Lucrare de licență [605305]

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

Lucrare de licență

Coordonator Științ ific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Crina Ioana Filip Anastasia CHIFOR

Cluj-Napoca, 2018

– 1 –
UNIVER SITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

Lucrare de licență

Rezultatul exercițiului și impozitul pe
profit – abordă ri contabile și fiscale

Coordonator Științific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr. Crina Ioana Fi lip Anastasia CHIFOR

Cluj-Napoca, 2018

– 2 –
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………… …..………….. 3
Motivația, importanța și metodologia cercetării …………………………… ……….3
Lista abrevierilor ………………………………………………… ………. …………. 5
Lista tabelelor și a graficelor ………………………… ………………… ………… …6
Cap 1. C ONTABILITATE VERSUS FISCALITATE ……………. ………7
1.1. Contabilitatea …………………………………… ………………. …..7
1.1.1. Scurt istoric al contabilității …………………… ….…..7
1.1.2. Definire, principii, funcții ……………… ………….. ….7
1.1.3. Contabilitatea în România …………… ……….. ……… 8
1.2. Fiscalitatea ………… …… ….………… …………… …………. ……… …9
1.2.1. Scurt istoric al fiscalității ………………………… ……9
1.2.2. Definire, principii, funcții ………………… ….……… 10
1.2.3. Fiscalitatea în România ………………………… ……11
1.3. Relația dintre contabilitate și fiscalitate …………………… ……… 12
Cap 2. R EZULTATUL CONTABIL ȘI REZ ULTATUL FISCAL …14
2.1. Rezultatul contabil ………………………………………… ……… ..14
2.2. Rezultatul fiscal …………………………………… ……………… ..20
Cap 3. IMPOZITELE, SURSĂ DE FINANȚARE A BUGETULUI
PUBLIC ………………………………………………… …………………… ……. 26
3.1. Bugetul public ………………………… ……… ……………….. …. 26
3.2. Impozitele …………………………………………… ………….. ….28
3.2.1. Generalități ……………………………………… …….28
3.2.2. Clasificarea impozitelor ………………………… ……..28
3.2.3. Impozitele în România ……………………… …………. 29
3.2.4. Administrarea încasării impozitel or…………… ……… 29
Cap 4. I MPOZITUL PE PROFIT …………………………… ………… …….30
4.1. Definire ……………………………… ……………………… ……… 30
4.2. Contribuabili ……………………………… ……………… …… ……30
4.3. Calculul, declararea și plata ………………………… ……… …….. 31
Cap 5. STUDIU DE CAZ ……………………………………… ……………… 33
Cap 6. C ONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII …… ..….47
Referințe bibliografice …………………………………………… …………… …… 48

– 3 –
Introducere

De-a lungul timpului, s -au desfășurat numeroase studii privind interdependența
dintre contabilitate și fiscalitate, l a nivel internațional, iar specialiștii în economie
identifică o legătură strânsă între ele. Totuși, acest subiect rămâne unul controversat ,
măsura în care cele două sunt conectate variind temporal și spațial.
Atât reglementările contabile cât și cele fi scale au o influență majoră asupra
activităților desfășurate de societățile comerciale.
Un subiect care merită dezbătut, atunci când vorbim despre cele două domenii,
este rezultatul exercițiului financiar, pe care contabilitatea și fiscalitatea îl abordeaz ă
diferit.
În paginile următoare ne propunem să analizăm legătura dintre cele două , prin
prisma impactului pe care îl au asupra determinării rezultatului exercițiului financiar, și
al impozitului pe profit.

Motivația, importanța și metodologia cercetăr ii

Prin prezenta lucrare am încercat evidențierea relației dintre contabilitate și
fiscalitate, la nivelul pieței tranzacțiilor imobiliare din România.
Am ales această tematică deoarece complexitatea legăturii dintre cele două
domenii face ca studiul e i să fie unul interesant, atât datorită multitudinii de studii
realizate de specialiști pe acest subiect, cât și părerilor și concluziilor diferite la care se
ajunge în urma lor.
De ce domeniul tranzacțiilor imobiliare? Pentru că studiul acestor piețe es te unul
din ce în ce mai popular, piața tranzacțiilor imobiliare fiind într -o continuă dezvoltare,
atât la nivel național cât și internațional .
Primul capitol al lucrării definește contabilitatea și fiscalitatea și prezintă
succint funcțiile lor și princ ipiile după care se ghidează. Tot aici, regăsim și o scurtă
analiză a relației dintre cele două, bazată pe studii de specialitate.

– 4 –
Cel de -al doilea capitol prezintă rezultatul contabil și cel fiscal, referindu -se la
modul lor de calcul, elementele ce le compun și reglementările legale ce le vizează.
Al treilea capitol prezintă impozitele, ca principală sursă de venit pentru bugetul
statului. Aici a fost prezentat bugetul statului, cu definirea și funcțiile sale, precum și
cu principiile ce îl guvernează . Au fost clasificate impozitele după o serie de criterii, au
fost enumerate impozitele aplicate pe teritoriul țării noastre și au fost prezentate câteva
aspecte privind încasarea impozitelor.
În cel de -al patrulea capitol am prezentat impozitul pe profi t, cu elementele sale
constitutive.
Cel de -al cincilea capitol este dedicat studiului de caz, realizat asupra a zece
companii din domeniul tranzacțiilor imobiliare din România. Conform site -ului Bursei
de Valori București, există 24 de companii din acest domeniu ale căror acțiuni sunt
tranzacționate la această bursă. Dintre acestea, pentru 14 nu sunt publicate informaț ii
suficiente pentru a putea face parte din studiu, dar considerăm studiul celor 10 companii
rămase relevant, deoarece acestea reprezintă 41 ,66% din totalul lor. Studiul se întinde
pe o perioadă de 3 ani, între 2015 și 2017. Am început prin studierea situațiilor
financiare ale societăților și în special a conturilor de profit și pierdere. Am analizat
evoluția elementelor precum: venituri și ch eltuieli din exploatare , financiare și totale;
rezultatul brut, cel net și impozitul pe profit. Totodată, am calculat câțiva indicatori de
profitabilitate și rentabilitate și anume: marja profitului net, rata rentabilității economice
și cea a rentabilități i financiare.
Concluziile trase la finalul studiului se referă la factorii ce influențează
rezultatele economice ale societăților, prin evidențierea relației de interdependență
dintre fiscalitate și contabilitate și sunt prezentate în cel de -al șaselea ca pitol al lucrării.

– 5 –
Lista abrevierilor

AGA Adunarea Generală a acționarilor
IAS International Accounting Standards / Standar dele I nternaționale de Contabilitate
IASB International Accounting Standards Board / Consiliul pentru Standardele
Internaționale d e Contabilitate
IFRS International Financial Reporting Standards / Standardele Internaționale de
Raportare Financiară
OMFP Ordinul Ministrului Finanțelor Publice
ROA Return On Assets / Rata rent abilității activelor
ROE Return On Equity / Rata rentabilității capitalurilor proprii
SFAS Statement of Financial Accounting Standards / Raport privind respectarea
standardelor și codurilor
TVA Taxa pe valoarea adăugată

nr. Numărul
p. Pagina
pp. Paginile

– 6 –
Lista tabelelor și a graficelor

Lista tabelelor:
1. Tabel 2.1. Conturile de venituri și cheltuieli
2. Tabel 2.2..Cheltuieli nedeductibile ș i venituri neimpozabile
3. Tabel 3.1.Principiile bugetare
4. Tabel 5.1.Companiile supuse studiului
5. Tabel 5.2.Evoluția veniturilor totale
6. Tabel 5.3.Evoluția cheltuielilor totale
7. Tabel 5.4.Evoluția rezultatelor exercițiului
8. Tabel 5.5.Impozite pe profit plătite
9. Tabel 5.6.Evoluția impozitelor pe profit plătite
10. Tabel 5.7.Diferențe procentuale între profiturile brute și rezultatele nete
11. Tabel 5.8.Marja profitului net
12. Tabel 5.9.Rata rentabilității economice
13. Tabel 5.9.Rata rentabilității financiare
Lista figurilor:
1. Figur a 3.1.Clasificarea impozitelor
Lista graficelor:
1. Grafic 5.1. Venituri din exploatare
2. Grafic 5.2. Venituri financiare
3. Grafic 5.3. Venituri totale
4. Grafic 5.4. Cheltuieli de exploatare
5. Grafic 5.5 .Cheltuieli financiare (1)
6. Grafic 5.6 .Cheltuieli financiare (2 )
7. Grafic 5.7 .Cheltuieli totale
8. Grafic 5.8 .Rezultatul exercițiului (1)
9. Grafic 5.9 .Rezultatul exercițiului (2)

– 7 –
Cap 1. CONTABILITATE VERSUS FISCALITATE

1.1 CONTABILITATEA
1.1.1. Scurt istoric al contabilității
Primele forme de existență ale contabilității își au originea în antichita te, când
desenele de pe pereții peșterilor rupestre nu reprezentau altceva decât „forme incipiente
ale <<socotelilor>> ”. Prima lucrare științifică publicată ce avea ca subiect
contabilitatea îi aparține lui Luca Pacioli (Italia, 1495), iar prima carte scri să în limba
engleză referitoare la acest domeniu a fost publicată la Londra de John Gough
(1543) (www.wikipedia.org) .
Primele reglementări ce vizează modul în care sunt prezentate situațiile economico –
financiare ale unei entit ăți economice apar între 1929 și 1933, în timpul Marii Crize
Economice. În încercarea armonizării practicii contabile la nivel international, a fost
creat, în anii `70, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), a
cărui principală a ctivitate constă în elaborarea Standardelor Internaționale de Raportare
Financiară (IFRS). (Lapteș, 2017)
1.1.2. Definire, principii, funcții
Conform Legii contabilității nr. 82/1991, contabilitatea este definită ca fiind „ o
activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute ” din
activitatea persoanelor fizice și a celor juridice prevăzute în articolul 1 al aceste i legi.
Cel de -al doilea articol al aceleiași legi prezintă rolul contabilității, și anume de a
asigura „ înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea
informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară ș i alte informații
referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în
relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții,
instituți ile publice și alți utilizatori” (Legea contabilității, 2018) .
Sistemele contabile diferă în funcție de concepția de reprezentare a obiectului
contabilității, modul de organizare al conturilor, obiective, precum și de cultura
contabilă ce diferă de la o zonă la al ta și armonizarea cu standardele contabile
internaționale.

