Proiectarea unei secții de fabricare a produsului baton cu fibre cu [605333]

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

Proiectarea unei secții de fabricare a produsului baton cu fibre cu
capacitatea de 800 kg

Coordonator științific:
Conf. dr. ing. Monica MIRONESCU
Absolvent: [anonimizat] –Maria STĂ NECI

Sibiu, 2017

2
Rezumat

Obiectivul lucrării este prezentat prin proiectarea unei secții de fabricare a produsului
baton cu fibre cu capacitat ea de 800 kg/zi.
Proiectul este structurat în două părți, ce pun în evidență proiectarea unui produs
inovativ de tip baton dulce și a unei secții de obținere a acestuia. În acest scop, materiile prime
utilizate sunt reprezentate de: făina de cocos în propo rție de 30 %, sfeclă roșie mărunțită în
proporție de 60 % și dulceață de zmeură în proporție de 10 %. O primă particularitate în
alegerea acestui tip de baton o reprezintă caracteristicile nutriționale a materilor prime și
anume: făina de cocos este un pro dus lipsit de gluten în comparație cu alte tipuri de făină,
cum ar fi făina de grâu, orz, secară, ovăz, cu un conținut ridicat de fibre; sfecla roșie atrage
atât prin gust, cât și prin culoare, având un conținut bogat în substanțe proteice, iar dulceața de
zmeură oferă un gust plăcut produsului finit.
În prima parte sunt prezentate informații referitoare la materiile prime utilizate la
obținerea produsului finit.
În partea a II -a am elaborat studiul de piață prin colectarea și analizarea informațiilor
cu pr ivire la produsele existente în comerț din punct de vedere al compoziției, prețului și
calității. De asemenea, s -au realizat etapele premergătoare schemei tehnologice, ce conduc la
obținerea produsului finit. În urma obținerii produsului de tip baton cu fibre s -a efectuat
studiul de cercetare prin investigare fizico -chimică realizată în laborator. S -au urmărit
următoarele determinări: determinarea umidității prin uscare la etuvă, determinarea aciditații,
determinarea conținutului de cenușă totală, determi narea conținutului de zahăr reducător,
determinarea conținutului de zahăr total. După analizele efectuate produsului, s -a realizat
bilanțul de materiale în care s -au urmărit materiile intrate și materiile ieșite.

3
Cuprins

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 5
Partea I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 6
1. Materiile prime folosite la fabricarea batonului cu fibre ………………………….. ………………. 6
Partea II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
2. Studiul de piață ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
2.1. Sondaj de opinie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 13
3. Obținerea produsului dulce inovativ cu conținut ridicat de fibre ………………………….. ….. 19
3.1. Conceputul care stă la baza dezvoltării produsului inovativ ………………………….. ….. 19
3.2. Descrierea schemei tehnologice ………………………….. ………………………….. ……………. 19
3.3. Caracterizarea fizico -chimică a produsului ………………………….. …………………………. 23
3.3.1. Determinarea umidității prin uscare la etuvă ………………………….. ……………….. 23
3.3.2. Determinarea conținutului de zahăr total ………………………….. …………………….. 24
3.3.3. Determinarea conținutului de zahăr reducator ………………………….. …………….. 26
3.3.4. Detrminarea conț inutului de cenușă totală ………………………….. ………………….. 28
3.3.5. Determinarea acidității ………………………….. ………………………….. …………………. 29
4. Bilanțul de materiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 31
4.1. Abrevierile folosite la realizarea bilanțului masic ………………………….. ………………… 31
4.2. Bilanțul masic pe operații ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
4.3. Bilanț ul masic tabelar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
4.4. Consumuri specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 40
5. Controlul pe faze de fabricație ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
6. Alegerea și dimensionarea utilajelor ………………………….. ………………………….. ……………. 43
7. Calculul depozitelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 56
8. Calculul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 59
8.1. Lista utilajelor tehnologice care necesită montaj ………………………….. …………………. 59

4
8.2. Lista utilajelor tehnologice care nu necesită montaj ………………………….. …………….. 59
8.3. Calculul materiilor prime și auxiliare ………………………….. ………………………….. …….. 60
8.4. Valoarea costului de materiale necesare ………………………….. ………………………….. … 60
8.5. Lista consumatorilor de utilități pe energie electrică ………………………….. ……………. 61
8.6. Cheltuieli cu dotarea spațiilor anexe ………………………….. ………………………….. ……… 61
8.7. Calculul capital ului fix ………………………….. ………………………….. ………………………… 62
8.8. Cheltuieli cu personalul ………………………….. ………………………….. ……………………….. 62
8.9. Calculul cotei de amortizare ………………………….. ………………………….. …………………. 64
8.10. Cheltuieli zilnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 64
9. Măsuri de protecția muncii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 66
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 70
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 71

5
Introducere

Scopul proiectului: proiectarea unui produs inovativ de tip baton cu fibre și a unei
secții de obținere a acestuia.
Datele inițiale de proiectare:
– proiectarea unui produs dulce cu conținut ridicat de fibră;
– proiectarea unei secții de obținere a batonului d ulce cu gramaj de 25g, cu capacitatea
de 800 kg/zi; se va lucra într -un singur schimb (8 ore/zi).
Obiectivele proiectului:
– realizarea practică în laborator a unui produs inovativ de tip baton dulce cu conținut
ridicat de fibră – tema de cercetare;
– realiza rea bilanțului de material la obținerea a 100 kg de produs, respectiv a 800 kg/zi;
– alegerea/ dimensionarea utilajelor din secție;
– realizarea calculului economic al secției.
Importanța și actualitatea temei:
Inovarea poate fi definită ca pe un proc es care caută să îmbunatațească continuu
produsele, să găseasca noi alternative de a aduce ceea ce își doresc consumatorii.
Tipuri de inovare:
-inovarea de produs;
-inovarea de proces;
-inovarea de marketing;
-inovarea organizațională;
Inovarea de produs și de proces sunt strâns legate de conceptul inovării
tehnologice de produs sau de proces. Inovarea de produs este introducerea unor bune
servicii, c are sunt noi sau semnificativ îmbunătățite, cu respectarea caracteristicilor
sau intenției de utilizare a lor.
Inovarea de marketing este implementarea unei noi metode de marketing
implicand schimbari semnificative în design -ul si ambalarea produsulu i, în
promovarea sau politica de pret a acestuia.
Inovarea organizațională este implementarea unei noi metode organizationale în
practica de afaceri a firmei, în organizarea locurilor de munca și a relațiilor
externe.(Rânea, C. Badea C.Dan (2003))

6
Partea I
1. Materiile prime folosite la fabricarea batonului cu fibre

Făina de cocos
Bogată în fibre și în proteine, făina din nucă de cocos nu conține gluten, în mod
natural. Datorită conținutului mare de fibre, făina de cocos nu are impact atâ t de mare as upra
nivelului de zahăr din sânge, aș a cum are consumul altor tipuri de făina din cereale. Făina din
nucă de cocos, conț ine, de asemenea, un procent de 17% grăsimi, care, deș i sunt ma joritatea
saturate, se digeră ușor, produc energie și au proprietăți anti virale, antimicrobiene ș i
antifungice.( http://www.nosugarshop.ro/Faina -bio-de-cocos -2309.html )
Valori nutriț ionale: 100g de produs conține în medie :
 Valoare energetică: 378kcal
 Protei ne: 19.4g
 Carbohidrati: 22g (din care zaharuri: 16g)
 Grăsimi: 17g (din care grăsimi saturate: 16g)
 Fibre: 32g
 Sodiu: 0.07g
Făina de cocos poate fi obținută prin doua metode. Prima și cea mai des folosită este
măcinarea uscată. Î n acest caz, pulpa de la nuc a de cocos ramasă după ce a fost extras uleiul
de cocos este usca tă și macinată fin. Î n cazul celei de -a doua metode, măcinarea are loc după
ce este extras doar lap tele de cocos. Pulpa este uscată și macinată după ce s-a extras doar 52%
din uleiul de cocos .
În România, făina de cocos se găsește î n magazinele tip plafar. Un pachet cu 500 de
grame de făină de cocos costă aproximativ 20 – 25 de lei. Varianta bio este mai scumpă,
ajungâ nd la peste 40 de lei un pachet de 500 grame de făină .
Făina de cocos e ste bogată în fibre alimentare, o lingură cu făină de cocos are 5 gram e de
fibre, spre deosebire de făina de grâu integrală (0,8 grame de fibre într -o lingură) sau făină
alba de grâu (0,2 grame de fibre într -o lingură). În p lus, o mare parte din fibrele care s e afla în
făina de c ocos sunt insolubile, ceea ce îți dă senzația de săț ietate p e o perioada mai mare de
timp.

7
Sfecla roș ie
Sfecla roșie este o plantă bienală de cultură, cu o perioadă de vegetație de 100 -130 de
zile, orig inară din zona Mării Mediterane . Rădăcina este la început pivotantă, iar apoi se
îngroață, prin depunerea substanțelor de rezervă, căpătând formă aproape sferică sau alungită
și culoare roșie. Planta este utilizată în gastronomie în prepararea salatelor, în formă crudă
sau fiartă, în di verse combinații cu alte legume, iar rădăcina este cea care este utiliz ată și în
scop fitoterapeutic.
Partea comestibilă (rădăcina) are o valoare alimentară ridicată, dată de conținutul
bogat în hidrați de carbon, glucide, lipide, glucoă, fructoză, zaharo ză, celuloză, acizi organici
(malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, substanțe proteice, săruri minerale de fosfor, potasiu și
vitaminele A, B, C. Sfecla (sub formă de suc sau consumată ca atare, în salate) este
recomandată în cure de detoxifiere, anemi e, convalescență, demineralizare, gută,
osteoporoză, tulburări ale glandei tiroide, afectiuni renale, detoxifierea ficatului și refacerea
celulelor hepatice, hipertensine, gripă, amigdalită, bronșită . (Paula, 2015)

Dulceața de zmeură
Zmeura face parte din categoria cel or mai sănătoase alimente, adică acele alimente
naturale integrale obținute din flora spontană, sălbatică care păstrează cel mai bogat conținut
de nutrienți” (prof. dr . Gh Mencinicopschi, nutritionist) .
“Are un c onținut foarte bogat de vitamine, un conținut foarte bogat de flavonoide și
antioxidanți și un conținut foarte mic de calorii ” (dr. Andreea Dragomirescu, nutritionist).
În plus, are proprietăț i antimicrobiene și anticarcinogene și este o sursă de vitamina C,
magneziu, cupru, calciu. O porție de zmeură (125 g) are 60 de calorii, un gram de gră simi, 0
mg de colesterol, 0 mg de sodiu, 14 g de carbohidrati, 9 g de fibre, 6 g de zaharuri, un gram
de proteine
Zmeura conține oxalați, substanțe care se găsesc în m od natural în organismul uman,
în plante și î n animale. Câ nd cantitatea de oxalati devine prea concentrată, aceștia se
cristalizează provocând probleme de sănă tate. Persoanele care au pietre la rinichi sau la fiere
netratate trebuie sa evite zmeura. Studii de laborator au dovedit ca oxalatii pot impied ica buna
absorbtie a calciului î n organism.

