MON TANA SRL ( baza impozabilă 16.081,97 lei );
c) luna iunie 2018
– factura seria CJ ATH nr. 0 5443 /21.06.2018 /02.11.2006 în valoare totală de 41.983,20
lei, emisă cătr e SC M IST ( baza impozabilă 34.006,39 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 0 5444 /04.06.2018 în valoare totală de 58.780,64 lei, emisă
către SC LUMIS SRL ( baza impozabilă 47.612,32 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 0 5445 /05.06.2018 în valoare totală de 21.3 66,45 lei, emisă
către SC CONS PACK SRL (baza i mpozabilă 17 .306,82 lei);
– factura seria CJ ATH nr. 05446 /05.06.2018 în valoare totală de 4.319,70 lei, emisă către
SC ADINA SRL ( baza impozabilă 3. 498,95 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 05447 /12.06.2018 în valoare totală de 4.319,70 lei, emisă către
SC VIDRA SRL ( baza impozabilă 3. 498,95 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 0 5448 /13.06.2018 în valoare totală de 11.237,15 lei, emisă
către SC MON TANA SRL ( baza impozabilă 9. 102,09 lei );
– factura seria CJ ATH nr. 05449 /15.06.2018 în valoare totală de 14.885,6 lei , emisă către
SC CONSPACK SRL ( baza impozabilă 12. 057,34 lei )
– factura seria CJ ATH nr. 0 5450 /13.06.2018 în valoare totală de 56.972,92 lei, emisă
către SC ADINA SRL ( baza impozabilă 4 6.148,07 lei ).

31 Pentru verific area documentelor și operațiunilor impozabile prezentate în facturile
enumerate anterior , în conformitate cu prevederile art. 97 alin (1) lit c) din OG 92/2003
republicată 2007, echipa care a efectuat controlul a solicitat efectuarea d e controale încrucișate la
beneficiar ii către care au fost emise facturi în perioada aprilie 2018 – inunie 208 , prin adresele
înregistrate la AFP Cluj Napoca, sub nr. 375/29.01.201 9. Dorim să precizăm că în cazul în care
controalel e încrucișate vor dezvălui elemente relevante cu consecinț e asupra modificării bazelor
de impunere , echipa de control își rezervă dreptul de a recalcula impozitele și taxele datorat e la
bugetul general consolidat , în baza art. 90 alin (1) din OG 92/2003 republicată 2007 .
Menționăm faptul că, echipa de control nu a avut la dispoziție documente care să reflecte
evidența financiar -contabilă a firmei supusă controlului. Pe parcursul prezentei acțiuni de
inspecție fiscală, nu s -a putut determina nivelul cheltuielilor privind mărfurile vâ ndute sau al altor
chelt uieli aferente acestor venituri . Astefl, profitul obținut din aceste operațiuni a fost stabilit la
nivelul veniturilor consemnate în facturile fiscale, în concordanță cu prevederile art. 19 alin (1)
din Legea 571/2003 cu modificăril e și comple tările ulterioare care prevede :„ ( 1) Pro fitul
impozabil se calculează c a diferenț ă între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri (…) ”
Asupra bazei impozabile astfel determinate s -a aplicat cota de impozitare de 1 9 %, așa
cum este prevăzut de art. 17 din Legea 571/2003 cu modifică rile și completările ulterioare și s-a
stabilit un impozit pe profit suplimentar în sumă de 194.848,29 lei, după cum urmează:
– pentru luna aprilie din trimestr ul II 2018: baza impozabilă 728.247,66 lei * 19 % =
138.367,05 lei impozit pe profit aferent lunii aprilie 2018, cu termen de plată 25. 07.2018 conform
art. 34 alin (1) lit b) din Legea 571/2003 cu modifică rile și completările ulterioare ;
– pentru luna mai din trimestrul II 2018: baza impozabilă 124.038,77 lei * 19 % =
23.567,36 lei impozit p e profit aferent lunii mai 2018, cu termen de plată 25. 07.2018 conform art.
34 alin (1) lit b) din Legea 571/2003 cu modifică rile și completările ulterioare ;

