SPECIALIZAREAPSIHOLOGIECLINICĂȘIPSIHOTERAPIE [605235]

UNIVERSITATEA“ALEXANDRUIOANCUZA”
FACULTATEADEPSIHOLOGIEȘIȘTIINȚEALEEDUCAȚIEI
SPECIALIZAREAPSIHOLOGIECLINICĂȘIPSIHOTERAPIE
DEPRESIAPOSTPARTUMȘI
FACTORIIINTERPERSONALIȘI
INTRAPERSONALI
CoordonatorȘtiințific:
Conf.Univ.Dr.ADINAKARNER-HUȚULEAC
Absolvent: [anonimizat]-FLORINDA
IAȘI2018

2Cuprins
1.Introducere……………………………………………………………………………………………………………3
1.ParteaI…………………………………………………………………………………………………………………4
Fundamenteteoretice……………………………………………………………………………………………….4
1.1Conceptuldedepresiepostpartum-Prezentaregenerală…………………………………………..5
1.1.1Definiție……………………………………………………………………………………………………5
1.2DepresiapostpartumînManualuldeDiagnosticșiClasificarestatisticăatulburărilormintale(DSMIV).6
1.3Simptomeșimanifestări………………………………………………………………………………………7
1.4Factoriiderisc(biologici,psihosociali)…………………………………………………………………9
1.4.1ModelulPsihosocial………………………………………………………………………………….11
1.4.2Modelulbiologic………………………………………………………………………………………11
1.5Teoriiasupradepresieipostpartum……………………………………………………………………..12
1.6Altetulburări……………………………………………………………………………………………………14
1.7Prevalență………………………………………………………………………………………………………..17
1.8Tratament/intervenție……………………………………………………………………………………….17
1.8.1Tratamentulfarmacologic………………………………………………………………………….17
1.8.2Terapiainterpersonală(IPT)………………………………………………………………………18
1.8.3Terapiacognitivăcomportamentală(CBT)………………………………………………….18
1.8.4Consilierenon-directivă…………………………………………………………………………….19
1.8.5Suportulșisprijinulpartenerului………………………………………………………………..19
1.9Rezumat…………………………………………………………………………………………………………..20
2.CapitolulII………………………………………………………………………………………………………..21
Factoriiinterpersonalișiintrapersonali……………………………………………………………………..21
2.1Izolareasocială…………………………………………………………………………………………………22
2.1.1Definițieșicarateristici……………………………………………………………………………..22
2.1.2Depresiapostpartumsiizolareasocială……………………………………………………….22
2.2Satisfacțiadiadică……………………………………………………………………………………………..27
2.2.1Conceptuldesatisfacțiediadică………………………………………………………………….27
2.2.2Depresiapostpartumsisatisfacțiaîncuplu………………………………………………….28
2.3Anxietatea………………………………………………………………………………………………………..30
2.3.1Definițieșicarcateristici……………………………………………………………………………30
2.3.2Etiologiatulburăriideanxietateperinatală…………………………………………………..31
2.3.3Relațiadintredepresiapostpartumșianxietateaperinatală…………………………….31
2.4Rezumat…………………………………………………………………………………………………………..35
3.ParteaII……………………………………………………………………………………………………………..36
PARTEAPLICATIVĂ…………………………………………………………………………………………..36
3.CapitolulIII………………………………………………………………………………………………………..36
3.Relațiiledintredepresiapostpartumșifactoriiinterpersonalișiintrapersonali…………….36
3.1.Designulcercetăriișidesfășurareaei………………………………………………………………….37
3.1.1Obiectiveșivariabile………………………………………………………………………………..37
3.1.2DesfășurareaCercetării……………………………………………………………………………..38
3.2Caracteristiciparticipanți…………………………………………………………………………………..38
3.3Instrumente………………………………………………………………………………………………………39
3.4Procedura…………………………………………………………………………………………………………42
3.5REZULTATE…………………………………………………………………………………………………..43
3.6Concluzii…………………………………………………………………………………………………………54
3.7Limiteșiperspectivedecercetare……………………………………………………………………….55
1.8Bibliografie………………………………………………………………………………………………………56
1.9ANEXE…………………………………………………………………………………………………………..65