– 8 –
Funcțiile contabilității sunt: de înregistrare și prelucrare a datelor, de informare, de
control gestionar, juridică și previzională. Pentru îndeplinirea lor, contabilitatea se
bazează pe o serie de principii, dintre care amintim:
 principiul continuității activității;
 principiul permanenței metodelor;
 principiul prudenței;
 principiul independenței exercițiului;
 principiul evaluării separate a elementelor de active și pasiv;
 principiul intangibili tății;
 principiul necompensării;
 principiul prevalenței economicului asupra juridicului;
 principiul pragului de semnificație;
 principiul contabilității pe baza „Accrual”.
Produsul final al contabilității este reprezentat de situațiile financiare. Structura
acestora diferă de la o companie la alta, în funcție de: valoarea totală a activelor, cifra
de afaceri netă și numărul mediu de salariați din cursul exercițiului financiar. Rolul
acestora este de a informa utilizatorii lor cu privire la poziția financiară , performanțele
și modificările poziției financiare a întreprinderii. Au o deosebită importanță pentru
investitorii prezenți și potențiali, angajați, creditorii financiari, furnizori și alți creditori
comerciali, clienți, precum și pentru guvern și institu țiile sale.
1.1.3. Contabilitatea în România
În România, principalul organ responsabil cu normalizarea contabilității este
Ministerul Finanțelor Publice, care a decis organizarea contabilității în două grupe:
contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune. Prima dintre ele oferă informații
referitoare la poziția și performanța financiară a unei entități, iar situațiile financiare în
acest caz cuprind: bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificărilor
capitalurilor proprii, situația fl uxurilor de trezorerie și notele explicative. Cea de -a
doua, numită și contabilitate managerială, se adresează managementului entității,
oferindu -i acestuia informațiile necesare pentru luarea deciziilor viitoare. (Lapt eș,
2017, pg. 195 -209)

– 9 –
Prima etapă în ținerea contabilității constă în preluarea datelor din documentele
justificative financiar -contabile, acestea urmând a fi introduse în ordine cronologică și
în mod sistematic în registrele contabile, care, conform OMFP nr. 2634/2015 privind
documentele financiar -contabile , sunt: Registrul Jurnal, Registrul Cartea -Mare și
Registrul Inventar. Ramona Lapteș, în articolul său: „Educație financiară prin recurs la
contabilitate”, prezintă etapele parcurse de un contabil, în cepând cu cea prezentată
anterior și până la construirea balanței de verificare: „ În practică, analizele contabile
conduc la întocmirea formulelor contabile, care se înregistrează cronologic în Registrul
Jurnal. Pe baza Registrului Jurnal este efectuată î nregistrarea sistematică a operațiunilor
economico -financiare în fișele de conturi. Totalitatea fișelor de conturi constituie
Registrul Cartea -Mare. În final, la sfârșitul perioadei, datele din Registrul Cartea -Mare
sunt preluate în documentul Balanța de v erificare. ”
1.2. FISCALITATEA
1.2.1. Scurt istoric al fiscalității
Fiscalitatea își face simțită prezența încă din antichitate, când în orașul Lagash, cel
mai vechi oraș situate între Tigru și Eufrat, a fost introdus un sistem de taxare, ca urmare
a război ului dus de acesta, populația ajungând să creeze o rebeliune legată de fiscalitate.
În aceeași perioadă, cele mai frecvent utilizate taxe erau cele plătite de negustori pentru
transportul și vânzarea produselor, deoarece acestea erau colectate cel mai ușor .
Când vorbim despre sisteme de impozitare în antichitate, nu putem să nu amintim
Egiptul, care deținea cel mai eficient sistem de taxare. Aici apare pentru prima data
meseria de agent fiscal, cu toate caracteristicile atașate ei. Aceasta era îndeplinită de
scribi, care aveau cunoștințe legate de scriere și calcul, taxând: grânele, fructele, peștele,
mierea, animalele din gospodării, uleiul, berea și unele produse meșteșugărești, taxele
fiind plătite în natură. (www.guerillafiscal a.ro)
În Evul Mediu, se introduc primele legi privind impozitele, acestea nemaifiind
stabilite doar „după bunul plac al conducătorilor de colectivități”.
Între secolele XVI și XIX, odată cu capitalismul, iau naștere sistemele fiscale
echitabile, care nu dăunează proceselor de acumulare și consolidare a capitalului. În
această perioadă, Adam Smith introduce cele patru principia clasice ale fiscalității, și
anume:

– 10 –
 echitatea fiscală, ce constă în aplicarea impozitelor în conformitate cu
posibilitatea de pla tă a celui impozitat ;
 certitudinea impunerii , conform căreia atât plătitorii cât și statul cunosc dinainte
mărimea impozitelor și termenul de plată;
 randamentul impozitului care impune efectuarea unor cheltuieli legate de
administrarea impozitelor mai mici decât veniturile fiscale rezultate în urma
colectării lor;
 comoditatea perceperii se referă la mijloace, termene și locuri de efectuare a
plății impozitelor care să fie acceptate de plătitori.
După 1870 se continuă modernizarea sistemelor fiscale prin int roducerea de noi
metode de calcul a impozitelor și trecerea de la impozite analitice la impozite sintetice,
în această etapă resimțindu -se o creștere a randamentului fiscal.
1.2.2. Definire, principii, funcții
Sistemul fiscal, al ături de cel monetar, cel de credite și cel financiar, are ca scop
atingerea obiectivelor politicii economice și sociale a statului.
Fiscalitatea reprezintă totalitatea taxelor și impozitelor de pe teritoriul unui stat.
Codul Fiscal este documentul care stabilește „c adrul legal pr ivind impozitele, taxele și
contribuțiile sociale obligatorii (…) care sunt venituri ale bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru șomaj și fondului de
garantare pentru plata creanțelor salariale; contribuabilii care au obligația să plătească
aceste impozite, taxe și contribuții sociale; modul de calcul și de plată a acestora;
procedura de modificare a acestor impozite, taxe și contribuții sociale. De asemenea,
autorizează Ministerul Finanțelor Publice să elaboreze norme metodologice,
instrucțiuni și ordine în aplicarea prezentului cod și a legilor de ratificare a convențiilor
de evitar e a dublei impuneri în aplicare” (www.anaf.ro) .
Elena Aldea și Maria -Daniela Silvestru, în studiul lor asupra presiunii fiscale, fac
următoarea precizare: „ Presiunea fiscală existentă într -un stat trebuie să asigure un
echilibru între dorința statului, care dorește un nivel cât mai ridicat al acesteia pentru

– 11 –
acoperirea necesarului de resurse financiare și, dorința cetățeanului care urmărește ca
nivelul presi unii fiscale să fie cât mai mic” (Aldea & Silvestru, 2014, p. 74)
Conform Codulu i Fiscal, fiscalitatea se construiește pe baza unei serii de principii,
și anume:
 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și
capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții
egale inves titorilor, capitalului român și străin;
 certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu
conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată
să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și
înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența
deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
 justețea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui
contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de
mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;
 eficiența impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un
exercițiu bugetar la altul prin menținerea r andamentului impozitelor, taxelor și
contribuțiilor în toate fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt
economic, cât și în cele de criză;
 predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor și
contribuțiilor obligatorii, pentr u o perioadă de timp de cel puțin un an, în care
nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite,
taxe și contribuții obligatorii.
1.2.3. Fiscalitatea în România
Pe teritoriul României, în perioada feudală exista o formă d e taxare numită „dijmă”,
ce consta în cedarea celei de -a zecea părți din producția obținută de țăranii dependenți
către proprietarii feudali. În secolul al XV -lea, venitul vistieriei se forma din impozite
în bani colectate pe cap de locuitor, în funcție de capacitatea de plată a fiecăruia,
denumite „biruri”. Mai târziu, în secolul XVII, apare „fumăritul”, prima taxă pe
proprietate, aplicată asupra fiecărui coș de fum al caselor celor din Țara Românească și
Moldova. Prima încercare de reglementare a sistemul ui de taxe și impozite îi aparține
lui Constantin Mavrocordat, care, în 1793, introduce o reformă ce aplică anumite

– 12 –
principii regăsite și în politica fiscal modernă, iar, din anul 1859, toate clasele sociale
sunt supuse impozitării, incluzând aici propriet atea funciară.
1.3. RELAȚIA DINTRE CONTABILITATE ȘI FISCALITATE
Având în vedere activitatea, regulile după care funcționează, funcțiile și domeniile
în care își fac simțită prezența, relația dintre contabilitate și fiscalitate este una de
interdependență. Conform studiilor realizate în acest domeniu, gradul de
interdependență dintre cele două variază în timp și spațiu. În 1981, Nobes și Parker
realizează un studiu privind această problematică la nivel macro -economic, iar în 1992,
Choi și Muller abordează a ceeași tematică, însă la nivel micro -economic. În cazul
orientării micro -economice, vorbim despre situații financiare realizate în principal
pentru acționari și investitori, regulile fiscale neavând nicio influență asupra elaborării
lor. Aceste situații of eră informații exacte privind entitatea economică, însă apar două
tipuri de rezultat: contabil și fiscal. În cazul orientării macro -economice se ia în
considerare influența reglementărilor fiscale. În această situație, situațiile financiare se
adresează în special creditorilor și statului, care sunt interesați de rezultatul fiscal.
Divergențe între contabilitate și fiscalitate apar cu precădere în cazul: impozitării
profitului, amortizării imobilizărilor și evaluării contabile a patrimoniului.
În 1996, Hoo gendoorn arată prin analiza sa asupra a 13 țări din Uniunea Europeană,
că intensitatea relației de interdependență între contabilitate și fiscalitate variază
teritorial, de la o țară la alta.
Studiul desfășurat de Blake, Amat, Gowthorpe și Pilkington în 1 998 ajunge la
concluzia că reglementările fiscale ale fiecărei țări, fiind foarte diverse, la care adăugăm
legătura foarte strânsă dintre contabilitate și fiscalitate, reprezintă cauzele care
împiedică procesul de armonizare contabilă. Conform acestui stud iu, următorii factori
pot împiedica armonizarea contabilă:
 influența puternică a fiscalității care poate distorsiona informațiile conținute în
conturile folosite în contabilitate;
 imposibilitatea aplicării Standardelor Internaționale de Contabilitate atunc i
când acestea intră în conflict cu reglementările fiscale;
 calitatea regulilor fiscale de a reprezenta un obstacol important în calea aplicării
standardelor IFRS. (Cuzdriorean, 2013, p. 82)

– 13 –
Dan-Dacian Cuzdriorean realize ază în 2013 un studiu complex privind relația dintre
contabilitate și fiscalitate, realizat pe baza a „204 articole, 23 cărți și 4 surse neincluse
în categoriile anterioare”. Principalele sale concluzii privind acest subiect controversat
sunt următoarele:
 fiscalitatea și contabilitatea pot afecta în aceeași măsură deciziile economice;
 chiar dacă povara fiscală crește cu timpul, îngăduința plătitorilor față de aceasta
este mai mare;
 fiscalitatea are o influență majoră asupra procesului de armonizare contabi lă;
 opiniile diferite cu privire la relația dintre cele două domenii afectează predarea
lor la nivel universitar, însă, pentru o pregătire superioară a profesioniștilor
contabili, se dorește introducerea a cât mai multe elemente de fiscalitate în
predarea contabilității;
 literatura de specialitate identifică o relație puternică între reglementarea
contabilă și cea fiscală;
 interesele opuse ale contribuabililor și ale administrației fiscale dau naștere
controverselor dintre contabilitate și fiscalitate;
 deciziile legate de investițiile economice pot fi atât de natură contabilă, cât și
fiscală;
 contabilitatea și fiscalitatea sunt cei mai importanți factori în lupta împotriva
fenomenului de corupție.
Concluzionăm precizând că subiectul dezbătut în acest subcapi tol este unul foarte
controversat. Relația de interdependență între contabilitate și fiscalitate diferă de la un
stat la altul și suferă modificări în timp. Cert este, însă, faptul că interesul organelor
fiscale de a atrage venituri cât mai mari spre buget ul public este opus interesului
conducătorilor societăților comerciale de a realiza profituri cât mai mari, de aici apărând
divergențele între reglementările fiscale și cele contabile.