32 – pentru luna iunie din trimestrul II 2018: baza impozabilă 173.230,88 lei * 19 % =
206.144,74 lei impozit pe profit aferent lunii iunie din trimestrului II 2018, cu termen de plată
25.07.2018 conform art. 34 alin (1) lit b) din Legea 571/2003 cu modificările și comp letările
ulterioare .
Ținând cont de constatările din Nota de constatare 3524 /28.11.2018 emisă de Garda
Financiară Cluj, facturile fiscale identificate ca fiind emise de SC SAMSI COMIMPEX SRL în
lunile aprilie, mai si iunie 2018 în contex tul identificării ridicării unui număr de 100 facturi
fiscale ( 2 topuri ) în luna ianuarie 2018, și de prevederile regulilor și procedeelor privind stabilirea
creanțelor bugetare statuate de Codul de Procedură Fiscală aprobat prin OG92/2003 Republicată
2007, echipa care a de sfășurat activitatea de control a recurs la determinarea bazei impozabile
pentru c alcularea impozitului pe profit , în conformitate cu prevederile art.67 alin (1) din O.G.
nr.92/2003, republicata 2007 privind Codul de pr ocedură fiscală, potivit căruia :
„Dacă organul fiscal nu poate determina mărimea bazei de impunere acesta trebuie să o
estimeze În acest caz trebuie avute în vedere toate datele și documentele care au relevanță
pentru estimare. Estimarea constă în identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate
situației de fapt fiscale ”, coroborat cu prevederile pct. 65.1 din HG 44/2004 care prevede :
„Estimarea bazelor de impunere va avea loc în situații cum sunt :
a) contribuabilul nu depune declarații fiscale sau cele prezentate nu per mit stabilirea
corectă a bazei de impunere.
b) contribuabilul refuză să colaboreze la stabilirea stării de fapt fiscale (…)
c) contribuabilul nu conduce e vidența contabilă sau fiscală ”.
După analiza datel or certe de care dispune organul de control, informațiile care reies din
cele 20 de facturi fiscale puse la dispoziția echipei de control de către Garda Financiară, facturi
emise de entitatea economică supusă controlului , a fost întocmit raportul de facturi emise pentru
diversele l ivrări de bunuri .

33 Raportul de facturi emise lunar , pe parcursul perioadei supusă controlului, a fost stabilit
astfel :
– în luna aprilie 2018 s-au emis 10 facturi fiscale ( număr care are o pondere de 50 % în
totalul de facturi emise) ;
– în luna mai 2018 s-au emis 2 facturi fiscale (număr care are o pondere de 10 % în totalul
de facturi emise );
– și în luna inunie 2018 s-au emis 8 facturi fiscale (număr care are o pondere de 40 % în
totalul de facturi emise ).
Dat fiind faptul că în luna ianuarie 2018, entitatea econ omică controlată a ridicat 2 topuri
de facturi fiscale ( 100 facturi fiscale), calcul ul estimativ, cuantificarea bazelor de impozitare, cu
consecința impozitului pe profit s -a realizat astfel :
– a fost determinat nivelul venitului mediu/factură, aferent fi ecărei categorii de bunuri
livrate ;
– în raport de ponderea facturilor în care s -au consemnat livrări de bunuri diferite , în
totalul celor 20 emise , s-a determinat numărul de facturi de estimat pentru fiecare tip de bunuri .
Veniturile estima te au fost determinate ț inând cont de ponderea facturilor emise lunar în
totalul celor 20, respectiv de ponderea de 50 % a facturilor ce trebuiesc estimate în luna aprilie , de
10% a facturilor ce trebuie estimate în luna mai, respectiv cea de 40 % a facturil or ce trebu iesc
estimate în luna iunie . Din efectuarea acestei concluzionăm :
– pentru luna aprilie 2018, venitul estimat este în sumă de 262.897,39 lei
– pentru luna mai 2018, venitul estim at este în sumă de 44.777,98 lei
– pentru luna iunie 2018, venitul estimat este în sumă de 391.675 lei
Deoarece echipa de control nu a avut la bază documente sau elemente care să permită
estimarea cheltuielilor eferente veniturilor estimate și în consecință profitul impozabil estimat a
fost stabilit la nivelu l veniturilor estimate, în concordanță cu prevederile art. 19 alin (1) din Legea