8
Partea II
2. Studiul de piață

Studiul de piață reprezintă colectarea ș i analizarea informațiilor referitoare la
clienți, competitori si piață . Un studiu de piață constituie baza de plecare pentru realizarea
unui plan de afaceri sau lansar ea unui nou produs.
Primul pas în elaborarea unui studiu de piață îl reprezintă determinarea
obiectivului res pectivului studiu. În cadrul proiectului a fost făcut un studiu de piață la
principalele supermarket -uri din Sibiu. S -au identificat toate produsele de tip baton dulce
din supermarket -uri. În tabelul 1 sunt date principalele astfel de produse.

La analiza datelor din tabelul 1, se observă că:
 Ingredientele întâlnite î n majoritatea batoanelor sunt cerealele la care sunt adaugate
diverse arome si fructe.
 Prețul produselor întâlnite variază între 0.70 -2.5 lei .
 Gramajul este între 20 -40g.
 În majoritea batoanelor num arul proteinelor este foarte scăzut acestea avâ nd un
maxim de 6g/100g.
 În urma studiului de piață efectuat, se va realiza un produs inovativ pe bază de făină d e
cocos, sfecla rosie și dulceață de zmeură .
 Prețul produsului este estimat undeva la 2 -4 lei/ 25g.
În urma studiului de piață efectuat, se va realiza u n produs inovativ pe bază de făină de
cocos, sfeclă roșie și dulceață de zmeură.
Scopul studiului este acela de a realiza un produs inovativ capabil să satisfacă
cerințele consumatorilor din punct de vedere al raportului preț -calitate și al caracteristici lor
fizico -chimice și nutritive.

Studiul de piața este pre zentat în Tabelul 1.

9
Tabelul 1. Studiu de piață
Companie Denumire
produs Ingrediente Calorii
kcal/100g Proteine/100g Gramaj
/100g Pret /lei Ambalaj
Nestle Fitness cu
ciocolată Cereale, zahăr, masă de cacao , lapte praf
degresat , zer praf, unt de cacao , lecitină , sirop
de glucoz ă, sirop de zahăr invertit , extract de
malț din orz, glicerin ă, ulei vegetal , sare, amidon
de porumb , cacao pudră , fosfat trisodic , carbonat
de calciu , fier, gluten . 395 5.9 23,5 1.05

Nestle Fitness cu
aroma de
tiramisu Cereale , sirop de glucoz ă, zahăr, extract de malț
din orz, glicerin ă,sirop de scorbitol , ulei
vegetal , sirop de zahăr invertit ,
fructoligozaharide , lapte praf degresat , sirop de
zahăr brun parțial invertit , sare, cacao cu conținut
redus de grăsimi, arome , amidon de
porumb , lecitină , fosfat trisodic , masă
de fier, carbonat de calciu , gluten . 384 6.0 23.5 1.20

Nestle Fitness cu
căpșuni Cereale (51,2%) grâ u inte gral (31,1%), orez
(20,1 %), zahă r, sirop de glucoza, sirop de zahăr
invertit, extract de malț din orz, ulei de palmie r,
agent de umezire (glicerină), căpș uni
deshidratate (4%), sirop de zahăr brun parțial
invertit, sare, arome, emulgator (lecitină de
floarea soarelui) , corectori de aciditate (fosfaț i de
sodiu, acid citric), antioxidant, vitamine –
nicotinamida . 371 5,3 23,5 1.20

10
Nestle Fitness
Delice cu
ciocolată
albă Cereale (50,4%), grâu integral (27%), orez
(17%), făina integrala de grâ u (3,3%), f ăina
integrală de porumb (2, 7%), sirop de glucoză ,
ciocolată albă (12%) zahăr, unt de cacao, lapte
praf integ ral, emulgator (lecitine) , zahăr, extract
de malț din orz, sirop de zahă r invertit, agent de
umezire (glicerol), ulei vegetal de palmier,
melasă din trestie de zahă r, lapte pr af degresat,
sare, amidon de porumb, maltodextrine , arome,
emulgator . 389 5,9 22,5 1.20

Nestle Fitness cu
ciocolată ș i
portocale Cereale 44. 1% grâu integral (26.8%), orz, sirop
de glucoză, zahăr, ciocolată , masa de cacao,
lapte pra f degresat, zer praf , unt de cacao,
emulgatori (lecitina de soia), coji d e portocale
deshidratate (8%) , coji de portocale (4.2%),
sirop de glucoză -fructoză , core ctor de aciditate
(acid citric) , zahăr, sirop de zahăr brun partial
invertit, sare, cacao pudra, emulgator (lec itina de
floarea soarelui), arome, corector de aciditate
(fosfat trisodic), antioxidant, agent de afanare
(carbonat acid de sodiu), cacao pudra cu continut
redus de grasime ( unt de cacao 10 -12%) .
Ciocolata contine substant a uscata de cacao: 35%
minimum. 385 5.2 23,5 1.20

Star Foods Star Baton
cu susan,
migdale ș i
miere Seminț e de susan 32.5%, migdale 32.5%, sirop
de glucoză, sirop de trestie de zahă r, miere 1.6%. 490 12.7 35 1.40

11
Nestle Fitness
Delice
ciocolată cu
lapte și
aromă de
alune Cereale (49, 29%) grau integral (26,4%), orez
(17%), faina integrala de grau (3,2%), faina
integrala de porumb (2, 6%), ciocolata cu lapte
(17%) zahar, masa de cacao, lapte praf degresat,
unt de cacao, grasime din lapte de zer, praf (din
lapte), emulgatori (lecitine (co ntin soia),
poliricinoleat de glicerina, aroma], sirop de
glucoza, zahar, extract de malt din orz, sirop de
zahar invertit, agenti de umezire (glicerol), ulei
vegetal de palmier, sare, amidon de porumb,
emulgator (lecitine), melasa din trestie de zahar,
corector de aciditate (fosfati de sodiu),
antioxidant (extract bogat in tocoferol), vitamine,
si minerale (carbonat de calciu, fier). 365 6,2 22,5 1.20

Nestle Cini Minis
cu
scorțișoară Cereale (28%) -faina integrala de grau (16,8%),
faina de orez, faina i ntegrala de porumb (3,6%),
sirop de glucoza, uleiuri vegetale, lapte
condensat indulcit (10,3%) (lapte, zahar), zahar,
lapte praf degresat (8,2%), sirop de zahar
invertit, agenti de umezire (sorbitol, glicerina),
maltodextrina, amidon din porumb, sare,
emulgator (lecitina de floarea soarelui),
antioxidanti (ascorbat de sodiu, extract bogat in
tocoferol), extract de malt din orz, arome,
corector de aciditate (fosfat trisodic), scortisoara,
coloranti . Produsul contine gluten.. 407 6,7 25 1,00

Star Foods Star Baton
cu susan ș i
miere Semințe de susan 65%, sirop de glucoză, sirop de
trestie de zahă r, miere 1.6%. 542 17.7 35 1.40

12

Nestle Musli cu
vișine Cereale ( 46,4%) -ovaz integral (34%), grâu
integral (6,4%), orez, făină de grâu, făină de
porumb, făină de grâu încoltit, sirop de glucoză,
sirop de zahăr invertit, extract de malț din orz,
agent de umezire (sirop de sor bitol), fructe
deshidratate -vișine (2,1%), merișor glasat (cu
adaos de zahăr ș i ulei vegetal), ulei vegetal,
tărâțe de ovăz, zahăr, miere, emulgator (lecitină
de floarea soarelui), sirop de zahăr brun parțial
invertit, sare, aromă, antioxidant , melasă din
trestie de zahăr . Produsul conține gluten . 377 5.7 40 1,80

Cerbona Cerbona
baton cu
ciocolată Fulgi de cereale extrudate (gri s de poru mb, făină
de orez, griș de grâu, pudră de cacao cu conținut
redus de grăsimi, sare, malț de orz,
maltodextrină, pudră de ciocolată 0,4%, miere,
agent de creștere: carbonat de sodiu, sirop de
glucoză fructoză, fulgi de ovă z presati, arahide,
umectant (sorbi tol), stafide, grasime de palmier,
maltodextrina, miere 4,2%, dextrina din g rau
(fibre), bucati de ciocolată 3,3% (zahar, masă de
cacao, pudră de cacao cu conținut redus de
grăsimi. 398 6 20 0.70

13
2.1. Sondaj de opinie

1. Definirea problemei
Cercetarea cer erii, comportamentului consumatorului, ofertei și a prețului pieței a
produsului baton cu fibre .
2. Expunerea ipotezelor
În rândul cosumatorilor români, cota de piață depinde de vărsta și sexul acestora.
Imaginea produsului variază în funcție de marcă, costu l de achiziție, aroma, textura umpluturii
etc.
3. Alegerea tipului de cercetare
Se va efectua o cercetare descriptivă.
4. Conceperea proiectului cercetării
a. Definirea obiectivelor cercetării
 gradul de răspândire a produsului pe piață (nr.de cons.într -un interv al de timp)
 gradul de pătrundere a produsului în consum (mărimea mediea unei
cumpărături și frecvența de cumpărare)
 imaginea produsului în rândul consumatorilor (asocieri, nevoi satisfăcute)
 notorietatea mărcilor

b. Stabilirea etapelor cercetării
 Stabilir ea obiectivelor și alegerea tipurilor de întrebări(preformate și scale de
atitudine)
 Elaborarea chestionarului
 Răspândirea chestionarului (culegerea datelor)
 Prelucrarea informațiilor
 Raportul final

5. Culegerea informațiilor
Realizarea unui sondaj onlin e

14
Studiu privind consumul de batoane cu fibre

Obiectivele studiului :
 identificarea profilului cumpărătorului debatoane cu fibre;
 determinarea criteriilor care stau la baza alegerii și cumpărării batoanelor cu fibre;
 determinarea notorietății mărcilor de batoane cu fibre.

Populația țintă :
Totalitatea persoanelor indiferent de vârstă, care în ultimele luni au cumpărat batoane
cu fibre.

Metoda de eșantionare
Online, rezultatul fiind prezentat sub forma de grafic . În aplicarea acestei metode se
pleacă de la caracteristicile cunoscute ale populației țintă(de exemplu repartiția pe vârste, sex
etc.). Se construiește apoi un eșantion respectând aceste caracteristici în valoare relativă.
Alegerea persoanelor ce urmează a fi interogate este lăsată la latitudi nea anchetatorului, care
va respecta cotele.

Dimensiunea eșantionului
Variază mai ales în funcție de pragul de încredere și de eroarea acceptată. În
practică, dacă pragul de încredere este de 95% și eroarea acceptată de + / – 5%, dimen siunea
eșantionu lui va fi de 10 persoane.

Chestionarul utilizat
Chestionarul reprezintă unul din cele mai importante elemente ale unui studiu de piață.
Pentru studiul meu, s -a utilizat următorul chestionar:

Bună ziua! Efectuăm un studiu referitor la cererea și consumul de batoane cu fibre pe
piața românească.Vă mulțumim pentru timpul acordat!