– 14 –
Cap 2. REZUL TATUL CONTABIL ȘI REZUL TATUL FISCAL

În timp ce acțion arii unei entități economice își urmăresc propriile interese dorindu –
și maximizarea câștigurilor, statul, prin politica sa fiscală, urmărește atragerea unei
sume cât mai mari de bani spre bugetul său. Cele două părți se află, astfel, în opoziție
și utilize ază reguli diferite în calculul rezultatelor lor. De aici apare diferența între
rezultatul contabil și cel fiscal.
2.1. REZULTATUL CONTABIL
Rezultatul contabil se calculează ca diferență între veniturile realizate de entitate și
cheltuielile efectuate de aceasta. Conform Marianei Gurău, în studiul său privind
rezultatul contabil și rezultatul fiscal: ,, veniturile constituie creșteri ale beneficiilor
economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau
creșteri ale activelor or i reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor ”, iar ,,
cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei c ontabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acționari”. (Gur ău, 2017)
Veniturile și cheltuielile totale se împart în două categorii: de exploatare și
financiare. Veniturile și cheltuielile din exploatare se obțin sau se realizează ca urmare
a desfășurării activității de bază a societății, în timp ce veniturile ș i cheltuielile
financiare se referă la câștiguri respectiv pierderi legate de operații cu imobilizări și
investiții financiare, creanțe legate de participații, diferențe de curs valutar, dobânzi,
ajustări și alte venituri/cheltuieli.
Veniturilor și cheltu ielilor înregistrate de o societate le corespund conturi sintetice
din planul de conturi. Desigur, compania se poate folosi, pe lângă acestea de conturi
analitice, derivate din cele sintetice pentru o mai bună gestiune a resurselor. Veniturile
fac parte di n clasa cu numărul șapte a planului de conturi, în timp ce cheltuielile aparțin
celei de -a șasea. Mai jos, este prezentată o listă a veniturilor și cheltuielilor, așa cum
sunt ele prezentate în planul de conturi:

– 15 –
Venituri Cheltuieli
70 Cifra de afaceri netă
60 Cheltuieli privind stocurile

701 Venituri din vâ nzarea produselor finite(P) 601 Cheltuieli cu materii prime(A)
702 Venituri din vâ nzarea semifabricatelor(P) 602 Cheltuieli cu materiale consumabile
703 Venituri din vâ nzarea produselor
reziduale (P) 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare(A)
704 Venituri din lucrări executate ș i servicii
prestate(P) 6022 Cheltuieli privind combustibilii(A)
705 Venituri din studii ț i cercetari(P) 6023 Cheltuieli privind materialele pentru
amba lat(A)
706 Venituri din revedențe, locații de gestiune ș i
chirii(P) 6024 Cheltuieli privind piesele de
schimb(A)
707 Venituri din vânzarea mă rfurilor(P) 6025 Cheltuieli privind semințele ș i
materialele de plantat(A)
708 Venituri d in activi tăți diverse(P) 6026 Cheltuieli privind furajele(A)
71 Variaț ia stocurilor
6028 Cheltuieli privind alte materiale
consumabile(A)
711 Variaț ia stocurilor(P) 603 Cheltuieli privind obiectele de inventar(A)
72 Venituri din producția de
imobi lizări
604 Cheltuieli privind materialele nestocate(A)
721 Venituri din producția de imobiliză ri
necorporale(P) 605 Cheltuieli privind energia ș i apa(A)
722 Venituri din producția de imobiliză ri
corporale(P) 606 Cheltuiel i cu animale și păsă ri(A)
74 Venituri din subvenț ii de exploatare
607 Cheltuieli cu mă rfurile(A)
741 Venituri din subvenț ii de exploatare(P) 608 Cheltuieli cu ambalajele(A)
7411 Venituri din subvenț ii de exploatare
aferente cifrei de afaceri (se ia in calcul la
determinarea ci frei de afaceri) 61 Cheltuieli cu lucră rile și serviciile
executate de terț i

7412 Venituri din subvenț ii de e xploatare
pentru materii prime ș i materiale consumabile 611 Cheltuieli de întreț inere și reparaț ii(A)
7413 Venituri din subvenț ii de exploatare
pentru alte cheltuieli externe 612 Cheltuieli cu revedențele, locațiile de
gestiune ș i chiriile(A)
7414 Venituri din subvenț ii de exploatare
pentru plata personalului 613 Cheltuieli cu primele de asigurare(A)
7415 Venituri din subvenții de exploatare
pentru asigurări și protecție socială 614 Cheltuieli cu studiile ș i cercetarile(A)
7416 Venituri din subvenț ii de exploatare
pentru alte cheltuieli de exploatare 62 Cheltuieli cu alte servicii executate
de terț i

7417 Venituri din subvenț ii de exploatare
aferente altor venituri 621 Cheltuieli cu colaboratorii(A)
7418 Venituri din subvenț ii de ex ploatare
pentru dobânda datorată 622 Cheltuieli cu comisioane ș i onorarii(A)
75 Alte venituri din exploatare
623 Cheltuieli de protocol, reclamă ș i
publicitate(A)
754 Venituri din creanț e reactive(P) 624 Chelt uieli cu transportul de bunuri ș i
persoane(A)
758 Alte venituri din exploatare(P) 625 Cheltuieli cu deplasări, detașări și
transferă ri(A)
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi și
penalităț i(P) 626 Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii(A)
7582 Venituri din donatii si subventii
primite(P) 627 Cheltuieli cu servic iile bancare ș i
asimilate(A)

– 16 –
7583 Venituri din vânzarea activelor și al te
operaț ii de capital(P) 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de
terți(A)

7584 Venituri din subvenții pentru
investiț ii(P) 63 Cheltuieli cu impozitele, taxele și
vărsă mintele asimilate

7588 Alte venituri din exploatare(P)
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și
vărsă minte utilizate(A)
76 Venituri financiare
64 Cheltuieli cu personalul

761 Venituri din imobiliză ri financiare(P) 641 Cheltuieli cu rem uneraț iile personalului(A)
7611 Venituri din acțiuni deținute la
entită țile afiliate 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate
salariaț ilor
7613 Venituri din interese de participare 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția
socială (A)
762 Venituri din investiț ii financiare pe termen
scurt(P) 6451 Chel tuieli privind contribuția unității
la asigură rile sociale(A)
763 Venituri din creanț e imobilizate(P) 6452 Cheltuieli privind contribuția unității
pentru ajutorul de ș omaj(A)
764 Venituri din investiț ii financiare(P) 6453 Cheltuieli privind contribuția unității
la asigurările sociale de sănăt ate(A)
7641 Venituri din imobiliză ri financiare
cedate(P) 6458 Alte cheltuieli privind asigurările și
protecț ia soc ială(A)
7642 Venituri din investiț ii financiare
cedate(P) 65 Alte cheltu ieli de exploatare

765 Venituri din diferenț e de curs valutar(P) 654 Pierderi din creanț e(A)
766 Venituri din dobâ nzi(P) 658 Alte creanț e de exploatare(A)
767 Venituri din sconturi obț inute(P) 6581 Despăgubiri, amenzi și penalităț i(A)
768 Alte venituri financiare(P) 6582 Donații și subvenț ii acordate(A)
77 Venituri extraordinare
6583 Chel tuieli privind activele cedate și
alte operaț ii de capital(A)
771 Venituri din subvenț ii pentru evenimente
extraordinare(P) 6588 Alte ch eltuieli de exploatare(A)
78 Venituri din provizioane și ajustarea
la inflaț ie
66 Cheltuieli financiare

781 Venituri din provizioane privind activitatea
de exploatare 663 Pierderi din creanțe legate de participaț ii(A)
7812 Venituri din provizio ane pentru riscuri
și cheltuieli(P) 664 Cheltuieli privind investiț ii financiare(A)
7813 Venituri din provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor(P) 6641 Cheltu ieli privind imobiliză ri
financiare cedate(A)
7814 Venituri din provizi oane pentru
deprecierea activelor circulante(P) 6642 Cheltuieli privind investiț ii financiare
cedate(A)
7815 Venituri din fondul comercial negativ
(acest cont apa re numai in situaț iile financiare
anuale consolidate) 665 Cheltuieli din difere nțe de curs valutar(A)
786 Venituri financiare din provizioane 666 Cheltuieli privind dobâ nzile(A)
7863 Venituri din provizio ane pentru
deprecierea imobiliză rilor financiare(P) 667 Cheltuieli privind sconturile acordate(A)
7864 Venituri di n provizioane pentru
deprecierea activelor circulante(P) 668 Alte cheltuieli financiare(A)
67 Cheltuieli extraordinare

671 Cheltuieli privind calamitățile ș i alte
evenimente extraordinare
68 Cheltuieli cu amortiză rile,
provizioanele și ajustarea la inflaț ie

– 17 –
681 Chel tuieli de exploatare cu amortizări ș i
provizioane
6811 Cheltuieli cu amortizarea
imobiliză rilor(A)
6812 Cheltuieli cu provizioane pentru
riscuri ș i cheltuieli(A)
6813 Cheltuieli cu provizio ane pentru
deprecier ea imobiliză rilor(A)
6814 Cheltuieli cu provizioane pentru
deprecierea activelor circulante(A)
686 Chelt uieli financiare cu amortizări ș i
provizioane
6863 Cheltuieli cu provizioane pentru
deprecieri(A)
6864 Chel tuieli financiar e privind ajustă rile
pentru pierderea de valoare a activelor circulante
6868 Cheltuieli cu amortizarea primelor de
rambursare a obligaț iunilor(A)
688 Cheltuieli din a justarea la inflaț ie(A)
69 Cheltuieli cu impozitul pe profit

691 Cheltuiel i cu impozitul pe profit(A)
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte
impozite care nu apar în elem entele de mai sus
(se utilizează conform reglementarilor legale)

Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ și, prin urmare, atunci când cresc se
debitează, în timp ce conturile grupei 7 sunt conturi de pasiv, care se creditează atunci
când cresc.
Conform OMFP 1802/2014, contul 121 „Profit sau pierdere” înregistrează profitul
sau pierderea realizată în exercițiul financiar curent. Este un cont b ifuncțional în
creditul căruia se înregistrează soldul creditor al conturilor din clasa 7 precum și
pierderile contabile realizate în exercițiul financiar încheiat, transferate la începutul
exercițiului financiar următor asupra rezultatului reportat, iar p e debit, soldul debitor al
conturilor din grupa 6, profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost
repartizat la rezerve conform prevederilor legale și profitul net realizat în exercițiul
financiar încheiat, evidențiat la începutul exer cițiului financiar următor în rezultatul
reportat. În aceeași sursă se menționează faptul că soldul creditor al contului 121
reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizată.
Un alt cont utilizat atunci când vorbim de rezultatul conta bil este contul 129
„Repartizarea profitului”. Este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează
„rezervele constituite, conform legii, din profitul realizat în exercițiul financiar curent”,
iar în credit regăsim „profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost Tabel 2.1. Conturile de venituri și cheltuieli; Sursa: Planul general de conturi

– 18 –
repartizat la rezerve conform prevederilor legale”. Soldul contului reprezintă profitul
repartizat, aferent exercițiului financiar încheiat. (OMFP 1802/2014)
Operațiile legate de închiderea exerci țiului financiar sunt demonstrate mai jos:
 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:
121 “Profit sau pierdere” = Clasa 6 “Conturile de cheltuieli”
Clasa 7 “Conturi de venit” = 121 “Profit sau pierdere”
 Constituirea d e rezerve din rezultatul exerciț iului:
129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve”
 Închiderea exerciț iului pe profit:
121 “Profit sau pierdere” = %
129 “Repartizarea profitului”
1171 “Rezultat repo rtat”
 Închiderea exercițiu lui pe pierdere:
1171 „Rezultat reportat” = 121 „Profit sau pierdere” ( www.contzilla.ro )
Cu ajutorul contului 171 „Rezultatul reportat” se înregistrează rezultatul
exercițiului precedent car e nu a fost repartizat, a celui provenit din corectarea erorilor
contabile sau modificarea politicilor contabile, a surplusului realizat din rezerve din
reevaluare, „ a rezultatului contabil înregistrat de către societatea care își încetează
existența ca ur mare a fuziunii, respectiv de către societatea care se divizează, în
intervalul dintre data la care au fost întocmite situațiile financiare de fuziune, respectiv
divizare, și data întocmirii protocolului de predare -primire și care este preluat de către
societatea beneficiară, precum și a eventualelor diferențe rezultate din dispozițiile
tranzitorii cuprinse în OMFP nr. 1802/2014 ” (https://legestart.ro/reglementari –
contabile -comparate -operatiunile -privind -rezultatul -raportat/) . Es te un cont
bifuncțional al cărui sold creditor înregistrează profitul nerepartizat, soldul debitor
reprezentând pierderea neacoperită.
Mai jos sunt prezentate operațiunile privind rezultatul reportat:
 profitul net realizat în exercițiul financiar încheia t, înregistrat la începutul
exercițiului financiar următor ca rezultat reportat :
121 = 117

