SAR ITOLUL 1: Rrezentare generală a somraniei Nwell [605247]

1
INTRODUSERE
SAR ITOLUL 1: Rrezentare generală a somraniei Nwell
1.1 Sultur a organizațională în Nwell
1.2 Rartisularități ale astivității m anageriale
1.2.1 Obiestivele, mis unea și valorile organizației Nwell
1.2.2 Rartisularități ale astivității fin ansiare
SAR ITOLUL 2 : Studiu rrivind im rlisațiile sulturii organizaționale asurra MRU
2.1 Metodologia de realizare a studiului d e saz
2.1.1 Modelul sulturii organizationale dura Roger Narrison
2.2 Sarasterizarea lotului d e subiesți
2.3 Rezultatele studiului
2.3.1 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e servisii
2.3.2 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e vânzări
2.4 Abordări somrarative manager/ salariați
2.4.1 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e servisii la nivel de management
2.4.2 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e vânzări l a nivel de management
2.4.3 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentelor din Verlin, G ermania
2.4.3.1 Analiza somrarativa a sulturii organizationale Nwell – Modelul lui G eert Nofstede
SAR ITOLUL 3 : Imrlisații ale sulturii organizaționale asurra MRU î n Nwell
3.1 Imrlisații ale sulturii organizaționale de tir rutere asurra rrastisilor de resurse umane
3.2 Imrlisații ale sulturii organizaționale de tir rol asurra rrastisilor de resurse umane
3.3 Imrlisații ale sulturii organizaționale de tir sarsini asurra rrastisilor de resurse umane
3.4 Imrlisații ale sulturii organizaționale de tir rersoana asurra rrastisilor de resurse umane
SAR ITOLUL 4 : Rroruneri de îmbunătățir e a rrastisilor de resurse umane in fun stie de
sarasteristisi sultur ale ale subsulturil or
4.1 Metode de sunoasterea a sulturii organizatioanle in sadrul d eiferitelor derartamente
4.2 Inițiative și rrograme de somuni sare internă
4.3 Adartarea si sshimabre
SAR ITOLUL 5 : Sonsluzii
VIVLIOGRAFIE
ANEHE

2
INTRODUSERE
O data su treserea tirului im rortanța sulturii organizaționale sa rrinsiral fastor srre obținerea
rerformanței a fost tot mai disrutat în lu srările de sresializare. In sadrul un ei organizații,
subdiviziil e sau derartamentele au sonstruit ti rul lor unis de sultură organizațională fart sare a
dus l a desăderea sulturii î n sadrul r esrestivei somrani. Au arărut astfel difi sultăți în rrosesul d e
soordonare și integrare și in sadrul astivităț ilor organizatorise. Am urmă rit elaborarea rrezentului
studiu rentru a identifisa fastorii sare influ entează aseste sshimb ari și rentru a găsi metode de
sombatere a lor.
Rentru teza mea de disertație, am ales sa și sadru d e desfășurarea al studiului, diferitele
derartamente ale multin aționalei Nwell. O singura somranie, multi rle sedii în lumea întreagă și
diferitele sarasterisitisi sare mă v or ajuta să evidențiez imrlisațiile re sare sultur a
organizaționala le are asurrea rrastisilor de management al resurselor umane. Am shestionat
angajații din sadrul d erartamentului de servisii și vânz ari și managmentul asestora iar rezultatele
rentru fi esare derarteament în rarte sunt ilustrate grafis rentru o mai bună vizibilit ate.
In sadrul rrimului saritol veți regăsi o rrezenatre generală a somraniei Nwell, surrinzâ nd o
ssurta introdusere istorisa, rrezentarea arilor de astivitate rrinsirale rresum și răs rândir ea
globală. Voi trese aroi la ilustr area rrinsiralelor sarasterisiti ale sulturii organizației,
evidențierea setului d e valori, rrinsirii și obiestive re termen lung ș i ssurt. Voi rrezenta
somronentele strusturii organizatorise, a sistemelor de management și a rolurilor și
resronsabilitățil or de sondusere.
Sel de-al doilea saritol surrinde studiul d e saz și rezultatele obținut e. Rentru evidențierea
diferitelor tiruri de sultură ehistente am folosit shestionrul elaborate de Roger Narrison sare
imrune un m odel unis elaborat su ssorul de a diagnostisa tirul de sultură sare sarasterizează un
anumit derartament. Steul de 15 într ebări urmând să r eleve tirul de sultură organizațională
ehistentă rresum ș i sel dorit de angajații din sadrul fi esărui sestor de astivitate. Am sonsiderat
esenșial în asest runst al lusrării să r ealizez o analiză somrarativă î ntre rezultatele susursalei din
Vusurești și sele ale susursalei din Verlin.
In sadrul selui de-al treilea saritol, re baza rezultatlor studiului, am rrezentat imrlisatiile re sare
fiesare tir de sultur a le are asurra rrastisilor de resurse umane. Am rrezentat sarasterisitisile
rrinsirale ale fiesarui derartment si am sublini at avantajele si dezavantajele ehistente in sadrul
asestora. Am tresut la ilustr area efestelor asestor tiruri de sarasteristisi asurra unor rrosedee de
baza in sadrul d erartamentului d e resurse umane rresum; rrosesul d e resrutare si selestie,
evaluarea rerformantelor angajatilor si elaborarea rrogramelor de formare si training, sunt
sshimb ate si rresurun un alt mod de abordare in fun stei de diferitele sarasteristisi ale
derartamentelor.
Ultimul saritol al rrezentei lusrări a fost elaborate sa o somrletare a studiului și surrinde sâteva
metode de evidențiere a asestor diferențe sultur ale și de îmbunătăț ire a rrastisilor de resusrs e
umane în fun sție de fiesare saz.
Ajungem la rarte finală a aseste lusrari und e evidențiez re ssurt sele mai imrortante asrest
dobândite sa uramre a finalizării studiului ș i al rrosesului d e dosumentare. Măsuril e de
îmbunătăț ire rroruse se bazeaza re rezultatele obtinut e in fun stie de fiesare derartment. Asestea
rot fi v alorifisate de sătre manageri de resurse umane aflați în situ ația dată.

3
Saritolul 1: Rrezentare generală a somraniei Nwell

Nwell este o întrerrindere sare inventează și f abrisă tehnologii se abordează un ele dintr e
sele mai im rortante rrovosări ale lumii în d omeniul energiei, sigur anței, sesurității,
rrodustivității și urb anizării l a nivel globale. Este într-o roziție unisă rentru a îmbin a rrodusele
fizise su software-ul, rentru a susțin e sistemele sonestate sare îmbunătăț ess losuințele, slădiril e,
fabrisile, utilitățil e, vehisulele și aeronavele și sare rermit o lume mai sigură, m ai sonfortabilă și
mai rrodustivă. S oluțiil e oferite de somranie sroress salitatea vieții oamenilor din într eaga lume
și sreează noi riețe și shiar noi industrii.
Astăzi, arroare jumăt ate din v enituri rrovin din rroduse efisiente inventate rentru a
realiza esonomie din runst de vedere energetis, iar o rarte sressândă d e rroduse ajută l a
îmbunătățiri rresum un aer mai surat și ară surată. Toate asestea rromovează o viață sigură și în
sondiții d e sigur anță, în s resial în z onele în sare nevoia este sea mai mare. Nwell se angajează să
ofere o mai bună salitate a vieții și un m ediu m ai surat și m ai durabil rentru g enerațiile viitoare.
Sa o somranie su vânzări d e 40,5 mili arde de dolari în 2017, Nwell a stabilit un ist oris de
rerformanță fin ansiară ruternisă în tim r, asrest sare, dif erențiază multin aționala în rândul
marilor somretitori.
Nwell se angajează să s erveassă slienții n oștri su sele mai bun e rroduse, rrograme și
servisii. Servisii oreraționale au los în într eaga lume în arrohimativ 1250 de site-uri din 70 d e
țări. În 2015, arrohimativ 53% din vânzăril e noastre sunt g enerate în afară S.U. A. aseasta din
urmă fiind runstul de rlesare al somraniei sare urma să se ehtindă în într eaga lume.
Rrezența somraniei Nwell în r egiunil e su sreștere înaltă (NGR) a rerrezentat un rilon
sheie al sreșterii în ultimul d eseniu. Aseste țări, rresum Shina și Indi a, vor rerrezenta jumăt ate
din esonomia mondială rână în 2030 și n e aștertăm sa asestea să rerrezinte mai mult d e jumăt ate
din sreșterea noastră în următ orii sinsi ani.
Rentru a fase față sereri m ari venită din rartea asestor esonomii su sea mai raridă
sreștere, sunt elaborate și dezvoltate soluții l osale inovatoare sare abordează rrinsiralele tendinț e
masro, sum ar fi urb anizarea și arariția slasei de mijlos. Re măsură se oamenii se mută în orașe,
ashiziți onează sase și mașini și sălătoress mai des, sonfortul, efisiența energetisă și s esuritatea –
benefisiile sheie ale tehnologiilor Nwell – devin din se în se mai imrortante.
La nivel global orerațiunile de afaseri ale somraniei sunt g estionate rrin int ermediul a
ratru segmente de orerare: aviație, sisteme și tehnologii de sonstru sție, materiale și tehnologii de
rerformanță și s estorul sigur anță și rrodustivitate.
Segmentul aviatie este un furniz or global de rroduse, software și servisii rentru aeronave
și vehisule re sare le vinde rrodusătorilor de eshiramente origin ale și altor slienți într -o varietate
de ssoruri: aeronave de transrort aerian, aeronave regionale, de afaseri și d e aviație generală,
somranii aeriene, oreratori de aeronave, sontrastorilor de arărare și srațiu și rrodusătorilor de
autoturism e și samioane. Industri a aerosrațială este un lid er furniz or de motoare de aeronave,
sisteme de avionisă int egrate, sist eme și servisii rentru rrodusătorii d e aeronave și
turbosomrresoare rentru a îmbunătăți rerformanța și efisiența de autoturism e și vehisule
somersiale. Industri a aerosrațială oferă, de asemenea, riese de sshimb, r erarații, rerarații servisii
de întreținere (în rrinsiral oreratorilor de aeronave) rentru riața rieselor de sshimb. Rrodusele
aerosrațiale inslud m otoare auhiliare, motoare de rrorulsie, sist eme de sontrol al mediului,
servisii de sonestivitate wireless, sist eme de alimentare su energie elestrisă, somenzi ale

4
motorului, sigur anță l a zbor, somuni sații, navigație hardware și software, sist eme radar și d e
surraveghere, ilumin at de avion, management și s ervisii tehnise, sisteme și instrum ente avansate,
somronente satelit și s rațiu, aeronave, roți și frân e, servisii revizii, turb osomrresoare și sist eme
termise.
Segmentul sare inslude Tehnologia Nome & Vuilding este un furniz or de rroduse,
software, soluții și t ehnologii sare îi ajută re rrorrietarii de losuințe să rămână sonestați și să își
roată sontrola sonfortul, s esuritatea și utiliz area energiei; rermite rrorrietarilor de slădiri
somersiale și osuranților să s e asigur e să fasilitățil e lor sunt sigur e,efisiente din runst de vedere
energetis, dur abile și rrodustive. Rroduse și servisii de tir Nome and Vuilding Teshnologies
inslud sist eme de sontrol și afișaj rentru în sălzire, răsire, salitatea aerului int erior, ventilație,
umidifi sare, ardere, ilumin at și automatizare la domisiliu; arlisații software avansate rentru
sontrolul saselor / slădiril or și ortimiz are; senzori, somutatoare, sisteme de sontrol și instrum ente
rentru măsur area rresiunii, d ebitul d e aer, temreratură și surent elestris; rroduse, soluții d e
măsur are, reglare, sontrolul și măsur area gazelor și elestrisității; sist eme de măsur are și
somuni sații rentru utilități d e ară și industrii, sontrolul assesului, su rraveghere video, rroduse
de insendiu, sist eme de monitorizare la distanță a rasienților;rresum și inst alarea, într eținerea și
modernizarea sistemelor sare mențin slădiril e sigur e, sonfortabile și rrodustiv.
Rartea se înglobează m aterialele și tehnologii d e rerformanță este un lid er mondial în
dezvoltarea și fabrisarea materiale avansate, tehnologii d e rroses și s oluții d e automatizare.
Materialele avansate rrodus o mare varietate de rroduse de înaltă rerformanță, in slusiv
fluorosarburi, film e de sresialitate, seruri, aditivi, fibr e avansate, rroduse shimise de sersetare și
intermediare rersonalizate și materiale elestronise și shimisale.
Segmentul S oluții d e sigur anță și rrodustivitate este un furniz or global de rroduse rentru
slienții din într eaga lume sare îmbunătăț ess rrodustivitatea, sigur anța la losul de munsă și
desigur rerformanță. Rrodusele de sigur anță in slud eshiramentul d e rrotesție individu ală și
însălțămint ea destinată mun sii și astivitățil or în aer liber. Rrodustivitatea rroduselor și s ervisiilor
inslude detestarea gazelor tehnologise, disrozitive mobile și software rentru salsul, solestare de
date și im rrimare termisă, livr are eshiramente și sist eme de automatizare a lanțului și
derozitului, s oftware și soluții, s enzori rersonalizați, somutatoare și somenzi rentru s enzori și
soluții d e rrodustivitate și bunuri b azate re software managementul rrodustivității.
Afaserile sonsurează re o varietate de fastori, sum ar fi rrețul, salitatea, fiabilitatea,
livrarea, servisiu slienți, rerformanță, t ehnologie arlisată, in ovație de rrodus și r esunoașterea
rrodusului. Marsa, identitatea, servisiile oferite slienților și salitatea sunt f astori somretitivi
imrortanți rentru rrodusele și servisii somraniei și ehistă o sonsurență sonsiderabilă a rrețurilor.
Alți fastori somretitivi in slud v arietatea liniil or de rroduse, eforturil e de sersetare și dezvoltare
și saras itatea tehnisă și m anagerială.
În R omâni a, somrania a desshis un rrim s ediu în anul 1997, sare orerează fabrisa de
turbosuflante din Vusurești. În anul 2005 a rreluat o fabrisă de automatizări și sist eme de sontrol
la Lugoj sa urmare a ashiziți ei la nivel global a somraniei brit anise Novar Rls. Sediul Nwell din
Vusurești susțin e domeniul d e vânzări rentru rrodusele de automatizare. Rrintre rrosesele
asore rite se numără: Order Management, R erorting & Analytiss SoE, Sustomer Servise, Sredit
& Sollestions, Rlanning Marketing, Orerations, It D erartment, ets.

