MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere Progra m de studiu : Antreprenoriat în Producțiile… [605383]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Ingineria și Gestiunea Producțiilor
Animaliere
Progra m de studiu : Antreprenoriat în Producțiile
Animaliere

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumător științific:
Prof.Univ.Dr. Tomi ța Drăgotoiu
Masterand: [anonimizat]( Bon țidean) Ana -Maria Silvia
BUCUREȘTI, 2019

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Titlul lucrării FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE INVESTIȚII
FINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE
STUDIU DE CAZ: Retehnologizarea unei stupine

Îndrumător știin țific:
Prof.Univ.Dr. Tomi ța Drăgotoiu
Masterand: [anonimizat], 2019

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINA RĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Ingineria și Gestiunea
Producțiilor A nimalier e
Progra m de studiu: An treprenoriat în
Producțiile Animaliere – IF

CUPRINS

ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………. 7
CAPITOLUL I. CADRUL INTERNAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE
FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.1. Politici europene în domeniul economic ………………………….. ………………………….. .. 12
1.2. Abordarea integrată a Comisiei Europe ne în domeniul politicilor economice și
sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 15
1.2.1. STIMULAREA INVESTIȚII LOR ………………………….. ………………………….. .. 17
1.2.2. UN ANGAJAMENT REÎNNOI T ÎN FAVOAREA REFORM ELOR STRUCTURALE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
1.2.3. O POLITICĂ DE RESPONS ABILITATE BUGETARĂ ………………………….. ….. 22
1.3. Reformele structurale la nivelul statelor membre ………………………….. ………………. 22
CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE FINANȚARE
EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 24
2.1. Programe de aderare și preaderare ………………………….. ………………………….. ……… 24
2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii
Europene în perioada 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
2.2.1. STRATEGIA NAȚIONALĂ P ENTRU COMPETITIVITAT E 2014 -2020 ……….. 28
2.2.2. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCET ARE, DEZVOLTARE ȘI INOVA RE
2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
2.2.3. ACORDUL DE PARTENERIA T 2014 -2020 CU ROMÂNIA ……………………… 36
CAPITOLUL III. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIȚIEI ÎN : STUDIU DE CAZ ………………………… 39
3.1. Considerații generale ………………………….. ………………………….. …………………………. 39
3.2. Bugetul investiției S.C. Stupina S.R.L. ………………………….. ………………………….. ……. 40
3.3. Fundamentarea calc ulațiilor de costuri și venituri ………………………….. ………………. 41
3.3.1. VENITURI PROGNOZATE ………………………….. ………………………….. ……… 41
3.3.2. CIFRA DE AFACERI PREC ONIZATĂ ………………………….. …………………….. 43
3.3.3. CHELTUIELI PROGNOZATE ………………………….. ………………………….. ….. 44
3.4. Proiecția contului de profit și pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea
proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 47
3.4.1. PROIECȚIA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE PE O PERIOADĂ DE 3 ANI
DUPĂ FINALIZAREA PRO IECTULUI VARIANTA NE REALIZĂRII INVESTIȚI EI ……………….. 47
35 Analiza diagnostic a investiției realizată de SC STUPINA SRL ………………………….. ….. 50
351 RENTABILITATEA CIFREI DE AFACERI ………………………….. ………………….. 50
352 RATA SOLVABILITĂȚII G ENERALE ………………………….. ……………………….. 50
353 Rata lichidității cu rente ………………………….. ………………………….. ………………………. 51

36 Proiecția bilanțului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 53
Analizând structura bilanțului în varianta finanțării investiției constatăm următoarele: 55
37 Proiecția fluxului de lichidități (cash -flow) pe durata implementării investiției și după
încetarea finanțării nerambursabile ………………………….. ………………………….. ……………………….. 55
38 Proiecția indicatoriilor VAN și RIR ………………………….. ………………………….. …………… 59
CONCLUZII ȘI PROPU NERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 63
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 66

LISTA T ABELELOR, GRAFICELOR

Tabel nr. 1.1. Indicatori economici privind strategia Europa 2020 ………………….. 14
Tabel nr. 2.1. Structura regiunilor de dezvoltare din România ………………………… 26
Tabel nr. 2.2 Sectoarele economice cu potențial de specializare inteligentă ……… 29
Tabel nr. 2.3.Specializarea Județeană pe sectoare economice …………………………. 31
Tabel nr. 2.4. Priorit ăți strategice de dezvoltare ………………………….. ……………….. 33
Tabel nr. 2.5. Alocarea bugetelor pe programe de finanțare pe 2014 -2020 ……… 37
Tabelul nr. 2.6. Defal carea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014 -2020 ….. 37
Tabel nr. 3.1. Bugetul pentru investiția propusă ………………………….. ………………… 40
Tabel nr. 3.2. Previz iunea veniturilor în peri oada 2014 -2017 în varianta cu
investiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 41
Tabel nr. 3.3. Previziunea veniturilor în perioada 2014 -2017 în varianta fără
investiț ie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
Tabel nr. 3.4. Previziunea comparativă a cifrei de afaceri și a ratei de creștere a
acesteia în perioada 2014 -2017 ………………………….. ………………………….. …………………….. 43
Tabel nr. 3.5 . Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 – 2017 în situația în care
compania ar beneficia de inves tiție ………………………….. ………………………….. ………………… 45
Tabel nr. 3.6. Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 – 2017 în situația în care
compania nu ar beneficia de investi ție ………………………….. ………………………….. ……………. 45
Tabel nr.3.7. Previziune privind noile locuri de muncă create Error! Bookmark not
defined.
Tabel nr. 3.8. Previziunea contului de profit și pierdere în perioada 2014 -2017 în
situația în c are compania nu ar beneficia de investiție ………………………….. …………………. 47
Tabel nr. 3.9. Previziunea contului de profit și pierdere în perioada 2014 -2017 în
situația în car e compania ar beneficia de investiție ………….. Error! Bookmark not defined.
Tabel nr. 3.10. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014 –
2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 49

Tabel nr. 3.11. Previziunea rentabilității cifrei de afaceri în perioada 2014 -2017 50
Tabel nr.3.12. Previziunea solvabilității generale în perioada 2014 -2017 …………. 51
Tabel nr. 3.13.Previziunea lichidității curente în perioada 2014 -2017 ………………. 51
Tabel nr. 3.14. Bilanț ul previzionat în perioada 2014 -2017 în situația în care
compa nia ar beneficia de investiție ………………………….. ………………………….. …………………. 53
Tabel nr. 3.15. Bilanțul previzi onat în perioada 2014 -2017 în situația în care
compania nu ar beneficia de investiție ………………………….. ………………………….. …………….. 54
Tabel nr. 3.16. Fluxul de numerar în perioada 2014 -2017 în situația în care
compania ar beneficia de investiție ………………………….. ………………………….. …………………. 57
Tabel nr. 3.17. Analiza parametrilor VAN și RIR ………………………….. ……………….. 62
Tabel nr. 3.18. Defalcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014 -2020 ……. 63
Grafic nr. 1.1. Analiza evoluției investițiilor și a declajelor de tendință sustenabilă
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
Grafic nr. 3.1. Previziunea comparativă a veniturilor în perioada 2014 -2017 Error!
Bookmark not defined.
Grafic nr.3.3. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014 –
2017 ………………………….. ………………………….. …………………… Error! Bookmark not defined.
Grafic nr.3.4. Evoluția prognozată comparativă a cifrei de afaceri și a profitului
net în perioada 2014 -2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 50
Grafic nr.3.5. Previziunea solvabilității generale în perioada 2014 -2017 ……. Error!
Bookmark not defined.
Grafic nr.3.6. Previziunea lic hidității curente în perioada 2014 -2017 ………………. 52

ABSTRACT

MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Mediul de afaceri din România s-a dezvoltat, începând cu anul 2000 , în str ânsă
legătură cu statutul avut de țara noastră în raport ul său cu Uniunea Europeană. Procesul de
parcurgere al etapelor premergătoare aderării a fost un ul dificil și laborios pentru întreaga
societate românească.
De la data începerii etapei de preaderare a României , adică din anul 2000, societatea
româneas că a ales , în principal , traseul aderării la o uniune economică europeană structurată
pe anumite standarde în diverse domenii și sectoare de activitate, inclusiv în mediul de
afaceri.
Această nouă perspectivă a supus mediul de afaceri românesc la fami liarizarea și
apoi adoptarea unor standarde europene, pentru a pute a intra pe piața unică a U niunii
Europene. Pentru atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană a pus la dispoziția statului
român pachete de sprijin financiar nerambursabile care să fie ac cesat e de administrația
publică locală și centrală, dar și de mediul de afaceri.
Pachetele de finanțare adresate mediului de afaceri au fost cele mai consistente
intervenții financiare în beneficiul dezvoltării economice a României, care, ele însele, au fo st
bazate pe standarde, proceduri și metodologii de accesare, cu care agenții economici s -au
familiarizat an de an. Pachetele de finanțare s -au succedat pe perioade programatice (2000 –
2006; 2007 -2013; 2014 -2020).
Astăzi, la 19 ani după aderarea României la Uniun ea Europeană, în calitate de stat
memb ru cu drepturi depline, putem constata c ă Fonduril e Structurale de care a dispus și
dispune România sunt cea mai mare și mai atractivă sursă de finanțare a activităților
economice în special și a dezvoltării econo mice în general.
Obiectivul general al prezentei lucrări de cercetare este de a contribui la clarificarea
importanței prelucrărilor și previziunilor financiar -contabile în procesul de atragere a
fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene pentru mediul de af aceri românesc pe baza
standardelor și procedurilor de finanțare europene. Obiectivul general propus abordează
una din problemele importante cu care societatea și specialiștii în economie se confruntă, și
anume înțelegerea cadrului național și interna țional de funcționare a programelor de

finanțare europeană, și modul în care tre buie abordate secțiunile financiar -contabile ale
proiectelor, secțiuni de bază a cererilor de finanțare.
Obiectivele specifice ale prezentei lucrări de cercetare sunt următoare le:
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al
apariție i și funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din
România
2. Creșterea gradului de informare cu privire la contextul național al
funcționării fondurilor eur opene adresate mediului de afaceri din România;
3. Prezentarea tehnică a necesități lor de încadrare a unei investiții
ecomomice în cadrul politicilor regionale, naționale și internaționale ca și
elemente de bază în punctarea unui proiect investițional în gril a de evaluare ;
4. Prezentarea comparativă a modului de structurare și concepere a
unei analize financiare pentru un proiect de investiții finanțat prin fonduri
europene nerambursabile .
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al apariț iei
și funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afac eri din România . Acest
obiectiv specific al prezentei lucrări de cercetare are în vedere prezentarea contextului
intenațional al apariției și funcționării fondurilor europene în România, as pect foarte
important în gândirea unui proiect. Structura unui proi ect de finanțare europeană trebuie să
prezinte faptul că un aplicant care dorește să propună un proiect trebuie să prezinte modul în
care ideea sa de investiție se încadrează în obiectivele de finanțare ale Programului de
Finanțare, și în același timp se î ncadreză în contextul internațional la nivel de politici pentru
dezvoltarea mediului de afaceri din România.
Prezenta lucrare de cercetare trece în revista pachetul de finanțare structural 2000 –
2006, 2007 – 2013, precum și pachetul 2014 -2020. De asemenea, în cadrul lucrării sunt
prezentate obiectivele și elementele importante ale Strategiei Europa 2020, obiectivele de
finanțare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014 -2020 pe secțiunea dezv oltare
economică – mediul de afaceri.
2. Creșterea gradului de informare cu privire la contextul național al
funcționării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România; Necesitatea
încadrării unui proiect în cadrul strategiilor de referință la nivel național pentru perioada
2014 – 2020 este esențial ă deoarece 80% din proiectele ce se vor selecta vor propune

investiții în domeniile prioritare propuse de strategiile naționale de dezvoltare a mediului de
afaceri.
Prezenta lucrare trece în revista Acord ul de Parteneriat 2014 -2020 cu România,
Strategia N ațională pentru Competitivitate 2014 -2020, Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare și Inovare. Prin parcurgerea și familiarizarea cu aceste documente strategice, se
pot răspunde cu succes tuturor cerințelor legate de coerența proiectului cu documentel e
strategice naționale privind mediul de afaceri.
3. Prezentarea tehnică a necesităților de încadrare a unei investiții ecomomice
în cadrul politicilor regionale, naționale și internaționale ca și eleme nte de bază în
punctarea unui proiect investițional în g rila de evaluare ; Acest obiectiv specific va fi
abordat prin prezentarea comparativă a unor grile de evaluare și a modului de punctare a
încadrării unui proiect în cadrul politicilor regionale, națion ale și internaționale. Este
esențială înțelegerea faptul ui că doar o idee bună de investiții prezentată într -un proiect nu
va fi suficientă pentru obținerea finanțării. Abordarea corectă a contextului sau a politicilor
regionale, naționale și internațional e va d uce cu siguranță la punctarea suplimentară a
proie ctului propus.
4. Prezentarea comparativă a modului de structurare și concepere a unei
analize financiare pentru un proiect de investiții finanțat prin fonduri europene
nerambursabile . În cadrului lucrăr ii de cercetare ex istă o secțiune care va prezenta
comparativ o analiză financiară a unui proiect de investiții a mediului de afaceri, unde vor fi
discutate principalii indicatorii economici ce trebuie luați în calcul. Tematica propusă de
această lucrare e ste ne cesară din m ai multe considerente:
– necesitatea unei prezentări tehnice a problematicii gândirii și conceperii unui
proiecte de finanțare cu fonduri europene neramburabile;
– necesitatea fundamentării tehnice a cerințelor privind conce perea analizelor
financi are în cadrul proiectelor de investiții;
– creșterea gradului de performanță în utilizarea fondurilor europene pentru
mediul economic .
Orice demers științific este bazat pe o metodologie de cercetare specifică stabilită ,
compusă din tehnici și metode utiliza te în vederea atingerii obiectivelor propuse. Procesul
de documentare științifică este bazat într -o mare măsură pe d ocumentarea bibliografică, iar
această componentă are o importanță hotărâtoare deoarece , prin interme diul literaturii de
specialitate , avem posibilitatea să cunoaștem zestrea științifică. Lucrarea de față abordează

interdisciplinar economic, fiscal, contabil, juridic , o tematică relativ nouă în comparație cu
alte domenii, dar care prezintă din ce în ce ma i mult interes datorită importan ței pen tru
mediul de afaceri .
Natura cercet ării întreprinse în lucrarea „ Fundamentarea deciziei de investitții
finanțate prin fonduri europene nerambursabile ” are mai multe dimensiuni: conceptual ă,
metodologic ă. Inițial lucrarea va aborda dimensiunea de c ercetar e conceptual ă prin care
vom investiga conceptele și probleme actuale privind noțiunile și conceptele utilizate în
fundamentarea unei investiții prin prorame de finanțare europene , precum și importanța unui
sistem eficient de guvernanță corporativă p entru e valuarea eficientă a riscurilor.
Managementul riscurilor ce pot afecta funcționarea unui proiect este esențial datorită
efectului pe care acestea le pot avea (riscuri de resurse umane, financiare, legate de furnizori
si actvitatea lor, riscuri legat e de fi nanțator). Natura cercet ării întreprinse va dobândi apoi o
dimensiune metodologic ă, prin faptul c ă demersurile efectuate se vor concretiza în
prezentarea unui model de simulare util privind modul în care tr ebuie structurat și
fundamentat un proiect de fina nțare nerambursabilă pentru mediul d e afaceri .
Cercetarea se încadrează într -un demers științific pozitivist, deoarece au fost cuprinse
și abordări critice și interpretativiste ce au ca scop explicarea diferitor concepte, dar și
evidențierea posibil elor so luții pentru problemele identificate. Examinarea științifică a
problemelor și demersul de obținere a obiectivele și scopurile propuse ne-au orientat spre
utiliza rea următoarele metode de cercetare :
• metoda analitică va fi folosită pentru a conduce o analiză a abor dării
teoretice a d eciziilor, a riscurilor și a rolului acestora în procesul de fundamentare a
investițiilor cu finanțare nerambi rsabilă ;
• metoda de cercetare calitativă o vom realiza prin culegerea de date
prin intermediul unei cercetări documentar e realizată la nivelul principalelor surse
oficiale la nivel european și la nivel național, a documentelor de programare oficială ;
Cercetarea calitativă se va face și la nivelul datelor financiar contabile pentru
aplicația prezentată.
• metoda inducți ei și d educție i – va fi utilizată în analizarea situațiilor
particulare și apoi analiza celor generale.