15

16

17

18

19
3. Obținerea produsului dulce inovativ cu conținut ridicat de fibre

3.1. Conceputul care stă la baza dezvoltării produsului inovativ

Pentru re alizarea proiectului de diplomă, am ales să obțin un produs care nu se mai
găsește pe piață, aceasta fiind și o provocare pentru mine.
Am ales batonul de sf eclă deoarece sfecla este bogata în vitamine care ajută la buna
funcț ionare a organismului . Printr e ele, vitaminele A, C, E, B1, B2, B2, C, acid folic dar și
fibre, magneziu, fier, cupru si fosfor . Sfecla roș ie are cea mai mare cantitate de vitamina
K con ținută de o legumă .
Deoarece sfecla nu este foarte agreată de copii m -am gândit să realizez un prod us cu
sfeclă care poate fi perceput ca și un desert și poate atrage atât prin culoare, cât și prin gust.
Făina de cocos am ales -o în special pentru ca nu conține gluten spre deosebire de alte
tipuri de făină (grâu,orz,ovăz,secara) și este bogată în fibre .
Pentru a adauga batonului de sfeclă și un gust dulce și aromat am ales să folosesc
dulceață de zmeură .
Rețeta de fabricație pentru 100 kg
 60 kg/sfeclă mărunțită
 30kg/făină de cocos
 10kg/dulceață de zmeură

3.2.Descrierea schemei tehnologice

Recepție cantitativă si calitativă

Recepția cantitativă constă :
 Cântarirea sfeclei,făinii și dulceței de zmeură ;
 Depozitarea materiilor prime la locurile speciale amenajate ;
 Recepția calitativă constă în verificarea indicilor de calitate ai sfeclei ;
 Gradul de deteriorare ;
 Conținutul de impurități ;
 Conținutul maxim admis de impurități este de 3%.

20

Depozitarea
Depozitarea materiilor prime trebuie facută în condiții optime pentru a evita
contaminarea microbiană și modificarea proprietăților fizico -chimice precum și a
proprietăților nutritive. În acest caz materiile prime vor fi depozitate în încaperi special
amenajate, protejate de rozătoare, insecte și alți dăunători care pot afecta produsele.Spațiile
trebuie să fie dotate cu aparatura necesară pentru a asigura condițiile necesare
(temperatură,umiditate,ventilație) .
În spațiile de depozitare, materiile prime se vor așeza în așa fel încât să rămână
distanța între ele pentru a avea o buna ventilație și accesul persoanelor să fie cât mai ușor.Nu
se vor introduce produse cu ambalaje degradate sau murdare care nu corespund normelor de
igiena deoarece acestea pot cons titui surse de contaminare.

Cernerea
Cernerea făinii de cocos se realizeaza pentru a elimina eventualele impurități care au
pătruns în făină dupa macinare.Pentru cernere se poate folosi cernatorul -centrifugal sau
cernatorul -vibrator.

Dozarea
Operația de dozare a materialelor solide se realizează prin dozarea gravimetrica
deoarece în industria alimentara se întalnesc produse cu densitate volumetrica diferită .La
operația de dozare se întalnesc doua tipuri de dozatoare cu funcționare discontinuă sau în flux
continuu.

Amestecarea
Prin amestecare se urmărește obținerea unui amestec consistent.
Materiile prime dozate sunt introduse într -un amestecător care are drept scop o
distribuție uniformă a componentelor în amestec. Consistența fazelor grase are o mare
influență asupra gradului de amestecare, dar și asupra prelucrării anterioare. (Mironescu,
2014).

Turnare forme
Dupa obținerea amestecului, acesta se toarna în forme și se pune la răcit.

21
Răcire
Operația de răcire se face la temperatura de 3 -5 ° timp de 20 min

Demulare
Dupa procesul de răcire se realizează operația demularii batoanelor din forme.Acesta
operație este una mai dificilă deoarece în timpul demularii se pot produce diferite incidente
care duc la deteriorarea produsului.

Ambalarea individuală
Pentru asigurarea protecției și împiedicarea factorilor exteriori care pot atenta asupra
integrității produselor, acestea sunt ambalate individual (ambalaj de prezentare și desfacere).
În general, ambalajul are o deosebită importanță în atragerea consumatoril or atât prin aspect,
cât și prin informațiile oferite despre produs.
Alegerea materialului pentru ambalare se face pe baza mai multor criterii:
 Compoziția produsului ambalat;
 Condițiile de păstrare;
 Termenul de valabilitate;
 Conținutul biochimic al produsu lui ambalat.
De asemenea, materialele dispuse ambalarii trebuie să respecte următoarele cerințe:
 Să nu fie toxice;
 Să aibă formă și aspect atractiv;
 Să fie impermeabil la vapori de apă și gaze;
 Să nu prezinte miros și gust străin.

Ambalarea în cutii
Dupa operația de ambalare individuală, batoanele sunt așezate în cutii după care
depozitate. Ambalarea în cutii de carton reprezintă 5 -14% din greutatea totală a lotului, fiind o
metodă utilizată în facilitatea transportului către punctele de comercializare.

Depozitarea
Spațiile unde se depozitează produsele ambalate trebuie să fie păstrate în permanență
curate și dezinfectate. Batoanele se depozitează pentru maxim 3 zile la temperatura de 3 -5°C,
cu o umiditate relativă a aerului de 70 -75%. În depozit, produsul finit este așezat pe grătare de
lemn (paleți), acestea având dimensiunea de 800 x 1200 mm2

22
Schema tehnologică de obținerea batonului dulce pe bază de fibre este pre zentată în figura 1.

Figura 1. Schema tehnologică la obținerea batonului dulce pe ba ză de fibre.

FĂINĂ DE COCOS DULCEAȚĂ DE ZMEURĂ SFECLA MĂRUNȚITĂ
R.C.C R.C.C R.C.C

Depozitare
(10°C/30 zile) Depozitare
(7-14°C/ 30 zile) Depozitare
(0-5°C/30 zile)
Cernere
Dozare Dozare Dozare
Amestecare
Turnare forme
Răcire (0-3°C/ 20 min)
Ambalare individuală
Ambalare în cutii
Demulare
Depozita re în cutii
(3-5°C/max 3 zile)

23
3.3. Caracterizarea fizico -chimică a produsului

Calitatea produselor alimentare este conferită de ansamblul însușirilor fizice, chimice,
organol eptice, tehnologice și proprii ale produselor și dobîndite prin procesele de prelucrare.
Principalele proprietăți ale mărfurilor alimentare sunt: organoleptice (psiho – senzoriale),
fizice, chimice, tehnologice, biologice, estetice.

3.3.1. Determinarea umidității prin uscare la etuvă

Princip iul metodei
Produsul analizat este supus uscării după care se determină pie rderea de masă la
uscarea prin cântărirea produsului înainte si după uscare.Aceasta pierdere de masă raportată la
100 g produs umed este considerată umiditate.

Materiale
Nisip de m are granulație de 0,1 -0,5 mm.
Mod de lucru:
Cântărire creuzet (la balanța analitică cu precizie 0,0001)

Cântărire creuzet cu probă

Calcinare pe flacără

Calcinare la cuptor (550 -600° C)

Răcire în exicator(30 minute )
Formula de calcul:
Umiditatea produsului se calculeaza cu relația:
W= g1−g2
g1−g0×100
În care :
g1=masa fiolei cu probă înainte de uscare,în g;
g2=masa fiolei cu probă după uscare,în g;
g0=masa fiolei goale,în g.

24
Rezultate obtinute:
Proba 1
g1= 27,658 1
g2=27,5275
g0=25,6495

W= g1−g2
g1−g0×100 =27,6581 −27,5275
27,6581 −25,6495×100 =6,5% substanță uscată

Proba 2
g1=13,2155
g2=13,1238
g0=11,1139

W= g1−g2
g1−g0×100=13,2155 −13,1238
13,2155 −11,1139×100 =4,1% substanță uscată

3.3.2. Determinarea conți nutului de zahăr total

Mod de lucru:
Cântărire probă

Dizolvare apă caldă

Trecere în balon cotat (100 ml )

Introducere balon în baia de apă (60°C)

Scoatere balon din baia de apă

Pregătire reactiv precipitare (5 ml sulf at de zinc, 5 ml hidroxid de sodiu )

Aducere balon la semn

25
Trecere filtrate în balon (100 ml )

Adăugare metiloranj

Neutralizare cu HCl (0,5% n)

Încălzire baie de apă (80°C)

Răcire balon (16 -18°C)

Neutralizare HCl cu NaOH (30% în prezența metiloranj -ului, până la viraj roz)

Aducere la semn cu apă distilată

Omogenizare

Calculul diluțiilor pentru zahărul total este prezentat în Fig.2.

Fig.2 Calculul diluțiilor pentru zahă rul total

Rezultate obținute
𝑍𝑇=𝑉∗250 ∗200
5,060 ∗100 ∗1000
V= 16,7 ml
ZT= 1,65 ml
5,060 250
100 200
10 V

26

3.3.3. Determinarea conținutului de zahăr reducator

Modul de lucru
Se face în mod curent prin metoda iodometrică ( metoda Luff – Schoorl ). Soluția Luff
se obține astfel : se dizolvă 50 g acid citric în 50 ml apă distil ată și 143,7 g carbonat de sodiu
anhidru în 350 ml apă caldă. Cele două soluții se trec cantitativ într -un balon cotat de 1000 ml,
la care se adaugă și o soluție de 25 g sulfat de cupru în 100 ml apă, apoi se aduce conținutul
balonului la semn cu apă distil ată. Soluția se lasă în repaus două ore, după care se filtr ează.
Se cântărește la balanța analitică o cantitate din produsul mojarat, astfel în cât soluția
obținută să conțină circa 1g zahăr. Proba cântărită se dizolvă în apă caldă la 65șC, într-un
balon cotat de 200 ml, iar după răcire se aduce conținutul balonului la semn cu apă distil ată .
Pentru determinarea zahărului reducător, într-un vas Erlenmeyer se pun 25 ml soluție
de analizat, 25 ml soluție Luff și câteva bucățele de porțelan poros. Se aduce la fierbere
conținutul vasului în 2 min. și apoi se fierbe încet timp de 10 min. Soluția trebuie să rămână
albastră ; în caz contrar, proba conține p rea mult zahăr și se va l ua o cantit ate mai mică din
soluția de anali zat. Se răcește imediat vasul sub un curent de apă și se adaugă 10 ml soluție
iodură de potasiu 30% și 25 ml soluție acid sulfuric 20%. Se titrează cu soluție de tiosul fat de
sodiu 0,1n, până la obțin erea unei colorații galben – pai. După aceea se adaugă ca indicator 1
ml soluție de amidon 1% și se continuă titrarea până la dispariția colorației albastre. Se execută
și o probă – martor, în aceleași condiții, folosind 25 ml apă distil ată.
Pentru a calcula cantitatea de zahăr reducător se scade din volumul soluți ei de tiosulf at
folosit în cazul probei – martor volumul întrebuinț at pentru titrarea probei de analizat. Din
tabele se citește cantitatea de zahăr corespunzătoare numărului de ml soluție tiosulf at de sodiu.