– 19 –
 pierderile contabile ale exercițiilor financiare precedente, acoperite din prime
de capital , conform reglementărilor în vigoare:
104 = 117
 pierderile contabile al e exercițiilor financiare precedente, acoperite din rezerve ,
conform hotărârii AGA:
106 = 117
 pierderile contabile realizate în exercițiile financiare precedente, acoperite prin
reducerea capitalului social , conform hotărârii AGA:
101 = 117
 pierderile co ntabile înregistrate în exercițiile financiare precedente, acoperite
din rezultatul reportat reprezentând profit , conform hotărârii AGA:
117 = 117
 rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în
exercițiul financiar curent, aferente exercițiilor financiare precedente :
411, 461 = 117
 capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct în capitalul propriu,
atunci când acest surplus reprezintă câștig realizat, respectiv la scoaterea din
evidență a activului p entru care s -a constituit rezerva din reevaluare sau pe
măsura folosirii activului de către entitate :
105 = 117
 pierderile contabile realizate în exercițiul financiar încheiat, transferate la
începutul exercițiului financiar următor asupra rezultatului r eportat
117 = 121
 profitul contabil realizat în exercițiile financiare precedente, utilizat ca sursă de
majorare a capitalului social, potrivit legii :
117 = 101

– 20 –
 profitul net realizat în exercițiile financiare precedente și care se repartizează în
exerc ițiile financiare următoare pe destinațiile aprobate de adunarea generală a
acționarilor/asociaților, potrivit legii
117 = 106, 117, 446, 457
 rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în
exercițiul financiar curent, af erente exercițiilor financiare precedente
117 = 401, 404, 431, 437, 438, 441, 4423, 446, 447, 448, 462
 pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezul tatul
reportat
117 = 149
Sursa: (www.legestart.ro)

2.2. REZULTATUL FISCAL
Rezultatul fiscal sau rezultatul impozabil se determină pornind de la cel contabil
pe baza regulilor impuse de fiscalitate. Pentru a ajunge la a cesta, rezultatul contabil se
ajustează cu ,,diferențele privind recunoașterea veniturilor și cheltuielilor” care se
împart în două categorii: permanente și temporare. În prima categorie intră: cheltuielile
nedeductibile fiscal, pe care autoritatea fiscală ,,le consideră ca fiind exagerate sau ca
nefiind necesare pentru activitatea întreprinderii”; veniturile neimpozabile, deoarece
acestea ,,provin din rezultate deja impozitate” și degrevările fiscale care reprezintă
reduceri sau scutiri de la plata impozit elor. În cea de -a doua categorie sunt: ,, cheltuieli
recunoscute în contabilitate înainte de a fi declarate din punct de vedere fiscal, venituri
recunoscute în contabilitate înaintea declarării din punct de vedere fiscal, venituri
declarate fiscal înainte de recunoașterea contabilă, cheltuieli declarate fiscal înainte de
a fi recunoscute în contabilitate.” (Gurău, 2017)
Formula de calcul a rezultatului fiscal este:
Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + C heltuieli nedeductibile
Conform Codului Fiscal, în următoarele cazuri cheltuielile sunt nedeductibile
iar veniturile neimpozabile:

– 21 –
Cheltuieli nedeductibile Venituri neimpozabile
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu
impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anii precedenți sau din
anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe
venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și
cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în
numele persoanelor fizice și juridice nerezidente,
pentru veniturile realizate din România, precum și
cheltuielile cu impozitul pe profit amânat
înregistrat în conformitate cu reglementările
contabile aplicabile; a) dividendele primite de la o persoană
juridică română;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile,
confiscările și penalitățile, datorate către
autoritățile române/străine, potrivit prevederilor
legale, cu excepția celor aferente contractelor
încheiate cu aceste autorități; b) dividende primite de la o persoană juridică
străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impozit similar impozitului pe profit,
situată într -un stat terț, astfel cum acesta este
definit la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care
România are încheiată o convenție de evitare
a dublei impuneri, dacă persoana juridică
română care primește dividendele deține la
persoana juridică străină din statul terț, la data
înregistrării acestora potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, pe o perioadă
neîntreruptă de un an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor
sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă
din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și
taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta
este dator ată potrivit prevederilor titlului VII.
Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele
situații/condiții:

1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca
urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze
de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;
2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care
au fost încheiate contracte de asigurare;
3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate
calitativ, dacă se face dovada distrugerii;
4. alimentele destinate consumului uman, cu data –
limit ă de consum aproape de expirare, altele decât
cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1
și 2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
5. subprodusele de origine animală, nede stinate
consumului uman, altele decât cele aflate în
situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 -3, dacă
eliminarea acestora este efectuată potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei
alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii
consumului uman sau animal, dacă
direcționarea/dirijarea vizează transformarea
acestora în compost/biogaz sau neutralizarea
acestora, potrivit prevederilor legale privind
diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condiții le c) valoarea titlurilor de participare noi sau
sumele reprezentând majorarea valorii
nominale a titlurilor de participare existente,
înregistrate ca urmare a înco rporării
rezervelor, beneficiilor sau primelor de
emisiune la persoanele juridice la care se dețin
titluri de participare. Acestea sunt impozabile
la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit,
retragerii capitalului social sau lichidării
persoanei jur idice la care se dețin titlurile de
participare, cu excepția celor aferente titlurilor
de participare pentru care sunt îndeplinite
condițiile prevăzute la lit. i) și j);

– 22 –
prevăzute la pct. 1 -6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii;
d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau
asociaților, altele decât cele ge nerate de plăți pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate
contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste
bunuri sau servicii; d) veniturile din anularea, recuperarea,
inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care
nu s -a acordat deducere, venitu rile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru
care nu s -a acordat deducere, veniturile din
restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau
penalități pentru care nu s -a acordat deducere,
precum și veniturile reprezentând anularea
rezervei înregistrate ca urmare a participării în
natură la capitalul altor persoane juridice sau
ca urmare a majorării capitalului social la
persoana juridică la care se dețin titlurile de
participare;
e) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În
situația în care ev idența contabilă nu asigură
informația necesară identificării acestor cheltuieli,
la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul
cheltuielile de conducere și administrare, precum și
alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei me tode raționale de alocare a
acestora sau proporțional cu ponderea veniturilor
neimpozabile respective în totalul veniturilor
înregistrate de contribuabil. În sensul prezentei
litere, funcțiile de conducere și administrare sunt
cele definite prin lege sau p rin reglementări interne
ale angajatorului; pentru veniturile prevăzute la art.
23 lit. d), e), f), g), l), m) și o) nu se alocă cheltuieli
de conducere și administrare/cheltuieli comune
aferente. e) veniturile din impozitul pe profit amânat
determinat și înregistrat de către contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme
cu Standardele internaționale de raportare
financiară;
f) cheltuielile cu serviciile de management,
consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o
persoană situată într-un stat cu care România nu are
încheiat un instrument juridic în baza căruia să se
realizeze schimbul de informații. Aceste prevederi
se aplică numai în situația în care cheltuielile sunt
efectuate ca urmare a unor tranzacții calificate ca
fiind artif iciale conform art. 11 alin. (3); f) veniturile reprezentând modificarea valorii
juste a investițiilor imobiliare/activelor
biologice, ca urmare a evaluării ulterioare
utilizând modelul bazat pe valoarea justă de
către contribuabilii care aplică reglementă rile
contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară. Aceste
sume sunt impozabile concomitent cu
deducerea amortizării fiscale, respectiv la
momentul scăderii din gestiune a acestor
investiții imobiliare/active biologice, după
caz;
g) cheltuielile cu primele de asigurare care nu
privesc activele și riscurile asociate activității
contribuabilului, cu excepția celor care privesc
bunurile reprezentând garanție bancară pentru
creditele utilizate în desfășurarea activității pentru
care este autorizat contribuabilul sau utilizate în
cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing,
potrivit clauzelor contractuale; g) veniturile reprezentând creșteri de valoare
rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după
caz, care compensează cheltuielile cu
descreșterile anterioare aferente aceleiași
imobilizări;
h) pierderile înregistrate la scoaterea din eviden ță a
creanțelor, pentru partea neacoperită de provizion,
potrivit art. 26, precum și cele înregistrate în alte
cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare
confirmat printr -o sentință judecătorească, în
conformitate cu preve derile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă
pe baza hotărârii judecătorești; h) veniturile prevăzute expres în acorduri și
memorandumuri ca fii nd neimpozabile
aprobate prin acte normative;

– 23 –
3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi
recuperată de la moștenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu
răspundere limit ată cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăți financiare
majore care îi afectează întreg patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare;
i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și
cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectuează
sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind
sponsorizarea, cu modificările și completările
ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare, precum și cei care acordă burse private,
potrivit legii, scad sumele aferente d in impozitul pe
profit datorat la nivelul valorii minime dintre
următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra
de afaceri; pentru situațiile în care reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de
afaceri, această li mită se determină potrivit
normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe
profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din
impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei
litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acesto r sume se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare
termen de plată a impozitului pe profit. i) veniturile din evaluarea / reevaluarea /
vânzarea / cesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică ro mână sau la o
persoană juridică străină situată într -un stat cu
care România are încheiată o convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării
inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă
neîntreruptă de un an m inimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice la care are
titlurile de participare. Nu intră sub incidența
acestor prevederi veniturile din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deținute la o persoană juridică română de o
persoană juridică rezidentă într -un stat cu care
România nu are încheiată convenție de evitare
a dublei impuneri;
j) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă,
care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor
Codului de proced ură fiscală, cu excepția celor
reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul
procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de
bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în
procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014; j) veniturile din lichidarea unei alte persoane
juridice române sau unei persoane juridice
străine situate într -un stat cu care România are
încheiată o convenție de evitare a dublei
impuneri, dacă la data începerii operațiunii de
lichidare, potrivit legii, contribuabil ul deține
pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum
10% din capitalul social al persoanei juridice
supuse operațiunii de lichidare;
k) cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile
către organizațiile neguvernamentale sau
asociațiile profesionale care au legătură cu
activitatea desfășurată de contribuabili și care
depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual,
altele decât cele prevăzute de lege și la alin. (1); k) sumele colectate, potrivit legii, pentru
îndeplinirea responsabilităților de fin anțare a
gestionării deșeurilor;
l) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor
necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca
urmare a efectuării unei reevaluări efectuate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se
înregistrează o descreștere a valorii acestora; l) veniturile aferente titlurilor de plată obținute
de persoanele îndreptățite, potrivit legii,
titulari inițiali aflați în evidența Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii legali ai acestora;
m) cheltuielil e reprezentând modificarea valorii
juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care, ca
urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul
bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internați onale de raportare financiară,
se înregistrează o descreștere a valorii acestora; m) despăgubirile primite în baza hotărârilor
Curții Europene a Drepturilor Omului;

– 24 –
n) cheltuielile reprezentând deprecierea /
amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de c ătre
contribuabilii care aplică reglementările contabile
conforme cu Standardele internaționale de
raportare financiară, la momentul transferului din
categoria activelor imobilizate deținute în vederea
vânzării în categoria activelor imobilizate deținute
pentru activitatea proprie; n) veniturile înregistrate printr -un sediu
permanent dintr -un stat străin, în condițiile în
care se aplică prevederile convenției de evitare
a dublei impuneri încheiate între România și
statul străin respectiv, iar convenția resp ectivă
prevede ca metodă de evitare a dublei
impuneri metoda scutirii;
o) cheltuielile din evaluarea activelor biologice în
cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări
utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către
contribuabilii care aplică r eglementările contabile
conforme cu Standardele internaționale de
raportare financiară, se înregistrează o descreștere
a valorii acestora; o) sumele primite ca urmare a restituirii cotei –
părți din aporturile acționarilor/asociaților, cu
ocazia reducerii ca pitalului social, potrivit
legii.
p) cheltuielile cu dobânzile, stabilite în
conformitate cu reglementările contabile conforme
cu Standardele internaționale de raportare
financiară, în cazul în care mijloacele
fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt
achiziționate în baza unor contracte cu plată
amânată, pentru contribuabilii care nu aplică
prevederile art. 40^2;
q) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în
instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni.
Acestea reprezintă elemente sim ilare cheltuielilor
la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă
acestea sunt impozitate conform titlului IV;
r) cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în
instrumente de capitaluri cu decontare în numerar
la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă
acestea nu sunt impozitate conform titlului IV;
s) cheltuielile înregistrate în evidența contabilă,
indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind
legate de fapte de corupție, potrivit legii;
ș) cheltuielile din evaluarea/ree valuarea titlurilor de
participare, dacă la data evaluării/reevaluării sunt
îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i).