CAPITOLUL I. CADRUL INTE RNAȚ IONAL DE
FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ
NERAMBURSABILĂ
Modernizarea și dezv oltarea României începând cu an ul 2000 a depins foarte mult
de statutul succesiv pe care țara noastră l -a avut în raport cu Uniunea Europeană. Toate
etapele parcurse au influențat în mod nemijlocit dezvoltarea mediului economic .
Acest lucru s -a realizat pe parcursul a apr oximativ 16 ani , începându cu semnarea în
1991 a unui Acord de Comerț și Cooperare între România și Uniunea Europeană, apoi în
octombrie 1999, Comisia Europeană publică un ” Raport privind progresele României în
procesul de aderare la Uniune a Europeană1”, pentru ca pe 15 februarie 2000, dupa decizia
Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, să aibă loc oficial începerea
negocierilor de aderare ale României la Uniunea Europeană.
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului Uni unii Europene de
iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie
2005 la Abația Neumunster din Luxembourg, urmănd ca cele două țări nominalizate,
România și Bulgaria, să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția caz ului în care sun t raportate
încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi amânată (clauze de
salvgardare)2.
Uniunea Europeană este structurată pe mai multe tratate și înțelegeri internaționale
succesive. Însă, semnar ea Tratatului d e Aderare al Rom âniei și Bulgariei la Uniunea
Europeană a modificat mai multe înțelegeri de bază internaționale:
• Tratatul de la Roma (se ma numește Tratatul de instituire a Comunității Europene);
• Tratatul Euratom;
• Tratatul de la Maastricht ( cunoscut sub nu mele de Tratatul de formare al Uniunii
Europene).
Numele integral al tratatului este Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă,
Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă,

1Raport privind progresele României în procesul de aderare la Uniu nea European ă, Comisia
Europeană 1999
2Integrarea României în Uniunea Europeană – Wikipedia,
https: //ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn _Uniunea_Eur opean%C4%83

Regatul Spaniei, Republ ica Franceză, I rlanda, Republic a Italiană, Republica Cipru,
Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxembourgului, Republica
Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă,
Republica Portugheză, Republi ca Slovenia, Re publica Slovacă, Republica Finla nda,
Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord și Republica Bulgaria
și România privind aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeană .3
1.1. Politici europene în dom eniul economic
Romania a deveni t stat membru al Uniunii Europene î n ianuarie 2007, în urma unui
proces lung d e negociere cu Uniunea Europeană . Acest proces a avut în vedere alinierea unor
parametri de dezvoltare cu un set de cerințe și standarde instituite în baza tratat ului semnat
cu U niunea Europe ană.
În calitate de stat membru România trebuie să mențină o serie de indicatori la care s –
a obligat încă din 2007, iar pentru acest efort de menținere a standardelor, dar mai ales de
reducere a diferențelor înre gistrate pe div erse domenii de activitate, statul român beneficiază,
alături de toate celelalte state membre de o asistență financiară nerambursabil ă. Această
intervenție financiară este reglementată și agreată la nivel european de instituțiile
reprezentat ive ale Uniunii Europene: Comis ia Europeană prin Directoratele sale Generale,
Parlamentul European (ca și for legislativ european) și Consiliul Uniunii Europene.
În calitatea sa de stat aflat într -o etapă de preaderare la Uniunea Europeană si apoi
de stat membru cu drept uri depline, Rom ânia a beneficiat și beneficiază de trei etape
structurale de finanțare instituite la nivel european:
• perioada anilor 2000 -2006 în calitate de stat aflat în etapa de pre –
aderare (programe de tip PHARE, SAPARD, ISPA , Cross -Border Cooperation ,
etc.)
• perioada anilor 2007 -2013 în calitate de stat membru cu drepturi
depline (p rograme operaționale regionale ș i structurale: REGIO, PNDR/FEADR,
POS CCE, POS DRU, POS T, POS M, PODCA, PO AT);
• perioada anilor 2014 -2020 în calitate de stat membru cu drepturi
depline , Ro mania va beneficia de 11 Prog rame operationale ce totalizează
aproximativ 43 de miliar de de euro din care 22 de miliarde sunt alocate pentru
politica de coeziune.

3 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 157, 21 iuni e 2005, http://eur -lex.europa.eu/l egal-
content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2005:157:TOC

Obiectivele de dezvoltare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014 -2020 vor fi
definitor ii pentru toate statele membre și reprezintă dire cțiile prioritare ce vor fi susținute
financiar și logistic pentru o dezvoltare pe principii comune, dar solide a tuturor statelor
membre.
Strategia “Europa 2020 – Inițiative majore de creștere intel igentă, durab ilă și
favorizarea incluziunii ” are sta bilite cinci obiective la nivelul Uniunii Europene. Acestea
sunt foarte imporatnte, deoarece documentul strategic european este baza documentelor
strategice naționale ce au fost realizat e în ultimii ani.
Aceste obiec tive, conform datelor puse la dispoziție de site -ul oficial al Comisiei
Europene4, sunt:
1. Ocuparea forței de munc ă – propunerea europeană este de a atinge o rată de
ocupare de 75% în cadrul populației cu vârste între 20 și 64 de ani. Acest obi ectiv vine pe
fondul problemelor foarte severe legate de gradul de ocupare actual al forței de muncă versus
numărul asistaților sociali și al pensionarilor, precum și datorită ratelor foarte ridicate de
șomaj.
2. Cercetare și dezvoltare – bugetele ce vor fi investitite în cadrul acestor
domenii vor fi impresionante la nivelul Uniunii Europene. Acestea vor fi constituite pr in
cumularea unor surse financiare precum ar fi:
a. 3% din Produsul Intern Brut (PIB -ul) Uniunii Europene pentru
cercetare și dezvoltare;
b. alocarea unor sum e foarte mari din pachetul structural 2014 -2020
pentru fiecare stat membru pentru cercetare și dezvolt are;
c. Programul Horizon 2020 (estimat la aproximativ 80 de miliarde de
euro).
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei – în cadrul acestui
obiectiv există trei priorități definite:
a. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față d e nivelurile
înregistrate în 1990;
b. creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%;
c. creșterea cu 20% a efic ienței energetice.
4. Educație

4Obiectivele Eu ropa 2020 – Comisia Europeană – http://ec.europa.eu/europe2020/europe -2020 -in-a-
nutshell/targets/index_ro.htm

a. reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii;
b. creșterea la peste 40% a ponderii absolvențilo r de studii superioare în
rândul populației cu vârstă de 30 -40 de ani .
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluiziunii sociale
a. reducerea cu cel puțin 20 de mil ioane a numărului persoanelor c are
suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a exclu ziunii sociale.
Obiectivele trasate în cadrul Strategiei Europa 2020 au în vedere nivel ul pe care
Uniunea Europeană in corpore ar trebui să îl atingă în anul 2020. D upă cum se poate observa
mai sus, obiectivele au în vedere indicatori majori de dezvoltare, și apoi, pe baza acestora,
au fost stabilite obi ective naționale pentru fiecare stat membru.
Pentru România, obiectivele majore ale „Strategiei Europa 2020 ” au fos t transpuse
pe următorii indicatori economici:
Tabel nr. 1.1. Indicatori economici privind strategia Europa 2020
Rată de ocupare 70%
Cercetare și dezvoltare (in % din PIB) 2%
Obiective de reducere a emisiilor de gaze (in c ompara ție cu nivelurile din 2005 ) 19%
Energie regenerabilă (în % din consumul final) 24%
Eficiență energetică 42.99
Părăsire timpurie a școlii (%) 11.3%
Educație superioară (%) 26.7%
Reducerea populației cu risc de sărăcie și excludere socială (număr de persoane) 580.000
Sursa: Ov erview of Europe 2020 targets5.

La nivelul Uniunii Europene, în ultimii 7 ani au fost foarte multe discuții și opinii
exprim ate cu privire la strategia cea mai potrivită de ieșirea din criza econom ică cu care a
fost confrun tată U niunea începând cu anul 20 08. Prioritățile principale până în 2020 vor fi
legate de dezvoltarea unei economii mai avansate, cu un grad cât mai mare de ocupare a
forței de muncă.
Creșterea economică avută în vedere are câteva caracteristici definitori i:

5Annex 2 – Overview of Europe 2020 targets – http://ec.europa.eu/europe2 020/pdf/annexii_en.pdf

• creștere economică inteligent ă – prin canalizarea investiț iilor în
educație, cercetare și dezvoltare;
• creștere economică durabilă – prin preocuparea către problemele de
mediu, scăderea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă;
• creștere economică orie ntată spre o favorizare a inclu ziunii sociale –
reducerea sărăciei, includerea categoriilor defavorizate în societate;
Creșterea economică la nivel european este monitorizată și co ordonată de o serie de
instituții anual, acest lucru fiind luat foarte în ser ios de toți actorii implicați. R olul
coordonator al acestui proc es a f ost preluat de Comisia Europeană, care, după schimbarea
echipei în 2015 , a propus o serie de activități menit e să accentueze creșterea economică.
Noua Comisie Europeană are o agendă ambi țioasă cu pr ivire la dezvoltarea
economică și ocuparea forței de muncă. Astfel în 28.11.2014 a fost emis un document
important ce se numește Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor
și Banca Europeană de Investiții având în vedere Analiza anuală a creșterii pentru 2015.
Noua Comisie European ă propune o abordare integrată, stimularea investițiilor, un
angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale , continuarea responsabilității
bugetare, raționalizarea sistemu lui de guvernanță pentru a -l face mai eficace și a spori
gradul de asumare6
1.2. Abordarea integrată a Comisiei Europene în domeniul politicilor economice
și sociale
Criza economică care a afe ctat spațiul european înce pând c u anul 2008 a creat o serie
întreagă de vulnerabilități economice. Soluțiile t rebuie să fie integrate și să a bordeze câteva
aspecte economice integrate. Principala preocupare este de a se elimina riscul menținerii
unui ritm scăzut de creștere economică, a unei inflații situate aproape de zero și a unei rate
ridicate a șomajului.
În această perioadă, Banca Central Europeană va juca un rol foarte important,
deoarece va prelua sarcina de a realiza p olitica monetară în zona EURO. În acest sens, a fost
deja impl ementat Programul privind achiziționarea de titluri de valoare garantate cu active
(octombre 2013). Sc opul imediat a fost de a obține o relaxare a politicii monetare. Alte două

6Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Ba nca Central Europeană, Comitetul
Economic și Social European, Comit etul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a
creșteri i pentru 2015, Bruxelles 28 .11.2014, COM (2014) 90 2 final

programe ale Băncii Central Europene vor contri bui la o mai bună politică monet ară la
nivelul zonei EURO: Progrmul de obligațiuni garantate și Programul de operațiuni
punctuale de r efinanțare pe termen lung .
Abordarea trebuie să fie categoric pe specificul fiecărui stat membru, însă va urma
abordarea i ntegrată a Uniunii Europene . În acest sens, Comisia Europeană instituie trei piloni
principali pentru politica economică și socială în 2015:
• Stimularea coordonată a investițiilor – a fost deja lansat și pus în
aplicare un program de investiții de aproximat iv 315 miliarde euro. Datorită
inițiatorului, acest program se m ai numește și Planul Juncker. La momentul
lansării, Președintele Comis iei Europene, domnul Jean -Claude Juncker a
declarat: ” Actuala Comisie este hotărâtă să obțină rezultate. Prin prezentarea
propunerii de astăzi privind Fon dul European pentru investiții s trategice, ne
îndeplinim, împreună cu partenerul nostru, BEI, angajame ntul asumat în luna
noiembrie în plenul Parlamentului European. Facem un pas important către
reîncadrarea în muncă a europ enilor și revitalizarea economie i Uniunii. Contez
acum pe asumar ea conducerii politice de către colegiuitori, Parlamentul
European și Consilu, pentru adoptarea rapidă a propunerii, astfel încât fondul
să fie operațional până în luna iunie și să înceapă gen erarea de noi fluxuri de
investi ții. Cetățenii Europei așteaptă obținerea acestor rezultate și nu avem timp
de pierdut ”7
Lista proiect elor finanț ate a fost deja făcută publică, România a propus proiecte în
valoare de 21 miliarde de euro (Autostrada Montana între Borș și Ungheni, autostra da
Dunăre -Marea Neagră între Con stanța -București -Craiova -Constanța, magistrala de metrou
Bragadiru – Voluntari și cea către Otopeni , se numără printre propunerile României)8
• Un angajament reîn noit pentru reluarea reformelor structurale –
Gradul de îndatora re al fiecărui stat (su biect amplu discutat în perioada acută a
crizei economice) trebuie analizat corelat cu capacitatea fiecărui stat de a -și
rambursa împrumuturile accesate. Pentru a putea face acest lucru, este nevoie de
continuare a reformelor structu rale, bazate pe identificarea domeniilor de

7Comisia Europeană – Comunicat de presă – Punerea în ap licare a Planului de investiții de 315
miliarde EUR se desfășoară c onform calendarului: Comisia prezintă propunerea legislativă privind Fondul
European pentru investiții strategice , Strasbourg, 13 ianuarie 2015, http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-
3222_ro.htm
8Ziarul Financiar – 10.12.2014 – Noi proiecte de infrast ructură pe bani europeni: Atutostrada
”Montana” de 7,5 miliarde euro și metr oul Bragadiru -Voluntari de 3,1 mld euro .