Schema de lucru
Adaugare 10 ml filtrat( preparat la hidroliza zaharozei )

Adaugare apa distilata (15ml)

Atașare refrigerent cu reflux

27

Fierbere sol uție (10 min)

Răcire pe baie de apă

Adăugare iodură de potasiu (3g)

Adăugare acid s ulfuric (25 ml ,4n)

Titrare cu tiosulfat până la obț inerea culorii galben pai (0,1n)

Adăugare amidon (2 -3 ml)

Titrare până la dispariț ia culorii albastre

Calculul diluțiilor pentru zahărul reducător este prezentat în Fig.3.

Fig.3 . Calculul diluții lor pentru z ahărul reducător

5,060 250
10 V

28
Rezultate obținute
𝑍𝑅=𝑉∗250
5,060 ∗10∗1000∗100

V= 24,7 ml
ZR =12,20 ml

3.3.4. Detrminarea conținutului de cenușă totală

Principiul metodei
Pentru determinarea cenușii totale, se face o calcinare simplă a p robei. Pentru
calcinare proba trebuie să aibă un conținut de umiditate redus. Dacă produsul este umed se
face întâi uscarea la etuvă sau pe baie de apă, la 90 -100°C.
Calcinarea are loc în două etape. În prima etapă calcinarea se face la flacără până la
oxidarea completă a carbonului, iar în a doua etapă calcinarea se continuă într -un cuptor de
calcinare la 550 -600°C.

Modul de lucru
Mărunțire probă

Cântărire fiolă (la balanța analitică cu precizie 0,0001)

Cântărire fiolă cu probă

Închidere fiolă

Introducere în etuvă (105°C , 4h)

Scoatere din etuvă

Introducere în exicator

Cântărire

29
Uscare (30minute )

Răcire în exicator

Cântărire

Formula de calcul
𝐶=𝑔1−𝑔0
g ·100

Unde :
g1 = masa creuzetului cu cenușă;
g0 = masa creuzetului gol ;
g = masa probei luată în analiză.

Rezultate obtinute: 𝐶=17,2663 −14,5303
2,05 ·100 C=1,334% cenușă

3.3.5. Determinarea acidității

Principiul metodei
Aciditatea produselor zaharoase se determină prin titrarea cu o soluție de hidroxid a
unui extract apos obținut din produsul analizat. Punctul de echivalență pentru produsele căror
culoare nu împiedică aceasta se face cu ajutorul unui indicator, care se alege în funcție de
compoziția amestecului ce trebuie titrat.
Un aspect important legat de aciditate este modul în care se exprimă rezultatul. Astfel
aciditatea poate fi exprimată în grade de aciditate sau în con centrație procentuală dintr -un
anumit acid.

Mod de lucru:
Cântărire probă (b .a cu precizie 0,01 )

Amestecare cu apă distilată

Agitare

30
Fierbere

Menținere (10 minute )

Completare cantitate de apă până la 100g

Omogenizare probă

Filtrare pe vată

Se extrage 50 ml din filtrat

Trecere în vas conic

Adăugare fenolftaleină(1%)

Titrare (N aOH , 0,1 %)

Formula de calcul :
𝐴=10 ·V ·K
g

Unde:
A: aciditatea exprimată în grade de aciditate la cm 3/100g;
V: volumul de NaOH folosit la t itrare în cm3 ( 10 cm 3);
K: factorul soluției utilizate la titrare;
g : masa probei luate în analiză, g.

Rezultate obtinute
𝐴=10 ·0,1 ·1
5 ̇20

A=4 cm 3/100g

31
4. Bilanțul de materiale
4.1. Abrevierile folosite la realizarea bilanțului masic

Abrevierile fo losite la realizarea bilanțului masic se regasesc în Tabelul 2.
Tabelul 2. Abrevierile folosite la realizarea bilanțului masic
Denumire Simbol
Baton ambalat în cutii Bac
Baton depozitat în cutii Bdc
Pierderi la depozitare pdep
Baton ambalat individua l Bai
Pierderi ambalare în cutii pac
Baton demulat Bd
Pierderi ambalare individuala pai
Baton răcit Br
Pierderi la demulare pd
Baton turnat in forme Btf
Pierderi la răcire pr
Amestecare A
Pierderi la turnarea în forme ptf
Faina de cocos dozată Fcdo
Dulceață de zmeură dozată Dzdo
Sfecla mărunțită dozată Smdo
Pierderi amestecare pa
Făina de cocos cernută Fcc
Pierderi la dozare pdo
Făina de cocos depozitată Fcdep
Pierderi la cernere pc
Făina de cocos recepționată calitativ și cantitativ Fcrcc
Dulceață de zmeură depozitată Dzdep
Dulceață de zmeură recepționată calitativ și cantitativ Dzrcc
Sfecla marunțită depozitată Smdep
Sfecla marunțită recepționată calitativ și cantitativ Smrcc

32
4.2.Bilanțul masic pe operații

Bilanțul masic pe operații se realizează pornind de la ultima operație (Depozitarea).

1.Depozitare

Bac =Bdc +pdep
pdep =p
100×Bac
Bac =Bdc +p
100×Bac
Bac −p
100×Bac =Bdc
Bac (1−p
100)=Bdc
Bdc =Bdc
1−p
100

2.Ambalare în cutii

Bai =Bac +pac
pac =p
100×Bai
Bai =Bac +p
100×Bai
Bai−p
100×Bai=Bac
Bai(1−p
100)=Bac
Bai =Bac
1−p
100

3.Ambalare individuală

Bd=Bai+pai
pai=p
100×Bd

33
Bd=Bai×p
100×Bd
Bd−p
100×Bd=Bai
Bd(1−p
100)=Bai
Bd=Bai
1−p
100

4.Demulare

Br=Bd+pd
pd=p
100×Br
Br=Bd+p
100×Br
Br−p
100×Br=Bd
Br(1−p
100)=Bd

Br=Bd
1−p
100

5.Răcire

Btf=Br+pu
pu=p
100×Btf
Btf=Br+p
100×Btf
Btf−p
100×Btf=Br
Btf(1−p
100)=Br
Btf=Br
1−p
100

34
6.Turnare în forme

A=Btf+ptf
ptf=p
100×A
A=Btf+p
100×A
A−p
100×A=Btf
A(1−P
100)=Btf
A=Btf
1−p
100

7.Amestecare

Fcdo +Dzdo +Smdo =A+pa
pa=p
100×(Fcdo +Dzdo +Smdo )
Fcdo =a
100×A
Dzdo =b
100×A
Smdo =c
100×A

8.Făina de cocos .Dozare

Fcc =Fcd +pdo
pdo =p
100×Fcc
Fcc =Fcd +p
100×Fcc
Fcc−p
100×Fcc =Fcd
Fcc(1−p
100)=Fcd
Fcc =Fcd
1−p
100

35
9.Făina de cocos. Cernere

Fcdep =Fcc+pc
pc=p
100×Fcdep
Fcdep =Fcc+p
100×Fcdep
Fcdep −p
100×Fcdep =Fcc
Fcdep (1−p
100)=Fcc
Fcdep =Fcc
1−p
100

10.Făina de cocos. Depozitare

Fcrcc =Fcdep +pdep
pdep =p
100×Fcrcc
Fcrcc =Fcdep +p
100×Fcrcc
Fcrcc −p
100×Fcrcc =Fcdep
Fcrcc (1−p
100)=Fcdep
Fcrcc =Fcdep
1−p
100

12.Dulceață de zmeură. Dozare

Dzdep =Dzdo +pdo
pdo =p
100×Dzdep
Dzdep =Dzdo +p
100×Dzdep
Dzdep −p
100×Dzdep =Dzdo
Dzdep (1−p
100)=Dzdo

36
Dzdep =Dzdo
1−p
100

13.Dulc eță de zmeură. Depozitare

Dzrcc =Dzdep +pdep
pdep =p
100×Dzrcc
Dzrcc =Dzdep +p
100×Dzrcc
Dzrcc −p
100×Dzrcc =Dzdep
Dzrcc (1−p
100)=Dzdep
Dzrcc =Dzdep
1−p
100

14.Sfecla marunțită. Dozare

Smdep =Smdo +pdo
pdo =p
100×Smdep
Smdep =Smdo +p
100×Smdep
Smdep −p
100×Smdep =Smdo
Smdep (1−p
100)=Smdo
Smdep =Smdo
1−p
100

15.Sfecla marunțită. Depozitare

Smrcc =Smdep +pdep
pdep =p
100×Smrcc
Smrcc =Smdep +p
100×Smrcc

37
Smrcc −p
100×Smrcc =Smdep
Smrcc (1−p
100)=Smdep
Smrcc =Smdep
1−p
100

4.3. Bilanțul masic t abelar

Bilanțul masic reprezintă un calcul matematic ce are ca scop stabilirea cantitățiilor
care intră și ies dintr -o operație, astfel încât să se poată calcula necesarul de materii prime și
materii auxiliare, dar și să se poată stabili consumurile speci fice.
Valorile se regăsesc sub formă tabelară, reprezintă cantitățiile de materiale necesare și
a pierderilor aferente obținerii unei cantități de 25g. Aceste valori au rezultat în urma
calculelor efectuate în bilanțul masic tabelar prezentat în Tabelul 3.
Bilanțul masic tabelar a fost realizat în programul Excel. Calculele bilanțului masic se
regăsesc în Tabelul 3.