Conform Codului Fiscal, următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
 Cheltuielile de protocol î n limita unei cote d e 2% ce se aplică asupra diferenț ei
dintre veniturile impozabile și cheltuielile aferente ven iturilor impozabile, altele
decât cheltuielile de protocol și chel tuielile cu impozitul pe profit;
 Rezerva legală este deductibila în limita unei cote de 5% aplicată asupra
profitului contabil, î nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se
scad ven iturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social Tabel 2.2..Cheltuieli nedeductibile și venituri neimpozabile ; Sursa: Codul Fiscal
at (https://www.noulcodfiscal.ro/titlu -2/capitol -2/articol -25.html) &
(https://www.noulcodfiscal.ro/titlu -2/capitol -2/articol -23.html)

– 25 –
subscri s și vă rsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare și
funcți onare ;
 Suma cheltuielilor cu indemnizaț ia de deplasare acordată salariaț ilor pentr u
deplasări în România și în străină tate, în limita a de 2,5 ori nivelu l legal stabilit
pentru instituț iile publice ;
 Cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/ 2003 – Codul muncii,
cu modificările ș i completările ulterioare;
 Perisabilitățile, î n limitele stabilite de organele de specialitate ale
administrației centrale, împreună cu instituț iile de specialitat e, cu avizul
Ministerului Finanț elor Publice ;
 Cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
 Cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, conform legii;
 Amortizarea, în limitele prevăzute de lege;
 Cheltuielile efectuate î n numele unui angajat, la s chemele de pensii
facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro
într-un an fiscal, pentru fiecare participant ;
 Cheltuielile c u primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 250 euro î ntr-un an fiscal, pentru fiecare
participant ;
 Cheltuielile pentru funcționarea, întreținere a și repararea locuinț elor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii
secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite
prevă zute de Legea l ocuinței nr. 114/1996 , republicată, cu modi ficările și
completă rile ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10% ;
 Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în
locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal ,
deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății î n
baza contractelor încheiate între părți, î n acest scop ;
 Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparați i, exclusiv cele privind
combustibilul, aferente autoturismelo r folosite de persoanele cu funcții de
conducere ș i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel
mult un singur autoturism aferent fiecă rei persoane cu astfel de atribuții î n limita
a 50 %.

– 26 –
Declarația 101: „Declarația privind impozi tul pe profit” este documentul în care
fiecare societate economică plătitoare de impozit pe profit are obligația de a prezenta
rezultatul fiscal. Acesta se stabilește extracontabil și nu apare în contul de profit și
pierdere sau în bilanț. Se calculează tr imestrial, respectiv anual, cumulat de la începutul
anului fiscal. Un rezultat pozitiv al formulei de calcul prezentată mai sus reprezintă
profit impozabil și se impozitează conform reglementărilor în vigoare. Dacă rezultatul
este unul negativ, vorbim desp re o pierdere fiscală. Conform Codului Fiscal, „ pierderea
fiscală netă este diferența dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire (de la
plata impozitului pe profit) și profitul impo zabil total în aceeași perioadă”. Aceasta se
recuperează din profiturile impozabile realizate în următorii 7 ani.

Cap 3. IMPOZITELE, SURSĂ DE FINANȚARE A BUGETULUI
PUBLIC

3.1. BUGETUL PUBLIC
Termenul “buget” își are originea în latina veche, unde cuvântul “bulga” se
traducea prin “sac” sau “pungă cu bani” și este pentru prima dată utilizat în cadrul unei
legi publicate în 1866 (Inceu & Lazăr, 2004, pg. 70 -75). Bugetul poate fi văzut ca un
document -program ce conține informații referitoare la mărimea și structura tuturor
fluxuri lor financiare, pe perioada unui an bugetar, specifice economiei publice, apărute
ulterior prevederii și aprobării lor de către puterea legislativă.
În bugetul general consolidat se regăsesc „toate resursele financiare și
cheltuielile publice” și cuprinde în prezent: bugetul statului, bugetul asigurărilor de stat,
bugetul fondurilor speciale și bugetul local. Pe lângă resursele de trezorerie,
concretizate în împrumuturi pe termen scurt cu caracter rambursabil, resursele
financiare din împrumuturi de stat co ntractate prin emisiuni de titluri de valoare și
emisiunea monetară realizată de către Banca Centrală, taxele, impozitele și alte
contribuții obligatorii, numite și venituri fiscale, contribu ie la formarea bugetului public
(Grosu, 2004, pg. 116 -135).
Atragerea resurselor financiare sub forma veniturilor fiscale și nefiscale este
prima etapă a procedurii bugetare. Ea este urmată de studierea cererii privind

– 27 –
cheltuielile publice și, în final, de alocarea resursel or financiare atrase sectoarelor care
au nevoie de ele. (Nistor)
Principalele funcții ale bugetului public sunt: cea de repartiție și cea de control.
Prima din ele se referă la constituirea și, mai apoi, distribuirea fondurilor b ugetare, iar
a doua se referă la controlul bilanțului național public, prin controlul legislativ al
parlamentului asupra bugetului.
Al doilea capitol al Legii 500/2002 privind finanțele publice, intrată în vigoare
în ianuarie 2003, face referire la o seri e de principii bugetare ce se cer a fi respectate și
anume: universalitatea, unitatea, anualitatea, specializarea, publicitatea și unitatea
monetară a bugetului. De -a lungul timpului, pe lângă acestea s -au mai adăugat:
principiul neafectării veniturilor, p rincipiul realității și cel al echilibrului.
Aceste principii sunt descries în tabelul de mai jos:

Principiul universalității – Se referă la înscrierea tuturor veniturilor
și cheltuielilor în buget, cu sumele lor
totale, fără omisiuni și compensări
recipro ce
Principiul unității – Presupune existența unui singur
document în care se trec veniturile și
cheltuielile
Principiul anualității – Se referă la perioada de timp pentru care
se întocmește și se aprobă bugetul,
respectiv perioada în care se înregistrează
veniturile și se efectuează cheltuielile
Principiul specializării – Veniturile bugetare sunt clasificate pe
surse de proveniență, iar cheltuielile în
funcție de destinație și conținut economic
Principiul publicității – Proiectele de buget sunt dezbătute public
și afișate în Monitorul Oficial al bugetelor
și conturilor anuale de execuție
Principiul unității monetare – Toate operațiunile bugetare se efectuează
în moneda națională
Principiul neafectării veniturilor – Constă în „depersonalizarea veniturilor”,
totalit atea lor fiind utilizată pentru
acoperirea cheltuielilor
Principiul realității – Bugetul trebuie construit luând în
considerare realitatea economico -socială
a țării
Principiul echilibrului – Un buget echilibrat este atunci când
veniturile reușesc să acopere cheltuielile

Tabel 3.1.Principiile bugetare ; Sursa: Codul Fiscal

– 28 –
3.2. IMPOZITELE
3.2.1. Generalități
Conform Dicționarului Enciclopedic, impozitul reprezintă o “formă de
prelevare la dispoziția statului, cu titlu obligatoriu, definitiv și nerambursabil, a unei
părți din veniturile sau averea persoanel or fizice și juridice, conform reglementării
puterii centrale și organelor administrației locale de stat” (Popa, și alții, 1993 -2009) .
Rolul impozitelor este dat de cele trei funcții principale ale acestora: f iscală,
socială și economică. Prima dintre ele se referă la contribuția impozitelor la constituirea
unor fonduri utilizate de către stat în folosul întregii colectivități, precum formarea
rezervelor de stat, finanțarea instituțiilor publice sau a altor ins tituții și activități cu
caracter economic și social. Funcția socială face ca sumele colectate sub forma
impozitelor să fie repartizate altora decât posesorilor inițiali ai acestora, aceast ă
redistribuire trebuind să respecte principiul mutualității pentru a fi inerentă și echitabilă.
Funcția economică se referă la faptul că impozitele și taxele influențează prețurile
produselor și serviciilor de pe piață, precum și modalitatea în care persoanele fizice
decid să valorifice bunurile aflate în patrimoniul per sonal . Totodată, acestea previn
apariția unor venituri exagerate (Ulian, Doga -Mîrzac, & Rotaru, 2007, pg. 111 -112).
Un impozit este caracterizat de elementele sale constitutive și anume: obiectul
său, care “reprezint ă venitul, bunul, serviciul care urmează a fi impozitat”; subiectul,
care “este persoana fizică sau juridică, care trebuie să plătească impozitul”; baza de
impozitare; plătitorul sau “ persoana care calculează, reține și varsă impozitul (…) la
stat”; cota s au procentul aplicat bazei de impozitare pentru a determina suma ce trebuie
plătită statului sub formă de impozit; asieta; termenul de plată al impozitului; drepturile
și obligațiile plătitorului; facilitățile fiscale, precum și modalitățile de control și
penalitățile (Florescu, Bucur, Mrejeru, Pantea, & Martinescu, 2013, pg. 16 -17).
3.2.2. Clasificarea impozitelor
În funcție de obiectul impunerii, scopul urmărit prin introducerea lor,
trăsăturile de formă și fond, frec vența încasării, precum și de instituția care le
administrează, impozitele pot fi clasificate conform schemei ce urmează:

– 29 –

3.2.3. Impozitele în România
În România sunt aplicate următoarele taxe și impozite:
 impozitul pe venitul personal;
 impozitul pe profitul obținut de societățile comerciale;
 taxa pe valoarea adăugată (TVA) , aplicată asupra cumpărăturilor realizate de
consumatori;
 accizele, aplicat e la prețul anumit or produse petroliere, de lux, etc.
 impozite și taxe locale (casă, mașină, teren) ;
 alte diferite taxe . (www.bugetulfamiliei.ro)
Cea mai mare pondere în veniturile bugetului de stat este deținută de taxele pe
valoare adăugată colectate.
3.2.4. Administrarea încasării impozitelor
Obligația fiscală este datoria regl ementată legal a contribuabililor de a vărsa
sumele de bani reprezentând valoarea impozitelor de plătit către bugetul statului.
Figura 3.1 .Clasificarea impozi telor ; Sursa: (Grosu, 2004)

– 30 –
Creanța fiscală reprezintă dreptul statului de a percepe, prin organele sale
fiscale, impozite, taxe și alte contribuții de la persoanele fizice și juridice stabilite în
baza unor acte normative.
Pe baza declarațiilor contribuabililor sau a unor terțe persoane, administrația
fiscală stabilește informațiile privind obligația fiscală a respectivilor contribuabili.
Procedura genera lă constă în calculul și încasarea impozitelor de către organele fiscale
responsabile. În cazul în care nu se respectă obligațiile fiscale privind plata impozitelor,
se aplică procedura specială și/sau executarea silită, care poate fi realizată prin:
decon tare bancară executorie, sechestrul bunurilor mobiliare sau imobiliare, poprirea și
vânzarea globală.
Stingerea obligațiilor fiscale poate avea loc prin anumite proceduri speciale cum
sunt: compensarea fiscală, scăderea fiscală, prescripția fiscală și amn istia fiscală.