excelență s au a industriilor performante. Aceste domenii vor fi finanțate în
continuare datorită competitivității lor precum și a valorii adăugate mari generate
(energie, telecomun icații, economie digitală).
• O politică de responsabilitate bugetară –există două aspect e esențiale
care creează responsabilitatea bugetară: nivelul deficitului și nivelul datoriei
fiecărui stat. Controlarea acestora este esențială pentru zona EURO. Fiecare stat
a utilizat soluția creșter ii controlate a deficitului inte rn pentru a stimula cre ștere
cererii și a economiilor naționale în contextul crizei economice. Alte elemente
importante sunt abordările tot mai mari legate de evaziune fiscală și fraudă fiscal ă
prin care să se garanteze prot ejarea mediului economic perform ant, dar și
eliminarea concurențelor neloiale.
Criza economică din anii 2008 -2010 a dus la modifcarea paradigmei economice a
Uniunii Europene, iar în peroada următoare este foarte important să fie restabilite încrederea
în investiții, reducerea nesiguranței, apariția unor politici economice predictibil e pe intervale
de timp. Pentru a pune în practică aceste propuneri, Comisia propune raționalizarea și
consolidarea semestrului european al politi cilor economice astfel încât să sprjine cei trei
piloni9.
1.2.1 . Stimularea investițiilor
Climatul investițio nal este esențial la nivelul Uniunii Europene, însă și la nivelul
României. Poate una din consecințele cele mai severe ale peroadei de criză trav ersate recent
este deteriorarea în crederii investitorilor și diminuarea investițiilor. Acest aspect a influența t
în mod direct ritmul de creștere economică.
Pentru contrabalansarea acestei situații, este necesară o politică la nivel european de
stimulare a investițiilor pe termen scurt și mediu, prin oferirea unor politici coerente raportate
la modul în care fiecar e stat membru va încuraja relansarea investițiilor.
Planul pus în derulare de noua conducere a Comisiei Europene, coordonat de
Președintele Comis iei Europene dl. Juncker oferă, pe lângă bugetul substanțial (315 mi liarde
de euro), și un mo del de ” bună pract ică” în această perioadă, creează un model de politică
activă pentru dezvoltarea investițiilor. Acest plan este în sine o investiție, o injectare de

9Comunica re a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centr al Europeană, Comitetul
Economic și Social European, Comitetul Regi unilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a
creșterii pentru 2015, Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final

resurse financiare în piața eu ropeană ca și proces, însă ca și r ezultat, planul de dezvoltare va
duce la cr earea unui mediu economic mai stabil, mai performant, cu infrastructură specifică
pe măsură.
Un lucru foarte important în această perioadă este l egat și de fezabilitatea
investiți ilor. Trebuie avut în vedere un dublu aspect: reluarea investițiilor performa nte
realizate până în anul 2007, dar, pe de altă parte, este necesară o reorientare a politicilor
investiționale către domenii noi, de actualitat e, și care vor genera profitabilit ate.
Conform previziunilor Comisiei Europene, ritmul de creștere economică este fragil,
deoarece nu sunt suficiente investiții. În anul 2013, investițiile se situau sub 19,3% din PIB,
cu aproximativ 2 puncte procentuale su b media istorică atinsă. Rezultă a stfel un deficit
investițional în Europa cu 230 până la 370 de mi liarde EUR sub tendințele pe termen lung,
conform Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală
Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Re giuni lor și Banca
Europeană de I nvestiții.

Grafic nr. 1.1. Analiza evoluției investițiilor și a declajelor de tendință sustenabilă
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Alte necesități de investiții pentru perioada următo are identificate la nivel european :
• tehnologii actualizate și tot mai performante pentru agricultură;
• inovare și cercetare în activitatea și dotările din mediul de educație;
• modernizarea și actualizarea sistemelor de protecție socială;
• modernizarea cu noi tehnologii a sistemelor și rețelel or energetice;

• introducer ea pe scară tot mai largă a utilizării resurselor de energie
regenerabilă;
• modernizarea și refacerea infrastructurii de transporturi;
• instalații noi de gestiune și management a deșeurilor, de recic lare și
tratare a apei;
• broadband cu performanțe sporite.
Conform Analizei anuale a creșterii pentru 2015 , principalele caracteristici ale
Planului de Investiții pentru Europa sunt considerate a fi grupate în trei axe:
• Mobilizarea până la sfârșitul anului 2017, a unor fonduri suplimentare
pentru investiții în valo are de cel puțin 315 miliarde de EURO;
• Inițiative punctuale pentru a se garanta faptul că investițiile răspund
necesităților economiei locale;
• Măsuri de îmbunătățire a mediului investițional, pentr u a spori
activitatea investițiilo r în Europa.
Acest plan de investiții trebuie însă însoțit de alte măsuri care să -i asigure o mai mare
stabilitate și coerență.
• Proiectele depuse pentru a fi finanțate în cadrul acestui plan
totalizează un buget de aproxi mativ 1.300 de miliarde de euro. D upă selectare a
proiectelor ce vor intra în bugetul inițial de 315 miliarde euro, este necesară
realizarea unei liste scurte cu alte proiecte (o listă de rezervă) din două motive.
În primul rând, în situația apariției unor probleme în implementarea proiect elor
propuse spre finanțare să fie posibilă o înlocuire rapidă cu un proi ect aflat pe lista
de rezervă. Î n al doilea rând, proiectele de investiții de pe lista de rezervă vor fi
propuse spre finanțare unor alți finanțatori privați sau de altă natură;
• Reali zarea unei pl atforme de consiliere pentru toate investițiile aflate
în derulare. Această platformă trebuie să ofere o informație tehnică beneficiarilor
(autorități contractante, autorități de management, consultanți și org anizații de
consultanță, alte surs e de expertiz ă tehnică și asistență tehnică);
• Asistență tehnică directă beneficiarilor proiectelor selectate, deoarece
este nevoie de funcționare rapidă a întregului sistem de finanțare și de
implementare, cu respectarea î nsă a legislațiilor locale și comu nitare specif ice.
Îmbunătățirea mediului investițional se poate face prin:

• o politică coerentă la nivel normativ, atât la nivelul Uniunii Europene,
dar mai ales la nivel național și regional, în funcție de organizarea fiec ărui stat
membru;
• implementarea un ui sistem de măsuri pentru dezvoltarea unor surse
noi și alternative de fina nțare pe termen lung a economiei și pentru avansarea
către o uniune a piețelor de capital;
• măsuri pentru finalizarea piețelor unice de în difeite sectoare (energie,
transporturi, e conomie digitală). Piața Uniunii Europene are aproximativ 500 de
milioane de consumatori, toate politicile economice trebuie să fie adresate
acestora, iar aceștia, la rândul lor, sunt principalul motor de mișcare a economi ei
europene. Este necesară unifica rea sectoarelor cheie (într -o prim ă etapă) la
nivelul Uniunii Europene, apoi a altor sectoare.
1.2.2. Un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale
Piața unică europeană este o necesitate, nu doar un obiectiv abstract. Exista deja
domenii în ca re piața s -a unificat la nivel mondial. De exemplu piața digitală este deja
”mondializată ”, adică are o structură clară la nivel mondial. O piață unică european ă
digitalizată ar fi un excelent motor de creștere și valoare adăugată la nivel european. O piaț ă
unică digitală conectată ar putea genera câștiguri din creșterea eficienței în valoare de 260
de miliarde EURO pe an10.
O unificare a pieței europene pe divers e sectoare de activitate ar putea răspunde unor
necesități c um ar fi:
• unificarea pieței digital e în domeniul infrastruct urii energetice și
feroviare;
• unificarea pieței digitale în domeniul libertății de expresie, a
serviciilor medicale, a serviciilor publi ce;
• unificarea pieței digitale în domeniul producției de bun uri și de
furnizare a serviciilor;
• unificarea pieței digitale în domeniul producției de automob ile, sau în
sectorul chimic;
• unifcarea piețelor digitale la nivelul energiei sau a educației.

10Mapping the cost of Non -Europe 2014 -2019 , studiu pu blicat de Pa rlamentul European în iunie 2014

Deși ne cesitățile unificării pieței mai ales în domeniul digital su nt atât de mari, doar
14% din IMM -uri își vând produsele sau serviciile online, și doar 12% dintre consumatori
fac cumpărături într -o altă țară decât cea de origine11.
Unul din Programele de mare interes ce se va derula la nivelul Uniunii Europene are
în ve dere o analiză a legislaț iei existe nte. Această inițiativ ă se va numi Programul privind o
reglementare adecvată și funcțională (REFIT) .
Un reproș adus frecvent sistemului Uniunii Europene e ste legat de faptul că sufocă
cu legislația sa multe domenii, astf el că 74% dintre europeni consideră că Uniunea
Europeană generează prea multă birocrație12 conform Euro -Barometrului 79. Abordând
această chestiune, Președintele Comisiei Europene Jose Emanue l Barroso a subliniat
”Uniunea Europeană trebuie să facă pași mari în problemele mari și pași mici în problem ele
mici”13.
Prin Programul REFIT Comisia va stabili în mod concret, pentru fiecare domeniu de
politică în parte, care sunt sectoarele unde se vor r ealiza acțiuni de simplificare sau de
renunțare la unele prevederi legislative emise de Uniunea Europ eană, având drept scop
reducere a sarcinii impuse întreprinderilor și de a facilita punerea în aplicare a legislației.
Președintele Barroso a afirmat: ” Cu Programul REFIT, Comisia a întreprins cel mai
amplu exercițiu de p ână acum pentru a face legislația U E mai puțin strictă și mai simp lă.
Faptul că aplicăm cu fermitate principiile subsidiarității și proporționalității nu va pune în
discuție beneficiile impo rtante pe care reglementările UE, în special dispozițiile care sta u
la baza pieței unice, le aduc cet ățenilor și întreprinderilor. P achetul REFIT, prezentat
astăzi, oferă o perspectivă pragmatică asupra viitorului legiferării în Europa”14
Prin acest program, Comisia oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor obținute în
ultimii ani astfel încât legislația adoptată șă își atingă scopul. Astf el, Comisia a adoptat
începând cu anul 2005, 660 de inițiative destinate simplificării, codificării sa u reformării
unor acte legislative. 5590 de acte legislative au fost abrogate, prin consultarea unui comitet
consultati v format din top 10 companii cu privire la cele m ai împovărătoare acte legislative
ale UE a permis Comisiei să integreze prioritățile ace stor întreprinderi în cadrul agendei sale
privind adecvarea procesului de reglementa re.

11Mapping the cost of Non -Europe 20 14-2019 , studiu publicat de Parlamentul European în iunie 2 014
12 Eurobarometru 79 (întrebarea QA16.4 de la pagina 59 –
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb7 9_anx_en.pdf .
13Starea Uniunii – Jose Emanuel Barroso 11 septembrie 2013
14Idem 13

Între 2007 ș i 2012 s -a realiza t o reducere de 26% a sarcinii administrative pentru
întreprinderi, ceea ce corespunde unei economii de 32,3 miliarde de euro/an. De asem enea,
se vor mai economisi alte 5 miliarde de euro în momentul în care actele legisl ative în cauză
vor fi adoptate de c ătre colegiuitor.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană are în vedere retragerea propunerilor aflate
în dezbatere și abrogarea actelor legislative ale UE în vigoare dacă:
1. Domeniile în care Comisia își continuă activitat ea de evaluare, dar a
decis să nu p rezinte propu neri
2. Dispozițiile legislative care nu mai sunt necesare prin prisma
evoluțiilor ulterioare și pentru care Comisia intenționează să propună abrogarea;
3. Propunerile care au stagnat în procedura de codecizie și a le căror șanse
reale de progres sun t limitate.15
1.2.3. O politică de responsabilitate bugetară
O importantă sursă de destabilizării economiei după anul 2008 a fost politica
bugetară a fiecărui stat membru și deciziile care au fost luate, în cea mai mare p arte bazate
pe interese economice na ționale sau locale . Lipsa unei coordonări la nivelul Uniunii
Europene, a dus la dezechilibre regionale, și în cele din urmă de lipsă de performanță
economică a fiecărui stat.
Abordarea integrată pe cei trei piloni a Com isiei Europene este orientată tocmai
pentru a schimba politica economică actuală cu o coordonare și o reacție comună a statelor
membre față de anumite situații de criză.
Pentru ieșirea economiilor europene din criză, printr -o coordonare la nivel european
s-a reușit impunerea unor soluții com une (cum ar fi de exemplu limita de deficit bugeta r).
1.3. Reformele structurale la nivelul statelor membre
Pentru anul 201 5, Comisia Europeană recomandă concentrarea atenției Statelor
Membre pe o serie de reforme esenț iale, deoarece sunt relevante pentru toate statele membre,
masurile concrete fiind personalizate de la o țară la alta.
Domeniile în care ar trebui avute în vede re aceste reforme sunt:

15”Programul REFIT – Adaptare pentru creștere a economică” – Bruxelles 2 octombrie 2013 –
http://europa.eu/rapid/press -release_IP -13-891_ro .htm#footnote -1

• îmbunătățirea dinamicii pe piețele forței de muncă și combaterea
nivelul ui ridicat al șomajului ;
• reformarea sistemelor de pensii;
• modernizarea sistemelor de protecție socială;
• îmbunătățirea flexibilității piețelor de produse și servicii;
• îmbunătățirea condițiilor cadru pentru investițiile întreprinderilor;
• îmbunătățirea calită ții investițiilor în cercetare și in ovare ;
• îmbunătățirea eficienței în administrația publică .
Acest sistem de reforme va fi susținut financiar de Comisia Europeană prin
programele structurale adresate fiecărui stat membru.

CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PRO GRAMELOR DE FINANȚ ARE EUROPEANĂ
NERA MBURSABILĂ
Dezvoltarea mediului economic în România cu sprijinul pachetului de finanțare
structural oferit de Uniunea Europeană s -a făcut în mai multe etape, în funcție de perioadă
și de statutul Români ei în raport cu Uniunea Europeană.Ac este etape, ce pot fi analizate
comp arativ sunt în număr de trei:
➢ 2000 -2006 prin Programele Phare CES (buget estimativ de
aproximativ 1 miliard euro);
➢ 2007 -2013 prin Programele Operaționale Regionale și Programele
Operaț ionale Sectoriale ;
➢ 2014 -2020 prin ac eleași programe.
2.1. Programe de aderare și preaderare
Perioada 2000 – 2006 – Programul PHARE
Programul PHARE este unul d in cele trei instrumente de pre aderare finanțate de
Uniunea Europeană în procesul de asistență ac ordată țărilor din Centrul și Estul E uropei.
Aceste programe se ad resează statelor aflate în proces de aderare și de a deveni stat me mbru
al Uniunii Europene.
Programul Phare a fost creat inițial pentru a oferi asistență tehnică și financiară
Poloniei și U ngariei. Însăși denumirea PHARE însea mnă de fapt Pologne et Hongrie – Aide
a Restructuration Economique. Acest program, suba această denumire a fost uzitat și în
România .
Obiectivele Programului de ajutor financiar PHARE au fost trei:
1. întărirea administraț iilor și instituțiil or publice pentru a funcționa
eficient în interiorul Uniunii Europene;
2. apropierea de acquis -ul comunitar și reducerea necesității perioadelor
de tranziție. Acquis -ul comunitar reprezintă legislația extinsă a Uniunii Europene
ce este obl igatorie pentru toate statele membre și aflate î n proces de aderare sau
pre-aderare.
3. promovarea coeziunii economice și sociale.
Perioada 2007 – 2013 – Programul Operațional Regional și Programele
Operaționale Sectoriale

Întreaga perioadă de finanțare 2007 -2013 a fost str ucturată și fundamenta tă pe Planul
Național de Dezvoltare (2007 -2013), care nu a fost o strategie de dezvoltare a României, ci
mai degrabă un instrument de prioritizare a investițiilor publice în scopul de a genera
dezvoltare. Acest document a fost în tocmit pe baza Politicilor de Coeziune Economică și
Socială ale Uniunii Europene. În cadrul acestui document, au fost aprobate șase priorități
naționale de dezvoltare:
• Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate
pe cunoa ștere;
• Dezvoltarea și modernizarea in frastructurii de transport;
• Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii
sociale și întărirea capacității administrative;
• Dezvoltarea economiei rural e și creșterea productivității în sec torul
agricol;
• Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiu nile țării.16
Pe baza acestor priorități au fost constituite mai târziu, programele operționale ca și
bază a intervenției financiare a Uniunii Europene î n România. Toate aceste operațiuni au
fost corelat e cu Capitolul 21 de negociere “Politica regională și coordonarea instrumentelor
structural e”, închis de altfel de către autorităile române în 23 septembrie 2014.
Pentru a putea accesa programele structural e europene, și pentru atingerea
obiec tivelor de dezvoltare regională, Româ nia a adoptat în 1998 Legea nr. 151 care a permis
constituirea a 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntară a județelor. În baza acestei
legi au fost constituite NUTS (Nomencl atorul Unităților Teritoriale pentru Statistică).
Regiunile de dezvoltare ale României se î ncadreză în nivelul de statistic NUTS II conform
standardelor create de Uniunea Europeană.

16Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013, decembrie 2005 – http://www.fonduri –
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a59 7fd-62/Doc_p rog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013%28Ro.%29.pdf

Tabel nr. 2.1 . Structura regiunilor de dezvoltare din România
NUTS I NUTS II
Regiune de dezvoltare NUTS III
Județe Suprafaț a totală
la 31 dec 2003
(km2) 17 Populația la 1
iulie 2004 (număr
de persoane)18
România Regiunea Nord Est Bacău, Botoșani,
Iași, Neamț,
Suceava, Vaslui 36.850 3.738.601
Regiunea Sud Est Brăila, Buzău,
Constanța, Galați,
Tulcea, Vrancea 35.762 2.850.318
Regiunea Sud Muntenia Argeș, Călărași,
Dâmbovița,
Giurgiu, Ialomița,
Prahova,
Teleorman 34.453 3.342.042
Regiunea Sud Vest Oltenia Dol, Gorj,
Mehedinți, Olt,
Vâlcea 29.212 2.317.636
Regiunea Vest Român ia Arad, Caraș –
Severin,
Hunedoa ra, Timiș 32.033 1.939.514
Regiunea Nord Vest Bihor, Bistrița
Năsăud, Cluj,
Maramureș, Satu
Mare, Sălaj 34.160 2.738.461
Regiunea Centru Alba, Brașov,
Covasna, Harghita,
Mureș, Sibiu 34.100 2.539.160
Regiunea București Ilfov Ilfov, Municipiul
Bucureș ti 1.821 2.207.596
Sursa: Legea 151 din 1998

Pentru perioada 2007 -2013, în baza Planului Național de Dezvoltare au fost lansate
următoarele programe operaționale:

17Institutul Național de Statistică – situația la 31 decembrie 2013
18Institutul Național de Statistică – situația la 1 iulie 2014

• POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competiti vității Economice ;
• POR – Progra mul Operațional Regional ;
• POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane ;
• POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu ;
• POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității
Administrative ;
• POP – Programul Operațional P escuit;
• POS T – Programul Operațional Sectorial Transport;
• POS AT – Programul Operațional Sectorial Asistență Tenică;
• PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Programele de finanțare pentru me diul de afaceri fac parte din POSCCE, POR, POP,
PNDR. Avâ nd în vedere că la data realizării acestei lucrări, Pachetul de finanțare structural
2007 -2013 (care are ca și perioadă de implementare încă doi ani, adică până în 2015) este pe
final, se vor detalia doar măsurile de finanțar e (exemplificativ) din cad rul P OS CCE –
Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Acest program a
grupat o mare diversitate de măsuri de finanțare/intervenție.
După preze ntarea acestui program, se vor t rece în revistă noile măsuri de finanțare
pentru mediul economic pentru perioada 20 14-2020. Aceste programe sunt încă nelansate la
momentul realizării acestei lucrări.
POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
care finanțează:
• extinderea capacit ății de producție;
• modernizarea întreprinderilor;
• acordă sprijin financiar pentru ac cesul instituțiilor publice și Imm –
urilor la I nternet și servicii conexe;
• sprijin financiar pentru achiziționarea de hardware și software;
• extinderea și modernizarea rețele lor de transport, dist ribuție ș i
furniza re a energiei electrice, gazelor naturale și petrolului, în scopul reducerii
pierderilor.

Bugetul POSCCE pentru întreaga perioadă 2007 -2013 este de 2.284.675.277
euro.Beneficiarii acesto r măsuri de finanțare sunt dif eriți în funcție de specificul fiecărui
program. Ca și categorii generale, aceștia pot fi:
• IMM -uri și întreprinderi mari;
• Operatorii economici ce activează în sectorul energetic (sector
strategic);
• Furnizorii de reț ele de comu nicații electronice;
• Alții în funcție d e program.
La data de 30 iunie 2015, Guvernul României a prezentat un raport cu stadiul
absorbției fondurilor structurale și de coeziune pen tru fiecare program operațional. Astfel,
POSCC E înreg istrează o rată de absorbție de 58,16% adică o sumă d e 1,475 miliarde de
euro. Aceas tă rată de absorbție este mică având în vedere durata scurtă până la finalizarea
perioadei de programare (finalul anului 2 015) și a valorii contractelor semnate de finanțare
(proiecte aflate în implementare) adică de 3,042 mi liarde euro.19
2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a
Uniunii Europene în perioada 2014 -2020
Documentele de bază pen tru dezvoltarea mediului de afaceri în perioada 2014 -2020
sunt următoarele:
1. Acordul de Parteneria t 2014 -2020 cu România;
2. Strategia Naț ională pentru Competitivitate 2014 -2020;
3. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.
Cele trei documente fac o radiografie a mediului economic românesc, a tuturor
particularitățile care pot genera dezvoltare sau blocaje în asigurarea dezvoltăr ii economice a
României. Pe baz a lor au fost dezvoltate prioritățile per ioadei 2014 -2020, principalele
domenii de interven ții.
2.2.1. Strategia națională pentru competitivitate 2014 -2020
Strategia Națională pentru Competitvi tate 2014 -2020 este un document elabo rat de
Ministerul Economiei. Acest d ocument a fost realizat printr -un efort inter -instituțional la

19Ministerul Fon durilor Europene – Stadiul absorbției Fondurilor Stru cturale și d e Coeziune pe fiecare
Program Operațional la 30 iunie 2015, http:// www.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd –
62/rezultate/std_abs/Raportare_PO_30.iunie.2015.pdf

care au participat mai multe ministere (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
Ministerul Educației Naționale, M inisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) .
Strategia Națională pentru Competitivitate izv orăște din dezideratul de a construi pe
baze strategice un viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general.
Prin viziunea, prior itățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție
pentru dezvoltarea economică a Ro mâniei pe termen scurt și mediu, soluție care să permită
depășirea obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar
incom plet pus în valoare pentru a cr ea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai
numește ”capcana țăr ilor cu venituri medii”20.
Strategia Națională pentru Competitivitate identifică 10 sectoare economice cu
potențial de speci alizare inteligentă (tabelu l 2.2)

Tabel nr. 2.2 Sectoarele economice cu potențial de specializare inteligentă
Domenii de specializare
inteligentă din Strategia CDI
2014 -2020
Bioeconomia Tehnologia
informațiilor
și a
comunicațiil
or, spațiu și
securitate Energie,
mediu și
schimbări
climatice Eco-nano –
tehnologii
și
materiale
avansate Sănătate
Direcții de politică industrială
Rol
economic
important și
cu influență
asupra
ocupării Turism și
ecoturism √ √ √
Textile și pielărie √
Lemn și mobilă √
Industrii creative √ √
Dinamica
competitivă Industria auto și
componente √ √
Tehnologia
informațiilor și
comunicațiilor √
Procesarea
alimentelor și a
băuturilor √ √ √

20Strategia Națională p entru Competitivitate 2014 -2020, iunie 2014, Minister ul Economiei

Domenii de specializare
inteligentă din Strategia CDI
2014 -2020
Bioeconomia Tehnologia
informațiilor
și a
comunicațiil
or, spațiu și
securitate Energie,
mediu și
schimbări
climatice Eco-nano –
tehnologii
și
materiale
avansate Sănătate
Direcții de politică industrială
Inovare,
dezvoltare
tehnologică
și valoare
adăugată Sănătate și produse
farmaceutice √ √
Energie și
management de
medi u √ √
Bioeconomie
(agricultură,
silvicultură, pescuit
și acvacultură),
biofarmaceutică și
biotehnologii √ √ √ √
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

Dom eniile de investiții în perioada 2014 -2020 sunt str ucturate și pe județe, fiecăruia
dintre acestea fi indu-i stabilită o specializare economică.Specializarea economică este
evidențiată de sectoarele cu cel mai mare excedent comercial (în 2012), în care intră primul
sector și următoarele trei dacă soldul poz itiv al balanței comerciale repr ezintă cel puțin 50%
din excedentul cel mai mare21(tabelul 2.3).

21Institutul Național de Statistică, martie 2013

Tabel nr. 2.3. Specializarea Județeană pe sectoare economice
Regiunea de
dezvoltare Sectoare economice
Nord -Est Bacău (produse de lemn, pluta și împletituri d in nuiele; materii textile si ar ticole din acestea;
încălțăminte, pălării, umbrele ș i articole similare)
Botoșani (materii textile și articole din acestea)
Iași (mașini, aparate si echipamente electrice ; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Neamț (produ se ale indus triei chimice și ale industriilor conexe )
Suceava (produse de lemn, plut ă și împletituri din nuiele)
Vaslui (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregis trat sau de reprodus)
Sud-Est Brăila (mijloace de transport, materii texti le si artic ole din acestea, meta le comune ș iarticole
din acestea)
Buzău (materii textile ș i articole din acestea, metale comune și articole din acestea)
Constanța (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii și produse animale)
Galați (metale comu ne și articole din acestea)
Tulcea mijloace de transport)
Vrancea (materii textile ți articole din acestea)
Sud Argeș (mijloace de transport)
Călărași (metale comune și articole din acestea; produse vegetale)
Dâmbovița (mașini, aparate și echipamente ele ctrice; aparate de înregistrat sa u de
reprodus; metale comune și articole din acestea; animale vii și produse animale)
Giurgiu (animale vii ș i produse animale)
Ialomița ( produse ale industriei chimice ș i ale indust riilor conexe; materii textile ș i
articole din acestea)
Prahova (produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)
Gorj (materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Mehedinți (mijloace de transport )
Olt (metale comune ș i articole din acestea)
Vâlce a (materiale plastice, cauciuc ș i articole din acestea)
Vest Arad (mijloace de transport)
Caraș -Severin (mijloace de transport; mașini, aparate ș i echipamente electrice; a parate
deînregistrat sau de repro dus; metale comune ș i articole din acestea)
Hunedoara (mașini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Timiș (mașini, aparate si echipament e electrice; încălțăminte, pălări i, umbrele ș i
articolesimilare; mijloace de transport)

Regiunea de
dezvoltare Sectoare economice
Nord -Vest Bihor ( încălțăminte, pălării, umbrele ș i arti cole similare; mașini, aparate ș i
echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Bistrița -Năsăud (mașini, aparate și echipamente e lectrice; aparate de înregistrat sau
derepr odus)
Cluj (mărfuri ș i produse diverse; încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare)
Maramureș (mărfuri și produse diverse)
Satu Mare (mărfuri ș i produse diverse; materiale plastice, cauciuc ș i articole di n acestea)
Sălaj (metale comune ș i articole din acestea)
Centru Alba (produse de lemn, plută și împletituri din nuiele)
Brașov (mijloace de transport)
Covasna (materii textile și art icole din acestea; animale vii ș i produs e animale)
Harghita (mărfuri și p roduse diverse; materii textile ș i articole din acestea; produse delemn,
pluta și împletituri di n nuiele)
Mureș (produse ale industriei chimice ți ale industriilor conexe)
Sibiu (mașini, aparate si echipamente electrice; ap arate de înregistrat sau de
repro dus;mijloace de tr ansport)
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

Această specializare județeană este acceptabilă, însă nu este foarte eficientă. Unitățile
administrative atât de reduse reprezintă totuși o vuln erabilitate în ceea ce privesc
conceptualizarea domeniilor și a ari ilor de intervenție. Reforma administrativă nu a fost
finalizată, astfel că nivelul actual de descentralizare este insuficient, ceea ce duce la o
adoptare doar formală a principiului subsid iarității.
Există o dihotomie în tre abordarea de sus în jos (nivel național spre local) și cea de
jos în sus (nivel local spre nivel național). Toate aceste lucruri identifică necesitatea unor
direcții comune de acțiune cu strategiile de dezvoltare region ală în scopul obținerii unui
impa ct maxim. Este necesară aplicarea „Teoriei celor trei C ”:
• Concentrarea – depășirea diferențelor de densitate;
• Conectarea teritoriilor – depășirea factorului de distanță;
• Cooperarea – depășirea factorului de divizare.22

22Comisia Europeană 2009 – Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind
viitoarea reformă a politicii de coeziune

Comis ia Europeană a propus în 2011 cal cularea unui Indice al Competitiv ității
Regionale (ICR)23. În acest sens a fost propusă o metodologie de c alcul care ca premisă ideea
competitivității economice ca un complex de factori care concentrează printre altele:
valorificarea creativă și inovativă a potențialului regional, realizar ea unui sistem de
conexiuni la nivel teritorial prin conexiunile intra și inter -industriale pe lanțuri de valoare,
valorificarea patrimoniului cultural și natural, utilizarea la maxim a potențialului de cercetare
și dezvolt are.Strategia Națională pentru Com petitivitate identifică 5 Priorități strategice de
dezvoltare (tabelul 2.4):
Tabel nr. 2.4. Priorități strategice de dezvoltare
Prioritatea 1 Îmbunătățirea mediului de reglementare
Prioritatea 2 Acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat
Prioritatea 3 Factori și servicii suport
Prioritatea 4 Promovarea celor 10 sectoare de viitor
Prioritatea 5 Pregătirea Generației 2050 și provocări societale
Sursa: Strategia Națională pentru Competitiv itate

În cadrul Priorității 4 – Promovarea celor 10 sectoare de viitor – documentul
strategic identifică 10 domenii care vor fi principalele domenii finanțate în următorii 10 ani .
Sectoare propuse:
• Turism și ecoturism
• Textile și pielărie
• Lemn și mobilă
• Industrii creative
• Industria auto și componente
• Tehno logia informațiilor și comunicațiilor
• Procesarea alimentelor și a băuturilor
• Sănătate și produse farmaceutice
• Energie și management de mediu

23Comisia Europeană 2011 – A New Regional Competitiveness Inde x: Theory, M ethods and Findings ,
Working Paper no.2/2011

• Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și
acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii24
2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014 -2020
Strategia Națională de CDI 2014 -2020 este strâns legată de Europa 202025 și mai
ales de inițiativa „O Uniune a inovări i26 ca și element principal de dezvoltare și
implementare a Programului Horizon 202 027.
Aceste documente dezbat în detaliu situația setorului cercetării și inovării la nivel
european. Concluziile referitoare la acest sector în România, mai ales în interacțiunea sa cu
dezvoltarea economică și pe baza stand ardelor europene este că România n u are destui
cercetători. Lipsește masa critică de resurse umane petru dezvoltarea unor domenii
promițătoare și, în mod special, pentru cercetarea și inovarea interdisciplinară. Numărul de
cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar mar ile compa nii cu filiale în România
sunt tot mai reticiente în a investi în laboratoare sau centre de cercetare proprii pe teritoriul
României. Aceste lucruri, în ciuda numărului mare de institute naționale de cercetare –
dezvoltare , a centrelor de cercetar e, a univ ersităților. 28
Conform Comisiei Europene, principala provocare pentru România este
competitivitatea sa scăzută29. Pratic, în perioada 2014 -2020 România își propune crearea
unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat prin mai multe mec anisme:
➢ Credite fiscale:
o Adoptarea procedurilor pe ntru deducerile fiscale de 50%
asociate cheltuielilor de cercetare -dezvoltare;
o Îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea cercetării,
în scopul de a înlesni definirea și î nregistrarea activităților CD priv ate;
o Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile
operatorilor privați .
➢ Fonduri de capital de risc și de garantare :

24Strategia Națională p entru Competitivitate – Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor
25Europe 2020 – http://ec. europa.eu/europe2020/ index_en.htm.
26 Innovation Union – A Europe 2020 Init iative – http://ec.europa.eu/research/innovation -union/index_en.cfm.
27Horizon 2 020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation –
http://ec.europa.eu/programmes/horizon20 20/
28Strategia Național ă de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 -2020
29European Commi ssion, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated
countries. Innovation Union progress at country leve l, Luxembourg: Publications Office of th e European
Union, 2013, p. 226.

o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor ” de minimis ” a unui
fond de investiții cu capital de pornire (” seed capital ”) destin at
antreprenorilor cu idei inovatoare, precum și a unui fond de investiții cu
capital de risc (” venture capital ”) și de creștere (” growth capital ”)
destinat ”start -up” – urilor inovatoare;
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis, a unui
sistem de credite (micro -credite, credite pentru capital de lucru, credite
pentru investiții de dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în favoarea
IMM -urilor inovatoare;
o Crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperire a
riscului tehnologic, în favoarea IMM -urilor inovatoare.
➢ Gestiunea proprietății intelectuale:
o Adoptarea legii invențiilor de ser viciu într -o formă care să
încur ajeze inovarea în sectorul privat și, în mod special, localizarea
activităților CDI în România;
o Instituirea unui program de acțiu ni de sprijin indirect pentru
cercetare, precum pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica
drepturilor industriale și a proprietății intelectuale;
o Dezvoltarea, în instituțiile publice, a capacității de
comerc ializare în domeniul inovării;
o Facilitarea accesului la servicii de sprijin și comercializare în
domeniul inovării;
o Încurajarea obținerii și valorificării proprietății intelectuale.30
Un alt concept important adus de Strategia Națională de Cercetare Dezvolt are și
Inovare 2014 -2020 este specializarea inteligentă care prespune:
• Stimularea unui anumit tip de comportament e conomic, cu ambiții și
orientări regionale sau globale;
• Înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților
economice în sectoarele relevante;
• Cercetare a și dezvoltarea interdisciplinară.
Domeniile de specializare inteligentă pentru perioada 2014 -2020, identificate pe
baza potențialului lor științifi c și a relevanței comerciale sunt următoarele:

30Strategia Națională de Cercetare, Dezvolt are și Inova re 2014 -2020

• Bioeconomia – domeniul poa te beneficia de marele potențial a l
agriculturii, corelate cu dezvoltarea industriei alimentare locale, tot mai active și
care, prin alinierea la standardele europene, are un nivel to t mai mare de calitate.
Un alt domeniu al Bioeconomiei este domeniul farm aceutic, sectorul horticol,
forest ier, zootehnic și piscicol, valorificarea biomasei și a biocombustibililor;
• Tehnologia informației șia comunicațiilor, spațiu și securitate –
dezvoltarea de software, de tehnologii pentru Internet, calculul de înaltă
performanță, dezvoltarea de aplicații spațiale dedicate sau integrate, tehnologiile
și infrastructurile spațiale, misiuni spațiale proprii, securitatea societală bazată pe
dezvoltarea de tehnologii, produse, capacități de cercetare și sisteme pentru
securitate a locală și regională, securitate cibernetică, securitatea internă a
cetățeanului;
• Energie, mediu și schimbări climatice –reducerea dependenței
energetice a României prin valorificarea superioară a combustibililor fosili,
diversificarea surselor naționale ( nucleară, regenerabile, curate), t ransport
multifuncțional (”smart grids”) și m ărirea eficienței la consumator, d e asemenea,
implementarea conceptului de ”oraș inteligent”.
• Eco-nano -tehnologii și materiale avansate –industria de echipamente
agricole, invest iții în cercetare pentru combustib ili, materiale noi și/sau reciclate,
nano -tehnologiile în general.
2.2.3. Acordul de parteneriat 2014 -2020 cu România
Documen tul oficial și esențial care va face posibilă împlementarea unui nou pachet
de finanțare prin fo ndurile structurale între Român ia și Uniunea Europeană este Acordul de
Parteneriat 2014 -2020 cu România. Acest document a fost semnat în 6 august
2014. Semnarea sa, este rezultatul unui proces amplu de negociere a structruii și a modului
de finanțare pentru următoarea perioadă programatică.
În cadrul Acordului de P arteneriat, s -a făcut următoarea alocare pe programe de
finanțare (tabelul 2.5)31:

31Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014 -2020

Tabel nr. 2.5. Alocarea bugetelor pe programe de finanțare pe 2014 -2020
Program Fonduri ESI Alocare (EURO)
PO ded icat infrastructruii de anvergură FEDR + FC 2.483.527.507
6.934.996.977
PO dedicat capitalului uman FSE + YEI 4.326.838.744
PO dedicat capacității administrative FSE 553.191.489
PO dedicat competitivității FEDR 1.329.787.234
PO dedicat asistenței tehnice FEDR 212.765.960
PO Regi onal FEDR 6.700.000.000
PNDR FEADR 8.015.663.402
FMAOP EMFF 168.421.371
Total 30.725.192.684
Sursa: Acordul de Parteneriat cu România 2014 -2020

O altă defalcare utilă este pe obiectivele tematice și fonduri (tabe lul 2.6):
Tabelul nr. 2.6. Defalc area bugetelor pe tematici pentru perioada 2014 -2020
Tematică Total Euro
Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 1,066,927,655
Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și
comunicațiilor, pr ecum și îmbunătățirea utilizări i și a calității
acestora 531,914,894
Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a
sectorului agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și
acvaculturii (pentru EMFF) 3,116,885,497
Sprijinirea trec erii la o economie cu emisi i reduse de carbon î n
toate sectoarele 3,897,186,096
Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a
prevenirii și gestionării riscurilor 2,014,946,099
Conservarea și protejarea mediului și promov area eficienței
resurselor 4,971,125,541

Tematică Total Euro
Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din
cadrul infrastructurilor rețelelor majore 6,132,463,679
Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și
sprijinirea mobilității lucrătorilor 2,228,599,9 60
Promovarea in cluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei
și a oricărei forme de discriminare 3,408,091,244
Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru
competențe și învățare pe tot parcursul vieții 1,654,073,699
Consoli darea capacit ății instituționale a autorităților publice și a
părților interesante și o administrație publică eficientă 797,021,277
Asistență tehnică 799,962,726
TOTAL 30,619,198,367

Sursa: Acordul de Parteneriat pentru România 2014 -2020

Prin analiza u ltimilor ze ce ani de evoluție economică putem trasa mai multe
concluzii:
• Competitivitatea mediului de afaceri românesc poate crește prin dezvoltarea
în principal a unor activități din cadrul priorităților de finanțare;
• Rolul deosebit de important pe care î l va juca i nnovarea, cercetarea și
dezvoltarea pentru mediul de afaceri, și orientarea unor bugete nerambursabile și
rambursabile pentru mediul de afaceri care va aborda aceste tematici;
• Specializarea pe regiuni și chiar pe județe, ca și bază de p lecare a clusterelor
economice. Propunerile de afaceri în domeniile prezentate vor avea cele mai mare
șanse de reușită;
• Orientarea economică profundă a priorităților de finanțare pe perioada 2014 –
2020. Acest lucru va determina o presiune pe creșterea anali zelor și fundamentăr ilor
financiare ale proiectelor pentru a demonstra contribuția fiecărui proiect la indicatorii
de rezultat ai programului.

CAPITOLUL III. A NALIZA FINANCIARĂ A INVESTIȚIEI ÎN :
STUDIU DE CAZ
3.1. C onsiderații generale
Principalul obiectiv al a nalizei fi nanciare este de a calcula indicatorii performanței
financiare ai investiției și de a oferi instrumentele necesare efectuării analizei de opțiuni.
a. Documente suport utilizate în realizarea analizei financiare
Principal ele documente utilizate î n elaborar ea analizei financiare aferente
prezentului proiect sunt prezentate mai jos:
✓ Hotărârea nr. 274/2013 privind acordarea ajutoarelor de minimis
pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii.32
✓ Procedura privind acordarea ajutoarel or de mini mis pentru investițiile
realizate de întreprinderile mici și mijlocii.
✓ Ghidul Solicitantului “ Submasura 6.3 . Sprijin pentru deyvoltarea
fermelor mici ” instituită prin Hotă rârea Guvernului nr. 274/201333 .
b. Metodologia utilizată
Conform Ghidului Comisiei Europene pentru Analiza Cost -Beneficiu34 a proiectelor
de investiții, scopul analizei financiare este de a stabili cel mai potrivit sistem de finanțare
pentru acestea și de a oferi instrumentele necesare efectu ării anali zei de opțiuni. Analiza
financiară are în vedere sustenabilitatea pe termen lung, precum și indicatorii de performanță
financiară ai investiției.
Metodologia utilizată în analiza financiară aferentă aplicației “Investiții în
echipamente pentru de zvoltarea S.C. Stupina S.R.L .” – prin utilizarea metodei incrementale,
costurile și ve niturile au fost evaluate prin analizarea diferenței dintre scenariul „ cu proiect ”
și scenariul „ fără proiect ”, din care rezultă indicatorii financiari strict legați de p roiect.
c. Ipoteze în realizarea anali zei financiare
✓ Aplicația are ca referință anul 2012, respectiv situațiile financiare
(bilanț, cont de profit și pierdere) aferente acestui an;

32Monitorul Oficial al României, anul 181, nr. 305, marți 28 mai 2013
http://discutii.mfinante.ro/static/ 10/Mfp/ajutordestat/HG2 74.pdf
33 Ghidul Solicitantului –
https://portal.afir .info/informat ii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_3_dezvoltare_ferme_mici
34Ghidul Comisiei Europene pentru Analiza Cost -Beneficiu
http://www.adrnordest.ro/user/file/library%20 reference/Ghid%20pentru %20analiza%20Cost%20 –
%20Beneficiu.pdf

✓ Pentru a nul 2013 se regăsește același trend ca și anul 2012, cu o
creștere a cifrei d e afaceri de 5% estimată ca urmare a numero aselor investiții
făcute și majorarea numărului de angajați în strânsă legătură cu investițiile
realizate;
✓ Orizontul de analiză este de 3 ani;
✓ Perioada de implementare a investiției este de 12 luni și este
preze ntată în graficul de realiza re a investiție i;
✓ Valoarea totală a investiției luată în considerare în analiza financiară
este valoarea fără TVA, respectiv RON, în conformitate cu b ugetul .

3.2. Bugetul investiției S.C. Stupina S.R.L.
Pentru dezvol tarea afacerii, S.C. Stupina S.R.L. se dorește achiziția unor echipamente
noi, respectiv un vagon apicol, , iar bugetul are următoarea structură:
Tabel nr. 3.1. Bugetul pentru investiția propusă
Tip cheltuială pentru care se solicită
finanțare Valoarea cheltuielilor
eligibile 35
lei fără TVA Valoarea ajutorului de
minimis solicitat
lei fără TVA
2014 2015 Total 2014 2015 Total
a) Cheltuieli cu realizarea de construcții
noi 0 0 0 0 0 0
b) Cheltuieli cu achiziția de construcții 0 0 0 0 0 0
c) Cheltuieli cu echipamente
tehnologice – mașini, ut ilaje și
instalații de lucru 65.850 0 65.850 65.850 0 65.850
Pavilion apicol 10.000 0 10.000 10.000 0 10.000
25 stup i digitali zați 55.850 55.850 55.850 0 55.850
d) Cheltuieli cu aparate și instalații de
măsurare, control și reglare 0 0 0 0 0 0
e) Chel tuieli cu mijloace de transport
neînmatriculabile, pentru susținerea
activității întreprinderii 0 0 0 0 0 0
f) Cheltuieli cu echipamente IT 0 0 0 0 0 0
TOTAL 65.850 0 65.850 65.850 0 65.850

35Valoarea che ltuielilor eli gibile este fără TVA.

3.3. Fundamentarea calc ulațiilor de costuri și venituri
În el aborarea analizei financiare a fermei Stupina , am analizat anii 2011 ș i 2012.
Pentru aceste exerciții financiare, încheiate, datele sunt preluate din situațiile financiare ale
societății situaț ii ce se depun anual l a Administr ația Financiară. Porni nd de la strategia și
obiectivele de dezvoltare a societății , în prezenta docu mentație sunt prezentate proiecții
pentru anii 2014 -2017, atât pentru situația în care societatea va beneficia de finanțare, cât și
în cazul în c are acest lucru nu s -ar întâmpla.
Prisac a este format ă din 30 de stupi așezați în livada cu meri , în supraf ață de 1,5 ha,
proprietatea asociatului unic. De jur imprejur sunt c âmpuri pe care se c ultivă rapi ță și floarea
soarelui. În vederea obținerii și altor tipuri de miere ( în apropiere se gas esc păduri de salcâm
si tei ), se urmare ște achiziționarea unui vehicol de transport al stupilor pentru a se dezvolta
afacerea în direc ția stupăritului past oral, creșterea, în următorii 3 ani, a efectivului, astfel
înât, la sfârșitul perioade i să se ajung ă la 60 de stupi . Pentru îmbunătațirea activității, se vor
achiziționa 25 de stupi digitali zați cu ajutorul cărora, pe lângă faptul c ă se vor putea urm ării
aspecte legate de me diul din interiorul stupului ( temperatur ă, imiditate , acustic ă), acestea
vor fi înregistrate , în timp real și pe termen îndelungat, astfel încât s ă existe o informare clara
și precisă a mediului din cuib .
3.3.1. Venituri prognozate
Previziunile veniturilor, în varianta cu investiție, au fost c alculate pornind de la
premisa că firma va o bține venituri în perioada 2014 -2017 din vanzarea produc ției de miere,
de înaltă calitate prin intermediul unei echipe cu calificare și ex periență.
Previziunea veniturilor, în varianta în care societatea ar benef icia de investiț ie, sunt
redate în tabelul n r. 3.2.
Tabel nr. 3.2. Previziunea veniturilor în perioada 2014 -2017 în varianta cu investiție
CU
INVESTITIE 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Venituri din
exploatare 19.872 21.166 24.690 36.803 49.859 65.715
Venituri
financiare 0 0 0 0 0 0
Venituri
excepționale 0 0 0 0 0 0
TOTAL
VENITURI 19.872 21.166 24.690 36.803 49.859 65.715
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Previziunea veniturilor, în varianta în care societatea nu ar beneficia de investiție ,
sunt redate în t abelul nr. 3.3:

Tabel nr. 3.3. Previziunea veniturilor în perioada 2014 -2017 în varianta fără investiție
FĂRĂ
INVESTITIE 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Venituri din
exploatare 19.872 21.166 23.682 26.050 28.655 32.863
Venituri
financiare 0 0 0 0 0 0
Venituri
excepționale 0 0 0 0 0 0
TOTAL
VENITURI 19.872 21.166 23.682 26.050 28.655 32.863
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului Prin realizarea unei paralele între cele două
variante (varianta fără investiție și var ianta cu investiție) putem obser va din graficul nr. 3.1
că se va înregistra o creștere semnificativă a veniturilor, ca urmare a realizării investiției.

