Loghin Ecaterina 1 [605288]

1 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINAN ȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IF

FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE
INVESTIȚII ÎN CADRUL
COMPANIILOR DE TIP IMM

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF . UNIV. DR. LAURENȚIU DROJ

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2 CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 2
CAPITOLUL I. I NTRODUCERE ÎN CONCEP TUL DE INVESTIȚIE ……………………… 5
1.1 Definirea conceptului de investi ție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
1.2 Rolul și clasificarea investițiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
1.3. Procesul investițional și decizia de investiție ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
CAPITOLUL II. ACTIVI TATEA DE FINANȚARE Î N VIAȚA COMPANIILOR …… 17
2.1 Organizarea companiilor de tip IMM în România și pe plan european ………………………….. …………….. 18
2.2 Surse de finanțare la nivelul companiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
2.3 Oportunități de finanțare a investițiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 29
CAPITOLUL III. INDIC ATORII ECONOMICI AI PROCESULUI INVESTIȚI ONAL
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 34
3.1 Clasificarea indicatorilor economico -statistici ai investițiilor ………………………….. ………………………….. … 34
3.2 Indicatorii economici cu caracter general ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 36
3.3 Indicatorii economici de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 38
CAPITOLUL IV. STUDI U DE CAZ ………………………….. ………………………….. ……… 42
4.1 Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 42
4.2 Viziune, strategie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 43
4.3 Resurse umane , activitatea curent ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 46
4.4 Prezentarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 48
4.5 Analiza pie ții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 59
4.6 Proiecții financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 68
4.7 Concluzii aferente studiului de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 89
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 92
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 94

3 INTRO DUCERE

Subiectul abordat în cadrul prezentei lucrări se numește „ Fudamentarea deciziei de
investiție în cadrul companiilor de tip IMM ”. Am ales această temă, deoarece consider
investiția un factor determinant în dezvoltarea unei companii, precum și în general pentru
mediul econom ic. Am optat pentru do meniul IMM -urilor deoarece întreprinderile mici și
mijlocii, în comparație cu firmele mari, se confruntă cu un deficit de resuse, având nevoie de
finanțare suplimentară din alte surse. Sursele de finanțare sunt de mai multe tipuri, în să e
neces ar în primul rând de cunoscut că se clasfică în două mari grupe: surse proprii și surse
externe. Multe companii utilizează o combinație a acestora, în funcție de cea mai avantajoasă
sursă de finanțare . Decizia asupra surselor de finanțare depinde de mai mulți factori, atât
obiectivi, cât și subiectivi. Pentru aceasta se recurge și la calcului mai multor indicatori pentru
a putea privi în perspectivă succesul respectivei firme pe piață.
Investiția reprezintă fundamentul unei societăți moderne și pr ogresive. Este bine știut
faptul că mul te țări din Europa de Est care au beneficiat de ajutoare f inanciare și investiții
masive s-au bucurat de o dezvoltare rapidă a economiei naționale și o îmbunătățire a
activității economice. Orice întreprindere, în fun cție de domeniul de activitate, funcționează în
condiții specifice la care trebuie sa facă față și să își poată asigura desf ășurarea activității în
siguranț ă în viitor . Acest lucru este posibil numai prin investire în scopul modernizării și în
scopul utili zării cât mai eficiente a resurselor materiale și financiare. Mediul economic este
foarte dinamic, iar fi rmele trebuie să se conformeze și uneori să efectueze anume eforturi
pentru a putea să concureze și ca să poată să își mențină poziția pe piață.
Aceast ă lucrare este structurată pe 4 capitole, 3 de natură teoretică, capitolul 4
cuprinde studiul de caz efectuat prin aplicarea infom ațiilor acumulate în practică și, de
asemenea, concluzii le proprii referitoare la tot materialul studiat.
În primul capitol, intitulat „Introducere în conceptul de investiție ”, am încercat să
sintetizez cât mai clar și concret sem nificația termenului investiție , care e ste rolul său pentru
societate și pentru economia unei țări și am încercat să e xplic succint ca re sunt etapele ,
participanții, tipurile de decizii precum și documentația necesară într -un proces investițional.
Este un capitol ce conține informații teoretice care sunt obligatoriu de cunoscut încă de la

4 începutul inițierii unei investiții. Este clasifi cat pe 3 subcapitole, fiecare cu subiectul său în
parte abordat într -o maniera cât mai concisă.
Capitolul doi, cu alte 3 subcapitole, se referă la activitatea de finanțare a companiilor
pe plan European, în țara noastră, precum și sursele posibile de inve stiției și clasificarea
acestora. Ultimul subcapitol cuprinde oportunițățile de finanțare existente în România pe care
le-ar putea avea la dispoziție investitorii.
Capitolul 3 cuprinde toate metodele de calcul a diferitor indicatori economico –
financiari n ecesari pentru a putea lua o decizie eficientă în direcția investirii. Cuprinde
formule de calcul pentru indicatori cu caracter general, suplimentari și indicatori specifici
anumitor domenii de activitate. Acești indicatori sunt obligatoriu de calculat pe ntru a putea
estima un anumit rezultat și pentru a se putea verifica dacă e posibil și daca are rost de
executat respectiva investiție.
Capitolul 4 are caracter practic și se prezintă sub forma unui studiu de caz asupra
firmei SC „Pleasure Point ” S.R.L., care are nevoie de finanțare în mare măsură de la surse
externe pentru ca să își înceapă activitatea. Aceasta accesează fonduri neramburabile prin
programul național Start -up Nation. Pentru redarea cât mai corectă a tuturor aspectelor
înființării unei firme în mediul urban am realizat un plan de afaceri după modelul celui propus
în program. Prin acest studiu de caz, am încercat să aplic în practică toate cunosțintele
aferente acestui subiect și să privesc în perspectivă activitatea desfășurată de această
comp anie.
În final, am formulat concluzii aferente întregii lucrări, propriile opinii și viziuni
asupra subiectului abordat precum și cele ma i importante idei desprinse din munca depusă.

5 CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN CONCEPTUL DE INVESTIȚ IE

Cuvântul "investire" este de origine latină și s -a infiltrat în limbajul economic cu
înțelesul de a efectua un efort bănesc în prezent pentru îndeplinirea unor scopuri ulterioare .
Investiția este unul din cei mai importanți factori ce contribue la de zvoltare a și modernizarea
unei entități , este un element determinant în asigurarea unui ciclu de viață îndelungat și de
succes al acesteea. În general, în viața cotidiană , termenul de investiție este utilizat în situații
de alocare și utilizare a unei econ omisiri sau a capitalului în vederea obținerii de beneficii
economice în viitor.
1.1 Definirea conceptului de investi ție
Având o accepțiune destul de largă, economiștii și specialiștii în domeniu au încercat
să definească cât mai clar acest concep t. Conform literaturii de specialitate franceză, investiția
trebuie înțeleasă ca „o cheltuială certă pentru u n viitor incert”. 1 De ase menea, ș coala
franceză, în frunte cu reprezantantul său Pierre Masse, definește investiția ca ”totalitatea
actelor de tra nsformare a mijloacelor financiare în bunuri concrete ”. 2
În literat ura de specialitate, precum și în practica economică, investiția este considerată
ca o cheltuiala efectuată de diferite persoane fizice și juridice în vederea obținerii de bunur i
și/sau servicii. Mai sunt utilizați ș i termeni cu sens asemănător : alocare, dotare, plasare. Deci,
investiția reprezintă în sine, o categorie de cheltuieli ce angajează viitorul.
În accepțiunea lui Biber G. Emil, activitate a de investiții nu este altceva , decât
”totalitatea resurselor financiare, materiale, umane, tehnice, culturale, sociale, etc. consumate
pentru realizarea sau ac hiziționarea de active fixe și/ sau circulante noi ori de modernizare sau
retehnologizare celor existente, cu sc opul declarat de a obține efecte economice pozitive în
viitor, pentru persoanele fizice, juridice sau societate.” 3
Astfel, investiția nu este doar o simplă cheltuială, ci o utilizare a mai multor tipuri de
resurse, fie de natură financiară, materială sau umană, orientat ă spre efectuarea unei activități

1 Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, 2006, pag. 3
2 Biber G. Emil, Fundamentare econom ică a pr ocesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag.19
3 Idem, pag. 19-20

6 eficiente și profitabi le, urmând ca întreprinzătorul , pe baza acesteea, atât să obțină profit cât și
să îți recupereze sumele investite.4
În consecință, investițiile susțin procesul de înființare de noi entități și apoi de
dezvoltare, progresare și retehnologizare a ace stora precum și a altor existent e pe piață , dar și
de constituirea și lărgirea obiectivelor cu caracter socio -cultural. Sunt considerate ca activitate
investițională și achiziția de hârtii de valoa re (acțiuni, obligațiuni, etc.) , cumpărarea de metale
prețioase ( aur, cupru, argint) , de țiței . Tot în categoria ” investițiilor” s e pot încadra lucrările
pentru î mpăduriri și plantații de livezi, explorarea și cercetarea geologică pentru descoperi rea
de minereuri, cărbuni, etc. , cheltuielile cu perfecționarea capitalului uman necesar îndeplinirii
obiect ivelor firmei, cheltuielile cu demolarea , defrișa rea și exproprierea terenurilor , precum și
lucrările de protecție a mediului ( aer, sol, apă), etc.5
Figura nr . 1.1 Elementele investiției

Figura realizată de autor , pe baza cărții
Biber G. Emil “Fundamentare econom ică a procesului investițional ”, pag. 20

4 Negru Ion așcu, Managementul Investițiilor, Ed. Printech, București, 2005 , pag. 7
5 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag.19
Elementele
investiției
Investitorul
( P.F./ P.J.
deținătoare de
capital )
Efortu l
(costul)
(cheltuiala
certă de
capital)
Efectul
( rezultatele
viitoare a
cheltuielii de
capital )
Obiectul
investiției
( materializarea
capitalului fix
sau circulant a
aportului de
capital )

7 Caracteristicile unei investiții:
 Durata ( factorul timp) – se referă la faptul că investiția a re o perioadă de viață
delimitată prin momente și etape, cu parametri tehnico -economici ce au o evoluție
clar stabilită , cu fluxuri de numerar aferente fiecăreia.
 Risc – diferite efecte care ar putea influența investiția în sens negativ, dar care trebuie
luate în considerare, acceptate ca speranțe și nu ca certitudini.
 Eficiența – raportul dintre valoarea și structura resurselor alocate pentru un proiect de
investiție și valoarea și structura efectelor pozitive ce vor fi obținute.6

Privită complet, noți unea de investiție are o imagine tridimensională:
1. Dimensiunea contabilă este cea mai restrictivă și reduce investiția și bunurile obținute în
urma investiției la noțiunea de “imobilizare ” (imobilizare în sensul contabil).
2. Dimensiun ea economică presupune că investiția reprezintă toate consumurile de resurse
care se fac în prezent în speranța obținerii în viitor a unor efecte economice (venituri, încasări)
eșalonate în timp, și care în sumă totală sunt superioare cheltuielilor inițial e de resurse.
3. Dimensiunea financiară consideră investițiile ca fiind cheltuieli de resurse care
generează venituri și economii pe o durată de timp în viitor și in consecință amortizarea lor se
face pe mai mulți ani. Din punct de vedere financiar , problema cea mai importantă pentru
investiție este de a asigura un echilibru între resurse și nevoi. 7
Procesele investiționale reprezintă cel mai import ant stimul al oricarei activităț i
economice . Momentul de „start” are loc prin începerea consumării fon durilor alocate
proiectului, iar momentul de „încheiere ” definește faza în care începe recuperarea de fonduri
încorp orate în obiectivul investiției , proces denumit în economie ” dezinvestiție”.
Dezinvestiția se poate defini ca fiind un proces de scoatere din circuitul productiv,
fiind un proces prin care activele se transformă în lichidități pentru a fi restituite partenerilor
ce se retrag din afaceri, cu scopul de a fi replasate de către aceștea în alte proiecte, mai
fezabile.

6 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, București, 2005, p ag. 8
7 Idem

8 O mare importanță în activitatea unui agent economic reprezintă alegerea mome ntului
oportun de dezinvestiție . Teoria economică consideră necesare două modalități de apreciere a
momentului de de zinvestiție:
A. Analiza inițială – aceasta se efectuează în momentul deciziei de in vestiție prin
realizarea unei analize asupra probabilității opririi proiectului într -o anumită fază.

B. Analiza anuală – recalcularea periodică în diverse situații a fluxurilor de numerar la
diferite rate de actualizare și analiza evoluției venitului net ac tualizat, as tfel încât, dacă
se identifică o scăderea a acestuia , să fie luată în vedere ca alternativă , începerea
momentului de dezinvestire.8
Momentul potrivit pentru alternativa de investiție/ dezinvestiție se pot realiza prin :
Figura nr. 1.2 Momentel e oportune ale dezinvestiției

Figura realizată de autor , pe baza cărții Biber Emil, “Fundamentarea economică a procesului
investițional ”, pag . 23

8 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 23
•se face în cadrul studiului de fezabilitate
•formularea unei opțiuni pentru renunțarea
la vechiul proiect sau activ în scopul
realizării unei noi investiții ce să asigure
evoluția tehnico -economică
Fundamentarea riguroasă a duratei optime
și eficiente de exploatare sau de
funcționare a unui proiect de investiții
•se realizează prin utilizarea unor informații
actuale și certe
•prevede realizarea unei noi alternative de
activitate investițională a unui agent
economic, în care dezinvestiția să apară ca
o variantă în momentul analizei.
Reactualizarea strategiei investiționale

9 1.2. Rolul și clasificarea investițiilor
Investițiile au rolul de stimulator în orice afacere economi că, de impuls, care
influențează formarea și dezvoltarea acestora în condițiile impuse de conjuctura economică și
mediul concurențial al economiei de piață. Un proiect de investiții are un rol de antrenare și
multiplicare a efectelor, indiferent de sector ul de activitate în care este realizată. Rolul
multiplicator înseamn ă că activitatea este relansată și că se rasfrânge treptat asupra :
Figura nr 1.3 Rolul multiplicator al investiției

Figura realizată de autor , pe baza cărții Biber G. Emil, „ Fundamen tare economică a
procesului investițional ”, pag. 24

Prin intermediul efectelor de antrenare a mediului economic național în ansamblul său,
se accentuează puternic rolul inovator , care se întâlnesc sub forma proiectelor de investiții ce
prevăd tehnologii de vârf, care prin montarea și punerea în funcțiune vor contribui la
majorarea nivelului tehnic al producției , la diversificarea acesteea și la îmbunătățirea calității
a bunurilor și serviciilor prestate.9
În cadrul unei economii naționale (rolul economic ), investițiile îndepli nesc
concomitent două roluri . Agenții economici din diferite domenii de activitate își lărgesc oferta

9 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 24-25
Sporirea cifrei de
afaceri a furnizorilor
Majorări salariale
Creșterea
profiturilor
Creșterea datoriilor
către bugetul de stat
Creșterea
vânzărilor și a
încasărilor pe
economie
Redimensionarea
capacităților de
producție
Sporirea numărului
de angajați care vor
consuma mai mult
Majorarea cererii
pe piață

10 de produse oferite pieței prin implimentarea unor proiecte investiționale, astfel cresc ându -și
capacitățile productive.
În plan soc ial (rolul social) , investițiile pot fi privite ca o pârghie în vederea reducerii
șomajului și a îmbunătățirii situației ocupării forței de muncă, deoarece orice proiect
investițional implică de obicei și formarea a noi locuri de muncă , astfel crescând nev oia de
personal. 10

1.2.1 Clasificarea investițiilor
Investițiile se clasifică după mai multe criterii:
1.după natura lor:
a) investițiile corporale (mijloace fixe, c onstrucții și activul circulant –stocuri );
b) investițiile necorporale (know -how, fond de comerț) ;
c) investițiile financiare (titluri de participare, împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung).
2.după obiectivul care se urmărește prin realizarea proiectului :
a) investițiile productive:
– de expansiune (de extindere), când se creează noi capacități de producție ;
– de menținere, când se înlocuiește sau se schimbă anumite capacități de producție ;
– de modernizare, cu scopul creșterii performanțelor tehnice ;
– de inovare , diversificarea activității;
b) inves tițiile obligatorii, se fac cu scopul de a respecta anumite angajamente luate anterior
față de alți agenți economici și cu scopul de a respecta r eglementările legale în vigoare;
c) investițiile strategice, se fac în sfera cercetării -dezvoltării sau pent ru ameliorarea
climatului de muncă. 11
3. după gradul de risc:
a) investițiile cu risc scăzut, în special investițiile de menținere a capacității de producție ;
b) investiții cu risc crescut, de natura investițiilor de modernizare ;
c) investițiile cu risc mare, cele de natura investișiilor de dezvoltare ;
d) investiții cu risc foarte mare, de natura investițiilor noi ;12

10 Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, 2006, pag. 5
11 Idem
12 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional,Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 33

11 4. din punct de vedere al relațiilor ce se stabilesc între întreprinză tori (beneficiarul
proiectului) și sursa străină de resurse pentr u investiții:
a) investițiile străine directe, când agentul finanțator străin are po sibilitatea de a lua decizii și
de control pe linie mana gerială, tehnologică, marketing;
b) investițiile străine de portofoliu sunt investițiile care au un plasament pur financiar fără
alte implicații în viața proiectului.
5. după rolul funcțional pe care îl joacă în cadrul proiectului:
a) investițiile directe, (când se face un atelier, o secție de producție) ;
b) colaterale, ( legate de resurse, energie, apă );
c) conexe – sunt acele cheltuieli care se fac în ramuri sau domenii conexe celui în care
înfăptuiește proiectul.13
6. după modul de constituire:
a) investițiile nete – fonduri bănești ce provin din produsul național la nivel macroeconomic,
sau la ni velul agentului economic – profitul ;
b) investițiile brute – rezultă din a dăugarea amortizării la investi țiile nete. Ele au ca și scop
creșterea absolută a capitalului fix.
7. după modul de finanțare:
a) sursa proprie a agentului economic ;
b) sursa s trăină ;
c) alocații bugetare .
8. după sfera producției sociale a ramurilor economice :
a) Investiții productive – se mater ializează în capit al fix și cir culant , care participă activ și
direct la procesul de producție, dar și în capitaluri ce deservesc indirect producția, cum sunt:
depozitele, atelierele, etc.
b)Investiții neproductive – se materializează în cultură, artă, sănătate, învățământ și sunt la
fel de importante ca și investițiile din sfera productivă .14

13 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, București, 2005, pag. 9
14 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 36

12 1.3 . Procesul inve stițional și decizia de investiție
Procesul investițional presupune înfăptuirea unui ansamblu de activități și operații
efectua rea în vederea realizării tuturor lucrărilor de care este nevoie pentru a se atinge un
obiectiv economic, social, utilizând res urse financiare și timp.
1.3.1 . Etapele procesului investițional
Concepția (decizia) – presupune muncă în mare parte, de natură intelectuală, care servește
drept bază în fundamentarea deciziei de investiției. Acest efort intelectual este orientat spre
definirea parametrilor poiectului în termeni clari și neambiguu și presupune efe ctuare de
cercetări științifice , analiză și reflecție, calculul bugetului necesar pentru a efectua investiția
prin estimarea costurilor, a resurselor disponibile și a celor neces are, capacitatea firmei de a
efectua proiectul în termenul prevăzut.
Proiectarea – presupune etapa în care are loc proiectarea tuturor documentelor necesare și
spre deosebire de etapa anterioară , are o durată relativ mai mică de ralizare, în care are loc ș i
consum de resurse. Această etapă se incheie odată cu recepția obiectivului investiției.
Execuția – este intervalul de timp în cadrul căruia are loc efectuarea tutu ror acțiunilor în
scopul atingerii obiecti velor al proiectului de investiț ie. Pe parcursul acestei perioade de timp
are loc materializare a investiției în bun sau produs , adică realizarea fizică a investiției.
Exploatarea – cuprinde perioada de timp în care are loc utilizarea propriu -zisă a bunurilor
rezultate din activitatea investițională, în c are se așteaptă beneficii economice cât mai mari. Se
dorește c a această etapă să fie cât mai î ndelungată. În cadrul aceste etape mai pot apărea
diverse retehnologizări sau modernizări ( pot apărea lucrări de investiție noi ).
Dezinvestiția – această etapă depinde în general de mai mulți factori ( mărimea lucrărilor de
construcții, montaj, viteza de recuperare a investițiilor ) și presupune consum de resurse mai
mic pe o perioadă de timp mai scurtă.15