Cap 4. IMPOZITUL PE PROFIT

4.1. DEFINIRE
Impozitul pe profit apare pentru prima dată în 1799, fiind introdus de Napoleon
Bonaparte. A fost anulat și reintrodus de câteva ori, rămânând permanent din anul 1845.
Acesta ,,reprezintă impozitul aplicat asupra câștigului obținut de către o entitate
economică, ca urmare a desfășurării unei activități economice” (Cuzdriorean, 2013, p.
130)
IAS 12 și SFAS 109 definesc cheltuiala cu impozitul pe profit astfel: ,,val oarea
agregată privind impozitul curent și cel amânat, inclusă în determinarea profitului sau
a pierderii pentru o perioadă”. Impozitul curent ,, se determină și se plătește sau se
recuperează către / de la bugetul de stat, în anul curent”, în timp ce impo zitul amânat
apare atunci când rezultatul contabil diferă de cel fiscal, datorită metodelor de calcul
diferite ale acestora, apărând creanțe și datorii privind impozitul amânat. (Cuzdriorean,
2013, pg. 140 -142)
4.2. C ONTRIBUABILI
Conform titlului II, capitolul I, articolul 13 al Codului Fiscal, următoarele
persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit:

– 31 –
 persoanele juridice române, cu anumite excepții pe care le -am prezentat în
următorul paragraf;
 persoanele juri dice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent sau a mai multor sedii permanente în România;
 persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în
România;
 persoanele juridice străine care realizeaz ă venituri așa cum sunt prevăzute în
articolul 12 al Codului Fiscal;
 persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației
europene.
Următoarele persoane sunt absolvite de la plata impozitului pe profit:
 Trezoreria Statului;
 instituția publică, înființată potrivit legii, cu excepția activităților economice
desfășurate de aceasta;
 Academia Română, precum și fundațiile înființate de Academia Română în
calitate de fondator unic, cu excepția activităților economice desfășurate de
acestea;
 Banca Națională a României;
 Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
 Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
 Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
 Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
 persoana juridică română care plătește impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile titlului III;
 fundația constituită ca urmare a unui legat;
 entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

– 32 –
 asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de
locatari recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin
venituri din exploatarea proprietății comune, potrivit legii.
4.3. CALC ULUL, DECLARAREA ȘI PLATA
În prezent, cota de impozitare ce se aplică profitului impozabil este de 16%,
existând, însă, un regim special pentru anumiți contribuabili, prezentat în articolul 18
al Titlului II privind impozitul pe profit al Codului Fiscal, c onform căruia
„contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste
venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat
pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile
respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri
înregistrate.”
Codul Fiscal, în art. 41 – „Declararea și plata impozitului pe profit”, precizează
că „ calculul, declararea și plata impozitului pe profit, cu excepțiile prevăzute de
prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare încheierii trimestrelor I -III.” Cu anumite excepții, contribuabilii pot opta și
pentru plata anuală a impozitului pe profit. Formularul utilizat în scopul declarării
impozitului pe profit este Declarația 101.
Calculul impozitului pe profit pornește de la rezultatul contabil:
 Rezultat c ontabil = Venituri înregistrate – Cheltuieli efectuate
 Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile
 Impozit pe profit = Cota de impozitare (16%) x Rezultat fiscal
 Profit net = Rezultat contabil (brut) – Impozit pe profit

– 33 –
Cap 5. STUDIU DE CAZ

Pentru realizarea acestui studiu de caz am considerat zece societăți comerciale
din domeniul tranzacțiilor imobiliare din România. Am ales acest domeniu deoarece
este unul într -o continuă dezvoltare în țara noastră. Ins titutul Național de Statistică
publică informații conform cărora, în 2017 au fost finalizate 53.301 locuințe, un număr
cu 1.095 mai mare decât în anul precedent (www.edil.ro) . Programul „prima casă” este
un program guvernamental care, începând cu 2009, a facilitat accesul românilor la
credite ipotecare și, astfel, a impulsionat sectorul construcțiilor. În prima parte a anului
2017, se întocmeau în medie 600 de cereri de aplicare pentru acest program, în fiecare
zi, ca în al doile a semestru, acestea să ajungă la 1000 (www.imobiliare.ro) . Astfel,
societățile din domeniul tranzacțiilor imobiliare cunosc în prezent o perioadă de
prosperitate considerând numărul mare de cereri , însă, rezultatele lor depind în mare
măsură și de strategiile practicate. Pe site -ul Bursei de Valori București ( www.bvb.ro )
există 24 de astfel de companii, toate având acțiuni ca tip de instrument financiar.
Pentru 14 dintre ele nu există suficient e date publicate și, ca urmare, au fost excluse din
studiu. Cele zece societăți alese reprezintă 41,66% din totalul firmelor ce activează în
domeniul tranzacțiilor imobiliare, conform bvb.ro, deci considerăm informațiile
obținute în urma analizei datelor p use la dispoziție de acestea ca fiind relevante.
Studiind situațiile financiare ale acestora din perioada 2015 -2017 și punând
accentul pe evoluția rezultatelor financiare și implicit pe impozitele pe profit plătite, am
încercat să observăm dacă această ev oluție este una omogenă pentru majoritatea
societăților, sau dacă, dimpotrivă, datele diferă de la o entitate la alta. În primul caz ar
fi fost vorba de o modificare a pieței în ansamblul ei, manifestată în rezultatele obținute
de aceste companii, iar în a l doilea caz s -ar fi pus problema existenței unor factori
specifici fiecărei firme care au dus la rezultate aflate în neconcordanță cu mișcările
pieței.

– 34 –
Tabelul de mai jos prezintă cele zece companii supuse analizei:

Pentru a ajunge la rezultatele fin anciare obținute de cele zece companii în
perioada studiată, vom începe prin analiza evoluției veniturilor și cheltuielilor din
exploatare, financiare și totale. Desigur, mărimea cifrelor obținute depinde foarte mult
de factori interni specifici fiecărei f irme. De aceea, vom pune accentul strict pe evoluția
elementelor de venituri și cheltuieli pe parcursul celor trei ani.
Graficul de mai jos reflectă valorile obținute de societățile economice în ceea
ce privește situația veniturilor din exploatare:

Numele companiei Cod Fiscal Nr. în Reg. Comerțului Adresa
AGROMEC SA CIOROGÂRLA 2605572 J23/513/2004 Str. Școlii 13, CIOROGÂRLA, ILFOV, România
CI-CO SA 167 J40/472/1991 Str. Câmpul Moșilor 5 s2, BUCUREȘTI, România
COCOR SA BUCUREȘTI 327763 J40/8281/1991 Str. I.C. Brătianu 29-33 s3, BUCUREȘTI, România
ELECTROMETAL SA TIMIȘOARA 1830894 J35/104/1991 Str. Circumvoluțiunii 1, TIMIȘOARA, TIMIȘ, România
GENERALCOM SA BUCUREȘTI 361200 J40/140/1991 Str. Nicolae Filipescu , Nr. 39-41, Etaj 3, BUCUREȘTI, România
MARA COM MIXT SA ARAD 1717985 J02/80/1991 Str. Horea, nr. 7, ap. 29, ARAD, ARAD, 
METAV SA BUCUREȘTI 1583522 J40/4031/1991 Str. Biharia 67-77, sect. 1, BUCUREȘTI, România
PRACTIC SA BUCUREȘTI 2774512 J40/611/1991 Str. Biserica Amzei, nr.21 – 23, Corp C3, etaj 1 si 2, BUCUREȘTI, România
SERICO SA BUCUREȘTI 906 J40/285/1991 Sos. Pipera 46F s2, BUCUREȘTI, România
UTILAJ GREU SA MURFATLAR 2410198 J13/1016/1991 Str. Ciocârliei 1, MURFATLAR, CONSTANȚA, RomâniaTabel 5.1.Companiile supuse studiului ; Sursa: www.bvb.ro
Grafic 5.1. Venituri din exploatare ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 35 –
Cele mai ridicate valori ale veniturilor din exploatare sunt înregistrate de
Generalcom SA în 2016, iar cele mai scăzute aparțin companiei Agromec SA în 2017.
Dintre companiile analizate, doar 60% obțin în 2016 venituri din exploatare mai mari
decât în 2017, iar în 2017, tot 60% dintre acestea obțin sume mai mari decât în anul
precedent.
Veniturile financiare obținute de societăți sunt prezentate în următorul grafic:

Singura societate care obține venituri financiare semnificative este Practic SA,
aceste a având o evoluție în sens crescător pe toată perioada analizată. Acestea cresc de
aproape patru ori în 2016, față de 2015 și cu încă aproximativ 144,8% în 2017 față de
anul anterior. Societatea comercială Agromec SA nu obține venituri financiare pe
parcur sul celor trei ani, iar 60% din totalul companiilor înregistrează astfel de venituri
mai mari în 2016 decât în 2015. Tot 60% din companii realizează în 2017 venituri
financiare mai mari decât în 2016.
Ponderea veniturilor financiare în totalul veniturilor realizate de cele zece
companii este nesemnificativă în majoritatea cazurilor, ceea ce face ca evoluția acestora
din urmă să nu difere foarte mult de cea a veniturilor din exploatare. Totuși, doar 50%
din companii obțin venituri mai mari în 2016 față de 2 015, iar 60% obțin în 2017
venituri mai mari decât în 2016. Tabelul de mai jos reflectă mărimea și evoluția
veniturilor totale înregistrate de companii:

Grafic 5.2. Venituri financiare ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 36 –

Tabelul de mai jos arată procentele cu care se modifică veniturile totale realizate
de cele zece societăți în perioada celor trei ani:

Cea mai semnificativă modificare pozitivă are loc în cazul societății
Electrometal SA, a căror venituri totale cresc de aproape cinci ori, respectiv cu
aproximativ 465,68% în 2016 față de anul anterior. Aceeași co mpanie obține și cea mai
mare scădere procentuală a veniturilor, în anul următor, când acestea se micșorează cu
92,18%.
Ajungând la analiza cheltuielilor, obținem graficul de mai jos care arată situația
cheltuielilor de exploatare realizate de firme:

Grafic 5.3. Venituri totale ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe www.bvb.ro
2016/2015 (%) 2017/2016 (%) 2017/2015 (%)
AGROMEC SA 5.16 -9.04 -4.35
CI-CO SA -1.62 6.07 4.35
COCOR SA -2.13 66.59 63.04
ELECTROMETAL SA 465.68 -92.19 -55.79
GENERALCOM SA 80.13 -22.45 39.69
MARA COM MIXT SA -84.66 95.54 -70.01
METAV SA 1.33 31.02 32.77
PRACTIC SA 17.69 31.27 54.50
SERICO SA -9.02 23.84 12.67
UTILAJ GREU SA -27.77 -29.55 -49.11
Tabel 5.2.Evoluția veniturilor totale ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 37 –

Se observă faptul că 40% dintre companii realizează în 2016 cheltuieli de
exploatare mai mari decât în 2015, iar 50% dintre acestea efectuează în 2017 cheltuieli
mai mari decât în anul precedent. Cheltuielile negative din cazul CI -CO SA se
datorează ajus tărilor privind provizioanele efectuate de firmă în cel de -al doilea an.
În ceea ce privește cheltuielile financiare, pentru realizarea graficelor, am
împărțit cele zece companii în două grupe datorită diferenței de mărime semnificativă
a numerelor obținu te, astfel:

Grafic 5.4.Cheltuieli de exploatare ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro
Grafic 5.5 .Cheltuieli financiare (1) ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 38 –

După cum reiese din graficele de mai sus, 30% din companii realizează în 2016
cheltuieli financiare mai mari decât în primul an, iar 60% dintre acestea efectuează în
2017 cheltuieli mai mari decât în cel de -al doilea an.
Un caz particular este societatea economică Utilaj Greu SA, care obține
cheltuieli financiare negative în 2015. Acest fapt se datorează unor venituri din a justări
de valoare privind imobilizările financiare și investițiile financiare deținute ca active
circulante .
Tabelul de mai jos reflectă situația cheltuielilor totale efectuate de companii:

În 2016 față de 2015, 40% dintre societăți au obținut un total al cheltuielilor mai
mare. În 2017, față de anul precedent, 50% dintre acestea înregistrează cheltuieli ma i
mari. În tabelul ce urmează sunt prezentate modificările suferite de totalul cheltuielilor
efectuate de cele zece companii pe parcursul celor trei ani:
Grafic 5.6 .Cheltuieli financiare (2) ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro
Grafic 5.7 .Cheltuiel i totale ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 39 –