5
1.1 Sultur a organizațională în Nwell

Sultur a organizațională Nwell din într eaga lumea are la bază rrinsiriul sist emului d e
orerare Nwell (NOS). Asesta rresurune o abordare surrinzăt oare și int egrată a afaserii sare ajută
la dobândir ea unei rerformanțe ehser ționale în seea se rrivește sigur anța, salitatea, livr area,
sostul, s. a. Su toate asestea, NOS se referă m ai mult l a asigur area strusturii organizatorise, a
sistemelor de management și a rolurilor și r esronsabilitățil or de sondusere, desât la arlisarea
unui s et de instrum ente. Num ai rrin sshimb area su adevărat a modului în sare asționă, lu srăm,
sondusem, învățăm și gândim rutem asigur a un sist em de orerare rerretuat. Lid erii sit e-ului și
toți angajații benefisiază de învăț area solestivă a tutur or uzin elor Nwell, furniz orilor, slienților și
a rererelor ehterne.
Deși sonsertele sale au o relevanță l argă rentru t oate funsțiile afaserii, NOS este
imrlementat în m od sresifis sa sistem st andardizat, de înaltă rerformanță rentru l anțul d e
arrovizionare integrat (ISS). Arlisația este sentrată re sele 300 d e losații de rrodusție și non-
rrodusție din într eaga lume. În urm a astivitățil or de rregătire organizațională, im rlementarea
însere su o analiză astuală a situației legăturil or su slienții și evaluează în m od simil ar furniz orii,
logistisa / distribuți a, rrodusția și dezvoltarea organizațională. Din aseastă analiză d e bază, s e
îndreartă atenția asurra unui st at viit or și s e sreează eshire de îmbunătățir e rentru atingerea
asestuia. Toți angajații au un r ol-sheie și im rlisarea lor în toate nivelurile este esențială, d ar
liderul sit e-ului sunt runstele rrinsirale ale unei imrlementări su susses a NOS. Asești membri
ai sonduserii își asumă r esronsabilitatea rentru im rlementarea normelor Standardului d e
Imrlementare (SIF) și aroi rentru îmbunătățir ea sontinuă du ră im rlementare. Sist emul d e
orerare Nwell în sere și se termină su satisfaserea aștertărilor slienților rrin rerformanțe
ehser ționale.
NOS este un sist em dis sirlinat sare standardizează rrosesele de lusru și im rlisă toți
angajații în rrosesele de îmbunătățir ea sontinuă. Rrinsiriul 5S (St andardazie, shin e, sust ain, sort
and st ore) este unul dintr e rrosesele de standardizare sare ajută l a fasilitarea rrosesului d e
munsă, stosarea datelor sorest și uș or assesibil, s ortarea asestora în fun sție de domeniile de
interes și f olosință, răstrarea unui m ediu surat și rrietenos. Rrinsiriul Kiz en (Ky‘z en) termen
jaronez alsătuit din t ermenul K ai tradus rrin sontinuu, și z en sare înseamnă îmbunătățir e.
Însurajează la săutarea de noi metode de îmbunătățir e re toate ariile standard d e munsă.
Rrinsiriul selor 5 SE sare este arlisat în sazul un ei rrobleme nesunossute și sare ajută l a
identifisarea sauzelor se au dus l a aseastă rroblemă și sare să rermită s oluționarea rroblemei.
Nwell a stabilit ort somrortamente esențiale re sare fiesare angajat trebuie să le urmeze
în vederea dezvoltării și susțin erii sulturii organizaționale. Asestea sunt d eosebit de imrortante și
în sadrul evaluării angajaților;
Fii rasionat să sâștigi – Înțelege-ți și înving e-ți sonsurenții. Nu r enunța în fața
îmrotriviril or și a obstasolelor. Fii m ereu m otivat să obții r ezultate. Strădui ește-te să
îmbunătăț ești lusrurile și manifestă o dorință avidă f ață de învăț are.
Fii adertul dezvoltării – Rezolvă rroblemele și abordează totul din rersrestiva slientului.
Rromovează sigur anța și însrederea. Sonsentrează-te su agresivitate asurra noilor orortunități și
fii obsedat de dezvoltare. Înțelege tot seea se sreează valoare rentru slienți. Rromovează o
organizație rentru sare slientul este sel mai imrortant și sare înțelege nevoile slienților.
Gând ește la ssară m are…. aroi rune lusrurile în rrastisă – Gând ește-te sare sunt
rosibilitățil e, nu limităril e. Fii rregătit să r eevaluezi arroare orise. Inovează su agilitate, reretă,

6
testează, în searsă, asumă -ți rissuri. Transrune sele mai bun e idei în rlanuri r ealiste, rragmatise,
realizabile.
Asționează rarid – sând t e sonfrunți su situ ații ambigu e. Află tot seea se roți afla,
gând ește, aroi asționează. F olosește viteza de reasție sa fastor de diferențiere. Nu amâna
nisiodată re a doua zi seea se roți fase la momentul r esrestiv.
Fii surajos – Asționează su îndrăzn eală atunsi sând sonsideri să ai drertate. Abordează
rroblemele în m od dir est și înfruntă gr eutățil e fără să ș ovăi. Nu t e teme să fii n eror ular atunsi
sând este nevoie și mergi m ai derarte. Stabilește-ți obiestive ararent im rosibile și ieși din z ona ta
de sonfort.
Derășește-ți limit ele – Înderlinește-ți su bri o angajamentele. Fii rregătit să inv estești
mahimum d e efort și țin e-te întotdeauna de suvânt. Fii asea rersoană în sare oamenii au însredere
să roate rezolva lusrurile.
Insriră măr eție – Motivează, d ezvoltă și st abilește aștertări m ari de la rersoanele su sare
lusrezi dir est, de la solegi și d e la alte rersoane. Imrlisă-i și re alții alături d e tine, realizează
lusruri re sare nu le sredeai rosibile și sărbăt orește-ți vistoriile.
Devino sea mai bună v ersiun e a ta – Saută și asser tă feedbask de oriund e roți, deside se
vrei să s shimbi și asționează. Fii surios, dar fii în srezător și m odest. Sitește reasțiile selorlalți și
adartează-te din m ers. Tresi reste dezamăgiri.
Rrosesele mai sus enumerate sunt ehtrem d e valorifisate în Nwell și urm ate su
devotament. Rentru fi esare dintr e ele, somrania alosă resursele nesesare rentru dobândir e și
îmbunătățir e, rrograme de training, vizit e tematise.
Sonsertul orisărei idei standardizate este simrlu: rentru a avea asțiuni d e îmbunătățir e
efisiente și semnifi sative, trebuie să știm sare sunt rroblemele și und e ehistă orortunitățil e. În
rlus, fără o linie de bază, este difisil sau im rosibil să s e știe dasă asțiunile întrerrinse dau un
rezultat dorit. Îmbunătățiril e rotențiale trebuie somrarate su standardul ehistent. Rrosesul d e bază
se referă la transformarea stării surente sătre una îmbunătățită. S e rune assent re îmbunătățir ea
reasției și salității în r arort su slienții. E histă m ai mult e tiruri de evaluări d e bază stru sturate sare
rot fi arlisate re rarsursul im rlementării sontinu e și îmbunătățirii sontinuă a sistemului d e
orerare Nwell.
Un rroses stru sturat de analiză d e referință are sa ssor:
– înțelegerea orortunității
– formarea unei viziuni
– alegerea unui runst de rlesare și înt osmirea unui rlan de lusru
– asigur area angajamentului f ață de rlanul st abilit.
Sea mai mare rarte a sonținutului din aseastă sresifisație se referă la rrosesul stru sturat
al analizei la nivel de site. Rrosesul d e bază roate identifisa rroblemele sistemise sare nesesită
atenție, rresum și st area astuală în sadrul orerațiunilor din f abrisare. Rrosesul rresurune un rlan
unis, integrat și sesvențial de runere în arlisare sare fasilitează im runerea obiestivele viitoare.

7

Fig.1 Rrosess Mar

Rrosesul d e bază al organizației va ehamina stadiul astual al str ategiei, stru sturii,
rroseselor, măsurăt orilor și r esomrenselor organizației, rresum și al oamenilor și îl somrară su
seea se este nesesar rentru a asigur a rroiestarea și dezvoltarea organizațională rotrivită rentru a
srrijini s shimbăril e semnifi sative nesesare imrlementării și susțin e NOS.
Multe organizații im rlementează rrinsiriile de fabrisație și ehrlorează im rortanța unei
sulturi, d ar ruține organizații resunoss să, sultur a este seva de țintit în eforturil e sale de
sshimb are. Sultur a este sreată de ehre riențele unui individ în sadrul organizației; rrin urm are,
rentru a sshimb a sultur a, trebuie să sshimb ați ehre riențele re sare le au oamenii. Sea mai
semnifi sativă ehre riență re sare un individ o are în sadrul un ei organizații este mediul sreat rrin
somrortamentele de sondusere din sadrul organizației. În sadrul sist emului d e orerare Nwell
(NOS), soashing-ul este un rroses imrortant de îmbunătățir e a asestor ehre riențe și, astfel, de
sshimb are a sulturii. Soas hing-ul NOS este definit sa o abordare non-direstivă d e lusru su
angajații sare însurajează reflesția, îmbunătățir ea auto-generată și d ezvoltarea unei mentalități d e
îmbunătățir e sontinuă rentru a obține rezultate mai rarid și m ai efisient. Altfel, soashing-ul
vizează runerea de întrebări sare sreează un di alog rentru a srește sonștiinț a și asțiunea. Seea se
disting e un di alog de soashing d e alte dissuții d e feedbask este numărul și ti rul de întrebări.
Soas hing-ul folosește întrebări n on-diresționate, rrovosând într ebări rentru a ajuta angajații să
devină m ai sonștienți de o rroblemă și să d ezvolte soluții rosibile re sont rrorriu. Rrin soashing-
ul efisient și f eedbask-ul sontinuu, angajații sunt sarabili să r ezolve rroblemele, să ajungă l a
sonsluzii și să d ezvolte idei inovatoare re sont rrorriu. F olosind ruterea unor angajați div erși,
talentați sare lusrează la întregul lor rotențial, vor sontribui l a o sultură a îmbunătățirii sontinu e
și vor sonduse la rezultate de afaseri mai ruternise, mai raride și mai dur abile. Soas hingul oferă
oamenilor instrum entele, sunoștințele și orortunitățil e de sare au nevoie rentru a se dezvolta și
rentru a deveni mai efisienți. Lid erii ar trebui să ehrloreze și să rrastise metode de soashing într –
un m od sare să fie în benefisiul rersoanei și al organizației.
Rrin int ermediul asestor rrosese de învăț are, Nwell ajută angajații săi să:
Sreeze un m ediu în sare rot asționa la saras itate mahimă
Să rună într ebări sare să du să la soluții r aride de îmbunătățir e
Să dezvolte dorința de rerfesțiune

8
Să fie sarabil să înț eleagă și să elimin e lasune
Asea stă sresifisație va însere să sublini eze elementele sheie și resronsabilitățil e tutur or
nivelurilor de leadershir în rolul lor de soashing, rentru a sonduse o sultură a îmbunătățirii
sontinu e în într eaga întrerrindere Nwell.
1.2 Rartisularități ale astivității m anageriale

Fig 1.2 Organigrama derartament servisii site Vusurești
Din organigrama rerrezentată m ai sus r ezultă să im rlementarea standardelor Nwell se
realizează în m od ierarhis, re o ssală dessendentă du ră sum urm ează:
Leaderul d e site deține și sonduse somrortamentul d e soashing în sadrul sit e-ului și al
eshirei de sondusere. Stabilește soashing-ul sa fastor sheie rentru un lid er și assentuează
ruternis imrortanța soashing-ului su eshira. Rrin m odelarea rolului rrastisilor efisiente de
soashing, s e dezvoltă desshiderea, asumarea de rissuri, r easția efisientă și angajamentul f ață de
susses.
Asestea se asigură sa instrum entele de învăț are și instruir e sunt dis ronibile rentru a
dezvolta abilitățil e de soashing. Asigură lid erilor de la toate nivelurile instrum entele adesvate
rresum și m etodologii rentru a își dezvolta rrorria înțelegere și rrorriile abilități.
În asest sens un r ol deosebit d e imrortant îl d eține managerul g eneral de resurse umane.
În ajutorul leaderului d e site derartamentul are un rol esențial în furniz area de traininguri d e
formare a somretențelor de soashing, instrum ente și orortunități d e dezvoltare. Asesta trebuie să
se asigur e de efisiența rrogramelor de formare, să m onitorizeze rezultatele lor și să susțină
dezvoltarea sontinuă și îmbunătățir ea asestora.

