Prod . dr. GABRIEL BRĂ TUCU ANA -MARIA FÂCIU [605255]

Universitatea Transilvania din Bra șov
Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor
Program de studii: Marketing

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific: Absolvent: [anonimizat] L BRĂTUCU ANA -MARIA FÂ CIU

Brașov, 2018
Universitatea Transilvania din Bra șov
Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor
Program de studii: Marketing

POLITICI ȘI STRATEGII DE
MARKETING APLICATE ÎN
DOMENIUL POLI TIC

Conducător științific: Absolvent: [anonimizat], 2018

Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 1
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
ASPE CTE TEORETICE PRIVIND MARKETINGUL POLITIC ………………………….. ………………………….. 2
1.1. Definirea marketing: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.1.1. Principalele deosebiri între orientarea spre vânzări și cea spre client: ………………………….. …2
1.1.2. Cererea, oferta și piața ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
1.1.3. Forme de manifestare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.1.4. Piața firmei și mixul de marketing ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
1.2. Piața firmelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.2.1. Mixul de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.3. Tipuri de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.3.1. Marketingul î n domeniul economic ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
1.3.2. Marketingul în domeniul social . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …6
1.4.Marketing Politic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..7
1.4.1. Marketingul în administrația publică ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
1.4.2. Marketingul de țară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.4.3. Marketingul electoral ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
1.4.4. Piețele politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
1.4.5. Consumatorul politic și produsele politice ………………………….. ………………………….. ……………. 12
1.4.6. Marketingul adresat membrilor și simpatizanților. ………………………….. ………………………….. …. 14
1.5.Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
1.5.1.Cercetari cantitative ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
1.5.2.Cercetari calitative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
1.5.3.Metodologia cercetării ștințifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
ANALIZA PIEȚEI POLITICE DIN BRA ȘOV ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
2.1. Pia ța politică din România: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 17
2.2. Pia ța politică din Brașov: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18

2.2.2. Caracteristici demografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.2.3. Populația cu drept de vot. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 21
2.3. Cercetare de m arketing privid atitudinile, comportamentele și opiniile studenților brașoveni cu
privire la mediul politic din Brașov. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
2.3.1. Aspecte de baza: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 24
2.3.2. Întrebările cercetatorului: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25
2.3.3. Obiectivele cercetării: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 25
2.3.4. Stabilirea ipote zelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
2.3.5.Chestionarul și eșantionarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
2.3.5.Interpretare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 26
2.3.6. Testarea ipotezelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 39
2.3.7. Limitele cercet ării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 40
2.3.8. Concluzii și propuneri: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 40
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 42
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
3.1. Propuneri : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 42
3.1. Politica de promovare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
3.2. Politica de produs: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 44
3.4. Politica de distribuție: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
3.2. Concluzii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 46
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 47
Anexe: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 48
Anexa 1 – Chestionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 48
Anexa 2 – Drumul critic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 52

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
1
INTRODUCERE

“Cel mai impor tant lucru pe care trebuie să-l faci este să îți dai seama încotro se
îndreaptă clienții tăi și cum poți tu să fii în fața lor.” (P. Kotler). Pornind de la această idee
putem sublinia faptul că cel mai important pas în cadrul marketingului este să cunoști
asteptările clienților, ace st lucru putând fiind accesat în cadrul oricărei piețe.
În cadrul pieței politice putem vorbi despre aceeași nevoie de cunoaștere a
consumatorului politic, lucru ce lipsește din ce în ce mai mult. Acest fapt m -a influențat să
realizez lucrarea pe această tema. Lipsa cunoștințelor și a implicării din partea membrilor
partidelor politice a dus la o scădere drastică a participării și răspunderii consumatorilor în
cadrul activităților politice și chiar la lipsa participării la vot.
Scopul acestei lucrări es te de a ajuta la conștientizarea greșelilor facute de membri
partidelor politice și de a -i ajuta pe aceștia să schimbe părerea tinerilor cu privire la mediul
politic. Pentru a reuși aceste lucruri, cu ajutorul cercetării de marketing am descoperit
principa lele problem pe care le au tinerii cu mediul politic și cu schimbarile ce au loc în acest
moment în cadrul lui.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol cu ajutorul cercetărilor
ștințifice am realizat partea teoretica a acestei lucrăr i, mai exact noțiunile de marketing,
marketing politic și cercetărilor cantitative și calitative. În cadrul celui de al doilea capitol am
detaliat piața politică națională și locală cu principalele probleme, ulterior detaliind aspectele
generale ale realiz ării cercetării cantitative și interpretarea acesteia pe baza răspunsurilor
obținute în urma aplicării chestionarului. În ultimul capitol sunt prezentate concluziile
obținute și propunerile pentru îmbunătățirea imaginii partidelor politice.
În final pe b aza rezultatelor obținute în urma cercetărilor am observant o lipsă totală de
interes din parte tinerilor în ceea ce privește mediul politic. Această lipsă este datorată
problemelor generale din mediul politic din acest moment, iar tinerii nu văd implicare a în
acest mediu ceva oportun pentru dezvoltarea și redresarea problemelor acestuia.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
2

CAPITOLUL 1
ASPE CTE TEORETICE PRIVIND MARKETINGUL POLITIC

Din punctul de vedere al literaturii de specialitate conceptul de marketing are mai
multe accepțiuni, pr in acesta putem denumii atât un domeniu al științei, o disciplină, un
demers socio -economic, cât și o activitate practică sau o funcție a unei organizații. Ca și
etimologie cuvantul marketing provine din engleză și înseamna ”piață, vânzare, cumpărare”.
1.1. Definirea marketing:
Definirea conceptului de marketing a suportat de -a lungul anilor două clase de
definiții. Prima clasă ce face referire la faptul că principalul punct de pornire îl constituie
produsele ce trebuie furnizate, pe când în cea de -a doua cl asă locul principal în definire îl
constituie clientul. Astfel în cea de -a doua clasă întâlnim ca principale definitii următoarele: ”
Marketingul reprezintă o activitate umană orientată în direcția satisfacerii nevoilor și
dorințelor prin intermediul proce sului schimbului”1, ” . Marketingul este un întreg sistem de
activități economice referitoare la programarea, prețurile, promovarea și distribuirea
produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali”2.
1.1.1. Princi palele deosebiri între orientarea spre vânzări și cea spre client3:

Aspectele Orientarea către vânzări Orientarea spre client
Punctul de pornire Întreprinderea (organizația) Piața de bunuri/servicii
Punctul central Produsele/servicii Nevoile consumatori lor
(clienților)
Obiectivul final Profit – prin volumul de
vânzări – Profit – prin satisfacerea
nevoilor consumatorilor –
Mijloacele Vânzare și promovare Coordonarea mixului de
marketing

1 Kotler Ph. Principiile m arketingului , Editura Teora, Bucure ști, 2012, p 46
2 Stanton, 1981
3 Paina N., Lazăr D., Vorzsak A., Plăiaș I, Pop D.,M., și alții, Bazele Marketingului, Cluj -Napoca: Presa
Universitară Clujană, 2002, p. 102

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
3
După cum se poate observa în tabelul anterior, orientarea către vâ nzări se bazează în
totalitate pe vânzarea produselor, în timp ce orientarea către client încearcă să mențină în prim
plan satisfacerea clienților și a nevoilor acestora.
Într-o concepție modernă, marketingul reprezintă un ansamblu coerent de activități
programate pentru utilizarea unor metode științifice cu scopul de a descoperi exact nevoile
publicului și așteptările acestora.
De la nașterea marketingului și până î n prezent acesta a parcur s mai multe faze de
dezvoltare ș i anume:
1. Orientarea spre vânză ri
2. Orientarea spre clienț i
3. Orientarea spre profit
4. Orientarea spre acoperirea pe termen lung.
Prin orientarea spre vanzări înțelegem totalitatea acțiunilor de marketing focusate pentru a
crește vânzările asupra unor produse la care nimeni nu se gândește să le cumpere.
Orientarea spre clienți are la bază nevoile clienților și dezvoltă strategii de vânzare în
funcție de cererile acestora, axându -se în cea mai mare mă sura pe nevoile consuma torilor.
Asemenea primei orientări și aceasta se axează pe a vinde ș i a creș te profitul.
Orientarea spre profit este o fază complexă a ma rketingului, ce a acordat un avânt
important acestuia. Această fază se bazează atât pe clienți și vânzări, dar mai ales pe
concurența și profit. Prin aceasta se înț elege respectar ea nevoilor consumatorului și producția
produselor, dar se acordă foarte mare atenție concurenței pentru a se reuși vâ nzarea.
Orientarea spre acoperirea pe termen lu ng spre nevoile consumatorilor îmbină toate cele
trei faze anterioare, fiind cea mai comple xă la acest moment și reuș ind să se axeze pe
vânzarea produselor în funcț ie de nevoil e consumatorilor, dar de această dată pe termen lung.
Conform lui P. Kotler ma rketingul are o orientare numită marketing socieltal ce are ca rol „ a
determina nevoile, dor ințele și interesele piețelor -țintă și de a furniza satisfacțiile dorite în
mod mai eficient și mai operativ decât concurenții, și de o manieră care să protejeze sau să
sporească binele consumatorului și al societății”4
1.1.2. Cererea, o ferta și piaț a

Dupa cum bine se observă la baza marketingul ui stau cererea consumatorilor și oferta.
Prin cerere înț elegem totalitatea nevoilor consumatorilor, iar prin ofertă totalitate modalităț ilor

4 Kotler Ph., Armstrong G., Managementul marketingului, Ediția a III -a, Editura Teora, București, 2005, p. 35 -36

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
4
de satisfacere a nevo ilor consumatorilor. Aceste două conce pte stau la ba za marketingului
încă de la î nceput. Pentru a crea un produs de succes este nevoie de cunoștinț e clare leg ate de
nevoile consumatorilor, i ar acesta trebuie conceput pentru satisfacerea c ererii. Oferta poate fii
variată, acest lucru îngreunâ nd munca markete rilor din punctul de vedere al pr omovării ș i
oferindu -i consumatorilor o gamă largă de pr oduse din care poate alege. Piața se referă la
totalitatea consum atorilor dintr -o categorie de vârstă ,sex, religie, țară, etc. ce doresc
achiziț ionarea unui produs.
1.1.3. Forme de manifestare

În literatura de specialitate întâlnim cel mai des noț iunea de tipuri de marketing,
noțiune ce nu este cea mai potrivită deoarece nu exista mai multe tipuri de marketing, ci doar
mai multe forme de manifestare. Astfel dacă luăm î n calcul modul de abordare a problem elor ,
L. Lendrevie atrage atenț ia asupra formelor de marketing întâlnite ș i anume:
– Marketing de studiu ce este axat pe p robleme ce țin de cercetarea pieței ș i componentele
sale,
– Marketing strategic ce se bazează p e acțiuni de producție,
– Marketing operațional ce este direcționat pe acțiunile ce purced producț ia.
În funcție de același criteriu întâlnim o altă clasificare din punc tul de vedere al lui P.
Kotler ș i anume:
 ”marketingul anticipativ, orientat spre antici parea nevoilor clienților din viitorul mai
apropiat sau mai îndepărtat;
 marketingul reactiv, centrat pe nevoile curente, la care este obligat să reacționeze
(pentru a le satisface);
 marketingul creativ, care urmărește găsirea unor soluții de acoperire a ne voilor
clienților la care aceștia încă nu s -au gândit. ”5
1.1.4. Piața firmei ș i mixul de marketing

Din punctul de vedere al marketingului, prin conceptul de "piață" se înțelege
ansamblul (totalitatea) persoanelor, fizice și juridice, capabile și doritoare să participe la un
schimb care să le satisfacă o anumită nevoie, dorință sau necesitate.

