Prin semnarea Tratatului de la Roma în anul 1957 s – au pus bazele Comunită ții Economice Europene (C.E.E.), din aceasta făcând parte cele șase state… [605326]

1

UNIUNEA EUROPEAN
Ă

1.1

Uniunea Europeană

Prin semnarea Tratatului de la Roma în anul 1957 s
–
au pus bazele Comunită
ții
Economice Europene (C.E.E.), din aceasta făcând parte cele
șase state fondatoare Belgia, Franța,
Germania, Italia, Luxemburg
și Olanda.

Pentru a ajunge la stadiul actual, Uniunea Europeană, a trecut printr
–
un proces de
aproximativ 60 de ani
și prin șapte valuri de extindere, ajungând în anul 2013 la un num
ăr de 28
de membri. Având un număr atât de mare de membri, aceasta î
și susține motto
–
ul ”Uni
ți în
diversitate”, ace
știa având țeluri comune pe plan politic, economic și social, încercând s
ă asigure
rela
ții cât mai stabile și s
ă evite poten
țialele conflicte, prin crearea unor standarde de viaț
ă
apropiate pentru membrii Uniunii Europene.

Un
iunea Europeană î
și propune dezvoltarea economic
ă a statelor membre cu ajutorul a
două elemente. Primul este cre
șterea competitivit
ă
ții, adic
ă
utilizarea eficientă a factorilor de
produc
ție ți repartizarea echitabil
ă a veniturilor, în condi
ții de raționali
tate economică, iar cel de
–
al doilea este elementul de coeziune economică, socială
și teritorial
ă, acest element vizând
diminuarea disparită
ților și ajungerea din urm
ă a zonelor dezvoltate de carte zonele sau regiunile
slab dezvoltate.

1.2

Aderarea României l
a Uniunea Europeană

La 1 ianuarie 2007 au aderat la Uniunea Europeană România
și Bulgaria. Din punct de
vedere al coeziunii economice
și sociale, aceast
ă aderare a mărit teritoriul Uniunii cu 8,6%
și
numărul de locuitori cu 6,3%, însă nivelul produsului i
ntern brut(PIB) al Uniunii a crescut doar
cu 1%, fiind cel mai mic procent înregistrat la o aderare.

Extinderea Uniunii Europene a dus la crearea uneia dintre cele mai mari pie
țe din lume cu
diferen
țe structurale și de putere de cump
ărare substan
țiale înt
re membrii să
i.

Tabelul 1.1.

Evolu
ția PIB pe regiuni de dezvoltare

în perioada 2007
–
2015

Regiuni de
dezvoltare

Ani

Anul
2007

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

Anul
2015

UM: Milioane lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Regiunea
NORD
–
VEST

51630

61180

60734

60724

61590

67651

71712

76642

81669

Regiunea
CENTRU

50724

60482

60072

60409

62432

67715

70503

73205

78815

Regiunea
NORD
–
EST

46591

57163

56639

56763

56871

61427

65380

67169

71470

Regiunea
SUD
–
EST

46295

55809

55693

56364

61931

64814

72154

75239

76184

Regiunea
SUD
–
MUNTENIA

53486

67582

69362

66193

73613

71087

77804

86815

86647

Regiunea
BUCURESTI
–

ILFOV

103454

140636

129334

132050

146580

157694

170844

178922

197788

Regiunea
SUD
–
VEST
OLTENIA

34178

41720

42001

42615

42697

46273

48013

48340

52068

Regiunea
VEST

42247

53027

52072

53852

55841

58224

60530

61339

67447

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop

Conform datelor statistice prezentate în tabelul
1.1.
se poate observa o diferen
ț
ă evidentă
între produsele interne brute între regiunile României, cele din
Vest

și Sud fiind cele mai slab
dezvoltate, în compara
ție cu celelalte regiuni ale ț
ării.

Introduc
erea posibilită
ții de finanțare prin instrumente structurale, care au avut ca scop
reducerea disparită
ților de dezvoltare regional
ă, nu au reu
șit s
ă aibă rezultatele dorite, regiunile
slab dezvoltate nereu
șind s
ă ajungă din urmp regiunile dezvoltate. E
șecu
l acestor programe s
–
a
datorat pozi
țion
ării geografice
și a economiei practicate în acele zone.