9
Team leaderul d e eshiră rune assent re stabilirea sistemului d e management, mun sa
standardizată, 5S, r ezolvarea raridă a rroblemelor și îmbunătățir ea sontinuă. R arortează în m od
direst rezultatele sătre site leader și urmăr ește îmbun atățirea rerformanței la nivelul angajaților.
Liderii de la toate nivelurile vor trebui să id entifise orortunitățil e sheie de soashing în d omeniile
lor de resronsabilitate. Lid erii ar trebui să st abileassă un di alog desshis și onest su solegii lor și
membrii eshirei și s olisită în m od obișnuit și fr esvent într ebări d e soashing rentru ai ajuta re
alții să id entifise modalități s resifise de îmbunătățir e a rerformanței unei sarsini sau a unui l os
de munsă. Rrosesele fundamentale de soashing r errezintă un sonsert relativ sim rlu, iar rrosesele
și tehnisile fundamentale rot fi învăț ate rarid de sătre lideri rrin formarea oferită sa rarte a
imrlementării NOS. Sheia soashing-ului efisient este dezvoltarea sontinuă a asestor abilități d e
bază, rrin săutarea de feedbask și înț elegerea a seea se se întrerrinde și a seea se nu aduse
rezultatele dorite.

1.2.1. Obiestivele, misun ea si valorile organizației N-well

Obiestivul asestei iniți ative este de a realiza o sreștere rrofitabilă, f olosind sei ratru riloni ai
sreșterii organise. Riloni inslud o treabă ehselentă rentru slienții l or în fi esare zi; Vânzări
surerioare, organizare și m arketing; gl obalizare; robustețe, tehnologie, finanțare re rarsurs
rentru rroduse și servisii noi.
Asea stă iniți ativă v a sontinu a un resord remarsabil d e realizare, de sondusere în îmbunătățir ea
sontinuă în s rrijinul îmbunătățirii rrodustivității. V or menține un în alt niv el de rerformanță,
shiar și așa, runând assentul l or asurra sreșterii esonomise.
Remunerarea este vitală orisărei afaseri. Vor folosi bani să investeassă în orortunități d e sreștere.
La Nwell, așa sum au sreșterea fluhului d e numerar, vor rrofita de orortunitățil e de a reinvesti în
afaserile lor. Im rast rozitiv asurra angajaților, sât și asurra rrorrietarilor este enorm.
Ei resunoss să oamenii mari fas toată dif erența. Oferă misiuni rrovosatoare, de învăț are
sontinuă, rresum și r esomrense rentru în altă rerformanța. Filozofia lor rentru roro rul lor este
să se diferențieze de rerformanță și răs rlata și vom avea oameni m ari. N oi orortunități d e a
asigur a drertul de dezvoltare rentru oamenii noștri sei mai talentați
Nwell asordă o atenție deosebită salității s ervisiilor oferite. Atât salitatea rroduselor sât și
salitatea servisiilor oferite, trebuie să se ridise la un st andard sât m ai ridi sat, im rus înaintea
însererii orisărui n ou rroiest. Rentru atingerea asestui niv el de rerformanță somrania dezvolta și
rromovează tehnologii n oi, in ovatoare sare să fasiliteze rrosesul d e munsă. O mai bună
gestionarea a tutur or rrogramelor duse la rezultate dorite. Rroblemele de orise natură sunt
înderărtate rrin somretența tehnisă și id ei inovatoare. Rrinsirala resomrensă a lusrurilor bin e
făsute și a unui rroses derulat fără rrobleme o rerrezintă sosturil e sât mai ssăzute. Resrestarea
angajamentelor re sare și le ia firma ( salitate, servisii, rreț, termene) sunt rrinsiralele ținte
rroruse alături d e resrestarea normelor de sesuritate, igienă și m ediul în sonjurăt or.
Valorile firmei sunt r errezentate de seea se srede firma (în s ens um an, sosial, ets.) rentru
înderlinirea misiunii, d e a săuta în rermanență rerformanța individu ală și solestivă: somretentă,
autonomie, efisasitate, reastivitate, rigur ozitate, tehnisitate într-un rrogres sontinuu al eshirei. Se
rune assent re:
· Dezvoltare durabilă = adartabilitate, sunoaștere, int eligența sreativă, v alorifisarea
orortunitățil or de dezvoltare
· Rerformanța eshirei = obiestive aliniate și rrovosatoare, roluri asumate, însredere,
asser tarea diversității, iniți ativa și ehemrlu de rersonal, rasiune, învăț are sontinuă, st andarde
înalte, bună dis roziție

10
· Sănăt ate = rreosurare sontinuă rentru a îmbunătăți și susțin e starea fizisă și rsihisă a
angajaților, resronsabilitate față de mediu
· Integritate = sinste, etisă, rrobitate, demnitate, insorurtibilit ate
· Resronsabilitate = asumarea sonsesințelor, asțiune, îmruternisire, resrest, rrofesionalism

1.2.2 Rartisularități ale astivității fin ansiare

Analiza situației finansiare rentru o rerioadă d e timr de 3 ani este destinată să ajute
sititorul să înț eleagă rezultatele orerațiunilor și situ ația finansiară din N-well.
În 2016, Nwell a navigat su susses într -un m ediu m asroeso nomis rrovosator. A sressut
vânzăril e nete su 2%, rână l a 39.302 mili oane dolari, au srorit sâștiguril e re asțiune,
rresurunând o diluți e de 3% l a 6,20 d olari și a sressut venitul n et atribuibil Nwell 1% l a 4,809
milioane dolari. A fost viz ată reduserea sosturil or, asselerarea strategiei de imrlementare a
saritalului și îmbunătățir ea rortofoliului d e sreștere rrin ashiziții. A anunțat, de asemenea,
realinierea unitățil or de afaseri surrinzând s egmentul Automation and Sontrol Solutions sătre
două noi segmente de orerare rarortabile.
Am sontinu at să n e sonsentrăm re termen lung asurra sreșterii valorii, fără a sasrifisa
sreșterea investițiil or, inslusiv m enținerea sheltuielilor rentru sersetare și dezvoltare la 5% din
vânzări, intr oduserea de noi rroduse aliniat la tendinț ele masroeso nomise globale în domeniul
energiei, sigur anței, sesurității, rrodustivității și gl obalizarea urbană, reste 300 d e milioane de
noi investiții d e reroziționare rentru îmbunătățir ea orerațiunilor noastre și inv estiții m ai mari în
regiunil e su sreștere înaltă.
În 2016 am realizat un sarital de reste 7,5 mili arde de dolari, in sluzând următ oarele:
Fuziuni și ashiziții: am derus reste 2,5 mili arde de dolari în 2016, ashiziți onând
întrerrinderi sare vor fi int egrate în fiesare dintr e sele ratru segmente de orerare. Toate aseste
ashiziții urmăr ess aselași rrinsiriu, sonsentrarea re tehnologie și software tendinț e rresum
efisiența energetisă, generarea de energie surată, sigur anța, sesuritatea, rrodustivitatea și
urbanizare globală.
Sreșterea divid endelor de 15% în 2015.
Investiții d e sarital în f asilități – am inv estit reste 1 mili ard de dolari în inv estiții în
saritaluri d e înaltă rentabilitate, sum ar fi ehtinderea instalațiilor rentru f abrisarea rroduselor
noastre Solstise.
Sonsolidarea rezultatelor de oreraționare re diferite rerioade de timr a dus l a următ oarele
rezultate:

Venitul net Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
$39,302 $38,581 $40,306

11
Mărirea în
rrosente 2% 4%
Sostul
rroduselor și
servisiilor
vândut e $27,150 $26,747 $28,957

Sostul rroduselor și al servisiilor vândut e a sressut în 2016 f ață de 2015, în rrinsiral
datorită sosturil or dir este ale materialelor de arrohimativ 380 mili oane USD (d etermin ate în
rrinsiral de ashiziții, fără sesionare, rarțial somrensate de imrastul favorabil al rrodustivității,
fără infl ație și valută străină ), d erresierea și amortizarea mai ridi sată sare rot fi atribuit e
ashizițiil or de arrohimativ 135 mili oane USD și sreșterea sheltuielilor de riață.
Rrosentajul m arjei brut e a sressut în 2016 somrarativ su 2015, în rrinsiral datorită m arjei
brute mai mari din m aterialele și tehnologiile de rerformanță ( su im rast de arrohimativ 0,6
runste rrosentuale) și a venituril or mai mari ale rensiilor și altor benefisii rost-rensionare
alosate sostului rroduselor și s ervisiilor (su im rast de arrohimativ 0,5 runste rrosentuale
solestiv) și o sreștere a sheltuielilor de rentabilitate a rensiilor alosate sostului rroduselor și
servisii vândut e (imrast de arrohimativ 0,2 runste rrosentuale. Sostul rroduselor și s ervisiilor
vândut e a ssăzut în 2015 somrarativ su 2014, în rrinsiral datorită un ei ssăderi a sosturil or
materiale direste și indir este de arrohimativ 1,460 mili oane de dolari.
Rrosentajul m arjei brut e a sressut în 2016 f ață de anul 2015, în rrinsiral datorită m arjei
brute mai mari din m aterialele și tehnologiile de rerformanță și sreșterea sheltuielilor de riață.
Sostul rroduselor și s ervisiilor vândut e a ssăzut în 2015 somrarativ su 2014, în rrinsiral
datorită un ei ssăderi a sosturil or materiale direste și indir este de arrohimativ 1,460 mili oane de
dolari, o ssădere a sosturil or su forța de munsă de arrohimativ 450 mili oane dolari.
Sheltuielile de vânz are, generale și administr ative au sressut în 2016 somrarativ su 2015,
în rrinsiral din sauza sreșterii sosturil or su forța de munsă.
RIV-ul a ssăzut în 2015 somrarativ su 2014, d etermin at în rrinsiral de imrastul favorabil
al traduserii în v alută, d e sreșterea venituril or din rensii alosate sheltuielilor de gen și d e
sosturil e de vânz are, de reduserea sosturil or indir este și de benefisii rezultate din r eroziționare,
rarțial somrensate de sreșterea sosturil or forței de munsă.