34 571/2003 cu modificările și comple tările ulterioare care prevede :„(1) Profitul impozabil se
calculează că diferența între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul
realizării de venituri (…) ”

Recapitula re impozit pe profit :

Impozit pe profit stabilit suplimentar – 699.350,37 lei din care :
– impozit pe profit aferent veniturilor estimate : 504.502,08 lei
– impozit profit p entru venitur i realizate din facturi identificate : 194.848,29 lei

3.4. Alte constatări

1. Deoarece administratorul societății supuse acțiunii de control, precum și nici un alt
reprezentant legal nu a putut fi contactat, organul de control nu a putut verifica dacă SC SAMSI
COMIMPEX SRL deține și conduce registrele contabile conform Legii nr. 82/1991, republic ată,
respectiv registrul jurnal , regi strul inventar și cartea mare, precum și Registrul unic de control,
conform Legii 252/2003 și registru de evidență fiscală.
2. S-a constatat că din marja de facturi achiziționate de societate în luna ianuarie 2018,
potrivit adresei nr. 423/04.02.201 9 transmisă de Serviciul Administrativ Arhivă și Gestionare
Formulare, Garda Financiară Cluj Napoca a pus la dispoziția organului de control copii după 20
facturi fiscale ca fiind emise de societate pentru livrările efectuate, în baza cărora au rezultat
diferențe de impozite și taxe

35
3.5. Discuția finală cu contribuabilul

Nu a existat posibilitatea solicitării unei declarați i din partea administratorului entității
supuse controlului, în conformitate cu art. 105, alin. ( 8) din OG 92/2003 republicată 2007
întrucât acesta nu a dat curs invitațiilor transmise de organul de control prin care s -a solicitat
prezența la sediul AFP Cluj Napoca .

3.6. Sinteza constatărilor inspecției fiscale

Impozit pe profit stabilit suplimentar : 699.350,37 din care :
– impozit pe profit aferent veniturilor estimate : 504.502,08 lei
– impozit profit pt venituri rea lizate din facturi identificate : 194.848,29 lei

3.7. Anexe

Toate documentele supuse controlului au fost puse la dispoziția organului de control de
către Garda Financiară Cluj Napoca .
Prezentul act a fost întocm it în trei exemplare din care unul pentru contribuabil, unul
pentru organele de inspecție fiscală și unul pentru AFP Cluj Napoca .
Deoarece organul de control nu a putut contacta contribuabilul, un exemplar din actul de
inspecție fiscală va fi comunicat s ocietății verificate prin afișarea unui anunț conform art.44 alin
(2) lit.d) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscală republicată în anul 2005.
În cazul în care vor fi solicitate alte verificări pentru stabilirea unor diferențe din partea
organelor abilitate de lege, acestea vor fi suportate de societate a economică , care răspund e pentru

36 operațiunile realizate , înregistrările efectuate și raportările transmise organelor fiscale teritoriale,
cerute de legislația fiscală în vigoare.
Conform cu art.205, 206, 207 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală republicata 2007 , împotriva Deciziei de impunere emisă ca urmare a inspecției
fiscale, se poate face contestație . Contestația poate fi depu să, în ter men de 30 zile de la
comunicare , la organul fiscal cu sediul în Cluj Napoca, sub sancțiunea decăderii.