5 Kotler Ph. ,Armstrong G.: Managementul marketingului, Ediția a III -a, Editura Teora, Bucure ști, 2005, p. 28

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
5
Termenul de mixul de marketing este dezvoltat pe baza a p atru elemente și anume produs
,preț ,promovare, distribuție .
1.2. Piața firmelor

O definiție mai generală, privește piața ca fiind "totalitatea producătorilor, ofertanților,
vânzătorilor, cumpărătorilor, consumatorilor și intermediarilor care participă la schimburi și
tranzacții de bunuri sau valori".
Conceptul de piață presupune anumite elemente și condiții și anume:
1. existența unor cumpărători cea ce însemnă existența unor anumite nevoi sau dorințe pentru
un anumit produs, bun sau serviciu;
2. existența unui producător care încercă să producă produsele cerute de consumatori sau
cumpărători;
3. existența unor vânzători sau ofertanți care încercă a furniza și oferii spre cumpărare
cumpărătorilor bunurile și serviciile produse de producători;
4. existența unor resurse necesare pentru a obține bunul sau serviciul dorit,
5. existența unor mecanisme care fac ilitează schimbul și tranzacționarea d e produse, servicii și
valori
6. existent a inca doua categorii si anume intermediarii si speculantii, acestia aparand doar
uneori pe piata.
1.2.1 . Mixul de marketing

Acesta este dezv oltat pe baza a patru elemente și anume cei patru P. Politica de produs
este modalitatea prin care firma își definește produsul și îș i alege dezvoltarea gamei
produselor. Politica de pre ț constă în verificarea concurenței și determinarea preț ului o ptim
pentru produsul promovat, în timp ce politica de distribuț ie face referire la toate modalitățile
de stocare și livrare a produselor într -un timp ș i mediu optim pentru o calitate s uperioară a
produselor. Politi ca de promovare este cea mai complexă, axâ ndu-se pe toate cele anterioare
pentru a realiza o eficientă publicitate în râ ndul consumatorilor. Aceasta are rol ul de a
convinge consumatorii să achiziționeze atâ t produse pentru sa tisfacerea nevoilor, cât și
produsele opționale, bazându -se pe concurență .

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
6
1.3. Tipuri de marketing

Tipurile de marketing s -au format în urma diferențierii în funcție de condiț iile
specific e fiecă riu dome niu de activitate, de experiență acumulată, dar și î n fu ncție de
problemele pe care trebuie să le rez olve prin dezvlotarea domeniului. Astfel întâ lnim:
Clasi ficare dupa obiectivul activităț ii:
a. Marketing î n domeniul economic ,
b. Marketing î n domeniul social.
1.3.1. Marketingul î n domeniul economic

Marketingu l în domeniul economic este cel mai important deoarece ace st domeniu este
cel care asigură circuitul de vânzare -cumpărare a produselor. Astfel î n acest domeniu se
decide ce se fabrică , cu ce buget, ca re sunt nevoile consumatorilor ș i cum pot fii acestea
satisfacute. Î n funcție de natura activității economice întâlnim patru mari categorii și anume
marketingul bunuril or de consum , marketingul b unurilor de utilizare productivă, marketing
agricol ș i marketingul serviciilor.
Marketingul bunurilor de consum este cea mai veche ramură a marketingului, fiind
dezvoltată cel mai complex dintre toate. Astfel acest domeniu are c ea mai largă aplicabilitate
și este cel mai întâ lnit. Marketingul industrial sau marketingul bunurilor de consum industial
este aplicat î n industrie, fiind folo sit pentru mijloacele de producție sau pentru bunuri de
investiț ii. Marketingul agric ol sau agr omarketingul s -a detaș at de marketingul industrial
datorită particularităților pe care acesta le are și anume că anumite rezultate ale acestui
domeniu se tran sformă în bunuri de satisfacere directă a nevoilor, î n timp ce altele devin
materie primă . Marketi ngul serviciilor este un tip de ma rketing complex, ce se adresează
pieței serviciilor și este ușor diferențiat prin existenț a a trei componente suplimentare î n cadrul
mixului de marketing. Acest tip de marketing este caracterizat prin
intangibilitate,etero genitate ș i inseparabilitate d e prestator, acest lucru conducând la metode ș i
tehnici diferite de marketing.
1.3.2. Marketingul î n domeniul social .

Acest tip de marketing nu se bazează pe activitățiile de vâ nzare de bunuri sau de
prestare servicii, ci v ehiculeaza idei pentru a declanș a comportamente sociale.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
7
Prima oară termenul de marketing social a apărut în anul 1971 î ntr-o lucrare a lui
Philip Kotler ș i Gerald Zoltman i ntitulată „An Approach to Planned Social Change”.
Termenul de marketing social viz ează implementarea anumitor programe și dezvolta rea
acestora pentru a se acceptă anumite idei sociale după o anumită planificare și urmâ nd
politicile de marketing.
”În „Marketing: dicționar explicativ” ma rketingul social este definit ca elaborarea,
punerea în aplicare și controlul programelor urmărind creșterea adeziunii la o idee, la o cauză
sau la un comportament social în cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate. ”6
În aces t domeniu întâlnim urmă toarele tipuri de marketing:
– Marketing ecologic,
– Marketing educaț ional,
– Marketing sanitar,
– Marketing cultural,
– Marketing sportiv,
– Marketing politic,
– Marketing religios,
– Marketing rutier.
Fiecare domeniu social în care se aplică marketi ngul are caracteristiciile lui și se axează pe
baza anumitor criterii de difere nțiere.
Marketingul social se bazează pe trei mari criterii și anume: publicul țintă,
comportamentul ce trebuie indus și strategiile de bază pe care le folosesc. Publicul ț intă este
acea categorie de persoane care manifest ă comportamente pentru un anumit domeniu.
Comportam enul unui consumator nu poate să definească exact categoria de public din care
face parte un consumator. Strategiile au ca principal rol modificarea comporta mentului
consumatorului ș i se bazeaza pe cei „Patru P” din marketing și anume st rategii de preț, de
distribuție, de produs și de promovare. În funcț ie de domeniul de marketing , aceste politicii se
pot îmbunătăț i.
1.4.Marketing Politic

Marketingul politic este un domeniu în plină dezvoltare î n acest moment, acest
domeniu integreaz ă atât dezvoltarea mediului politic, cât ș i a fenomenelor adiacente acestuia

6 Zaharia R., Marketing social -politic, București, Editura Uranus, 2001,pag. 10

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
8
precu m campaniile electorale, schimbările între partidele politice ș i dezvoltarea rolului
partidelor politice.
O definiție interesantă îi aparține profesorului francez Denis Lindon7, care spune că
marketingul politic este “un ansamblu de teorii și metode de care pot să se servească
organizațiile politice și puterile publice, atât pentru a -și defini obiectivele și programele, cât și
pentru a influența comportamentele cetățenilor”.
Mich el Bongrand, definește marketingul politic pornind de la ideea pe care acesta o
urmează, considerându -l “un ansamblu de tehnici având ca obiectiv să favorizeze adecvarea
unui candidat la electoratul său potențial, să îl facă cunoscut de către un număr cât mai mare
de alegători, să creeze o diferențiere față de concurenți – și adversari – și, cu un minimum de
mijloace, să optimizeze numărul de sufragii pe care trebuie să le câștige în timpul
campaniei”.8
Marketingul politic este într -o strânsă legatură cu is toria ș i expansiunea aceste ia prin
liderii ce doresc să se facă înțeleși. Ca o scurtă definire a acestuia, prin marketing politic
înțelegem totalitatea acțiunilor de marketing axate î n domen iul politic, mai exact se referă la
strategiile ș i metodele de ce rcetare aplicate pe o piață electorală pentru a se verifica dacă
cerera consumatorilor este în legătură cu „produsul” unui partid politic.
Discutand de marketing politic, vorbim mai exa ct de trei domenii și anume marketing
în administrația publică, marketi ngul de țară ș i marketingul electoral.
1.4.1. Marketingul în administrația publică

”Administrația publică are ca obiect administrarea valorilor care exprimă interese ale
statului sau ale unei colectivități distincte, recunoscută ca atare de stat, Prin îns ăși obiectul său
– organizarea executării și executarea legii – administrația publică are strânsă legătură cu
puterea legiuitoare și cu puterea judecătorească ale căror hotărâri sunt aplicate și executate în
cadrul administrației publice, în caz de nevoie putându -se recurge la mijloace de constrângere
statală ”.9
Marketingul în administrarea publică reprezintă totalitatea acțiunilor prin care se
îndeplinesc legi sau se planifică activităț i de interes public.

7 Zaharia R., Marketing social -politic, București, Editura Uranus, 2001, pag. 10 1
8 Vierașu, T., Tehnici de manipulare a electoratului prin cercetări de marketi ng, teză de doctorat, Universitatea
Transilvania, Brașov, 2013, pag. 12
9 Brătucu G., Markerting social -politic, Editura Universității Transilvania, 2013 pag 298

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
9
”Principalele caracteristici ale acestei ramuri a marketingului sunt: caracterul
integrator, caracterul politic, diversitatea, complexitatea, caracterul de sinteză ”10.
Piața acestui ti p de marketing este una din tre cele mai întinse, cuprinzâ nd tota litatea
cetățenilor unei țări sau a unei localități, ce îș i desfășoară activitatea pe acel teritoriu.
Acesta cuprinde cele patru tipuri de politici ș i anume:
– Politica de produs – cum în politică nu există un produs palpabil ș i bine definit, prin
politica d e produs întelegem demararea ș i implementa rea actelor nor mative, legilor și
noilor idei. Pentru a se răspunde tuturor cerințelor , politica de produs încearcă să
integreze totalitatea acț iunilor necesare pentru a crea un nou produs sau o nouă lege
care să satisfacă nevoile tuturor consumatorilor.
– Politica de pre ț- prin aceasta înțelegem stabilirea unui preț pe baza costuri lor pe care
acestea le generează, de aceea î n majoritatea caz urilor se merge pe politica prețurilor
reduse, există însă și cazuri câ nd ac este costuri nu s unt suficiente, astfel se vor găsi și
prețuri mai ridicate.
În Uniunea Europeană, taxele și tarifele încasate ca rezultat al furnizării unor servicii
publice de interes local sunt împărțite în următoarele categorii:
 ”taxele și tarifele pentru servicii administrative (de exemplu, eliberarea de c ertificate,
permise, autorizații);
 taxe și tarife pentru efectuarea unor servicii de gospodărie comunală;
 taxe și tarife încasate pentru acordarea drepturilor de participare la diverse manifestări
cultural sportive asigurate de administrația publică locală , bilete de intrare la muzee,
utilizarea bazelor sportive;
 taxe și tarife pentru diverse alte servicii de administrație publică locală. ”11
– Politica de distribuție – constă în totalitatea modalităților de punere la dispoziție a
produselor administrației publ ice. În aceste condiții trebuie să se țină cont de fluxurile
administrative ce vor fi generate. La ba za aceste politici stau mai mulți factori
precum :
 ”Amplasamentul instituției – trebuie să se realizeze în locuri accesibile tuturor
cetățenilor.
 Spațiul în care se desfășoară activitatea. – serviciile trebuie astfel proiectate încât să
deservească cetățenii,