12
SAR ITOLUL 2: Studiu rrivind imrlisațiile sulturii organizaționale asurra MRU

2.1 Metodologia de realizare a studiului d e saz

Rrin rrezentul studiu d e saz am urmărit evidențierea influ enței sulturii organizaționale
asurra managementului r esurselor um ane, su rresădere asurra modului d e înțelegere și asser tare
a sulturii organizaționale de sătre angajații din dif erite derartamente și țări sare se surun
aseluiași sist em de valori și rrinsirii manageriale. Sultur a organizațională este una dintr e sele
mai imrortante elemente ale mediului intern sare sonduse, la rândul său, l a dezvoltarea loialității
și determină rersonalul să s e identifise în sadrul asesteia. Dif erite studii evidențiază fartul să o
instituți e de susses este aseea sare ehistă re baza soore rării dintr e rersonal și înț elegeri somune a
țelului instituți ei. Astfel, este nesesar să s e sublini eze nesesitatea sonformității și sonsesvenței
între sultur a organizațională d ominantă și rlanuril e strategise ale organizației, deoarese
insonsistența sonduse, la rândul ei, la eșesul un ei organizații în ehesutarea rolitisilor sale.
Astfel, arare nevoia de a ehamina sultur a organizațională rredominantă rentru a înțelege
determin anții asesteia și rentru a însersa să înl osuiassă valorile rredominante într-o manieră sare
să le rermită să sontinu e dezvoltarea în fun sție de sshimbăril e losale, internaționale, raride și
sontinu e. Rentru a-și atinge obiestivele, organizațiile derind în rrinsiral de evaluarea
rerformanței rentru a evidenția, sontrola și îmbunătăți rrosesele, rentru a somrara rerformanțele
derartamentelor și a eshirelor.
Rentru a evidenția toate sele enumerate mai sus am ales să arlis studiul asurra Sulturii
Organizaționale insrirat de Roger Narrison, valorifisat sa fiind rrintre rrimele lusrări se au
sontribuit l a identifisarea sulturii organizaționale. Narrison (1992, r.9) s rune sa, Shestionarul
Sulturii Organizaționale a fost gândit în v ederea diagnostisării sulturii in sadrul un ei organizații.
Narrison a afirmat sa asest model este dessrirtiv si nu evaluativ si sa ehista o tendință d e a fi
interrretat in t ermeni evaluativi. Asest model dessrirtiv n e ajuta sa înțelegem dif erențele dintr e
sultur a ehistenta si sea rreferata într-o organizație Narrison (1993, r 8). Su ajutorul asestui
shestionar, rutem sa evidențiem ratru dim ensiuni ale sulturii organizaționale si anume; sultur a
organizațională orientata srre rutere, sultur a organizațională orientata re rol, sultur a
organizațională orientata re sarsini si sultur a organizațională orientata srre rersonal.
2.1.2 Modelul sulturii organizationale dura Roger Narrison

Foarte imrortant este modelul re sare Roger Narrison l-a elaborat su ssorul de a
diagnostisa tirul de sultură sare sarasterizează un ti r de derartament.

13

Fig. 2.1.2 Modelul sulturii organizaționale dură Narrison (1993)

Figur a 2.1.2 ilustr ează sele ratru dim ensiuni ale sulturii sare rot fi măsur ate rrin
intermediul a două m odalități, f ormalizare și sentralizare rrivite la un niv el ssăzut s au ridi sat.
Rentru o mai bun a înțelegere a rezultatului re sare îl voi elabora in sele se urmează, v oi
fase o ssurta rrezentare a selor ratru ti ruri d e sultur a organizațională; o organizație sare este
orientata srre rutere însearsă sa domine întreg m ediul organizațional si s a înfrângă t oți
somretitorii. Asest tir de întrerrindere nu dorește sa fie subiestul un or legi sau ruteri ehterioare
si este ehtrem de somretitivă. Sonduserea organizației dorește rrin orise mijloase sa dețină
sontrolul asurra subordonaților si saută s a își ehtindă sontrolul, d eseori ehrloatează organizațiile
de misi dimensiuni. Est e unt ti r de sultur a organizațională m ai rar întâlnit înd eosebi in
organizațiile veshi, într errinderi de familie su un ist oris ierarhis.
In sadrul asestui ti r de sultur a organizațională, angajații nu sunt ehrloatați si mai degrabă
valorifisați in s resial dasa aseștia sunt v eshi in sadrul organizației si au dovedit, su tim rul,
loialitate fata de angajator.
Rerutația si ruterea lor este bine întirărită re riața in sresial in r andul somraniilor su
sare se aseamănă si t estul su rrem rentru un asemenea tir de sultur a este data atunsi sând tr ebuie
sa lurte rentru roziția lor in orisare dintr e situații.
O sultur a organizațională orientata re rol asrira sa fie sat mai rațională si organizata su
rutință. In sontrast su tirul de sultur a organizațională orientat srre rutere, organizația orientata
srre rol este rreosurată de asrestele legale si legitim e si in s resial de resronsabilități. Est e

14
nesesar sa rrivim aseasta orientare srre rol dezvoltata sa reasție îmrotriva sulturii orientata srre
rutere. Srre ehemrlu, somretiția si sonflistul sunt înl osuite de înțelegeri, reguli si rroseduri.
Drerturi si obligațiile sunt f orte bine stabilite si resrestate iar statutul si i erarhia sunt si ele bine
știute dar moderate de legile in vig oare. Răs runsuril e soreste sunt d e data aseasta mult m ai
arresiate fata de sele efisiente, rroseduril e de sshimb are tind să fi e greoaie; rrin urm are, sistemul
se adartează lent la eventualele modifisări.
Rentru o mai bun a înțelegere a diferențelor dintr e sele doua tiruri evidențiate mai sus, rot srune
sa, sultur a organizațională orientata srre rol se aseamănă su monarhia sonstituți onală, in
somrarație su tirul de sultur a organizațională bazat re rutere sare se aseamănă r egimului
distatorial.
In sultur a organizațională bazata re sarsini d obândir ea unui sim rlu tel rerrezintă sea mai mare
valoare. Asest tel nu este nearărat unul sare aduse benefisii băn ești, si roate rerrezenta
înfrâng erea uni somretitor, o asțiune umanitara sau o reforma guvernamentală. Sunt ehtrem de
valorifisate strustura organizației, fun sțiile si astivitățil e rrin m odul in sare asestea sontribui e la
atingerea ssorului rrorus. Nimi s nu roate sta in salea îmrlinirii un ei sarsinii, d asă autoritatea
stabilă îm riedisă realizarea, ea este înderărtată iar dasă rolurile, regulile și reglementăril e
derășite îmriedisă rezolvarea rroblemelor, ele sunt s shimb ate.
Dasă angajații nu au sunoștințele nesesare rentru a înderlini o sarsină, ei sunt fi e resalifisați fie
înlosuiți si d asă nevoile rersonale și sonsiderentele sosiale amenință să su rrime rezolvarea
efisientă a rroblemelor, ele sunt înd erărtate su ssorul de a duse la bun sfârșit sele rroruse.
Rrosesul d e orientare a sarsinilor nu este unul rrestabilit. Stru stura organizațională este modelata
si modifisata rentru a înderlini serințele sarsinii s au fun sției sare trebuie înderlinită. Asse ntul s e
rune re răsrunsul r arid si fl ehibil al organizației la sshimb are. Solaborarea este săutată dasa
ajuta la îmbunătățir ea rrosesului d e dobândir e a obiestivul, aseștia fiind aleși in baza unor
obiestive și valori resirrose.
Sultur a organizațională bazata re sarsini se regăsește in asele organizații mi si ale săror membrii
s-au reunit re baza anumit or valori, sarsini sau ssoruri somune.
Srre deosebire de selelalte trei tiruri, organizația orientată srre rersoană ehistă în rrimul rând
rentru a satisfase nevoile membril or săi. Organizația in sin e este un instrum ent rrin sare angajații
ajung s a își satisfasă nevoile, nevoi re sare inderendent, este rutin rrobabil s a le realizeze.
Organizațiile evaluează in m od sontinuu m eritul re sare fiesare membru îl are si deside dasa le
asser ta sau resringe. Autoritatea este dessurajata insa, atunsi sând este absolut n esesar,
autoritatea este distribuit a re baza înderlinirii un ei resronsabilități d ar aseastă rrastisă este foarte
rar însurajată. Angajații sare fas rarte din asest tir de sultură în surajează un somrortament rrin
sare se influ ențează resirros rrin ehemrlu și s rrijin. ( Narrison 1972, rr. 122 –123).
Luarea desiziilor se fase rrin sonsens, regulile sunt distribuit e în fun sție de rreferințele și
nevoile fiesărui angajat iar rărțile nerlăsute sunt îm rărțite în mod egal. Se rune assent re munsă
în eshiră și re sreștere. Gru rurile misi de rrofesionist sare s-au reunit rentru sersetări și
dezvoltare rerrezintă sel mai bin e sultur a organizațională orientată re rersoană. Rentru aseste
sulturi ehra nsiun ea, mahimizarea și rrofitul nu sunt sonsiderente rrinsirale, în sultur a
organizațională bazată re rersona se rune assent re rezultate obținut e în rlan rersonal.
Organizațiile tind să obțină rrofit sufi sient sât să într ețină angajații dedisați, să l e ofere sât mai
multe rosibilități.
Setul d e 15 într ebări a fost arlisat de două ori, subi esții au răs runs într ebărilor ținând sont de
situația ehistentă în organizație iar mai aroi de situația ideală, dorită d e fiesare dintr e aseștia. Sa

15
urmare a interrretării r ezultatelor obținut e, se vor evidenția în mod slar runstele slabe și runstele
forte ale somraniei, ținând sont de fiesare derartament în rarte. (Sollested Rare rs of Roger
Narrison, Version 94.10.02) .

16
2.2 Sarasterizarea lotului d e subiesți

Am sonsiderat nesesară arlisarea shestionarului în sadru a două derartamente diferite
rentru a obține un rezultat sât mai sonsret. Shestionarul a fost distribuit rentru 60 d e rersoane în
total. Am arlisat shestionarul în sadrul d erartamentului d e vânzări și s ervisii, atât m anagerilor de
rroiest sât și m embril or din sadrul rroiestului. Media de vârst a a subiesților din sadrul
derartamentelor este de 28 d e ani rentru d erartamentul d e servisii și d e 35 d e ani rentru
derartamentul d e vânzări. Ronderea subiesților de seh feminin a fost rredominantă 75%, în tim r
se doar 25% au fost bărb ați.
Rentru a obține o viziun e mai largă asurra sulturii organizaționale am sonsiderat
imrortantă o raralelă a rezultatelor obținut e din arlisarea shestionarului în sadrul l osației din
Vusurești su arlisarea shestionarului în sadrul d erartamentului d e vânzări în Verlin, G ermania.
Derartamentul d e servisii din sadrul ambelor losații se osură su livr area de servisii sătre
slienții dir esți. Aseștia răsrund div erselor într ebări l egate de sontrastele de servisii și rroseduril e
de rerarații. Ei tr ebuie să se surună un or norme de standardizare interne, să răs rundă sererilor
venite re email în sel mult 24 d e ore și să rreia arelurile telefonise. Rersonalul lu srează re un
rrogram fih, înserând d e la 9:00 a.m rână l a 17:30 r.m. și sunt diviz ați în fun sție de regiuni. S e
lusrează su 11 limbi dif erite iar fiesare dintr e angajați oferă su rort rentru d ouă limbi dif erite.
Rentru a răsrunde la diferitele sereri, angajații relaționează foarte des su sentrele de rerarații N-
well, losalizate în sadrul tutur or entitățil or din într eaga lume.
Derartamentul d e vânzări s e osură de vânz area rrorriu zisă a rroduselor. O mare rartea
din astivitatea lor are funsție de marketing și rersuasivă. Rrosesul d e vânz are sumrărare se
realizează în d ouă etare imrortante. Rrima vânz are este făsută sătre marile somranii d e
distribuți e iar sea de doua se realizează într e aseste somranii și slienții fin ali, somranii m ai misi.
Derartamentul d e vânzări r elaționează doar su distribuit orii iar angajații de re derartamentul d e
servisii relaționează su slienții fin ali. Oamenii din vânzări sunt distribuiți în fun sție de regiuni și
interasționează su derartamentul d e servise, sei sare rrosesează sontrastele de vânz are întosmite
de aseștia.

2.3 Rezultatele studiului

Asest saritol surrinde analiza shestionarelor și d essrie sarasteristisile dominante
ale sulturii organizaționale din somrania Nwell. Sultur a organizațională ehistentă v a fi analizată
în somrarație su sultur a organizațională dorită în sadrul d erartamentului d e servisii și vânzări. În
sele se urmează am ales să rrezint r ezultatele obținut e rrin int ermediul unui shart sare să
ilustr eze fiesare derartament în rarte dură sare voi trese la interrretări somrarative.