1.3

Politica de coeziune

Politica de coeziune este principala politică de investi
ții a Uniunii Europene. Aceast
ă
politică se adresează tuturor regiunilor
și orașel
or din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de
locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, cre
șterea economic
ă, dezvoltarea durabilă
și
îmbunătă
țirea calit
ă
ții vieții.

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune este orien
tată către
ț
ările
și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora
în vederea
recuperării
și reducerii decalajelor economic, sociale și teritoriale existente în continuare la
nivelul Uniunii Europene.

Politica de coeziune este un c
atalizator pentru finan
ț
ări suplimentare din fondurile publice
și private, deoarece aceasta impune statelor membre cofinanțarea din bugetul național și
generează totodată încredere în rândul investitorilor.

1.4

Politica de coeziune a Uniunii Europene în perio
ada 2007
–
2013

Extinderea Uniunii Europene a dus, în anul 2007, la o nouă reformă a politicii de
coeziune. Prin această reformă s
–
a adoptat un nou Cadru Legal al politicii de coeziune 2007
–
2013
și s
–
au stabilit noi obiective de interven
ție pentru
principalele instrumente financiare prin
care se va realiza această politică.

Cele trei obiective ale politicii de coeziune sunt:



cre
șterea convergenței statelor mai puțin dezvoltate prin îmbun
ătă
țirea condițiilor
necesare cre
șterii economice și a ocup
ări
i, prin cre
șterea investițiilor în infrastructur
ă
și
în capitalul uman, protejarea mediului
și îmbun
ătă
țirea condițiilor de mediu, creșterea
capacită
ții administrative, dezvoltarea societ
ă
ții informaționale și sprijinirea inov
ării.
Acest obiectiv viza regi
unile NUTS
1

II unde se înregistra un PIB pe cap de locuitor mai
mic de 75% din media comunitară;



întărirea competitivită
ții și atractivit
ă
ții regiunilor și ocuparea forței de munc
ă, prin
cre
șterea și dezvoltarea calit
ă
ții investițiilor în capitalul uman,
promovarea
antreprenoriatuluii, societă
ții informaționale, a adaptabilit
ă
ții forței de munc
ă
și a
întreprinderilor, protejarea
și îmbun
ătă
țirea mediului;



cre
șterea cooper
ării teritoriale europene
–

viza cooperarea pe trei niveluri: cooperare
interregională
(între zonele U.E.), programe
comune derulate de regiuni aflate la grani
țe
și cooperare transfrontalier
ă.

1.5

Politica de coeziune în perioada 2014
–
2020

La baza acestei politici stă Strategia Europa 2020, care vizează trei priorită
ți interdependente:



cre
șterea

inteligentă
–
promovarea unei economii bazate pe cunoa
ștere și inovare;

1

Nomenclatorul comun al unită
ților de statistic
ă (NUTS) subdivizează fiecare Stat Membru într
–
un numă
r de
regiuni de nivel NUTS 1. Fiecare d
in acestea este apoi subdivizată în regiuni de nivel NUT
S 2,
și acestea, la rândul
lor
–

î
n regiuni de nivel NUTS 3.



cre
ștere durabil
ă
–
promovarea unei economii mai eficiente din punct de vederre al
utilizării resurselor;



cre
șterea favorabil
ă incluziunii
–
promovarea unei economii cu o rată ridicată a oc
upării
for
ței de munc
ă, care să asigure coeziunea socială
și teritorial
ă.

Prin această politică Uniunea Europeană urmăre
ște s
ă aducă la îndeplinire cinci obiective
referitoare la ocuparea for
ței de munc
ă, inovare, educa
ție, incluziune social
ă
și clim
ă/ener
gie.