Retehnologizarea stupinei și achiziționarea de echipamente tehnologice noi va
diversifica produsele cu respectarea standardelor de calitate al imentare prestate și va
contribui la dezvoltarea competitivității clinicii oferind produse complet noi:
▪ Miere de floarea soarelui ;
▪ Miere de tei ;
▪ Miere de salcam ;
▪ Miere polifloră ;
▪ alte tipuri, în func ție de an, vre me( man ă, zmeur, ment ă)
Pornind de la aceste considerente, p utem descrie ipotezele luate în calcul la realizarea

proiecțiilor financiare în cele două variant e analizate:
În cazul în care investiția nu se va realiza se estimează o creștere a cifrei de aface ri
de 5% în anul 2013 – comparativ cu 2012 (anul de referință), apoi o creștere de 10% anual
în perioada 2014 -2016, respectiv de 15% în ultimul an supus analizei, anul 2017. De
asemenea, pentru partea de cheltuieli s -au estimat majorări de la 3% în 2014 la 13% în 2017.
Cheltuielile cu serviciile prestate de terți respectă de asemenea trendul crescăt or, ca urmare
a numărului mare de colaborări externe, în detrimen tul salariaților proprii. În ce privește
cheltuielile salariale, aceste a nu se majorează semnifi cativ, ci doar suferă ajustări estimate,
în concordantă cu legislația
Pentru scena riul conform căruia investiția se va realiza , ipotezele sunt următoarele:
se estimează o creștere a cifrei de afaceri de 5% în anul 2013 – comparativ cu 2012 (anul de
referin ță), apoi o creștere de între 15 -20% anual în perioada 2014 -2016, respectiv de 25% în
ultimul an supus analizei, anul 2017. Cheltuielile materiale și cu utilitățile estimate pentru
acest scenariu înregistrează majorări de 10% până la 20% în perioada analiz ată. Așadar
chelt uielile salariale se vor majora cu salariile corespunzătoare celor 7 persoane ce vor fi
angajate, pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă, la un v enit salarial estimat la X
lei/lună/persoană, cu toate contribuțiile incluse.
Cheltuieli le cu amortizarea cresc de asemenea cu valoarea corespunzătoare
echipamentelor achiziționate. S -a esti mat o amortizare liniară a acestora, cu respectarea
duratelor nor male de funcționare prevăzute în legislația în vigoare.
3.3.2. Cifra de afaceri preconiza tă
Cifra de afaceri este un indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic și
reprezintă vo lumul încasărilor companiei din acti vitatea de bază, într -o perio adă de timp.
Datele prezentate în tabelul nr. 3 .4 relevă trendul crescător al acestui ind icator în varianta cu
investiție comparativ cu varianta fără investiție.
Tabel nr. 3 .4. Previziunea comparativă a cifrei de afaceri și a ratei de creștere a
perioada 2014 -2017
Evoluția prognozată
a cifrei de afaceri 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12 .2015 31.12.2016 31.12.2017
CA cu investiție 19.207 20.167 23.192 27.831 33.397 41.746
CA fără investiție 19.207 20.167 22.184 24.402 26.843 30.869

Evoluția prognozată
a cifrei de afaceri 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12 .2015 31.12.2016 31.12.2017
Rata de creștere –
varianta cu investiție … 5,00% 15,00% 20,00% 20,00% 25,00%
Rata de creștere –
variant afără
investiție … 5,00% 10,00% 10,00% 10,00% 15,00%
Din analiza datelor, se obsevă tendința acestui indicator de creștere continuă în
ultimii ani și este datorată în primul rând n umeroaselor investiții efectuate de SC Stupina
SRL și a prestării de no i servicii medicale, a creării de noi centre de profit (grafi cul nr. 3.2).

Evoluția cifrei de afaceri este una pozitivă în intervalul de timp 2014 -2017 ,
înregistrând valori mai mari în varianta cu investiție. De exemplu, rata de creștere a cifrei de
afaceri în 2017 de la 15%, în varianta fără investiție, la 25% în varianta cu investiție se
datorează măririi capacității de producție ca urmare a creării a 7 noi locuri de muncă și a
dezvoltării competitivității în special prin achiziției de 2 noi echipament e foarte performante
3.3.3. Cheltuieli prognozate
Previziunea cheltuielilor pentru perioada 2014 -2017 a fost întocmită în baza
situațiilor financiare ale societății din anul 2012, ia r pentru anii 2014 -2017, s -au realizat
proiecții având în vedere s trategia de dezvoltare a societății și bugetul de venituri și cheltuieli
al investiției preconizat a se realiza. Calculația a fost efectuată atât pentru situația în care

societatea va benef icia de finanțare prin schema de minimis, cât și pentru situația î n care
societatea nu va beneficia de finanțare.
Proiecții le financiare ale cheltuielilor, în varianta în care societatea va realiza
investiția , sunt redate în tabelul n r. 3.5 :
Tabel nr. 3.5 . Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 – 2017 în situația în care
compania ar beneficia de investiție
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
CHELTUIELI DIN
EXPLOATARE din care: 13.977 14.833 20.210 28.561 36.913 46.095
Cheltuieli materiale
consumabile 273 287 331 377 430 516
Alte cheltuieli materiale 1.664 1.478 1.926 2.153 2.476 2971
Cheltuieli cu energia si apa 407 428 470 536 612 734
Cheltuieli cu lucrări și
servicii executate de terți 8.481 9.075 9.710 5.826 6.176 6729
Cheltuieli cu impozite, taxe,
etc. 596 614 632 727 7.93 8992
Chelt uieli cu personalul total 963 1.011 533 966 977 989
Cheltuieli cu amortizare,
provizioane 1.590 1.669 1.803 9.272 1.675 2.435
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Proiecțiile financiare a le cheltuielilor, în varianta în care societatea nu ar realiza
investiția , sunt redate în tabelul nr. 3.6 :
Tabel nr. 3.6. Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 – 2017 în situaț ia în care
compania nu ar beneficia de investiție
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
CHELTUIELI DIN
EXPLO ATARE din care: 13.977 14.833 15.448 16.888 19.077 21.705
Cheltuieli materiale
consumabile 273 287 273 273 273 273
Alte cheltuieli materiale 1.664 1.478 1.887 2.067 2.377 2.733
Cheltuieli cu energia și apa 407 428 462 499 539 609
Cheltuieli cu lucrări ș i
servi cii executate de terți 8.481 9.075 9.347 1.037 1.193 1.372
Cheltuieli cu impozite, taxe,
etc. 596 614 632 651 671 691
Cheltuieli cu personalul total 963 1.011 1.042 107 1.180 1.298
Cheltuieli cu amortizare,
provizioane 1.590 1.669 1.803 194 2.103 2.377
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Pentru varianta în care investiția nu se realizează, s -au estimat majorări ale
cheltuielilor de la 3% în 2014 la 13% în 2017. Cheltuielile cu serviciile prestate de terți
respectă de asemenea trendul crescăto r, ca urma re a numărului mare de colaborări externe,

în detrimentul salar iaților proprii. În ce privește cheltuielile salariale, aceste nu s e majorează
semnificativ , ci doar suferă ajustări estimate, în concordantă cu legislația în vigoare.
În varianta cu investiție, cheltuielile materiale și cu utilitățile estimate înregistrează
majorări de 10% până la 20% în perioada analizată. Cheltuielile cu serviciile prestate de terți
se vor diminua semnificativ ca urmare a renunțării la colaborărilor ex terne cu zilieri în
favoarea creării unor noi locuri de muncă, în urma realizării investiției .
Așadar cheltuielile sala riale se vor majora cu salariile corespunzătoare celor 2
persoane ce vor fi angajate, pe perioadă nede terminată cu normă între agă, la un venit salaria l
estimat la 2.080 lei/lună/persoană, cu to ate contribuțiile incluse.
Cheltuielile cu amortizarea cresc de as emenea cu valoarea corespunzătoare
echipamentelor achiziționate. S -a estimat o amortizare liniară a ac estora, cu respectarea
duratelor normale de funcționare prevăzute în legislația în vigo are.
De asemenea, pentru varianta cu proiect, s -a luat în cal cul amortizarea
aferentă mijloacelor fixe ce vor fi achiziționate p rin proiectul de minimis, cu respectarea
duratelor de funcționare a acestora conform Catalogului privind clasificarea și durat ele
normale de funcționare a mijloacelor fixe.

3.4. Proiecția contului de profit și pierdere pe o perioadă de 3 ani după finaliza rea proiectului
3.4.1. Proiecția contului de profit și pierde re pe o perioadă de 3 a ni după finalizarea proiectului varianta n erealizării investiției
Tabel nr. 3.7. Previziunea contului de profit și pierdere în perioada 2014 -2017 în situația în care compania nu ar beneficia de investiție
INDICATORI 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 31.12. 2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
VENITURI DIN EXPLOATARE din care: 0 19872 21166 23682 26050 28655 32863
Venituri din vânzare mărfuri 0 0 0 0 0 0 0
Producția vândută 0 19207 20167 22184 24402 26843 30869
Cifra de afaceri 0 19207 20167 22184 24402 26843 30869
Producția exercițiului
Alte venituri din exploatare 0 665 998 1497 1647 1812 1993
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE din care: 0 13977 14833 15448 16888 19077 21705
Cheltuieli materiale consumabile 273 287 273 273 273 273
Alte cheltuieli materiale 1664 1747 1887 2067 2377 2733
Cheltuieli cu energia si apa 407 428 462 499 539 609
Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți 8481 9075 9347 10375 11932 13721
Cheltuieli cu impozite, taxe, etc. 596 614 632 651 671 691
Cheltuieli cu personalul total 963 1011 1042 1073 1180 1298
Cheltuieli cu amortizare, provizioane 1590 1669 1803 1947 2103 2377
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 0 5895 6332 8233 9162 9578 11157
VENITURI FINANCIARE din care 0 0 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi 0 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE din care 0 428 458 3132 4119 481 506
Cheltuieli privind dobânzile 0 428 458 3132 4119 481 506
Alte cheltuieli financiare 0 0 0 0 0 0
REZULTATUL FINANCIAR 0 -428 -458 -3132 -4119 -481 -506
REZULTATUL CURENT AL EXERCIȚIULUI 0 5466 5873 5101 5043 9096 10652
VENITURI TOTALE 0 19872 21166 23682 26050 28655 32863
CHELTUIELI TOTALE 0 14406 15292 18580 21007 19558 22211
REZULTATUL BRUT 0 5466 5873 5101 5043 9096 10652
IMPOZIT PE PROFIT 0 801 1027 892 882 1591 1864
REZULTAT NET 0 4665 4845 4208 4160 7504 8787
Sursa: Prelu area proprie a autorului

3.4.2. Proiecția contului de profit și pierdere în situația în care firma ar beneficia de finanțare

Tabel nr. 3.8 Previzi unea contului de profit și pierdere în perioada 2014 -2017 în situația în care compania ar beneficia de investiție
INDICATORI 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
VENITURI DIN EXPLOATARE din care: 19872 21166 24690 36803 49859 65715
Venituri din vânzare mărfuri 0 0 0 0 0
Producția vândută 19207 20167 23192 27831 33397 41746
Cifra de afaceri 19207 20167 23192 27831 33397 41746
Producția exercițiului
Alte venituri din exploat are 665 998 1497 8972 16462 23968
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE din care: 13977 14833 20210 28561 36913 46095
Cheltuieli materiale consumabile 273 287 331 377 430 516
Alte cheltuieli materiale 1664 1747 1922 2153 2476 2971
Cheltuieli cu energia si apa 407 428 470 536 612 734
Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți 8481 9075 9710 5826 6117 6729
Cheltuieli cu impozite, taxe, etc 596 614 632 727 749 899
Cheltui eli cu personalul total 963 1011 5338 9666 9773 9891
Cheltuieli cu amortizare, provizioane 1590 1669 1803 9272 16753 24352
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 5895 6332 4480 8242 12946 19620
VENITURI FINANCIARE din care 0 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE din care 428 458 4732 4219 370 420
Cheltuieli privind dobânzile 428 458 4632 4119 220 220
Alte cheltuieli financiare 0 0 100 100 150 200
REZULTATUL FINANCIAR -428 -458 -4732 -421 -370 -420
REZULTATUL CURENT AL EXERCIȚIULUI 5466 5873 -251 4023 12576 19200
VENITURI TOTALE 19872 21166 24690 36803 49859 65715
CHELTUIELI TOTALE 14406 15292 24942 32780 37283 46515
REZULTATUL BRUT 5466 5873 -251 4023 12576 19200
IMPOZIT PE PROFIT 801 1027 660 2200 3360
REZULTAT NET 4665 4845 -251 3363 10375 15840
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Din analiza dalelor sint etizate în tabelul cu nr 37 și tabelul cu nr 38, este relevant faptul că
finanțarea unei astfel de investiții ar contribui la dezvoltarea stupinei, prin creșterea semnificativă a
profitului net începând cu anul al doilea după finali zarea acesteia
Evoluția profitului net pentru cele două scenarii analizate și a ratel or de creștere ale acestuia
au fost analizate mai jos (tab 39):
Tabel nr 39 Evoluția prognozată comparativă a profitulu i net în perioada 2014 -2017
Evoluția prognoza tă a
profitului net 31122012 31122013 31122014 31122015 31122016 31122017
Profit net varianta CU
investiție 4665 4845 -251 3363 10375 15840
Profit net varianta FARA
investiție 4665 4845 6394 7141 7504 8787
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Implementarea proi ectului, asa cum a fost descrisă, va conduc e la desfăș urarea unei activități
eficiente ș i, pe termen mediu, la acumularea de pro fit, care devine sursa de finanțare și de susț inere a
activităților stupinei și a investiț iilor viitoare
În graficul de mai jos este prezentată evoluția comparativă a profitului în cele două variante:
fără investiție și cu investiție

Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Profitul net în 2014 -2017 în varianta fără investiție este mai mic decât în vari anta cu investiție,
datorită infrastructurii medic ale mai slab dezvoltate și a externalizării unei părți a servic iilor
În varianta cu investiție, ambele echipamente tehnologice de scrise în proiect vor fi
achiziționate în anul 2014 conform bugetului, și vo r fi puse în funcțiune în momentul achiziționării
lor Odată cu realizarea acestei investiții se are în vedere în primul rând lărgirea gamei de servicii
prestate