38

Tabelul 3. Bilanțul masic tabelar

Materiale
intrate Simbol % Cantitate, kg Total
materiale
intrate Operația Materiale ieșite Simbol % Cantitate,
kg Total
materiale
ieșite
Baton
ambalat
in cutii Bac 100,2004 100,2004 DEPOZITARE Baton depozitat in
cutii Bdc 100,0000
100,2004
pierderi la depozitare pdep 0,2 0,2004
Baton
ambalat
individual Bai 100,3007 100,3007 AMBALARE
CUTII Baton ambalat în
cutii Bac 100,2004
100,3007 pierderi la ambalare
cutii pamc 0,1 0,1003
Baton
demulat Bd 100,4011 100,4011 AMBALARE
INDIVIDUALĂ Baton ambalat
individual Bai 100,3007
100,4011 pierderi la ambalare
individuala pami 0,1 0,1004
Baton
răcit Br 100,5016 100,5016 DEMULARE Baton demulat Bd 100,4011
100,5016 pierderi la demulare pd 0,1 0,1005
Baton
turnat în
forme Btf 100,6022 100,6022 RĂCIRE Baton răcit Br 100,5016 100,6022
pierderi la răcire pr 0,1 0,1006
Amestec A 100,8038 100,8038 TURNARE ÎN
FORME Baton turnat în forme Btf 100,6022 100,8038
pierderi la turnare ptf 0,2 0,2016

39
Făina de cocos dozată Fcdo 30 30,2411
100,8038 AMESTECARE Amestec A 100,8038
100,803 8 Dulceață de zmeură
dozată Dzdo 10 10,0804
pierderi la
amestecare pa 0 0,0000
Sfeclă marunțită dozată Smdo 60 60,4823
Făina de cocos cernută Fcc 30,2714 30,2714 DOZARE Făina de cocos
dozată Fcdo 30,2411 30,2714
pierderi la dozare pdo 0,1 0,0303
Făina de cocos
depozitată Fcdep 30,3017 30,3017 CERNERE Făina de cocos
cernută Fcc 30,2714 30,3017
pierderi la cernere pc 0,1 0,0303

Făina de cocos
recepționată cal. și cant. Fcrcc 30,3320 30,3320 DEPOZITARE Făina de cocos
depozitată Fcdep 30,3017
30,3320 pierderi la
depozitare pdep 0,1 0,0303
Dulceață de zmeură
depozitată Dzdep 10,0905 10,0905 DOZARE Dulceață de zmeură
dozată Dzdo 10,0804 10,0905
pierderi la dozare pdo 0,1 0,0101
Dulceață de zmeură
recepționată cal. și cant. Dzrrc 10,1006 10,1006 DEPOZITARE Dulceață de zmeură
depozitată Dzdep 10,0905
10,1006
pierderi la
depozitare pdep 0,1 0,0101
Sfeclă marunțită
depozitată Smdep 60,5428 60,5428 DOZARE Sfeclă marunțită
dozată Smdo 60,4823 60,5428
pierderi la dozare pdo 0,1 0,0605
Sfeclă marunțită
recepționată cal. și cant. Smrcc
60,6034 60,6034 DEPOZITARE Sfeclă marunțită
depozitată Smdep 60,5428 60,6034 pierderi la
depozitare pdep 0,1 0,0606

40
4.4.Consumuri specifice

În tabelul 4 sunt date consumurile specifice ale materiilor prime.

𝐶𝑠=Mp
Pf∗100
Unde:
Cs-Consum specific
Mp-Masa Produsului
Pf- Produsul finit

𝐹ă𝑖𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑐𝑜𝑠 =30,2411
100 ,8038∗100 =29,9999

𝑆𝑓𝑒𝑐𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑢𝑛 ț𝑖𝑡ă=60,4823
100 ,8038∗100 =60,0000

𝐷𝑢𝑙𝑐𝑒𝑎 ță 𝑑𝑒 𝑧𝑚𝑒𝑢𝑟 ă =10,0804
100 ,8038∗100 =10,0000

Tabel 4. Consumuri Specifice
Nr.
Crt. Materie primă Consumul
100kg/produs Consumul
1t/produs
1 Făina de cocos 29.9999 2999,9999
2 Sfeclă marunțită 60,0000 6000,0000
3 Dulceață de zmeură 10,0000 1000,0000

41
5. Controlul pe faze de fabricație

Tabelul 5 prezintă controlul pe faze de fabricație.
Operația tehnologică Produsul Indicatorii d e calitate Frecvență inspecție Metodă Normativ conform
STAS 110
Recepție calitativă și
cantitativă Făina de cocos Conținutul de impurități
Conținutul de umiditate
Caracteristici senzoriale
Aciditate
Conținut de cenușă La recepția fiecărui lot Cernere
Uscare
Analiză senzorială
Titrare
Calcinare
Sfeclă marunțită Caracteristici senzoriale
Conșinut de umiditate
Uniformitate La recepția fiecarui lot Analiză senzorială
Uscare
Cernere
Dulceață de zmeură Caracteristici senzoriale
Conținut de fruct
Grad de impurități
Aciditate La recepția fiecarui lot Analiză senzorială
Cântărire
Cernere
Titrare
Depozitare 1 Depozite Temperatură
Umiditate Zilnic Termometru
Uscare

42
Cernere Dispozitiv de cernere Conținut de impurități Zilnic Cernere
Dozare Dispozitiv de dozare Cantitatea dozată La fiecare șarjă
Amestecare Amestec Caracteristici senzoriale
Conținut de substanță
uscată
Densitate
La fiecare șarjă Analiză senzorială
Uscare

Turnare Amestec Caracteristici senzoriale
Gramajul La fiecare șarjă Analiza se nzorială
Cântărire
Răcire Produs Temperatură La fiecare șarjă Termometru
Demulare Produs Număr de bucați întregi,
bucați defecte La fiecre șarjă Analiză senzorială
Ambalare individuală Produs în ambalaj Controlul ambalării și
marcării La fiecare șarj ă
Ambalaj Integritatea La fiecre șarja Vizuală
Ambalare în cutii Produs ambalat în
cutii Controlul ambalării și
marcării La fiecare șarjă
Cutii Integritatea Vizuală
Depozitare 2 Produs finit Condiții de depozitare La fiecare șarjă

43

6. Alegerea și dimensionarea utilajelor

Cernător făină Matas
(http://www.castgrup.ro/15 -1-53-cernator -faina -matas.htm )

Fig.4 Cernă tor făină Matas

Descriere utilaj

 Făina pusa în cuvă este transferată că tre camera de cernere cu ajutorul unui
sistem spiral ă;
 Făina cernută este transf erată către mașina de frămâ ntare a aluatului ;
 Funcționează silenț ios;
 Capacitate de cernere : 100 kg la fiecare 5 min.

Caracteristici cernător

 Capabil să elimine toate impuritățile și este s pecial proiectat astfel încât să
oxigeneze făina;
 Montat pe roț i cu un dispozitiv de închidere, echipat cu un sistem de ieșire
rotativ;
 Poate fi inspectată din ambele părți;

44
Date tehnice

Tabelul 6 .
Denumire produs Cernător făină Matas
Unitate de măsură
Înălțime cm 136
Lungime cm 100
Lățime cm 70
Greutate netă kg 150
Putere motor kW 0,50
Tip Trifazic

Dozator volumetric semiautomatic DVS1
(https://www.bizoo.ro/firma/damartrading/vanzare/9131887/dozator –
volumetric -semiautomatic -dvs1 )

Fig.5 Dozator volumetric semiautomatic DVS1

45
Descriere:
Mașina pentru dozarea și umplerea produselor dense și semidense î n recipient de sticl ă
sau metalice, pentru producț ii mici.
Cilindrul pneumatic cu dublu efect, prevă zut cu un piston d e dozare cu cursă
predeterminată, aspiră produsul d in bazin și îl împinge î n recipient p rin intermediul valvei de
deviaț ie.
Cantitatea de produs dozată pleacă de la un minim de 50 cc ș i ajunge la un maxim de 1000 cc
și se programeaza cu o rotiță specială .
Mașina este aptă să lucreze mai multe formate de di verse dimensiuni.
Construită din oț el inox exceptând anumite părț i, care sunt construite din material a pte pentru
o funcț ionare corectă .
Caracteristici constructive:
 Bazament cu structura de susținere din oțel carbon, acoperit în întregime cu
oțel inox;
 Dozatorul este format din doi cilindri coaxiali cu pistoane (unul pneumatic și
unul pentru produs) și o valvă de deviație.
 Bazin pentru produs, lăcuit tip oglindă la interior, prevăzut cu un control de
nivel și dispozitiv de oprire a mașinii în cazul în c are lipsește produs;
 Plan de susținere a recipientelor reglabil în înălțime;
 Tablou electric de comandă din oțel inox.

Date tehnice :

Tabelul 7.
Denumire utilaj Dozator volumetric semiautomatic DVS1
Unitate de măsură
Putere instalată kW 0,18
Lungime mm 1.150
Lățime mm 800

46
Malaxor universal cu vacuum
(http://www.stelas.ro/index.php/products/detalii/ro/Malaxor%20 –
%20tumbler%20cu %20vacuum%20si%20racire%20ESK220/40 )

Fig.6 Malaxor universal cu vacuum
Descriere:
Malaxoarele universale cu vacuum sunt instalații destinate producției industriale a
produselor alimentare. Permit a mestecarea atentă a produsului în vacuum cu ajutorul sensului
dirijat de rotire a amestecătoarelor.
Malaxoarele universale cu vacuum sunt echipate cu amestecătoare tip șnec sau palete.
Malaxoarele universale cu vacuum se remarcă printr -o construcție masiv ă, care îndeplinește
toate cerințele de igienă și fiabilitate. Formele rotunjite și suprafețele lustruite permit o
curățire optimă. Toate elementele de comandă sunt în câmpul vizual al deservirii, cu acces
simplu.
Date tehnice :
Tabelul 8.

Volum(dm3) 1100
Doza maxi ma (kg) 800
Turaț ia amestecatoarelor (rot/min) 0-36
Putere totala (kW) 14
Masa 1600
Tensiune de comandă 24 V AC

47

Mașină de turnat forme
(http://www.cr eeaza.com/afaceri/agricultura/MASINI -SI-UTILAJE -PENTRU –
OBTIN493.php )

Fig.7 Mașină turnat forme

Părți componente:
1-transportor pentru forme cu produs intarit;
2-forme;
3-răsturnător de forme;
4-jgheab oscilant in plan transversal;
5, 16, 23 -ventilator;
6-transportator pentru forme goale;
7, 10, 11, 12 -perii de îndepărtare a impurităților de pe forme;
8-elevator cu cupe;
9-dozator;
13-transportor de forme;
14-pârghii de batere;
15-cap de imprimare;
17, 19 -transportoare;
18-dispozitive de t urnare;
20 – 22-perii;
23-redler transportor;
25, 28 -site;
27-scut.

48

Descriere:
Utilajul se prezintă sub forma unui agregat acționat electric, format din rezervor de
alimentare cu materii prime și doi cilindri răciți cu manta cu apă, primul pentru o pr imă răcire
a produsului format care este deplasat cu un șnec în cilindrul bătător cu ax cu palete montate
elicoidal care provoacă o batere a materiilor componente.
Formele cu produs întărit se așează manual pe transportorul (1) care le deplasează la
răstur nătorul (3), masa de produs căzând în jgheabul oscilant (4 ) și se descarcă pe rama cu sită
(28) care execută o puternică mișcare oscilatorie. În continuare, batoanele cad pe banda
transversală (21) care le transportă în afara mașinii. După răsturnare, form ele sunt trecute de
transportorul (6) la umplere. Deasupra transportorului (13) se găsește dispozitivul de
imprimarea (15) care este sincronizat cu transportorul (13) în așa fel încât în momentul când
forma a ajuns complet sub acest dispozitiv, transportor ul (13) se oprește. Forma este preluată
în continuare de transportorul (17), și (19) . După ce toate alveolele au fost umplute, forma
este transportată către mașina de ambalat.

Masina de ambalat in Flow Pack pentru trei sigilari ce realizeaza un pachet t ip "perna"
http://www.ulmapackaging.ro/masini -de-ambalat/flow -pack -hffs/atlanta -hi-tech)

Fig.8 Masina de ambalat in Flow Pack pentru trei sigilari ce realize aza un pachet tip
"perna"

49

Descriere:
Modelul Atlanta Hi -Tech este modelul cu cea mai ava nsata tehnologie din gama de
mașini de ambalat orizontale, avâ nd incoporat un sistem de control electro nic multi -axe care
sincronizează principalele mișcă ri ale celor trei axe principale ale maș inii.
Acest control electronic ofera mașinii versatilitate ș i fiabilitate la schimbarile de
produs, precum și o dinamică optimă în mișcările mașinii. Aceasta tehnologie împreuna cu
fiabilitatea si desingul ergonomic, facil itarea curățirii și igienizării, permit obținerea celui mai
mare randament. Atlanta Hi -Tech oferă posibilitatea incorporării unei largi varietății de
alimentatoare automate și semi -automate.