Cele cinci obiective sunt realizate prin intermediul următoarelor trei fonduri:



Fondul european de dezvoltare regională(FEDR)
–

urmăre
ște s
ă consolideze coeziunea
economică
și social
ă la nivel regional prin investirea în sectoarele care sporesc cre
șter
ea,
în vederea generării unui grad mai ridicat de competitivitate
și a cre
ării de locuri de
muncă. Pe lângă acestea FEDR finan
țeaz
ă proiectel
e de cooperare transfrontalieră;



Fondul social european(FSE)
–
investe
ște în oameni, punând accentul pe îmbun
ătă
țirea

oportunită
ților în materie de ocupare a forței de munc
ă
și educație. Acesta vizeaz
ă, de
asemenea,
sprijinirea persoanelor defavorizate care se confruntă cu rscul de sărăcie sau
de excluziune socială;



Fondul de coeziune(FC)
–
investe
ște în creșterea ecologic
ă
și dezvoltare durabil
ă
și
îmbunătă
țește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE
–
27.

Politica de coeziune are 11 obiective tematice destinate cre
șterii pentru perioada 2014
–
2020:



consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologiei
ș
i inovării;



îmbunătă
țirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, precum și
îmbunătă
țirea utiliz
ării
și calit
ă
ții acestora;



sporirea competitivită
ții IMM
–
urilor;



sprijinirea trecerii

la o economie cu emisii reduse de carbon;



promovarea
adaptării la schimbările climatice, precum
și a prevenirii și gestion
ării
riscurilor;



conservarea
și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor;



promovarea unui transport durabil
și îmbun
ătă
țirea infrastructurilor rețelelor;



promovarea sustena
bilită
ții și calit
ă
ții locurilor de munc
ă
și sprijinirea mobilit
ă
ții
lucrătorilor;



promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei
și a oric
ărei forme de discriminare.



efectuarea de investi
ții în domeniul educației, al instruirii și al înv
ă
ț
ării pe tot

parcursul
vie
ții;



îmbunătă
țirea eficienței administrației publice.

1.6

Beneficiarii

Avantajele politicii de coeziune sunt generate pentru toate regiunile Uniunii Europene.
Regiunile sunt clasificate, în func
ție de PIB, în regiuni dezvoltate, de tranziție sau mai puțin
dezvoltate. Potrivit acestei clasificări fondurile asigură intre 50%
și

85% din totalul finan
ț
ării
unui proiect. Necesarul de finan
țare r
ămas
poate proveni din surse publice(na
ționale sau
regionale) ori private. Obiectivul general al politicii de coeziune este acela de a stimula
competitivitatea regiunilor
și orașelor Europei
, încurajând crearea de locuri de muncă.

Printre posibilii beneficiari se numără organismele publice, întreprinderile(în special IMM
–
urile), universită
țile, asociațiile, ONG
–
urile
și organizațiile de vountari.

1.7

Fondurile structurale de investi
ții europene

Î
n perioada 2014
–
2020 România va investi în toate cele 11 obiective tematice ale Strategiei
Europa 2020, folosind resursele fondurilor europene structurale
și de investiție prin intermediul
programelor opera
ționale aferente urm
ătoarelor teme prioritare:



cap
ital uman
–
Program
ul

opera
țional capital uman(POCU);



persoane defavorizate
–
Program
ul

opera
țional ajutorarea persoanelor(POAP);



competitivitate
–
Program
ul

opera
țional competitivitate(POC);



infrastructură
–

Program
ul

opera
țional infrastructura mare(POIM);



asist
en
ț
ă tehnică
–

Program
ul

opera
țional asistenț
ă tehincă(POAT);



dezvoltare regională
–

Program
ul

opera
țional regional(POR);



capacitate administrativă
–

Programul opera
țional capacitate administrativ
ă(POCA);



agricultură
și pescuit
–

Programul na
țional de dezvolta
re rurală(PNDR);



cooperare:

1.

România
–
Bulgaria 2014
–
2020

2.

România
–
Ucraina 2014
–
2020

3.

România
–
Republica Serbia 2014
–
2020

4.

România
–
Ungaria 2014
–
2020

5.

”Bazinul Mării Negre” 2014
–
2020

6.

Ungaria
–
Slovacia
–
România
–
Ucraina 2014
–
2020

7.

INTERREG EUROPE

8.

URBACT III

9.

INTERACT
III 2014
–
2020

10.

ESPON 2020



alte programe:

1.

Mecanism financiar norvegian

2.

SEE

3.

Programul de cooperare elve
țiano
–
român

4.