10 Florescu, C. (coordonator), Marketing: dicționar explicativ , Editura Economică, București, 2003 p 28-30
11 Costea . M., Introducere în administrația publică , Ed. Economică, București, 2000; p 44

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
10
 Programul de funcționare – în ceea ce privește programul de funcționare, acesta trebuie
stabilit în funcție de tipul de instituție și de necesitățil e sau interesele cetățenilor.
 Arhitectura clădirii – aceasta este un factor major în formarea identității unei instituții.
 Iluminatul, acustica, microclimatul, mobilierul – sunt elemente, de asemenea,
importante în activitatea desfășurată în cadrul unei instituții. ”12
Politica de promovare – este responsabilă de modul în care angajații din mediul
administrativ își comunică mesajele și îți influnețează consumatorii.
1.4.2. Marketingul de țară

Marketingul de țară presupune o corelare și o integrare a unor atr ibute atent selectate,
ce vor deservi acel t eritoriu, deoarece exista o strânsă dependența între activităț ile, produsele
și serviciile realizate pe acel teritoriu.
Marketingul de țară vizeaza modul în care îș i poate crea o imagine pozitivă și
avantajoasa u n teritoriu naț ional. Principal a prioritate a merketingului de țară este aceea de a
creea un brand de țară. Prin brandul de țară sau brandul de națiune se întelege în primnul râ nd
un slo gan sau simbol ce caracterizează a cel teritoriu. Acest brand poate fi un promotor al
tuturor bunu rilor și serviciilor realizate în acea țară sau poate fi c omparat cu brandul unei
corporații și cum acesta încearcă să își creeze și să îș i pozi ționeze imagine. Acest brand de
țară este creat pe baza a nouă vectori de poziționar e și anume: mărcile naț ional e de export,
turismul, investițiile stră ine, oamenii, politic ile, cultura, religia, sportul și diplomația politică .
1.4.3. Marketingul electoral

O primă abordare apropie marketingul el ectoral de cel commercial, de vâ nzarea
bunur ilor, dar aceasta a avut ca princip ală consecința compararea candidaț ilor electorali cu
produsele din punctul de vedere al promovă rii. Alte consecințe de bază constau în alegerea
brandului și anume că atunci câ nd un comp arator alege un produs nu acordă atâ t de multă
atenție barndului, ca î n momentul în care depunde efortul participă rii la vot, iar cea de a doua
constă în rezultatul final al promovă rii, mai exact serviciile pe care un candidat le propune î n
cadrul unei campanii elec torale vor devenii valabil e după câștigarea alegerilor și ajungerea la
guvernare.

12 Brătucu G., Markerting social -politic, Editura Universității Transilvania, 2013 ,pag 308,309

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
11
O altă abordare constă î n compararea marketingului electoral cu marketingul
serviciilor. ”Această viziune a fost definită de Henneberg ca analiza de marketing
„funcțională” a managementului politic ”13. Exista o diferența majoră între marketingul
produselor ș i cel al serviciilor ș i anume ca serviciile au ca principale caracteristici
intangibilitatea, e terogenitatea, perisabilitatea și inseparabilitatea de cumpărător, iar între
marketingul serviciilor ș i marketi ngul produselor politice se află câ teva elemente di stincte
precum faptul că produsele politice s unt standardizate, ele se referă la indivizi sau grupuri de
persoane care acționează independent și la faptul că alegatorii sunt acționari direcți ai
partidelor politice.
Din aceste două abordări reiese că indi ferent cât de mult se aseamănă marketingul
electoral cu celelalte tipuri de m arketing, acesta este distinct ș i unic.
Prima oară acest tip de marketing a fost întâlnit în anul 1952 în Statele Unite al e
Americii când un candidat s -a făcut cunoscut î n cadrul alegerilor politice printr -un spot
publicitar. Prin term enul de marketing electoral se înț elege totalitatea acți unilor prin care un
candidat polit ic se face cunoscut pentru a obț ine succesul electora l.
”Marketingul electoral reprezintă elaborarea, punerea în aplicare și controlul
programelor urmărind creșterea adeziunii față de un partid, candidat sau program politic în
cadrul unuia sau mai multor grupuri vizate. ”14
Marketingului electoral este compus din două mari direcții: studierea electoratului și
comunicarea politică. St udierea electoratului reprezintă studierea pieței prin marketin gul
clasic cu scopul de a cunoaște electoratul ș i nevoile acestora. Comunicarea politică se referă la
punerea în pract ică a campaniei electorale.
1.4.4. Piețele politice

Prin termenul de piață politică se înț elege totalitatea pe rsoanelor care sunt influențate
de acț iunile partidelor politice de pe un teritoriu. Acesta include totalitatea acțiunilor și
influenț elor pe ca re un partid politic , candidat sau guvern trebuie să le ia în considerare pentru
reușita electorală . Nivelul int egrării cetățenilor în acest mediu a scăzut considerabil în ultima
perioadă, acest lucru fiind subliniat ș i de Jennifer Lees -Marshment care susț ine că aceste
scaderi au fo st realizate pe baza faptului că a scăzut nivelul încrederii în autorități ș i a
respe ctului față de acestea. Aceste schimbă ri au fost sintetizate astfel :

13 Wojciech Cwalina, Andrzej Falkowski, and Bruce I. Newman, Handbook of Political Marketing(Thousand
Oaks, CA: Sage, 1999); . , p. 68.
14 Lefter C., coord. – Marketing, Vol. II, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2000, pag. 238

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
12
 ”Numărul de membri și suportul oficial înregistrat pentru partide a scăzut , la fel ca și
nivelurile de activitate.
 Identificarea de partid a scăzut în intensitate.
 Participarea în politica tradițională a scăzut, la fel ca și prezența la vot, în timp ce
implicarea în alte tipuri de mișcări și grupuri de presiune a crescut.
 Tinere tul în particular se arată mai puțin interesat de politica tradițională.
 Comportamentul alegătorilor a devenit mai puțin previzibil, concomitent cu creșterea
volatilității electorale.
 Televiziunea și mai recent internetul au devenit surse de bază pentru informarea
politică.
 Numărul produselor media a crescut, iar natura competiției s -a schimbat, devenind mai
comercială.
 Bazele tradiționale de segmentare și clivajele care au separat electoratul (precum
clasele, originea geografică, profilul familiei) s -au erodat, fiind înlocuite de alte
elemente de separare complexe
 .  Votanții sunt mai critici la adresa elitelor politice și instituțiilor. ”15
Potrivit lui Philip Kotler și Neil Kotler16 , ”pentru a avea succes, candidații trebuie să -și
înțeleagă piața, adică alegătorii, nevoile și aspirațiile lor, precum și circumscripțiile pe care
vor să le reprezinte. Orientarea către piață înseamnă ca un candidat să recunoască natura
procesului de schimb, atunci când cere votul. Dacă un candidat poate să facă promisiuni ca re
sunt în acord cu nevoile alegătorilor și, odată instalat în funcție, să le îndeplinească, atunci
candidatul va spori satisfacția alegătorilor săi și a publicului în general .”
1.4.5. Consumatorul politic ș i produsele politice

Datorită schimbărilor de pe piața politică, consumatorii politici încep să se comporte
tot mai mult ca ș i consumatorii de bunuri, a stfel aceștia încep să dezvolte diferite atitudinii
față de politicieni, de cerinț ele acestora, de implicarea lor în anumite acțiuni și de serviciile
promise de aceș tia. Astfel pu tem discuta de o serie de consecințe aduse politicii de către
consumatori ș i anume:
– Consumatorii încep să își dorească bunuri tangibile,

15 Lees -Marshment J., Political Marketing. Principles and Applications (London a nd New York: Routledge,
2009),pp.5
16 Wojciech Cwalina, Andrzej Falkowski, and Bruce I. Newman Handbook of Political Marketing(Thousand
Oaks, CA: Sage, 1999);,. p. 71.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
13
– Aceștia vor atingerea promtă și sigură a cererii și preferă realizarea concretă și
eficient ă a aspiraț iilor lor.
”Cristina Pripp se referă mai pe larg la „comportamentul de alegere” al cetățeanului, în
procesul deliberativ cu privire la diferitele „produse politice” disponibile și propune o
tipologie specifică. Astfel, un „comportament instabil de alegere” presupune oscilații la
stimuli (alte oferte), datorate absenței unei opțiuni stabile și nevoii permanente de schimbare.
La rândul său, „comportamentul de alegere ocazională” presupune selectarea primei oferte de
care votanul ia la cunoștință, în lipsa timpului și dispoziției pentru căutarea de opțiuni
alternative. ” 17
Comportamentul unui consu mator politic poate fi influențat de două categorii de
factori și anume, cei endogeni și cei exogeni. Câ nd vorbim de factori endogeni ne gândim la
totalita tea percepțiilor, motivațiilor, convingeriilor și a preferințelor consumatorilor, dar ș i la
personalita tea și temperamentul acestuia. Din cea de a doua categorie de factorii vor face parte
mediul economic, social și cultural, apartenența etnică și religioa să și statutul social. Acestea
împreună modelează comportame ntul politic al consumatorului ș i vor defin ii alegere pe care o
face cetăț eanul.
Când vine vorba de mediul politic, nu putem definii termenul de produs ca fiind ceva
concret, dar nevoia de a cuno aște dorințele consumatorilor și de a știi exact cum să își
promoveze și să îș i prezinte oferta, astfel a aparut acest termen de produs politic.
”Patrick Butler și Neil Collins consideră că „produsul” politic poate fi descris ca un
conglomerat alcătuit di n trei părți: natura cu multiple componente a ofertei (persoană, partid,
ideologie); gradul semnificativ de loialitate implicat și faptul că este mutabil, adică poate fi
schimbat sau transformat în contextul post electoral. ”18
O altă caracterizare a acestui “produs “ politic este efectuată de Jennifer Lees –
Marshment19 care susține că acesta este creat din mai multe elemente si anume:
 ”Leadership – putere, imagine, personalitate, suport, relația cu restul partidului, relația
cu media.
 Parlamentari – existenț i sau candidați – profilul lor, relația cu alegătorii din
circumscripție.
 Membri de partid – puteri, recrutare, profil (ideologie, activitate, loialitate,
comportament, raportarea la lider).