Șef Serviciu , Organ de insp ecție

37 CONCLUZII

Dat fiind contextul situației economice existente, cercetările desfășurate au dus la
concluzia că evaziunea fiscală constituie la momentul prezent un fenomen economic și social
complex. Este foarte important ca consecințele negative ale acestui fen omen să fie limitate,
micșorate . Faptul că ele nu pot fi eliminate în totalitate este un lucru cert .
Evaziunea fiscală are un efect direct asupra sumelor fiscale încasate. Acest lucru duce în
timp la importante dezechilibre în mecanismele pieței . Practicanții evaziunii fiscale beneficiază
de sume îns ușite în mod ilicit . Aceste practici afectează nu doar statul ci și pe fiec are contribuabil
onest.
Legea nr. 241/2009, în primul său articol, consid era evaziunea fiscală ca fiind
„sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata imp ozitelor, taxelor și a
altor sume datorate bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de
către persoanele juridice române sau străine…”
Evaziunea fiscală este un fenomen greu de împiedicat din multe motive complexe, cum ar
fi:
– numeroasele imperfecțiuni și particularități ale legislației fiscale ,
– modul de organizare a activității fiscale ;
– lipsa utilizării metodei contabilității naționale pentru evidența macroeconomică ;
– evaziunea cu valori extreme de mari săvârșită de diverși agenți economici care doresc să
profite de lacunele existente în legi;
– lipsa unui cod fiscal ;
– principiul confidențialității băncilor.

38 O definiție dată e vaziu nii fiscal e ilicite poate fi formulată în felul următor: „o acțiune
conștientă a contribua bilului care încalc ă o dispoziție legală cu scopul de a nu plăti obligațiile
fiscale cuvenite ”.
Nu există posibilitatea stabilirii tuturor procedurilor prin care se poate săvârși evaziunea
fiscală, totuși putem enumera unele mai des săvârșite :
 rezultate m icșorate prin înregistrări în contabilitate a unor valori modificate (mai mici) ;
 aducerea de mărfuri din import fără acte de proveniență pentru a nu genera obligații
fiscale;
 subevaluarea mărfurilor la vamă sau nedeclararea cantităților reale , acestea fiin d
valorifica te la prețurile pieții ulterior ;
 înregistrarea , în mod voit, parțială a veniturilor realizate ;
 declararea în diferite contracte încheiate de contribuabil a unor prețuri/valori, chirii,
dobânzi, garanții materiale cu valori mai mici decât cele r eale;
 excluderea unor operațiuni ce intră în sfera TVA , în baza de calcul a taxei , sau omiterea
unor facturi ;
 lipsa evidentier ii și virării TVA aferentă avansurilor încasate de la clienți;
 înregistrarea în conturi perso nale a unor părți din beneficiu .
Măsurile care pot duce la limitarea evaz iunii fiscale sunt următoarele:
 efectuarea de contr oale prin excepție (sondaj) , controlul permanent și excesiv fiind trecut
pe un plan secundar;
 unificarea legislației fiscale ;
 sistematizare a și corelare a legislației f iscale cu ansamblul cadrului legislativ;
 o corelare mai fructuosă a facilităților fiscale;

39  elaborarea unor publicații de speciali tate de către Ministerul Finanțelor, plan care să
ușureze interpretarea unitară a cadrului normativ referitoare la identificar ea și combaterea
evaziunii fiscale;
 realizarea unui raport optim între salariu și stimulente pentru atragerea aparatului fiscal;
 existența unui sistem informatic care să ofere informațiile necesare pentru identificarea,
analiza și combaterea evaziunii fisc al.
 clarificarea legăturii între înregistrările contabile și declarații de impozite;
Având în vedere cele expuse mai sus, ajungem la concluzia că dovedir ea evaziunii fiscale
este un proces extrem de dificil , pentru că există reguli foar te stricte legate de ce poate fi sau nu
considerat dovadă, care, de regulă, este necesar să fie susținută cu probe materiale și cu martori.

.

