Forma de învățământ: ZIFR [605296]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE
BRAȘOV
LUCRARE DE LICENȚĂ
Absolvent: [anonimizat]:
Lector univ. dr. SUCIU GHEORGHE
BRAȘOV
2011

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE BRAȘOV
SPECIALIZAREA: FINANȚE ȘI BĂNCI
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
LA SC „ CICERO” SRL
Absolvent: [anonimizat]:
Lector univ. dr. SUCIU GHEORGHE
BRAȘOV
2011

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE
– BRAȘOV
Specializarea:
FINANȚE ȘI BĂNCIABSOLVENT: [anonimizat]: ZI/FR
Durata studiilor: 3 ani
Promoția: 2011
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Lect.univ.dr. SUCIU GHEORGHEVIZA FACULTĂȚII:
LUCRARE DE LICENȚĂ
1. TITLUL:
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „ CICERO” SRL
2. CUPRINS:
1) Situațiile financiare anuale
2) Prezentarea SC „CICERO” SRL
3) Analiza poziției financiare ale entității (bilanț contabil, bilanț financiar, bilanț funcțional, structura
activului și pasivului, analiza corelației dintre FR, NFR și TN, analiza riscului de faliment)
4) Studiu de caz privind analiza echilibrului financiar la SC „CICERO” SRL
5) Concluzii și propuneri
3. BIBLIOGRAFIE:
1) Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară, Ed. Economică, București,
2007;
2) Petrescu S.- Analiză și diagnostic financiar-contabil, ghid teoretico-aplicativ, Ediția a II-a, Editura
CECCAR, București, 2007;
3) Jianu I. Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii, o abordare prin prisma IFRS,
Editura CECCAR, București, 2007;
4) Suciu Gh. Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Brașov, 2009;
5) Ordinul MFP nr. 3055/2009, Reglementări contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-a și
a VII-a.
4. APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare similară,
și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Nr.
crt.Criterii de apreciereCalificative / Note acordate*
Foarte bineBineSatisfă-
cătorNesatis-
făcător
10987654
1.Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei lucrării
de licență
2.Documentarea din literatura națională și internațională
3.Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz
4.Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate
5.Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din literatura de
specialitate
6.Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele statistice
și sub formă grafică
7.Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor
8.Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
9.Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere la
sursele bibliografice
10.Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura conducătorului științific:
* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.** Nota acordată de conducătorul științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10
5. Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență
Subsemnatul / subsemnata …………………………………………………………………………………………………….
declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancțiunilor legale și morale, că la redactarea lucrării
mele de licență nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în bibliografia de la
finalul lucrării de licență. Declar că nu am mai prezentat această lucrare în fața unei alte comisii
de examen de licență.
Semnătura absolventului:

LUCRARE DE LICENȚĂ
C U P R I N S
I N T R O D U C E R E ………………………………………………………………………………………………………… 1
1. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE …………………………………………………………………………….. 3
1.1 ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ……………………………………………….. 3
1.1.1 Obiectivele și importanța situațiilor financiare anuale …………………………………………………………………. 3
1.1.2 Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare ………………………………………………………………………. 4
1.1.3 Recunoașterea și evaluarea elementelor din situațiile financiare ……………………………………………………. 5
1.2 CONȚINUTUL ȘI FORMA SITUAȚIILOR FINANCIARE ……………………………………………………………… 7
1.2.1 Bilanțul contabil, imaginea poziției financiare a întreprinderii ………………………………………………………. 7
1.2.2 Contul de profit și pierdere, indicator de performanță ………………………………………………………………….. 9
1.2.3 Situația fluxurilor de numerar …………………………………………………………………………………………………. 10
1.2.4 Situația modificărilor capitalului propriu ………………………………………………………………………………….. 10
1.2.5 Notele explicative la situațiile financiare anuale ……………………………………………………………………….. 11
1.2.6 Raportul administratorilor ………………………………………………………………………………………………………. 11
1.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR …………………………………………………………………… 12
1.3.1 Bilanțul contabil ……………………………………………………………………………………………………………………………. 12
1.3.2 Bilanțul financiar ………………………………………………………………………………………………………………………….. 12
1.3.3 Bilanțul funcțional ………………………………………………………………………………………………………………………… 13
1.4 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE ………………………………………………………………………………… 14
1.4.1 Analiza structurii activului ……………………………………………………………………………………………………… 14
1.4.2 Analiza structurii surselor de finanțare …………………………………………………………………………………….. 15
1.5 EVALUAREA PATRIMONIALĂ …………………………………………………………………………………………………… 16
1.6 Analiza corelației dintre FR, NFR și TN …………………………………………………………………………………………… 17
Capitolul 2 al lucrării de licență va face referiri la următoarele aspecte: ……………………………….. 19
2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „CICERO” SRL PE BAZA
BILANȚULUI CONTABIL ………………………………………………………………………………………………… 20
2.1 SCURT ISTORIC PRIVIND SC „CICERO” SRL …………………………………………………………………………… 20
2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ …………………………………………………………………………………………….. 20
2.3 PREZENTAREA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE ………………………………………………………… 22
2.4 ANALIZA SWOT ……………………………………………………………………………………………………………………………. 25
2.5 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE ……………………………………………………………….. 26
2.5.1 Analiza structurii activului ……………………………………………………………………………………………………… 26
2.5.2 Analiza structurii surselor de finanțare …………………………………………………………………………………….. 28
2.6 EVALUAREA PATRIMONIALĂ …………………………………………………………………………………………………… 30
2.7 ANALIZA CORELAȚIEI DINTRE FR, NFR ȘI TN ……………………………………………………………………….. 31
2.8 ANALIZA LICHIDITĂȚII ȘI SOLVABILITAȚII ………………………………………………………………………….. 35
3. CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………………………………………………………………… 37
B I B L I O G R A F I E ……………………………………………………………………………………………………… 39
ANEXE

LUCRARE DE LICENȚĂ
I N T R O D U C E R E
Problema gestionării și administrării întreprinderii , indiferent de obiectul de
activitate și de scopul propus este complexă. Aprecierea diferențelor de performanță și poziție
financiară depind de natura întreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea
patrimoniului.
Pentru a putea supraviețui, orice întreprindere are nevoie de informații, fără de care
procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar putea avea loc. Pentru a obține
aceste informații este necesară o analiză a situațiilor financiare anuale care permit aflarea
poziției financiare și a performanțelor acesteia. De aceste informații beneficiază atât
întreprinderea (ca factor intern) a căror situații financiare sunt analizate cât și furnizorii, clienții,
potențialii investitori și orice altă persoană care dorește să afle informații despre întreprindere
(ca factori externi).
Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situațiilor financiare necesită
evaluarea capacității unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a
perioadei și siguranței generării lor. În ultimă instanță de aceasta depinde, de exemplu,
capacitatea ei de a-și plăti angajații și furnizorii, de a plăti dobânzi, de a rambursa credite și de a
realiza programele administrative. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate
de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informații concentrate
asupra poziției financiare, performanței și modificărilor poziției financiare a întreprinderii.
Bilanțul contabil, împreună cu celelalte documente de sinteză anuale, are rolul de a
generaliza periodic datele contabilității curente și de a stabili pe această cale o serie de
indicatori economico-financiari, ceea ce îi conferă caracterul de model contabil și
informațional, dar și model de gestiune a valorilor materiale și bănești delimitate patrimonial. El
furnizează informații de reflectare și control asupra relațiilor de echilibru privind starea și
mișcarea patrimoniului.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. Ea prezintă situațiile financiare anuale, modele
de analiză a acestora, analiza concretă a stării patrimoniului societății și concluziile la care am
ajuns în urma acestei analize.
Primul capitol evidențiază redactarea situațiilor financiare, supuse respectării
principiilor de bază ale contabilității, legislației naționale dar și prevederilor cuprinse în
Standardele Internaționale de Contabilitate, rolul elementelor cuprinse în situațiile financiare în
1

LUCRARE DE LICENȚĂ
activitățile economice ale întreprinderii, modul acestora de prezentare și cunoaștere. Am făcut o
analiză a poziției financiare, adică bilanțul contabil, bilanțul financiar, bilanțul funcțional, am
analizat structura activului și pasivului, a lichidității și solvabilității. Am arătat corelațiile care
trebuie să existe între fond de rulment, nevoia de fond de rulment și trezoreria netă.
Capitolul doi este destinat studiului de caz, unde plecând de la situațiile financiare ale
SC „CICERO” SRL, am analizat poziția financiară a entității pe perioada anilor 2008-2009,
scoțând în evidență mari probleme în special în privința lichidităților.
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile care s-au desprins în urma acestei analize
precum și propuneri concrete prin care să se îmbunătățească situația patrimonială a firmei.
2