Opționale Principale :

 Benzi de alimentare de diverse tipuri și lungim i;
 Fotocelula pentru centrarea filmului imprimat;
 Suporți role film cu motor independent;
 Ajustarea motorizată a înălțimii capului de sigilare transversala;
 Display color 12 ” bazat pe PC industrial cu sistem de control al temperaturii integrat;
 Schimb auto mat de suport rola film;
 Diferite sisteme de alimentare automată;
 Mașină cu versiune stânga;
 Versiunea inoxidabilă pentru medii cu umezeală;

Caracteristici Principale:

 Mașină electronică dotată cu trei motoare independente (fălci, role, bandă de
alimenta re) sincronizate prin intermediul unui control electronic multi -axe;
 Construcție în consolă pentru maximă igienă și curățenie a mașinii;
 Accesibilitatea la elementelemecanice și electronice pentru mentenanță;
 Direcție de operare de la stânga la dreapta;
 Fălci de sigilare transversale rotative cu protecție la supraalimentare;
 Trei perechi de role pentru sigilare cu deschidere pneumatică;
 Suport rolă film cu autocentrare cu sistem de frânare;

50
 Bandă de alimentare cu o lungime de 2m;
 Formator de film extensibil ;
 Ajustări ale lungimii pachetului, viteza de tăiere prin intermediulecranului tactil;
 Ecran tactil pentru ajustarea parametrilor mașinii, diagnostic și informații despre starea
mașinii;
 Memorare de parametrii pentru maxim 50 de produse.

Date tehnice :

Tabelul 9.
Mașină de ambalat în Flow -Pack Unitate de măsură
Lățime maximă folie 230 mm
Viteză de ambalare 50-150 pack/min
Grosimea foliei 0.03—0.06 mm
Înălțimea produsului 1-35 mm
Alimentare 220v, 50/60 Hz
Dimensiuni mașină (L*W*H) 4200 x 710 x 1450
Greutate ma șină 700 kg

Elevator cu bandă
(http://www.unionkehlibar.ro/ltransport.htm )

Fig.9 Elevator cu bandă

51

Descriere :
 Elevatorul cu bandă este un utilaj suplimentar, care alimenteaza cu produse
vasul (buncarul) masinii de malaxare;
 Elevatorul este dotat cu un dispozitiv vibrant de alimentare, c are garantează
distribuirea uniformă a produsului în cupe;
 Elevatorul este fabricat di n otel inoxidabil AISI 304.

Date tehnice:

Tabelul 10.
Specificațiile
Model Elevator cu bandă
Construcția Oțel inoxidabil AISI 304
Părțiile componente Dispozitiv vibrant de alimentare și bandă de
susținere cu baraje
Dimensiuni de gabarit (mm) 2600(H)*2000(L)*840(W)
Capacitate 10-30 kg într -un minut
Volumu l coșului de recepție 120 L
Alimentarea 380 V
Putere instalată 550 W

52
Pompa cu roți dințate
(http://www.tapflo.com/site/ro/pages/pompe -cu-roti-dintate)

Fig.10 Pompa cu roți dinț ate

Descriere:

Pompele cu roți dințate sunt folosite î n toate categori ile de producț ii indu striale pentru
transportarea atât a lichidelor vâscoase cât și a celor mai puțin vâ scoase . Pompele noastre cu
roți dințate au o construcție robustă, oferind o înaltă siguranță în funcționare precum și o
durat a lungă de viață .
Construcția pompelor cu roți dințate Johnson Pump se bazează pe o roată
dințată internă ce pivotează î n interiorul unui rotor mai mare . Pompele cu roți dinț ate sunt
robuste, dau un debit constant, pot pompa atât produse cu vâscozit ate mare cât ș i produse cu
vâscozități reduse, au presiune mare ș i pot fi auto -aspirante .
Pompele cu roți dinț ate se construiesc pentru presiuni între 5 -300 bar și realizează
debite pana la 4000 l/min, la turatii cuprinse intre 1000 -3000 rot/min.

Au urm atoarele avantaje:
 Au cilindree mare la greutăți ș i gabarite mici;
 Au o construcție simplă ;
 Lucrează la presiuni mari.

Dar au ș i dezavantaje ca:
 Au o debitare pulsatorie;

53
 Forțele radiale care se manifestă pe dantură provoacă o încarcare pulsatorie a lagă relor
care conduce la zgomote mari în funcț ionare.

Din punct de vedere funcțional sunt reversibile, însă se utilizează practic doar pe un
singur sens de debitare. Sunt fol osite î n deosebi la pomparea lichidelor vâscoase ca pompe de
ungere și la acționări h idraulice. Sunt puțin sensibile la variația vâscozității lichidului, însă
sunt afectate de prezența impurităților mecanice î n lichidul pompat. Deoarece prin construcț ie
asigură o legatură permanentă între galeria de aspirație și cea de refulare, la aceste mașini
tendinț a de strivire a lichidului cuprins între dinți este înlăturată. Din această cauză se folosesc
destul de des la transferul lichidelor cu conț inut m are de gaze sau de aer dizolvat.

Specificații tehnice
Tabelul 11.
Carcasa: Fontă
Rotor și pinion: Fontă nodulară, oțel inoxidabil
Presiune diferențiala maximă: 16 bari
Temperatura maximă: 300°C
Debit maxim: 130 m3/h
Vâscozitate maximă: 80 000 mPas
Etanșare ax : Etanșare moale cu inele, fără inel de răcire și lubrifiere.

Eleva tor cu cupe

Fig.11 Elevator cu cupe

54

Elevatorul cu cupe Z-Type este folosit pent ru încărcarea buncărelor cu materialele
granulare, fiind ut ilizat în industria farmaceutică, aliment ară, chimică, etc.

Specificații tehni ce:
 este confecționat din oțel ino xidabil 304
 cupele sunt r ealizate din pol ipropilenă aliment ară
 bună funcționare și ușor de operat
 ușor de instalat și în treținut
 putere: 0,75 kW
 voltaj: 220/380 /415 V
 dimensiuni ajust abile.

Bunc ăr

Fig 12.Buncăr

55
Avantaje:
 volum mic;
 gamă de măsu rare largă;
 zgomot redus;
 stabili tate ridicată;
 ușor de curățat și în treținut;
 sistem de control fo arte bun.

Date tehnice:

Model LF-TS-
10 LF-TS-28 LF-TS-38
Capacitate de
alimentare,

L/h 5-50 30-300 50-500
Putere, kW 0,4 0,75 1,1
Precizia de alimentare,
% +- 1 +-0,5 +-0,5
Dimensiuni (L x l x H),
mm 600×27
0x750 1200x540x1330 1200x540x1330

56
7. Calculul depozitelor

8h 249 zile
100 kg/h 800kg/zi 199 200 kg

 Cantitatea de batoane î ntr-un an : 199 200 kg
 Această cantitate de batoane este ambalată î n cutii de 2 kg.
 Numărul de zile lucratoare ale să ptămânii este de 5 zile. Se lucrează într -un schimb pe
zi, un schimb are 8 ore de lucru efectiv.
 Numărul de zile lucrătoare pe an este egal cu numărul total de zile ale anului din care
se scad numărul zilelor libere sărbătorile legale. Prin urmare numărul de zile
lucratoare pe an este 249.
 De asemenea, se stabilește o pauză de masă în conformitate cu Articolul 107, alineatul
1din Codul Muncii, care repr ezintă

Depozitul de ambalaj

 Cutii necesare pe zi (Cg) = 100 buc /zi Cg = cutii goale
 Pierderile de cutii la ambalare de 0.1% (pierderi datorate ruperii cutiilor)
 Ca = Cg -0.1
100 * Cg Ca = 𝐶𝑔
1−0.1
100 = 100
1−0.1
100= 100.1001 cutii/zi
 Rulajul ambalajelor depozitate este de 30 zile. Necesarul de ambalaje pe 30 zile este :
 100.1001 cutii/zi x 30 zile = 3.003,003 cutii/30 zile
 Un bax are 30cutii
 Numă rul de baxuri/palet : 20
 Numă rul de cutii/palet : 600
 Numărul de paleț i necesari = 3.3003 ,003
600=≈5 paleț i
 Paleț ii au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Suprafața utilă : Su = 5 x 0.8 x 1.2 = 4.8 𝑚𝑚2
 Suprafața totală : 𝑆𝑡=𝑆𝑢
∝=4.8
0.8=6𝑚𝑚2

57

Depozitul de materie prima : Făina de cocos

 Materia primă intrata în depozit/zi =30, 3320 kg/30 zile
 Se depozitează pe o durată de 30 zile
 Cantitatea de materie primă depozitată pe 30 zile : 909,96 kg/30 zile
 Un sac are 20 kg
 Numărul de saci necesari : 909 ,96
20=45,498 ≈46 saci
 Pe un palet sunt 10 saci
 Numărul de paleți necesari : 46
10=4.6≅5 paleți
 Paleții au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Suprafața utilă : Su = 5 x 0.8 x 1.2 = 4.8
 Suprafața totală : 𝑆𝑡=𝑆𝑢
∝=4.8
0.8=6𝑚𝑚2

Sfecla Marunțită

 Materia primă intrata î n depozit/zi = 60,5428 kg/30 zile
 Se depozitează pe o dura tă de 30 zile
 Cantitatea de materie primă depozitată pe 30 zile : 1.816,284 kg/30 zile
 Un sac are 20 kg
 Numă rul de saci necesari : 1.816 ,284
20=90,814 ≈46 𝑠𝑎𝑐𝑖
 Pe un palet sunt 10 saci
 Numărul de paleț i necesari : 91
10=9,1≅9 𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑖
 Paleț ii au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Suprafața utilă : Su = 9 x 0.8 x 1.2 = 8,64 𝑚𝑚2
 Suprafața totală : 𝑆𝑡=𝑆𝑢
∝=8,64
0.8=10,8 𝑚𝑚2

Dulceața de zmeură

 Materia primă intrata î n depozit/zi = 10,0905 kg/30 zile
 Se depozitează pe o durată de 30 zile

58
 Cantitatea de materie primă depozitată pe 30 zile : 302,715 kg/30 zile
 Un bidon are 10 kg
 Numarul de bidoane necesare : 302 ,715
10=30,27≈31 𝑏𝑖𝑑𝑜𝑎𝑛𝑒
 Pe un palet sunt 10 bidoane
 Paleții au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Numărul de paleț i nece sari : 31
10=3,1≅3 paleți
 Paleții au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Suprafața utilă : Su = 3 x 0.8 x 1.2 = 2 ,88 𝑚𝑚2
 Suprafața totală : 𝑆𝑡=𝑆𝑢
∝=2,88
0.8=3,6 𝑚𝑚2