40 BIBLIOGRAFIE

1. Albuț C., Diaconu C., Drept Financiar , Ed. Fundației Chemarea, Iași,1998
2. Băileșteanu Gh., Diagnostic, risc și eficiență în afaceri , Editura Mirton, Timișoara, 1997
3. Bălan E., Drept Financiar , Editura ALL Beck SĂ, București, 1999
4. Boța -Avram F., Imaginea fidelă în contabilitate , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2009
5. Brezeanu P., Finanțe Corporative, Editura CH Beck, București, 2008
6. Cârstea V., Drept Financiar public , Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2000
7. Ciuriteanu R., Controlul Financiar în R.S.R. Editura Academiei R.S.R., București 1980
8. Epuran M., Băbăiță V., Imbrescu C., Teoria contabilității , Editura Economi că, București,
2004
9. Gavrilă T., coord., Economia și gestiunea întreprinderii: teste de verificare, probleme,
studii de caz, Editura Economică, București, 2000
10. Gliga I., Drept Financiar , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970
11. Gliga I., Giliscu Gh., Olcescu P., Drept Financiar , Ed. Didactică și Pedagogică,
București, 2005
12. Horomnea E., Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină. Concepte. Lexicon ,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2008
13. Iovițu M., Economie, microeconomie și macroeconomie , Ed. ASE, București, 2005
14. Kun S. Al., Kun O. E., Economie politică – aplicații , Ed. RISOPRINT, Cluj -Napoca, 2005
15. Mateș D., Matiș D., Contabilitatea financiară a unităților economice , Editura MIRTON,
Timișoara, 2006
16. Matiș D., Contabilitatea operațiunilor spe ciale , Editura Intelcredo, Deva, 2003

41 17. Matiș D., Bazele contabilității. Fundamente și premise pentru un raționament profesional
autentic , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2010
18. Matiș D., Pop A. și colab., Contabilitate financiară , Editura Casa Că rții de Știință, Cluj –
Napoca, 2010
19. Matiș D ., Bazele contabilității. Aspecte teoretice și practice , Editura Alma, Cluj -Napoca,
2005
20. Pașca N., Crișan C., Dănilă I., Bazele contabilității, Ed. Risoprint, Cluj – Napoca, 2010
21. Pașca N., Crișan C., Dănilă I., Contabilitatea financiară, Ed. Risoprint, Cluj – Napoca,
2011
22. Pântea I. P., Bodea Gh., Contabilitate financiară , Editura Intelcredo, Deva, 2014
23. Pântea P., Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2004
24. Pereș I., Popovici D., Bun get O., Pereș C., Controlul economic financiar, Editura
Mirton,Timișoara, 2000
25. Popescu C., Gavrilă I., Ciucur D., Teorie economică general, Ed. ASE, București, 2005
26. Rada D., Controlul economic -financiar , Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001
27. Ristea M., Băviță I., Nișulescu I., Olimid L., Protopopescu I., Răileanu V., Vișan D.,
Voicu P., Duminitru C., Ioanăș C., Ștefănescu A., Glăvan M., Gușe R., Ivan A., Jianu I.,
Lungu C., Păunescu M., Precup R., Radu G., Vulpoi M., Contabilitatea financiară , Editura
Universi tară, București, 2005
28. Ristea M., Dumitru C.G., Bazele contabilității: Noțiuni de bază, problem rezolvate, teste
grilă și monografie , Editura Universitară, București, 2006
29. Samuelson Paul A., Nordhaus William D. , Economie Politică, Ed.TEORA, 2000
30. Savin C.A ., Savin V., Dicționar administrativ, comercial, economic, financiar -bancar,
juridic, Ed. DACIA EDUCAȚIONAL, Cluj -Napoca, 2001

42 31. Stancu I. coord, Gestiunea financiară a întreprinderii, Vol III, Editura Economică ,
București, 2003
32. Szathmary -Miclea C ., Evalu area și gestionarea riscului în întreprinderile mici și
mijlocii, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2003
33. Șaguna D., Tratat de drept financiar și fiscal , Editura ALL Beck SĂ, București, 2000
34.
35. Tilei – Tudor A., Contabilitatea financiară a societăți lor comerciale mici și mijlocii ,
Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2004
36. Toma M., Alexandru F., Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, ediția a II -a,
Editura Economică, București, 2003
37. Țara I.G., Controlul financiar. Expertiza contabilă.Consultanta fisc ală, Editura
Universității din Oradea, Oradea, 2015
38. Vintil ă G., Gestiunea financiară a întreprinderii , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2010