LUCRARE DE LICENȚĂ
1. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE
1.1 ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
Situațiile financiare ale unei întreprinderi reprezintă cel mai important mijloc, prin care
informația contabilă este pusă la dispoziția factorilor decizionali. De aceea, întreprinderile își
publică situațiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înțelese de către
cititorul interesat. La nivel global, poziția și performanța financiară a întreprinderilor este
reglementat prin modul cum are trebui întocmite situațiile financiare cu ajutorul Standardelor
Internaționale de Contabilitate.
Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare este elaborat de
Comitetul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate. Acest cadru general nu constituie
un Standard Internațional de Contabilitate și prin urmare nu definește standarde privind
evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informații. Prevederile acestui
cadru general nu primează în fața standardului Internațional de Contabilitate specific. Cadrul
general abordează:
a) obiectivul situațiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determină utilitatea informațiilor din situațiile
financiare
c) definirea, recunoașterea și evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite
situațiile financiare;
d) conceptele de capital și menținere a nivelului capitalului.
1.1.1 Obiectivele și importanța situațiilor financiare anuale
Obiectivul principal al situațiilor financiare este furnizarea de informații despre
poziția financiară, performanțele financiare și modificările poziției financiare a întreprinderii, în
scopul utilizării acestor informații de către utilizatorii interni și externi, în vederea
fundamentării unor decizii economice.
Situațiile financiare au ca scop general să ofere o imagine fidelă a rezultatelor și
poziției financiare a unei societăți la sfârșitul exercițiului financiar, oferind informații utile unei
largi categorii de utilizatori, asigurând comparabilitatea, atât cu situațiile financiare ale
întreprinderii pentru perioadele precedente, cât și cu situațiile financiare ale altor întreprinderi.
3

LUCRARE DE LICENȚĂ
Poziția financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea și
solvabilitatea valorilor economice și de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în
care își desfășoară activitatea1.
IASC își concentrează efortul său de armonizare cu predilecție asupra situațiilor
financiare, ce au ca scop furnizarea unor informații utile pentru adoptarea deciziilor economice.
Aceasta se datorează faptului că aproape toți utilizatorii iau decizii economice pentru:
a hotărî când să cumpere, să păstreze, sau să vândă părți din capital;
a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti și de a oferi alte beneficii angajaților săi;
a aprecia garanția ce o oferă întreprinderea față de datoriile sale;
a determina politicile fiscale;
a determina profitul și dividendele ce se pot distribui;
a elabora și utiliza datele statistice despre venitul național;
a reglementa activitatea întreprinderilor.
1.1.2 Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare
Informația contabilă pentru a fi utilă pentru utilizatori trebuie să îndeplinească anumite
atribute denumite caracteristici calitative . Așa cum prevede cadrul general IASB pentru
elaborarea și prezentarea situațiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt:
1) Relevanța informației , se referă la capacitatea informației de a fi utilă în ceea ce
privește necesitățile de luare a deciziilor de către utilizatori și este determinată de natura
informației și de pragul său de semnificație. O informație este semnificativă dacă omisiunea sau
declararea ei eronată influențează deciziile economice ale utilizatorului.
2) Credibilitatea, se referă la o prezentare reală, fidelă a tranzacțiilor și evenimentelor
și are în vedere: prudența, neutralitatea, integralitatea informației , prelevanța economicului
asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor și tranzacțiilor.
Prudența, se referă la incertitudinile care planează asupra multor evenimente și
tranzacții ale entității impun în mod obiectiv elaborarea unei informații prudente. Prudența
presupune evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării cheltuielilor și
pasivelor și luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și deprecieri probabile.
1 Ristea M., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2005, pag. 17
4

LUCRARE DE LICENȚĂ
Neutralitatea, pretinde ca informația să fie nepărtinitoare, lipsită de influențe. Situațiile
financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea și prezentarea informației influențează luarea unei
decizii sau formularea unui raționament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv
predeterminant.
Integralitatea, pretinde că pentru a fi credibilă orice informație conținută în situațiile
financiare trebuie să fie completă. O omisiune poate face ca informația să fie falsă sau să inducă
în eroare și astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă din punct de vedere
al relevanței.
3) Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informațiilor furnizate de
situațiile financiare în sensul că acestea trebuiesc înțelese ușor de către utilizatori, cu condiția ca
aceștia să posede cunoștințe suficiente privind afacerile, activitățile economice și contabilitatea.
Nu toate informațiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori.
4) Comparabilitatea reprezintă o altă calitate a situațiilor financiare, deoarece
utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare în timp pentru a determina poziția
financiară și performanțele întreprinderii, trebuind totodată să poată compara situațiile
financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziția financiară, performanțele și
modificările poziției financiare.
1.1.3 Recunoașterea și evaluarea elementelor din situațiile financiare
Recunoașterea (încorporarea în situațiile financiare) activelor, pasivelor, cheltuielilor și
veniturilor este pusă în evidență prin abordarea conceptuală specifică cadrului general.
Evaluarea este procesul de determinare a valorii bănești la care posturile din situațiile
financiare urmează să fie recunoscute și înscrise în bilanț și contul de rezultate2.
Cadrul general IASB pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare formulează
modelul contabil referință de evaluare bazat pe costul istoric recuperabil și pe conceptul de
menținere a capitalului financiar nominal.
Un activ, respectiv o datorie, se recunoaște atunci când:
este posibil ca aceasta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare,
respectiv să genereze ieșirea acestora;
costul său să fie evaluat în mod credibil.
Activele reprezintă o resursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente
trecute și de la care se așteaptă beneficii economice viitoare.
2 Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, București, 2005, pag. 26.
5

LUCRARE DE LICENȚĂ
Datoriile reprezintă obligații actuale ale întreprinderii, rezultate din evenimente trecute
și prin decontarea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care să încorporeze beneficii
economice.
Criteriile cumulative pentru recunoașterea datoriilor sunt :
probabilitatea unei ieșiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;
evaluarea să se poată facă în mod credibil.
Capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acționarilor în
activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor. Cu alte cuvinte capitalurile proprii
reprezintă diferența dintre activele totale și datoriile totale, fiind indicatorul esențial pe care
bilanțul, în formatul actual, trebuie să-l reprezinte.
Veniturile sunt creșteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv
creșteri de active sau diminuări de pasive, care au ca rezultat creșterea capitalurilor proprii, sub
alte forme decât aporturile la capital. Trebuie făcută distincția dintre venituri și câștig, deși
ambele se regăsesc în contul de profit și pierdere. Astfel noțiunea de câștig implică un rezultat
net favorabil dint-o tranzacție, ca urmare a compensării efectelor (sumelor de bani primite) cu
eforturile corespunzătoare (costul bunului).
În conformitate OMFP nr.3055/2009 se disting trei momente de evaluare a elementelor
patrimoniale3:
 evaluarea la data intrării în entitate;
evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilanț;
evaluare la data ieșirii din entitate.
La data intrării în entitate bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, care se stabilește astfel:
a)la cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros ;
b)la cost de producție – pentru bunurile produse în e ntitate;
c)la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând
aport la capitalul social;
d)la valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere.
3 Ordinul ministrului finanțelor nr.3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 49.
6

LUCRARE DE LICENȚĂ
1.2 CONȚINUTUL ȘI FORMA SITUAȚIILOR FINANCIARE
Conform IAS 1, un set complet se situații financiare anuale include4:
a) bilanțul;
b) contul de profit și pierdere;
c) o situație care să reflecte, după caz:
•toate modificările capitalului propriu; fie
•modificările capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din tranzacțiile de
capital cu proprietarii și distribuirile către proprietari;
d) situația fluxurilor de trezorerie (numerar)
e) politicile contabil și notele explicative.
Directiva a IV- a a UE definește situațiile financiare prin apelația de conturi anuale
care cuprind: bilanțul, contul de profit și pierdere și anexa sau notele la conturile anuale .
Aceste documente trebuie să constituie un tot unitar.
Pentru sistemul de bază conform cu Directivele contabile europene, formația situațiilor
financiare cuprinde:
Bilanț;
Cont de profit și pierdere;
Situația modificărilor capitalurilor proprii;
Situația fluxurilor de numerar;
Notele explicative la situațiile financiare.
Persoanele juridice, care aplică reglementările conform cu Directivele contabile
europene, care la data bilanțului nu depășesc limitele a 2 dintre cele 3 criterii de mărime (total
active 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă 7.300.000 euro, număr mediu de salariați în cursul
exercițiului financiar 50) întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: bilanț
prescurtat, contul de profit și pierdere, note explicative la situațiile financiare anuale
simplificate. Opțional ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația
fluxurilor de numerar.
1.2.1 Bilanțul contabil, imaginea poziției financiare a întreprinderii
Bilanțul este documentul contabil de sinteză ce cuprinde toate elementele de activ și de
pasiv grupate după natură, destinație și lichiditate, respectiv proveniență și exigibilitate.
4 Ghid pentru înțelegerea și aplicare Standardelor Internaționale de Contabilitate, IAS 1 Prezentarea situațiilor
financiare, Editura CECCAR, București, 2004, pag. 52
7