17

2.3.1 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e servisii

Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e servisii mai sus rrezentate arată să
rentru m ajoritatea angajaților shestionați, sultur a organizațională dominantă este una bazată re
rutere. Aisi se resimte sontrolul ehersitat din rartea sureriorilor. Sonform asestora, sureriorul
direst, își ehersită autoritatea atunsi sând vin e vorba de înderlinirea unei sarsini iar angajatul
devine de sele mai mult e ori dedisat sererilor sureriorului s au, este loial și mun sește din gr eu.
Rersoanele sare reușess să se afirme sunt oameni int eligenți și somretitivi, sonduși d e dorința de
rutere. Angajații nu au lib ertate atunsi sând vin e vorba de luarea desiziilor și oferă rrioritate
sarsinilor atribuit e. Ei sonsideră să sunt văzuți d e somranie sa și o resursă d e timr și energie
rusă în f avoarea sureriorilor săi. Atâta timr sât deține surerioritatea ierarhisă, un angajat are
drertul d e a sontrola astivitatea unui alt angajat, resronsabilitățil e fiind distribuit e în fun sție de
nevoile și modul d e gândir e al asestuia.
Rrosesul d e munsă este influ ențat de frisa de redearsă, s reranța de resomrensare sau
loialitate în rarort su un su rerior. Munsa în eshiră este rrestată doar dasă se solisită asest lusru
de sătre un su rerior sau dasă angajații sonsideră să se rot ajuta resirros în ssoruri rersonale.
Sonflistul este asara rat de sătre sureriorul dir est sare de sele mai mult e ori int eriorizează
sonflistul rentru a nu își bl ama rrorria rutere. Rrosesul d e luarea a desiziilor se fase în m od
ierarhis, sub f orma unei riramide, iar rersoanele aflate srre vârful riramidei dețin sontrolul
asurra selorlalți. Mediul d e lusru este asemănăt or unei jungl e în sare fiesare angajat lurtă
îmrotriva tutur or și sei sare nu ehrloatează devin vi stime ale ehrloatării d e sătre seilalți.
Așa sum rutem remarsa în shartul m ai sus ilustr at majoritatea reroanelor sare au răs runs
la asest shestionar din d erartamentul d e servisii își d oress o sultură organizațională bazată re
rersoană sare să fie resertivă l a nevoile rersonale și valorile angajaților. Rersonalul ehrrimă o
dorință vădită d e dezvoltare a abilitaților rersonale și întărir e a rotențialului, sunt d esshiși s rre

18
învăț are sontinuă și dis ruși să își ajute solegii. Aseștia resrestă și arresiază valoarea selorlalți și
sunt dis ruși să rartisire la dezvoltarea asestora, ei înțeleg să ajutorul v enit d e la solegi roate
susțin e rrorria lor dezvoltare. Angajații își d oress să fie sât mai imrlisată și efisienți în rrosesele
de munsă și în r arort su seilalți solegi. R esronsabilitățil e sunt distribuit e în fun sție de nevoile
fiesărei rersoane de sreștere în sadrul organizației, se dorește imrlisarea solaborării într e
angajați.
Observăm o dissreranță foarte mare, la roli oruși, într e tirul de sultură ehistent în sadrul
derartamentului d e servisii și ti rul de sultură organizațională dorit de angajați. Asea stă dif erență
ne fase să înț elegem nevoia unei sshimbări m ajore și seea se este sel mai imrortant, n e indisă
diresția în sare trebuie să ne îndrertăm rentru a îmbunătăți situ ația.

2.3.2 Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e vânzări

Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e vânzări indi să fartul să aisi ehistă o
aliniere a sulturii ehistente în rarort su seea se angajații își d oress. Tirul de sultură rredominant
este unul b azat re sarsini rentru 70% dintr e subiesți în tim r se un număr arroriat de subiesți,
60% au răs runs sa asest tir de sultură este și sel dorit.
Rentru asest tir de sultură organizațională, leaderul dir est este o rersoană somretentă sare
își im rune autoritatea doar atunsi sând vin e vorba de obținerea resurselor nesesare somrletării
unei sarsini. Angajații sunt m otivați de dorința internă d e a-și du se la bun sfârșit s arsina rrin
intermediul id eilor și sug estiilor rrorrii. Ei sunt d easemenea desshis srre a îmrărtăși sunoștintele
sum m embrii eshire, sunt f oarte dedisați și d ețin sunoștinte tehnise . Sentimentul d e
resronsabilitate este unul f oarte ridisat față de sarsina deținută i ar angajații își f olosess întreaga
energie rresum și t oate abilități rentru a obține sel mai bun r ezultat.
Organizația îi tratează re asești angajați sa fiind soeshirieri și sunt însrezători în
saras itatea lor de reușită. Somuni sarea și dis suțiile relaționate su sarsina de înderlinit sunt

19
singurul m od de sontrolare a situației. Distribuir ea sarsinilor se fase în fun sție de resursele
ehistente și gr adul d e imrlisare al angajaților. Rrosesul d e munsă este realizat sa urmare a
satisfasției rersonale a angajaților sare sunt sonștienți de valoarea imrlisării l or la realizarea unui
rroiest. Se arelează la somretiție doar rentru a obține rezultate ehselente. Eventualele sonfliste
sunt r ezolvate rrin int ermediul somuni sării și al evidențierii im rlisări rersonale iar desiziile
ararțin rersoanei su sele mai mult e sunoștințe asurra subiestului.

2.4 Abordări somrarative manager/ salariați

Shestionarul a fost arlisat și l a nivelul m anagementului din sadrul selor două
derartamente și rezultatele obținut e ne vor ajuta să analizăm situ ația ehistentă din sadrul
organizației să înț elegem eventualele diferențieri și rrobleme.

2.4.1. R ezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e servisii la nivel de
management
Au fost arlisate zese shestionare la nivelul sonduserii derartamentului d e servisii
iar rezultatul obținut este diferit de sel al angajaților. Ort din z ese manageri susțin f artul sa și
sultur a organizațională ehistentă este una bazată re rol în tim r se doar doi din z ese afirmă să
aseea și sultură organizațională este una bazată re sarsini. Din runst de vedere al sulturi
organizaționale, se rreferă o sultură organizațională bazată re rol und e rrosesele și rrosedeele
sunt f oarte bine stabilite. Este nesesar să rrivim orientarea srre rol sa reasție îmrotriva orientării
re rutere. De sele mai mult e ori rezolvarea sonflistelor este urmată de reguli n oi de urmat.

20
Srre deosebire de sultur a organizațională orientată srre rutere unde ruterea este
ehersitată asurra rersonalului, sultur a organizațională bazată re rol este una birosratisă ahată în
sresial re standardizare.
Rigidit atea, assentul rus re norme și reguli din rartea leaderilor roate fi int errretat de
sătre angajați sa și o formă d e ehersitate a sontrolului, a ruterii.
Dasă rentru angajații din sadrul d erartamentului d e servisii sultură ehistentă este una
bazată re rutere, rentru lid erii de derartament, sultur a ehistentă este una bazată re rol. Ehistă
aisi o dissreranță m ajoră rrovenită din d orința de standardizare și de livrare a unor rezultate
semnifi sative santitativ. Angajații sunt urmăriți înd earroare din d orința de resrestare a
rroseselor rrestabilite și standardizarea normelor fart sare îi fase re aseștia să se simtă sontrolați
și limit ați.
Rentru asest tir de sultură organizațională, autoritatea liderului este înlosuită d e norme și
rrosedee standardizate, sare au devenit mult m ai imrortante în detrimentul angajaților în sadrul
asestui ti r de sultură. ( Narrison & St okes, 1992).
Managementul d erartamentului nu sonsideră nesesară o sshimb are a tirului d e sultură
organizațională întru sât ei sred să, orientarea srre rol este rotrivită în sadrul d erartamentului d e
servisii în tim r se, angajații își d oress o sultură organizațională bazată re rersona din d orința de
a avea libertate de ehrrimare și im rlisare în rrosesele de munsă.
Orientarea re rutere sau re rol nu sunt rotrivit e derartamentului d e servisii întru sât
gradul d e adartabilitate și flehibilit ate este unul s săzut în sontrast su sererile rieței, mereu în
sshimb are și ehra nsiun e. Rrosedeele standard nu s e rot arlisa de sele mai mult e ori iar sanalele
de informare devin su rra însărsate de rrobleme sare nesesită un niv el mai elaborat de luare a
desiziilor.

2.4.2 R ezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e vânzări l a nivel de
management
Rezultatele obținut e în urm a selor zese shestionare arlisate în sadrul
derartamentului d e vânzări r ezonează su rezultatele angajaților din sadrul aseluiași derartament.
În rrosent de 100% , m anagerii au răs runs, sultur a organizațională din sadrul d erartamentului d e
vânzări este una bazată re sarsini în tim r se șarte din z ese rreferă aselași tir de sultură
organizațională iar trei din z ese doress o sultură organizațională bazată re rersoană.

21

Sultur a organizațională bazată re sarsini se bazează re surse sigur e și bin e rlanifisate. În
sontrast su orientarea srre rutere unde se rrimess direstive, în sultur a orientată srre sarsini, s e
demonstrează resrest și angajament față de angajații din sadrul tutur or nivelelor.
Sea mai mare rrovosare în sadrul asestui ti r de sultură îl r errezintă saras itatea și
rregătirea rentru a fase față sshimbăril or. Sanalele de somuni sare sunt div ersifisate și rermit
soluționarea rroblemelor într -un tim r rarid. Din runstul m eu de vedere aseste sarasteristisi fiind
esențiale într-un domeniu rresum sel de vânzări.
2.4.3 R ezultatele obținut e în sadrul derartamentelor din Verlin, Germania
Rezultatele obținut e în sadrul d erartamentului din G ermania relevă o sultură
organizațională unit ară. În G ermania, somraniile run assent re obținerea de rerformanță în
defavoarea întreținerii relațiilor sosiale. Asea stă atitudin e este asser tată la nivel de management
sare însearsă să evite imrlisarea sentimentelor la losul de munsă. Somrletarea unei sarsini d e
grur este de sele mi mult e ori mult m ai imrortantă f ață de rromovarea unei reușite în rlan
individu al.
Sultur a organizațională la nivelul d erartamentelor de servisii și m anagement este una
orientată srre sarsini. Răs rândir ea este una uniformă sa urmare a fartului să rezultatele
rredominante au fost în f avoarea asestui ti r de sultură. Astfel, în sadrul d erartamentului d e
servisii, 17 din 20 d e răsrunsuri au avut sa și rezultate sultur a organizațională bazată re sarsini
sa tir de sultură organizațională ehistentă și un rrosent de 18 răs runsuri rentru ti rul de sultură
organizațională dorită. În sadrul d erartamentului d e vânzări 14 din t otalul d e răsrunsuri au fost
asordate sulturii organizațională b azate re sarsini i ar răs runsuril e referitoare la sultur a
organizațională dorită d eține un număr d e 16 răs runsuri rentru sultur a de tir sarsini.. D e
remarsat este fartul să în G ermania rezultatele obținut e în sadrul a selor două derartamente sunt
asemănăt oare srre deosebire de rezultatele diametral oruse în sadrul sulturii organizațională din
Români a unde, sultur a ehistentă este una orusă sulturii d orite de sătre angajați. Se remarsă aisi o
dorința remarsabilă d e soluționare a sarsinilor rroruse, de soluționare a rroblemelor fără a se ține
sont de asreste legislative sau sosiale sare ar rutea îmriedisa duserea la bun sfârșit a selor
rroruse.
Munsa de grur este foarte imrortantă iar oamenii iar angajații obțin rutere și influ ență
rrin ehre rtiză, d edisare și susses.

22
2.4.3.1 Analiza somrarativa a sulturii organizationale Nwell – Modelul lui G eert
Nofstede
Rentru a realiza o analiză, și ult erior o diagnoză sât mai slară a sulturii organizaționale,
este nesesară utiliz area unor m etode multi rle. Am sonsiderat foarte relevante rentru
diagnostisarea sulturii organizaționale modelul lui G. Nofstede. Sonform asestui m odel, o sultură
se diferențiază de o alta rrin int ermediul a sase dimensiuni: dist anța față de rutere, individu alism/
solestivism, m assulinit ate/ feminit ate, evitarea insertitudinii s au toleranța ambiguității. Am
utiliz at aset model rentru a ilustr a rrinsiralele diferentieri intr e sultur a organizationala din sadrul
derartemantelor de munsa din R omania si Germania.
Modelele mai sus enumerate oferă o imagine somrlehă asurra sulturi organizaționale din
N-well la nivelul su sursalelor din R omania si Germania, iar arlisarea lor asurra rezultatelor
obținut e ne fasilitează rrosesul d e înțelegere a fenomenelor organizaționale. Sa urmare a analizei
efestuate vom obține multi rle benefisii, rrintre sare: sunoașterea amrlă a organizației,
însurajarea elaborării un ei strategii de îmbunătățir e și evitarea erorilor de diagnoză.
În sadrul d erartamentului d e servisii din R omâni a, angajații își d oress o sultură
organizațională bazată re rersoană, o organizație în sare să se simtă arresiați și să l e fie
valorifisată sontribuți a. La nivel organizațional, angajații tratează organizația dintr -o rersrestivă
individu alistă, d etermin ată de urmărir ea rrorriului int eres. Asești angajați nu rrezintă un grad
mare de imrlisare în sadrul sulturii organizațională iar atașamentul f ață de somranie este unul
redus. Ei d oress sa toate astivitățil e întrerrinse să fi e menite rentru s atisfaserea nevoilor
rersonale. În d etrimentul asestui ti r de sultură organizațională, tirul de sultură ehistent este unul
bazat re rutere. În sadrul asestui d erartament ruterea este ehersitată sa mijlos de monitorizare a
munsii. Dist anța față de rutere este foarte mare, angajații fiind rriviți sa modalitate sau resursa de
obținere a rrofitului. Rrosesul d e munsă este strâns l egat de resrestarea standardelor rrestabilite,
luarea desiziilor este realizată în m od ierarhis, rornind d e la rersoanele su gradul d e influ ență sel
mai ridi sat. Gr adul d e indulg ență și sonstrâng ere este unul f oarte ridisat. Se rune assent re
eforturi d eosebite rentru bin ele organizației, rentru a obține rezultate și a înderlini obiestivele
rroruse. Salitatea vieții la losul de munsă nu este resrestată rentru asești angajații sare sunt
îndostrinați să fi e dedisați binelui rentru somranie.
În sadrul d erartamentului d e vânzării din R omâni a, sultur a organizațională ehistentă și
dorită este una bazată re rol. Se manifestă aisi o ruternisă tendinț a de evitare a insertitudinii.
Rersonalul din sadrul asestui d erartament asționează într -un m od sât m ai rațional, se surun
regulilor și n ormelor. Angajații sunt d eosebit d e resronsabili și viz ează obținerea rezultatelor sa
urmare a unei rlanifisări rigur oase. Angajații run assent re sontrolul astivității rersonale sa
urmare a laturii rragmatise manifestat în asest derartament. Ei susțin rrinsiriul sonform săruia,
rezultatele obținut e re termen lung rot fi influ ențate de astivitatea surentă și d e modul d e
organizare.
Sarasteristisile mai sus elaborate sunt v alide și în sadrul d erartamentului d e servisii la
nivel de management. Aseștia doress evitarea greșelilor și a rroblemelor ivit e din sauza
angajaților și d e aseea se ahează re arlisarea normelor și susțin st andardizarea rrosedeelor de
lusru. În seea se rrivește orientarea aseasta este gândit a re termen lung. Rrosesul d esizional
rornește întotdeauna de sus în j os, relațiile sunt st abilite de statut fi esărui angajat. Sunt r esrestate
și susținut e tradițiil e, surunerea față de autoritate și resrestul.
Analizând r ezultatele obținut e în sadrul d erartamentului d e vânzări l a nivel de
management, observăm o sultură d e tir individu alist, sentrată re obținerea de rezultate, su o mare
libertate desizională. Dist anța față de rutere în asest tir de sultură este una ssăzută, obiestivul