Înfră
țire instituțional
ă Twinning Out

5.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF)

2

PROGRAME PENTRU TINE
RI
ȘI ÎNTREPRINDERI

2.1

Programul Opera
țio
nal Regional (POR 2014
–
2020)

Programul Opera
țional Regional 2014
–
2020 este succesorul Programului Opera
țional
Regional 2007
–
2013, iar prin acesta România va putea accesa fondurile europene structurale
și
de investi
ții provenite din Fondul European pentru D
ezvoltare Regională (FEDR).

În urma analizei situa
ției economice și sociale a regiunilor României (Strategia Național
ă
pentru Dezvoltare Regională 2014
–
2020)

s
–
a ajuns identificare aprincipalelor probleme, privind
nevoile de dezvoltare la care Programul Op
era
țional Regional trebuie s
ă răspundă:



c
ercetare
–
dezvoltare
și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercet
ării în pia
ț
ă
și nivel
scăzut d
e asimilare a inovării în firme;



IMM: sector al IMM
–
urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivită
ții economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM
–
urilor, în documentele de programare strategică na
țional
ă, sunt:



gradul redus de cultură antreprenorială
–

reflectat prin densitatea
relativ scăzută a afacerilor în toate
regiunile,



rezilien
ța sc
ăzută a noilor afaceri
–

2/3 dintre întreprinderile noi
dispar de pe pia
ț
ă în primul an de via
ț
ă.



e
ficien
ț
ă energetică: consumuri energetice nesustenabile
și potențial de economisire
ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clă
diri
publice
și cl
ădiri reziden
țiale;



m
ediu: nivel de poluare ridicat

în zonele urbane;



d
ezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate cores
punzător în
ora
șele din România;



r
esurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrim
oniu cultural
slab valorificate;



t
urism: poten
țial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial
–

alternativă pentru
revigorarea zonel
or mai pu
țin dezvoltate/izolate;



i
nfrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care are
dre
pt consecință o atractivitate scăzută

și investiții extrem de reduse;



i
nfrastructura socială
și pentru educație: infrastructurile educaționale, de s
ănătate
și de
servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială
ș
i dezvoltarea capitalului
uman
;



c
adastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea
politicilor privind dezvoltarea socio
–
e
conomică a comunită
ților locale;



c
apacitate administrativă: nevoia întăririi capacită
ții administrative a Autorit
ă
ții de
Management
a POR, a Organismelor de Implementare a POR
și a beneficiarilor, pentru o
bună implementare a POR.
2

Programul Opera
țional Regional cuprinde urm
ătoarele axe:



Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic



Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivităț
ii întreprinderilor mici și mijlocii



Axa prioritară 3: Sprijinirea tranzi
ției c
ătre o economie cu emisii scăzute de carbon



Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile



Axa prioritară 5: Îmbunătă
țirea mediului urban și conservarea, protecția și

valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural



Axa prioritară 6: Îmbunătă
țirea infrastructurii rutiere de importanț
ă regională



Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului



Axa prioritară 8: Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate și sociale



Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice
și sociale a comunit
ă
ților defavorizate
din mediul urban



Axa prioritară 10: Îmbunătă
țirea infrastructurii educaționale



Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sis
temului de înregistrare a proprietăților în
cadastru și cartea funciară



Axa prioritară 12: Asisten
ț
ă tehnică
3

2

http://www.fonduri
–
ue.ro/por
–
2014

3

http://www.fonduri
–
ue.ro/por
–
2014

2.1.1

Axa prioritară 2
–

Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

Consolidare pozi
ției pe piaț
ă a IMM
–
urilor
și îmbun
ătă
țirea com
petitivită
ții economice
prin cre
șterea
productivită
ții în IMM
–
uri sunt cele două obiective principale ale acestei axe, ce
doresc a fi realizate prin promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi
și pr
in încurajarea creării de noi întreprinderi, respectiv prin
sprijinirea creării
și extinderii capacit
ă
ților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor.

Poten
țialii beneficiari ai acestei axe sunt:



microîntreprinderile cu un
istoric de minim un an;



incubatoare
și acceleratoare de afaceri;



IMM
–
uri non
–
agricole din mediul urban cu un istoric de minim un an;



întreprinderi mijlocii non
–
agricole pentru mediul rural cu un istoric de minim un an.