15 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 37 -38

13 1.3.2.Participanții procesului investițional

A.Benef iciarul ( proprietarul) – persoana fizică sau juridică care mobilizează resurse pentru
realizarea investiției. Poate fi unul sau mai mulți. Este primul facto r decizional în materie de
investiție și repartizează prioritar sursele pe obiective.
B.Creditorul de capital – participantul care asigură investitorul cu resurse necesare, percepând
o anumită dob ândă , sau, dacă este cazul auto finanțării, activitatea acestui participant devine
nulă.
C.Proiectantul – agentul economic , care prin întreaga sa activitate de finește principiile de
funcționare a viitorului obiectiv , precum și întocmirea documentației tehnico -economică
necesare. Cercetătorul ( proiectantul) se preocupă de nivelul producției, consumur i și
materialele, carcteristicele utilajelor, necesarul de p ersonal și calificarea acestuia, etc.
D.Constructorul ( antreprenorul general) – participanții care transformă obiectivul în formă
fizică (în mijloace fixe).
E. Alți potențiali participanți : statul, furnizorii, băncile, echipa managerială . 16

1.3.3 Siste mul decizional în selectarea investițiilor
Deciziile de investiții reprezintă rezultatul concret al unei analize și cercetări legate
de activita tea investițională și în același timp sunt decizii din cele mai importante, riscante și
de o mare responsab ilitate, ce se formează la nivel de en tiate pentru că de rezultatul acestora
depinde supraviețuirea pe piață a întreprinderii și prosperitatea ei. Decizia de investiții poate fi
definită ca reprezentând procesul prin care resursele întreprinderii (mate riale, financiare,
umane etc.) sunt angajate în vederea realizării unor proiecte investiționale destinate obținerii
unor profituri superioare în perioadele viitoare.
Decizia de investiție este privită ca parte componentă a deciziilor financiare majore
legate de îndeplinirea funcțiilor de dezvoltare și financiare ale entităților comerciale c are se
referă la realizarea obie ctivelor strategice de progres și modernizare pe temen mediu și lung.
Asigurarea maximizării profitului și consolidarea poziției pe pi ață a firmelor este
principalul scop final al unei decizii de investiție.17

16 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, Bucureșt i, 2005, pag. 11
17 Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, pag. 8

14 Fiecare decizie de investiție declanșează în același timp două genuri de operații:
 operația de finanțare, de consumare a disponibilităților bănești afectate proiectului ;
 operația propriu -zisă de investiții, concretizată în realizarea fizică, în natură a
lucrărilor și activităților stabilite în proiectul respectiv, în concordanță cu tehnologiile
și programul calendaristic de execuție adoptat.18
Activitatea desfășurată la nivelul într eprinderii care se ocupă cu luarea deciziilor de
investiții se numește activitatea de bugetare a capitalului . Ca și activitate de bugetare a
capitalului , ea este preocupată cu soluționarea următoarelor probleme: identificarea
oportunităților de investiții i ndividuale sau a combinațiilor de oportunități, stabilirea
procedurilor de evaluare a proiectelor de investiții și re alizarea efectivă a evaluărilor,
stabilirea condițiilor minime necesare în vederea acceptării proiectelor, stabilirea mărimii
capitalului n ecesar și a modali tăților de procurare a acestuia, realizarea selecției fin ale a
proiectelor de investiții, stabilirea procedurilor de supraveghere și control pe parcursul
implementării și exploatării obiectivelor investiționale.19
În funcție de nivelul ie rarhic la care sunt luate în cadrul unei întreprinderi, deciziile de
investiții pot fi clasificate în trei categorii:
– decizii de investiții tactice;
– decizii de investiții strategice;
– decizii de investiții administrative.
Deciziile de investiții tacti ce, de obicei, sunt luate la nivele ierarhice inferioare sau pe
baza unor proceduri sau reguli decizionale stabilit e anterior, v izează perioade de timp mai
scurte, implică angajări minore de resurse, au un caracter repetitiv, fiin d bine structurate și
definite. E le nu presupun o îndepărtare de activitatea trecută a întreprinderii. În cadrul
deciziilor de investiții tactice se încadrează, de exemplu, decizia de achiziție a unor
echipamente minore.
Deciziile de investiții strategice , la rândul lor, prezint ă următoarele caracteristici: sunt
atributele nivelelor ierarhice superioare, vizează perioade de timp înde lungate, necesită
angajări majore de resurse. Luarea unei decizii de investiții strategice poate determina o
schimbare semnificativă atât în nivelul r entabilității întreprinderii respective cât și în clasa de
risc a acesteia. Datorită unicității lor, în mod frecvent, deciziile strategice sunt bazate mai
degrabă pe intuiție , decât pe o analiză cantitativă detaliată. Exemple de asemenea decizii pot

18Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, pag. 9
19 Droj Laurențiu , Curs de Gestiune Financiară a întreprinderii

15 fi date : decizia de achiziție a unei noi afaceri, decizia de înființar e a unei filiale în străinătate,
decizia de robotizare a procesului de producție etc.
Între deciziile de investiții tactice și strategice se situează deciziile de investiții
administrative care sunt luate la nivele ierarhice medii, vizează perioade de timp medii,
necesi tă angajări moderate de resurse, au o formă semistructurată. În această categorie se
încadrează deciziile de înlocuire a echipamentelor de producție.20
Activitatea inv estițională are la baza proiectele de investiție . Un program de investiție
reprezintă o lucrare tehnică completă și autonomă de acțiune ce se referă la întreaga durata de
viață a investiției. În principiu pregătirea unei decizii de investiții sau conceper ea unui proiect
presupune următoarele secvențe, activități și documentații:
A.Studiul de prefezabilitate ; B. Studiul de fezabilitate ;
C. Proiect tehnic și caiete de sarcini ; D. Detalii de exec uție; 21
A.Studiul de prefezabilitate reprezintă o analiză aprofundată și o testare a noilor
oportunități de investiții și sunt formate din părți scrise și părți desenate.
1. Părțile scrise cuprind:
– datele generale și elementele de identificare (denumirea obiectiv, ordona torul principal de
credite, investitorul, amplasamentul) .
– evaluări ale costurilor asociate proiectului: costul total estimat pe ansamblul proiectului ,
costul elaborării studiului de prefezabilitate , costul elaborării studiulu i de fezabilitate ,
cheltuieli pentru obținerea avizelor legale , cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind
organizarea licitațiilor .
-caracteristicile tehnice ale proiectului de investiții, suprafața de teren, caracteristicile
geofizice, utilaje de dotare .
-finanțarea proiectului, cu indicarea ponderii diferitelor surse.
2. Părțile desenate cuprind: planul de amplasare în zonă și planul general.22
B.Studiul de fezabilitate este documentația tehnico -economică complexă de
fundamentare și el aborare a proiectului de investiții. Un studiu de fezabilitate cuprinde calcule
și analize tehnico -economice și financiare, memorii de justificare, măsuri și acțiuni ce trebuie
întreprinse. Soluțiile oferite și concluziile studiului de fezabilitate se baze ază pe analize

20 Ladăr Călin, Inves tiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, pag. 9 -10
21 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, București, 2005, pag. 16
22 Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, pag. 11

16 comparative ale mai multor variante competitive, argumentându -se întotdeauna alegerea uneia
sau alteia dintre soluții. Un rol important al acestei fac e îl a u avizele și acordurile ( autorizația
de construire, certificatul de urbanism, avizul ordonatorului de credite).23
Figura 1.4 . Conținutul studiilor de fezabilitate în Rom ania

Figura realizată de autor , pe baza cărții Ladăr Călin, ,,Investiții” , pag. 13
Părțile desenate ale studiului de fezabilitate sunt formate din:
1. planul de amplasare în zonă ;
2. planul general ;
3. planuri și secți uni de arhitectură pentru principalele obiecte de construcții.
C. Proiectul tehnic reprezintă totalitatea pieselor scrise și desenate cu referire la viitoarele
capacități ce se vor realiza prin investiție ș i oferă o imagine clară asupra o biectivului de
inves tiție în general , precum și asupra programului de execuție și cantităților de lucrări.
Caietele de sarcini reprezintă documente prin care proiectantul exprimă exigențele și
performanțele lucrărilor ce se execută, descrierea soluțiilor tehnice și tehnol ogice de
realizare. Caietele de sarcini prevăd astfel de informații precum : cantitățile de lucrări,
costurile lucrărilor și utilajelor, f orța de muncă, dotarea necesară .24
D. Detaliile de execuție se elaborează pe informațiile oferite de proiectul tehnic, cai etele
de sarcini și antemăsurători, se elaborează după licitarea lucrărilor de invetiție,
respectiv după contractarea lor de către antreprenori sau proiectanți pentru nec esitățile
de executare a investițiilor. Țin seama de soluțiile tehnice, tehnologice și constructive
pe care le adoptă întreprinderea în executarea lucrărilor de investiție.25

23 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, București, 2005, pag. 17
24 Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, pag. 12 -13
25 Droj Laurențiu , Curs de Gestiune Financiară a întreprinderii I. Date generale
II. Date tehnice ale investiției
III. Date privind forța de muncă ocupată după realizarea investiției
IV. Devizul general
V. Indicatorii tehnico -economici ai proiectului
VI. Finanțarea investiției
VII. Avizele și acordurile emise de către organele pr evăzute de legislația în
vigoare.

17
CAPITOLUL II. ACTIVITATEA DE FINANȚARE ÎN VIAȚA
COMPANIILOR

Activitate a de finanțare a companiilor se referă la întocmirea unui plan de finanțare, care
nu e altceva decât un document previzional ce cuprinde toate fluxurile de numerar necesare
pentru acoperirea nevoilor de investiție și ansamblul surselor de constituire a acestora,
constituit pe o anumită perioadă determinată de timp.
Figura 2.5 Etapele planului de finanțare
Figură realizată de autor , după Biber G. Emil, “Fundamentarea economi că a p rocesului
investițional” , pag. 209
Sursele de finanțare se aleg, în primul rând în funcție de costul capitalului, urmărindu –
se reduc erea acestuia și concomitent, menținerea sau creșterea autonomiei financiare a
agentului economic. În ce privește resursele finnciare, pe parcursul derulării procesului
decizional, pot apărea astfel de situații :
 Echil ibrul total pe întregul interval de timp de planificare a procesului investițional,
această situație poate apărea din motive de mo dificare de prețuri care pot d ezechilibra
activitatea pe luni sau pe trimestre. Soluția: contractarea unui credit pe termen scurt.
 Diferențe relativ mici între nevoi ș i resurse , care pot apărea din cauza crește rii
dobânzilor bancare. Soluția : majorări de capital al agentului economic.
 Diferențe foarte mari între resurs ele posibile și nevoile certe al e procesului
investițional, situați a aceasta este cauzată de depășirea semnificativă a capacității
financiare a investitorului. Soluție : revizuirea planului investițional și a documentelor
aferente, renunțarea la anumite obiecte sau asumarea riscurilor de către manager.26

26 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului inv estițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 209 -211
1. Stabilirea necesarului de finanțat
•Achiziția de elemente patrimoniale
•Onorarea obligațiunilor ( rambursarea datoriilor financiare )
•Majorarea nevoilor de fond de rulment
2. Identificarea surselor de finanțare
•Autofinanțare
•Împrumuturi
•Alocații nerambursabile ( buget sau alte instituții externe )

18 Un plan de finanțare corect executat și reușit va cuprinde o serie de bugete de investiții ,
pentru a delimita corect sumele proprii deținute și sumele necesare de angajat. Un buget de
investiție are un rol major ce derivă din faptul că este un document al gestiunii interne orientat
spre stabilirea și menținerea echilibrului între raportul act ivității fizice și de finanțare și poate
fi privit și ca un mijloc motiva țional pentru egentul economic pentru a participa la
modernizarea și dezvoltarea societății.27
2.1 Organizarea companiilor de tip IMM în România și pe plan european
"Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formată din
întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală
netă de pîn ă la 50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de
euro."28
Definiția societăților comerciale, în Romania, o găsim în Codul ci vil, astfel în
conformitate cu art. 1.881 alin. (1), „prin contractul de societate două sau mai multe persoane
se obligă reciproc să coopereze pentru desfășurarea unei activități și să contribuie la aceasta
prin aporturi bănești, în bunuri, în cunoștințe s pecifice sau prestații, cu scopul de a împărți
beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta.”29 și în Legea 346/2004 privind
stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii care precizează că ” prin
întreprindere se înțelege orice formă de organizare a unei activități economice, autonomă
patrimonial și autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte și fapte de comerț, în scopul
obținerii de profit, în condiții de concurență” .30
Sprijinul pentru IMM -uri reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene pentru
creșterea economică, crearea de locuri de muncă și coeziune socială și economică.

27 Evaluarea și gestionarea riscului în întreprinderi mici și mijlocii, Szathmary -Miclea Camelia, Editura
Universității de Vest, Timișoara, 2004, pp. 58 -59
28 Comisia Europeană, Noua definiție a IMM -urilor -Ghidul utilizatorului și model de declarație, pag. 3
29 LEGEA 287/2009 cu toate modificarile ce i -au fost aduse prin legea 71/2011 republicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 505 din 15 iulie 2011, capitolul VII, sec țiunea I, art. 1881
30 LEGEA nr. 346 din 14 iulie 2 004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii,
capitolul I, art.2

19 Figura 2. 6. Categoriile de întreprinderi

Figura este prelua tă din “Ghidul pentru IMM ”, pag. 11
Pentru realizarea unor calcul e financiare și de personal se v or utiliza informațiile ce se
conțin în situațiile financiare din ultimii ani, iar în cazul întreprinderilor nou înființare se vor
efectua estimări ale datelor obținute în urma exercițiului financiar în curs. Un IMM trebuie să
respecte neapărat pragul numărului mediu de salariați, pe când în privința celorlalții doi
indicatori, nu este necesară îndeplinirea ambelor criterii, ci poate să aleagă într a respecta fie
pragul cifrei de afaceri dintr -un an, fi e cel al ativelor totale. Orice persoană care a lucrat cu o
normă întreagă în întreprindere, pe perioada unui întreg an va reprezenta o uninate de muncă,
numărul mediu de salariați exprimându -se în unități de muncă anuală. Cei care au lucrat pe
sezoane sau cu jumatate de normă sunt considerați fracțiuni din această unitate. Cifra de
afaceri anuală netă se va determina prin calcularea veniturilor pe care întreprinderea le
realizează în cursul unui an din vânzări și servicii după ce toate datoriile au fost on orate. Ea
nu include TVA -ul sau alte taxe indirecte. Activele totale se referă la valoarea bunurilor
companiei (active imobilizate + active circulante + cheltuieli în avans).31

31 Ghid pentru IMM , pag. 12 -13

20 Figura 2.7 . Caracteristicile tipurilor de întreprinderi

Figură preluată din ”Ghid pentru IMM ” , pag. 16 -20

Cazul întreprinderilor publice ( societăți naționale) .
O întreprindere nu poate fi considerată IMM dacă: 25% sau mai mult din capitalul său,
drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, ind ividual sau în comun, de
una sau mai multe organisme publice. Motivul pentru aceasta stipulație este ca parteneriatul
public poate oferi acestor întreprinderi avantaje, în special de natură financiară. De asemenea,
uneori este imposibil de calculat datele privind numărul de salariați și cele financiare
relevante ale întreprinderilor publice. Investitorii, precum universitățile sau autoritățile
publice locale, care au statutul unor organisme publice, conform legii naționale nu intră sub
inciden ța acestei reg uli. Aceș tia pot deține între 25% – 50% din acțiunile unei î ntreprinderi
fără a -și pierde statutul de IMM.32

32 Comisia Europeană, Noua defi niție a IMM -urilor -Ghidul utilizatorului și model de declarație, pag. 20 Întreprinderea
autonomă
•este total independent ă, nu
deține capital social sau
drepturi de vot în nici o alt ă
intreprindere și nici o alt ă
întreprindere nu de ține capital
social sau drepturi de vot în
întreprinderea respectivă.
•deține mai putin de 25% din
capitalul social sau din
drepturile de vot (oricare dintre
acestea e mai mare) în una sau
mai multe întreprinderi și/sau o
altă întreprindere nu deține mai
mult din 25% din capitalul
social sau din drepturile de vot
în intreprinderea respectivă.Întreprinderea
parteneră
•capitalul social și/sau drepturile
de vot de ținute la cealalt ăfirmă
sunt egale sau mai mari de
25%, și/sau alt ăfirma de ține
mai mult de 25% din capitalul
social sau drepturile de vot ale
firmei respective.
•nu este legat ăde alt ă
întreprindere . Aceasta
înseamna printre altele, c ă
drepturile de vot d eținute în
cealalt ăintreprindere s ănu fie
mai mari de 50% ( și vice
versa)Întreprinderea legată
•o întreprindere de ține
majoritatea ac țiunilor sau
drepturilor de vot la o alt ă
întreprindere.
•oîntreprindere are dreptul de a
numi sau demite majoritatea
persoanelor din consiliul de
administra ție, conducerea
întreprinderii sau organismele
de supraveghere ale altei
întreprinderi.
•contractul dintre întreprinderi
sau o clauza din actul
constitutiv sau statutul uneia
dintre intreprinderi, permite
uneia dintre intreprinderi s ă
exercite o influen țădominant ă
asupra celeilalte.