LUCRARE DE LICENȚĂ
Bilanțul arată poziția financiară a întreprinderii doar la un moment dat, respectiv la
sfârșitul exercițiului financiar, însă această poziție financiară este consecința rezultatelor
obținute de întreprindere de la înființare până la data bilanțului. Bilanțul caracterizează cifric și
în etalon bănesc relațiile de echilibru dimensional și structural dintre mijloacele economice
gestionate de titularul de patrimoniu și de sursele de procurare a acestor mijloace5.
Activul este o sursă controlată de întreprindere ca urmare a unor evenimente trecute și
din care se prevede că se vor obține beneficii economice viitoare (Cadrul general IASB și
Ordinul 3055/2009).
Datoria este o obligație actuală a întreprinderii provenită din evenimente trecute și a
cărei decontare va conduce la o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice (Cadrul
general IASB). Conform Ordinului 3055/2009, o datorie reprezintă o obligație actuală a entității
ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de
resurse care încorporează beneficii economice6.
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele întreprinderii după
deducerea tuturor datoriilor (Cadrul general IASB). Capitalurile proprii reprezintă interesul
rezidual în activele întreprinderii după deducerea datoriilor sale (Cadrul general american și
Ordinul 3055/2009).
Reglementările contabile naționale au optat pentru o clasificare a elementelor de activ
in active imobilizate și active circulante, respectând astfel cerințele din Directiva a-IV-a. În
bilanț, elementele de activ și de datorii sunt grupate după natură și lichiditate, respectiv după
natură și exigibilitate, și deci nu după criteriul curent/ necurent. Conform OMFP nr. 3055/2009,
persoanele juridice din țara noastră care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre
următoarele 3 criterii, denumite în criterii de mărime (total activ 3.650.000 euro, cifră de afaceri
netă 7.300.000 euro, număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar 50), întocmesc
situații financiare anuale care cuprind:
bilanțul;
contul de profit și pierdere;
situația modificărilor capitalului propriu;
situația fluxurilor de numerar;
notele explicative de la situațiile financiare anuale.
5 Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Brașov, 2009, pag. 1206 Ordinul ministrului finanțelor nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 20, alin 3
8

LUCRARE DE LICENȚĂ
Persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de
mărime de mai sus întocmesc situații financiare simplificate care cuprind: bilanțul prescurtat,
contul de profit și pierdere, notele explicative la situațiil e anuale simplificate. Opțional, ele pot
întocmi situația modificărilor capitalului propriu și situația fluxurilor de trezorerie. Formatul
bilanțului prescurtat conform Ordinului 3055/2009 este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanțe
III. Investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete (B + C – D – I)
F. Total active minus datorii curente (A + E)
G. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital și rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat (ă)
VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Capitaluri proprii
1.2.2 Contul de profit și pierdere, indicator de performanță
Directiva a IV-a a CEE prevede pentru asigurarea imaginii fidele a întreprinderii
scheme obligatorii pentru stabilirea bilanțului și contului de profit și pierdere, fixarea
conținutului minimal al anexei și al raportului de gestiune. Conform Directivei a IV-a, conturile
9

LUCRARE DE LICENȚĂ
anuale trebuie să dea o imagine fidelă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor
întreprinderii.
1.2.3 Situația fluxurilor de numerar
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieșirile de numerar sau echivalente de numerar
ale acestuia. Fluxurile de numerar exclud mișcările între elemente care constituie numerar sau
echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei
întreprinderi.
Numerarul se referă la disponibilitățile bănești existente în casierie sau în conturile
bancare, (inclusiv sub formă de acreditive), precum și la elementele asimilate lor: valori de
încasat, avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar7 sunt investiții financiare pe termen scurt extrem de lichide
(perioadă mai mică de 3 luni), care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care
sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Ele sunt păstrate pentru îndeplinirea
angajamentelor pe termen scurt și nu pentru alte scopuri.
Trezoreria unei întreprinderi reprezintă fluxurile de încasări și plăți care se derulează în
cadrul întreprinderii într-o anumită perioadă de timp, respectiv fluxul de diferențe dintre
încasările și plățile efectuate de întreprindere.
Situația fluxurilor de numerar (trezorerie) este o componentă obligatorie conform
Ordinului MFP nr. 3055/2009, pentru entitățile mari și opțională pentru întreprinderile mici și
mijlocii, permițând o analiză dinamică a echilibrului financiar a celor 3 activități: de exploatare,
investiții și finanțare.
1.2.4 Situația modificărilor capitalului propriu
Situația modificării capitalurilor proprii reprezintă detaliat toate variațiile pe care le-
au suferit capitalurile proprii între momentul de început și cel de sfârșit al exercițiului financiar,
permițând analiza capacității de menținere a capitalului și rezultatul final (profitul sau
pierderea).8
Modificările în capitalul propriu al întreprinderii între două date ale bilanțului reflectă
creșterea sau reducerea activului net sau a avuției în cursul perioadei, în baza principiilor
particulare de evaluare adoptate și prezentate în situațiile financiare.
7 Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Brașov, 2009, pag. 1558 Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar-contabil, CECCAR, București, 2006, pag. 21
10

LUCRARE DE LICENȚĂ
1.2.5 Notele explicative la situațiile financiare anuale
Notele explicative prezintă informații despre bazele de întocmire a situațiilor financiare
și politicilor contabile adoptate, completează și detaliază toate informațiile prezentate în
celelalte documente de raportare financiară și prezintă, narativ sau prin tabele de analiză, situații
și indicatori care nu sunt prezentate în altă parte.9
OMFP nr. 3055/2005 prezintă structura următoarelor note explicative:
Nota 1 „Active imobilizate”, detaliază variația în timp a valorilor brute și a
deprecierilor;
Nota 2 „Provizioane” detaliază variația naturii provizionului;
Nota 3 „Repartizarea profitului” arată cum este repartizat profitul pe destinații;
Nota 4 „Analiza rezultatului din exploatare” prezintă modul de obținere a rezultatului
din exploatare după destinații;
Nota 5 „Situația creanțelor și datoriilor”, clasificate după lichiditate și exigibilitate;
Nota 6 „Principii, politici și metode contabile” cuprinde abateri și modificări de la
reglementările naționale, cu menționarea naturii și motivelor, tratamentele contabile alternative,
bază de evaluare, ajustări, influență asupra rezultatului;
Nota 7 „Participații și surse de finanțare” detaliază capitalul social și tipurile de titluri
emise;
Nota 8 „Informații privind salariații și membrii organelor de administrație, conducere”
cuprinde detalii despre număr mediu salariați, credite acordate, avansuri, salarii plătite, asigurări
sociale, contribuții la pensii;
Nota 9 „Analiza principalilor indicatori economico-financiari” cuprinde prezentarea
unor indicatori de lichiditate, risc, profitabilitate, indicatori de activitate);
Nota 10 „Alte informații” se referă la prezentarea întreprinderii, cifra de afaceri,
relațiile cu celelalte întreprinderi din cadrul grupului.
1.2.6 Raportul administratorilor
Consiliul de administrație (asociatul) pentru fiecare exercițiu financiar elaborează un
raport care cuprinde cel puțin o prezentare fidelă a dezvoltării și performanței activității entității
și a poziției sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri și incertitudini cu
care se confruntă. În raportul administratorilor se va face o referire și la controlul intern al
entității. Raportul va conține și informații despre10:
9 Petrescu S., Analiză și diagnostic financiar-contabil, CECCAR, București, 2006, pag. 2210 Ordinul ministrului finanțelor nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 305
11