17 Pripp C., Marketingul politic (București: Nemira, 2002), pp. 189 -190.
18 Wojciech Cwalina, Andrzej Falkowski, and Bruce I. Newman Handbook of Political Marketing(Thousand
Oaks, CA: Sage, 1999),. p. 71.
19Mihalache D., Marketing politic, Editura Universitatea Creștina” Dimitrie Cantemir”,2012, p 19

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
14
 Staff – cercetători, consultanți, specialiști – rolul lor, influ ența, relația cu celelalte
componente ale partidului.
 Simboluri – nume, slogan, culori, imn.
 Statut – regulile formale după care se ghidează partidul.
 Activități – conferințe, întruniri, adunări de partid.
 Politici – cele propuse în documentele programati ce și susținute în exercitarea puterii.
În viziunea lui Bruce Newman, produsul politic es te acea platformă de campanie care
include programul pentru alegerea candidatului, acest lucru fiind bazat pe poziția candidatului
în cadrul p artidului, imaginea sa, referințe la activitatea sa politica și grupurile de votanți ce
sprijină candidatul. ”
1.4.6. Marketingul adresat membrilor și simpatizanț ilor.

Atunci când discută m de marketingul adresat membrilor unui partid, vorbim despre o
diferenț iere pe piața politică datorată existenț ei mai multor partide . Fiecare partid are
simpatizanții să i care pot sau nu să fie ș i membrii. Pentru a comunica cu membrii partidelor se
poate folosii una din cele patru arii sugerate de Bannon20.
”Aceste arii au ca scop o comunicare cât mai clară între membrii partidelor și se
bazează pe:
1. Dezvoltarea relațiilor
2. Ascultarea membrilor.
3. Strategia de comunicare.
4. Analiza cost/ beneficiu. ”
Atunci când vorbim despre simpatizanți, deschidem o sferă mult mai largă a pieței
deoarece întâlnim mai multe tipuri de simpatizanți politici. Asemenea pieței produselor, piaț a
electoral a întrunește simpatizanț i ai mai multor partide, simpatizanți ce se diferenț iaza pe mai
multe clase sociale. Aceșita pot fii simpatizanți ce se implică în mediu l politic și sunt
membrii, simpatizanți voluntari care sunt dornici să ajute, dar nu au adeziune la un anumit
partid politic și simpatizanț ii partide lor ca cea mai mare parte a pieț ei electorale, care nu au
nici un fel de implicare î n mediul politic, dar s unt de acord cu strategiile unui partid sau susțin
candida iți din cadrul unui anumit partid.

20 Lees -Marshment J., Political M arketing. Principles and Applications (London and New York: Routledge,
2009),pp.142

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
15
1.5.Metode de cercetare

În cadrul marketingului întâlnim mai multe metode de cercetare ale pieței pentru
identificarea nevoilor consumatorilor. Cele mai răspândite cercetări de marketing sunt cele
care au în vedere cerințele diferitelor categorii de agenți economici.21
Cercetarile de marketing au un rol foarte important atunci câ nd vine vorba de mediul
politic. Acestea nu se diferenț iaza foarte mult de cele clasice, doar prin faptul ca au trei
aspecte particulare22 și anume:
– “mass media și opinia publică manifestă un interes sporit față de rezultatele acestor
cercetări Exista doua metode de cercetare si anume cercetarile cantitative si cele
calitative.
– reticența spor ită din partea subiecților cercetării în a oferi informațiile solicitate
întrucât cercetarea electorală abordează subiecte tabu
– posibilitatea de a verifica rapid corectitudinea rezultatelor obținute și, imp licit, a
metodologiei utilizate ”
1.5.1. Cercetari c antitative

În cadrul cercetă rilor cantitative putem vorbi despre sondajele de opinie deoarce
acestea sunt cele mai întâ lnite me tode de estimare a cotei de piață . Sondajele de opinie sunt
lucrări cu ajutorul cărora se află informaț ii imposibil de observa t direct. Cu ajutorul lor se
poate determina atitudinea, motivația, preferințele ș i interesele publicului. ”Cercetări
cantitative – au rolul de a defini și evalua fenomenele de marketing și diferite aspecte ale
problemei de cercetat identificate prin meto dele calitative. Principalul obiectiv al acestor
cercetări constă în măsurarea diferitelor variabile studiate în cadrul cercetării. Întrebările
specifice sunt: câți? câte? cât? când? unde ?”23
Cercetările cantitative sunt realizate cel mai des prin anchete sau chestionare. În cadrul
lucrării am folosit chestionarul. „ Chestionarele pot conține întrebări închise (sau
precodificate) sau întrebări deschise.”24 Întrebările deschise sunt ușor de aplicat și comunică
parerea respondentului, acesta fiind liber să răsp undă, în timp ce în cadrul întrebărilor închise
respondentul este limitat să aleagă din raspunsurile sugerate de anchetator. Pentru formularea
întrebărilor închise anchetatorul trebuie să cunoască foarte bine piața și așteptările
respondenților.

21 Lefte r. C.- Cercetarea de marketing, Ed. Infomarket, Brașov, 2004, pg. 14
22 Zaharia R., Marketing social -politic, București, Editura Uranus, 2001,
http://xa.yimg.com/kq/groups/31477309/142583586/name/Suport+curs+Mkt%5B1%5D.soc -pol..doc , pag. 26
23 Tecau A.,Constantin C., Introducere in cercetarile de M arketing, 2013, p.11
24 Chelcea S., Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative (București: Editura economică,
2007), p. 222.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
16
1.5.2. Cerc etari calitative

Atunci când vorbim de cercetările calitative î n mediul politic trebui e să ținem cont de
faptul că de cele mai multe ori acestea sunt efectuate ulterio r cercetărilor cantitative. După ce
un partid politic și -a delimitat grupurile țintă, ac eștia pot efectua cercetă ri calitat ive pentru a
determina preferințele pa rticulare ale membrilor identificați. „Cele mai întâlnite cercetă ri
calitative sunt focus -grupurile. Practica cercetărilor de marketing a dezvoltat un mare număr
de metode, tehnici și instrumente de natură calitativă. ”25 Alte metode întâlnite în cadrul
cercetărilor electorale sunt interviurile, care asemea focus grupurilor au la bază discuțiile
deschise.
1.5.3. Metodologia cercetării ștințifice

În prima parte a lucrării cu ajutorul cer cetării ștințifice am reușit să formulez aspectele
teore tice ce stau la baza marketingului încă de la apariția acestuia. Ulterior am dezvoltat
informațiile despre tipurile de marketing și diferențele dintre marketingul clasic și cel
electoral. În cea de a doua parte a lucrării cu ajutorul cercetării cantitative am aflat care sunt
comportamentele și atitudinile tinerilor brașoveni în ceea ce privește mediul politic din Brașov
și care sunt așteptările lor în această privința. Pe baza acestei cercetări s -au af lat informațiile
necesare planului de dezvoltare al partidelor politice pentru a reuși să atragă cât mai mulți
susținători.

25 Anghel, L. -D., Petrescu, E. -C., Business to business marketing, Editura Uranus, București, 2001, p ag. 84 -104.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
17
CAPITOLUL 2
ANALIZA PIEȚEI POLITICE DIN BRA ȘOV

Atunci când vorbim de piața politică dintr -o localitate sau județ ne referim la
totalitatea persoanelor cu domiciliu sau reședință în acea localitate. În ceea ce privește piața
politică din Brașov, vorbim despre toate persoanele cu domiciliu în această localitate, dar și
despre studenții ce au viză de flotant aici. Piața electorală poate fi împărțită în mai multe
categorii fiind adresata tuturor persoanelor cu vârsta peste 18 ani.
2.1. Piața politică din România :
Conform AEP numărul persoanelor cu drept de vot din România, înregistrate în anul
2017 este de 18.863.690. Acestea pot vo ta cu ajutorul buletinului în localitatea de domiciliu
sau de reședință, atât pe teritoriul României, cât și în străinătate. Ca și partide politice întâlnim
șase astfel de structuri politice principale, dar conform figurii 2.1 observăm că în timpul anilor
au fost mult mai multe.

Figura 2.1. Partidele politice existente pe piața electorală din România.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
18

La recensământul din 2011 România avea 20 121 641 locuitori din care 88,9% fiind
români, 6,5% maghiari, 3,3% rromi , iar 1,3% având alte etnii. Din acest t otal 18 881 604 au
drept de vot. Aceste persoane cu drep de vot de împart în doua categorii și anume persoane ce
votează în țară, având domiciliul aici și persoanele din diasporă. Mai exact 18 263 876
persoane vor figura pe listele de votare din țară, în t imp ce 608 839 persoane vor vota în
diferite țări ale lumii.
Ca și împărțire pe categoriile de vârstă putem observa ca la nivelul Rom âniei putem
observa în figura 2.2. că procentele populației pe diferite categorii de vârsta sunt
asemănătoare. Ponderea cea mai mare o au persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 și 80 de ani.

Figura 2.2 Ponderea populației din România pe categorii de vârsta.
2.2. Piața politică din Brașov:

Pentru identificarea populației și pentru a stabilii stra tegiile de marketing ce se vor
folosi în cadrul alegerilor este nevoie de caracteristici geografice si social -demografice.

2.2.1. Caracteristici geografice :

Municipiul Brașov este reședința de județ a județului cu același nume și se afla în
primele zece cele mai mari orașe din România. Acesta este situat central estic, la o altitudine
medie de 625 m și se află la poalele masivului Tâmpa. Brașovul este orașul aflat la cea mai
mare altitudine din România și se întinde pe o suprafață de aproximativ 267,32 km ².

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
19
Brașovul se învecinează la nort -vest cu localitatea Hălchiu, la nord est cu Bod și
Sânpetru. În partea estica întâlnim localitatea Hărman, iar în sud -est Săcele, în timp ce în sud
se învecinează cu Predealul. În partea de sud -vest și vest găsim locali tățile Râșnov, Cristian și
Ghimbav.
La 12 km se Brașov se află Poiana Brașov ce este parte a orașului din punct de vedere
administrativ, aceasta fiind localizată pe versantul nordic al masivului Postăvaru.
Relief: Brașovul este localizat în depresiunea Bâ rsei, mai exact în curbura internă a Carpaților
la întâlnirea Carpaților Orientali cu cei Meridionali, între masivele Piatra Mare și Postavaru.
Aici întâlnim trei dealuri principale și anume Tâmpa, Straja si Dealul Cetății. Masivul
postăvaru are o înălțime de 1799 m în timp ce vârful Tâmpa atinge o înălțime de aproximativ
951m.
Clima: clima este temperat continentală, fiind umedă și racoroasă, cu precipitații reduse.iar
temperatura are variații de tip temperat oceanic și temperat continental. Temperatura medie
anuala este de 7,6șC, în timp ce tempratura maximă atinsă a fost de 37șC, iar cea minimă de –
38,5șC.
2.2.2 . Caracteristici demografice

Brașovul are o populație de aproximativ 290743 locuitori, atingând mai mult de 46%
din totalul populației județul ui Brașov . Aceasta fiind înregistrată în anul 2016. Diferențele
dintre cele două recensăminte din Brașov și anume cel din anul 2002 și cel din 2011 se
observă o scadere a populației existente, mai exact în anul 2002 a fost înregistrat un număr de
284596 pe rsoane, iar în 2011 253200 persoane, ulterior observându -se o creștere cu
aproximativ 14 procente a populaței în următorii 5 ani.
Conform figurii 2.3 . putem observa că cea mai mare pondere din populația brașovului
o au persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, fiind urmată de persoanele cu vârstă
cuprinsă între 50 -64 de ani. De altfel preponderent în cadrul populației municipiului Brașov
întâlnim persoanele de sex feminin cu un procent de 53%, rămânând doar 47% bărbați.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
20

Figura 2.3 . Ponderea populației brașovene pe categorii de vârstă.
”Pe etnii În municipiul Brașov din cei 284.596 locuitori : 258.042 sunt români
(90,66%), 23.176 maghiari(8,14%), 1717 germani (0,6%), 762 rromi (0,26%), 120 evrei
(0,042%) ”26 după cum s e poate observa și în figura 2.4 .
Români
91%Maghiari
8%Germani
1%Rromi
0%Evrei
0%

Figura 2.4 . Ponderea populației brașovene pe etnii .