21 2.2. Surse de finanțare la nivelul companiilor
Activitatea de finanțare reprezintă activitatea prin care, pe parcursul existenței sale,
întreprinderea se asigură cu fondurile f inanciare necesare dezvoltării în continuare a activității
sale.
Pentru desfășurarea în bune condiții a activităț ilor firmei un rol important îl are și
stabiliarea modului de finanțare ale acestora. Astfel, surse le de finanțare trebuie să se adapteze
nevoilor și cerințelor firmei și se re găsesc în structurile de pasiv sub formă de capitaluri.
Obiectul acestei decizii îl reprezintă selecția acelei surse de finanțare care implică cel mai
redus cost și care urmăresc reducerea riscurilor implicate.
Astfel, sursele de finanțare sunt :
– Surse proprii sau interne:1. Crearea de capital social și creșterea acestuia prin
emisiunea de acțiuni ;
2. Autofinanțarea ;
– Surse atrase sau externe : 1. Sporirea capitalului social ;
2. Împrumuturi de capital ( creditul );
3. Operațiuni de le asing; 33

2.2.1 Sursele proprii
Capitalul social reprezintă aportul acționarilor în bani sau în bunuri adus la
înființarea societății. Capitalul social este div izat în acțiuni, în cazul S.A. –urilor, în părți
sociale, în cazul S.R.L. -urilor și în părți de interes în cazul societăților în comandită simplă
sau al societății în nume colectiv.34
Acesta este prima formă de finanțare a unui agent economic și reprezintă resursa cea
mai stabilă și permanentă de fina nțare a viitoarelor activități investiționale. Crearea de capital
și majorarea lui poate avea loc prin una din următoarele metode:
a) Emisiunea de acțiuni inițiale – are drept scop crearea societății prin constituitea capitalului
sub formă de lichidități și cu mijloace fixe.
b) Emisiunea suplimentară de acțiuni – această decizie de emisiune este luată de către
Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) , care are drept scop majorarea surselor financiare,

33 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 220
34 Idem, pag. 222

22 ca urmare a creșterii capitalului în numerar, creșterii capi talului prin aport în natură, creșterea
capitalului prin încorporarea re zervelor, creșterea capitalului prin conversia creanțelor
( a datoriilor ) .35
Autofinanțarea reprezintă surplusul monetar obți nut de entitate în urma desfășurării
activită ții, este resursa financiară ce ramâne după ce au fost remunerați angajații, sta tul,
creditorii și acționarii. Finanțarea din surse proprii se referă la capacitatea agentului economic
de a obține resurse din ac tivitatea de producție sau servicii și care pot fi alocate reinvestirii
pentru menținerea și dezvoltatea activității.36
Capacitatea de autofinanțare a firmei (CAF) este un indicator ce exprimă potențialul
financiar al firmei rezultat din desfășusarea une i activități rentabile și se poate calcula prin
două metode, și anume :
1. Metoda adițională : CAF = Rezultatul net + Ch . calculate cu amortizări și provizioane –
Venituri calculate reluări asupra amortizărilor;
2. Metoda deductivă : CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de
exploatare (cont 658) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare + Venituri extraordi nare –
Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit curent – Impozitul pe profit amânat – Alte
impozite neprezentate + Ve nituri din impozitul pe profit amânat.
Figura 2.8 Avantajele și dez vantajele autofinanțării
Avantajele autofinanțării
 Sursă permanentă aflată la dispoziția societății;
Scutirea/reducerea unor taxe (fiscale/vamale) ca
urmare a reinvestirii;
 Cost redus (fiind exclusă dobânda);
 Independența față de bănci ;
 Durata mai mică de timp ( nu se irosește timp
pentru îndeplinirea diferitor formalități ); Dezavantajele autofinanțării
 Riscul apariției unui deficit de surse
mobilizate ( majorări de prețuri, tarife);
 Reducerea mobilității capitalului propriu;
 Nemulțumiri di n partea salariaților și a
acționarilor ce nu vor beneficia de părțile
cuvenite din profit;

Figură realizată de autor , după Droj Laurențiu , ”Curs de Gestiune Financiară a întreprinderii”

35 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investiționa l, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 222 -227
36 Rom ânu Ion, Vasilescu Ion coord, Managementul investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 1997, pag. 48 -49

23 Figura 2.9 Principalele elemente de constituire a surse lor proprii la nivelul unei entități

Figură realizată de autor , după Biber G. Emil, “Fundamentarea economic ă a procesului
investițional” , pag.245.
2.2.2.Sursele externe
Uneori, din cauza unor nevoi prea mari de investiții și a unor resur se proprii
insuficiente, este necesar ca agentul economic să recurgă la alte modalități de asigurare cu
capitalul potrivit pentru a efectua o investiție, iar ca exemplu poate fi capitalul străin, care
poate fi atras prin mai multe modalități :
1.Sporirea c apitalului social prin : a) alocații bugetare și b) alocații de surse neguvernamentale
( fonduri și programe UE) ;
2.Creditarea de la : c) băncile naționale, d) băncile internaționale sau de la alte instituții ;
3.Operaț iunile de leasi ng: e) financiar, f) operațional .37

a) Aloca țiile bugetare – fondurile bănești alocate de către Stat de la bugetul statului
pentru o destinație precisă, cu caracter nerambursabil, pentru sporirea capitalului
social al societăților comerciale cu capital de stat, mai mult în domenii le în care

37 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investiționa l, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. pag. 246
Profit Net
rezultatul pozitiv
al exercițiului
financiar
sursă gratuită de
finanțare
* după deducerea
impozitului pe
profit
susținerea de către
Stat prin facilități
fiscale
Amortisment prelevat
cheltuieli exonerate
de la plata
impozitului pe
profit
este dată de
valoarea de intrare
a mijlocului fix
se calzulează prin 3
metode : liniară,
degresivă,
accelerată.
* În Romania:
m.liniară
Dezinvestiția
se realizează prin
determinarea și
constituirea valorii
reziduale
activele fixe
devenite
disponibile ca
urmare a unei
restructurări, a
îndeplinirii
duratei de
funcționare și care
mai pot fi
eficiente în
exploatare sunt
vândute,casate,
închiriate, etc.

24 activitatea privată nu are interes. În categoria acestora pot să se includă și obiectivele
publice, care sunt utilizate împreună cu sursele locale ale primăriilor sau ale
instituțiilor de stat.
b) Alocațiile din surse neguvernamentale – alocații a le căror proveniență nu afectează
bugetul de stat și care la fel au caracter nerambursabil.38
b.1) Fondurile UE reprezint ă sumele acordate din partea UE, nerambursabile, la care
au acees și companiile din România. Pentru a beneficia de un astfel de fond este necesară o
permanentă informare referitoare la programele existente și condițiile acestora, cunoașterea
criteriilor de eligibilitate și a d ocumentației specifice necesare , a termenilor de depunere a
cererilor de finanțare precum și a condiț iilor de evaluare a proiectului . De asemenea este
necesar ca să se selecteze acele variante care corespund activității și profilului companiei. Iar
după îndeplinirea acestora, să se întocmească un proiect corect și clar formulat și care
urmează a fi depus în termenul pentru depunere a cererilor de finanțare. În funcție de natur a
activității sau a proiectului , se pote avea acces la diverse programe de finanțare ale UE.
Acestea se împart în două categorii: finanțare directă și finanțare indirectă.
b.2.1.)Finanțare directă . Alocarea capitalului pentru finanțare directă este gestionată
de instituțiile europene. În această categorie sunt disponibile două tipuri de finanțare: granturi
și contracte.
-Granturi . Sunt prevăzute pentru proiecte specifice care a u legătură cu politicile UE și se
acordă, în general, în urma publicării unei cereri de propuneri .
-Eligibilitate . Se poate solicita un grant în cazul unei întreprinderi sau o organizații afiliată
(asociație de întreprinderi, furnizor de asistență pentru î ntreprinderi, firmă de consultanță etc.)
care derulează proiecte de promovare a intereselor UE sau în cazul contribuirii la punerea în
aplicare a unui program sau a unei politici a Uniunii.
-Contracte . Sunt încheiate de instituțiile UE pentru a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări de
care au nevoie pentru propria funcționare (studii, formare, organizarea de conferințe,
echipament IT). Contractele se acordă prin cereri de oferte .
b.2.2.) Finanțare indirectă
Finanțarea indirectă este gest ionată de autoritățile naționale și regi onale și include
aproximativ 80 % din bugetul UE, fiind furnizată prin 5 fonduri majore, grupate sub
umbrela fondurilor structurale și de investiții europene . Aceste fonduri sunt:
 Fondul european de dezvoltare region ală – dezvoltare regională și urbană ;

38 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 246 -248

25  Fondul social european – incluziune socială și bună guvernanță ;
 Fondul de coeziune – convergența economică a regiunilor mai puțin dezvoltate ;
 Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală ;
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime ;39

2.c.) Creditul bancar este creditul acordat agenților economici de către insituțiile de credit ,
pe o perioadă mai mare de 1 an și care s unt purtătoare de dobânzi ( costul creditului ).
Dobânda, la rândul ei , poate fi simpla sau compusă.
Dobânda simplă = suma creditată (Sc)
% dobândă (d)
perioada de creditare (n) ,
Dobânda compusă = Sc ( 1 + % d) n .40
În funcție de garanțiile cu care sunt acoperite, creditele pentru investiții se clasifică în:
 Împrumuturi bancare acordate pe bază de garanții materiale – garanțiile materiale se
găsesc în patrimoniul agentului economic din elementele activului imobilizat care ar pu tea
servi în cazul necesității de recuperare a datoriei.
 Împrumuturi ipotecare – acest tip de credit este utilizat mai mult în cazul agenților
economici cu capital privat care garantează creditul cu o anumită valoare a patrimoniului :
clădiri, terenuri.
 Împrumuturi de cash -flow – utilizează drept garanție studiul de fezabilitate a
investiției, are riscul cel mai ridicat, însă cu toate acestea, în țările cu o economie de piață
dezvoltată, această formă de credit este cea mai solicitată.
 Împrumuturi obligatar e – credit pe bază de obligațiuni , constă în faptul că deținătorul
unui astfel de tip de hîrtii de valoare primește la scadență contravaloarea acestora de la
entitatea emitentă și dobânda aferentă, indiferent de rezultatul financiar al agentului economic
emitent.
 Împrumuturile participative – acordarea de anumite fonduri care sunt asigurate de
către un fond mutual fie de către un organ al statului specializat ( din fonduri publice) , fie de
către o bancă ( fonduri private ).

39 https://europa.eu/youreurope/business/funding -grants/eu -programmes/index_ro.htm , accesat la
17.04.20018
40 Droj Laurențiu , Curs de Gestiune Financiară a întreprinderii

26 2.d) Creditarea de la băncile internaționale sau de la alte instituții specialiizate, sunt de fapt
credite pe termen lung acordate condiționat de către organismele internaționale, de regulă
Fondul Monetar Internațional (FMI) , Banca Europeană pentru rec onstrucție și dezvoltare
( BERD ), Banca Internațională de reconstrucție și dezvoltare ( BIRD ), și Banca Europeană
de Investiții (BEI).41
 Fondul Monetar Internațional ( FMI, 1947) acordă credite fără garanții materiale și
fără studii de fezabilitate, ci doar în baza unor garanții genera le, de politică economi că, cum
ar fi: măsuri protecționiste, măsuri vamale asupra anumitor tipuri de produse pentru care s -a
luat împrumutul. Creditul acordat de FM I, este un credit guvernamental , sau cu garanție
guvernamentală de altfel, pentru ca chiar dacă se acordă prin bănci, în spatele lui stă statul.
 Banca Europeană de dezvoltare ( BERD, 1991) acordă credite condiționat numai
pentru finanțarea unor proiecte de investiții. Ea de exemplu, nu utilizează garanțiile materiale,
dar se bazează pe studii d e fezabilitate cu condiția unor serioase garanții de solvabilitate a
statului. Prin investițiile sale, BERD susține reformele în structura sectorială, privatizarea și
spiritul antreprenorial și întărirea instituțiilor financiare și a sistemului legislativ.42
 Banca Europeană de Investiții ( BEI, 1958) are misiunea de a finanța pe termen lung
proiectele specifice de capital , susținând astfel obiectivele U.E., însă cu o respectare strictă a
practicilor bancare. Prin faptul ca este un acționar majoritar (60% di n capital) în cadrul
Fondului European de Investiții, BEI are un rol imp ortant în susținerea IMM -urilor , acordând
credite pe termen mediu și lung, astfel contribuind la promovarea afacerilor mici și mijlocii.
 Banca Internațională de reconstrucție și dezvo ltare ( BIRD,1946 ) acordă împrumuturi
fie guvernelor unor state, fie organizațiilor publice sau particulare, numai dacă are
posibilitatea de a obține garanția din partea guvernului membru care să își exercite
suveranitate pe suprafața teritoriului unde u rmează să se realizeze proiectut finanțat. În
acordarea creditelor, banca ț ine seama de astfel de aspecte ca: capacitatea de a r ambursa la
scadență împrumutul beneficiarului, calita tea gestiunii economice a țării , dar și de anumite
aspecte tehnice, orga nizatorice și manageriale și financiare ale proiectului.
BIRD -ul urmărește amănunțit ca împrumutul să fie utilizat confor m scopului prin diferite
măsuri : transmite misiuni de control care verifică stadiul evolutiv al proiectului la diferite
perioade de timp, urmărește, de asemenea, proced ura aplicată în cadrul cererilor de ofertă și
al contractărilor și verifică specificațiile bunurilor livrate .

41 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investiți onal, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 251 -252
42 Beldean Viorica, Delia Popescu, Managementul Proiectelor cu Finanțare Internațională, Ed. Matrix Rom,
București, 2004, pag. 155

27  Împrumuturile acordate de alte instituții specializate, cuprind fondurile mutuale și de
investiții. Astfel d e instituții funcționează pe principiul colectării de la populație de economii
bănești prin emiterea și vânzarea de acțiuni. Cei care doresc să transforme acțiunile în bani
lichizi s e vor adresa la bursa de valori , schimbând acțiunile în lichidități la cot ațiile pieței.43
3.Leasing ul reprezintă o operațiune comercialǎ prin care o parte, denumită
locator/finanțator , transmite celeilalte părți, denumită locatar/utilizator , la solicitarea
acesteia, dreptul de folosință al unui bun al cărui proprietar ră mâne pentru o perioadă
determinată de timp, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing (redevență). În
fond, acesta constituie un împrumut de finanțare ce poate fi asimilat împrumutului. În cazul
leasing -ului nu se împrumută valori bănești ci a ctive fixe pe care întreprinderea debitoare le
utilizează. Societățile de leasing cumpără sau preiau de la furnizori, la solicitarea unor
întreprinderi, active fixe pe care le închiriază acestora, pentru a fi utilizate o perioadă de
timp.44
Elementele care diferen țiază leasing -ul de alte operațiuni similare sunt :
Locatorul – pe întreaga perioada de valabilitate a contractului locatorul ramâne a fi proprietarul
bunului care face obiectul contractului de leasing, iar în cazul nerespectării obligațiilor de
plată de către partea opusă , acesta are dreptul să retragă bunul.
Locatarul – persoana care deține dreptul de utilizare și de exploatare a bunului conform
scopului pe toată perioada de valabilitate a contractului, totodată asumându -și toate riscurile
aferente utilizării acestuia.45
Sunt tipuri de leasing, ca de exemplu leasing -ul financiar, leasing -ul operațional, care
oferă posibilitatea utilizatorului, ca la momentul expirării contractului fie să cumpere bunul
respectiv, să prelungească durata contractul ui, fie să renunțe la acesta.
Leasing financiar – presupune ca în prima perioadă de închiriere să fie recuperat întreg prețul
obiectului contractat ( prețul de vânzare, costurile auxiliare, un beneficiu).

43 Beldean Viorica, Delia Popescu, Managementul Proiectelor cu Finanțare Internațion ală, Ed. Matrix Rom,
București, 2004, pag. 156 -157
44 Cătineanu Florian, Albulescu Claudiu Tiberiu, Ștefu Claudia, Finanțele firmei, Editura Mirton, Timișoara, 2008,
pag.70 -72
45 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, București, 2005, pag. 30

28 Leasing operațional – presupune că în perioada de chi rie să se recupere numai o parte din
prețul de vânzare aș obectului contractat, iar riscurile uzurii morale și reparațiile vor fi în
răspunederea societății de leasing.46
Avantajele leasing -ului:
 Se obține finanțare în lipsa resursei;
 E o cale de acces la tehnologii;
 Nu afectează bilanțul, astfel încât bunurile contractate nu devin mijloace fixe;
 Operativitate în achiziție ;
 Posibilitatea de a înlocui pe perioada locației un bun cu altul mai perfomant;
 Diminuarea impozitului pe venit ca urmare a înregistrări i ratelor pe costuri .
Dezavatanjele leasing -ului:
 Mai costisitor decât creditul;
 Ratele pot să devin ă dezavantajoase în timp;
 Necesită instruirea personalului din cauza clauzelor dure de întreținere a bunului;
 Poate duce la riscul de a pierde totalmente dr epturile de proprietate asupra bunului
dacă apare imposibilitatea de respectare a contractului de o parte ( locator/locatar) .47

46 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, București, 2005, pag. 30
47 Biber G. Emil, “Fundamentarea economică a procesului investițional”, Ed. Infomin, 2002, pag.253 -254

29 2.3. Oportunități de finanțare a investițiilor
În cazul constatării unei nevoi de finanțare pentru derularea în contin uare a activității
companiei, managerii acestora pot alege ca alternativă, una din următoarele oportunități de
finanțare :
 Fondurile de investiții( închise/ deschise ) ;
 Piața de capital ( Piața AERO );
 Fondurile U .E.;
 Start -up Nation ;
Fondurile de investiții sunt organisme de plasament colectiv , fără personalitate
juridică, orientată spre atragerea de fonduri bănești și instrumente financiare de la investitori.
Direcții de acțiune :
1. Atragerea fondurilor de capital – presupune vânzarea de unități de investi ție (unități de
fond sau titluri de participare) pentru constituirea fondului propriu -zis;
2. Plasamentul fondurilor a cumulate în diferite titluri pe piața financiară .48
Fondurile deschise de investiții (fonduri mutuale), organism de plasament colectiv în
valori mobiliare, constituite ca societăți civile, fără personalitate juridică. Acestea își
orientează investițiile spre depozite bancare, certificate de trezorerie, certificate de depozit,
obligațiuni, limitând plasamente în instrumentele financiare cu ri sc crescut sau cu lichiditate.
Fondurile deschise îndeplinesc 2 condiții:
– Au drept unic scop efectuare de investiții colective, operând pe principiul diversificării
riscurilor și administrării prudențiale.
– Titlurile de participare sunt la cererea deținăto rilor răscumpărrabile continuu din
activele respectivelor organisme.49
Unitățile de fo nd emise de fondul de investiții sunt de un singur tip, dematerializate și
conferă deținătorului drepturi egale. Se cumpără la prețul de emisiune stabilit în baza val oriii
activului net, certificată de depozitarul central la data cumpărării și urmează să fie plătite
integral la momentul subscrierii. Valoarea activului net este publicată zilnic de S.A.I, în baza
informațiilor emise de depozitar.