Depozit de produs finit

 Produs finit intrat în depozit pe zi : 800 kg/ zi
 Se depozitează pe o perioadă de 3 zile
 Cantitatea de produs finit depozitat pe 3zile este de 2400 kg/3zile
 Cutia are 2 kg
 Numărul de cutii necesare : 2400
2=1200 𝑐𝑢𝑡𝑖𝑖
 Pe un palet sunt 100 cutii
 Paleții au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Număr ul de paleț i necesari : 1200
100=12 paleți
 Paleții au dimensiunile : 800/1200 𝑚𝑚2
 Suprafața utilă : Su = 12 x 0.8 x 1.2 = 11,52 𝑚𝑚2
 Suprafața totală : 𝑆𝑡=𝑆𝑢
∝=11,52
0.8=14,4 𝑚𝑚2

59
8. Calculul economic

8.1.Lista utilajelor teh nologice care necesită montaj

Tabelul 12. Lista utilajelor tehnologice care necesită montaj
Nr.crt. Denumire utilaj Pret de
achizitie
[Ron/buc] Nr.buc Cheltuieli
transport,
[Ron/buc] Cheltuieli/buc,
[Ron] Cheltuieli
totale
[Ron]
1 Transportator –
banda unive rsal 10.000 2 500 10.500 21.000
2 Cernator faina 17.000 1 850 17.850 17.850
3 Dozator 15.000 1 750 15.750 15.750
4 Malaxor universal 18.500 1 925 19.425 19.425
5 Masina turnat
forme 20.000 1 1.000 21.000 21.000
6 Masina de ambalat 25.000 1 1.250 26.250 26.250
7 Elevator cu banda 12.000 1 600 12.600 12.600
8 Total 133.875

Cheltuieli transport : 5% * pret achiziție
Cheltuieli/buc : preț achiziție + cheltuieli transp ort
Cheltuieli totale : nr.buc * cheltuieli transport

8.2. Lista utilajelor tehnologice care nu necesită montaj

Tabel 13. Lista utilajelor tehnologice care nu necesită montaj
Denumire utilaj Necesar Preț de
achiziție
[Ron/buc] Cheltuieli
de transport
[Ron/bu c] Cheltuieli/buc
[Ron] Cheltuieli
totale
[Ron] U.M. Nr.buc.
Cărucioare Buc. 7 300 15 315 2.205
Electrostivuitoare Buc. 1 20.626 1.031,3 21.657,3 21.657,3
Europaleți Buc. 35 60 3 63 2.205
Total 26.067,3

60

8.3. Calculul materiilor prime și auxiliar e

Tabel 14. Calculul materiilor prime și auxiliare

Denumire
materie
primă U.M. Necesar/zi Necesar/an Preț unitar
[Ron] Preț/zi
[Ron] Preț/an
[Ron]
Făină de
cocos kg 30,3320 7.552,668 20 606,64 151.053,36
Sfeclă
mărunțită kg 60,5428 15.075,15 1,5 90,8142 22.612,73
Dulceață
de zmeură kg 10,0905 2.512,5345 12 121,086 30.150,41
Cutii buc 100 24.900 1 100 24.900
Total 918,5402 228.716,5

8.4. Valoarea costului de materiale necesare

Tabel 15. Cheltuieli cu materiale

Nr.crt. Denumire
materiale UM Necesar p e
luna Pret unitar
[Ron] Valoare
totala
1. Etichete Buc. 24.900 0,2 4.980
2. Detergenti Buc. 25 15 375
3. Sapun Buc. 20 3 60
4. Maturi Buc. 5 7 35
5. Galeti menaj Buc. 5 10 50
6. Hartie igienica Buc. 500 1,5 750
7. Total 6.250

61
8.5. Lista consuma torilor de utilități pe energie electrică
Tabel 1 6. Lista consumatorilor de utilități pe energie electrică

Denumire utilaj Bucăți Putere [kW]/h Nr.ore
funcționare Consum total
[kW]
Malaxor 1 2.6 5 13
Elevator 1 1,6 5 8
Pompă cu piston 1 0,8 5 4
Intsa latie turnat 1 2,2 5 11
Cernator faina 1 1,2 5 6
Bandă
transportoare 2 1,2 5 6
Masina de
ambalat 1 3,5 5 17,5
Dozator 1 2,2 5 11
Total 76,5

8.6. Cheltuieli cu dotarea spațiilor anexe
Tabel 17. Cheltuieli cu dotarea spațiilor anexe
Denumirea spaț iului Cheltuieli cu dotare
[Ron] Nr. spații Cheltuieli totale
[Ron]
Vestiare 3.500 2 7.000
Toalete 4.000 2 8.000
Dușuri 2.500 2 5.000
Laborator 50.000 1 50.000
Depozit materii
prime 6.000 3 18.000
Depozit produs finit 6.000 1 6.000
Birouri 6.500 2 13.000
Total 107.000

62
8.7. Calculul capitalului fix

Tabel 12. Calculul capitalului fix
Destinația fondului Valoarea fondului, lei
Valoarea clădirii 1.500.000
Valoarea utilajelor care necesită montaj 133.875
Valoarea utilajelor care nu necesită montaj 26.067,3
Total cheltuieli pentru dotarea anexelor 107.000
Total 1.766.942,3

8.8. Cheltuieli cu personalul

Tabel 1 8. Cheltuieli cu personalul
Nr.crt. Personal Nr.persoane Retributie
lunara/lei Retributie
totala/lei
1. Inginer 1 2.700 2.700
2. Laborant 1 2.000 2.000
3. Mecanic 1 1.700 1.700
4. Electrician 1 1.700 1.700
5. Portar 2 1.600 3.200
6. Muncitori 10 1.650 16.500
7. Responsabil cur ățenie 2 1.500 3.000
14. Total retribuții 30.800

Fondul total de retributie al angajatorului este format din:

 Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) = 5.2% 30.800 x 5.2% = 1.602
 Asigurări Sociale (CAS) = 15.8 % 30.800 x 15.8% = 4.866
 Fondul de Șomaj (CFS) = 0.5% 30.800 x 0.5% = 154
 Concedii și Indemnizații (CCI) = 0.85% 30.800 x 0.85% = 262

63
 Creanțe Salariale (FGPCS) = 0.25% 30.800 x 0.25% = 77
 Fondul de Risc și Accidente (AMBP) = 0.15% 30.800 x 0.15% = 46
 Impozit pe venit = 16% x Venit brut
 Venit brut = Tota l retribuție

Ștatul de plată a l unui angajat :

64
8.9. Calculul cotei de amortizare

Tabel 1 9. Calculul cotei de amortizare
Denumirea utilajului Valoarea Durata de amortizare/
ani Cota de amortizare /
an
Clădire 1.500.000 50 30.000
Dotări clădire ane xe 107.000 20 5.350
Elevator 10.500 10 1.050
Dozator 15.750 15 1.050
Malaxor universal 19.425 10 1.942,5
Masina turnat forme 21.000 10 2.100
Masina de ambalat 26.250 10 2.625
Pompă cu roți dințate 10.000 5 2000
Cernator faina 17.850 15 1.190
Transportator banda 21.000 15 1.400
Total 48.707,5

8.10. Cheltuieli zilnice

Tabel 20. Cheltuieli zilnice
Cheltuieli Valoare zilnică
Consum de utilități 1.711,453
Materii prime și auxiliare 918,540
Materiale 6,250
Personal direct productiv 30,800
Total 2.667,043

Determinarea costului produsului
Cost produs = cheltuieli totale zilnice / cantitate zilnică;
Cheltuieli totale zilnice = 1.711,453 lei

65
Cost produs = 1.711 ,453
800=2,13 lei
Preț produs = cost produs + cota profit (5%)
= 2,13 + 5
100* 2,13 = 2,23 lei ≈ 2,30 lei
Preț produs cu TVA = 2,30 + 19
100 * 2,30 = 2,73lei ≈ 2,80 lei

66
9. Măsuri de protecția muncii

Protecția muncii în țara noastră este o problemă de stat și are ca scop asigurarea celor
mai bune condiții de muncă, prevenirea accidentelor de muncă si a îmbolnăvirilor
profesionale. Obligația și răspunderea pentru aplicarea și respectarea măsurilor de prote cție
amuncii o au cei ce organizează,controlează și conduc procesul de muncă: șefii de secție,
sectoare, ateliere,brigăzi, echipe, iar la nivelul întreprinderii,conducătorul unității(directorul).
Normele de protecția muncii trebuie respectate de către toți oamenii muncii,precum și de către
elevii și studenții în perioada efectuării practicii și a vizitelor cu caracter didactic.
Îmbunătățirea măsurilor de tehnică a securității și de igienă a muncii, apărarea sănătății celor
ce muncesc prin preven irea bolilor profesionale și a accidentelor, reducerea efortului fizic
precum și asigurarea unor condiții speciale pentru cei care lucrează în condiții grele, pentru
munca femeilor și a tineretului reprezintă una din grijile Guvernului țării noastre.
Întreprinderile trebuie să întocmească norme specifice sectoarelor respective care să asigure
prin respectarea lor în condiții de muncă lipsite de periculozitate sau medii de lucru
necorespunzătoare pentru desfășurarea muncii. În industria produselor za haroase au fost
elaborate norme de tehnică securității muncii care an de an au fost îmbunătățite pentru a
răspunde cât mai bine scopului. Pe lângă măsurile de ordin general care se referă la orice
activitate industriala ca organizare de instrunctaje iniția le și periodice a angajaților, realizarea
de mijloace de propagandă vizuală a protecției muncii, organizarea de cabinete de tehnica
securității etc. În aceste norme trebuie să se dea o mare atenție problemelor generate și
specifice sectorului respectiv ca: probleme de ventilație și iluminat, de alimentare cu apa și
îndepartare a rezidurilor, de igiena îincăperilor de producție, măsuri împotriva zgomotului și
trepidațiilor, probleme de microclimat și despre examenul medical la angajări și cel periodic
precum și probleme de educație sanitară etc. Îndeosebi trebuie stabilite reguli de lucru la
diferitele mașini și utilaje care folosesc ca utilități energie electrică, apă fierbinte, abur,
curenți de aer rece sau cald etc. Acești agenți nefolosiți în conformitate cu regulile de
protecție a muncii stabilite pot da naștere la accidente grave, la îmbolnaviri și la pierdere de
bunuri materiale. (NSPM 99)
La normele de protecția muncii în acest sector o deosebită atenție se dă
condițiilor meterologice și influenței lor asupra organismului omenesc.
Prin condițiile meteorologice se înțelege calitățile fizice ale aerului în sălile de
producție care influențează asupra organismului omului și odată cu aceasta asupra procesului
muncii și productivității ei.