În figura 2.5 . se poate observa că cea mai mare pondere a populației brașovene este
formată din persoanele angajate, fiind urmată de pensionari și abia apoi de elevi și studenți.

26 http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul -mun -Brasov.pdf

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
21

Figura 2.5 . Ponderea populației brașovene după ocupații.

În figura 2.6 se poate observa clasificarea populației Brașovului pe nivele de studii.
Aici vedem că cea mai mare pond ere o ocupă persoanele ce au terminat doar liceul 31,9%,
fiind urmate de cele cu studii superioare 26,5%. Ponderea persoanelor fără școală are o
valoare de 0,9% .

Figura 2.6 . Ponderea populaței pe nivele de studii
2.2.3. Populația cu drept de vot.

În ca drul unei campanii politice este nevoie de o cunoaștere foarte bună a pieței și de
cunoașterea dif erențelor populației componente pentru a putea determina populația cu drept de

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
22
vot. Conform art. 36 din Constituția României,cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani,
împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Aceștia își pot exercita dreptul prin prezența la vot în
ziua alegerilor și pe această bază pot influența rezultatele alegerilor. Orice persoană cu drept
de vot poate să își exercite acest drept atât în localitatea de domiciliu cât și în localitatea de
reședință.
În Brașov populația cu drept de vot este formată atât din cetățenii cu domiciliu aici și
vârsta de peste 18 ani, cât și din studenții universităților de aici.
Populația cu drept de vot ( 86,9%) de la nivelul municipiului este mai bine reprezentată
în structura populației totale în comparație cu populația cu drept de vot din județul Brașov
(82,8%). Structura electoratului brașovean pe sexe este asemănătoare cu cea la nivel de
municipiu, pre dominată de femei în proporție de 53% și 47% bărbați. În figura 2.5. se observă
reprezentarea electoratului pe grupe de vârstă cu drept de vot din municipiul Brașov. Cea mai
bine reprezentată în structura populației cu drept de vot este grupa de vârstă 18 – 35 de ani cu
33,2%, urmată de populația cu vârste cuprinse între 51 – 65 ani (26,7%). Populația cu drept de
vot de peste 65 de ani deține doar 15,1% din total.
Populația cu drept de vot din municipiul Brașov atinge un procent de 87%. Împărțirea
pe sexe a structurii electoratului municipiului Brașov este asemănătoare cu cea a județului mai
exact 53% femei și 47% bărbați. Cea mai bine reprezentată structură a electoratului este cea
pe grupe de vârstă și mai exact persoanele cu vârsta între 18 și 35 de ani a u un procent de
33,2%, cele între 36 și 50 de ani 24,9%, între 51 și 65, 26,7% iar persoanele peste 65 de ani
doar 15,1% din totalul electoratului.
În anul 2013 în Brașov erau șapte universități, din care doua în regim public și cinci în
regim privat. Conf orm informațiilor din figura 2.7 . putem observa ca în anul 2013 erau 22700
persoane înscrise la diferite forme de învățamânt universitar.
Studenții și tineri ocupă cea mai mare pondere în cadrul populației cu drept de vot, dar
aceștia nu își exercită drept ul din diferite motive. În anul 2016 din totalul de 516 991 de
alegători prezenți pe listele de vot, s -au prezentat la urne doar 201 780 sau mai exact 39,02%
de persoane. Procentul tinerilor prezenți la urne a fost unul extrem de mic, în scădere
comparativ cu alegerile locale din anul 2015. Conform Biroului electoral central pe listele
suplimentare s -au prezentat doar 2561 de persoane.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
23

FIGURA 2.7 . Structura persoanelor înscrise la formele de învățământ.27

În figura 2.8 . se poate observa că în cadrul alege rilor parlamentare din 2016 numărul
tinerilor prezenți la vot este scăzut, mai exact numărul de bărbați cu vârsta între 18 și 34 de
ani ar apropia suma de 20000 de participanți, iar numărul femeilor cu aceeași vârstă a fost de
aproximativ 21000 din totalul de 201 780 de persoane prezente.

Figura2.8 . Împărțirea pe sexe și vârsta a persoanelor prezente la vot în cadrul
alegerilor parlamentare din 2016.
În cadrul alegerilor locale din același an prezența la vot a atins un nivel de 37,28% din
totalul populaț iei. În cadrul acestora tinerii au avut un procent mai ridicat de prezență, astfel
conform Biroului Electoral Central prezentându -se la vot aproximativ 50 000 de tineri, atât
femei, cât și bărbați. În cadrul alegerilor locale prezența la vot a persoanelor de sex feminin a
fost mai ridicată față de persoanele de sex masculin.

27 http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul -mun -Brasov.pdf

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
24
2.3. Cercetare de marketing privid atitudinile, comportamentele și opiniile
studenților brașoveni cu privire la mediul politic din Brașov.

Rolul principal al ace stei cercetări este de a afla care este părerea studenților
despre mediul politic din acest moment și care sunt principalele motive ale lipsei de implicare
a tinerilor în cadrul politic.
În urma ultimelor alegeri s -a constatat un nive l foarte scăzut de prezență la vot a
tinerilor, dar mai ales a studenților care aveau posibilitatea de a vota cu ajutorul vizei de
flotant, acest lucru m -a determinat să aflu care sunt principalele motive ale lipsei de implicare
sau chiar a abandonului imp licării în mediul politic al acestora.
Prin această cercetare se vrea identificarea majorelor probleme ce au condus la
lipsa implicării tinerilor, dar și principalele opinii ale tinerilor atât brașoveni, cât și din restul
țării, dar ca re au reședința sau domiciliu în Brașov în legătură cu mediu politic local și cu
alegerile ce au avut loc în Brașov.
Cercetarea cuprinde mai multe părți și anume de la stabilirea unui eșantion destul
de larg, la aplicarea chestionarulu i și interpretarea rezultatelor acestuia.
La finalul acestei cercetări doresc să obțin un rezultat cert, ce poate ajuta la
crearea unor noi opțiuni de implicare și atragere a tinerilor în mediul politic și la realizarea
schimbărilor di n acest mediu.
2.3.1. Aspecte de baza:

Identificarea principalelor comportamente ale studenților și tinerilor din Brașov,
privind implicarea în mediul politic.
Identificarea principalelor opinii ale studenților ș i tinerilor din Brasov cu privire la
iesirea la vot.
Identificarea principalelor atitudini ale studenților și tinerilor din Brașov cu privire la
situația politică actuală.
Descoperirea principalelor motive ale lipsei de implicare a tinerilor în mediul politic.
Descoperirea cunoștințelor tinerilor din Brașov cu privire la mediul politic.
Cercetarea se adreseaza tinerilor și studenților din Brașov, atât cu domiciliu, cât și viză
de flotant, cu vârsta peste 18 ani.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
25
2.3.2. Întrebările cercetatorului:
 Care sunt principalele motive ale lipsei de implicar e a tinerilor în mediul
politic din ziua de azi?
 Ce a determinat tineri să nu se mai implice în politică?
 Ce aȘ teptări au ei de la acest mediu?
 Care sunt principalele avantaje pe care și le doresc tinerii din mediul politic?
 Ce ar dori să schimbe aceștia la acest mediu?
 Care este părerea lor legată de situația politică acutală, atât la nivel național, cât
și la nivel local?
 Care sunt cunoștințele tinerilor în acest domeniu și care este părerea lor despre
nivelul de cunoștințe cumulate?
 Ce schimbări s -ar do ri în acest mediu?
 Ce i-ar determina să se implice în mediul politic?
 Ce modificări ar dori să vadă în mediul politic?
 Cât de utilă consider ă implicarea lor în acest mediu?
 Care este părerea tinerilor despre ultimele alegeri din Brașov?
 Cum văd aceștia rez ultatele ultimelor alegeri?
 Ce ar schimba în mediul politic?
 Care sunt îmbunătățirile pe care aceștia le vad utile pentru un mediu politic mai
bun?
2.3.3. Obiect ivele cercetă rii:
1. Identificarea modalităților de realizare a studiilor de piață.
2. Stabilirea moti velor de apelare la serviciile de cercetare a pieței.
3. Identificarea frecvenței de realizare a studiilor de piață.
4. Obținerea unui rezultat concret, mulț umitor.
5. Obținerea a cât mai multe răs punsuri plauzibile ce pot fi analizate.
6. Acoperirea a cât mai multe d in întrebările cercetă torului.
7. Obținerea rezultatelor pentru o formă, o părere clară și de durată .