48 Negru Ionașcu, Managementul investițiilor, Ed. Printech, Buc urești, 2005, pag. 27
49 Sabău -Popa Diana, Curs de Piața de capital

30 Fondul înch is de investiții, organism de plasame nt colectiv în valori mobiliare, e ste
constituit prin plasament privat și are un numar fix de unități de fond, de același tip,
dematerializate ce conferă drepturi egale deținătorului. Spre deosebire de fondurile desch ise
de investiții, în care se se poat e investi și răscumpăra oricând , fondurile închise definesc
perioade limitate de timp în care sunt posibile operațiunile de adeziune și de răscumpărare.
Investitorul devine parte contractruală prin subscrierea de unit ăți de fond . Fondul închis de
investiții se constituie prin intermediul unei oferte publice inițiale a unui număr limitat de
unități de fond. Este administrat în mod obligat oriu de S.A.I. și autorizată de către C.N.V.M .50
Piața de capital se ca racterizează prin economisirea de bani ca apoi să fie
investiți în diferite viitoare plasamente avantajoase. În general, piața de capital cuprinde două
segmente bine distincte și clar definite:
 Piața monetară (a banilor) sau creditele pe termen scurt și se carcaterizează prin
tranzacții cu titluri comerciale ( cambia, cec ul, biletul la ordin, warantul) , de stat sau
tranzacții interbancare de regularizare a depozitelor. În așa mod, piața monetară
transformă continuu și reciproc creditele pe termen scu rt în numerar, punând în acord
necesarul de economie cu disponibilitățile de plată .
 Piața financiară sau piața capitalului pe durată îndelungată, al căror suport material îl
constitue titlurile financiare : acțiuni și obligațiuni, sau alte titluti financiare . Deci pe
piața financiară are loc confruntarea cererii de capital pe termen lung din partea
sectoarelor productive ale economiei și de cel bugetar și oferta de resurse bănești
disponibile în economie.51

50 Sabău -Popa Diana, Curs de Piața de capital
51 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 212 -213

31 Figura 2.10 Oferta și cererea de capital și respect iv emitenți;

Figură realizată de autor , după Biber G. Emil, “Fundamentarea economică a procesului
investițional”, pag. 214-215
Piața financiară la rândul ei cuprinde două componente cu funcțiuni diferite, dar
complementare:
A. Piața financiar ă primară are funcția de finanțare, de alocare de capital financiar direct sau
indirect și presupune colectarea veniturilor economisite de la deținătorii de capital financiar
disponibil de pe piața internă și externă sau, altfel spus, pe piața primară s e tranzacționează
doar titluri de valori noi.
B. Piața financiară secundară este locul unde are loc tranzacționare cu titluri financiare emise
anterior, la un anumit preț (curs) stabilit în funcție de c erere și ofertă , rata dobânzii, etc. Piața
financiară secundară nu este altceva, decât bursa de valori, locul unde are loc tranzacționarea
de titluri financiare dej a existente în circuitul public, î ntr-un cadru organizat și operativ în
condiții de liberă concurență.52
Piața AERO este un segmen de pia tă în cadrul bursei de valori București, dedicată
listării companiilor aflate la început de drum. Prezintă criterii mai relaxate, comparativ cu
piața reglementată . Astfel, valoarea minimă predictibilă a unei companii trebuie să fie de
minimum 250.000 de eur o față de un milion de euro pe piața reglementată, free-float-ul (cota

52 Sabău -Popa Diana, Curs de Piața de capital
Oferta de capital provine de la :
-societate civilă
-ag. ec. industriali, comerciali
-organisme bancare
-instituții financiar -bancare
-subiecți economici străini
Cerea de capital provine de la :
-agenți economici privați de stat
-stat și administrații publice locale
-instituții financiar bancare
Emitenții de titluri financiare/valori
mobiliare:
-instituții financiare bancare
-statul și administrațiie publice locale
-subiecții economici străini
-agenții economici industriali,
comerciale sau prestatori de servicii (
privați sau cu capital de stat )
Oferta pe piața de capital de pe piața
finaciară internațională :
-Fondul Monetar Internațional (FMI)
-Banca de Reconstrucție și Dezvoltare
(BIRD)
-Bamca Europeană de Reconstrucție și
Dezvoltare (BERD)
-Alte instituții internaționale de profil

32 de acțiuni care se tranzacționează liber pe piață – n. r.) trebuie să fie 10%, listarea se poate
face prin plasament privat și nu neapărat prin ofertă publică inițială, procedura este
simplificată, iar costul listării este de ordinul sutelor de lei .53
Obținerea de finanțare prin emisiune de noi acțiuni oferite potențialilor investitori
constituie un proces complex al cărui succes depinde în mare masura de abilitatea
Consultantulu i Autorizat de a realiza, împreun ă cu managementul emitentului, o evaluare
realistă a societății.54
Interesul cumpărătorului este întotdeauna obținerea unui preț cât mai mic cu o
perspectivă de creștere. Interesul vânzătorului – fie că este unul di ntre fon datori, fie că este
societatea î nsăși, este de a obține un preț cât mai mare. Prețul considerat corect care poate
conduce la încheierea tranzacției este rezultatul discuțiilor cu potențialii investitori. Rolul
Consultantului Autorizat este de a ide ntifica și informa potențialii cumpărători și de a le
prezenta această oportunitate, printr -un document ce va conține toate detaliile necesare, având
în ved ere că, de cele mai multe ori , emitentul listat pe AERO nu este o societate cunoscută.
Documentul re spectiv va fi totodată furnizat în cadrul întâlnirilor pe care Consultantul
Autorizat le organizează între managementul emitentului și investitori instituționali. Unul din
marile avantaje de a fi emitent listat este accesul continuu la capitalul acționaril or existenț i și
al potențialilor investitori. Increderea odată câ stigată, este un atuu în favoarea emitentului
care, pe baza unor noi proiecte realiste și bine fundamentate, poate obține resurse
suplimentare, prin majorari de capital succesive.55
Programul Start –up Nation , este un program de încurajare și de stimulare a
înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, implementat de către Ministerul
pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) prin intermediul Oficiilor
Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (OTIMMC), în conformitate cu
prevederile Ordonanței de Urgență nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi
întreprinderi mici și mijlocii aprobată prin Legea nr. 112/2017, prevederile Le gii nr. 346/2004
privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și
completările ulterioare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 23/2017 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Ministerului pentr u Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul buget ar 2017, aprobat prin Legea nr.
6/2017 a Bugetului de Stat pe anul 2017 este de 1.713.798.000 lei. Bugetul estimativ al

53 Ghid AERO Romania , pag. 3
54 Idem , pag. 4
55 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Ghiduri/Ghid_ AeRO_RO/ , accesat la 20.05.2018

33 schemei de minimis pentru anii 2018, 2019 și 2020 este de 2.000.000.000 lei/anual. Prin
implementarea programului se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de
maxim anual 10.000 de beneficiari . Finanțarea în cadrul prezentei scheme de minimis se face
din fonduri de la buge tul de stat și fonduri europene. Prin program se finanțează
implementarea Planurilor de Afaceri, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute, astfel:
Alocație Financiară Nerambursabilă – maxim 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate
reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societățile
neplătitoare) aferente proiectului.56
Pentru accesarea programului Romania Start -up Nation, firmele solicitante trebuie să
îndeplinească mai multe condiții, dintre care cele mai importante sunt:
–Sunt SRL -D, SRL sau cooperații.
– Sunt înființate după data intrării în vigoare a OUG -ului 10/30.01.2017 .
– Nu au datorii la bugetul general consolidat și la bugetele locale .
– Au codul CAEN autorizat la ONRC în momentul depunerii primei cereri de tragere.
– Creează minim 1 loc de muncă și il menține pe o perioada de cel puțin 2 ani după
implementarea proiectului.
– Acționarul/acționarii nu au sau nu au avut calitatea de acționar sau asociat într -un alt
IMM (SRL, SA sau SRL -D) care desfășoară sau a desfășurat aceeași activitate
autorizată .

Cheltuielile eligibile sunt : echipamente si utilaje, autoutilare, spații de lucru, echipamente de
obtinere a unei economii de energie, echipemente IT, mobilier , birotica, cheltuiala salarial ă
complet ă în limita salariului mediu pe e conomie, chirii doar pentru spa ții care nu au destina ție
locativ ă, francize, licențe, realizare pagini web de prezentare – limita 8000 lei, cursur i de
antreprenoriat, consultan ță (limitata la 8000 lei), software.57

56 http://www.aippimm.ro/articol/programe/start -up-nation -2017/start -up-nation -2017/ , accesat la
21.05.2018
57 https://start -up.ro/start -up-nation -2018 -s-au-publicat -procedurile -de-implementare/ , accesat la 24.05.2018

34 CAPITOLUL III. INDI CATORII ECONOMICI AI PROCESULUI
INVESTIȚIONAL

În desfășurarea unui proces investițional o importanță aparte le revine indicatorilor
economici, care reprezintă și un instrument al investigațiilor și au menirea de a caracteriza
situația economică, co ndițiile ei, precum și a fenomenelor investiționale. Indicatorii
economici se obțin în urma diferitor calcule prin preluarea informațiilor existente în toate
documentele tehnico -economice. Putem defini indicatorii economici ca fiind o mărime care
reflectă diferite aspecte și caracteristici ale procesului investițional și car e exprimă
posibiliatea de recuperare a fondurilor consumate în vederea realizării obiectivului final,
precum și eficiența investiției în raport cu efortul financiar depus. Orice indicator economic
din cadrul unui proces investițional exprimă un anumit tip de informație, mai generală sau mai
specifică, caracterizând într -un fel sau altul procesul investițional, și de asemenea fiecare
din aceste mărimi are o capacitate proprie de informatizare, astfel încât pentru a obține o
viziune cât mai corectă și mai aproapiată de rezulatul final așteptat, este nevoie de a efectua
mai multe calcule și a generaliza și a realiză o concluzie cât mai reală.
3.1 Clasificarea indicatorilor economico -statistici ai investițiilor
În literatura de specialitate există o mulțime de criterii de clasificare a indicatorilor
economici, important e să fie cât mai reprezentativi și să prezinte informații cât mai clare și
corecte. Astfel :
1. După modul de exprimare , avem :
a) indicatori naturali b) indicatori valoric i c) indicatori sociali
Indicatorii naturali se referă la valoarea de întrebuințare a invetițiilor sau a rezultatelor
acestora și prezintă caracteristici cantitative și calitative proprii elementelor obiectului de
investiție. Ei se clasifică la rândul lor după alte două caracteristici :
 în funcție de conținutul materiale :
– indicatorii mijloacelor de muncă;
– indicatorii obiectelor muncii;
– indicatorii forței de muncă;58

58 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investiți onal, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 144

35  în funcție de fazele parcurse de obiectul de investiție :
– indicatori de ampla sament;
– indicatori de exploatare;
– indicatori de calitate;
– indicatori ai productivității;
– indicatori de valorificare ( a materiilor prime, a materialelor, etc.) ;
Indicatorii valorici includ:
– valoarea investiției; – costul producției; – profitul; – investiția specifică ;
– durata de recuperare a investiției ; – rata profitului și productivitatea muncii ;
Indicatorii sociali fac referință la cum afectează proiectul respectiv de investiție viața socială,
de ex. nr. de locuri în spital, nr. de locuri în camin, etc.59
2. după modul de reflectare a influenței factorului timp asupra rezultatelor economice:
a) indicatori sta tici- permi t efectuarea analizei financiare a proiectului de investiții prin
utlizarea de prețuri curente;
b) indicatori dinamici – la efectuarea analizei se ia în vedere și fact orul timp și ia în
considerare evoluția probabilă a studiilor în tr-un interval de timp (durata de edificare,
funcționare și exploatare și de scoatere din funcțiun e a obiectului investiției );60

3. după modul de sintetizare a capacit ății de informare și cunoaștere :
a) indicatori analitici b) indicatori sintetici c) indicatori complecși

4. după importanța în fundame ntarea procesului investițional :
a) Indicato ri cu caracter general ;
b) Indicatori de bază ;
c) Indicatori specifici diferitelor ramuri de activitate;
d) Indicatori suplimentari ;61

59 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 144
60 Negru Ionașcu, Managementul Investițiilor, Ed. Printech, 2005 , pag. 47
61 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 145-146

36 5. Conform teoriei analizei financiare :
a) Indicatori de lichiditate;
b) Indicatori de solvabilitate ( de îndatorare ) ;
c) Indicatori de gestiune ;
d) Indicatori de rentabilitate ;62
În literatura de specialitate sunt descrise și explicate mai multe criterii de clasificare a
indicatorilor , având în vedere că procesul investițional este un proces foarte riscant și unele
din ele au nevoie de calcului mai multor indicatori, în dependență de scopul urmărit. Cele mai
importante, însă, sun t cele 5 clasificări descrise mai sus, care urmează a fi detaliate în
continuare.
3.2 Indicatorii economici cu caracter general
Indicatorii cu caracter general reflectă, după cum spuneși denumirea lor, niste condiții
și carcatere de naturală generală cu privire șa proiectul investi țional și utilizați în luarea
anumitor decizii de investire.
1. Capacitatea de producție (Q) este indicator de volu m care prezintă o imagine generală a
obiectivului investițional. Se utilizează pentru a măsura rezultatele obținute într -o unitate
de timp, în cazul funcționării normale a obiectului și a elementelor adiacente. Se poate
măsura fie în unități fizice de pro ducție ( tone, bucăți, mc ) fie, în sectorul serviciilor, în nr.
de paturi de spital, creșe.
Q= 𝐧
𝐣=𝟏q j
p j
unde: q- capacitatea fizică a producției;
p – prețul de producție;
j – sortimentul produsului ;63

2. Profitul (P) este indicatorul de esență, care cuprinde eforturile de investiții și se
determină ca diferența între venituri și cheltuieli. Valoarea lui tr ebuie să fie pozitivă ,
pentru crearea premiselor de creșteri de capital.
P = V – C P = P B – Crsf P = P i – I
unde, P B – profitul brut; C rsf – cheltuie li suportate direct din res. fin.

66Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri, Cristian Bișa, BMT PUBLISHING HOUSE 2005,
pag. 353
63 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. In fomi, Deva, 2002, pag. 147

37 V- veniturile obținute; P n – profitul net;
C – cheltuielile efective; I p – impozitul pe profit;
Pi – profitul impozabil;64
3. Rentabilitatea ( r) – mai este numită și rata de rentabilitate, este utilizat pentru aprecierea
eficenței activității comerciale, care cuprinde în măr imea sa raportul dintre eforturile
aferente investiției și efectele acesteea.

r j = 𝑷 𝒋
𝑪 𝒋
100 r j = 𝑷 𝒋
𝑪𝑰 𝒋
100 r j = 𝑷 𝒋
𝑪𝑨 𝒋
100

unde: Cj – costurile anuale în varianta j ;
CIj – capitalul investit în variant j ;
CA j- cifra de afaceri în variant j ;

4. Costul de producție ( C) exprimă valoric costurile necesare pentr u producerea unei unități
de pro dus. Este necesar ca acest ind icator să înregistreze valori în scădere ca urmare a
modernizării și a progresării tehnologice sau a reducerii consumurilor specifice de resurse .

5. Numărul de salariați (N S) acesta corespunde numă rul de persoane angajate în
întreprindere la un moment dat ș i se stabilește în funcție de producția necesară,
productivitatea muncii , dotarea tehnică, etc.
Acest indicator trebuie stud iat și reprezentat în structură , pe categorii de specialiști, etc. și
anume:
– Nr. Salariați direct productivi,
– Nr. Salariați indire cti productivi , sau :
– Nr. Salariați muncitori,
– Nr. Salariați TESA.65

6. Productivitatea muncii (W) este considerat un element de bază în fundamentarea unui
proces investițional și exprimă eficacitatea muncii cheltuite în procesul de producție.

64 Ilie Vasile, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, București, 2010, cap. 10
65 Ladăr Călin, Investiții, Ed. Universitatea din Oradea, Oradea, pag. 29

38
W= 𝑸
𝑵 W= 𝑻
𝒒 W=𝑵𝒔
𝒒
unde T – timpul necesar pentru a obține p cantitate de producție;
q – producția obținută într -o perioadă de timp;
Q – valoarea producți ei obținute.

3.3. Indicatorii economici de bază
Indicatorii din aceast ă grupă se referă strict la activ itatea de i nvestiție și exprimă eficiența
economică a procesului investițional, fiind niște indicatori tipici și ce i mai reprezentativi ,
astfel din ace astă catego rie fac parte :
1. Valoarea totală a investiției ( It) – acest indicator exprimă fondul necesar pentru a efectua
investiția aferentă obiectivului propus și cuprinde cu fidelitate toate cheltuieli ocazionate
de acest proces, exprimând clar efortul necesar pentru a atinge obiectivul stabilit.66
It = Id + Icol + Icu +M + Cs,
unde: It = investiția totală, Id = investiția directă, Icol = investiția colaterală,
Icu = investiția conexă, M = necesar mijloace circulante, Cs = cheltuieli suplimentare de
investiții;
2. Durata investiției ( T ) – reprezintă intervalul de timp în care are loc consumul de resurse
materiale și financiare în scopul atingerii obiectivului investițional și care se
caracterizează prin faptul că resursele financiare s e transformă în mijloace fixe.
3. Investiția specifică (s) – acest i ndicator exprimă necesarul de i nvestit pentru a obține o
unitate de capacitate ( lei/ buc., lei/mp, etc.). Se calculează ca un raport direct î ntre efortul
și efectul realizat prin capacitatea de producție :
𝐬=𝐈𝐝
𝐪, unde: Id= volumul investiției directe;
q= capacit atea obiectivului de investiții.

4. Durata de funcționare a obiectivului (D) – reprezintă perioada de timp dintre moment ul
punerii în funcți une a obiectivului și momentul s coaterii din funcțiune a acestuia. Este de
dorit ca această durată să fie cât mai îndeulngată, pentru că aceasta înseamnă că efectele

66 Negru Ionașcu, Managementul Investițiilor, Ed. Printe ch, 2005 , pag. 47

39 economice ale investiției sunt mai mari și de asemenea, în decursul ei obiectivul de
investiții trebuie să -și recupereze valoarea prin intermediul amortizării inclusă în
cheltuielile de exploatare.67
5. Termenul de recuperare a investiției (T) – intervalul de timp în care se realizează
recuperarea fondului investit prin profitul obținut din vânzarea producției , reprezintă
raportul direct dintre efortul și efectul investiției.
𝐓=𝐈𝐭
𝐏, unde: It= investiția totală ;
P= profit anual.
6. Vitez a de recuperare a investiției ( Vr) – se referă la de câte ori se poate recupera
investiția pe perioada normată d e funcționare a capitalului obținut.
𝐕𝐫=𝐃𝐟
𝐓, unde: Df= durata de funcționare;
T= termenul de recuperare a investiției .68

7. Randamentul econom ic al investiției (R) – indicator ce compară consumul de fonduri cu
profitul realizat în urma investirii, și se calculează în felul următor :
R= 𝑷 𝒏
𝑰 , unde : P n – profitul net ; I – fondul de investiție consumat .69

3.4. Indicatori economici sup limentari
Pe lângă indicatorii de bază și cei generali, se utilizează și o serie de indicatori
suplimentari care sunt necesari pentru precizarea anumitor aspecte alte investiției. Printre
aceștea se numără :
1. Rata lichidității generale ( RLG ) – reflectă ca pacitatea sau incapacitatea societății de
a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în
patrimoniu. Valoarea minimă admisă poate varia între 1,2 – 1,8.
RLG=𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆
𝑷𝑨𝒔𝒊𝒗𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒆

2. Rata de solvabilitate ( RS) – indicator ce exprimă modul de finanțare a capitalului
permanent al companiei și reflectă ponderea datoriilor pe termen lung în capitalul propriu.

67 Negru Ionașcu, Managementul Investițiilor, Ed. Printech, 2005 , pag. 48 -49
68 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi, Deva, 2002, pag. 158-160
69 Idem, pag. 162

40 RS= Î𝒎𝒑𝒓𝒖𝒎𝒖𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒆 𝒕𝒆𝒓𝒎𝒆𝒏 𝒍𝒖𝒏𝒈
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒖
3. Rentabilitatea investiției (RI) – este indicatorul care exprimă în cel mai simplu mod cât
de profita bile sunt activele ce sunt utilizate în afacere .