Programul sprjină următoarele tipuri de investi
ții:



construnc
ț
ia/modernizarea
și extinderea spațiului de producție/servicii
microîntreprinderilor, inclusiv dotarea cu active corporale
și necorporale;



crearea/modernizarea/extinderea incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri, inclusiv
dezvoltarea serviciilor aferente
;



activită
ți necesare pentru parcurgerea și implementarea procesului de certificare a
produselor, serviciilor sa
u diferitelor procese specifice;



promovarea produselor și serviciilor, realizarea de site
–
uri pentru prezentarea activității și
a produselor sau

serviciilor promovate, inclusiv instrumente de vânzare on
–
line,
facilitarea comer
țului și inovații specifice;



activități specifice procesului de internaționalizare (participarea la târguri și expoziții
internaționale, investiții în adaptarea proceselor te
hnologice de producție la sistemele de
certificare și standardizare specifice piețelor de export, etc).
4

2.2

Programul Na
țional de Dezvoltare Rural
ă 2014
–
2020

Acest program dore
ște abordarea punctelor slabe, prni utilizarea oportunit
ă
ților identificate
ș
i
consolidarea punctelor tari existente, pe baza rapoartelor PNDR 2007
–
2013.

Obiectivele strategice ale acestui program sunt:



restructurarea
și creștere viabilit
ă
ții exploatațiilor agricole;



gestionarea durabilă a resurselor naturale
și combaterea schimb
ăril
or climatice;

4

ANEXA 10.1
–

Axe prioritare, obiective tematice, priorită
ți de investiție, potențiali beneficiari, indicatori POR
2014
–
2020



diversificarea activită
ților economice, crearea de locuri de munc
ă, îmbunătă
țirea
infrastructurii
și serviciilor pentru îmbun
ătă
țirea calit
ă
ții vieții în zonele rurale.
5

În func
ție de fiecare obiectiv strategic Programul Național de Dezvoltar
e Rurală 2014
–
2020
vizează sprijinirea investi
țiilor unor activit
ă
ți specifice. Însumând toate obiectivele, programul va
sprijini următoarele tipuri de activită
ți:



î
nființarea, extinderea și modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de
acc
es, iriga
ții, facilit
ă
ți
;



de depozitare, comercializare și procesare, inclusiv în contextul lanțurilor alimentare, etc



i
nvestiții în procesare, comercializare, depozitare, condiționare, etc
.;



r
estructurarea fermelor, în special cele mici și întinerirea ge
nera
țiilor de fermieri
;



g
estionarea riscurilor în sectorul agricol
;



a
ctivități de consiliere și formare în domeniul agro
–
alimentar, managementul resurselor
naturale și adaptarea

la standarde



încurajarea deținătorilor de terenuri să adopte sau să men
țin
ă pr
actici extensive, de
men
ținere a zonelor cu

înaltă valoare naturală (HNV), zonelor importante pentru specii
sălbatice de păsări și fluturi, practici agricole

bazate pe reducerea inputurilor, pentru
protecția solului (antierozionale) și a apei (pentru
reducerea poluării cunitrați proveniți
din agricultură) sau de adaptare la efectele schimbărilor climatice
;



încurajarea continuării activită
ții agricole, în zonele care se confrunt
ă cu constrângeri
naturale și alte

constrângeri specifice
;



încurajarea adopt
ării sau men
ținerii agriculturii ecologice
;



încurajarea împăduririi terenurilor agricole și non
–
agricole
;



încurajarea adoptării practicilor de gestionare durabilă a pădurilor, pentru conservarea
biodiversită
ții
și

protec
ției solului
;



investiții în utilaje,

echipamente și facilități pentru îmbunătă
țirea gestion
ării gunoiului de
grajd
și reducerii

emisiilor de amoniac în ferme zootehnice
;



accesarea serviciilor de consiliere
și transfer de cunoștințe legate de protec
ția mediului,
managementul durabil al resurs
elor naturale, reducerea emisiilor și adaptarea la efectele
schimărilor climatice;



investi
ții în microîntreprinderi
și întreprinderi mici non agricole în rural;



î
mbunătă
țirea infrastructurii locale, educaționale și sociale, sisteme de alimentare cu ap
ă,
c
analizare, drumuri

locale;