35 Analiza dia gnostic a investiției realizată de SC STUPINA SRL
351 Rentabilitatea cifre i de afaceri
Rentabilitatea reflectă capacitatea î ntreprinderii de a produce profit, reflectând într -o formă
sintetică eficiența întregii activități economice a întreprinderii
Mărimea profitabilității firmei este reliefată de acest indicator și reflectă c ât de rentabi lă este
activitatea p e care aceasta o desfășoară

Tabel nr 310 Previziunea rentabilității c ifrei de afaceri în perioada 2014 -2017
31122012 31122013 31122014 31122015 31122016 31122017
Profit net 4665 4845 -251 3363 10375 15840
Cifra de afaceri 19207 20167 23192 27831 33397 41746
Rentabilitatea CA 24,29% 24,03% -1,09% 12,09% 31,07% 37,94%
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Grafic nr 34 Evoluția prognozată comparativă a cifrei de afaceri și a profitulu i net în perioada
2014 -2017
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Dacă analizăm tabelul observăm faptul că investi ția ce se dorește a se realiza este una
profitabilă, trendul acestui indicator financiar fiind unul crescător și în anii următori

352 Rata sol vabilității generale 2012 2013 2014 2015 2016 20178800
73596870 70027301
3993
020004000600080001000012000Previziunea rentabiliății cifrei de afaceri și a
profitului net în perioada 2014 -2017
Fara investitie

Solvabilitatea , este un alt indicator fund amental al analizei economice, ce relevă capacitatea
unui agent eco nomic de a -și onora la scadență obligațiile asumate față de creditorii săi În mod concret,
această capacitate este in terpreta tă prin posibilitatea agentului economic de a face față cu tota lul
activelor de care dispune, oricăror obligații de plată și rambu rsări de datorii
Rata solvabilității generale dimensionează proporția în care activele totale asigură acoperirea
financiară a datoriilor curente

Tabel nr 311 Previziunea solvabilității generale în perioada 2014 -2017
31122012 31122013 31122014 31122015 31122016 31122017
Active totale 47495 49092 192160 127512 122729 121352
Datorii totale 42810 43238 119671 31481 37066 40326
Rata de solvabilitate
generală 1,11 1,14 1,61 4,05 3,31 3,01
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Ca urmare a realizării investiției, societatea va avea capacitatea de a acoperi valoarea
datoriilor curente cu activul deținut în anul 2015 de 4,05 ori, în 2016 de 3,31 ori, iar în 2017 de 3,01
ori (tabelul nr 311)
353 Rata lichidității curente
Lichidita tea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen sc urt și
reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități
O întreprindere este lichidă când r esursele degajate de operațiunile curente ale exerc ițiului îi
furnizează suficiente disponibilități pentru a face față scadențelor pe termen scurt
Valorile suprau nitare ale ratei arată o lichiditate satisfăcătoare, fiind consecința unui fond de
rulment po zitiv
Tabel nr 312Previziunea lichidității curent e în perioada 2014 -2017
31122012 31122013 31122014 31122015 31122016 31122017
Active curente 8128 8534 8765 32696 37406 40171
Datorii curente 28655 28942 105231 21608 28181 30285
Rata lichidității curente 0,28 0,29 0,83 1,51 1,33 1,33
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Grafic nr 36 Previziunea lichidității c urente în pe rioada 2 014-2017
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Lichiditatea curentă este important să fie pozitivă, valoarea ideală este 2:1 pentru majoritatea
afacerilor După cum se poate observa pe perioada maximă a investițiilor aceasta tinde spre valori de
0,28 sa u 0,29, apoi, după finalizarea investițiilor aceas ta se reglează foarte bine Spre valori foarte
solide de 1,51 și apoi 1,33 O lichiditate excesivă ar însemna stocuri supradimensionate, ceea ce ar
putea duce la dezechilibre în cadrul firmei

81282 85346876536
326964374064 401718286557 2894231052317
216086281817 302859
020000040000060000080000010000001200000
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017Previziunea lichidității curente în perioada 2014 –
2017
Active curente Datorii curente

36 Proiecția bilanțului
Bilanțu l previzionat al prisacii Stupina pe perioada 2014 – 2017 în situația în care societatea ar beneficia de finanțare
Tabel nr 313 Bilanțul previzionat în perioada 2014 -2017 în situația în care compania ar beneficia de investiți e
Nr Crt Explica ție 31122012 31122013 31122014 31122015 31122016 31122017
1 Imobiliză ri necorporale 288 302 352 90 300 100
2 Imobiliz ări corporale 39079 40251 104153 94725 85023 81080
3 Imobiliză ri financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE IMOBI LIZATE 39367 40554 104506 94815 85323 81180
4 Stocuri 179 188 285 618 659 705
5 Creante 6406 6726 86861 13997 14277 13562
6 Disponibilit ăți 1542 1619 507 13581 18969 25903
ACTIVE CIRCULANTE 8128 8534 87653 28196 33906 40171
ACTIVE REGULARIZAT E 0 0 0 0 0 0
TOTAL
ACTIV 47495 49088 192160 123012 119229 121352
7 Capital social 200 200 200 200 200 200
8 Rezerve 0 4 2004 2004 2004 2004
9 Rezerve din reev aluare 0 0 0 0 0 0
10 Rezultatul reportat 0 984 13866 19118 18563 19287
11 Rezultatul curent 4665 4845 -251 3363 10375 15840
12 Repartizare rezultat curent 0 0 0 0 0 0
CAPITALURI PROPRII 4685 5854 15639 24506 30962 37151
PROVIZIOANE 0 0 0 0 0 0
13 Datorii mai mari de un an 14154 14296 14439 972 8885 10040
14 Datorii comerciale 28655 28942 96231 30108 28181 30285
TOTAL DATORII 42810 43238 110671 39981 37066 40326
PASIVE REGULARI ZATE 0 65850 58525 51200 43875
TOTAL
PASIV 47495 49092 192160 123012 119229 121352
Sursa : Prelucrare a proprie a autorului

Bilanțul previziona t al prisacii Stupina pe perioada 2014 – 2017 în situația în care societatea nu ar beneficia de finanțare

Tabel nr 314 Bilanțul previzionat în perioada 2014 -2017 în situația în care compania nu ar beneficia de investiție
Nr Crt Explicaț ie 31122012 31122013 31122014 31122015 31122016 31122017
1 Imobilizari necorporale 288 302 202 90 150 100
2 Imobilizari corporale 39079 40251 38303 36200 33823 37205
3 Imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 39367 40554 38506 36290 33973 37305
4 Stocuri 1792 188 190 209 230 252
5 Creanț e 6406 6726 6861 6998 7138 7281
6 Disponibilit ăți 1542 1619 1781 2316 3010 3914
ACTIVE CIRCULANTE 8128 8534 8833 9523 10379 11448
ACTIVE REGULARIZATE 0 0 0 0 0 0
TOTAL
ACTIV 47495 49088 47339 45814 44352 48754
7 Capital social 200 200 200 200 200 200
8 Rezerve 40 40 40 40 4
9 Rezerve din reevaluare
10 Rezultatul reportat 0 984 -2750 -63321 -99565 -8709
11 Rezultatul curent 4665 4845 6394 71416 75046 8787
12 Repartizare rezultat curent
CAPITALURI PROPRII 4685 5854 3668 8335 -24279 102
PROVIZIOANE
13 Datorii mai mari de un an 14154 14296 14439 148725 15467 16086
14 Datorii comerciale 28655 28942 29231 30108 31311 32565
TOTAL DATORII 42810 43238 43671 44981 46780 48651
PASIVE REGULARIZATE 0 0 0 0
TOTAL
PASIV 47495,00 49092 47339 45814 44352 48754
Sursa: Prelucrare a proprie a autor ului

Analizând structur a bilanț ului în varianta finanțării investiției con statăm următ oarele:
• prin realizarea investiției prognozate, situația patrimonială prisacii Stupina , va
înregistra o creștere, în sensul că, valoarea activelor imobilizate va crește în anu l 2017, ajungând la
valoar ea de 81080 lei, față de anul 2 013, când valoarea acestora era de 38503 lei, evoluție ce se
datorează echipamentelor achiziționate și finanțate prin programul de Minimis
• datoriile pe termen scurt sunt destul de ridicate datorită liniei de credit contr actată
pentru susținerea investiției și pentru desfășurarea activității curente; de asemenea compania
figurează în prezent și cu datorii pe termen lung, ca urmare a creditelor deja contractate
Analizând structura bilanțului în situația în care nu s -ar rea liza investiția constatăm
următoarele:
• situația patrimonială va înregistra un trend pozitiv pe toată perioada analizată
• creanțele vor avea un trend crescător de unde reiese că firma întimpină dificultăți la
încasarea facturilor iar acest lucru poate avea o influență negativă asupra gradului de lichiditate
• datoriile pe termen scurt sunt destul de ridicate datori tă liniei de credit con tractată
pentru susținerea investiției și pentru desfășurarea a ctivității curente; de asemenea compania
figurează în prezent și cu datorii pe termen lung, ca urmare a creditelor deja contractate
Analizând structura bilanțului în sit uația în care nu s -ar realiza investiția constatăm
următoarele:
• situația patrimonială va înregistra un trend pozitiv pe toată perioada analizată
• creanțe le vor avea un trend crescător de unde reiese că firma întimpină dificultăți la
încasarea facturilor ia r acest lucru poate ave a o influență negativă asupra gradului de
lichidi tate
37 Proiecția fluxului de lichidități (cash -flow) pe durata implemen tării investiției și după
încetarea finanțării nerambursabile
Cunoscut și sub denumirea internațională de ca sh-flow, fluxul de nume rar are rolul de a arăta
modul în care momentul înr egistrării c heltuielilor și al veniturilor influențează rezultatele econom ice,
și astfel a apărut ideea urmăririi circulației banilor în afacere pentru a demonstra viabilitatea sa
Problema cea mai gravă c are poate să apară este blocarea activităților afac erii din mot ivul lipsei de
numerar
Fluxul de numerar definește ansamblul de op erațiuni efectuate de societate, care generează
încasări și plăți din activitatea de exploatare, reflec tând capacitatea compan iei de a genera lichidități
suficiente, în vederea realizării d e noi investiții
Foarte dificil din punct de vedere al fluxu lui de numerar este anul 2014, anul de realizare a
investiției , când pentru implementarea obiectivelor propu se și asumate prin cont ractul de finanțare,

este luată în calcul contracta rea unei lin ii de credit ce va fi rambursată ulterior din sumele primite d e
la finanțator și din veniturile realizate din activitatea de exploatare
Fluxul de numerar previzionat al companiei STUPINA este prezentat în tabelul 3 15:

Tabel nr 315 Fluxul de numerar în perioada 2014 -2017 în situația în care compania ar benefici a de investiție
IMPLEMENTARE PERIOADA OPERA ȚIONALĂ
31122014 31122015 31122016 31122017
ACTIVITATEA DE INVESTIȚII ȘI FINANȚ ARE
1 Aport la capitalul societății (împrumuturi de la
acționari/asociaț i)

2 Vânzări de active, i ncl TVA
3 Credite pe termen lung, din care – – – –
3,1 Împrumut pentru realizarea investiț iei
3,2 Alte Credite pe termen mediu și lung, leasingu ri, alte
datorii financiare
4 Ajutor nerambursabil (inclusiv avans) 65850,00 –
Total intr ări de lichidit ăți – 65850,00 – –
5 Achiziț ii de active fixe corporale, incl TVA 81654,00 4194,61
6 Achizi ții de active fixe necorporale, incl TVA 186,00 186,00
7 Creșterea investițiilor î n curs
Total ie șiri de lichididăți prin inves tiții 81840,00 – 186,00 4194,61
8 Rambursă ri de Credite pe termen mediu și lung, din
care: 1200,00 1200,00 2000,00 2000,00
8,1 Rate la imprumut
8,2 Rate la alte credite pe termen mediu si lung,
leasinguri, alte datorii financiare 1200 1200 2000 2000
9 Plăți de dobânzi la Credite pe termen mediu ș i lung,
din care: 132 132 220 220
9,1 La împrumut – cofinan țare la proiect
9,2 La alte credite pe termen mediu și lung, leasinguri,
alte datorii financiare 132 132 220 220
Total i eșiri de lichidități prin finanț are 1332,00 1332,00 2220,00 2220,00
Flux de lichidit ăți din acti vitatea de investiții și finanț are (83172,00) 64518,00 (2406,00) (6414,61)
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
10 Încasari din activitatea de exploatare, incl TVA
25883 31059 37271 46585
11 Rambursă ri TVA 0 131386 0 0
12 Credite pe termen scurt (linie credit) 80000
Total intr ări de numerar 105883 44198 37271 46589
13 Cheltuieli materiale consumabile 411 468 534 640
Alte cheltuieli materiale 2384 2136 3070 3684

14 Cheltuieli cu energia și apa 583 665 758 910
15 Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți 11920 6140 7510 8261
16 Cheltuieli cu impozite, taxe, etc 632 727 749 899
17 Cheltuieli cu personalul total 5338 9666 9773 9891
19 Cheltuieli cu amortizare, provizioane 0 0 0 0
Plăți din activitatea de exploatare incl TVA 21270 19805 22396 24288
Flux brut inainte de pl ăți pentru impozit pe profit /cifra de afaceri ți
ajustare TVA 84612 24393 14874 22301
22 Plăți TVA 4190 4879 5593
23 Rambursari TVA 14947
24 Impozit pe profit – 660 2200 3360
Plăți/încasă ri pentru impozite și taxe (14947) 4850 7080 8953
25 Rambursă ri de credite pe termen scurt 13000 67000
26 Plăți de dobanzi la credite pe termen scurt 4500 3987
27 Dividende (inclusiv i mpozitele aferente)
Total plăț i exclusiv cele aferente exploată rii 2552 75837 7080 8953
Flux de numerar din activitatea de exploatare 82059 (51444) 7794 13347
Disponibil de numerar al anului precedent 1619
Flux de lichidităț i net al perioadei (1112) 13073 5388 6933
FLUX DE LICHIDITĂȚ I (CASH F LOW) 507 13581 18969 25903
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului

Din analiza financiară realizată în cadru l planului de afaceri r ezultă faptul că firma va fi
capabilă, după impleme ntarea proie ctului, să genereze o auto -finanțare suficientă pentru a continua
activitățile cel puțin 3 ani de zile după finalizarea proiectului
Cash -flow-ul cumulat este pozitiv pe ntru fiecare an, aceast a fiind condiția de sustenabilitate
financiară impu să de docume ntul de lucru 4 al Comisiei Europene Mai mult, în perioada 2016 -2017,
disponibilul de nume rar în cont va crește ca urmare a achitării în mare parte a datoriilor pe terme n
scurt, iar acest lucr u va asigura treptat desfășurarea activității firme i, utilizând disponibilul de numerar
din casierie
Implementarea proiectului, a șa cum a fost descrisă, va conduce la desfășurarea unei activități
medicale eficiente și, pe termen med iu, la acumularea de pr ofit, care devine sursă de finanțare și de
susținer e a activită ții medicale per ansamblu, a serviciilor de asistență medicală spec ializată și a
investiții lor viitoare