RI=𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕
𝑽𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊ț𝒊𝒆𝒊 ×𝟏𝟎𝟎

4. Valoarea actuală netă (VAN) – se determină ca diferență între fluxurile de trezorerie ce
urmează a fi încasate în viitor și actualizate la rata dobânzii de piață, respectiv valoarea
lor actuală, pe de o parte și capitalul investiției pe de altă parte. Cu cât veniturile
actualizate vor depăș i capitalurile investite, cu atât proiectul va fi considerat mai eficient.
𝑽𝑨𝑵= 𝑪𝑭𝒕
(𝟏+𝒌)𝒕𝒏
𝒕=𝟏−𝑰𝟎, unde: CFt= fluxuri viitoare de trezor erie;
t= perioada de timp ;
k= rata dobânzii pe piață ;
I0= cheltuiala inițială cu investiția .70
5. Rata rentabilității interne (RRI) – sunt niște rate specifice fiecărui pro iect de investiție
și este rezultatul comparării dintre o mărime tehnică (flu xuri de trezorerie viitoare) ș i o
mărime financiară de referință, care este rata de actualizare. Este definită ca rata minimă
admisă pentru valorificarea capitalului propriu desti nat investirii. 71
Pentru a accepta un proiect de investiție, este necesar ca rata rentabilității interne să fie cel
puțin egală sau mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață pentru durata de viață
economică a investiției.
𝑹𝑹𝑰=𝑪𝑭𝟏
𝑰𝟎−𝟏 , unde: CF 1= fluxurile de trezorerie viitoare;
I0= chel tuielile inițiale cu investiția.
6. Indicele de profitabilitate anual (I p) – se determină asemănător formulei dobânzii
compuse, prin extragerea rădăcinii de ordin ”n” din ambele părți ale următoarei formule
de calcul:
𝒓= 𝑰𝑷 -1

70 Cristian Bișa, Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri, BMT PUBLISHING HOUSE, 2005,
pag. 437
71Anthony E. Boardman, Analiza cost -beneficiu, Editura ARC, pag. 193

41 În funcție de rezultat, se vor alege proiectele de investiții car e prezintă cel mai mare
indice de profitabilitate. Raportând VAN la cheltuiala inițială, indicele de profitabilitate
avantajează proiectele cu cheltuieli inițiale mici, chiar dacă celelalte au VAN mai mare. 72

3.5 Indicatori economici specifici diferitor ramuri de activitate
Activitatea economică a unei țări este structurată pe ramuri, sub ramuri și sectoare de
producție , fiecare din acestea desfășurîndu -se după anumite condiții și caracteristice specifice.
Astfel, în analiza acestor a, pe lângă ceilalți indicatori , vin să completeze grupa indictorilor
specifici anumitor ram uri din activitatea economică. Astfel, ace ști indicatori pot reflecta
aspecte cu totul deosebite pentru un proces investițional și este necesar ca în adoptarea unei
decizii de investiție să se atraga atenția asupra tuturor aspectelor pe care le creează obiectul în
sine ce urmează a fi realizat.
Pentru a lua o decizie corectă în privința efectuări i unei investiții , este necesar de
calculat o serie de indicatori care să reflecte diferite aspecte alte obi ectivului investiți onal și
anume din acest motiv, calcul ului acestor indicatori este o bligatoriu în orientarea
investitorului și în obținerea celui mai bun rezultat posibil.73

72 Anthony E. Boardman, Analiza cost -beneficiu, Editura ARC, pag. 193
73 Biber G. Emil, Fundamentare economică a procesului investițional, Ed. Infomi , Deva, 2002, pag. 164-165

42 CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ
Fundamentarea deciziei de investiției are un rol important în activitatea unei societăți
și reprezintă una din deciziile strategice care necesită analize și calcule speciale. Pentru a
exemplifica acest fapt am ales ca studiu de caz efectuarea unui plan de afaceri pentru un
magazin ce urmează să -și desfășoare activitatea în sectorul alimentației publice și care în
primă fază are nevoie de surse financiare suplimentare externe. Necesitatea finanț ării decurge
din faptul că o firmă tânără și aflată la început de drum are nevoie de s prijin financiar pentru a
se asigura cu dotările necesare pentru a începe și a desfășura activitate a eficient chiar de la
început . Această finanțare va avea drept consecință cr eșterea competitivității firmei , va
contribui la dezvoltarea de succes a acesteea și la îndeplinirea previziunilor și a valorilor
estimate. Finanțarea este o șansă pentru o v iitoare extindere a activității , influențând indirect
atingerea obiectivelor propuse.
4.1. DATE GENERALE
1. Numele firmei: Ple asure Point S .R.L.;
2. Data începerii efective a activității: 01.07.201 8;
3. Activitatea principală a societății (codul CAEN): 4537 ”Comerț cu ridic ata cu cafea, ceai,
cacao și condimente ”;
4. Natura capitalului social: 100% român ;
5. Valoarea capitalului : 200 RON ;
6. Adresa, telefon/fax, e -mail: Mun. Oradea, Oradea Plaza, Bd. Dimitrie Cantemir, str. Piața
Cetății nr.1, etajul 1 , e-mail : loghin.ecaterina@gmail.com , alina.sirbu.fb@gmail.com ;
7. Persoa nă de contact: Loghin Ecaterina , Sîrbu Alina ;
8. Conturi bancare deschise la: Reiffeisen Bank, Oradea,
RO56RZBR XXXXXXXXXXXXX ;
9 Acționari principali : 1.Loghin Ecaterina, R. Moldova, C aușeni, Ștefan cel Mare, ponderea
în capitalul social: 51 % și 2. Alina, R. Moldova, Orhei, Unirii 2 ap 10, pond erea în capitalul
social : 49 % .

43 4.2. VIZIUNE, STRATEGIE
Societatea comercială “Pleasure Point ” S.R.L. va avea ca a ctivitate de bază
comercializarea de cafea, conform codului CAEN 4537 “Comerț cu ridicata cu cafea, ceai,
cacao și condimente ”. Această clasă include și comercializarea produselor precum ceaiul,
cacao și condimente.
A. Scopul principal este deschiderea une i noi societăți de comercializare cu cafea, ceai, cacao
și condimente care să ofere produse de calitate și deosebite, astfel să atragă cât mai mulți
clienți.
Obiectivele propuse:
– Compania ”Pleasur e Point ” S.R.L. vrea să se impună pe piața locală și regiona lă în
domeniul comercializării produselo r indicate conform codului CAEN;
– Promovarea pe piață a firmei prin desfășurarea unei campanii de promovare prin
intermediul online, prin formă verbală precum și prin publicitate prin practicare a
fluturașilor și al pl iantelor;
– Crearea a 5 locuri de muncă pr in deschiderea unui nou magazin;
– Oferirea unor produse calitative și cu caracter unicat.
Pe termen lung, compania î și propune deschiderea mai multor puncte de desfacere pe
piața regională în scopul comerciali zării de cafea, ceai, cacao și condimente și lărgirea gamei
de produse și sortimente oferite clienților, precum și atragerea unui număr cât mai mare de
clienți și fidelizarea acestora.
Veniturile vor fi generate de activitatea de bază a societății și anume : din vânzarea de
cafea, ceai, cacao și condimente.
Perspectivele pentru viitor sunt favorabile companie i, astfel încât asistăm la o creștere
din ce în ce mai mare a pasiunii față de cafea atât în rândul tinerilor cât și în rândul maturilor.
Aceste produse se bucură de o cerere ridicată indiferent de sezon, în special în perioadele mai
reci.
B1. Clienții întreprinderii ”Pleasur e Point ” S.R.L. vor fi atât persoane fizice, prin deschiderea
unui punct de desfacere, cât și alte companii, instituții cu u n număr mare de personal, pensiuni
și hoteluri. Persoanele fizice care cumpără și consumă cafea sunt cu preponderență maturi,
însă nu există un segment bine definit de vârstă (majoritatea, dacă nu toți apreciază acest
produs). Societățile comerciale care v or avea calitatea de client, vor fi în principiu de mărime
mare sau medie care doresc să ofere personalului șu clienților cafea și alte băuturi de calitate.

44 Din punctul de vedere al localizării, clienții se vor găsi în mare parte pe piața locală, dar sunt
posibile și colaborările la nivel județean sau regional. În mod indirect vor beneficia și
Autoritățile publice locale și centrale datorită noilor locuri de muncă create prin intermediul
proiectului și ca urmare vor crește încasările din taxe și impozite ge nerate de activitatea
firmei;
Tabel nr.1 Tabel cu privire la datele estimative referitoare la ponderea fiecărei categorii de
clienți potențiali în realizarea cifrei de afaceri;
B2. Strategia de dezvoltare a întreprinderii ”Pleasure Poi nt” S.R.L. pe următorii 5 ani se
concentrează pe următ oarele domenii principale: deschiderea mai multor puncte de desfacere
a produselor , crearea unei rețele de clienți stabili , menținerea și fidelizarea acestora , creșterea
sortimentelor și lărgirea gamei de produse oferite, precum și majorarea clientelei , creșterea
locurilor de muncă oferite prin deschiderea mai multor magazine proprii .
Tabel nr. 2 . Tabel ce cuprinde date referitoare la obiectivele stratetige pe următorii 5 ani ;
Clienți/
Grupe de clienți 2018 2019 2020
LEI % LEI % LEI %
Persoane fizice 40.500 50% 93.150 50% 111.780 50%
Persoane
juridice 40.500 50% 93.150 50% 111.780 50%
Total cifră de
afaceri 81.000 100% 186.300 100% 223.560 100%
Obiective (Indicatori
țintă) UM 2018 2019 2020
Cifra de afaceri, din care: LEI 81.000 186.300 223.560
– Export (dacă este cazul) LEI
Profit LEI 8.100 27.945 44,712
Numă r de salariați persoane 3 3 3

45 C.Analiza SWOT
Principalele puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ale afacerii au fost identificate
și sintetizat e în figura de mai jos :
Analiza SWOT
S Puncte Tari
W Puncte slabe
– oferirea de produse: cafea, ceai, cacao și
condimente de calitate superioară ;
– prețul produselor va fi unul competitiv și
avantajos ;
– punct de comercializare accesibil clienților
din M unicipiul Oradea ;
– sortimente unice pe piața locală a unor
tipuri și asociații de cafea ;
– independența sezonieră a produselor
oferite ;
– costuri relativ mici ale investiției ; – resurse financiare insuficiente ;
– existența unor factori de risc ;
– lipsa experie nței manageriale ;

O Oportunități
T Amenințări
– creșterea cererii pentru aceste produse atât
în rândul populației, cât și în rândul
persoanelor juridice ;
– posibilitatea extinderii în toată regiunea
– reducerea mărimii accizelor pe produse
comercializate (cafea) provinite de la
importatori – competiție intensă pe acest segment
– înăsprirea reglementărilor legale în
domeniul de activitate al întreprinderii
– blocaj financiar la nivelul clienților
– condiții rigide de acordare a creditelor
bancare

Tabel nr.3 Tabel ce cuprinde factorii din mediul intern și extern care influ ențează afacerea

D1. După aprobarea proiectului principalele activități care sunt propuse a fi organizate sunt:
1. Asigurarea spațiului comercial prin închiriere ;
2. Asigurarea condițiilor sanitare și igienice ;
3. Se vor obține autorizațiile necesare desfășurării activității ;

46 4. Amenajarea spațiului și ac hiziția de echipamente necesare ;
5. Angajarea personalului cu cunoștințe în domeniul produselor ce vor fi comercializate
și instruirea acestuia din punct de vedere comportamental ;
6. Aprovizionarea cu mărfuri ;
7. Promovarea prin intermediul online, a fluturașilor și a pliantelor, precum și prin formă
verbală
D2. Durata de imple mentare a proiectului va începe din momentul aprobării proiectului, care
se estimează a se cuprinde într -un interval de o lună de la prezentarea acestuia, ca să ofere
posibilitatea de a începe activitatea de la inceputul lunii iulie.
4.3. RESURSE UMANE, ACTIVITATEA CURENT Ă
Ideea de afacere a apărut din propria pasiune p entru gustul cafelei și al ceaiului. Am
realizat că gustul îl ispitește pe om și c ă datorită acestui fapt cererea față de cafea, ceai, cacao,
dar și conimente este una stabilă și, mai mult, în creștere. Ideea noastră nu se rezumă doar la o
ofertă de produs e clasice, ci la produse de calitate superioară de diverse sortimente inexistente
la moment pe piața locală. Principalul nostru obiectiv este să furnizăm produse și servicii d e o
calitate ireproșabilă și într -o mare varietate, astfel încât să mulțumim cele mai rafinate gusturi.
Principalele etape în dezvoltarea proiectului prezent au fost:
– Identificarea ideii de afaceri ;
– Documentarea în acest domeniu, studierea pieții, analiza comportamentului
consumatorilor și a iubitorilor de cafea și ale băuturilor similare, precum și estimarea
în mare a cheltuielilor și veniturilor ce pot fi generate de activitatea respectivă .
La moment, suntem la „start -ul” afacerii, în procesul de c olectare de informații,
analiza situației cafenelelor și magazinelor din domeniu și studiu comportamentului clienților
în unitățile respective, precum și anchetarea acestora. În prezent, fiind în primă fază,
întreprinderea nu are angajați, dar dispunem de exemple de persoane instruite în domeniul
băuturilor, precum și din punct de vedere al comportamentului cu clienții care pretind la acest
post.

47 4.3.1 Management, Resurse umane
Nume ,prenume și vârsta Funcția în societate și
principalele
responsabilități pe scurt Experiența în
domeniu Studii/Specializări cu
impact asupra afacerii
propuse
Loghin Ecaterina , 21 ani Manager 2-6 ani Colegi ul de Informatică
din Chișinău, specializarea
Finanțe/ Studii superioare/
Curs de antreprenoriat
Sîrbu A lina, 20 ani Administrator 2-6 ani Studii superioare/ Curs de
antreprenoriat
Tabel nr.4 Tabel ce cuprinde maganementul viitoare i afaceri
Managementul unei organizații este determinant pentru evoluția acesteia. Strategia de
investiții și administrare a compani ei este stabilită de către managerul și administratorul
firmei, d -ra Loghin Ecaterina și d -ra Sîrbu Alina. Societatea comercială “Pleasure Point ”
S.R.L. va avea ca angajați cheie managerul și administratorul firmei care vor face parte și din
personalul de execuție. Aceștea nu dispun de experiență în domeniul respectiv, ci doar de
cunoștințe în profil economic. Responsabilitățile managerului vor consta în:
 reprezentarea companiei în relațiile cu furnizorii, clienți i si alte instituții de influen ță
asupra ac tivității și al rezultatelor firmei.
 stabilirea și dezvoltarea politicilor de gestionare, dezvoltare, modernizare, diversificare și
promovare a companiei .
 identificarea oportunităților de afaceri prin monitorizarea pieței și urmărirea tendințelor de
dezvo ltare.
 asigurarea tuturor condițiilor tehnice, materiale și organizatorice pentru desfășurarea
activit ății.
 coordonarea activității de comercializare a companiei .
 urmărirea cererii și al preferințelor consumatorilor .

48 Responsabilitățile administratorului financiar constă în:
 stabilirea necesarului de resurse umane, materiale ș i financiare.
 identificarea situației financiare a societății și elaborarea unor strategii de consolidare a
acesteia .
 realizarea și verificarea relațiilor cu instituțiile financiar -bancare .
 elaborarea politicii financiare a firmei .
 asumarea riscurilor financiare .
Personal:
Activitatea Număr de salariați Pregătirea profesională Salariu
Vânzări 2 Studii medii 3000 lei
Servicii de
curățenie 1 Nu necesită 1000 lei
TOTAL 3 4000 lei
Tabel nr. 5 Tabelul conține informații referitoare la detalierea pe activități a personalului
Salarizarea angaja ților se va face pe baza unui con tract de muncă care va prevede atât
o cotă de salariu fix cât și posibilitatea obți nerii unor premii/bon usuri pe măsura îndeplinirii
atribuțiilor conform cerințelor sau a unor măsuri de penalizare în cazul neîndeplinirii
sarcinilor. Toate aceste elemente vor fi trecute în contractul de muncă, dar și cunoscute la
nivelul firmei. Plata angajaților se va face î n ultima zi din lună.
4.4. PREZENTAREA PROIECTULUI
4.4.1. Tipul produselor oferite de compania “Pleasure Point ” S.R.L.
Produsele oferite de companie sunt descrise în cadrul codului CAEN 4683 –
”Comercializarea cu ridicata cu cafea, ceai, cacao și condime nte”. Proiectul de față prevede
înființarea sediului firmei care va fi și punctul de desfacere a produselor ce urmează a fi
comercializate, amenajarea s pațiului și dotarea acestuia.
Spați ul în cauză va fi închiriat în i ncinta centrului comercial Oradea Plaz a și va avea o
suprafață de 59,3 mp. Pe această suprafață vor fi delimitate depozitul, biroul și punctul de
comercializare propriu -zis.

49 După aprobarea proiectului , principalele activități care sunt propuse a fi organizate sunt:
1. Solicitarea de oferte de pr eț în vederea achiziționării de echipamente, materiale
necesare și a serviciului de design ;
2. Achiziționarea propriu zisă a echipamentelor ;
3. Angajarea de personal – se va angaja personal calificat pentru activitățile de
comercializare ;
4. Instruirea personalulu i în vederea utilizării echipamentelor/utilajelor achiziționate și în
vederea realizării celorlalte activități.
Serviciul de design nu se rezumă numai la design interior,

ci și la personalizarea uniformei angajaților

50 și pungilor în care se vor preda produsele clienților.

Dotările necesare și propuse spre achiziție sunt următoarele:
Tabel nr. 6 Tabel ce cuprinde informații despre dotările necesare propuse spre achiziție

Achiziț ie Nr.
Buc Denumire
model Furnizor
Birotica:
laptop 2 Sony E-mag

telefon 1 LG-Ericsson E-mag

Mobilier de birou:
birouri 1 Gama Dedeman

51 scaune 4 Apollo Dedeman

etajere 2 Buki Dedeman

Mobilier comercial:
rafturi TC332 Total Tehnik

cash desk 1 TC438 Total Tehnik

măsuța cafea 1 MC-26 finisaj Dedeman

fotolii 2 Tudor Dedeman

scaun 1 Nuvola Dedeman

52 Echipamente:
Mașină pentru
măcinat (râșniță) 1 Gaggia MDF Flash
automate de
cafea

Cântar 1 EVL B1 Misabi
Electronic

Casă de marcat
fiscal 1 Datecs MP –
55B Misabi
Electronic

Sertar de bani 1 MK – 410 Misabi
Electronic

Obiecte de natură
de inventar 3 Sort vânzător
dublu cu șapcuța Johnny SRL

Borcane și
recipiente
40 Borcan inox și
sticlă The home

53
4.4.2 Locație proiect și modul de asigurare cu utilități

Sediul social al companiei, care va fi și punctul de desfacere a produselor oferite, este
situat în Municipiul Oradea, județul Bihor, Oradea Plaza, Bulevardul Dimitrie Cantemir,
str. Piața Cetății nr. 1, etajul 1, acesta va servi drept sediu pentru activita tea de birou necesară
companiei, precum și pentru întâlnirile cu furnizorii, clienții .

Acces la drumurile naționale/județ ene și mijloacele de transport: sediul social al firmei
și punctul de desfacere se află în Municipiul Oradea, în centrul comercial O radea Plaza,
localizare avantajoasă pentru toate categoriile de clienți, care permite să stabilească mai ușor
legături cu posibilii clienți, societăți comerciale și să atragă cât mai mulți clienți persoane
fizice. Localizarea aleasă este favorabilă și pen tru persoanele juridice, având acces la străzile
principale ale orașului Oradea, fiind astfel în apropiere de aproximatic 1 km de Primărie, pe
drumul principal E79 și bine deservită de liniile de transport public , oferind accesul pentru
oricare t ip de tran sport. De asemenea, î n preajmă se află o serie de instituții care ar putea
face parte din categoria viitorilor potențiali clienți, asigurarea cu produsele noastre fiindu -le
foarte avantajoasă.

54

Descriere locație din punct de vedere al vadului comercial :
Locația societății comerciale este cea care îi va servi drept spațiu de birou și punct de
desfacere astfel că aceasta se află într -o zonă centrală, considerată vad comercial, a
municipiului Oradea, localizare care reprezintă un avantaj în colaborar ea cu posibilii clienți și
accesul tuturor categoriilor de consumatori. Pe cât de frapan tă, pe atât de funcțională , clădirea
este o mărturie modernă atâ t a afacerilor care se derulează aici, cât și a întregului oraș. Oradea
Plaza este, de asemenea, centrul unei zone de afaceri care crește în mod constant și care atrage
companii puternice și servicii tot mai bune. Oferă 250 de spații de parcare , iar prin spațiul
creat pentru cel puțin 110 persoane pe un singur nivel, clăridea oferă toate suprafețele de care
ai nevoie pentru a beneficia de o eficientă conlucrare și intercomunicare cu echipa, precum și
pentru o derulare eficientă a afacerilor. Cele 2 nivele de spații comerciale dispuse pe 5000 m p
confirmă faptul că Oradea Pla za este o locație extraordinară care faciliteaza cumpărăturile,
întâlnirile și petrece rea timpului liber într -o abianță plăcută.