LUCRARE DE LICENȚĂ
evenimente importante apărute după sfârșitul exercițiului financiar;
dezvoltarea previzibilă a entității;
activități din domeniul cercetării și dezvoltării;
informații privind achizițiile propriilor acțiuni;
existența de sucursale ale entității;
utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare.
1.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
1.3.1 Bilanțul contabil
Poziția financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le
controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea și
solvabilitatea valorilor economice și de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în
care își desfășoară activitatea.
Bilanțul cuprinde toate elementele de activ grupate după natură, destinație și lichiditate
și cele de pasiv, grupate după natură, proveniență și exigibilitate.
Poziția financiară reprezintă relația dintre activele, datoriile și capitalurile proprii ale
întreprinderii, așa cum sunt raportate în bilanț.
Bilanțul economic constituie acel tip de bilanț ce realizează o separare strictă între
elementele financiare și elementele relevante pentru procesul productiv sau comercial
desfășurat de întreprindere.
1.3.2 Bilanțul financiar
Bilanțul financiar constituie acel tip de bilanț în care posturile sunt ordonate în funcție
de lichiditate (pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de pasiv).
Bilanțul financiar se bazează pe criteriul lichiditate-exigibilitate și arată echilibrul financiar
al entității.
Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a fi transformate în bani.
Exigibilitatea reprezintă însușirea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit
termen.
Bilanțul financiar va avea următoarea formă:
12

LUCRARE DE LICENȚĂ
Bilanț financiar
Nevoi = Activ Resurse = Pasiv
I. Activ imobilizat net (> 1an)
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare > 1an
Clienți cu scadență mai mare de un an
Creanțe cu scadență mai mare de un anIII. Capitalurile perman ente
Capitalul social
Rezerve
Subvenții
Rezultat nerepartizat
Provizioane reglementate (> 1an)
Datorii pe termen mediu și lung (> 1an)
II. Activ circulant (< 1an)
-Stocuri
-Creanțe – clienți (< 1an)
-Disponibilități bănești,
-Imobilizări financiare (< 1an)IV. Datorii pe termen scurt (< 1an)
-Financiare (credite bancare curente)
-Nefinanciare,
-Provizioane < 1an
Fig. 1.1 Bilanțul financiar
1.3.3 Bilanțul funcțional
Concepția funcțională11 definește întreprinderea ca o entitate economică și financiară
asigurând în raport cu dezvoltarea sa, anumite funcții cum ar fi:
funcția de producție (fabricarea bunurilor, și serviciilor livrate piețelor situate în
aval;
funcția de investire și dezinvestire (achiziționarea, crearea și cesiunea elementelor
de activ imobilizat);
funcția de finanțare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltării
întreprinderii).
Bilanțul funcțional oferă o imagine asupra modului de funcționare din punct de vedere
economic a întreprinderii, evidențiind atât utilizările cât și resursele corespunzătoare fiecărui
ciclu, respectiv de investiții, de exploatare și cel de finanțare. Practic pentru retratarea bilanțului
contabil în bilanț funcțional este necesar să stabilim apartenența posturilor bilanțiere pe unul din
cele 3 cicluri: de investiții, de exploatare, respectiv de finanțare.
Ciclul de investiții cuprinde achiziționarea de active imobilizate. Aceste imobilizări
constituie active stabile (aciclice) și sunt finanțate din resurse stabile (aciclice) .
Ciclul de exploatare cuprinde fluxurile de aprovizionare, producție și de desfacere, atât
sub formă de fluxuri fizice, cât și financiare. Activele circulante de exploatare (stocuri, creanțe,
clienți, cheltuieli de exploatare constatate în avans) trebuie finanțate din surse ciclice de
exploatare (datorii furnizori și asimilate, venituri din exploatare constatate în avans).
Ciclul de finanțare se referă la ansamblul operațiunilor dintre întreprindere și
proprietarii de capitaluri (acționarii și creditorii întreprinderii). Fluxul de finanțare permite
11 Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002, pag. 57
13

LUCRARE DE LICENȚĂ
întreprinderii să facă față decalajului dintre lichiditățile de intrare și cele de ieșire, provocat de
ciclul de exploatare.
Activ Pasiv
I. Active stabile (aciclice) AS I. Surse stabile (aciclice) SS
II. Active ciclice (temporare) AC
Active ciclice aferente exploatării (ACE)
Active ciclice din afara exploatării (ACAE)
Trezorerie de activ (TA)II. Surse ciclice (temporare) SC
Surse ciclice de exploatare (SCE)
Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)
Trezorerie de pasiv (TP)
Fig. 1.2 Bilanțul funcțional

1.4 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE
Analiza structurii patrimoniale urmărește analiza ponderii diferitelor elemente
patrimoniale. Metoda de analiză este metoda ratelor.
Ratele de structură permit „normalizarea” „situației patrimoniului”, aceasta ajutând la
o comparație facilă între întreprinderi de dimensiuni diferite, precum și la observarea rapidă a
unor modificări structurale în cadrul unei întreprinderi de-a lungul timpului12.
1.4.1 Analiza structurii activului
Ratele de structură ale activului reflectă apartenența sectorială a întreprinderii și
depind de natura activității acesteia.
Principalele rate ale structurii activului sunt:
A)Rata activelor imobilizate (Rai): 100 totalActiveimobilizat Activex =
Această rată măsoară importanța relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor
întreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilității financiare a firmei în măsura în
care evidențiază componența de capital investit în active fixe.
Dacă ținem cont de structura imobilizărilor avem următoarele rate:
1a) Rata imobilizărilor necorporale (Rin) 100activ Totalenecorporal iImobilizarx =
Activele necorporale (intangibile) cuprind brevete, licențe, mărci, fond comercial. În
România valoarea acestor active este redusă, spre deosebire de SUA, unde acestea pot ajunge
până la 50% din valoarea totală a activelor.
12 Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economica,București 2005,
pag. 347
14

LUCRARE DE LICENȚĂ
2a) rata imobilizărilor corporale (Ric):
Ric = 100AtAicx
Aic – imobilizări corporale;
At – activul total.
Nivelul indicatorului este influențat semnificativ de politica de amortizare, politica de
investiții sau alegerea contabilă între cost istoric și valoare justă pentru imobilizări corporale.
3a) – rata imobilizărilor financiare (Rif):
Rif = 100AtAifx
Aif – imobilizări financiare.
B) Rata activelor circulante (Rac):
Rac = 100AtAcx
Ac – activele circulante.
Rata activelor circulante arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în
total patrimoniu, depinde mult de specificul activității firmei, iar nivelul minim este de cel puțin
40% din totalul activelor.
Ca rate complementare avem:
B1) rata stocurilor (Rs):
Rs = 100AtSx
S – valoarea stocurilor.
B2) rata creanțelor comerciale (Rcr):
Rcr = 100AtCrx
Cr – nivelul creanțelor.
B3) rata disponibilităților bănești și a plasamentelor (Rdp):
Rdp 100⋅+=activTotalplasamentdeTitluribanestiitatiDisponibil
1.4.2 Analiza structurii surselor de finanțare
Analiza ratelor de structură a bilanțului permite studiul structurii financiare a
întreprinderii prin examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanțare a activelor
între capitaluri proprii și aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independența)
financiară a întreprinderii.
15

LUCRARE DE LICENȚĂ
Pasiv = Capitaluri proprii + Datorii totale
Datoriile totale cuprind atât datoriile pe termen lung (peste 1 an), cât și datoriile pe
termen scurt (sub 1 an).
În accepțiunea bilanțului financiar (numit și patrimonial), suma dintre capitalurile
proprii și datoriile pe termen lung constituie capitalul permanent, care se reflectă în pasivul
bilanțului:
Pasiv = Capital permanent + Datorii pe termen scurt
Principalele rate de structură ale surselor de finanțare sunt:
a) Rata stabilității financiare (Rsf):
100pasiv Totalpermanent Capital Rsf x =
b) Rata autonomiei globale (Rag):
Rag = 100pasiv Totalpropriu Capitalx
c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):
Rdts = 100pasiv Totalcurente Datoriix
d) Rata datoriilor totale (Rdt):
Rdt = 100 totalPasiv totaleDatoriix
1.5 EVALUAREA PATRIMONIALĂ
Situația netă (SN) reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele
întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuției acestora ca urmare a
alocării și implicării capitalurilor în activitatea sa.
Situația netă poate fi determinat pe baza relației:
SN = AT – DT
în care:
AT – active totale;
DT – datorii totale.
16