5

Programul Na
țional de Dezvoltare Rural
ă 2014
–
2020 versiunea a V
–
a din 30 iunie 2017



r
estaurarea
și conservarea patrimoniului cultural;



s
trategii generate la nivel local, pentru dezvoltare prin abordări integrate;



s
ervicii de consiliere pentru dezvolta
rea afacerilor în spa
țiul rural
.
6

2.2.1

Măsura 4
–

Investi
ții în
active fizice

Această măsură dore
ște s
ă ajute la îndeplinirea obiectivelor principale ale progrmului prin
stimularea unei integrări mai bune a producătorilor agricoli pe pia
ț
ă

și la nivelul lanțurilo
r
alimentare integrate
, dar
și prin asocierea acestora în

colectivită
ți de produc
ători
și accesarea
sprijinului pentru investi
ții colective.

Pentru a sus
ține creșterea competitivit
ă
ții sectorului agricol și abordarea fragment
ării
exploata
țiilor pomicole sunt prioritizați, ca beneficiari, exploatațiile mici. form
ele asociative din
sectorul pomicol, tinerii
și fermierii cu studii în domeniul agricol.

Ac
eastă măsură cuprinde cinci subm
ăsuri, care au ca scop sus
ținerea soluțion
ării nevoilor
identificare, acestea sunt:



investi
ții

în exploata
ții agricole, sM4.1;



investi
ții
în exploata
ții pomicole, sM4.1a;



sprijin pentru investi
ții în procesarea/marke
ting produselor agricole, sM4.2;



sprijin pentru investi
ții în procesarea/marketing produsel
or din sectorul pomicol,
sM4.2a;



investi
ții pentru dezvoltarea, modernizarea

sau adaptarea infrastructurii agricole
și
silvice,

sM4.3.
7

2.2.2

Măsura 6
–

Dezvoltarea fermelor
și a întreprinderilor

Principalul scop al măsurii 6 este de a promova crearea
și dezvoltarea unor activit
ă
ți
economice în zonele rurale din România, atât pentru anum
ite categorii de afaceri în domeniul
agricol, cât
și pentru diversificarea activit
ă
ților, pe lâng
ă diversificarea activită
ților cu profil
agricol.

Pentru a

răspunde nevoilor identificate măsura cuprinde următoarele cinci

sub
măsuri
:



sprijin pentru insta
lare
a tinerilor fermieri, sM6.1;



sprijin pentru înfiin
țarea de activit
ă
ți neagricole în zone
le rurale, sM.6.2;



sprijin pentru d
ezvoltarea fermelor mici, sM6.3;

6

Programul Na
țional de Dezvoltare Rural
ă 2014
–
2020 versiunea a V
–
a din 30 iunie 2017

7

Măsura 04
–
Investi
ții în active fizice



investi
ții în crearea și dezvoltarea
de activită
ți neagricole, sM6.4;



schema pentru micii fermieri,
sM6.5.
8

Beneficiarii măsurii 6 sunt diferi
ți la fiecare subm
ăsură, dar însumându
–
i ace
știa sunt:



tânărul fermier
9

care se instalează ca unic
șef al exploatației;



persoană juridică cu mai mul
ți acționari unde un tân
ăr fermier

se instalează
și exercit
ă un
control efectiv pe termen

lung în ceea ce prive
ște deciziile referitoare la gestionare, la
beneficii
și la riscurile

financiare legate de exploata
ție
și deține cel puțin 50%+1 din
acțiuni
;



f
ermieri sau membrii unei gospodarii agricole, care î
și diversific
ă

activitatea prin

înfiin
țarea unei activit
ă
ți non
–
agricole în spa
țiul rural pentru prima dat
ă. Persoanele fizice
neautorizate nu sunt eligibile;



m
icro
–
întreprinderi
și întreprinderi mici existente din spațiul rural, care își propun

activită
ți non
–
agricole
, pe care pe care nu le
–
au mai efectuat până la data aplicării pentru
sprijin;



m
icro
–
întreprinderi
și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii aplicației de

finan
țare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desf
ă
șurat activit
ă
ți pân
ă