Asigurarea utilităților necesare (existente, necesare și estimarea costurilor aferente):
Spațiul deținut ca sediu al societății comerciale va servi drept spaț iu de birou, de depozitare și
punct de desfacere. Branșamentele propuse pentru acest spațiu vor fi elementare: energie
electrică, apă, internet și telefonie fixă. În acest context costul aferent consumului cu utilitățile

55 este estimat la o valoare de aproxi mativ 20 % din prețul chiriei. Spațiul comercial ales se
regăsește în cadrul centrului comercial Oradea Plaza din Municipiul Oradea. Spațiul
comercial este situat la nivelul doi al clădirii și se intinde pe o suprafață de 59,3 sqm. Prețul
fiind de 8 euro p e 1 sqm, valoarea chiriei va fi de 475 euro lunar. Datorită faptului ca perioada
de inchiri ere va fi de un an ( cu posibilitatea de prelungire) , valoarea contractului de închiriere
va fi de 5700 euro.

4.3 Dimensionare valoare de investiț ie
Element de
investiție Furnizor Număr
Bucăți Valoarea
totală
fara
TVA –
lei Valoare
eligibila Document de
fundamentare
valoare Durata de
amortizare
(ani)
Spațiul
comercial Oradea
Plaza 1 20.869 25.760 Contract de
închiriere 5 ani
Mobilier de
birou:
Dedeman 8
Factura și bon
fiscal 5 ani birouri 2 290 358
scaune 4 548 676
etajere 2 274 338
Mobilier
comercial: Total
Tehnik , 7 Factura și bon
fiscal 5 ani

56 rafturi Dedeman 2 436 538
mese 2 543 670
fotolii 2 241 298
scaun 1 137 163

57 Echip amente:

Flash
automate
de cafea,
Misabi
Electronic
SRL 4
Factura și bon
fiscal 5 ani Mașină de
măcinat
cafea 1 689 850
Cântar 1 345 425
Casă de
marcat
fiscală 1 527 650
Sertar de
bani 1 219 270
Birotică:
E-mag 3
Factura și bon
fiscal 5 ani laptopuri 2 2.106 2.600
Telefon 1 121 150
Servicii de
design DM –
interiors 1 3.240 4.000 Contract 5 ani
Obiecte de
natura de
inventar Johnny
SRL 3 146 180 Factura și bon
fiscal 5 ani
Borcane și
recipiente The home 50 1580 1950 Factura și bon
fiscal 5 ani
TOTAL 39.876

Tabel nr. 7 Tabel de date cu privire la dimensionarea valorii de investiție

58 4.4.4. Plan de finanțare a proiectului

Sursa de finanțare Fără TVA
RON %
Sprijin solicitat 70.000 70%
Alte surse (aport propriu) 30.00 0 30%
TOTAL valoare de investiție 100.000 100%

Tabel nr. 8 Tabel ce reprezintă structura de finanțare a proiectului de investiții
Ca urmare a implementării prezentului plan de afaceri compania ”Pleasure Point ”
S.R.L. va achiziționa echipamente necesar e pentru păstrarea în condi ții optime a produselor
oferite , precum și echipamentele necesare și specifice activității desfășurate.
Se va avea grijă în momentul alegerii ofertei pentru achiziționarea echipamentelot ca
acestea să nu aibă t ehnologia d e fabricare veche, să fie noi, să aibă aspect plăcut, să nu
dispună de defecte, să funcționeze conform indicațiilor. Utilajele avute în vedere sunt: cântar,
mașină pentru măcinat, recipiente pentru depozitare și păstrare, băncuțe pentru prezentarea
produs elor la vitrină, dulap, masă, scaune, laptop.
Ca urmare a acestor achiziții compania va avea posibilitatea de a păstra în condiții
optime marfa și astfel, va fi în stare să ofere produse calitative, conforme cu așteptările și
necesitățile consumatori lor. De asemenea, va oferi o ambianță plăcută prin aspectul modern și
designe -ul unic utilizat .

59 4.5. ANALIZA PIEȚ EI
4.5.1.Produsul nou
Produsele comercializate de câ tre compania “Pleasure Point” S.R.L. vor fi cafeaua,
ceaiul, cacao și cond imentele. Acestea vor fi procurate de la importatorii români de produse
din aceeași categorie, livrarea acestora la punctul nostru de desfacere va fi asigurată de către
importatori, de unde vor fi accesibile clienților. În primă fază, gama sortimentală va fi una de
bază, principalele arome și gusturi vor fi cele clasice, care sunt și cele mai populare. Cu toate
acestea se urmărește o lărgire a gamei de sortimente pentru a atrage clienții și pentru a -i
fideliza (ai convinge să se întoarcă pentru a încerca și alte sortimente). Această diversificare a
produselor pe bază de arome, gust, textură este prevăzută a se realiza cât mai repede, de îndată
ce evoluția companiei o va permite, pentru a ține pasul cu ceilalți actori de pe piață.
Vânzarea se va realiza atât cu amănuntul, cât și cu ridicata la co manda preventivă a
clienților ( în acest caz este vorba mai mult de persoanele juridice), încercând să se atragă
clienți persoane fizice de toate vârstele, indiferent de sex, dar si persoane juridice din d iferite
domenii de activitate.
Gamele de produse vor fi formate din cafea, ceai, cacao și condimente de diferite
țări de origine, diferite firme, arome, gusturi, texturi. Acestea vor fi comercializate în starea
lor inițială, dar la dorința clien tului poate să beneficieze de serviciul de măcinare contraplată.
4.5.2. Segmentul de piață
Segmentul de piață al firmei „Pleasure Point ” S.R.L. este reprezentat de alte
societăți comerciale din domeniul alimentar precum cafenelele, restauratele, c ofetării, alte
magazine specilizate în comercializarea produselor similare, marketuri. O altă categorie vastă
și importantă de clienți este reprezentată de persoane fizice, datorită punctului propriu de
desfacere. Din punct de vedere geografic, segmentul de piață vizează în special Municipiul
Oradea, Județul Bihor și regiunea de Nord -Vest.
Sediul social al companiei , și anume clădirea Oradea Plaza, reprezintă un un punct
forte important din punctul de vedere al colaborării cu potențialii clienți. Sediul este ușor de
găsit, întâlnirile cu clienții se pot realiza fără impedimente, de asemena deplasările la sediile
clienților sunt ușor de realizat ( având în vedere că majoritatea clienților companiei se găsesc
în Municipiul Oradea).
Putem men ționa ferm că cererea pentru marfa oferită de cătr e noi va fi în creștere
datorită faptului că Oradea este un oraș destul de populat, este un oraș universitar și un punct

60 de concentrare a tinerilor care manifestă preferințe din ce în ce mai variate pentru cafea.
Pentru unii maturi , cafeaua a devenit în ultimul timp un produs indispensabil și din ce în ce
mai popular. De asemenea condimentele au început a face parte din orice bucătărie modernă
și sănătoasă. Concentrarea populației în acest spațiu a determina t o dezvoltare și evoluție a
orașului prin deschiderea unui număr mare de restaurante, cafenele, evenimente culturale și
alte zone de agrement și de odihnă, care ulterior se pot tranforma în clienții noștri. Este de
precizat că cafeaua și ceaiul este un pr odus solicitat în orice sezon și consumat sub diferite
forme, la fel cacao care poate fi consumată atât în băuturi cât și în diferite dulciuri și prăjituri ,
precum și condimentele care vor contribui în orice moment la îmbunătățirea gustului și
aromarea bu catelor dar și a băuturilor.
4.5.3. Localizarea pieței .
Piața de desfacere a companiei este una de tip regional fiind localizată în cadrul
regiunii de Nord -Vest a României, cu preponderență județul Bihor și municipiul Oradea.
Piața de desfa cere a acestui segment de produse este mai degrabă reprezentată ca o
piață largă de desfacere. În primul rând datorită cererii ridicate în rândul populației. Produsele
propuse de firma noastră se află la o distantă redusă față de principalii clienți și pot beneficia
în orice moment de produsele oferite. Municipiul Oradea este cotat cu un idice foarte ridicat
al confortului de petrecere a timpului în oraș ( https://www.numbeo.com/pollution/in/Oradea ).
Toate acestea indică un potențial ridicat pe piața locală și regională a produselor propuse. În
cazul aprobării prezentului proiect compania va deservi piața din municipiul Oradea, din
județul Bihor și din regiunea de Nord -Vest.

4.5.4. Riscuri majore
Cererea pentru produsele propuse de către noi este o cerere care nu variază foarte
mult în primul rând în funcție de sezon. Cafeaua este una din cele mai populare băuturi,
alături de ceai și băuturile din cacao. Cererea poate avea caracter săptămânal , preponderent de
weekend, când populația iesă la cumpărături, cân d se organizează piețile și au loc și un aflux
de persoane și din exteriorul orașului. Pentru viitor suntem convinși că vom asista la o cerere
crescândă având în vedere atât o creștere a num ărului consumatorilor de cafea cât și a
înregistrârii creșterii demografice a municipiului.

61 Riscuri de piață
– Concurența neloială pe piaț ă a altor companii cu aceeași activitate de comercializare ;
– Lipsa de conștientizare la nivelul potențialilor clienți de avantajele oferite de produsele
companiei ”Pleasure Point ” S.R.L.;
– Declinul economic al principalilor clienți ai companiei (restaurante, cafenele, cofetării) ;
– Apariția mai multor firme cu activitate în domeniul respctiv .
Riscuri financiare
– Lipsa unuii nivel de finanțare adecvat pentru programul de investiții propus ;
– Reducerea resurselor financiare ale clienților .
Riscuri legislative
– Schimbări dese ale cadrului legislativ ;
– Nereglementarea clară a nivelului de calitate impus produselor din domeniul vizat ;
– Înăsprirea ca drului legislativ în domeniul alimentației .
Modalitățile de minimizare a primelor trei riscuri majore :
În cazul riscului financiar , compania va aplica un mecanism al managementului
riscului bazat pe finanțarea obținută prin proiectul respectiv și de asemenea prin promovarea
cât mai eficientă a avantajelor produselor oferite. De asemenea se pot crea provizioane pentru
situații imprevizibile care ar putea influența negativ activitatea.
În cazul riscurilor de piață , principalul efort la nivelul companiei va consta în
fidelizarea clienților și atragerea unor clienți noi în special prin raportul calitate/ preț. În
același timpse va urmări diversifica rea claselor de produse oferite . Noile sortimente de
produse vor fi în funcție de prefer ințele clienților existenți și potențiali.
Din punct de vedere legislativ , compania va urmări în permanență cadrul legislativ
pentru a identifica avantajele care pot fi valorificate atât în favoarea ei cat și în favoarea
clienților proprii și regle mentăr ile care pot influenț a spre o anunmită direcție activitatea și
rezultatele firmei.
4.5.5. Clienți potențiali
Clienții potențiali ai companiei ”Pleasure Point ” S.R.L. sunt întreprinderi mici și
mijlocii din județul Bihor, municipiul Oradea și între aga regiune de Nord -Vest. Aceștia
activează în domeniul alimentar, în special cafenele, restaurante, pensiuni, cofetării, dar nu
sunt excluse colaborările cu alte instituții . O a doua categorie de clienți este reprezentată de
persoane fizice, prin punctul propriu de desfacere a mărfii. Acesțea se află la distanțe mici

62 ceea ar putea favoriza cererea pentru produsele noastre . Piața acestor clienți poate fi extinsă
cu ușurință prin diversificarea produselor oferite, și anume prin sortimente diferite, prin
comb inații proprii, prin lărgirea gamei de produse. Mai mult decât atât, piața clienților poate fi
extinsă și geografic la nivel de județ sau chiar regiune. Stagiul de negociere cu potențialii
clienți este redus, dar suntem ferm convinse că originalitatea, pre țul și calitatea produselor,
precum și atmosfera din magazinul nostru o sa îi atragă pe clienți. Produsele, amplasarea,
deservirea, divertismentul aromelor și al gusturilor îi va face pe clienți să se întoarcă la noi.
4.5.6. Concurenți potențiali

Grupă
produse/servicii
oferite pieței Denumirea
firmei/ firmelor
și localitatea Informații relevante despre aceasta
(Vechime pe piață, CA, Profit, salariați,
clienți, grad de tehnologizare, nivel prețuri
și calitate, avantaje/dezavantaje, etc) Ponderea pe
piață
(estimare)
(%)
Conform
codului CAEN
4637
Comerț cu
cafea, ceai,
cacao și
condimente TRUMFIMPEX
SRL CA: 16,3 mln lei

51,1% Profit: 216.529 lei
Nr.
angajați: 16
ASTER
PREMIUM
SRL CA: 6,4 mln lei

20,1%
Profit: 509.690 lei
Nr.
angajați: 37
PROTIMIX
IMPEX SRL CA: 1,3 mln lei

4,1% Profit: 559.925 lei
Nr.
angajați: 2

Tabel nr. 9 Tabel cu referire la concurenții poteanțiali ;

63 4.5.7. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite
Principalul avantaj econom ic oferit de „Pleasure Point” S.R.L. este posibilitatea
accesului ușor la piața Municipiului Oradea care reprezintă o concentrare a persoanelor fizice
și a firmelor și astfel o concentrare de potențiali clienți. De asemenea, raportul preț/calitate al
produselor oferite va fi unul competitiv pe piață , la fel și gama largă de produse oferite.
Tarifele propuse sunt avantajoase și accesibile pentru o rice tip de client, din orice p ătură
socială și pentru diferite niveluri de venit. De asemenea, serviciul de măc inare pe loc și de
combinare și asortare la dorință a mai multor tipuri de cafea, respectiv ceai, condimente va
reprezenta un avantaj față de concurenți.
4.5.8. Desfacerea produselor
Produse/grupe de
produse Pondere în cifra
de afaceri( % ) Forme de desfac ere(%)
Cafea 50
Vânzări directe, cu amănuntul și cu ridicata,
prin intermediul magazinului propriu
Ceai 20
Condimente 20
Cacao 10
Tabel nr.10 Tabel ce conține informații cu privire la ponderea produselor în cifra de afaceri ;
4.5.9 Strategia de comercializare
4.5.9.1. Politica produsului
Produsele companiei sunt cafeaua, ceaiul, cacao și condimente de diverse sortimente
care vor fi comercializate la vrac în stare inițială, naturală dar și măcinată, la ce rerea
clientului. Acestea se vo r vinde în cantități începâ nd de la minim 200g , în cazul cafelei și al
cacao, 50g în cazul ceaiului, 20g în cazul condimentelor , până la numărul maxim existent la
magazin. Gama sortimentală poate să includă variante precum:
 Cafea boabe, cu cofeină ( prăj ită, light, slab spre mediu, mediu, mediu spre
intens, intens (dark), foarte intens ( extra dark), cafea verde) sau decaf, cu categorii de

64 amestec : 100% Arabica, 50 -99% Arabica sau sub 50% Arabica de la diferiți
producători ( Lavazza, Bristot, Luxury, Kim bo ș.a.)
 Ceai lo ose leaf, de următoarele tipuri : de fructe, negru, verde, roșu de la
producători precum Twinings și alții.
 Cacao boabe: cacao ECO, cacao cu diferite procente de grăsime, iar dacă se va
dori și măcinarea pe loc atunci vom putea oferi și o g amă largă de combinații preum:
cacao cu caramel, cacao cu scorțișoară, cacao cu lapte praf, cacao cu lapte praf de
cocos, cacao cu lapte de migdale, cacao cu lapte de orez și alte combinații originale.
 Condimentele se vor vinde în formă pură ( anason, card amom, chimen,
coriandru, tumeric, șofran ș.a.) , dar la cererea clientului și în amestecuri, care vor fi
importate din diferite regiuni precum : Africa, Asia,Orient, Caraibe, Europa.
4.5.9.2. Politica de prețuri
Prețurile practicate se vor îndrep ta spre toate tipurile de buzunare și în funcție de
cantitatea cumpărată și fidelitatea clientului li se vor acorda anumite avantaje. În principal
prețul se va forma în urma adăugării unei marje de 10 % la prețul importatorului pe fiecare
grupă de produs. În viitor, dacă afacerea nu va întâlni greutăți în desfășurarea ei și clienții vor
fi receptivi la produsele noastre vom încerc a să creștem ușor această marjă.
Denumire /Categorie produs Preț/kg (RON) Denumire /Categorie produs Preț/50g
(RON)
Cafea Ceai
Cafea proaspăt prăjită Ceai de fructe
Etolia Costa Rica
80,00 Morning Flavour ceai fructe
Peach Melba 7,00
Etolia Espresso
80,00 Morning Flavour ceai fructe
Natural 7,00
HotSpot Italian Espresso Blend 84,00 Morning Flavour ceai fructe
Raspberry Kiss 7,00
Etolia Costa Rica La Pastora 95,00 Mornin g Flavour ceai fructe 7,00

65 Tarrazu Dream Of Roses
Hotspot Brazilia Blue Diamond 97,00 Morning Flavour ceai fructe
Lord and Master 7,00
Hotspot Nicaragua Las
Morenitas 100,00 Ceai negru
Papa Jacques Columbia
Supremo 100,00 Chocostatic 4,00
Hotspot Columbia La Argelia 130,90 Matryoshka 4,00
Cafea slabă Martipam Miam 4,00
Tchibo Caffe Crema Mild 55,00 Orient express 4,50
Lavazza Qualita Oro 56,00 Maginc Moon 4,50
Cafea nu nivel mediu de cofeină Irish Breackfast 5,00
Lavazza Tierra Selection 62,00 Lucky Number 5,50
Lavazza Pienaroma Rainfores t 68,00 Earl Grey Premium 6,00
Origo Klassik Barista Espresso 74,00 Assam Mokalbari 7,00
Caffe Exce lsior Panama 86,00 Morning Flavour Pearl of the
Orient 7,00
Origo Imperial amestec vienez 87,00 Twinings English Breakfast 11,00
Origo Bio Barista Espresso 99,00 Twinings Earl Grey 11,00
New York EXTRA 106,00 Ceai roșu
Douwe Egberts Espresso
Medium Roast 135,00 Trufe de ciocolată 4,00
Cafea cu nivel de cofeină mediu
spre intens Turta dulce
4,00
Schirmer 1854 Bio & Fairtrade
Epresso 50,00 Dream Flight
5,00
Mauro Centopercento 78,00 Strawberry Swing 5,00

66
Tabel nr. 11 Tabel cu privire la politica de prețuri pentru cafea
Cafea intensă Summer Breeze 5,00
Molinari Qualita Gourmet 78,00 Honeybush bio 5,50
Origo Grande Barista Espresso 90,00 Morning Flavour rooibos
Pineapple Blend 7,00
Douwe Egberts Espresso Dark
Roast 135,00 Ceai verde

Cafea extra dark Green Mint
4,50
Passalacqua Espresso Bar
Mekico 95,00 Kombucha
5,00
Passalacqua Espresso Bar Harem
cu Blue Mountain 128,00 Spring Sensation 5,00
Cafea fără cofeină Morning Flavour ceai verde
Sencha Cherry Blossom 7,00
Schirmer 1854 Selection Decaf 39,00 Morning Flavour ceai verde
Jasmine 7,00

Covim Decaffeinato Italy 46,00 Mao Feng Shui 7,00
Dallmayr Prodomo 46,00 Decaf Vintage Grey 8,00
Lavazza Caffe Decaffeinato 53,00 Sencha Cinnamon 10,00
Tchibo Sana 57,00 Tai Mu Long Zhu 18,00
Pellini Decaf cafea boabe 128,00
Illy Espresso Decaf 140,00

67 Denumire / Categorie
produs Preț/500g
(RON) Denumire /Categorie
produs Preț/500g
(RON)
Cacao
ECO boabe de cacao 21,00 Boabe de caco întregi
crude 57,00
BIO Cacao (conținut de
grăsime 20 -22%) 24,00 Miez din boabe de cacao
bio 67,00
Boabe de cacao raw 50,00
Tabel nr. 1 2 Tabel cu privire la pol itica de prețuri pentru cacao