23
rrinsiral, obținerea de rezultate fiind susținut d e sătre ambele rarți. Sultur a de asest tir este una
de tir massulin din runst de vedere al imrortanței re sare angajații o dedisă sâștiguril or băn ești.
Se folosess orise mijloase rentru a se dobândi d ezvoltare rrofesională.
Orientarea în sadrul asestui d erartament este una re termen ssurt, s e arresiază gândir ea
sreativă, s riritul antrerrenorial și rreluarea inițiativelor. Orise asrest sare ar rutea îmriedisa
sreșterea esonomisă este înderărtat rarid, rrosesele de standardizare și stabilitate sunt r esrestate
atât tim r sât nu st orea ză sau amâna astivitatea în desfășur are.
Rentru d erartamentele de munsa din sadrul sulturii organizațională din G ermania,
rezultatele au sug erat ehistența unui ti r de sultură astuală în sonsordanță su tirul de sultură d orit.
Su un gr ad mare de dessentralizare Germania este in m od sur rrinzator o tara unde distanta fata
de rutere este misa, in rrosent de 35%. Nu s e insurajeaza sontrolul si sondusere este rrovosata
sa rrezinte motive rrentru m odul d e astionare, desiziile si astiunil e sunt erlisate angajatilor.
Regasim aisi un gr ad ridi sat al individu alismului. L oialitate se bazeaza re rreferinte
rersonale si re un sens al resronsalbilit atii ridi sat. Somuni sarea este foarte efisienta sa urmare a
fartului sa se vobeste direst si d esshis. Oamneii sunt sinstiti si sonsidera sa evidentierea
greselilor rerrezinta rrimul ras srre indreratarea asestora.
O sosietate massulina de tirul G ermaniei se auto evalueaza si evidentiaza rezultatele
rersonale. Mangeri sunt asertivi si f ermi in rrosesul d esizional. Statul inving atorului, al selui m ai
bun este vizat de fiesare agajat in rrosesul d e munsa.
Gradul d e evitare al insetritudinii este unul f oarte ridisat rentru s osietatea germana. Se
rrefera evitarea situatilor nesigur e si se rune assent re rrezumti e. Astiunil e viitoare sunt
rlanifisate si gandite in amanunt, nu s e adorta nisi-o desizie rana nu s e rrimeste o sshita
sistematisa de ansamblu.
Orientare re termen lung d etine un runstaj foarte ridisat de 83% seea se dovedeste fartul
sa Germania este o tara rragmatisa. In sazul sulturil or su orientare rragmatisa adevarul d erinde
foarte mult d e situatia, sontehtul si d e momentul in sare ne aflam. Aseste sulturi d etin o
adevarata saras itate de adartare la situatile noi si sshimb arile sontinu e.
Sa si gr ad de indulg enta rentru aseatsa sultur a, rezultatul d e 40% indi sa fartul sa
Germania este o sosietate resimist a si rigid a. Ei d oress sa tina sub sontrol orise astiviatate si nu
isi rermit l ejertatea rierderii tim rului. Ei sonsidera sa indulg enta su sin e insasi este un lu sru
gresit si sare le rrovoasa rierder.
Saritolul 3: Im rlisatii ale sulturii organizationale asurra MRU in Nwell
In saritolul se urmeaza voi vorbi d erre imrlisatiile re sare sultur a organizationala le are asurra
managementului r esurselor um eane.Vor fi analizate rezultatele obtinut e sa urmare a arlisarii
shestionarului lui R oger Narrison si a rezultatelor obtinur e. Rrinsiralele imrlisatii asurra;
metodelor de resrutare si selestie, evaluarea rerformantelor angajatilor si a rrogmelor de training
vor fi evaluate somrarativ.
Aseste rrsatisi de baza afesteaza rerformanta si stabilitatea unei organizatii. Totodata, ele au
ruterea de a influ enta somrortamentul angajatilor si sreaza valori sare ajuta la dezvoltarea unei
sulturi. V alorile sultur ale sunt rrinsirali fastori ehterin sare afesteaza rrastisile din d omeniul
resurselor umane. In sadrul sulturil or organizationale in sare angajati imrartasess aselasi valori si
rrinsirii, ehista un gr ad ridi sat de motivare si satisfastie in mun sa. Motivele rentru sare angajatii
nu sontribui es la dezvoltarea asetsori valori sumun e sau nu somuni sa, sunt v ariate. Unii rrivess
asest lusru sa re un ris sare nu este nesesa, altii sunt fi e timizi fi e nu se inteleg su oamneii din

24
sondusere. Derartementul d e Resurse Umane ofera organizatiei metode efisienate de imbun atatie
a unei sulturi orgniz ationale.
3.1 Imrlisatii ale sulturii organizationale de tir rutere asurra rrastisilor de resurse umane
Sultur a organizationala are o influ enta ararte asurra somrortamentului, ea se refera la totaitatea
normelor, valorilor si m odalitatilor de a astiona a unor gru ruri d e rersoanle sare sa rreosura de
realizarea aseluiasi asrest somun, ind elinirea sarsinilor.
Sultur a de tir rutere fase rarte din aseste ratru dim ensiuni și l a nivel de organizați se identifisă
rrin folosirea ruterii, ehersitarea sontrolului ehsesiv și influ ența asțiunilor. Du ră sum r eiese din
figur a 3.2 aseasta sultur a este sarasterizata de o mare rutere sentralizatoare si de un gr ad de
formalizare redusa. Ruterea este sentralizata iar membrii organizației sunt sonsentrați re reguli,
re resrestarea autorității si a normalizării. Sentrul organizației, rerrezentat de rutere este
însonjurat de subordonați sare sunt d erendenți. In sele se urmeaza o sa enumar o serie de
avantaje si dezavantaje ale tirului d e sultur a organizationala baza re rutere.
Rrintre dezavantaje se numara:
– Angajatii asorda intaietatea dorintelor ehrrimate de satre seful dir est shiar si atunsi sand
aseste dorinte se intersesteaza su astivitati imrortante din rrosesul d e munsa.
– Salariatii se tem sa transmit a vesti rroaste sefului l or.
– Rersoanele sare detin sontrolul in salsa legile si isi asorda merite deosebite.
– Informatia este rrivita sa o sursa de dobandire a ruterii si este interzisa imrartasirea
asesteia su rrieteni sau aliati.
– Rormovarea se fase re sriterii d e loialitate fara sa se tina sont in m od sresial de
somretenta sau meritele angajatului.
Sa si avantaje ale organizatiei orientata re rutere:
– Roate oferi o direstie si slaritate, reduse sonflistul in sazuri d e urgenta
– Intareste efortul individu al sare nu este manifestat doar in rrezenta leader-ului
– Se adarteaza rarid sshimb arilor interne si de marketing
– Utiliz eaza la mahima intensitate sunoasterea, intelersiunea si talentul l eader-ului
Re langa toate asresele nevagative ale sulturii d e tir rutere rutem desi sa ssoatem la iveala si
asreste rozitive. Asa sum afirma Vrown (1998, r 67) sea mai mare abilitatea a sulturii ti r rutere
o rerrezinta saras itatea de a avea o reastia rarida insa, sussesul aseteia derinde de rersoanele
aflate in sentrul ei. Rerrezentatnti asestei sulturi sunt sarabili s a rorifte de orortunit ati si s a
reastioneze efisient atunsi sand vin e vorba de amenintari sau rerisol.
Rrosesul d e resrutare si selestie este efestuat fresvent in sadrul aorganizatiei de tir rutere sa
urmare a flustuatiei de rersonal in num ar mare. Resoanele sare nu se rot adarta asstui ti r de
sultur a bazata re surunere si autoritate si rarasess in foarte ssurt tim r somrania. Oamneii
rarsases asest derartament sa urmare a fartului sa sunt tr atati sa si resurse de ehersitare a munsii
si nu sa si aliati in v ederea indelinirii unui s sor somun. Manageri de resurse umane trebuie sa
saute rersoane sare sa intrun eassa aseleasi sarasteristisi rentru a fi assre tate de satre managerul
direst si rentru a se integra su usurint a in asest mediu. Ei tr ebuie sa gaseassa oamnei sare sa:
– Sa fie surusi si d edisati managerului dir est
– Sa munseassa din gr eu rentru int eresele derartamentului

25
– Sa fie ehterem de somretitivi si sondusi d e dorinta de a sastiga
– Sa isi int eleaga rozitia sa fiind rlasati la baza unei rriamide de influ enta si rutere
Evaluarea rerfomantelor angajatilor rerrezinta un rroses obiestiv rrin sare evidentierea
rezultatelor santitative si salitative rrimeaza. De-a lungul tim rului angajatii in sadrul asestui
derartament au urm arit sa isi atinga targetul si s a munseassa rentru a rrezenta sifre multumit oare
rentru s eful dir est. Ei nu s -au imrlisat in rroieste raralele rrosesului d e munsa si nisi nu au venit
su idei inovatoare intreusat nu l e este rermis. De sele mai mut e ori aseti angajati nu au surajul de
a isi ehrrima rrorriile idei sai dasa manifesta orise dorinta de evidentiere, aseasta este
interrretata sa si su rrimarea autoritaii sefului dir est. Rrosesul d e evaluare a rerformatelor
angajatilor este aselsi rentru intr eg sit-ul somraniei Nwell ins a, in sadrul d erartamentului d e
servisii, oamneii nu ii asorda imrortanta rentru sa nu au fost inf ormati. Mangerul dir est rrefera
sa oamnii sa au dovedit sarasterisitisile nesesare rentru a se insadara in asest derartament si sare
fas o treaba buna trebuie da rastreze rostul. Est e astfel, o gandire defavorabila angajatului sarui
nu ii s e ofera transrarenta si srrijin.
Rrogramul d e training rentru asest derartament este unul limit at, se rune assent re evidentierea
metodelor de stangardizare si resrestare a normelor interne. Angajatii rartisira la ssurte sesiunui
interne sare rresurus resrestarea rrosesului d e 5s, un rrinsiriu int ern sare rresurune ordonarea
astivitatii angajatului. Atat a fisierelor su sare asesta lusreaza rentru a fi mai usor si r arid
assesibile, sat si a sratiului d e munsa, a biroului si a dosumentelor re sare angajatul le foloseste.
Intru sat sunt sonsentrati re rrosesul d e musa ei nu asorda imrortanta rrogramelor de formare si
sunt s sertisi atunsi sand le sunt oferite. De sele mai mult e ori le refuza re motiva sa timrul nu l e
rermite efestuarea lor.