LUCRARE DE LICENȚĂ
Situația netă este mai restrictivă decât capitalurile proprii. Relația de calcul este
următoarea:
SN = Capitaluri proprii – subvenții pentru investiții – provizioane
Activul net contabil (ANC) se calculează în două moduri:
a)ANC = Total activ – active fictive – datorii totale din pasiv – provizioane
b)ANC = Capital propriu – active fictive (de exemplu cheltuielile de constituire).
1.6 Analiza corelației dintre FR, NFR și TN
Indicatorii utilizați în analiza bilanțului financiar sunt: fondul de rulment (FR), nevoia
de fond de rulment (NFR), trezoreria netă (TN).
Fondul de rulment (FR), arată modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe
termen lung, conform relațiilor13:
1) FR = Surse durabile – Alocări permanente = (Cap. proprii + DTL) – Imobilizări
nete (fără amortizări)
2) FR = (ACR + Cheltuieli în avans) – (DCR + Venituri în avans)
FR > 0 arată o situație favorabilă întrucât se respectă regula de finanțare a nevoilor
permanente din surse durabile, iar partea care rămâne va finanța activele circulante. Această
situație semnifică faptul că activele circulante permit să se spere încasări bănești pe termen
scurt care vor permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor curente, dar și obținerea de
lichidități excedentare. Fondul de rulment poate fi analizat în funcție de componentele
capitalului permanent: capital propriu și capital străin. Astfel vom avea:
FRP (fond de rulment propriu) = Capitaluri proprii – Active imobilizate nete
FRS (fond de rulment străin) = FR – FRP = DTL
FRP + FRS = FR
Nevoia de fond de rulment (NFR ) arată modul de realizare a echilibrului financiar pe
termen scurt în partea de jos a bilanțului financiar. Nevoia de fond de rulment poate fi împărțită
în 2 componente: nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) și nevoia de fond de
rulment în afara exploatării (NFRAE).
Trezoreria netă (TN) ne arată echilibrul financiar al firmei atât pe termen lung cât și pe
termen scurt, conform relațiilor:
13 Suciu G., Gestiunea financiară a întreprinderii,Editura Infomarket, Brașov, 2009, pag.19
17

LUCRARE DE LICENȚĂ
TN = FR – NFR
TN = Active de trezorerie (investiții financiare pe termen scurt + disponibilități) –
Pasive de trezorerie (credite bancare pe termen scurt)
TN > 0 ilustrează o bună realizare a echilibrului financiar și degajarea unor
disponibilități monetare.
TN < 0 reflectă un dezechilibru financiar care trebuie finanțat din pasive de trezorerie.
În abordarea continentală, modificarea trezoreriei nete la sfârșitul exercițiului financiar
față de începutul exercițiului reprezintă cash-flow-ul (CF), conform relației:
CF = ΔTN = ΔFR – ΔNFR
Echilibrul funcțional al firmei se analizează prin retratarea elementelor din bilanțul
contabil în valori brute nu nete, ca în cazul echilibrului financiar.
Echilibrul funcțional se realizează cu ajutorul indicatorilor: fond de rulment net global
(FRNG), nevoia de fond de rulment global (NFRG) și trezoreria netă globală (TNG).
FRNG (fond de rulment net global) = Capitaluri permanente + Amortizări și
provizioane calculate pentru activ – Imobilizări brute
NFRG = Stocuri + creanțe (în valori brute) – Datorii de exploatare
TNG = FRNG – NFRG
18

LUCRARE DE LICENȚĂ
Capitolul 2 al lucrării de licență va face referiri la următoarele
aspecte:
A) Societăți comerciale
denumire firmei, adresă, capital social, acționariat, structură capital;
obiect de activitate, cod CAEN, administrarea firmei;
scurt istoric privind evoluția firmei;
organigrama;
o fișă a postului pentru o funcție financiar-contabilă;
principali furnizori, clienți;
analiza SWOT;
principali indicatori economico-financiari în ultimii 3 ani: cifră de afaceri, profit, număr de
salariați, productivitatea muncii, cheltuieli la 1000 lei CA, viteza de rotație a creanțelor și
datoriilor, grad de îndatorare;
imagini cu produse fabricate sau vândute, lucrări realizate, servicii prestate;
perspective privind activitatea firmei.
B) Instituții publice (IP)
denumirea IP, adresă;
obiect de activitate, atribuții, conducerea IP;
scurt istoric privind evoluția IP;
organigrama;
instituții subordonate;
o fișă a postului pentru o funcție financiar-contabilă;
servicii prestate;
principali indicatori economico-financiari în ultimii 3 ani: venituri totale, cheltuieli totale,
execuția bugetară, număr de personal,
imagini cu sediul IP, lucrări realizate, servicii prestate;
perspective privind activitatea IP.
19

LUCRARE DE LICENȚĂ
2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SC „CICERO”
SRL PE BAZA BILANȚULUI CONTABIL
2.1 SCURT ISTORIC PRIVIND SC „CICERO” SRL
SC „CICERO” SRL este o societate comercială înființată în anul 2006, de către 2
persoane Ciprian Oprescu și TS, care sunt asociații firmei, dar în același timp și salariați.
SC „CICERO” SRL are ca număr de înregistrare la Registrul Comerțului J
08/198/2006, iau CUI este RO 1756310. Obiectul Principal de activitate este 4669, adică
„Comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente”. Produsele care fac obiectul activității SC
„CICERO” SRL sunt în domeniul transportului aerian.
La constituire capitalul social al firmei a fost de 200 lei, fiecare asociat având câte 5
părți sociale în valoare de 20 lei/parte socială. Ulterior capitalul social a fost majorat la 1.000
lei.
Sediul social al SC „CICERO” SRL este în Brașov, str. Memorandului nr.8, telefon
0268/419417, fax 0268/470727, email Office @CICERO.com.
2.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
La baza existenței și funcționării oricărei societăți comerciale stă structura
organizatorică.
În cadrul SC „CICERO” SRL structura organizatorică este definită ca un mecanism
format din subdiviziuni organizatorice cărora le sunt precizate competențele și responsabilitățile
și între care se stabilesc raporturi cerute de funcționarea ei eficientă. Cu alte cuvinte, structura
organizatorică cuprinde ansamblul persoanelor și al subdiviziunilor astfel constituite încât să
asigure condițiile necesare atingerii obiectivelor propuse în cadrul societății.
Organizarea și conducerea societății comerciale sau a diviziunilor acesteia, presupune
cunoașterea detaliată și permanentă a obiectivelor si resurselor disponibile, a modului de
desfășurare a activității și a factorilor de influență, aceste elemente fiind indispensabile
fundamentării științifice a deciziilor.
Compartimentul producție din structura firmei este atribuit directorului tehnic , TS.
Acesta are drept sarcini stabilirea de proceduri și metodologii de execuție precum și
20

LUCRARE DE LICENȚĂ
implementarea acestora în procesele de producție, în scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor
stabilite prin decizie, de către administratorul societății.
Compartimentul financiar-contabil are sarcina de a urmări și de a înregistra din punct
de vedere al legislației în vigoare, toate operațiunile în care este implicată activitatea
economico-socială a firmei.
Compartimentul de resurse umane are drept scop planificarea resurselor umane,
recrutarea, selecția și angajarea personalului, organizarea personalului, calificarea și
perfecționarea profesională, administrarea salarizării și a altor remunerări.
In cadrul societății este adoptat un Regulament de Ordine Interioară, document de bază
în organizarea de sine stătătoare a unei firme. Prin acest act s-au reglementat drepturile și
îndatoririle tuturor persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul societății, iar respectarea
acestuia a permis apariția unor relații interumane, bine conturate, ceea ce asigură premisa bunei
desfășurări a activităților din cadrul societății.
Întreprinderea intră în relații directe pentru atingerea obiectivelor sale (clienți,
concurenți, furnizori, organisme publice).
Produsele furnizate de SC „ CICERO” SRL sunt specifice activității de transport
aerian, după cum urmează:
Fig.2.1 Mărfuri vândute de SC „CICERO” SRL
21

LUCRARE DE LICENȚĂ
2.3 PREZENTAREA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE
Cunoașterea profundă a evoluției performanțelor economico-financiare ale
întreprinderii, al procesului formării lor, însușirea unui ansamblu de metode și tehnici de
analiză, și mai ales, identificarea măsurilor pentru evoluția normală a fenomenelor și proceselor
economice și reducerea riscului operațional și financiar , presupune o analiză economico –
financiară permanentă și temeinică.
O analiză orientată spre studiul riscurilor de faliment sau de solvabilitate se face cel mai
adesea prin studierea bilanțului (analiză statică) și a tabloului de finanțare (analiza fluxurilor).
Bilanțul prescurtat al societății analizate arată astfel:
Tabelul 2.1 – Bilanț prescurtat
Indicatori din Bilanț 2007 2008 2009
Total active imobilizate 1.176.580 4.885.211 4.938.055
Total active circulante 2.560.896 1.758.045 1.642.244
Stocuri 420.860 182.519 192.241
Casa si conturi 320.400 296.895 566.977
Creanțe 1.819.636 1.278.631 883.026
TOTAL ACTIV 3.737.476 6.643.256 6.580.299
Capitaluri permanente 516.650 607.798 534.133
Capital proprii 350.900 370.167 375.831
Datorii pe termen lung 165.750 237.631 158.302
Datorii pe termen scurt 3.220.826 6.035.458 6.046.166
TOTAL PASIV 3.737.476 6.643.256 6.580.299
Concluzii:
1) Activele imobilizate au crescut de la an la an, de la 1.176.580 lei în 2007 la
4.938.055 lei în 2009, fapt ce denotă investițiile efectuate de firmă.
2) Capitalurile proprii au crescut în 2008 față de 2007, iar ulterior s-au redus, arătând că
anul 2009 a fost cu probleme datorate crizei financiare.
3) Datoriile pe termen scurt au o pondere însemnată, fiind mai mari decât activele
curente, fapt ce arată că firma are unele probleme cu lichiditățile.
22