în
momentul depunerii acesteia (start
–
ups);



f
ermierii care au drept de proprietate
și/sau drept de folosin
ță pentru o exploata
ție
agricolă care intră în categoria de fermă mică conform defini
ției relevante cu excepția
persoanelor fizice neautorizat
e;



fer
mieri sau membrii unor gospodării agricole care î
și diversific
ă activitatea de bază

agricolă prin dezvoltarea unei activită
ți non
–
agricole în zona rurală în cadrul

întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi
și întreprinderi mici, cu

ex
cep
ția
persoanelor fizice neautorizate;



f
ermieri ale căror exploata
ții îndeplinesc condițiile defini
ției fermei mici în cadrul
schemei simplificate din Pilonul 1
și au aplicat cel puțin un an aceast
ă schemă, conform
Titlului V din R (UE) nr. 1307/2013.
10

8

Măsura 06
–
Dezvoltarea exploata
ți
ilor
și a întreprinderilor

9

Conform art.2 din R(UE) nr.1305/2013 ”tânăr fermier” înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la

momentul depunerii cererii, care de
ține competențele și calific
ările profesionale adecvate
și
care se stabile
ște pentru
prima dată într
–
o exploata
ție

agricolă ca
șef al respectivei
exploata
ții
.

10

Măsura 06
–
Dezvoltarea exploata
țiilor și a întreprinderilor

2.3

Pr
ogramul Opera
țional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014
–
2020

Programul Opera
țional pentru Pescuit și afaceri Maritime 2014
–
2020 î
și propune crearea
condi
țiilor necesare redres
ării economice, generării cre
șterii num
ărului locurilor de muncă din
domeniul pescuitului, acvaculturii
și afacerilor maritime. Acest program este finanțat prin Fondul
european pentru pescuit
și afaceri maritime (FEPAM).

Int
e
rven
țiile

de tip CLLD
11

finan
țate de acest program doresc creșterea potențialului
zonelor cu specific

pescăresc, cu scopul promovării noilor surse de venit pentru comunită
țile
pescăre
ști prin activit
ă
ți specifice sectorului (procesare, marketing) sau prin diversificare (mediu,
turism, educa
ție), iar pe lâng
ă acestea protejarea
și încurajarea biodiversit
ă
ț
ii în zonele vizate.

Aceste interven
ții
sunt folosite cu scopul de a combate riscul sărăciei
și excluziunii sociale a
persoanelor care trăiesc în comunită
țile pesc
ăre
ști, prin activarea comunit
ă
ții.
12

2.3.1

Măsu
ra I.6
–

Diversificarea veniturilor
și noi forme de venit

Măsura I.6 are ca obiecti
v specific cre
șterea comp
etitivită
ții și a viabilit
ă
ții
între
prinderilor din domeniul pescuitului, inclusiv a flotei costiere la scară mică
și îmbun
ătă
țirea
siguran
ței și a condiți
ilor de lucru. Această măsură pune accent pe cre
șterea veniturilor pecarilor
prin activită
ți complementare.

Măsura I.6.
–

Diversificarea veniturilor
și noi forme de venit susține urm
ătoarele tipuri de
investi
ții:



investi
ții la bord;



turism pentru pescuitul
cu undi
ța;



restaurante cu specific pescăresc;



servicii de mediu aferente pescuitului;



activită
ți educaționale care privesc pescuitul.

Beneficiarii care pot accesa această măsură pot fi orice persoana fizică autorizată,
întreprindere individuală,
întreprindere familială, societate în nume colectiv, societate în
comandită simplă, societate pe ac
țiuni, societate în comandit
ă pe ac
țiuni sau societate cu
răspundere limitată, care trebuie să respece următoarele condi
ții:



să ac
ționeze în nume propriu (nu

pot depune în parteneriat);



să desfă
șoare activitatea în domeniul pescuitului;

11

CLLD este un instrument complem
entar altor forme de sprijinire
a dezvoltării locale, putând fi asociat unor
intervenții

sector
iale sau integrate stabilite la
nivel național sau regional.

12

http://www.fonduri
–
ue.ro/popam
–
2014



să asigure surse financiare stabile
și suficiente pe tot parcursul implement
ării proiectului;



să nu înregistreze în anul financiar anterior un bilan
ț negativ.
13

13

Ghidul solicitantului Măsura I.6
–
Diversificarea veniturilor
și noi forme de venit (publicat în 04.07.2017)