Denumire/
Categorie produs Țara de
origine Preț/20g
(RON) Denumire/
Categorie produs Țara de
origine Preț/20g
(RON)
Condimente
Turmeric
(rădăcină) India 2,00 Anason stelat Vietnam 11,00
Piper negru boabe India 3,00 Lemongrass Egipt 14,00
Fenicul India 4,00 Cardamom
păstăi Guatemala 15,00
Piper roșu boabe India 4,00 Oregano Mexic 15,00
Scorțișoară
(bețișoare) Sri Lanka 4,00 Schinduf India 15,00
Chimen Turcia 5,00 Nucșoară Indon ezia 30,00
Coriandru India 6,00 Cuișoare Sri Lanka 35,00
Ienupăr Bulgaria 6,00 Frunze de Curry Sri Lanka 35,00
Măciș Costarica 6,00 Hasmațuchi Germania 35,00
Ajowan India 10,00 Frunze de Lime Thailanda 42,00
Ienibahar Guatemala 10,00 Vanilie păstăi India 44,00

Tabel nr. 1 3 Tabel cu privire la politica de prețuri pentru tipurile de ceai

4.5.9.3. Politica de distribuție

68 Deciziile referitoare la strategia de distribuție au un impact hotărâtor asupra
capacității firmei de a îndeplini obiective le sale de marketing și asupra celorlalte componente
ale mixului . Canalele de distribuție ale firmei sunt sub formă de vânzări directe, dar și cu
ridicata la comandă, fără intermediari.
4.5.9.4. Modalități de vânzare
Modalitatea de vânzare a produsel or este directă, la clienți. Firma “Pleasure Point ”
S.R.L. va efectua vânzări cu amănuntul, în principal prin intermediul magazinului propriu.
Clienții solicită companiei oferta de preț a produselor și comunică companiei cantita tea
necesară din fiecare pro dus, iar persoanele juridice dacă vor avea nevoie e cantități mai mari
vor a nunța preventiv. Vom angaja două persoane în calitate de vânzător. Este necesar un mic
spațiu de depozitare, care de asemenea se va afla în cadrul magazinului propriu, care va fi ș i
sediul firmei. Costul aferent transportului va fi inclus în prețul de cumpărare a mărfii.
4.5.9.5. Activități de promovare a vânzărilor
Așa cum s -a menționat și anterior strategia de vânzare o va urma pe cea de
distribuție: se vor oferi produsele propuse printr -un canal scurt, direct, fără intermediari către
clienți. În prezent, principalul mijloc de promovare al produselor oferite este prin intermediul
publicită ții scrise și online de specialitate dar și prin canalele verbale, de la un client la altul
dar și prin pliante și fluturași. De asemenea, sunt utilizate canalele electronice, datele de
contact ale firmei și prezentarea serviciilor oferite vor figura pe pagini specializate cu
prezentarea firmelor și pagini de profil, la nivel național. Se consideră oportună descrierea în
amănunt a produselor, alături de istoricul firmei, colaboratori, misiunea și viziunea companiei.
Deciziile referitoare la strategia de distribuție au un impact hotărâtor asupra capacității firmei
de a îndeplini obiectivele sale de marketing și asupra celorlalte componente ale mixului. În
următoarea perioadă se va pune accent pe promovarea companiei, cu scopul de a -i crește
vizibilitatea pe plan local și regional dar și în plan virtual.
4.6. PROIECȚII FINANCIARE
În tabel ele ce urmează sunt estimate veniturile, cheltuielile, contul de profit și
pierdere, fluxul de numerar disponibil și bilanțul pe următorii cinci ani :

69 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie -varianta cu proiect
Anul 1 Anul 2 Total
An 1 Total
An 2 Total
An 3 Total
An 4 Total
An 5 Nr.
Crt. Categoria Pret in
LEI/UM UM TRIM I TRIM
II TRIM
III TRIM
IV TRIM I TRIM
II TRIM
III TRIM
IV
Vanzari fizice previzionate
1 Vanzare cafea 90.00 kg 80 90 100 100 90 110 115 140 370 455 720 900 1,000
2 vanzare ceai 120.00 kg 40 50 60 60 70 80 50 90 210 290 350 350 400
3 vanzare codimente 150.00 kg 45 55 70 70 90 110 120 145 240 465 550 550 600
4 Vanzare cacao 85.00 kg 55 60 70 70 75 80 85 95 255 335 400 450 500
5
6
7
8
9
10
11
12
Vanzari valorice previzionate
1 Vanzare cafea 90.00 LEI 7,200 8,100 9,000 9,000 8,100 9,900 10,35 0 12,600 33,300 40,950 64,800 81,000 90,000
2 vanzare ceai 120.00 LEI 4,800 6,000 7,200 7,200 8,400 9,600 6,000 10,800 25,200 34,800 42,000 42,000 48,000
3 vanzare codimente 150.00 LEI 6,750 8,250 10,500 10,500 13,500 16,500 18,000 21,750 36,000 69,750 82,500 82,500 90,000
4 Vanzare cacao 85.00 LEI 4,675 5,100 5,950 5,950 6,375 6,800 7,225 8,075 21,675 28,475 34,000 38,250 42,500
5 LEI
6 LEI
7 LEI

70 8 LEI
9 LEI
10 LEI
11 LEI
12 LEI
Venituri productie proprie – total LEI 23,425 27,450 32,650 32,650 36,375 42,800 41,575 53,225 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500
13 Alte venituri LEI
Total productie vanduta LEI 23,425 27,450 32,650 32,650 36,375 42,800 41,575 53,225 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500
14 Venituri din vanzari
marfuri LEI
15 Venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei
de afaceri nete LEI
16 Venituri din subventii
pentru investitii LEI
17 Venituri din alte activitati LEI
18 Variatia stocurilor (+
pentru C; – pentru D) LEI
19 Venituri din productia
realizata pentru scopuri
proprii si capitalizata LEI
20 Alte venituri din
exploatare LEI
Total venituri din exploatare LEI 23,425 27,450 32,650 32,650 36,375 42,800 41,575 53,225 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500

71 Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie -varianta cu proiect
Anul 1 Anul 2 Total
An 1 Total
An 2 Total
An 3 Total
An 4 Total
An 5 Nr.
Crt. Categoria UM TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV
1 Cheltuieli cu
materiile prime si
cu materialele
consumabile LEI 4,500 7,900 10,500 13,700 15,450 17,020 19,200 24,440 36,600 76,110 81,920 94,570 111,500
2 Alte cheltuieli
materiale LEI 1,500 1,500 1,500 1,500 1,500 2,000 2,000 1,500 6,000 7,000 12,000 14,000 15,000
3 Alte cheltuieli din
afara (cu energia si
apa) LEI 1,200 1,250 1,200 1,250 1,200 1,200 1,200 1,200 4,900 4,800 4,900 5,000 5,200
4 Cheltuieli privind
marfurile LEI
5 Cheltuieli
materiale – total LEI 7,200 10,650 13,200 16,450 18,150 20,220 22,400 27,140 47,500 87,910 98,820 113,570 131,700
6 Cheltuieli cu
personalul angajat LEI 12,000 12,000 12,000 12,000 12,000 12,000 12,000 12,000 48,000 48,000 49,500 55,500 78,000
7 Cheltuieli cu
asigurarile si
protectia sociala LEI 270 270 270 270 270 270 270 270 1,080 1,080 1,114 1,249 1,755
8 Cheltuieli cu
personalul – total LEI 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 49,080 49,080 50,614 56,749 79,755
9 Cheltuieli cu
amortizarile LEI 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 7,400 7,400 7,400 7,400 7,400
10 Alte cheltuieli de
exploatare LEI
11 Cheltuieli pentru
exploatare – total LEI 21,320 24,770 27,320 30,570 32,270 34,340 36,520 41,260 103,980 144,390 156,834 177,719 218,855

72 Proiectia contului de profit si pierdere activitate cu proiect
Anul 0
(anterior
depunerii
cererii de
finantare) Anul 1 Anul 2
Total
An 1 Total
An 2 Total
An 3 Total
An 4 Total
An 5 Nr.
Crt. Categoria TRIM I TRIM
II TRIM
III TRIM
IV TRIM I TRIM
II TRIM
III TRIM
IV
Venituri din exploat are
1 Cifra de afaceri LEI 23,425 27,450 32,650 32,650 36,375 42,800 41,575 53,225 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500
2 Venituri din subventii
pentru investitii
3 Variatia stocurilor (+
pentru C; – pentru D) LEI
4 Venituri din productia
realizata pentru scopuri
proprii si capitalizata LEI
5 Alte venituri din exploatare LEI
6 Venituri din exploatare –
total LEI 23,425 27,450 32,650 32,650 36,375 42,800 41,575 53,225 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500
Cheltuieli pentru exploatare
7 Cheltuieli materiale – total LEI 7,200 10,650 13,200 16,450 18,150 20,220 22,400 27,140 47,500 87,910 98,820 113,570 131,700
8 Cheltuieli cu personalul –
total LEI 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 12,270 49,080 49,080 50,614 56,749 79,755
9 Cheltuieli cu amortizarile LEI 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 1,850 7,400 7,400 7,400 7,400 7,400
10 Alte cheltuieli de
exploatare LEI
11 Cheltuieli pentru
exploatare – total LEI 21,320 24,770 27,320 30,570 32,270 34,340 36,520 41,260 103,980 144,390 156,834 177,719 218,855
12 Rezultatul din exploatare LEI 2,105 2,680 5,330 2,080 4,105 8,460 5,055 11,965 12,195 29,585 66,466 66,031 51,645
Venituri financiare – total
13 Venituri financiare – total LEI

73 Cheltuieli financiare, din care
14 Cheltuieli privind dobanzile LEI
15 Alte cheltui eli financiare LEI
16 Cheltuieli financiare –
total LEI
17 Rezultatul financiar LEI
18 Rezultatul brut LEI 2,105 2,680 5,330 2,080 4,105 8,460 5,055 11,965 12,195 29,585 66,466 66,031 51,645
19 Impozitul pe profit / cifra
de afaceri LEI 234 275 327 327 364 428 416 532 1,162 1,740 2,233 2,438 2,705
20 Rezultatul net al
exercitiului financiar LEI 1,871 2,406 5,004 1,754 3,741 8,032 4,639 11,433 11,033 27,845 64,233 63,594 48,940

74

75 Flux de numerar – previziuni –
LEI Anul 1 al implementarii Total
OPERATIUNEA/PERIOADA Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Anul 1
al
imple mentarii I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
A. Total intrari de lichiditati din:
(A1+A2+A3+A4) 70,000 70,000
A1. Aport la capitalul societatii
(imprumuturi de la
actionari/asociati)
30,000 30,000
A2. Vanzari de active, inclusiv
TVA
A3. Credite pe termen lung, din
care: (A.3.1. + A.3.2.)
A.3.1. Imprumut – cofinantare
la proiect
A.3.2. Alte Credi te pe termen
mediu si lung, leasinguri, alte
datorii financiare

A4. Ajutor nerambursabil FEADR
(inclusiv avans)
40,000 40,000
B. Total iesiri de lichiditati prin
investitii: (B1+B2+B3) 70,000 70,000
B1. Achizitii de active fixe
corporale, inclusiv TVA
70,000 70,000
B2. Achizitii de active fixe
necorporale, inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs
C. Total iesiri de lichiditati prin
finantare (C1+C2)

C1. Rambursari de Credite pe
termen mediu si lung, din care:
(C.1.1.+ C.1.2.)

76 C.1.1. Rate la imprumut –
cofinantare la proiect

C.1.2. Rate la alte Credite pe
termen mediu si lung, leasinguri,
alte datorii financiare

C2. Plati de dobanzi la Credite
pe termen mediu si lung, din
care: (C.2.1.+C.2.2.)

C.2.1. La imprumut –
cofinantare la proiect
C.2.2. La alte Credite pe
termen mediu si lung, leasinguri,
alte datorii financiare

D. Flux de lichiditati din
activitate a de investitii si
finantare (A -B-C)
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
E. Incasari din activitatea de
exploatare, inclusiv TVA
9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 116,172
F. Incasari din acti vitatea financiara
pe termen scurt

G.
Credite pe termen scurt

H. Total intrari de numerar
(E+F+G) 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 9,681 116,172
I. Plati pentru a ctivitatea de
exploatare, inclusiv TVA (dupa
caz), din care:
8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,048 8,052 96,580
I1. Materii prime si materiale
3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 3,050 36,600
I2. Alte materiale
500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500 6,000
I3. Energia si apa 408 408 408 408 408 408 408 408 408 408 408 412 4,900
I4. Marfuri
I5. Aferente personalului angajat 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 48,000
I6. Asigurari si protectie sociala 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 1,080

77 I7. Prestatii externe
I8. Impozite, taxe si varsaminte
asimilate
I9. Alte plati aferente exploatarii
J. Flux brut inainte de plati
pentru impozit pe profit /cifra
de afaceri si ajustare TVA (H -I)
1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,633 1,629 19,592
K. Plati/incas ari pentru impozite
si taxe (K1 -K2+K3)
234 275 327 835
K1. plati TVA
K2. rambursari TVA
K3. impozit pe profit/cifra de
afaceri
234 275 327 835
L. Rambursari de credite pe termen
scurt

M. Plati de dobanzi la credite pe
termen scurt
N. Dividende

O. Total plati exclusiv cele
aferente exploatarii
(K+L+M+N) 234 275 327 835
P. Flux de numerar din
activitatea de exploatare (J -O) 1,633 1,633 1,633 1,399 1,633 1,633 1,633 1,359 1,633 1,633 1,633 1,303 18,757
III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH
FLOW)

Q. Flux de lichiditati net al
perioadei (D+P) 1,633 1,633 1,633 1,399 1,633 1,633 1,633 1,359 1,633 1,633 1,633 1,303 18,757
R. Disponibil de numerar al lunii
precedente 1,633 3,266 4,899 6,298 7,931 9,564 11,197 12,555 14,188 15,821 17,454
S. Disponibil de numerar la
sfarsitul perioadei (R+Q) 1,633 3,266 4,899 6,298 7,931 9,564 11,197 12,555 14,188 15,821 17,454 18,757 18,757

78 Flux de numerar – previziuni –
LEI Anul 2 al implementarii Total
OPERATIUNEA/PERIOADA Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12
Anul 2 al
implementarii
I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
A. Total intrari de lichiditati din:
(A1+A2+A3+A4)
A1. Aport la capitalul societatii
(imprumuturi de la
actiona ri/asociati)

A2. Vanzari de active, inclusiv
TVA
A3. Credite pe termen lung, din
care: (A.3.1. + A.3.2.)
A.3.1. Imprumut – cofinantare
la proiect
A.3.2. Alte Credite pe termen
mediu si lung, leasinguri, alte
datorii financiare

A4. Ajutor nerambursabil FEADR
(inclusiv avans)

B. Total iesiri de lichiditati prin
investitii : (B1+B2+B3)
B1. Achizitii de active fixe
corporale, inclusiv TVA

B2. Achizitii de active fixe
necorporale, inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs
C. Total iesiri de lichiditati prin
finantare (C1+C2)

C1. Rambursari de Credite pe
termen mediu si lung, din care:
(C.1.1.+ C.1.2.)

79 C.1.1. Rate la imprumut –
cofin antare la proiect

C.1.2. Rate la alte Credite pe
termen mediu si lung, leasinguri,
alte datorii financiare

C2. Plati de dobanzi la Credite
pe termen mediu si lung, din
care: (C.2.1.+C.2.2.)

C.2.1. La imprumut –
cofinantare la proiect
C.2.2. La alte Credite pe
termen mediu si lung, leasinguri,
alte datorii financiare

D. Flux de lichiditati din
activitatea de investitii si
finantare (A -B-C)
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
E. Incasari din activitatea de
exploatare, inclusiv TVA
14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,497 173,975
F. Incasari din activitatea financiara
pe termen scurt

G.
Credite pe termen scurt

H. Total intrari de numerar
(E+F+G) 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,498 14,497 173,975
I. Plati pentru activitatea de
exploatare, inclusiv TVA (dupa
caz), din care:
11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,410 11,450 136,960
I1. Materii prime si materiale 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 6,340 76,080
I2. Alte materiale
580 580 580 580 580 580 580 580 580 580 580 620 7,000
I3. Energia si apa 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 400 4,800
I4. Marfuri
I5. Aferente person alului angajat 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 4,000 48,000
I6. Asigurari si protectie sociala 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 1,080

80 I7. Prestatii externe

I8. Impozite, taxe si varsam inte
asimilate
I9. Alte plati aferente exploatarii
J. Flux brut inainte de plati
pentru impozit pe profit /cifra
de afaceri si ajustare TVA (H -I)
3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,088 3,047 37,015
K. Plati/incasari pentru impozite
si taxe (K1 -K2+K3)
327 364 428 1,119
K1. plati TVA
K2. rambursari TVA
K3. impozit pe profit/cifra de
afaceri
327 364 428 1,119
L. Rambursari de credite pe termen
scurt

M. Plati de dobanzi la credite pe
termen scurt
N. Dividende

O. Total plati exclusiv cele
aferente exploatarii
(K+L+M+N) 327 364 428 1,119
P. Flux de numerar din
activitatea de exploatare (J -O) 3,088 3,088 3,088 2,761 3,088 3,088 3,088 2,724 3,088 3,088 3,088 2,619 35,896
III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH
FLOW)

Q. Flux de lichiditati net al
perioadei (D+P) 3,088 3,088 3,088 2,761 3,088 3,088 3,088 2,724 3,088 3,088 3,088 2,619 35,896
R. Disponibil de numerar al lunii
precedente 18,757 18,757 21,845 24,933 28,021 30,782 33,870 36,958 40,046 42,770 45,858 48,946 52,034 18,757
S. Disponibil de numerar la
sfarsitul perioadei (R+Q) 18,757 21,845 24,933 28,021 30,782 33,870 36,958 40,046 42,770 45,858 48,946 52,034 54,653 54,653

81 Flux de numerar – previziuni –
LEI Anul 3 al implementarii Total
OPERATIUNEA/PERIOADA Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12
Anul 3 al
implementarii
I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
A. Total intrari de lichiditati din:
(A1+A2+A3+A4)
A1. Aport la capitalul societatii
(imprumuturi de la
actionari/asociati)

A2. Vanzari de active, inclusiv
TVA
A3. Credite pe termen lung, din
care: (A.3.1. + A.3.2.)
A.3.1. Imprumut – cofinantare
la proiect
A.3.2. Alte Credite pe termen
mediu si lung, leasinguri, alte
datorii financiare

A4. Ajutor nerambursabil FEADR
(inclusiv ava ns)

B. Total iesiri de lichiditati prin
investitii: (B1+B2+B3)
B1. Achizitii de active fixe
corporale, inclusiv TVA

B2. Achizitii de active fixe
necorporale, inclu siv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs
C. Total iesiri de lichiditati prin
finantare (C1+C2)

C1. Rambursari de Credite pe
termen mediu si lung, din care:
(C.1.1.+ C.1.2.)

82 C.1.1. Rate la imprumut –
cofinantare la proiect

C.1.2. Rate la alte Credite pe
termen mediu si lung, leasinguri,
alte datorii financiare

C2. P lati de dobanzi la Credite
pe termen mediu si lung, din
care: (C.2.1.+C.2.2.)