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
26
2.3.4. Stabilirea ipotezelor cercetă rii

Ipoteze generale:
 Satisfac ția tinerilor față de serviciile prestate de mediul politic,
 Majoritatea tinerilor și stund enților aleg să nu se implice în acț iuni politice,
 Atitudinile refe ritoare la comportamentul instituț iilor politice.
 Motivele lipsei de implicare în mediul politic sunt datorate nivelului de informare.
Ipoteze statistice :
H0: Cel puțin 20% dintre stud enți aleg să voteze cu viză de flotant,
H1: Mai puțin de 20% dintre studenți aleg să voteze cu viză de flotant,
H0: Cel mult 50 % dintre studenți aleg să se implice în activităț ile politice,
H1: Mai mult de 50% dintre studentii din aleg sa se implice in activia tile politice,
H0: Cel puțin 30% din tinerii brasoveni aleg sa iasa la vot,
H1: Mai puțin de 30% din tinerii brasoveni aleg sa iasa la vot.
2.3.5. Chestionarul și eșantionarea

Chestionarul conține 25 de întrebări, atât deschise, cât și închise adresate ti nerilor și
studenților din Brașov. Chestionarul este anexat în Anexa 1și acesta a fost aplicat pe piața din
Brașov pentru obținerea unor rezultate concrete ce au determinat lipsa de implicare a
studenților și tinerilor în mediul politic. Acesta a fost apl icat online și a obținut 102 răspunsuri
de la persoane de diferite sexe, vârste, etnii, ocupații și nivele de studii.
Eșantionul a curpins toți acești 102 respondenți obținându -se o proporție de răspunsuri
pe categoriile de sexe relativ egala cu ponderile de pe piața electorala din Brașov.
Eșantionarea a fost una aleatorie. Conform răspunsurilor ultimelor întrebări din chestionar
avem o pondere de de 56,9% femei și 37,3% bărbăți . Comparând aceste rezultate cu cele de
pe piața electorală din Brașov observă m ca nu există diferențe între eșantionul folosit în
cercetare și ponderea de piața, astfel concluzionăm prin faptul că nu este necesară redresarea
eșantionului.
2.3.5. Interpretare:

Pe baza chestionarului din cadrul anexei 1 am realizat cercetarea de mark eting
în rândul studenților și tinerilor din Brașov pentru a afla care sunt comportamentele,
atitudinile și opiniile acestora cu privire la mediu politic din Brașov.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
27
La această cercetare au participat 102 respondenți, atât studenți, cât și tineri cu
domiciliu sau viză de flotant în Brașov. Din acești respondenți 80% au vârste cuprinse între
18-24, iar 16% se încadrează între 25 -34 de ani . Pentru o clasificare mai ușoară și pentru a
reuși să încadrez toate categoriile de respondenți am împărțit chestiona rul în trei categorii.
Prima întrebare face delimitarea între respondenți împărțindu -i în cele două categorii.
Întrebările de la 2 la 5 se adresează persoanelor ce au făcut parte din mediul politic și au fost
sau sunt membre ale unor partide politice, cea de-a doua categorie cuprinde întrebările de la 6
la 11 și se adresează persoanelor ce nu au fost membre niciodata în cadrul unu partid, iar
ultima conține întrebări generale adresate tuturor respondenților.
În cadrul primei părți am reusit să descopăr păr erea persoanelor implicate în mediul
politic. Dintre respondenți doar 20,6% au făcut parte din mediul politic. Principalele motive
ce i-au determinat pe aceștia să facă parte din organizațiile politice au fost curiozitatea și
dorința de implicare. Conform anexei numărul 2 putem observa că 52,17% din respondenți au
ales să se implice datorită dorinței de a dezvolta și a schimba ceva, iar 47, 83% au luat aceasta
decizie din curiozitate.
Fiecare respondent a avut o altă opinie în legătură cu descrierea activi tății sale politice.
Pentru unii experiența a fost una interesantă, în timp ce alții se declară foarte dezamagiți. La
capitolul nemulțumiri cea mai mare dintre acestea a fost indiferența si lipsa de susținere din
partea superiorilor, dar și lipsa de inter es și superficialitatea.
În cea de -a doua parte a chestionarului, întrebările s -au adresat persoanelor ce nu au
fost niciodată membre ale unui partid politic, iar pe baza acestora am aflat ca dintr -un total de
89 de respondenți doar 12,7% ar dori să facă parte dintr -un partid politic, în timp ce 74,5% nu
au de gând să facă parte din nici o organizație politică. Principalele motive pe care se bazează
dezvoltarea respondenților în mediul politic au fost curiozitatea despre acțiunile politice,
dorința de cun oaștere a persoanelor noi și nevoia de a schimba ceva în acest mediu. De
cealaltă parte, respondenții care nu doresc să se implice în acest mediu și -au justificat alegerea
prin faptul că implicarea lor nu ar schimba cu nimic actualul mediu politic.
Tot în cadrul acesta am dorit să aflu care sunt cunoștințele respondenților despre
cluburile studențești politice, cluburi ce își desfășoară activitatea special pentru studenți. Un
procent de 12,7% au spus că au auzit despre aceste cluburi, în timp ce 87,3 au răs puns negativ.
Tot din acest punct de vedere doar 7% dintre respondenți și -au exprimat dorința și curiozitatea
de implicare în cadrul acestor cluburi.
În cea de -a treia parte putem discuta despre un cunoștințele generale legate de mediu
politic ale respo ndenților și părerea lor despre acesta, mai exact din toatalul acestor doar 34,3

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
28
% au o părere pozitiva despre mediul politic, în timp ce 65,7% nu sunt foarte încântați de ceea
ce se petrece în acest mediu la acest moment. Părerile acestora despre nevoia d e implicare a
tinerilor sunt împărțite, dar cea mai mare parte din aceștia considera că implicarea tinerilor
este indispensabilă mediului politic, doar că atunci când discutăm despre modilitățile de
îmbunătățire a mediului politic, aceștia nu au avut idei foarte dezvoltate, bazându -se doar pe
nevoia de implicare.
La categoria de promovare a mediului politic în rândul tinerilor și stundeților, mare
parte din aceștia au atribuit calificativul slab atât implicării tinerilor , cât și informării și
susținerii t inerilor de către mediul politic, mai exact o medie de 52,5 % au atibuit calificativul
slab acestor cunoștințe.
Dintre aceștia la alegerile locale au participat doar 18,6%, restul justificandu -și absența
prin pretextul că oricum nu s -ar schimba nimic, de a ceea am avut un raspuns de 76,5% în
legătura cu nivelul în care votul cetățenilor a influențat rezultatul. Nota ultimelor alegeri din
Brașov a fost 3, aceasta fiind acordată de 53,9% din respondenți, iar în legatură cu locul unde
prefera să voteze 52,9 au răspuns că preferă să voteze acasă.
Din totalul de 102 respondenți, 80,4% au vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și 59,8
au ca ultime studii finalizate studiile liceale.
În urma interpretării acestor rezultate au aflat faptul că preponderent dintre respo ndenți
sunt tineri sau studenți.
Prin acestă cercetare au descoperit că principalele motive ale lipsei de implicare din
parte studenților constau în lipsa sustinerii de catre partidele politice si in faptul ca implicarea
tinerilor nu influenteaza cu nimic mediul politic. Consider ca in urma acestor raspunsuri
putem dezvolta o serie de activitati pe baza carora studentii si tinerii sa fie documentati despre
mediul politic, sa fie implicati direct si sa aibe o modalitate de a influenta acest mediu prin
partic ipari in cadrul sedintelor lunare ale consiliilor locale si judentene, prin interactiunea cu
persoane importante din acest mediu.
Părerea tinerilor este impartita, unii find profund dezamagiti de ceea ce se intampla in
acest mediu, in timp ce alti si au exprimat lipsa de implicare din motive bine intemeiate.
Comform ipotezelor initiale se poate observa ca mai mult de 20% din studenti aleg sa
voteze cu viza de flotant, m ai exact un procent de 35,5 %. Mai putin de 50% din studenti aleg
sa se implice in ac tivitatile politice chiar daca se consiera utila aceasta implicare. Cel mult
30% din tinerii b rasoveni aleg sa iasa la vot. Conform celor mai sus prezentate se observa o
clara lipsa de implicare datorata in principal de mediul politic si persoanele ce fac parte din
acesta.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
29
Mai exact la prima întrebare dupa cum se poate observa și în figura 2. 9. Putem observa
ca din totalul respondenților 79,4% nu au avut contact direct cu mediul politic, iar 11,8% au
renunțat la a mai activa în acest domeniu. Persoanele ce încă sunt membre în cadrul unui
partid politic ocupă doar 8,8%.

Figura 2.9
În cadrul celei de a doua întrebare și anume ”Care sunt motivele pentru care au ales să
se înscrie într -un partid politic?” din cei 23 de respondeți putem observa în figura că 4 8% au
ales să facă parte dintr -un partid politic din curiozitate, în timp ce 52% au răspuns că din
dorința de implicare.
Din curiozitate
48%Din dorința de
implicare
52%

Figura 2. 10

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
30
Întrebarea numărul 3 a fost una deschisă, respon denții fiind liberi să își descrie
activitate a politică. Câteva din raspunsurile acestora au încadrat activitatea lor politică ca fiind
una activă, antrenantă, interesantă, în timp ce o mare parte au fost dezamagiți de activitatea
desfășurată, motivând ca aceasta a fost în zadar, inutilă, pasivă sau slabă.
4. Cât de mulțumit sunteți de activitatea dumneavoastră din cadrul organizației?

Figura 2. 11

Cea mai mare pondere o au persoanele neutre din acest punct de vedere, ele nefiind
nici multumițe, dar nici nemultumițe, astfel aceștia au o pondere de 45,45%, în timp ce
persoane foarte multumite întâlnim doar 4,54 %, iar foarte nemulțumiti 9.09%
Asemena întrebării numarul 3 și întrebarea numărul 5 este una deschisă. Pe baza
acesteia am vrut să aflu care sunt nemulțumirile populației cu privire la orga nizațiile politice.
Răspunsurile acestora au fost variate explicând concret nemulțumiri precum lipsa de interes,
indiferența, superficialitatea și lipsa de încredere în membrii partidelor.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
31

6. Ați dori să vă înscrieți într -un partid politic?

Figura 2 .12
Pe cealaltă parte, persoanele ce nu au facut parte dintr -un partid politic, în proporție de
85,39% nici nu ar dori să se implice, în timp ce doar 14,60% ar intenționa.
7. De ce ați intenționa să faceți parte dintr -un partid politic?
Cei ce ar dori să s e implice și -au justificat alegerea în diferite moduri precum
curiozitatea, dorința de schimbare, pentru a socializa, a cunoaște oameni noi, dar și din dorințe
de dezvoltare proprie.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
32
Figura 2. 13
În cadrul întrebării ” Știați de existența cluburilor poli tice studențești? ” au răspuns la
întrebare doar 19 persoane, iar din aceste 13 au spus că știau de existența acestor cluburi, în
timp ce 6 respondenți nu știau nimic despre acestea.

Figura 2. 14

9. Ați intenționat vreodată să vă înscrieți într -un astfel de club?

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
33
Figura 2. 15
Conform întrebărilor 8 și 9, doar 12,74 din respondenți știau de existența cluburilor
politice pentru studenți și doar, 6,68% ar dori să se înscrie într -un astfel de club.
11. Cum vedeti mediul politic la acest moment?
Conform răsp unsurilor 34,3 % sunt de parere că sistemul politic nu este nici bine, dar
nici rau intenționat, în timp ce 60,8% din respondenți au o părere foarte slabă despre acesta.

Figura 2. 16
12. Cât de utilă considerați implicarea tinerilor în mediul politic?
În ciuda părerii slabe despre mediul politic, foarte mare parte din respondenți, mai
exact 80,4% cconsideră că implicarea tinerilor este foarte utila și ar putea fi de ajutor în cadrul
politic actu al.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
34
.

Figura 2. 17

14. Cum notați următoarele observații?
 Informarea electorală în rândul studenților

Figura 2. 18
 Implicarea tinerilor în mediul politic

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
35

Figura 2. 19

 Susținerea adusă de mediul politic tinerilor

Figura 2. 20

Pe baza întrebării numărul 14, putem observa că informarea electorală în rândul tiner i
a fost evaluată la un nivel scăzut cu un număr de 44 de respondenți. Afirmația legată de
implicarea tinerilor în mediul politic a fost evaluată la același nivel scăzut de un număr de 53
de persoane. Următoarea afirmație, mai exact cea a susținerii adusă de mediul politic al

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
36
tinerilor a fost de asemenea evaluată ca fiind slabă de către 64 de persoane. La această
întrebare nu au răspuns 5 persoane, iar raspunsurile pozitive ocupă cel mai mic procent.
15. Ați participat la ultimele alegeri?