3Introducere
Noțiuneadedepresieestecunoscutăînmarepartedefiecaredintrenoi.Chiardacănu
secunoscînprofunzimeelementelecareducladezvoltareaacesteitulburări,celpuținla
nivelgeneral,oameniiși-aconturatoideeasupraacesteia.Uniioasociazăcuneliniștea,
uniivădunechivalentaluneistărisufleteștitriste,darînbunămăsură,concluziaeste
aceeași.Asociereadintreperioadapostpartumșitulburărilededispozițieafostobservată
încădintimpulluiHipocrate.Femeileprezintăunrisccrescutdeadezvoltabolipsihiatrice
severeînperioadapostpartum(WorldHealthOrganization,2008).
Deșioameniidinjurseașteaptăcamamelesăfiebucuroaselasosireapelumeapropriului
copil,nașterealeproduceostaredisforicăseverănumitădepresiepostpartum.
Anualmultmaimultefemeiajung,cadupăprimasarcinășichiarînperioada
antenatalăsădezvoltesimptomealetulburărilorpsihice,înmajoritateacazurilorfiindori
depresia,orianxietatea.Depresiapostpartum,nudoarcăafecteazăfemeile,darpoate
afectașipartenerul,soțulacesteia.Ostatisticărecentăaratăcăprocentajulesteîntre
10-15%,daratâtmetodologiadiferităcâtșidiferențeleregionale,dauacestorprocentajeo
undădeneclaritate(Halbreich&Karkun,2006).
Factoriicareprezicdepresiapostpartum,suntceidenaturăbiologicășiceipsihosociali.În
cercetareanoastrăamalesdintrefactoriiinterpersonali,satisfacțiadiadicășifactorii
intrapersonali,izolareasocialășianxietateaperinatală.Prinurmareamalessămăinformez
depreopartedintreaspecteleceprivescinteracțiuneaîntreaceștifactorișimodulîncareei
prezic,inducșiducladezvoltareadepresieipostpartum.Ulterioramextrascâtevanoțiuni,
pebazacăroraaufostformulateproblemeledecercetare.
Prinintermediulliteraturiidespecialitateamreușitsăidentificteoriișitipologiiînceea
ceprivescaspectelemenționatemaisus.Aldoileapasafostsăidentificmodulîncareele
coreleazășiprezicaparițiadepresieipostpartum,darșimodulîncarereușescsăse
transpunăînviațadezicuzianoilormămici.

4ParteaI
Fundamenteteoretice

51.1Conceptuldedepresiepostpartum-Prezentaregenerală
1.1.1Definiție
Înliteraturadespecialitate,conceptuldedepresiepostpartumesteunulgenericînceea
cepriveștesimptomatologiadepresivă.Aceastaîncepeînperioadapostnatală,iaretiologic,
esterelaționatăcunaștereasauaspectefiziologice/hormonale,sociale,psihologicesaude
mediu.(O’Hara,2009).Însenslarg,depresiapostpartumcuprindeunepisoddepresiv
non-psihotic,cuointensitatemoderatăspreseverăînsimptomatologieșisimilarădepresiei
înaltemomentedinviață,cearelocînprimulandelanaștere.(Edhborg,Matthiesen,
Lundh,Widstrom,2005).Însensrestrâns,depresiapostpartumsereferălaunepisod
depresivmajor,cuundebutcearelocîndecursde4săptămânipostpartum(DSM,2000).
Încercetărileanterioare,acestedepresiiaufostdefinitepeuncontiuumîntreceledouă
limitealeperioadei,înmaimultemoduri,iarstudiimairecenteșiriguroaseaudefinit
depresiapostpartumpebazacriteriilorstandardizatedediagnosticpentrudepresie,inclusiv
DSM-IV,ICD-10șiRDC(Researchdiagnosticcrieteria)(WorldHealthOrganization,
2008).B.Pitt(1968)afostprintreprimiicareaetichetatdepresiapostpartumcafiinduna
atipică,cuoprezentareclinicădiferitădedepresienon-partum.
Naștereaunuicopilpoatedeclanșaunamestecdeemoțiiputernice,delaemoțieși
bucurielafricășianxietate.Darpoateduceșilacevamaipuținașteptat-depresie.
Tulburărilepsihiceîntimpulsarciniișiînperioadapostnatalăpotaveaconsecințegrave
asuprasănătățiișibunăstăriiuneimameșiacopiluluiei,precumșiaparteneruluiei,darși
aaltormembriaifamiliei(Tomson,2007).
Depresiapostpartumesteuntermenaplicatdepresiilorcaresuntpredominanteînperioada
postpartum,graduldeseveritatefiindobservatpânălaunandupănaștereîncercetareași
practicaclinică(O’Hara,2009).Anualînjurde500.000demamesuntafectateînStatele
UnitealeAmericiidedepresiapostpartum(DPP-DPP),aceastamanifestându-seîntoate
culturilelumiisubgradediferite(Schetter,Saxbe,Cheadle&Guardino,2016).