Cea mai semnificativă creștere a cheltuielilor este de 2255,88%, adică de
aproape 23 de ori, în registrată de CI -CO SA în 2017. Aceasta este urmată de
Electrometal SA, care în 2017 față de anul anterior înregistrează o creștere de 82,57%,
iar apoi de Generalcom SA, cu o creștere a totalului cheltuielilor de 32,12% în 2016
față de 2015.
Cele mai imp ortante scăderi ale totalului cheltuielilor aparțin: CI -CO SA, ale
cărei cheltuieli scad față de 2015 cu 104,16%, în 2016 această societate obținând o
valoare negativă a acestora; Mara Com Mixt SA, care înregistrează cheltuieli cu
83,36% mai mici în 2016 f ață de 2015 și Utilaj Greu SA, cu o micșorare cu 39,68% a
valorii acestora în cel de -al treilea an.
Pentru stabilirea rezultatului contabil, din totalul veniturilor am scăzut
cheltuielile totale. Pentru a facilita înțelegerea și interpretarea graficelor , am separat,
din nou, cele zece companii în două grupe:

2016/2015 (%) 2017/2016 (%) 2017/2015 (%)
AGROMEC SA 5.47 -5.99 -0.85
CI-CO SA -104.16 2255.88 -2.10
COCOR SA -11.33 26.00 11.73
ELECTROMETAL SA -10.52 82.57 63.36
GENERALCOM SA 32.12 -26.31 -2.65
MARA COM MIXT SA -83.36 -0.43 -83.43
METAV SA -5.00 5.22 -0.04
PRACTIC SA 12.28 -4.08 7.70
SERICO SA 4.97 21.76 27.80
UTILAJ GREU SA -16.99 -39.68 -49.93Tabel 5.3.Evoluția cheltuielilor totale ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro
Grafic 5.8 .Rezultatul exercițiului (1) ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 40 –

Coloanele reprezentând numere pozitive arată că societățile înregistrează
profit în acea perioadă, în timp ce restul sunt asociate pierderilor suferite de firmă.
60% din totalul acestor firm e înregistrează profit în toți cei trei ani. În 2015,
Electrometal SA este singura companie ce nu realizează profit; în anul următor:
societățile Mara Com Mixt SA și Utilaj Greu SA obțin pierderi, iar în cel de -al treilea
an, Agromec SA este singura firmă care are un rezultat financiar negativ. Luând în
considerare fiecare societate comercială în fiecare an al perioadei analizate, observăm
că în acest interval s -au înregistrat doar patru rezultate constituite în pierderi, iar restul
de douăzeci și șase repr ezintă înregistrări de profituri ale companiilor. Având în vedere
faptul că 90% dintre societăți obțin profit în 2015, 80% în 2016 și 90% în 2017,
motivele ce stau la baza suferirii de pierderi a firmelor menționate mai sus sunt de
natură internă; sunt leg ate de factori specifici fiecăreia și nu de piață în ansamblul său.
Este de menționat faptul că cele patru companii despre care se vorbește în
paragraful anterior, spre deosebire de celelalte, nu sunt companii din București. Acest
fapt este important în condițiile în care se ia în considerare faptul că una dintre cele mai
dezvoltate piețe locale ale tranzacțiilor imobiliare este capitala țării. Conform
www.zf.ro , în 2017, până în luna octombrie, au avut loc ”512.935 de vân zări de
proprietăți, dintre care cele mai multe fiind consemnate în București și Cluj”.
Modificările suferite de rezultatele exercițiilor financiare suferite de firmele
supuse analizei în perioada studiată sunt reflectate în tabelul următor :

Grafic 5.9 .Rezultatul exercițiului (2) ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 41 –

Cele m ai semnificative creșteri ale rezultatului exercițiului sunt resimțite de
Electrometal SA, în 2016, al cărui rezultat crește de peste 16 ori; este urmată de Mara
Com Mixt SA, care, în 2017, înregistrează un rezultat contabil de aproape 15 ori mai
mare decâ t în 2016. Scăderi importante observăm în cazul companiilor Utilaj Greu SA
(2016/2015), Mara Com Mixt SA (2016/2015) și Agromec SA (2017/2016). 60% dintre
companii înregistrează în 2016 creșteri ale rezultatului brut, față de 2015; tot 60% dintre
ele obțin în 2017 un rezultat contabil mai mare decât în 2016. Per total, pe perioada
analizată, 70% dintre companii au în 2017 un rezultat brut mai mare decât la începutul
intervalului analizat, în timp ce restul de 30% înregistrează scăderi ale valorii acestuia.
Rezultatul exercițiului sau profitul brut este punctul de pornire în calculul
impozitului pe profit și al profitului net. Din acesta se scad veniturile neimpozabile, se
adaugă cheltuielile nedeductibile și se micșorează cu valoarea rezervelor și a
provizi oanelor, a amortizării fiscale și a pierderii fiscale pentru a obține rezultatul fiscal.
La acesta din urmă se aplică cota de impozitare de 16% pentru a obține valoarea
impozitului pe profit. Scăzând impozitul pe profit din rezultatul brut, obținem profitu l
net al exercițiului.
Tabelul de mai jos prezintă valorile în lei ale impozitelor pe profit plătite de
cele zece companii în perioada analizată:

2016/2015 (%) 2017/2016 (%) 2017/2015 (%)
AGROMEC SA -7.41 -152.59 -148.68
CI-CO SA 593.65 -79.32 43.39
COCOR SA 85.86 251.76 553.79
ELECTROMETAL SA 1626.47 -49.49 870.96
GENERALCOM SA 254.4 -17.21 193.37
MARA COM MIXT SA -154.3 1479.09 648.91
METAV SA 57.36 168.73 322.88
PRACTIC SA 22.86 62.14 99.21
SERICO SA -63.3 46.97 -46.07
UTILAJ GREU SA -198.63 164.7 -36.17Tabel 5.4.Evoluția rezultatelor exercițiului ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de
pe www.bvb.ro

– 42 –

Electrometal SA nu plătește impozit pe profit în 2015, deoarece nu
înregistrează profit. Companiile Mara Com Mixt SA și Utilaj Greu SA sunt scutite de
la plata impozitului pe profit în cei trei ani deoarece se află într -o perioadă de recupera re
a pierderilor fiscale. Societatea Agromec SA, deși înregistrează în 2017 o pierdere
contabilă, aceasta obține un rezultat fiscal pozitiv și nu este scutită de la plata
impozitului.
Valorile impozitelor pe profit plătite evoluează în perioada studiată conform
tabelului de mai jos:

Mărimea impozitelor pe profit plătite depinde în primul rând de rezultatul
contabil. Dacă societatea efectuează cheltuieli nedeductibile, acestea vor fi adăugate la
baza impozabilă, iar dacă aceasta înregis trează venituri neimpozabile, ele vor fi scăzute. 2015 2016 2017
AGROMEC SA 1.642 1.600 4.016
CI-CO SA 589.331 195.472 566.963
COCOR SA 197.024 198.619 1.371.935
ELECTROMETAL SA 0 1.328.320 725.098
GENERALCOM SA 1.442.086 3.390.595 2.810.667
MARA COM MIXT SA 0 0 0
METAV SA 1.004.598 1.226.489 2.058.174
PRACTIC SA 3.450.942 4.299.031 4.906.244
SERICO SA 127.071 47.716 88.977
UTILAJ GREU SA 0 0 0
Tabel 5.5.Impozite pe profit plătite ; Sursa: www.bvb.ro
2016/2015 (%) 2017/2016 (%) 2017/2015 (%)
AGROMEC SA -2.55 151 144.58
CI-CO SA -66.83 190.04 -3.79
COCOR SA 0.81 590.73 596.32
ELECTROMETAL SA -45.41
GENERALCOM SA 135.11 -17.1 94.9
MARA COM MIXT SA
METAV SA 22.08 67.81 104.87
PRACTIC SA 24.57 14.12 42.17
SERICO SA -62.45 86.47 -29.98
UTILAJ GREU SA
Tabel 5.6.Evoluția impozitelor pe profit plătite ; Sursa: prelucrări pe baza datelor
de pe www.bvb.ro

– 43 –
Tabelul de mai jos prezintă diferențele procentuale între profiturile brute
obținute de companii și cele nete rezultate în urma scăderii valorii impozitului:

Spațiile necompletate din tabel arată fap tul că societățile nu obțin profit în
respectiva perioadă, iar cele care conțin cifra zero reflectă faptul că între profitul brut
și cel net aferente perioadei respective nu există nicio diferență numerică și în
concluzie, au fost scutite de la plata impoz itului . Dacă nu ar exista elementele specifice
fiscalității și, în consecință, baza de calcul a impozitului ar rămâne profitul contabil,
toate valorile din tabel ar trebui să fie de minus 16%. Se observă însă că majoritatea
valorilor diferă mai mult sau ma i puțin de această valoare, deci prezența fiscalității se
face simțită în viața marii majorități a societăților comerciale.
Cele mai mari diferențe între rezultatul brut și cel net sunt de -43,97%, în
cazul Metav SA, de -34,11%, în cazul aceleiași compan ii, dar la un an diferență,
respectiv de -29,31%, în cazul societății Generalcom SA. În viața acestor companii,
deci, fiscalitatea își face cea mai simțită prezența. Cele mai apropiate valori de -16%
sunt regăsite în cazul Agromec SA, Cocor SA și Electrome tal SA.
Când vorbim de rezultatele unei firme, pentru o mai bună înțelegere a
modului în care acestea au fost obținute și a factorilor care au contribuit la realizarea
lor, este bine să se analizeze indicatorii de profitabilitate și rentabilitate.
Marj a profitului net se calculează ca raport între profitul net și cifra de afaceri
netă. Acest indicator arată „ capacitatea unei companii de a genera valoare adăugată
2015 (%) 2016 (%) 2017 (%)
AGROMEC SA -15.2 -16
CI-CO SA 0 0 0
COCOR SA -16.08 -8.72 -17.13
ELECTROMETAL SA -16.34 -17.66
GENERALCOM SA -29.31 -19.44 -19.47
MARA COM MIXT SA 0 0
METAV SA -43.97 -34.11 -21.3
PRACTIC SA -19.42 -19.69 -13.86
SERICO SA -22.68 -23.21 -29.45
UTILAJ GREU SA 0 0Tabel 5.7.Diferențe procentuale între profiturile brute și rezultatele nete ;
Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe www.bvb.ro

– 44 –
pentru acționari. ” (http://edufin.asfromania.ro) Valorile acestui indicator obținute
pentru companiile studiate sunt prezentate în următorul tabel:

Companiile în dreptul cărora nu există valori ale indicatorului nu obțin profit
în respectiva perioadă. O valoare a marjei profitului net mai mică de 1% arată că firma
este instabilă din punct de vedere al profitabilității; în eșantionul ales spre studiere nu
există astfel de firme. Atunci când aceasta ia valori între 1% și 15%, compania
respectivă este considerată stabilă, iar atunci când depășește 15%, considerăm că
societatea este volatilă din punct de vedere al profitabilității. În 2015, 50% dintre
companii sunt stabile, 40% sunt volatile iar restul nu înregistrează deloc profit. În anul
următor, 40% dintre societăți sunt stabile iar alte 40% sunt volatile din punct d e vedere
al profitabilității. Observăm că, tot în acest an, două dintre companii, respectiv CI -CO
SA și Electrometal SA, obțin valori supraunitare ale indicatorului. Acest fapt se
datorează unor venituri suplimentare neincluse în cifra de afaceri, foarte m ari
comparativ cu aceasta în cazul celei de -a doua companii. În cel de -al treilea an, doar
două din cele zece societăți economice sunt stabile, 7 fiind volatile iar una
neînregistrând profit. Și în acest caz există două companii cu o marjă netă supraunitar ă,
respectiv Electrometal SA și Mara Com Mixt SA.
Media țărilor dezvoltate privind acest indicator este de 1,5% -6,5% cu o
tendință crescătoare (https://www.contzilla.ro) . Se constată, deci, că domeniul
tranzacțiilor imobiliare este unul bine dezvoltat în România și cu precădere în capitală,
unde companiile înregistrează cele mai mari valori ale indicatorului. Aceste companii
se folosesc în mod inteligent de resurse, reușind să realizeze profituri considerabile.
2015 2016 2017
AGROMEC SA 2% 2%
CI-CO SA 15% 109% 22%
COCOR SA 8% 17% 58%
ELECTROMETAL SA 463% 128%
GENERALCOM SA 17% 7% 57%
MARA COM MIXT SA 2% 166%
METAV SA 6% 11% 34%
PRACTIC SA 43% 52% 88%
SERICO SA 18% 6% 7%
UTILAJ GREU SA 7% 12%Tabel 5.8.Marja profitului net ; Sursa :prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 45 –