Figura 2. 21

Prin întrebarea 15 am dorit să aflu dacă respondenții au participat la ultimele alegeri
realizate, mai exact alegerile parlamentare din luna decembrie, anul 2016. Dintre aceste 102
persoane, 5 nu au răspuns, în timp ce răspunsurile a 78 dintre participan ții la chestionar au
răspuns negativ la această întrebare.
La întrebarea 16 și anume ”Unde preferați să votaț i?” aceștia și -au exprimat dorința de
a vota în diferite locuri, dar majoritatea au ales să voteze în localitatea de reședință, mai exact
54 de per soane. Alte 24 de persoane au ales varianta de a vota acolo unde au viza de flotant, în
timp ce alți 19 au ales variante diferite răspuns precum a nu vota sau a vota oriunde.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
37

Figura 2. 22

17. Ați fost mulțumit de rezultatele obținute la ultimele alegeri?
La întrebarea legată de mulțumirea rezultatelor obținute la ultimele alegeri 76,5%
dintre respondenți au raspuns negativ, nefiind mulțumiți de rezultate obținute în cadrul
ultimelor aleger.

Figura 2. 23

19. Ce notă acordați organizării ultimelor alege ri din Brașov?

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
38
Organizarea alegerilor parlamentare din Brașov din iarna anului 2016 a obținut nota 3
ca notă medie a alegerilor, acordată de 55 dintre respondenți, în timp ce doar 23 de persoane
au acordat note precum 4 sau 5.

Figura 2. 24
21. În ce cate gorie de vârstă vă încadrați?

Figura 2. 25

80,4% dintre participanții la chestionar au vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
39
22. Care este ocupația dumneavoastră?
Majoritatea respondenților sunt studenți, dar și persoane ce lucrează în diferite funcț ii
precum manager, economist, agenți de vânzări.
23. Care este ultima formă de învățământ absolvită?

Figura 2. 26
Conform ultimelor întrebări avem o pondere de de 56,9% femei și 37,3% bărbăți din
care domiciliați în Brașov doar 29,7, restul de 64,7 fiind din afara orașului. Din aceștia doar
34,3 au studii superioare.
În urma aplicării chestionarului și a răspunsurilor obținute au observat că majoritatea
tinerilor, atât din Brașov, cât și din restul țării și -au pierdut încrederea în mediul politic
național și datorită acestui fapt nu doresc să se implice pe viitor într -o astfel de organizație.
2.3.6. Testarea ipotezelor

În urma rezultatelor obținute în cadrul cercetării, putem spune că ipotezele statistice
se vor respecta astfel. În cadrul primelor ipotez e și anume:
H0: Cel puțin 20% dintre studenți aleg să voteze cu viză de flotant,
H1: Mai puțin de 20% dintre studenți aleg să voteze cu viză de flotant,
Conform rezultatelor am obținut ca 23,5% dintre tineri aleg să voteze cu viza de flotant. Pe
baza acest ui rezultat putem spune că alegem ipoteza H0.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
40
Penrtu următoarele doua ipoteze am obținut un rezultat de 74,5 % tineri ce refuză să se
implice în mediul politic, de unde rezultă că vom alege adevărată ipoteza H0.
H0: Cel mult 50 % dintre studenți aleg să s e implice în activitățile politice,
H1: Mai mult de 50% dintre studentii din aleg sa se implice in activiatile politice,
În cazul ultimelor două ipoteze, în urma chestionarului am obținut un procent de 18,6
% persoane ce ies la vot, de unde rezultă că ipo teza aleasă va fi tot H0.
H0: Cel mult 30% din tinerii brasoveni aleg sa iasa la vot,
H1: Mai mult de 30% din tinerii brasoveni aleg sa iasa la vot.
2.3.7. Limitele cercet ării

Indiferent de măsurile de precauție adoptate în cadrul unei cercetări, mereu tre buie să
ne așteptăm la rezultate distorsionate. De aici înțelegem că în cadrul cercetărilor de piață pot
apărea modificări generate de lipsa de seriozitate a respondenților. De asemena pot apărea
neconcordanțe de răspuns, chiar daca părțile implicate în ce rcetare sunt sincere. Acest lucru se
bazează pe faptul ca oamenii spun una și fac alta.
Prin limitele unei cercetări ne referim la măsurile de precauție adoptate de cercetător
atunci când vine vorba de interpretarea rezultatelor acesteia.
În urma acestei cercetări principalele neconcordanțe ar putea fi datorate generalizării
pripite a cercetătorului, datorită răspunsurilor parțiale obținute și datorită lipsei de acuratețe în
cadrul cercetării. În concluzie atunci când realizăm o cercetare trebuie să ne b azăm în
principal pe faptul că rezultatele obținute nu pot fii reprezentative.
2.3.8. Concluzii și propuneri:

În urma interpretării acestor rezultate au aflat faptul că preponderent dintre respondenți
sunt tineri sau studenți.
Prin acestă cercetare au des coperit că principalele motive ale lipsei de implicare din
parte studenților constau în lipsa sustinerii de catre partidele politice si in faptul ca implicarea
tinerilor nu influenteaza cu nimic mediul politic. Consider ca in urma acestor raspunsuri
putem dezvolta o serie de activitati pe baza carora studentii si tinerii sa fie documentati despre
mediul politic, sa fie implicati direct si sa aibe o modalitate de a influenta acest mediu prin
participari in cadrul sedintelor lunare ale consiliilor locale si j udentene, prin interactiunea cu
persoane importante din acest mediu.
Părerea tinerilor este impartita, unii find profund dezamagiti de ceea ce se intampla in
acest mediu, in timp ce alti si au exprimat lipsa de implicare din motive bine intemeiate.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
41
Conf orm ipotezelor initiale se poate observa ca mai mult de 20% din studenti aleg sa
voteze cu viza de flotant, mai exact un procent de 35,5 %. Mai putin de 50% din studenti aleg
sa se implice in activitatile politice chiar daca se consiera utila aceasta impl icare. Cel mult
30% din tinerii brasoveni aleg sa iasa la vot. Conform celor mai sus prezentate se observa o
clara lipsa de implicare datorata in principal de mediul politic si persoanele ce fac parte din
acesta.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
42
CAPITOLUL 3
CONCL UZII ȘI PROPUNERI

Atunci când vorbim despre concluziile și propunerile unei cercetări de marketing
trebuie să ținem cont de re zultatele obținute și de posibilitatea ca răspunsurile să nu fie
reprezentative. În cadrul primei părți a acestui capitol am dezv oltat programul de marketing
pentru cluburile studențești politice pentru a realiza propunerile de îmbunătățire a activităților
acestora pe o anumită perioadă de timp. În cea de -a doua parte am conluzionat cercetarea
aducând propunerile de îmbunătățire a m ediului politic.
3.1. Propuneri :

3.1. Program de marketing :

” Programul de marketing este instrumentul prin care se asigura coordonarea
eforturilor întreprinderii, de a utiliza cu maxima eficienta resursele de care dispune în vederea
obtinerii unor rezu ltate cât mai bune, prin marirea eficacitatii cercetarilor de piata, simultan cu
amplificarea rentabilitatii si a satisfacerii nevoilor de consum ale membrilor societatii.28”
3.1.1. Scopul programului de marketing

Cluburile studențești politice au ca princ ipal rol implicarea tinerilor în mediul politic
printr -o atmosfră distinctă și plăcută, efectuând diferite activități ce îmbină politica cu diferite
activități umanitare și sociale. Cluburile studențești își doresc în mare parte să inițializeze
tinerii în mediul politic pentru a dezvolta persoane pe acest drum și pentru a descoperii
fiecare cum sunt desfășurate activitățile de la sedințele locale până la sedințele din cadrul
parlamentului.
Acest program își propune dezvoltarea eficace și promovarea cluburi lor studentești
politice în rândul tinerilor pentru o mai mare implicare a acestora în mediul politic. Slaba
implicare a tinerilor și lipsa de interes a acestora în mediul politic a produs o lipsă enormă de
tineri în cadrul partidelor politice ceea ce în v iitor va conduce la lipsa acestora. Prin acest
program dorim să dezvoltăm imaginea cluburilor politice și să atragem cât mai mulți tineri să
activeze în mediul politic indiferent de locația sau apartenența acestora.

28 http://www.scritub.com/management/marketing/Programul -de-marketing2251741917.php

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
43
3.1.2. Obiectivele programului de market ing

Obiectivele cluburilor studențești pentru primul an de operare sunt:
a. Cantitative:
 Să crească numărul membrilor cu 100 de persoane în termen de 6 luni,
 Să crească numărul de urmăritori în mediul online cu 200 de persoane în
termen de 6 luni,
 Să creasc ă numărul de persoane ce -și doresc să se implice în mediul politic, dar
nu vor să fie membre cu 1000 de persoane în termen de 6 luni.
b. Calitative:
o Îmbunătățirea persectivei cetățenilor și tinerilor cu privire la activitatea
cluburilor studențești politice,
o Conștinetizarea utilității politicii în rândul tinerilor,
o Conștientizarea utilității implicării tinerilor în mediul politic pentru dezvoltarea
acestuia.

Misiune:

Cluburile studențești politice, prin membrii sai, fac tot posibilul să creeze o imagine
cât mai bună mediului politic și să -l prezinte studenților nu așa cum se vede din exterior, ci și
cu părțile sale bune. Acestea vor încerca în continuare să îmbine activitățiile dorite de studenți
cu cele necesare unei activități politice, astfel încercând s ă îmbine necesarul de cunoștințe pe
care trebuie să le asimileze cineva din cadrul organizației cu momentele de distracție pe care
și-le doresc studenții.
3.1.3. Strategii ale programului de marketing
3.1. Politica de promovare:

Toți membrii actuali își do resc să atragă cât mai mulți tineri cu dorință de implicare în
mediul politic, iar acest lucru au reusit să îl efectueze atât prin participarea la emisiuni
publicitare, dar cel mai mult prin efectuarea activităților socio -culturale sub numele partidului
politic de care aparțin, activități precum seri de film, seri de jocuri, participarea la diferite
competiții, organizarea de evenimente pentru tineri și studenți cu diferite ocazii de sărbătoare
sau chiar tombole.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
44
Politica de promovare este destul de slabă datorită legăturii politice pe care o dețin
aceste cluburi, acest lucru făcând imposibilă alăturarea siglelor cu cele ale marilor companii,
ale universităților și chiar a multor localuri.
3.2. Politica de produs:

În cadrul cluburilor stundețești nu se po ate discuta de un produs propriu, acestea
preiau și promovează ideile generale ale partidului indifferent că sunt sau nu o organizație
separate de acestea. Astfel atunci când discutăm de produsele cluburilor studențești, discutăm
în aceeași măsură de ideil e si programele susținute de organizația mare.
3.3. Politica de preț:

Asemenea politicii de produs și politica de preț este direct dependent de organizația
politică central deoarece prețurile concepute sunt finalizate abia după câștigarea alegerilor de
către un candidat.
3.4. Politica de distribuție:

Politica de distribuție consta în modul în care produsul final ajunge la simpati zanții
partidului și nu numai.
3.1.4. Planul de activități al programului de marketing:

Pornind de la lista activităților s -a realizat planul de acțiune după cum rezultă din
tabelul următor:
Sim
bolul
activității Denumirea activității Corela
ții Durat
a activității
(zile)
A Ideea de promovare a imaginii – 1
B Stabilirea bugetului A 2
C Analiza pieței privind resursele de
promovar e A 5
D Cercetare în rândul consumatorilor B 30
E Stabilirea obiectivelor de D 1

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
45
campanie
F Stabilirea pieței țintă D 2
G Stabilirea canalelor de comunicare F 3
H Stabilirea mesajului E,F,G 4
I Stabilirea instrumentelor de
comunicare B,C,H 5
J Instruire membrii I 2
K Lansare campanie J 1

3.1.5. Drumul critic este anexat în cadrul anexei nr. 2.
Programul de marketing se desfășoară pe parcursul a 50 de zile . Drumul critic este
format din următoarele activități:
A- Ideea de promovare a imaginii;
B- Stabilirea bugetului;
D- Cercetarea în rândul consumatorilor;
F- Stabilirea pieței țintă;
G-Stabilirea canalelor de comunicare;
H- Stabilirea mesajului;
I- Stabilirea instrumentelor de comunicare;
J- Instruirea membrilor;
K- Lansarea campaniei.
Rezerva de timp pentru aceste activități este de 0 zile;
Activitățile necritice sunt:
C- rezervă de timp:36 de zile.
E- rezervă de timp: 4 zile.
3.1.6. Medota de evaluare a programului de marketing

Controlul realizării planului are menirea de a verifica modul înfapt uirii obiectivelor la
timp, evaluarea rezultatelor, oferind informațiile necesare perfecționării viitoarelor programe.
De fapt, practica a demonstrat necesitatea unui control permanent în fiecare faza, el având
drept scop descoperirea deficiențelor și efec tuarea corecturilor necesare, deci are loc pe de -o
parte, un control al întocmirii programului, iar pe de alta, al executării lui, atât pe ansamblul
programului, cât și pe fiecare obiectiv și acțiune.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
46
3.2. Concluzii:

În urma acestei lucrări am aflat care sunt principalele motive ce au determinat lipsa
de implicare a studenților în mediul politic și care sunt așteptăr ile acestora de la acest mediu.
În primul rând principalul motiv al lipsei de implicare în mediul politic atât al
tinerilor, câ t mai ales al studenților este lipsa de informare asupra acestui mediu. Consider că
tinerii ar trebui încă din școală să capete aceste informații de cultură generala pentru a avea
suficient timp de gândire asupra implicării lor în acest mediu.
Un alt moti v al lipsei de implicare constă în faptul că majoritatea tinerilor și -au
pierdut încrederea în partidele politice și membrii acestora, dar mai ales în modalitatea de
schimbare a acestora. Dupa spusele tinerilor este foarte dificil să modifici ceva existent .
Această cercetare doresc să atragă un semnal de alarmă asupra membrilor partidelor
politice pentru a crea campanii de informare în rândul tinerilor și al studenților în legătura cu
activitățile derulate în cadrul partidelor politice și al cluburilor pol itice.
Pentru a atrage cât mai mulți tineri în acest mediu consider ca trebuie ca aceștia să
desfașoare cât mai multe activități în acest domeniu, să participe la astfel de activități în
cadrul consiliilor locale sau județene și sa cumuleze un minim de i nformații generale despre
activitatea politică.
În concluzie orice activitate dobândită în cadrul partidelor politice ar trebui sa
includa și tinerii pentru a reuși să îi atragă pe aceștia în cadrul partidelor și pentru a le reda
încrederea în ideea schim bării.
Tot plecând de la baza cercetării consider că ar trebui să existe anual campanii de
conștientizare a dreptului de a merge la vot și a beneficiilor aduse de exercitarea acestui drept
pentru ca tinerii să se folosească de el. După cum am observat în cadrul cercetării majoritatea
tinerilor au fost nemulțumiți de rezultatele obținute în cadrul ultimelor alegeri, dar un procent
la fel de mare ca cei nemulțumiți nu s -au prezentat la vot.
Consider că atât membrii partidelor politice, cât și tinerii trebui e sa aducă
modificări în cadrul activităților lor pentru a se crea o legătura de susținere între cele două
formațiuni.

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
47
BIBLIOGRAFIE

1. Bratucu G. Marketing Social -Politic,
2. Costea, M., Introducere în administrația publică , Ed. Economică, București, 20 00;
3. Cristina Pripp, Marketingul politic (Bucureș ti: Nemira, 2002),
4. Dr. Dan Mihalache, Marketing Politic,
5. Dr. Horia Mihai Raboca, Curs de marketing
6. Florescu, C. (coordonator), Marketing: dicționar explicativ , Editura Economică,
București, 2003
7. Jennifer Le es-Marshment, Political Marketing. Principles and Applications (London
and New York: Routledge, 2009),
8. Kotler Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, București,2012
9. Lefter C., coord. – Marketing, Vol. II, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2000 ,
10. M. Baker: Marketing (traducere), Editura Societastea Știință & Tehnică S.A.,
București, 1997
11. M. C. Demetrescu: Analiza inter și intrafuncțională de marketing, Buletinul de
marketing, nr. 2,
12. Paina, N., Lazăr, D., Vorzsak, A., Plăiaș, I, Pop, D.,M., și al ții, Bazele Marketingului,
Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujană, 2002
13. Ph. Kotler, G. Armstrong: Managementul marketingului, Ediția a III -a, Editura Teora,
București, 2005,
14. Vierașu, T., Tehnici de manipulare a electoratului prin cercetări de marketing, teză de
doctorat, Universitat ea Transilvania, Brașov, 2013,
15. Wojciech Cwalina, Andrzej Falkowski, and Bruce I. Newman, Handbook of Political
Marketing(Thousand Oaks, CA: Sage, 1999); .
16. Zaharia R., Marketing social -politic,
17. http://www.stiucum.com/marketing /marketing -modern/137/rolul -si-functiile –
marketingul71998.php
18. http://xa.yimg.com/kq/groups/31477309/142583586/name/Suport+curs+Mkt%5B1%5
D.soc -pol..doc,
19. http://xa.yimg.com/kq/groups/31477309/142583586/name/Suport+curs+Mkt%5B1%5
D.soc -pol..doc,
20. http://www.s tiucum.com/marketing/marketing -modern/137/rolul -si-functiile –
marketingul71998.php
21. http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul -mun-Brasov.pdf

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
48
Anexe:
Anexa 1 – Chestionar
Aptitudini și opinii ale studenților și tinerilor braș oven i despre mediul politic din Braș ov
Buna ziuă! Mă numesc Fâciu Ana Maria, sunt studentă a Universităț ii Transilvania, la
Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor ș i realiz ez o cercetare despre
opiniile și atitudinea studenților ș i tinerilor brasoveni cu pr ivire la mediul politic din Brașov.
Vă rog să -mi acordați câ teva min ute din timpul dumneavoastră pentru a răspunde acestor
întrebări. Vă asigur că identitatea dumneavoastră va ramâne anonimă. Vă mulț umesc!
* Obligatoriu

1. Sunteț i membru al vreunui partid politic? *
 Da
 Nu (Continuați cu î ntrebarea nr. 6)
 Am fost
2. De ce ați ales să vă înscrieți î ntr-un partid?
 Din curiozitate
 Din dorinț a de implicare
 Altele :

3. Cum descrieți activitatea desfasurată î n cadrul partidului?

4. Cât de mulțumit sunteț i de activitatea dumneavoastră din cadrul organizaț iei?
 Foarte multumit
 Multumit
 Nici multumit, nici nemultumit
 Nemultumit
 Foarte nemultumit
5. În urma activității dumneavoastră, care vă sunt nemulțumirile cu privire la organizaț iile
politice? ( Dupa ce raspu ndeți, continuaț i cu întrebarea nr. 11 )

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
49

6.Ați dori să vă înscrieți î ntr-un partid politic?
 Da ( continuați cu î ntrebarea nr. 7)
 Nu (continuați cu î ntrebarea nr. 11)
7. De ce ați intenționa să faceț i parte dintr -un pa rtid politic?
 Pentru a putea schimba ceva î n viitor
 Pentru avantaje proprii
 Pentru a cunoaș te oameni noi
 Pentru a înț elege mai bine sistemul
 Pentru a învăț a lucruri noi
 Din pură curiozitate
 Altele :

8. Știați de existența cluburilor politice studențeșt i?
 Da (Continuaț i cu întrebarea nr. 9)
 Nu (Continuați cu î ntrebarea nr.11)
9. Ați intenționat vreodată să vă înscrieți î ntr-un astfel de club?
 Da
 Nu
10. Ce așteptări aveți de la o astfel de organizație? Descrieț i atmosfera p e care vă așteptați să
o întâlniț i!

11.Cum vedeț i mediul politic la acest moment? *
 Foarte bine intenț ionat
 Bine intenț ionat
 Nici bine intenționat, nici rau
intenț ionat

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
50
 Rau intenț ionat
 Foarte rau intenț ionat
12.Câ t de utilă considerați implicarea tinerilor î n mediul politic? *
 Foarte utilă
 Utilă
 Nici utilă, nici inutilă
 Inutilă
 Foarte inutilă
13.Cum considerați că tinerii pot schimba mediul politic? *

14. Cum notați urmă toarele observaț ii? *
Slabă Medie
Bună

Informarea
electorală în rândul
studenț ilor
Implica rea tinerilor
în mediul politic
Susținerea adusă de
mediul politic
tinerilor
15. Aț i participat la ultimele alegeri? *
 Da
 Nu
16. Unde prefera ți sa votaț i? *
 În localitatea unde aveți resedinț a
 În localitatea unde am viza de flotant
 Nu votez
 Altele

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
51

17. Ați fost mulțumit de rezultatele obț inute la ultimele alegeri? *
 Da
 Nu
18. Considerați ca votul dumneavoastră a influenț at aleg erile? De ce?

19. Ce nota acordaț i organiz ării ultimelor alegeri din Braș ov?
foarte slab
 1
 2
 3
 4
 5
foarte bine
20. Ce crede ți că ar trebui schimbat pentru î mbun ătățirea sistemului politic local? *

21. În ce categorie de vârstă vă încadraț i? *
 Sub 18 ani
 Între 18 și 24
 Între 25 ș i 35
 Peste 36
22. Care este ocupaț ia dumneavoastr ă? *

23. Care este ultima formă de învățământ absolvită ? *
 Liceală
 Facul tate
 Master

Lucrare d e licență SEAA 2018 Fâciu Ana -Maria
52
 Doctorat
24. Sunteț i din Brasov? *
 Da
 Nu
25. Sexul dumneavoastră ? *
 Feminin
 Masculin

Anexa 2 – Drumul critic