67
Parametrii imp ortanți care determină condițiile meteorologice sunt: temperatura,
umiditatea, viteza aerului, radiația termică de la izvoarele de căldură folosite în această
industrie etc. Oricare din parametrii arătați mai sus care nu se mențin în limitele normale
stabi lite pot crea îmbolnăvirea celor ce stau în aceste medii, reducând parțial sau total pentru o
perioada mai lungă sau mai scurtă capacitatea de muncă a persoanei respective. Temperatura
aerului în sălile de producție poate crește datorită eliberării de căld ura de la cuptoare
industriale, uscătoare, rec ipiente, cazane duplicate etc. La o muncă ușoară un muncitor cu
îmbracă minte normală se simte bine la o temperatură de 16 -25o C. Temperatura mediului
înconjurător influențează în primul rând schimbul termic între organism și mediu. (NSPM 99)
În funcție de genul si greutatea muncii îndeplinite eliberarea de căldură a organismu lui
este diferită, astfel un organism în repaus eliberează în 24 ore circa 1700Kcal, un organism
care efectuează o muncă obișnuită eliberează de la 2500 la 3000 Kcal, iar unul suspus la o
muncă grea eliberează peste 6000Kcal.
Cu cât temperatura mediului es te mai ridicată cu atât organismul cedează mai greu la
căldura eliberată în procesul muncii. Când temperatura corpului este mai ridicată decât cea a
aerului înconjurător ( a mediului) atunci schimbul de căldură de la organism la mediu se face
normal și ușo r.Dacă în sala de producție temperatura aerului este 35 o C sau mai mare,
trasferul de căldură de la corp la mediu prin conductibilitate și prin iradiere se oprește și ca
rezultat corpul se supraîncălzește, dând naștere la șocul termic cu toate complicații le sale.
Viteza are o mare influență în reglarea schimbului termic între organism și mediu. O
mare importanță în reglarea termică a organismului o are evaporarea transpirației care în
condiții grele de muncă fizică poate ajunge pănă la 1 – 1,5 l/h.
Pentru acoperirea pierderii de apă din organism din cauza transpirației intense se
recomandă folosirea în toate secțiile calde ale fabricilor de produse zaharoase, apă gazoasă cu
adaos de 0,5% sare de bucătărie. Prin aceasta s -a observat scăderea temperaturii cor pului cu
0,5 – 1 o C, îmbunătățirea pulsului și mai ales acoperirea pierderii de săruri din organism odată
cu transpirația. (NSPM 99)
Umiditatea aerului. Lucrul în săli umede este de asemenea dăunător lucrărilor. Acestea
duce la o scădere a capacității de lucru, a bunei dispoziții și în ultima analiză influențează
negativ sănătatea.
În industria produselor zaharoase, în special în sălile de fierbere, apar medii umede,
datorită unor neetanșeități la diferitele elemente care conduc sau consumă abur, sau dator ită
intrării aerului rece în spațiile încălzite care impreună cu aerul cald formează ceață. În aceste
condiții se înrăutățeste vizibilitatea. Muncitorului îi slăbește capacitatea de orientare,

68
predispunându -l la accidente.Activitatea îndelungată în sălile umede duce la slăbirea
organismului la dureri de cap și predispunându -l la accidente.
Din cele de mai sus, se vede lupta contra umezelii și a ceții în spațiile de producție este
deosebit de importantă și poate fi dusă prin următoarele măsuri:reducerea la m inimum a
neetanșeităților la elementele care conduc sau consumă apa; folosirea ventilației locale de
absorție a vaporilor rezultați de la fiert etc.În lupta contra umidității în sălile de producție,
ventilația este un mijloc deosebit de eficace. Prin folos irea ventilației trebuie înlăturată
posibilitatea de a se crea curenți reci care sunt deosebit de periculoși pentru sănătatea
lucrătorilor aflați în aceste zone. (NSPM 99)
În întreprinderile noi toate problemele legate de condițiile meteorologice sunt
rezolvate prin instalații centralizate de condiționare a aerului din sălile de fabricație.
Radiația termică. Lupta cu radiația termică este importantă atât pentru crearea unor
condiții corespunzătoare de muncă pentru muncitorii care lucrează în zonele respecti ve, cât și
pentru a reduce pierderile nejustificate de energie.
Folosirea unor izolații corect calculate, iar în unele cazuri ecranarea duce la
temperaturi normale pentru sănătatea omului și la însemnate economii de energie.
Din exemplele sumare date mai s us, se desprinde următoarea concluzie importantă: în
încăperile de producție trebuie asigurate astfel de condiții meteorologice care nu afectează
echilibrul termic al corpului omenesc.
În privința aceasta în întreprinderile de produse zaharoase s -au luat o serie de măsuri
care au dus la îmbunătățiri substanțiale ale condițiilor meteorologice, totuși trebuie subliniat
faptul că fierbătoriile de caramelaj, caramele și fondant mai prezintă încă unele deficiențe din
punct de vedere al protecției muncii asupra cărora trebuie să se îndrepte atenția specialiștilor.
Pentru deservirea aparatelor,utilajelor și instalațiilor se vor folosi numai muncitori
calificați și instruiți,în vederea executării acestor munci. (NSPM 99)
Utilajele folosite vor fi montate și exploat ate în conformitate cu instrucțiunile tehnice
sau cartea mașinii,respectându -se normativele de revizie, ungere,precum și alte indicații
specifice,care asigură buna funcționare a utilajului,respectându -se următoarele norme mai
importante:
 utilajele se vor m onta în ordinea fluxului tehnologic,rigid,pe postamente
corespunzătoare care să asigure imobilitatea în timpul funcționării;
 organele în mișcare vor fi protejate cu apărători sau după caz,îngrădite cu
balustrade sau paravane de protecție;
 toate utilajele a cționate electric și echipamentele electrice vor fi legate la
centura de împământarea cărei rezistență ohmică se va verifica din 6 în 6 luni;

69
 punerea în funcțiune a utilajelor se va face numai după verificarea mecanică și
electrică a acestora,și după asigu rarea că nu există nici o persoană în contact cu
utilajul;
 în timpul funcționării sunt interzise curățirea,repararea și ungerea utilajelor și
instalațiilor;
 manevrarea automatelor,întrerupătoarelor sau introducerea ștecherelor în priză
pentru acționarea ut ilajelor se va face folosindu -se echipamentul de protecție
electroizolant adecvat(mănuși,cizme,covoare de cauciuc,podețe).
 spațiile care nu sunt prevăzute cu instalații de ventilare,iar ușile și geamurile nu
permit o aerisire naturală suficientă vor fi dot ate cu ventilatoare mobile sau
exaustoare.
Obligații privind apărarea împotriva incendiilor
Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activități
specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umani tar și de
informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit prezentei legi, în scopul
prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării intervenției operative
pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea ev acuării, salvării și protecției persoanelor
periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență
determinate de incendii. (NSPM 99)
În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când și cât este rațional
posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea
victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice, precum și a personalului
serviciilor de urgență.
În cazurile de forță majoră determina te de incendii, persoanele fizice și juridice care
dețin, cu orice titlu, terenuri, construcții, instalații tehnologice sau mijloace de transport au
următoarele obligații:
 să permită necondiționat utilizarea apei, a materialelor și a mijloacelor proprii pe ntru
operațiuni de salvare, de stingere și de limitare a efectelor incendiilor produse la
bunurile proprii ori ale altor persoane;
 să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenției pentru degajarea terenurilor,
demolarea unei construcții sau a unei părți din construcție, tăierea/dezmembrarea
mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităților sau evacuarea din zona
periclitată și să acorde sprijin, cu forțe și mijloace proprii, pentru realizarea acestor
măsuri.

70

Concluzie

În vederea abord ării subiectului principal al lucrării de diplomă, pot declara că în
zilele noastre, cel mai important rol îl joacă alimentația, care reprezintă un raport ridicat în
produse zaharoase și substituenți ai acestora în vederea diminuării componentelor calorice ,
cum există în cazul de față, baton cu fibre. Acesta este alcătuit pe baza a trei materii prime
(făina de cocos, sfeclă mărunțită, dulceață de zmeură), ce conduc la obținerea unui produs
atractiv, din punct de vedere calitativ, cât și nutrițional. Astfel , ne rezultă produse
individualizate, cu caracteristici pshiosenzoriale ridicate, prin aplicarea unor metode de
prelucrare diferite asupra unui sistem restrâns de materii prime de bază (proprietatea gustului
dulce – ce înlocuiește zahărul – ne revine în urma adăugării dulceții de zmeură) cu compoziție
apropiată.
Scopul proiectului s -a bazat pe proiectarea și aducerea pe piață a unui nou produs
inovativ sub forma unui baton dulce cu un conținut ridicat de fibră. O primă particularitate în
alegerea acestui tip de baton o reprezintă caracteristicile nutriționale a materilor prime și
anume: făina de cocos este un produs lipsit de gluten în comparație cu alte tipuri de făină,
cum ar fi făina de grâu, orz, secară, ovăz, cu un conținut ridicat de fibre; sfecla roșie atrage
atât prin gust, cât și prin culoare, având un conținut bogat în substanțe proteice, iar dulceața de
zmeură oferă un gust plăcut produsului finit.
Conform informațiilor oferite de materialele folosite în scopul realizării aceste lucrării,
am contatat pe baza unui chestionar de opinii că dintre toate tipurile de batoane, cel mai bine
pledează batonul proteic.
În concluzie, afirm că lucrarea prezentată îndeplinește toate cerințele necesare
implementării și abordării unui nou produs pe piața consumatoril or, aducând la cunoștință
respectarea condiților impuse de industria alimentară.

71
Bibliografie

 Mironescu V., Mironescu M., Obținerea și a sigurarea calității produse lor zaharoase ,
Editura Universității “Lucian Blaga ” Sibiu, 2000, vol II
 Mironescu Vionela, Monica Mironescu, Tehnologia produselor zaharoase . Note de
curs, Sibiu, 2011
 Căpățână C., Ambalarea produselor alimentare , Ed. Universității “Lucian Blaga”
Sibiu, 2000;
 Căpățână C., Proiectarea și designul ambalajelor produselor alimentare , Ed.
Universității “Lucian Blaga” Sibiu, 2005;
 Banu Constantin – Tratat de industrie alimentară. Tehnologii alimentare. Editura
ASAB, București 2009
 Banu, C.,ș.a . Tratat de industrie alimentară, Tehnologii alimentare , București: Editura
ASAB, 2009 ;
 Banu, C., ș.a. Aditivi și ingrediente pentru industr ia alimentară , București: Editura
tehnică , 2000;
 Banu, C., ș.a. Aditivi și ingrediente pentru industria alimentară , București: Editura
tehnică , 2000;
 Iagăru Romulus. Marketingul activităților de turism și agroturism , Editura Alma
Mater, Sibiu, p. 206, 200 5
 http://www.nosugarshop.ro/Faina -bio-de-cocos -2309.html
 http://www.castgrup.ro/15 -1-53-cernator -faina -matas.htm
 https://www.bizoo.ro/firma/damartrading/vanzare/9131887/dozator -volumetric –
semiautomatic -dvs1
 http://www.ulmapackaging.ro/masini -de-ambalat/flow -pack -hffs/atlanta -hi-tech
 http://www.unionkehlibar.ro/ltransport.htm
 http://www.csid.ro/