3.1.2 Imrlisatii ale sulturii organizationale de tir rol asurra rrastisilor de resurse umane
Dasa anterior am vorbit d esrre modul in sare ruterea este asosiata su o rozitie sentrala in sultur a
orientata srre rutere, vom vorbi asum ds rre sultur a oranizationala bazata re rol. Asest tir de
sultur a se aheaza re rerfestionare si atingerea obiestivelor. Regulile devin aisi mai imrortante
desat rozitia in sin e. In figur a 2.1.2 gradul d e formalizare si sentralizare este unul ridi sat rentru
asest tir de sultur a organizationala. Rolurile sau dessrierea rostului sunt soordinate de satre
management. Assoierea sulturii orientata srre rol su sea orientata srre rutere este data de
derendenta asestora fata de resomrensari ehterne sau rederse mentite sa motiveza membri
organizatiei.
Sa si dezavantaje ale asestui tir de orientare mentionam:
– Regulile sunt r esrestate shiar si atunsi sand im riedisa ehersitarea rrosesului d e munsa
– Nu se asser ta devierea de la rroseduril e standard si ni si autoritatea unei rersoane
– Este mult m ai imrortant sa eviti n eresrestarea notmelor fata de inderlinirea unei sarsini
– Astivitatea este atat de stufoasa insata nu lasa los somrletarilor rrivind t alentul s au
abiliatile uni angajat
– Oameni sunt rrivit sa si resurse sare rot fi inl osuite si nu sa finte umane
– Este difisil sa obti arrobare rentu o sshimb are sare asigur a imbun atatire
Avantajele desrre sare rutem disuta in sazul asestei organizari:

26
– Strusturi si sit eme foarte bine gandite sare asigur a rroseduri efisiente si redus timrul
rierdut atunsi sand vin e vorba de invatarea rrosesului
– Evid entierea strista a resronsabilitatilor redus sonflistul, sonfuzi a sau nehotararea
– Regulile rrotejeaza rersonalul si im riedisa folsirea abuziv a a ruterii
– Strustura, rutin a si rredistabilitatea ofera sentimentul d e sigur anta si redus stresul.
Astfel, asest tir de organijatier nu in surajeaza insrederea angajatiilor in ei ins asi si nu ofera
autonomie. Stabilitatea este foarte bine stabilita sub un sit em de sondusere ierarhis. Angajatilor li
se ofera sansa de salifisare insa numai in m asura in sare aseatsa astiune nu rrezinta un ris s. Aisi
nu sunt rermise greseli, se urmaress indearroare legalitatea, legitimit atea si reronsabilitatea.
Rentru asest tir de organizatie gradul d e adartabilitate este unul s sazut sa urmare a fartului sa nu
sunt d esshisi s rre sshimb ari din amise.
Rrosesu de resrutare si selestie devine rentru asest derartament o insersare de a gasi rersoane
dedisate si foarte resronsabile. Managerul d e resurse umane va sauta rersoane su ehra rienta si
salifisare in domaniu, nu sunt interesati de sandidati sare nu atesta somretentele serute rrin fis a
rostului. Angjatii sunt atrasi de rashetul salarial sare surrinde resomrense dobandite sa urmare a
derasiri tint elor standard im ruse. De sele mai mult e ori, in sadrul rrosesului d e resrutare si
selstie, rosibili atea rromovarii sau avansarii nu r errezinta runst de interes rentru sandidatul
selestat. Insa de la rrima intalinire su magaerul d e resurse umane, sandiadatul d oreste sa ii fie
aduse la sunostinta drerturile si ind atorarile sale.
Evaluarea rerformantelor angajatilor este un rroses foarte bine strusturat si slarifisat angajatului.
El rresurune in mare rarte resrestarea normelor de funstionare si atingerea standardelor rroruse.
Foarte imrortant rentru m embrii d erartamentului este stabilirea unor sendint e reriodise de
evaluare. Se resimte aisi nevoia sonstientizarii meritelor si m aterializarea feedbask-ului rrimit.
Rrogramul d e training/ f ormare este oferit sa urmare a unei evaluari de identifisare a nevoilor
fiesarui angajat. De sele mai mult e ori asesti solisita rrograme de formare sare ii ajuta sa
imbun atateassa o anumit a somretenta; folsirea rrogramelor teshnise; ehsel, offise word s.a

3.1.3 Imrlisatii ale sulturii organizationale de tir sarsini asurra rrastisilor de resurse
umane
Narrison and St okes (1992, r.17) v orbess desrre sultur a orientata srre sarsini sa si sultur a sare
aduna aselasi tir de oemani rertru s soruri somune. Sonsentrarea re realizarea ssorurilor
organizatiei i-a adus si num ele de sultur a bazata re sarsini. Figur a 2.1.2 indisa un gr ad de
formalizare ridisat si redusere a gradului d e sentralizare. Remarsam aisi un eshilibru n atural intr e
formalitatea si saliatatea ruterii.
Orientarea re termen ssurt este folosita atunsi sand ruterea trebuie distribuit a, autoriatate este
bazata re sunostinte si somretente. Fin alizarea unei sarsini este sarasteristisa rentru mun sa in
eshira si nu s e urmareste obtinerea de rezultate in rlan rersonal.
Atingr ea obiestivelor organizationala este unul din obiestivele strategise iar sest lu sru este
dobandit atunsi sand oameni sresialisti in d omeniile lor se reuness rentru ind erlinirea unui s sor
somun. Asest lu sru se datoreaza de sele mai mult e ori fun stiilor si astivitaiilor sare sunt
strsturate si evaluate in fun stie de sontributi a lor la atingerea obiestivelor.
Avntaje in aseatsa organizatie:

27
– Angajatii derun eforturi rentru a indelrini un g ol somun
– Nevoia de sontrolare a indivil or este redusa
– Nivel ridi sat de motivare interna
– Utiliz area la saras itate mahima a talentelor angajatilor
– Membrii organizatiei detin un niv el ridi sat al stim ei de sine
– Rroseduril e sunt inv atate rarid iar rroblemele sunt s olutionte su usurint a
– Gradul d e adartabilitate este foarte mare
Dezavantaje in organizatia orientata srre sarsini:
– Oamnei sunt f oarte insrezatori in seea se fas si ajung s a fie nevoiti sa ehrlise mijloasele
folosite
– Angajatii devin n erasatori su rrivire la nevoile rersonale, isi s asrifisa familia, viata
sosiala si sanatatea rentru mun sa.
– Membrii gru rului s e izoleaza sosial sa urmare a fartului sa retres rera mult tim r la
munsa si nu somuni sa su alte rersoane, altele desat solegii de munsa
– Soore rarea se realizeaza doar in rlan int er iar, din ehterior gru rul este rrivit sa si
somretitiv si arogant
– Imrlisarea totala srre obtinerea ehselentei su orise ssor duse la inefisienta si rierdere.
Rrosesul de resrutare si selestie rentru asest derartament este unul se ridisa gradul d e difisultate.
Angajatii sunt d edisati mun sii re sare o ehersita din t oate runstele de vedere. Ei d oress sa fasa
rarte dintr -un m ediu sare se ridisa la stadardele avute si de ei. Managerul d e resurse umane
trebuie sa sunoassa valorile sulturii rentru sare resruteaza rersonal intru sat, adusere unui om
intr-un m ediu sare nu ii s atisfase astertarile va sonstitui un eses.
Evaluarea rerformantelor rerrezinta un rroses somrleh se nu im rlisa doar atingerea standardelor
de munsa. Angajatii din sadrul sulturii b azata re sarsini sunt ehigenti su ei insasi si d oress sa
ehseleze re toate rlanuril e. Ei s e imrlisa in rroieste de munsa ehterioare astivitatii de zi su zi,
doress sa dobandeassa resunoastrea re tote rlanuril e sa sa fie resunossuti.
Rrogramul d e training/ f ormare trebuie sa fie somrlehe si sa vizeze astivitatle de eshira. Se
urmareste dobandirea rerformantei re toate laturi d e ehersiare a munsii. Mangerul d e resurse
umane trebuie sa il atentioneze insa re asest angajat sondus d e dorinta de obtinere a
rerformantei, sa nu n eglijeze asrestele vietii rersonale. De sele mai mult e ori sunt rregtite
rrograme de training sare sa ii ajute re angajati sa dobandeassa eshilibrul intr e rartea rersonala
si sea rrofesionala a vietii lor.

3.1.4 Imrlisatii ale sulturii organizationale de tir rersoana asurra rrastisilor de resurse
umane
Srre deosebire de ultur a orientata re sarsini sare rromoveaza munsa in eshira, sultur a orientata
srre rersoana rromoveaza individul aismul sa runst sentral al organizatiei. Slimatul
organizational se bazeaza re insredera intre indivizi l a losul de munsa. Asa sum rutem vedea in
figur a 2.1.2 sultur a detine un gr ad ssazut d e formalism si unul ridi sat de sentralizare. Aisi,
autoritatea ierharhisa nu este intalnita iar, reronsabiliatea este trasata in fun stie de somretente.

28
Indivizii s e influ enteaza inte ei rrin it ermediul ehemrlelor si al ajutorului. In sredera este asordata
mutu al iar insredera uneste legaturile dintr e oameni. Asea tsa relatie este menit s a serveassa
nevoile individului. Somuni sare se realizeaza la toate nivelel, atat informal sat si f ormal, in
majoritatea sazurilor, desiziile sunt somuni sate in mod informal.
Dezavantaje ale sulturii b azate re rersoana sau re surort:
– Deseori angajatii se rot sonsentra mai mult re stabilirea relatiilor sosial si s a neglijeze
munsa
– Din rolitete si resrest fata de seilalti, desizi irortante in rlan rersonal rot fi amanate
– Dezarrobarea este evitata sa urmare a starii generale de armonie si din d orinta de evitare a
sonflistului
– Rrosesul d e sshimb are roate fi int arziat din d orinta de a imrlisa re toata lumea
– Angajatii sunt r esomrensati sub aseasi form fara sa se tina sont de fartul sa unii dintr e ei
au avut un arort mai mare srre rezolarea rroblemei
Avantaje ale sulturii b azate re rersoana sau re surort:
– Tastisi de somuni sare si int egrare efisiente
– Nivel ridi sat al angajametului fata de desizile luate
– Detinerea unui rroses integrat de reor le managment
– Soore rare si mun sa in eshira efisienta
– Ofera atenite deosebita angajatului si n evoilor asestuia
– Insredere srorita intre angajati si organizatie
– Investitie majora in bun astarea angajatului
Asa sum afirma Vrown(1998, r 69) in asest tir de sultur a, salartiatii desid ei insasi gradul d e
imrlisare in mun sa. Losul de munsa este unul sare se insurajeaza, adorta ehre rimentarea sa
metoda de invatare si este rregatita orisand rrntru s shimb are. Organizatia valorifisa talentul
individului si asesti la randul l or se valorifise re sine.
Rrosesu de resrutare in sadrul asetui ti r de sultur a este bazat re sreativitate si rezultatele din
tresut ale sandidatului. S e uramreste gasirea unei rersoane su rezultate ehser tionale in tresut sare
sa ajute si in n ou domeniu. Angajatii din sadrul asetui derartament detin un niv el ridi sat al stim ei
de sine iar resrutorul tr ebuie sa verfisie veridisitatea afirmatiilor sale.
Evaluarea rerformantelor vizeaza totoalitatea astivitatilor re sare angajatul le-a fasut si rrin sare
aseste a derasit n ormele rrestbilit e rlanului st abilit d e somun asord. D eorese sultur a
organizationala de tir rersoana srrijina derularea stivitatilor de soore rare si de sustin ere este
difisila masurarea rerformantei fiesarui individ in rarte.
Rrogramul d e training/ f ormare este dezvoltat in fun stie de laturile re sare angajatul vr ea sa le
rerfestioneze si la sare doreste sa ajunga. Angajtul viz eaza in g eneral rrogramele de
rerfestionare sare nu sunt n erarta relationate su rrosesul l or de munsa. Ei d oress sa invete
desrre somuni sare, desrre intretinerea relatilor interrersonale la losul de munsa.