Un alt indica tor relevant când vine vorba de rezultatele obținute de o
companie este rata rentabilității economice sau a rentabilității activelor (ROA). Acesta
oferă informații privind eficiența utilizării activelor și arată ”câți lei aduce sub formă
de profit un leu i nvestit în active” (https://www.contzilla.ro) . Tabelul următor prezintă
situația celor zece companii analizate referitoare la acest indicator:

Conform aceluiași site menționat anterior, media țărilor dezvoltate setează
pentru rata rentabilității economice un interval optim de 3% – 9%. Am calculat această
rată pentru fiecare societate, exceptându -le pe cele care în respectivul interval nu au
înregistrat profit. În 2015, 60% dintre societăți obțin rentabilități ale activelor sub 3
procente. Acest lucru denotă faptul că aceste societăți obțin la fiecare unitate monetară
investită în active un profit net de mai puțin de 3 unități. 30% dintre ele se situează în
intervalul optim, din acest punct de vedere.
În 2016, trei companii din zece obțin rentabilități mai mici de 3%, în timp ce
două dintre ele nu obțin deloc profit. Două din cele rămase se situează între limitele
intervalului optim dat de media țărilor dezvoltate privind acest indicator, iar restul obțin
rentabilități econom ice de peste 9%. Cea mai mare valoare, de 48,23% este înregistrată
de societatea Electrometal SA, iar cea mai mică de Serico SA, de doar 0,42%.
În cel de -al treilea an al intervalului studiat, două companii se situează sub
media ratei economice date de ț ările dezvoltate, iar una nu înregistrează profit. Patru
firme se poziționează în intervalul optim, iar restul, în număr de trei, obțin rentabilități
de peste 9%.
Societatea comercială Profit net Active totale Profit net Active totale Profit net Active totale 2015 2016 2017
AGROMEC SA 9.157 177.950 8.398 190.166 164.705 5,14% 4,41%
CI-CO SA 1.496.172 65.894.005 10.378.216 59.619.015 2.145.379 54.037.490 2,27% 17,40% 3,97%
COCOR SA 1.028.006 149.499.168 2.078.222 150.956.993 6.637.255 140.534.233 0,68% 1,37% 4,72%
ELECTROMETAL SA 7.981.763 6.802.008 14.102.175 3.381.196 17.488.443 48,23% 19,33%
GENERALCOM SA 3.478.211 116.536.467 14.047.202 122.365.779 11.624.479 125.966.038 2,98% 11,48% 9,23%
MARA COM MIXT SA 367.469 21.613.668 18.139.833 2.752.045 20.386.093 1,70% 13,50%
METAV SA 1.279.881 178.316.983 2.368.439 175.953.997 7.602.571 194.839.852 0,71% 1,34% 3,90%
PRACTIC SA 14.317.837 198.111.714 17.531.963 439.707.467 30.491.068 447.632.993 7,22% 3,98% 6,81%
SERICO SA 433.107 32.198.371 157.831 37.510.258 213.133 37.740.449 1,34% 0,42% 0,56%
UTILAJ GREU SA 158.888 5.167.062 4.002.568 101.415 4.081.245 3,07% 2,48%2015 2016 2017 ROA Tabel 5.9.Rata rentabilității economice ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
www.bvb.ro

– 46 –

Rata rentabilității capitalurilor proprii sau rata rentabilității financiare (ROE) se
determină ca raport între profitul net obținut si totalul capitalurilor proprii deținute de
companie. Aceasta arată eficiența folosirii capitalurilor proprii și câte unități monetare
se obțin sub formă de profit ca urmare a investirii unei unități monetare în capitaluri
proprii. În tabelul care urmează au fost structurate datele privind profitul net, capitalul
propriu și rata rentabilității financiare ale fiecărei firme din eșantion, pe perioada
analizată:

Pentru a crește cursul bursier al acțiunilor compa niei, rata rentabilității
financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii. Media ratelor dobânzii în
perioada 2015 -2017 este de 1,9%, conform site -ului Băncii Naționale a României.
(www.bnr.ro)
În 2015, 60% dintre c ompanii înregistrează rate ale rentabilității financiare
mai mari decât rata medie a dobânzii. În anul următor, vorbim despre același procent,
iar în 2017, 80% dintre societățile studiate au rate ale rentabilității financiare peste rata
medie a dobânzii. În concluzie, marea majoritate a societăților se folosesc eficient de
capitalurile proprii deținute în scopul obținerii unui profit cât mai mare.
Un caz special este compania Mara Com Mixt SA, care, în 2015 obține un
profit net cu 366,2% mai mare decât val oarea capitalurilo r proprii pe care le deține.

Societatea comercială Profit net Cap. Proprii Profit net Cap. Proprii Profit net Cap. Proprii 2015 2016 2017
AGROMEC SA 9.157 134.335 8.398 142.732 133.457 6,81% 5,88%
CI-CO SA 1.496.172 48.064.127 10.378.216 56.790.999 2.145.379 50.225.340 3,11% 18,27% 4,27%
COCOR SA 1.028.006 89.209.759 2.078.222 96.502.810 6.637.255 97.710.555 1,15% 2,15% 6,79%
ELECTROMETAL SA 5.508.746 6.802.008 12.247.524 3.381.196 15.628.719 55,53% 21,63%
GENERALCOM SA 3.478.211 102.355.354 14.047.202 113.175.694 11.624.479 111.892.720 3,39% 12,41% 10,39%
MARA COM MIXT SA 367.469 100.345 -99.210 2.752.045 2.720.082 366,20% 101,17%
METAV SA 1.279.881 164.679.265 2.368.439 168.425.373 7.602.571 189.894.855 0,77% 1,40% 4,00%
PRACTIC SA 14.317.837 145.487.655 17.531.963 387.556.229 30.491.068 401.679.620 9,84% 4,52% 7,59%
SERICO SA 433.107 31.389.617 157.831 36.553.617 213.133 36.766.750 1,38% 0,43% 0,58%
UTILAJ GREU SA 158.888 4.931.292 3.814.428 101.415 3.916.460 3,22% 2,59%2015 2016 2017 ROETabel 5.9.Rata rentabilității financiare ; Sursa: prelucrări pe baza datelor de pe
(www.bvb .ro)

– 47 –
Cap 6. CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII

Pentru realizarea prezentei lucrări au fost consultate 29 de surse, printre care:
cărți de specialitate , reviste științifice, docu mente legislative și articole publicate
online. Principalele concluzii la care s -a ajuns în urma acestei cerce tări sunt rezumate
mai jos:
 Intensitatea legăt urii dintre conta bilitate și fiscalitate variază în timp și de la o
țară la alta;
 Nivelul de interdependență dintre cele două domenii diferă și între granițele țării
noastre, de la o regiune la alta și d e la o societate comercială la alta;
 Fiscalitatea își face simțită prezența în calculul rezultatului exercițiului financiar
și al impozitului pe profit, diferențele procentuale dintre rezult atele contabile și
profiturile nete fiind mai mari sau mai mici dec ât cota de impozitare;
 Cele mai mari profituri sunt obținute de societățile aflate în regiuni geografice
în care piața pe care activează este mai dezvoltată ;
 Piața tranzacțiilor imobiliare este într -o continuă dezvoltare în România, iar
societățile comerciale trebuie să țină pasul, aplicând strategii potrivite; cu
fiecare an, numărul comp aniilor stabile din punct de vedere al profitabilității
scade;
 Eficiența util izării activelor se situează sub nivelul optim pentru mai mult de
jumătate din societăți, în fiecare an; deși piața studiată evoluează în fiecare an,
România se situează încă în categoria țărilor subdezvolt ate în acest domeniu și
din acest punct de vedere;
 Din punct de vedere al eficienței utilizării capitalurilor proprii, între 60% și
80% dintre companii au rata rentabilității finan ciare superioară ratei dobânzii,
cursul acțiunilor lor fiind afectat în sens pozitiv;
 În general, o unitate monetară investită în capitaluri proprii aduce un profit mai
mare decât dacă aceasta ar fi investită în ac tive.

– 48 –
Referințe bibliografice

1. Aldea, E., & Silvestru, M. D. (2014, 4). Presiunea fiscală și efectele acesteia. ECOSTUDENT –
Revistă de cercetare științifică a studenților economiști , Universitatea „Constantin Brâ ncuși”,
Târgu-Jiu.
2. Cuzdriorean, D. D. (2013). Relația dintre contabilitate și fiscalit ate: o abordare
tridimensională, Casa cărții de știință, Cluj-Napoca.
3. Florescu, D., Bucur, D., Mrejeru, T., Pantea, M., & Martinescu, A. (2013). Evaziunea fiscală,
Editura Universul Juridic , București .
4. Grosu, O. (2004). Impozitul, sursă de venit pentru bugetul de stat. Buletin Științific (pp. 116 –
136). Universitatea "Geo rge Bacovia" , Bacău .
5. Gurău, M. (2017). Studiu privind rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
6. Inceu, A., & Lazăr, D. (2004). Abordări ale noțiunii de buget al statului. Revista Transilvană de
Științe Administrative , 69-70.
7. Ionescu Luiza (2015), Contabilit atea opera țiunilor fiscale ale î ntreprinderii , Editura
Bibliotheca , Târgoviște.
8. Lapteș, R. (2017). Educație financiară prin recurs la contabilitate . În G. Mihaela, Cultura
financiară, spiritul antr eprenorial și educația inovativă, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca .
9. Moșteanu Narcisa Roxana (2008), Fiscalitate. Impozite si t axe. Studii de caz , Editura
Universitară , București.
10. Nistor, C. Contabilitatea Instituțiilor Publice, note de curs .
11. Popa, M. D., Stănciulescu, A., Florin -Matei, G., Tu dor, A., Zgăvărdici, C., & Chiriacescu, R.
(1993 -2009). Dicționar Enc iclopedic, Editura Enciclopedică, București.
12. Ulian, G., Doga -Mîrzac, M., & Rotaru, L. (2007). Finanțe publice, note de curs. : Universitatea
de stat din Moldova, Chișinău .
13. Legea contabilității nr. 82/1991, Monitorul Oficial al României nr. 26 5/27.12.1991, republicată
în Monitorul Oficial al României nr. 454/18.06.2008
14. Legea nr. 12/1991 pri vind impozitul pe profit, Monitorul Oficial al României nr. 25/31.01.1991

15. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (OMFP) nr. 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate
16. Ordonanța de Guvern nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, Monitorul Oficial al României
nr. 246/31.08.1994, republicată în Mo nitorul Oficial al României nr. 40/12.03.1997
17. http://edufin.asfromania.ro.
18. https://legestart.ro/reglementari -contabile -comparate -operatiunile -privind -rezultatul -raportat/.
19. www.contzilla.ro
20. www.anaf.ro, Site -ul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală
21. www.bnr.ro, Site -ul oficial al Băncii Naționale a României
22. www.bugetulfamiliei.ro.

– 49 –
23. www.bvb.ro, Site -ul oficial al Bursei de Valori București
24. www.edil.ro.
25. www.guerillafiscala.ro.
26. www.imobiliare.ro.
27. www.legestart.ro .
28. www.noulcodfiscal.ro
29. www.wikipedia.org.