C.2.1. La imprumut –
cofinantare la proiect
C.2.2. La alte Credite pe
termen mediu si lung, leasinguri,
alte datorii financiare

D. Flux de lichiditati din
activitatea de investitii si
finantare (A -B-C)
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
E. Incasari din activitatea de
exploatare, inclusiv TVA
18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,612 223,300
F. Incasari din activitatea financiara
pe termen scurt

G.
Credite pe termen scurt

H. Total intrari de numerar
(E+F+G) 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,608 18,612 223,300
I. Plati pentru activitatea de
exploatare, inclusiv TVA (dupa
caz), din care:
12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 12,453 149,436
I1. Materii prime si materiale 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,827 6,823 81,920
I2. Alte materiale
1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 12,000
I3. Energia si apa 408 408 408 408 408 408 408 408 408 408 408 412 4,900
I4. Marfuri
I5. Aferente personalului angajat 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 4,125 49,500
I6. Asigurari si protectie sociala 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 1,116

83 I7. Prestatii externe

I8. Impozite, taxe si varsaminte
asimilate
I9. Alte plati aferente exploatarii
J. Flux brut inainte de plati
pentru impozi t pe profit /cifra
de afaceri si ajustare TVA (H -I)
6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,155 6,159 73,864
K. Plati/incasari pentru impozite
si taxe (K1 -K2+K3)
416 532 558 1,506
K1. plati TVA
K2. rambursari TVA
K3. impozit pe profit/cifra de
afaceri
416 532 558 1,506
L. Rambursari de credite pe termen
scurt

M. Plati de dobanzi la credite pe
termen scurt
N. Dividende

O. Total plati exclusiv cele
aferente exploatarii
(K+L+M+N) 416 532 558 1,506
P. Flux de numerar din
activitatea de exploatare (J -O) 6,155 6,155 6,155 5,739 6,155 6,155 6,155 5,623 6,155 6,155 6,155 5,601 72,358
III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH
FLOW)

Q. Flux de lichiditati net al
perioadei (D+P) 6,155 6,155 6,155 5,739 6,155 6,155 6,155 5,623 6,155 6,155 6,155 5,601 72,358
R. Disponibil de numerar al lunii
precedente 54,653 54,653 60,808 66,963 73,118 78,857 85,012 91,167 97,322 102,945 109,100 115,255 121,410 54,653
S. Disponibil de numerar la
sfarsitul perioadei (R+Q) 54,653 60,808 66,963 73,118 78,857 85,012 91,167 97,322 102,945 109,100 115,255 121,410 127,011 127,011

84 Flux de numerar – previziuni – LEI
OPERATIUNEA/PERIOADA Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE
A. Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4) 70,000
A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati)
30,000
A2. Vanzari de active, inclusiv TVA
A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.)
A.3.1. Imprumut – cofina ntare la proiect
A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii
financiare

A4. Ajutor nerambursabil FEADR (inclusiv avans) 40,000
B. Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B 3) 70,000
B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA 70,000
B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs
C. Total iesiri de lichiditati prin finan tare (C1+C2)

C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care:
(C.1.1.+ C.1.2.)
C.1.1. Rate la imprumut – cofinantare la proiect
C.1.2. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung, leasingur i, alte
datorii financiare

85 C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care:
(C.2.1.+C.2.2.)

C.2.1. La imprumut – cofinantare la proiect
C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, l easinguri, alte
datorii financiare

D.
Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A -B-C)
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
E. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA
F. Incasari din activ itatea financiara pe termen scurt 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500
G. Credite pe termen scurt
H. Total intrari de numerar (E+F+G) 116,175 173,975 223,300 243,750 270,500
I. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dup a caz),
din care:
96,580 136,990 149,434 170,319 211,455
I1. Materii prime si materiale 36,600 76,110 81,920 94,570 111,500
I2. Alte materiale 6,000 7,000 12,000 14,000 15,000
I3. Energie si apa 4,900 4,800 4,900 5,000 5,200
I4. Marfuri
I5. Aferente personalului angajat 48,000 48,000 49,500 55,500 78,000
I6. Asigurari si protectie sociala 1,080 1,080 1,114 1,249 1,755
I7. Prestatii externe
I8. Impozite, taxe si varsaminte asimilate
I9. Alte plati afer ente exploatarii
J. Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri
si ajustare TVA (H -I) 19,595 36,985 73,866 73,431 59,045
K. Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1 -K2+K3)
1,162 1,740 2,233 2,438 2,705

86 K1. plati TVA
K2. rambursari TVA
K3. impozit pe profit/cifra de afaceri 1,162 1,740 2,233 2,438 2,705
L. Rambursari de credite pe termen scurt
M. Plati de dobanzi la credite pe termen scurt
N. Dividende
O. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) 1,162 1,740 2,233 2,438 2,705
P. Flux de numerar din activitatea de exploatare (J -O) 18,433 35,245 71,633 70,994 56,340
III. FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW )
Q. Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) 18,433 35,245 71,633 70,994 56,340
R.
Disponibil de numerar al perioadei precedente 127,011 127,011 145,444 180,689 252,323 323,316
S.
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (Q+R) 127,0 11 145,444 180,689 252,323 323,316 379,656

87

88 Unul din cei mai importanți indicatori cu privire la desfășurarea activității firmei în
viitorii ani este rezultatul net al exercițiului, informație ce este preluată din Contul de profit si
pierdere.
Rezultatul net reflectă rentabilitatea economică a firmei. Conform previziunilor
realizate, se va obține profit încă din primul an de funcționare, datorită finanțării
nerambursabile accesate prin programul Start -up Nation România în sumă de 70.000 lei.
Astfel , se sporește atractivitatea asociaților și a potențialilor investitori deoarece le oferă
șansa de a obține beneficii rapid de pe urma activității desfășurate de această entitate. În
următorul t abel se prezintă dinamica previzională a rezultatului net al SC ”Pleasure Point ”
S.R.L.:

Tabel nr. 14 Tabel realizat prin prelucrare proprie care prezintă dinamica previzională a
rezultatului net al societății SC “Pleasure Point ” S.R.L. în primii 5 ani ;
Referitor la indicatorii aferenți inves tiției, după cum se poate observa și în tabelul de
mai sus aceștia indică o investiție viabilă care va genera beneficii viitoare satisfăcătoare.
Rata rezultatului din exploatare depășește pragul indicat de 10 %, având un trend de
creștere în toți anii de a naliză, fiind un aspect favorabil pentru imaginea de ansamblu asupra
investiției. Durata de recuperare a investiției este un indicator crucial în ceea ce privește o
investiție, exprimă corelația dintre efortul de capital investit și efectul economic obținu t sub
formă de profit. Se preferă o valoare câ t mai mică a acestui indicator. Î n cazul societății de
010000200003000040000500006000070000
2018 2019 2020 2021 2022

89 față, recuperarea investiției se va realiza în decursul a mai puțin de doi ani, un aspect pozitiv
pentru entitate. Rata rentabilității capitalului investit se situează cu mult peste limita minimă
de 5% recomandată pe întreaga perioadă analizată, cu o tendință de creștere de la un exercițiu
financiar la altul. Maximizarea valorii actuale nete este cel mai fiabil criteriu pentru a stab ili
performanța unei inve stiții, cu cât veniturile actualizate sunt mai mari decât capitalurile
investite cu atât investiția este mai eficientă din punct de vedere economic. Valoarea
actualizată netă trebuie să fie pozitivă, condiție îndeplinită de SC “Pleasure Point ” S.R.L. a
cărei valori este de 324.310.lei. De asemenea și diponibilul de numerar este pozitiv la
sfârșitul perioadei.
În afară de indicatorii calculați se mai pot calcula o serie de indicatori care să prezinte
eficiența realizării acestei investiții.
Indicele de pr ofitabilitate reprezintă ramdamentul net pe unitatea monetară investită,
adică, valoarea actualizată netă scontată pentru o cheltuială inițială de investiții egală cu 1 .
Acest indice se calculează ca raport între cheltuiala cu investiția însumată cu VAN ș i
investiția inițială. În cazul societății analizate acest indice are valoarea 4,2.
4.7. CONCLUZII AFERENTE STUDIULUI DE CAZ
Respectivul studiu de caz a fost realizat sub forma unui plan de afaceri pentru o firmă
fictivă care dorește să beneficieze de f ond nerambursabil prin programul național Start -up
Nation Romania, acesta fiind unicul program de finanțare în mediul urban. Această societatea
urmează să își desfă șoare activitatea în mediul urban.
Obiectul principal urmărit prin finanțare este de a achiziționa mijloacele fixe necesare
și pentru a amenaja spațiul în care entitatea să își desfășoare activitatea comercială. Se
estimează necesarul a 100.000 RON, prin care 70.000 se dorește să se acceseze prin
programul respectiv de finanțare, adică 70%. Cei doi asociați vor finanța 30 % din valoarea
proiectul de investiții.
Necesitatea finanțării decurge din faptul că o firmă tânără și aflată la început de
drum are nevoie de s prijin financiar pentru a se asigura cu dotările necesare pentr u a începe și
a desfășura activitatea eficient chiar de la început. Cea mai mare problemă existentă la
începutul implementării unui proiect de afacere o reprezintă insuficiența de resurse financiare.
Această finanțare va avea drept consecință cr eșterea co mpetitivității firmei , va contribui la
dezvoltarea de succes a acesteea și la îndeplinirea previziunilor și a valorilor estimate.

90 Finanțarea este o șansă pentru o v iitoare extindere a activității , influențând indirect atingerea
obiectivelor propuse.
În urma calculelor realizate, rezultă că firma are potențial, având un obiect de
activitate de mare interes public, intrând pe piață cu o gamă largă de sortimente și servicii de
comercializare a acestora. Această afacere se bazează pe acea categorie de persoane juridice
care doresc să își bucure clienții cu produse de calitate și naturale și pe persoanele fizice
interesate de a se răsfăța cu cele mai relaxante arome și de a avea parte de acel moment în zi ,
în care să se răsfețe cu o cafea bună. Obiec tivele pe termen scurt ale societății sunt: de a
deveni cunoscută pe piață, de a -și fideliza clientela, de a dezvolta o cultură în ceea ce privește
utilizarea de produse de calitate, dar în afară de aceste obiective, societatea are și un potențial
de dezvo ltare ridicat în viitor și de a aduce profit investitorilor.
Proiecțiile financiare realizate indică faptul că societatea își va putea acoperi
cheltuielile din exploatare cu veniturile aferente activității din exploatare, iar cheltuielile
privind investi țiile cu fondurile primite cu titlu nerambursabil. Firma preconizează pentru
primul an de existență venituri din exploatare în sumă de 116.175 lei, pentru cel de -al doilea
an 173.975 lei, pentru anul trei 223.300 lei iar trendul ascendent continuă pentru toți anii de
analiză. Cheltuielile din exploatare sunt mai mici decât veniturile, iar aceasta indică
profitabilitatea firmei. Astfel, pentru primul an sunt previzionate cheltuieli din exploatare în
valoare de 103.980 lei, pentru anul doi 144.390 lei, pent ru anul trei 156.834 lei. Cheltuielile
din exploatare sunt direct proporționale cu volumul vânzărilor realizate însă creșterea este
într-o proporție mai mică. Diferența dintre veniturile mai mari și cheltuielile mai mici conduc
la realizarea unui profit di n exploatare încă din primul an.
Contul de profit și pierdere indică o situație favorabilă pentru întreprindere și anume:
realizarea profitului în toți anii de analiză într -un ritm de creștere de la un an la altul. În
primul an societatea realizează un pr ofit net de 11.033 lei, în al doilea an 27.845 lei , în anul
trei 64.233 lei . Fluxurile de numerar sunt pozitive în perioada de analiză.
Indicatorii care stau la baza procesului decizional sunt promițători. Primul semn care
indică rentabilitatea investiției este chiar rezultatul exercițiului în cazul de față profit. Rata
rezultatului din exploatare depășește pragul indicat de 10%, în primul an fiind de 10,50 %, în
anul doi 17.01 %, în anul trei de 29.77 % păstrând un trend favorabil de creștere. Investiția se
estimează a fi recuperată în mai puțin de doi ani, mult sub limita maximă indicată de 12 ani
pentru acest tip de investiții. Poate cel mai important indicator care stă la baza fundamentării
unei decizii de tip investițional este valoarea actualizată netă. Cu cât această valoare este mai

91 mare cu atât investitorii au certitudinea că au luat decizia corectă în ceea ce privește realizarea
investiției. În cazul de față valoarea actuală netă este pozitivă fiind în sumă de 324.310 lei.
Disponibilul de numerar est e pozitiv în toată perioada analizată.
Performanța întreprinderii, surprinsă de indicatorii favorabili denotă faptul că afacerea
este condusă responsabil, că resursele avute la dispoziție au fost utilizate corect pentru
maximizarea profitului iar acest luc ru o face eligibilă să se găsească printre posibilii
beneficiari care vor primi fondurile cu caracter nerambursabil prin programul Start -up
Nation.

92 CONCLUZII
Investițiile sunt mijloacele prin care se ating anumite obiective referitor la dezv oltarea
întreprinderii pe terme n lung, rezultatul activității , evoluția eficienței și poziției în mediul în
care aceasta activează.
O investiție este considerată eficientă atunci când rezultatul acesteea se apropie cât
mai mult de obiectivele stabil ite. În economia de piață, managerii entităților nu se rezumă
doar la un obiect primordial (profitul), ci urmăresc și alte aspecte, conform unui plan care
include obiective primare, obiective secundare, precum și obiective intermediare. De aceea
înțelegere a procesului investițional este o problemă ce necesită analiză și cunoaștere. Fiindcă
investițiile joacă rolul de element generator în orice activitate economică și face ca o firmă să
se nască, să -și desfășoare activitatea sau să modernizeze și să dezvolt e capacitatea de
producție , rezultă că acestea sunt subiecte c are trebuie abordate strategic și cu seriozitate.
Întreg procesul de investire, precum și de recuperare a fondurilor se realizează în
timp, investițiile având efecte și rezultat de efici ență cu caracter dinamic. Multiplicarea
investițiilor este cea mai reprezentativă pentru a identifica legătura dintre timp și investiții.
Acest fapt reprezintă modificarea valorii, pe măsura creșterii timpului de imobilizare, al
resurselor materiale și uma ne atrase din cir cuitul economic curent și implicate în proce sul
investițional. Sub influenț a timpului, din punct de vedere valoric, investițiile alocate în
prezent și profitul ce urmează a fi obținut, nu mai sunt echivalente cu valoarea acestora din
prezent. Astfel, rezultă că e necesară o abordare concretă a proceselor investiț ionale și o
analiză în dinamic ă , ținând cont de toată influența multiplicatoare a fac torului timp, dar nu e
de neglij at efectuarea unei analize a factorului timp și în perioada de exploatare a capitalului
fix creat.
În una din definițiile date investițiilor în primu l capitol , se afirmă că acestea reprezintă
o cheltuială sau un plasament de sume bănești. În momentul luării deciziei de investiții,
conducerea întreprinderii utilizează acumulările anterioare de capital, dar acestea nu
întotdeauna sunt suficiente realizării obiectivului propus. Prin urmare, inițial, orice proiect de
investiții se orientează spre acumulările anterioare de capital, apoi se bazează pe sursele
deținute de alți investitori dispuși să -și angajeze propriile economii.

93 Stabilirea sursei și a nivelului de finanțare reprezintă o etapă importantă î n procesul de
investire. Modul de finanțare a proiectului se va răsfrânge asupra fluxurilor anuale de fonduri
ale întreprinderi. Analiza influenței costului capitalului în raport cu rata îndatorării poate fi
utilizată pentru stabilirea structurii optime de finanțare a proiectului. Activitatea unei
întreprinderi are nevoie de a fi finanțată atât pe terme n scurt (investițiile în active circulante),
cât și pe termen lung (investițiile în active fixe). Pentru anumite perioade este posibil a fi
transferate anumite fonduri necesare finanțării pe termen lung pentru realizarea finanțării pe
termen scurt.
Agenții economici acționează într -un mediu economic caracterizat printr -o continuă
schimbare și cu un p ronunțat caracter dinamic. Informațiile de care dispun asupra mediului
fiind uneori insuficiente. Din acest motiv, comportamentul lor este influențat de tot felul de
perturbații ce apar și care își pun amprenta asupra fiecărei decizii, decizii care comportă un
anumit grad de risc. În economia de piață, în care concurența și oscilația prețurilor are o
prezență semnificativă și pronunțată, există două variab ile de care trebuie neapărat să se țină
cont și a c ăror suprimare este imposibilă : incertitudinea și riscul. De aceea este nevoie de a
analiza din start a ceste variabile, astfel încât să se opteze pentru varianta de activitatea cu cel
mai scăzut grad de ri sc. Abordarea incertitudinii și a riscului are în vedere consecințele
anticipate ale unei sau alteia dintre variantele de acțiune și doar uneori cauzele care determină
consecințele acțiunilor. Pentru aceasta e foarte important de calculat și de intrepretat corect
rezultatele tuturor indicatorilor prezentați mai sus, precum și a altor indicatori suplimentari.
Investițiile reprezină un factor primordial în strategia dezvoltării economiei
naționale, tuturor ramurilor și domeniilor de activitate, a crește rii nivelului de trai și reprezintă
o condiție pentru sporirea veniturilor. Toate aceste idei și informații, le -am deprins prin
realizarea studiului de caz, care a fost bazată peo bibliografia amplă , pe diferite cărți și
materiale legate de domeniul inves tițiilor, al luării deciziilor și al teoriilor ec onomice. Prin
această lucrare am văzut sub câte aspecte trebuie abordată o investiți înainte de a fi realizată
pentru a putea determina rentabilitatea, oportunitatea și fiabilitatea realizării ei. Cei mai
importanți factori care stau la baza fundamentării deciziei de investiții ar trebui să fie factori
legați concret de avantajele financiare pe care aceasta le va produce. Însă, înafară de toți acești
factori, mai trebuie luate în considerare și elementele spe cifice fiecărei afaceri în parte care să
fie corelate cu obiectivele de dezvoltare și direcțiile spre c are întreprinderea se î ndreaptă.

94 BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI :
1. Anthony E. Boardman , David H. Greenberg , Analiza cost -beneficiu , Editura ARC,
2001 ;
2. Beldean Vi orica, Managementul proiectelor cu finanțare internaționala , Editura
Bucuresti: Matrix Rom, București, 2004;
3. Biber Emil, Fundamentarea economică a procesului investițional , Editura Infomin,
Deva, 2003 ;
4. Bișa Cristian, Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri , Editura
BMT PUBLISHING HOUSE, 2005 ;
5. Butler David, Business planning: a guide to business start -up, Editura Butterworth –
Heinemann, 2000 ;
6. Cătineanu Florian, Albulescu Claudiu Tiberiu , Ștefu Claudia , Finanțele firmei , Editura
Mirton, Timișoara, 2008 ;
7. Droj Laurențiu , Curs de Gestiune Financiară a întreprinderii , Universitatea din
Oradea ;
8. Ionașcu Negru, Managementul investițiilor , Editura Perfect, București, 2004 ;
9. Ladă r Călin, Investiț ii , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006 ;
10. Sabău Popa -Diana, Curs de Piața de Capit al, Universitatea din Oradea;
11. Szathmary -Miclea Camelia, Evaluarea și gestionarea riscului în întreprinderi mici și
mijlocii , Editura Universității de Vest, Timișoa ra, 2004 ;
ALTE SURSE :
12. ***Comisia Europeană, Noua definiție a IMM -urilor -Ghidul utilizatorului și model
de declarație;
13. ***Ghid AERO , Romania ;
14. ***Legea 287/2009 cu toate modificarile ce i -au fost aduse prin legea 71/2011
republicatã în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011;
15. ***Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii;
16. https://europa.eu/ youreurope/business/funding -grants/eu -programmes/index_ro.htm
17. http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Ghiduri/Ghid_AeRO_RO/
18. http://www.aippimm.ro/articol/programe/start -up-nation -2017/start -up-nation -2017/
19. https://start -up.ro/start -up-nation -2018 -s-au-publicat -procedurile -de-implementare/