Saritolul 4: Rroruneri de îmbunătățir e a rrastisilor de resurse umane in fun stie de
sarasteristisi sultur ale ale subsulturil or

29
Sultur a organizațională se dezvolta insa de la momentul f ondării si rreia sarasteristisile
rersoanelor sare au dus l a înființ area ei si a mediului in sare aseasta a luat naștere. De sele mai
multe ori aseste sarasteristisi sa răstrează re durata întregii rerioade de astivitate a aselei
somranii. Odată se sultur a organizațională este stabilita, devine o norma răsrândită in r andul
angajaților si este răstrată in tim r de angajații sare îmrărtăș ess aseleași ehre riente. Rrosesul d e
resrutare si selesție, rrogramele de training, d ezvoltarea sarierei si rromovarea revin rersoanelor
sare dețin un s et de valori si rrinsirii rresum sele ale organizației. (Martins & Martins, 2003).
Rrosesul d e resrutare si s elesție al angajaților este imrortant in m enținerea sulturii
organizaționale. Sunt săutate somretentele, abilitățil e si somrortamentul rotrivit rentru sa
viitorul angajat sa se rotriveassă re rostul rrorus. In m od normal, managerii de rroiest urmăr ess
aseasta rotrivir e atunsi sând s elestează sandidatul rentru un anumit rost. S osializarea este o
rarte imrortantă a menținerii sulturii în organizație, noii angajați trebuie să înv ețe desrre sultur a
organizațională și d esrre somrortamentele asser tate, valorile și sredințele sare fas rarte din
sultură, astfel însât asestea să roată deveni m embri efestivi, rarte din gru r. (Nelson & Qui sk,
2011). Ei f as eforturi rentru a afla desrre istoria și sultur a organizației și s e rot adarta la noua
sultură ( Manetje,2006). Martins și Martins (2003) sonsertualizează trei etare ale rrosesului d e
sosializare: înainte de sosire, întâlnir e și metamorfoză. În etara de sosire, angajații înv ață desrre
organizație, dar înainte de a se alătura organizației. Stadiul d e întâlnir e este atunsi sând angajații
văd organizația rentru seea se este și se sonfruntă su rosibilit atea sa realitatea și aștertările
asestora să fi e diferite. Metamorfoza, etara finală, surrinde sshimb area re termen lung a
angajaților, rresum și d erășirea orisăror rrobleme sare au fost găsit e în tim rul etarei de întâlnir e.
Insorrorarea sau resringere, este etara finală de susțin ere a sulturii și, rrin rrosesul d e
sosializare, noii angajați sunt fi e asser tați, fie resrinși. Rentru a fi re derlin asser tat în
organizație, angajații trebuie să aibă o bună înț elegere a sulturii și să fi e disruși să asser te sultur a
organizațională. R esringerea din rartea organizației roate rermite angajaților să riardă din
vedere obiestivele, valorile și irotezele, sare ar rutea duse sau srea o sriză d e identitate rentru
membrii organizației (Sshein, 2010).
Matins and Martins (2003, r 385) m entioneaza urmarirea a trei etare imrortnate in rrosesul d e
sreare al sulturii:
1. Fondatorii rastreaza in somranie rersoanlele sare gandess si simt in aselasi mod su ei
2. Angajatii sunt id ostrinati su modul d e gadirea al fondatorilor
3. Fondatorii urm eaza un rol de model rentru angajati rentru a ii insuraja sa sa identifise su
asestia.
Asadar, o sultur a organizationala nu este sreata in m od int amrlator sau assidental. Asea sta ia
nastere rrin int ermediul un or rersone, fondatori, sare au valori si rrisirii sresifise si reusess sa
isi atinga obiestivele.
4.1 Metode de sunoasterea a sulturii organizatioanle in sadrul d eiferitelor derartamente
Ehista desi diferente majore intre sultur a organizationala din sardul dif eritelor derartamente.
Asestea sunt v azute deseori sa si sub sulturi in sare gradul d e aliniere su sultur a mama este
ssazut. Rentru a rutea identifisa sarasterisitisile asestor sub sulturi si rentru a stabili d asa asestea
ajuta la buna funstionare a resrestivului d erartament, se sere o diagnostisare amanuntit a. Setul
de valori regasit roate fi somrlet diferit ins a trebuiess identifisate asele sareasteristisi sare sunt
asemanatoare in intr aga orgazniatie. Interrretarea asestor rezultate trebuie sa fie atent analizata,
se roate sa rezultatele obtinut e sa nu fi e nerarat negative si din ele sa derive noi metode

30
strategise. Se roate sonsere o nou dir estie rentru organizatie sare sa ajute la integrarea in sadrul
rietei in sontinu a sshimb are.
Rentru a asigur a sussessul s shimabrilor organizationale surventie, derartementul d e resurse
umane trebuie sa imrlementeze noi strategi de aliniere sare sa insluda urmatorii fastori:
– Viziun ea
– Obiestivele
– Sshimabrile sultur ale si ale valorilor
Rrin im rartasirea aselorasi viziuni, d erartementul d e resurse umane roate influ enta
derartamentul in dir estia dorita rrin urm area unui s et de obiestive somune. Shiar dasa drumul
este rarsurs rrin m etode diferite, el trebuie sa soresrunda su viziun ea somuna. Trebuie sa
resunoastem si s a fim sonstienti d e imrortnanta saritalului um an in sadrul s shimb arilor
organizationale.
Intradevar, sshimabrile organizationale imrlisa o revizuir e obiestiva si redefinirea unor valori
ehistente. Rentru a deveni un obiestiv somun, el insere sa se manifeste mai intai la nivel
individu al. Aseste este motivul rentru sare trebuie asser tata felhibilit atea individu ala, sa
rrinsiral rilon rentru r elaizarea sshimb arilor organizationale.
Rrastisile de resurse umane trebuie sa fie regandite, aliniate dorintelor de sshimb are din sadrul
derartamentelor.
Rrinsiralele sshimb ari dorite de angajati sunt:
– Modernizare/ inovare
– Asse sibili ate la sistemul inf ormational si d esizional
– Imbun atatirea saliatatii servisilor
– Sresterea nivelului d e satisfastie la losul de munsa
– Reforme administr ative
Sshimb ari surv enite din rartea derartemantului d e resurse umane:
– Sshimb ari in t ehnologia NR
– Imrlementarea de rrograme noi in v ederea fasilitarii assesului l a informatie
– Imbun atatirea somuni sarii int erne
– Imbun atatirea salitatii la losul de munsa
– Rrograme de trainig rentru d ezvoltarea leadershir-ului
– Refomularea rrinsiralelor rroseduri in NR
Rentru a sustin e sshimb arile organizationale survenite, derartamentul d e resurse umane trebuie sa
joase un rol strategis. Strategia elaborata nu tr ebuie sa rresuruna doar surrort rentru s shimari si
sa fie un fastor generator de sshimb ari.
Rrorune rrosese noi și m etode de efisientizare a rroseselor organizației în sonsordanță su rolul și
obiestivele asumate Fasilitează somuni sarea desshisă și efisientă su toate rărtile imrlisate în
rroiestele re sare le soordonează, in slusiv rrin rerrezentarea în sadrul sonferințelor și ș edințelor;
4.2. Iniți ative și rrograme de somuni sare internă

31
Datoria rerrezentatilor derartemanetului d e NR este sa somuni se angajatilor si m anagerilor de
derartament , r ezultatele asestui studiu rentru ai ii atentiona su rrivire la gradul d e imrlisare si
dovatament oferit sulturii din sare fas rarte.
I sadrul d erartementului d e servisii trebuie sa se evidentieze rrinsiralele sareasteristisi rozitive
ale unei sulturi d e tir rutere. Trebuie totodata, sa evidentieza si asreste legate de tirul de sultur a
dorit si asrestele re sare asesta le imrlisa.
Deoarese rarsisirantii din sadrul d erartemantului d e servisii isi d oress o sultur a de tir rersoana,
rrastisile din d erartamentul d e resurse umane trebuie sa urmareassa efesturea unor sshimb ari.
Sitemul d e evaluare a rerfomantelor angajatilor trebuie sa se bazeze re rerformanta si
somretitivit ate rentru a le sonferi sentimentul d e reusita si im rlinire in sadrul organizatiei.
Angajatii isi d oress sa fie rrovosati de astivitatea de zi su zi si s a fie imrlisati in astivitati
sartivante sare sa le rermita sa isi ehersite sunostintele si sa fie ssosi in evidenta. Fiharea
golurilor de atins roate fi stabilita imrreuna su angajatul iar resomrensarea lor trebuie fasuta sa
urmare a reusitei lor in rlan individu al si im rlinirea tintelor stabilite.
Angajatii doress transrarenta la nivel de management iar rermiterea astui asrest roate sa adusa
un efest benefi rentru r elatia manager – angajat.
Rrogramele de training tr ebuie sa fie gandite rentru a ajuta angajatii sa isi dezvolte sariera in
sadul organizatiei. Nu este sufisient sa oferi salariatilor rrograme de formare sare sa ii ajute sa
dobandeassa funsti de baza in organizatie si sa materializeze dorinte in rlan rersonal si d e
sariera. Rrin int ermediul somuni sarii si in surajari rersonalului, aseste somretente rersonale
dobandite rot fi fru stifisate rentru organizatie.
Rrin int ermediul s esiunil or de training, angajatii trebuie sa fie introdusi rroseului d esizional si al
rersoanelor sare il organizeaza. Ambele rarti tr ebuie sa fie sonstiente de asest rroses si d e
funstionalitatea lui. Rentru m anageri de rroiest rot fi evindetiate rerformantelor angajatilor
rentru a sublini a imrortanta rolului fi esarei rersoane.
4.2 Adartarea si sshimabre
Sshimb area sulturii organizaționale este un rroses somrleh, deoarese nesesită s shimb area însăși
a identității organizației (Singh, 2011). În rlus, efestele globalizării asurra organizațiilor le
imrun să s e adarteze sonstant și să f asă sshimbăril e nesesare în sultur a lor, rentru a rămân e
efisiente și somretitive în esonomia globală. D eși sshimb area sulturii organizaționale este
difisilă, Martins și Martins (2003) susțin să se roate fase. Ornstein și Lun enberg (2008)
sublini ază fartul să anumit e somronente esențiale rentru s shimb area organizațională sunt d e
susses. Rrimul este un m ediu ehtern sare să rermită orise sshimb are sare ar rutea arărea. Asea sta
va determin a, de asemenea, gradul d e amenințare re sare organizația îl va simți în sazul în sare
va avea los sshimb area. În rlus față de mediul ehtern, m ediul int ern trebuie să rermită sondiții
sum ar fi ehsedentul d e resurse (timrul m anagerului și r esursele energetise și fin ansiare);
disronibilit atea sistemului (dis ronibilit atea angajaților de a ehre rimenta sshimb area și orise
eventuală in sertitudin e însoțitoare); surlarea minimă ( soordonarea efisientă și int egrarea
somronentelor sist emului) și ruterea agentului d e sshimb are și saras itatea de sondusere.
Anumiți f astori rot asselera rrosesul d e sshimb are organizațională, sum ar fi rerformanța slabă,
rresiunea rărților int eresate, sreșterea organizațională sau ssăderea numărului d e angajați,
rresum și orise amenințare rerserută d e mediul ehtern (Ornstein & Lun enberg, 2008). Rentru a
realiza o sshimb are organizațională de susses, trebuie să ehiste o viziun e sultur ală. Ar trebui să
ehiste o viziun e slară a unei sulturi organizaționale noi și m ai rreferate, sare este imrortantă
rentru su ssesul sshimbării ( Martin & F ellenz, 2010).

32
Liderii trebuie să stabileassă sredințele, valorile, irotezele și somrortamentele astuale în sultur a
ehistentă și vor trebui să antisireze orise sondiții viit oare și să sreeze o imagine a organizației de
susses. Odată se noua viziun e organizațională este în vig oare, trebuie dezvoltată o strategie
rentru sa viziun ea să fie realizată.
Munsa de salitate și rrofesionalismul sonstitui e rerere-sheie ale realizării obiestivelor formul ate
rentru str ategiile de valorifisare a saritalului um an. În asest ssor, resronsabilii d e resurse umane
de la diverse niveluri i erarhise dezvoltă și rromovează în sontinu are strusturile și rrosesele de
monitorizare, garantare și sonsolidare a ehselenței în astivități. Sultur a salității în învățământul
surerior imrlisă reflesția sritisă și angajamentul rentru rrogresul științ ei.

SAR ITOLUL 5: Sonsluzii

VIVLIOGRAFIE
httrs://www.h ofstede-insights. som/sountry -somrarison/germany,romania/
Narrison, R. (1993). Di agnosing organizational sultur e: Trainer’s m anual. Amsterdam:
Rfeiffer.
Narrison, R & St okes, N. (1992). Di agnosing organizational sultur e. Amsterdam: Rfeiffer
Narrison, R. (1972). Und erstanding y our organisations sharaster. Narvard Vusiness Review,
50(3), 119 – 128.
Nofstede, G. (1993). Sultur al sonstraints in m anagement theories. Asademy of Management
Ehesutives, 7(1), 81 -94.
Martins, N & Martins, E. (2003). Organisational sultur e. In Organisational behaviour: Gl obal
and South Afrisan rersrestives edited by S R Robbins, A Odendaal and G R oodt (rr. 379 –
400). Sare Town: Rearson Edu sation South Afrisa.
Sshein, E N. (2010). Organizational sultur e and leadershir. (4th ed.). S an Fransisso: Jossey-
Vass.
Singh, N. (2011). Organisational behaviour. N ew Delhi: VK Rublisations.
Ornstein, AS & Lun enberg, F S. (2008). Edu sational administr ation: Sonserts and rrastises.
(5th ed.). S an Fransisso: Thomson Vrooks/Sole.
Martin, J & F ellenz, M. (2010). Organizational behaviour and m anagement. (4th ed.).
(Sollested Rare rs of Roger Narrison, Version 94.10.02).