LUCRARE DE LICENȚĂ
O analiză orientată spre studiul performanțelor se face în principal prin studierea
contului de profit și pierdere, pentru a aprecia formarea soldurilor intermediare de gestiune și a
le compara cu fluxul de activitate sau cu mijloacele utilizate de întreprindere.
Indicatorii de analiză integrează în același timp studiul performanțelor și al fluxurilor
și echilibrelor financiare și permit măsurarea surplusului monetar din exploatare (excedentul din
exploatare) sau al surplusului monetar global (capacitatea de autofinanțare sau cash-flow
global).
În analiza economico – financiară unul din indicatorii importanți ai contului de profit și
pierdere este cifra de afaceri.
Cifra de afaceriCifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea
unei întreprinderi de a obține venituri din operațiuni comerciale curente. În termeni concreți, ea
face parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare, contribuind la
diagnosticarea și evaluarea economică a întreprinderii, la estimarea eficienței managementului
practicat.
Structura contului de profit și pierdere la societatea analizată se prezintă astfel:
Tabelul 2.2 – Indicatori din contul de profit și pierdere
Indicatori din Contul de Profit si
Pierdere2007 2008 2009
Cifra de afaceri 1.395.447 8.590.086 5.174.860
Total venituri 1.406.843 8.697.881 5.376.416
Total cheltuieli 1.252.883 8.589.064 5.352.557
Profit brut 153.960 108.518 23.859
Profit net 128.719 86.668 5.664
Număr salariați 3 4 4
Concluzii:
1) Cifra de afaceri a cunoscut o majorare semnificativă de 7.194.639 lei în 2008 față de
2007, o creștere procentuală de 515 %, extrem de mare. Din păcate, în 2009 cifra de afaceri s-a
redus la 5.174.860 lei, procentual cu 40%, din cauza reducerii cererii de produse realizate de
către SC „CICERO” SRL.
2) Profitul brut s-a micșorat de la 153.960 lei în 2007, la 108.518 lei în 2008 (s-au
realizat investiții), respectiv 23.859 lei în 2009.
23

LUCRARE DE LICENȚĂ
3) Și profitul net a avut aceiași tendință de scădere, de la 128.719 lei în 2007, la 86.668 lei
în 2008, respectiv 5.664 lei în 2009.
02.000.0004.000.0006.000.0008.000.000
200720082009CIFRA DE AFACERI
Cifra de afaceri
Fig. 2.2 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2007 – 2009
În continuare prezentăm câțiva indicatori obținuți de societate:
Tabelul 2.3 – Indicatori derivați din bilanț
Indicatori Derivați din Bilanț 200720082009
Activ total /Datorii totale 1,101,051,05
Active curente / Datorii curente 0,790,290,27
Total datorii / Total active 0,910,940,94
Concluzii:
1) Rata solvabilității generale are valori mici, de abia este supraunitar, în condițiile în
care valoarea minimă solicitată este 1,4.
2) Și rata lichidității generale are valori sub nivelul minim de 1, ea situându-se la 0,79
în anul 2007, scăzând la 0,29 în 2008, respectiv 0,27 în 2009, ceea ce arată fie un nivel restrâns
al activelor curente, fie datorii curente foarte mari.
3) Rata globală de îndatorare are un nivel de 0,91 în 2007, ajungând la 0,94 în 2008 și
2009, în condiții de normalitate valoarea indicatorului fiind de 0,5 – 0,7.
24

LUCRARE DE LICENȚĂ
2.4 ANALIZA SWOT
Primul pas în utilizarea unei analize SWOT pentru evaluarea strategiilor existente și a
celor viitoare posibile implică listarea și evaluarea punctelor tari ale firmei, a slăbiciunilor,
oportunităților și amenințărilor. Fiecare din aceste elemente este descris în detaliu în continuare:
Punctele tari ale afacerii:
raportul: preț-calitate;
tehnologie nouă;
amplasament bun (centrul țării);
lipsa concurenței;
calitatea produselor;
acreditare ISO.
Punctele slabe:
•capital propriu insuficient;
•dobânda creditelor contractate este relativ mare;
•lipsa unui renume pe plan național sau internațional;
•datorii pe termen scurt ridicate, ceea ce înseamnă contractarea unor credite
curente.
Oportunități:
fonduri structurale post-aderare;
interes investițional ridicat.
Amenințări:
•efectele crizei economico-financiare vor duce la reducerea cererii;
•concurența externă;
•lipsa unui personal specializat.
25

LUCRARE DE LICENȚĂ
2.5 ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE
Analiza structurii patrimoniale are ca obiect stabilirea și urmărirea evoluției ponderii
diferitelor elemente patrimoniale (de activ și de pasiv). Ratele de structură patrimonială oferă
posibilitatea exprimării bilanțului în procente și permite identificarea caracteristicilor majore ale
structurii bilanțului oferind de asemenea posibilitatea realizării de analize comparative în timp
și spațiu.
Datele după care s-au calculat indicatorii din acest capitol sunt preluate din Bilanțul
Contabil al întreprinderii SC „CICERO” SRL întocmit la data de 31.12.2009 și prezentat în
Anexa Nr. 1
2.5.1 Analiza structurii activului
A) Rata activelor imobilizate (Rai): 100 totalActiveimobilizat Activex =
Rai2008 = % 54,73100256.643.6211.885.4=x
Rai2009 = % 04,75100299.580.6055.938.4=x
CONCLUZII:
Rata activelor imobilizate a crescut cu 1,5%, aspect care arată preocuparea firmei de
reînnoire dar ținând cont de faptul că activele circulante sunt cele care aduc profit, creșterea
ratei nu e benefică.
73.5475.04
7273747576
200820092008
2009
Fig. 2.3 Evoluția ratei activelor imobilizate
B) Rata activelor circulante (Rac):
26

LUCRARE DE LICENȚĂ
Rac = 100AtAcx
Rac2008 = % 46,26100256.643.6045.758.1=x
Rac2009 = % 96,24100299.580.6244.642.1=x
CONCLUZII:
Rata activelor circulante a scăzut cu 1,5 %, aspect negativ, ea fiind cea care aduce profit
la întreprindere.
26.46
24.96
24252627
200820092008
2009
Fig. 2.4 Evoluția ratei activelor circulante
Ca rate complementare avem:
B1) rata stocurilor (Rs):
Rs = 100AtSx
Rs2008 = % 74,2100256.643.6519.182=x
Rs2009 = % 92,2100299.580.6241.192=x
B2) rata creanțelor comerciale (Rcr):
Rcr = 100AtCrx
Cr – nivelul creanțelor
Rcr2008 = %24,19100256.643.6631.278.1=x
Rcr2009 = % 42,13100299.580.6026.883=x
B3) rata disponibilităților bănești și a plasamentelor (Rdp):
27

LUCRARE DE LICENȚĂ
Rdp 100⋅+=activTotalplasamentdeTitluribanestiitatiDisponibil
Rdp2008 = %5,4100256.643.6895.296=x
Rdp2009 = % 61,8100299.580.6977.566=x
2.5.2 Analiza structurii surselor de finanțare
Analiza ratelor de structură a bilanțului permite studiul structurii financiare a
întreprinderii prin examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanțare a activelor
între capitaluri proprii și aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independența)
financiară a întreprinderii.
Principalele rate de structură ale surselor de finanțare sunt:
a) Rata stabilității financiare (Rsf):
100pasiv Totalpermanent Capital Rsf x =
Rsf2008 = % 15,9100256.643.6798.607=x
Rsf2009 = % 11,8100299.580.6133.534=x
CONCLUZII:
Rata stabilității financiare a scăzut de la 9,15% la 8,11%, aspect negativ întrucât arată
micșorarea capitalului permanent al firmei.
9.15
8.11
78910
200820092008
2009
Fig. 2.5 Evoluția ratei stabilității financiare
28