38 Proiecția indicatoriilor VAN și RIR

Fundamentarea ansamblu lui de decizii specific e activitătilor investiționale se sprijină pe un
sistem de indi catori de eficiență Principalii indicatori ai eficienței investiți ilor sunt:

1 Valoarea actualizată netă (VAN ) → constituie un indicator fundamental pentru evaluarea
economică și financiară a oricărui proiect de investiții Indicatorul cara cterizează î n valoare absolută
aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investiții ( câștigul investitorului pentru capitalul
investit în proiectul respectiv) exprimate sub formă de cash -flow în valoare actuală, sau ca valoare
netă actualizată Indicatorul V AN realizează compararea între cash -flow-ul total actualizat dega jat
pe durata de viață economică a unui proiect și efortul investițional total generat de acel proiect,
exprimat tot în valoar e actualizată Momentul de referință pentru calculu l valorii ac tualizate a
investițiilor și cash flow -ului este considerat momentu l începerii lucr ărilor; deci, VAN este un
indicator de eficiență a investițiilor care evidențiază surpl usul total de cash -flow în raport cu costul
de investiții necesar, toate e xprimate în valori actualizate
În plan economic și financiar un proiect de investiții cu VAN pozitiv semnifică faptul că acel
proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada durat ei de viață economică c apitalul investit Cu cât
VAN este mai mare, cu atâ t și rentabi litatea investiției este mai mare Dacă VAN are valoare nulă sau
negativă, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioară ratei de actualizare

1. Rata int ernă de rentabilitate (RIR) e ste acea valoare care, utilizată ca rată de
actualizare î n calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egală a cheltuielilor
investiționale ș i a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de pr oiect Altfel s pus, rata
internă de re ntabilitate este acea rată de actualizare pentru c are valoarea actualizată a
costurilor (ieșirile de trezorerie) este egală cu valoarea actualizată a veniturilor (intră ri de
trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero Rata internă de renta bilitate trebuie să
fie mai mare sau egală cu rata medie a doba nzii pe piață sau superioară costului capitalurilor
permane nte, pen tru a justifica investiția efectuată Numai în aceste condiții rata internă de
rentabilitate per mite co mpensarea costului fina nțării

3 Termenul mediu de recuperare este un in dicator de e ficiență a investiț iilor care exprim ă
intervalul de timp necesar re cuper ării capitalului investit prin intr ările nete de trezorerie medii anuale
actualizate Este de pref erat o investiție care asigură o recuperare cat mai rapidă a cheltuielilor
investiț ionale
Pornind de la proiecția fluxului de numerar care acoperă viaț a economică a investiției și
include inve stiția inițială, s -au calculat indicatorii de rentabilitate fi nanciară , prezentaț i anterior:

Rata Internă de Rentabilitate Financiară a Investiției
(RIRF/K) 11,19
Valoarea Actualizată Netă Financiară a Investiției (VNAF/K) 195527
Durata de recuperare a investiției 3
Rata de actualizare 8%

Analiza de senzitivi tate/sensibilitate
Anal iza de senzitivitate permite determinarea variabile lor sau para metrilor „ critici(e)” ai(ale)
modelului Variabilele respective sun t acele variații, pozitive sau negative, care au cel mai mare
impact asupra performanței financiare și/ sau economice finale a unui proiect Analiza este elaborată
prin varierea unui singur element la un moment dat și determinarea efectului modificării resp ective
asupra RIR sau VNA
Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativ a impactului modificării unor
variab ile de intrare asupra rentabilității proiectului in vestițional
Instabilitatea mediu lui economic caracteristic României presupune existența unei palete
variate de factori de risc care, mai mult sau mai puțin probabil, pot influența p erformanța previzionată
Acești factori de risc se pot încadra în două cat egorii:
• categorie care poate infl uența costurile de investiție;
• categorie care poate influența elementele cash -flow-ului previzionat

Metodologia abordată se bazează pe:
• analiza sen zitivității, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor
investiției ;
• calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanță ai investiției

Scopul analizei de senzitivitate este:
• identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au
cel mai mare impact asupra rentabilității sale;
• evalua rea generală a robusteții și eficienț ei proiectului;
• aprecierea gra dului de risc: cu câ t numărul de variabile critice este mai mare,
cu atât proiectul este mai riscant;
• sugerează mă surile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor
proiectu lui

Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivității sunt:
• rata internă de rentabilitate (RIR);
• valoarea actualizată netă (VAN)

Tabel nr 317 Analiza parametrilor VAN și RIR
Analiza parametrilor VAN și RIR
Variabilă Modificare VAN RIR IS pentru
RIR IS pentru
VAN
Valori
inițíale 19552,00 11,19%
Total
venituri 1,00% 19746,00 13,90% 24,22% 0,99%
-1,00% 19359,00 9,34% -16,53% -0,99%
Cheltuieli cu
personalul 1,00% 19512,00 10,76% -3,84% -0,20%
-1,00% 19592,00 11,66% 4,20% 0,20%
Cheltuieli cu
servicii
executate de
terți 1,00% 19463,00 10,26% -8,31% -0,46%
-1,00% 19641,00 12,30% 9,92% 0,46%
Sursa: Prelucrare a proprie a autorului
Din analiza senzitivității indicatorilor VAN și RIR la variația cu 1% în plus, respectiv în
minus, a uneia dintre varia bilele luate în calcul (venituri, cheltuieli salariale și cheltuieli privind
serviciile prestate de ter ți) se poate constata c ă proiectul prezintă o sensibilitate mare la modifi carea
venitu rilor și a costurilor legate de serviciile executate de terți
În acest sens, se consideră atât veniturile proiectului cât și cheltuielile cu serviciile prestate de
terți ca fiind o variabilă c ritică

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

CONCLUZIILE CAD RULUI INTERN AȚIONAL ȘI NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PROGRAMELOR CU FINANȚARE EUROP EANĂ NERAMBURSABILĂ
Din punct de vedere a identificării celor mai oportune soluții de finanțare a activ ității
economice, fondu rile europene rămân cea mai atractivă sursă, deoare ce acestea s unt nerambursabile
Proiectele de finanțare nerambursabilă în perio ada 2014 -2020 urmeaz ă să fie lansate, însă pentru
maximizarea șanselor de accesare, trebuie ca fiecare investițe să fie încadr ată în prioritățile de
finanțare ale fiecărui progr am Aceste p riorități, pentru mediul de afaceri, sunt legate de principalele
documente strategice d e dezvoltare analizate în cadrul prezentei lucrări de cercetare: Strategia
național ă pentru competitivitat e 2014 -2020; Strategia națională de cercetare, dezv oltare și in novare
2014 -2020; Acordul de Parteneriat 2014 -2020 cu România
Dome niile industriale pr ioritare vor fi: turism și ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă,
industri i creative, industria a uto și componente, tehnologia informațiilor și comu nicațiilor, procesarea
alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmace utice, energie și ma nagement de mediu,
bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și bio tehnologii
Alocările financiare ale Uniunii Europe ne pentru Ro mâna în perioada 2014 – 2020 sunt
următoarele:
Tabel nr 318 Defa lcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014 -2020
Tematică Total Euro
Consolidarea cercetării, de zvoltării tehnologice ș i inovării 1,066,927,655
Îmbunătățirea accesului l a tehnologii le informației și comunicațiilor,
precum și îmbunătățirea utilizări i și a calității acestora 531,914,894
Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a s ectorului
agricol (pent ru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvacultur ii
(pentru E MFF) 3,116,885,497
Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii re duse de carbon în toate
sectoarele 3,897,186,096
Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii
și ges tionării riscurilor 2,014,946,099
Conservarea și p rotejarea me diului și promovarea eficienței resurselor 4,971,125,541

Promovare a unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore 6,132,4 63,679
Promovarea sust enabilității și a calității locurilor de muncă și
sprijinirea m obilității lucrătorilor 2,228,599,960
Promovarea incluziunii soci ale, precum și combaterea sărăciei și a
oricărei forme de discriminare 3,408,091,244
Investiții în ed ucație, instruire și în vățământ vocațional pentru
competențe și învățare p e tot parcur sul vieții 1,654,073,699
Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a
părților interesante și o administrație publică eficientă 797,021,277
Asistență tehnică 799,962 ,726
TOTAL 30,619,198,367
Sursa: Acordul de Parte neriat pentr u România 2014 -2020

CONCLUZII ALE APLICAȚIEI
Din punct de vedere al principalilor indicatori financiari, se poate concluziona că investiția
care face obiectul acestei analize va conduce la creșterea activelor imobilizate ale firmei, majorarea
cifrei de afaceri și sporirea profitului net, ca urmare a investițiilor făcute de companie în infrastructura
medicală, ceea ce va crea un avantaj competitiv al societății pe piață și va crește gama serviciilor
prestate de clinică
Astfel, situația patrimonială a prisăcii va înregistra un trend pozitiv, în sensul că, valoarea
activelor imobilizate va crește până în anul 2017 cu 202,17 %, ajungând la valoarea de 819 87 lei, față
de anul 2013, când valoarea acestora este de 405 54 lei
Din graficul cifrei de afaceri se poa te observa că implementarea proiectului de investiții va
favoriza creșterea nivelul cifrei de afaceri pe termen lung de la nivelul de 201 67 lei în 2013 la 417 46
lei în 2017 În cote procentuale creșterea în 2017 față de anul de referință 2013, este de 207% în
varianta cu investiție față de 153,06% în varianta fără investiție
Rentabilitatea cifrei de afaceriindică de asemenea creșterea procentuală a profitului net în
raport cu cifra de afaceri realizată, în situația în care investiția s-ar implementa și compania ar primi
o finanțare nerambursabilă , față de situația în care acest lucru nu s -ar întâmpla, indicatorul atingând
în anul 2017 valoarea procentuală de 36,39% față de 24,03% cât va fi în anul 2013
În ceea ce privește profitul net realizat , acesta a fost estimat în 2017 la 151 91 lei în varianta
cu investiție, respectiv 87 18 lei în varianta fără investiție, ceea ce reprezintă o creștere a indicatorului
de 3,14 ori în varianta cu investiție, față de 1,80 ori, nivelul cu care ar c rește profitul net în varianta
în care investiția nu s -ar realiza
Rata solvabilității în urma realizării investiției indică capacitatea firmei de a acoperi valoarea
datoriilor curente cu activul deținut , și este în anul 2017 de 3,76 ori, în 2016 de 3,15 o ri, iar în 2011
de 2,94 ori Vor exista totuși și câteva probleme cu care firma se va confrunta și anume recuperarea
creanțelor de la clienți Acest lucru va afecta lichiditatea curentă a firmei, dar ca o măsură de precauție
firma va apela la o linie de cr edit ce va fi utilizată pentru desfășurarea activității curente
Din analiza cash –flow-ului, se poate constata că stupin a va avea capacitatea de a asigura, din
activitatea curentă fluxul de numerar necesar implementării acestei investiții În urm a estimărilor
efectuate, valoarea indicatorului Rata lichidității curente va avea valoarea de 1,07 în anul 2015,
valoarea de 1, 1 pentru anul 2016, respectiv 1,21 pentru anul 2017

Valoarea Actualizată Netă a investiției , calculată pe baza fluxurilor de n umerar nete ale
perioadei, este pozitivă și egală cu 195 52 lei
Rata internă de rentabilitate financiară a investiției este de 11,19 si este net superioară ratei
de actualizare de 8%, concluzia ce se desprinde fiind aceea că acest indicator relevă compensarea
costului finantarii
Durata de recuperare a investiției este relativ scurtă, 3 ani, și este inferioară durartei de
funcționare a bunurilor achiziționate, care conform catalogului mijloacelor fixe , este de 8 ani

BIBLIOGRA FIE

Diaconescu Ion , Merceologie alimentara , Editura Eficient, Bucuresti, 1998
Dunca S , E Nemitan, O Ailiesei, M Stefan , Microbiologie Aplicata , Editura ETP Tehnopress,
Iasi, 2004
Gavril Neamtu, Gheorghe Campeanu, Carmen Socaciu , Biochimie vegetala , Editura didactica
si pedagogica R A Bucuresti, 1993
Jarvis, D C, Mierea si alte produse naturale , Editura Apimondia, Bucuresti, 1976
Lazar Veronica , Microbiologie medicala, Note de curs si principii de diagnostic microbiologic ,
Editura Universitatii Din Bucurest, 2001
Lazar Veronica, Victoria Herlea, Mariana Carmen Balotescu, Ramona Cernat, Doina Bulai ,
Microbiologie generala – Manual de lucrari practice, Editura Universitatii Bucuresti, 2004
Mihailescu Nic N, Mierea Si Sanatatea , Editura Ceres, Bucuresti, 1997
Savu Constantin, Mihai Gabriela , Controlul sanitar veterinar al alimentelor , Editura Ceres,
Bucuresti, 1997
Stirbu C , D Turcu , Notiuni de bacteriologie , Editura Brumar, Timisoara, 1999
Bura M , Tehnologia producției apicole Timișoara: Euroart, 1993
Bura M , Pătruică Silvia , Nutriția și alimentația albinelor , Timișoara , Agroprint, 2003
Bura M , Pătruică S , Bura V Tehnologie apicolă Timișoara: SOLNES, 2005
Chirilica A , Pătruică S Tehnologii apicole moderne Stupăritul pastoral București: Satul
Românesc, 2005
Corcionivoschi N , Drinceanu D Probiotice la timpul prezent Timișoara: Mirton, 2009
Crane E , Mierea , Apimondia, București , 1979
Drinceanu D , Biotehnologii în alimentația animalelor , Timișoara , Eurobit, 2000
Eftimescu M , Bebecel O , Cîrnu I , Influența vremii asupra producției de miere , București: ,
Ceres, 1982
Bura M , Plantele melifere care înfloresc în luna martie , Ferma , 2008, nr 3
Boghean Florin, Contabilitatea în procesul de asistare a deciziilor, Editura Accent, C luj-
Napoca, (2010)
Boghean Florin , Rolul costurilor naționale în cadrul economiei regionale, În: Dezvoltarea
regională în contextul integrării în Uniunea Europeană, p 313-321, 2014
Bostan Ionel , Controlul fiscal, Editura Polirom, Iași , 2003
Hlaciuc Elena , Metode moderne de calculație a costurilor, Editura Polirom, Iași , 1999
Bucur Ion , Introducere în contabilitate, Editura C H Beck , (2012)

Morariu Ana, Turlea Eugeniu , Auditul Financiar Contabil, Editura Economica , 2001
Munteanu Victor , Contr olul Financiar -contabil, Editura PRO Universitaria ,2012
Comisia Europeană (2014) , Analiza anuală a creșterii pentru 2015, Comunicare a Comisiei
către Parlamen tul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și Social
European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, Bruxelles 28 112014, COM (2014)
902 final
Comisia Europeană (2009) , Cartea verde privind coeziunea teritorial ă și dezbaterile privind
viitoarea reformă a politicii de coeziune
Comisia Europeană (2011) , New Regional Competitiveness Index: Theory, Methods and
Findings, Working Paper no 2/2011
Comisia Europeană (2013) Research and Innovation performance in EU Member States and
Associated countries Innovation Union progress at country level, Luxembourg: Publications Office
of the European Union, 2013, p 226