LUCRARE DE LICENȚĂ
b) Rata autonomiei globale (Rag):
Rag = 100pasiv Totalpropriu Capitalx
Rag2008 = % 57,5100256.643.6167.370=x
Rag2009 = % 71,5100299.580.6831.375=x
CONCLUZII:
Rata autonomiei globale s-a majorat cu 0,16%, de la 5,57% la 5,71%, creștere datorată
sporirii capitalului propriu de la 370.167 la 375.831.
5.575.71
5.55.65.75.8
200820092008
2009
Fig. 2.6 Evoluția ratei autonomiei globale
c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):
Rdts = 100pasiv Totalcurente Datoriix
Rds2008 = % 85,90100256.643.6458.035.6=x
Rds2009 = % 88,91100299.580.6166.046.6=x
CONCLUZII:
Și rata datoriilor pe termen scurt s-a majorat de la 90,85% la 91,88%, aspect negativ,
întrucât denotă o creștere a datoriilor curente, cu implicații asupra nevoii de fond de rulment.
29

LUCRARE DE LICENȚĂ
9090.59191.592
200820092008
2009
Fig. 2.7 Evoluția ratei datoriilor pe termen scurt
d) Rata datoriilor totale (Rdt):
Rdt = 100 totalPasiv totaleDatoriix
Rdt2008 = % 42,94100256.643.6089.273.6=x
Rdt2009 = % 28,94100299.580.6468.204.6=x
CONCLUZII:
Această rată se menține cam la aceiași valoare ridicată arătând ca firma are probleme cu
datoriile totale, adică și pe termen scurt și lung.
94.294.2594.394.3594.494.45
200820092008
2009
Fig. 2.8 Evoluția ratei datoriilor totale
2.6 EVALUAREA PATRIMONIALĂ
Întrucât firma nu are subvenții din exploatare sau provizioane situația netă (SN) este
egală cu capitalurile proprii (CPR) .
Situația netă poate fi determinat pe baza relației:
SN = AT – DT
30

LUCRARE DE LICENȚĂ
AT – active totale;
DT – datorii totale.
Situația netă este mai restrictivă decât capitalurile proprii. Relația de calcul este
următoarea:
SN = Capitaluri proprii – subvenții pentru investiții – provizioane
SN2008 = 6.643.256 – 6.273.089 = 370.167
SN2009 = 6.580.299 – 6.204.468 = 375.831
CONCLUZII:
Situația netă a crescut în 2009 față de 2008 cu 5.664 lei, adică 1,53 % ca urmare a
majorării imobilizărilor, care au devansat datoriile firmei, aspect pozitiv.
366000368000370000372000374000376000
200820092008
2009
Fig. 2.9 Evoluția situației nete
Activul net contabil (ANC) se calculează în două moduri:
a)ANC = Total activ – active fictive – datorii totale din pasiv – provizioane
b)ANC = Capital propriu – active fictive (de exemplu cheltuielile de constituire)
ANC este egal în acest caz cu situația netă , întrucât imobilizări necorporale nu sunt.

2.7 ANALIZA CORELAȚIEI DINTRE FR, NFR ȘI TN
Indicatorii utilizați în analiza bilanțului financiar sunt: fondul de rulment (FR), nevoia
de fond de rulment (NFR), trezoreria netă (TN).
Retratând bilanțul contabil obținem bilanțurile financiare pe 2008 respectiv 2009:
31

LUCRARE DE LICENȚĂ
Bilanț financiar 2008
ACTIV Sume nete PASIV Sume nete
Imobilizări 4.885.211Capital social + rezerve 1.200
Stocuri 182.519Rezultatul exercițiului 86.668
Creanțe 1.278.631Rezultat reportat 282.299
Disponibilități 296.895Datorii financiare 237.631
Investiții pe termen scurt Datorii din exploatare 5.903.811
Credite bancare pe termen
scurt131.647
TOTAL ACTIVE 6.643.256TOTAL PASIV 6.643.256
Bilanț financiar 2009
ACTIV Sume nete PASIV Sume nete
Imobilizări 4.938.055Capital social + rezerve 1.200
Stocuri 192.241Rezultatul exercițiului 5.664
Creanțe 883.026Rezultat reportat 368.967
Disponibilități 566.977Datorii financiare 158.302
Investiții pe termen scurt Datorii din exploatare 5.794.722
Credite bancare pe termen
scurt251.444
TOTAL ACTIVE 6.580.299TOTAL PASIV 6.580.299
Fondul de rulment (FR), arată modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe
termen lung, conform relațiilor14:
1) FR = Surse durabile – Alocări permanente = (Cap. proprii + DTL) – Imobilizări
nete (fără amortizări)
FR2008 = (370.167 + 237.631) – 4.885.211 = – 4.277.413
FR2009 = (375.831 + 158.302) – 4.938.055 = – 4.403.922
CONCLUZII:
Fondul de rulment are valori negative în ambii ani ceea ce denotă o situație
nefavorabilă întrucât activele pe termen lung vor fi finanțate din datorii curente, care au un
grad ridicat de exigibilitate, ajungând la scadență înainte ca investițiile realizate să aducă profit.
14 Suciu G., Gestiunea financiară a întreprinderii,Editura Infomarket, Brașov, 2009, pag.19
32

LUCRARE DE LICENȚĂ
-4450000-4400000-4350000-4300000-4250000-4200000
2008 20092008
2009
Fig. 2.10 Evoluția fondului de rulment
Fondul de rulment poate fi analizat în funcție de componentele capitalului permanent :
capital propriu și capital străin. Astfel vom avea:
FRP (fond de rulment propriu) = Capitaluri proprii – Active imobilizate nete
FRS (fond de rulment străin) = FR – FRP = DTL
FRP2008 = 370.167 – 4.885.211 = – 4.515.044
FRP2009 = 375.831 – 4.938.055 = – 4.562.224
FRS2008 = 237.631
FRS2009 = 158.302
050000100000150000200000250000
200820092008
2009
Fig. 2.11 Compoziția fondului de rulment
NFR = (Stocuri + Creanțe) – (Datorii pe termen scurt – credite bancare pe termen scurt)
NFR2008 = (182.519 + 1.278.631) – (5.903.811) = – 4.442.661
NFR2009 = (192.241 + 883.026) – (5.794.722) = – 4.719.455
CONCLUZII:
33

LUCRARE DE LICENȚĂ
Nevoia de fond de rulment are valori negative în ambii ani, crescând cu 276.794, de la
4.442.661 la 4.719.455, ceea ce arată un dezechilibru financiar pe termen scurt. Acest
dezechilibru este compensat de duratele de plată a furnizorilor, care fiind mari permite utilizarea
acestor surse temporare.
Avem o situație favorabilă chiar dacă FR are valori negative , dacă este consecința
accelerării rotației activelor circulante , a urgentării încasărilor și a relaxării plăților , cu
efecte favorabile asupra capacității de plată.
-4800000-4700000-4600000-4500000-4400000-4300000
2008 20092008
2009
Fig. 2.12 Evoluția nevoii de fond de rulment
Trezoreria netă (TN) ne arată echilibrul financiar al firmei atât pe termen lung cât și pe
termen scurt, conform relațiilor:
TN = FR – NFR
TN = Active de trezorerie (investiții financiare pe termen scurt + disponibilități) –
Pasive de trezorerie (credite bancare pe termen scurt)
TN2008 = – 4.277.413 – (- 4.442.661) = 165.248
TN2009 = – 4.403.922 – (- 4.719.455) = 315.533
CONCLUZII:
Trezoreria netă este pozitivă și în 2008 și în 2009, arătând o majorare de 150.285 lei.
Firma are nevoie de lichidități, ea duce o politică riscantă ca urmare a perioadei de
încasare a creanțelor care este mai mică decât plata furnizorilor. Aduce cele mai mari
rentabilități, dar prezintă și cele mai ridicate riscuri.
34

LUCRARE DE LICENȚĂ
0100000200000300000400000
200820092008
2009
Fig. 2.13 Evoluția trezoreriei nete
2.8 ANALIZA LICHIDITĂȚII ȘI SOLVABILITAȚII
Indicatorii utilizați în analiza situației financiare a întreprinderii și preluați din situațiile
financiare anuale, pot fi clasificați pe următoarele categorii: lichiditate, solvabilitate, activitate
și gradul de îndatorare.
1. Lichiditatea arată posibilitățile întreprinderii de a-și transforma activele în numerar,
necesar acoperirii datoriilor și se exprimă prin indicatorul rata lichidității. Se disting trei forme
ale acestui indicator, respectiv:
a) Rata lichidității generale (Rlg), calculată ca raport între active curente și datorii
curente:
Rlg = curente Datoriicurente Active
Rlg2008 = 458.035.6045.758.1 = 0,29
Rlg2009 = 166.046.6244.642.1 = 0,27
CONCLUZII:
Rata lichidității generale a scăzut de la 0,29 în 2008 la 0,27 în anul 2009, ceea ce
denotă o situație delicată în privința lichidității. Se recomandă ca valoarea indicatorului să se
situeze la un nivel de 1,5-2,0. Ea însă are o valoare de 5 ori mai mică .
35

LUCRARE DE LICENȚĂ
00.511.5
20082009Valori
normale
Fig. 2.14 Evoluția ratei lichidității generale și compararea cu valorile normale
b) Rata lichidității curente (Rlc) , se calculează ca raport între active curente minus
stocuri și datorii curente:
Rlc = (Active curente – Stocuri) / Datorii curente
Rlc2008 = 458.035.6519.182045.758.1−= 0,26
Rlc2009 = 166.046.6241.192244.642.1−= 0,24
CONCLUZII:
Această rată financiară măsoară câte unități monetare de active aproape lichide, revin la
o unitate monetară de datorii pe termen scurt. În acest caz se constată o scădere ușoară a ratei
lichidității curente de la 0,26 la 0,24 în condițiile în care rata acceptată este cuprinsă între 0,8 -1
deci întreprinderea are probleme în a-și onora obligațiile pe termen scurt.
00.20.40.60.8
20082009Valori
normale
Fig. 2.15 Evoluția ratei lichidității curente și compararea cu valorile normale
36

LUCRARE DE LICENȚĂ
3. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În urma studiului de caz realizat la SC „CICERO SRL, am ajuns la următoarele
concluzii:
Rata activelor imobilizate a crescut cu 1,5%, aspect care arată preocuparea firmei de
reînnoire dar ținând cont de faptul că activele circulante sunt cele care aduc profit, creșterea
ratei nu e neapărat benefică.
Rata activelor circulante a scăzut cu 1,5 %, aspect negativ, ea fiind cea care aduce
profit la întreprindere.
Rata stabilității financiare a scăzut de la 9,15% la 8,11%, aspect negativ întrucât arată
micșorarea capitalului permanent al firmei .
Rata autonomiei globale s-a majorat cu 0,16%, de la 5,57% la 5,71%, creștere datorată
sporirii capitalului propriu de la 370.167 lei la 375.831 lei.
Rata datoriilor pe termen scurt s-a majorat de la 90,85 % la 91,88 %, aspect negativ,
întrucât denotă o creștere a datoriilor curente , cu implicații asupra nevoii de fond de rulment.
Situația netă a crescut în 2009 față de 2008 cu 5.664 lei, adică 1,53 % ca urmare a
majorării imobilizărilor, care au devansat datoriile pe termen lung ale firmei, aspect pozitiv.
Fondul de rulment are valori negative în ambii ani ceea ce denotă o situație
nefavorabilă întrucât activele pe termen lung vor fi finanțate din datorii curente, care au un
grad ridicat de exigibilitate, ajungând la scadență înainte ca investițiile realizate să aducă profit.
Nevoia de fond de rulment are valori negative în ambii ani, crescând cu 276.794 lei, de
la 4.442.661 lei la 4.719.455 lei, ceea ce arată un dezechilibru financiar pe termen scurt. Acest
dezechilibru este compensat de duratele de plată a furnizorilor, care fiind mari permite utilizarea
acestor surse temporare.
Trezoreria netă este pozitivă și în 2008 și în 2009, arătând o majorare de 150.285 lei.
Firma are nevoie de lichidități , ea duce o politică riscantă ca urmare a perioadei de
încasare a creanțelor care este mai mică decât plata furnizorilor.
Rata lichidității generale a scăzut de la 0,29 în 2008 la 0,27 în anul 2009, ceea ce
denotă o situație delicată în privința lichidității. Se recomandă ca valoarea indicatorului să se
situeze la un nivel de 1,5-2,0. Ea însă are o valoare de 5 ori mai mică .
37

LUCRARE DE LICENȚĂ
Rata lichidității curente măsoară câte unități monetare de active aproape lichide, revin
la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. În acest caz se constată o scădere ușoară a ratei
lichidității curente de la 0,26 la 0,24 în condițiile în care rata acceptată este cuprinsă între 0,8 -1,
deci întreprinderea are probleme în a-și onora obligațiile pe termen scurt .
Rata lichidității imediate trebuie să aibă o valoare minimă de 0,2 – 0,3, pentru a
reflecta o garanție de lichiditate pentru întreprindere. La întreprinderea analizată se constată o
creștere ușoară a ratei de trezorerie în anul 2009 cu 0,04 % față de anul 2008, însă valorile sunt
extrem de reduse în privința lichidității întreprinderii (de 4 ori mai mici decât valorile
normale).
Rata solvabilității generale are aceiași valoare de 1,06 ceea ce arată că datoriile sunt
mai mici decât activelor, deci pot fi acoperite în totalitate din activele totale, însă nivelul minim
acceptat este de 1,4 firma fiind la limita supraviețuirii.
Rata solvabilității patrimoniale exprimă ponderea capitalului propriu în pasiv și
trebuie să aibă o valoare minimă cuprinsă între 0,3 – 0,5 valorile mai mari de 0,5 reflectând o
situație normală. La întreprinderea analizată se constată că nivelul acestei rate este de circa 7
ori mai mică decât ar trebui , nivelul capitalurilor proprii fiind extrem de reduse.
Durata în zile a unei rotații a crescut de la 69,5 zile în 2008 la 118,2 zile în anul 2009,
aspect negativ întrucât înseamnă majorarea ciclului de producție, cu implicații directe asupra
cifrei de afaceri, profitului și implicit a cash-flow-ului.
Majorarea duratei în zile a unei rotații cu 48,7 zile în 2009 față de 2008 se datorează
scăderii cifrei de afaceri care a influențat indicatorul cu 45,9 zile, respectiv modificării soldului
activelor circulante, a cărei influență a fost de 2,8 zile.
Față de situația prezentată aș sugera SC „ CICERO” SRL următoarele propuneri:
1)Majorarea capitalului propriu prin creșterea capitalului social pentru
echilibrarea capitalurilor permanente cu activele imobilizate;
2)Vânzarea unor imobilizări corporale pentru obținerea de lichidități care să
finanțeze activitatea din exploatare;
3)Reducerea costului finanțării ale creditelor curente , prin căutarea unor
surse alternative de finanțare pe termen scurt.
38

LUCRARE DE LICENȚĂ
B I B L I O G R A F I E
1.Brezeanu P., Boștinaru A., Prăjișteanu B. – Diagnostic financiar, instrumente de
analiză financiară, Editura Economică, București, 2003;
2.Bunea S., Gîrbină M., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS, Editura
CECCAR, București, 2008;
3.Ghic G., Grigorescu C.J , – Analiză economico-financiară, repere teoretice și practice,
Editura Universitară, București, 2008;
4.Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A., Analiză economico-financiară, ediția a doua,
Editura Economică, București, 1999;
5.Jianu I. – Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii, Editura
CECCAR, București, 2007;
6.Mărgulescu D., Niculescu M., Diagnostic economico + financiar, Editura Romcart,
București, 1996;
7.Mărgulescu D., Analiza economico+financiară, Editura Economică, București, 2001;
8.Lungu C.I. – Teorie și practici contabile privind întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare, Editura CECCAR, București, 2007;
9.Pântea P.I., Bodea G. – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu
Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2008;
10.Petrescu S. – Analiză și diagnostic financiar-contabil, Editura CECAR, București,
2006;
11.Radu F., Dincă M., Bușe L., Siminică M . – Analiza economico-financiară a firmei,
Scrisul Românesc, Craiova, 2001;
12.Ristea M. – Contabilitate Financiară, Editura Universitară, București, 2005;
13.Ristea M., Lungu C.I., Jianu I . –Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor
Internaționale de Contabilitate, IAS 1, Prezentarea Situațiilor Financiare, Editura
CECCAR, București, 2004;
14.Rusu C. – Diagnostic Economico-financiar vol. II, Economică, București, 2006;
15.Suciu G., – Analiză Economico-financiară, Editura Infomarket, Brașov, 2009;
16.Suciu G., – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Infomarket, Brașov, 2009;
39

LUCRARE DE LICENȚĂ
17.Vâlceanu Ghe., Robu V., Georgescu N . – Analiză Economico-financiară, Editura
Economică, București, 2005;
18.Vintilă G. – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2006;
19.*** Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Editura Pro Universitaria, București,
2010;
20.*** Legea contabilității nr. 82/1991, republicată și modificată;
21.*** O.M.F.P. nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1080 și 1080bis din 30
noiembrie 2005
22.*** O.M.F.P. nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.766 și din 10.11. 2005
23.*** O.M.F.P. nr. 2374 din 12 decembrie 2007 privind modificarea și completarea
Ordinului ministerului finanțelor publice nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene;
24.*** Revista Contabilitate și auditul afacerilor, CECCAR, colecția 2007 – 2009;
25.
40