6Ceînseamnăperinatal?
Perinatal-înseamnăperioadadetimpcareacoperăsarcinașipânălaaproximativunande
lanaștere.Secompunedindouăpărți:
•pericareînseamnăînjurul;
•natal-naștere;
Deasemeneatermeniicarespecificătimpulînainteșidupănașteresunt:
•semnificațiepostnatalăsaupostpartum-dupănaștere.
•semnificațieantenatală,prenatală,perinatală-înaintedenaștere(Dunn,2016).
1.2DepresiapostpartumînManualuldeDiagnosticșiClasificarestatisticăa
tulburărilormintale(DSMIV).
Diagnosticuldedepresieaevoluatcufiecarerevizuire.Deșidepresiaînperioada
postpartumestefrecventmenționatăca"depresiepostpartum",înDSM,depresiaîn
perioadapostpartumnusedistingecaocategorieunicădediagnosticare.Înschimb,
depresiaînperioadapostpartumesteclasificatădrept"Tulburaredepresivămajoră,cu
debutpostpartum".Pânăînanul1994,episoduldepresivmajornuafostrecunoscutîn
DSM,ulterior,cândafostpublicatăa4ediție,aufostintroduseprimelecriterii.Înedițiile
imediaturmătoare,definițiașicreteriilepentruepisoduldepresivmajoraucontinuatsa
evolueze(Segre&Davis,2013).
CaracteristicaesențialăaEpisoduluiDepresivMajor(EDM)esteoperioadădecelpuțin2
săptămâniîncareexistăfiestareadespiritdepresivă,fiepierdereainteresuluisauplăcerea
înaproapetoateactivitățile.Lacopiișiadolescenți,stareadespiritpoatefimaidegrabă
iritabilădecâttristă(JosefssonA.,SydsjöG.2007).
Persoanafizicătrebuie,deasemenea,săprezintecinci(saumaimulte)dintre
simptomelesuplimentaredintr-olistăcareinclude:modificărialeapetituluisaugreutății,
schimbăriînactivitatepsihomotorieșisomn,scădereaenergiei,sentimentesaulipsăde
valoaresauvinovăție,dificultățidegândire,concentraresauluareadeciziilorsaugânduri
recurentededecessauideisuicidare,planurisauîncercări.Acestlucrufacecadiagnosticul
DPPsăfieunulprovocator,deoareceoboseala,modificărialetiparelordesomnși

7modificărialegreutățiisuntadeseaobservateînperioadanormalăpostpartum.(Skalkidou,
Hellgren,Comasco,Sylvén&Sundström,2012).
Pentruaficonsideratunepisodmajordedepresie,simptomeletrebuiefiesăfie
prezenterecent,fiesăsefiînrăutățitînmodclar,încomparațiecustareapre-episoda
persoanei.Simptomeletrebuiesăpersisteînceamaimareparteazileiaproapeînfiecarezi
timpdecelpuțin2săptămâniconsecutive.Episodultrebuiesăfieînsoțitdesenzațiaunei
primejdiisaudeafectaresemnificativădinpunctdevedereclinicîndomeniisociale,
ocupaționalesauînaltedomeniiimportantedefuncționale(DSMIV).
Criteriiledediagnosticarepentrutulburareadepresivămajorăinclud,deasemenea,o
listădeindicatoripentruadescriecelmairecentepisoddedispoziție,unulcareafost"cu
debutpostpartum:definitcaîntermendepatrusăptămânidelanaștereaunuicopil".S-a
observatcăacestspecificatorarputeafiaplicatactualuluisauceluimairecentepisod
majordedepresie,maniacalsaumixtdetulburaredepresivămajoră,tulburarebipolarăI,
tulburarebipolarăIIsautulburarepsihoticăscurtă.Aceastăclasificarediagnosticănus-a
modificatînDSM-IV.(O’Hara&McCabe,(2013).
ÎnDSM-5,diagnosticuldedepresieînperioadapostpartumîncăutilizeazăformatulde
specificareadebutului.Totuși,specificatoruls-aschimbat,estedenumitacum"cudebut
peripartumm",careestedefinitcafiindcelmairecentepisodcareapareîntimpulsarcinii,
precumșiîncelepatrusăptămânidelanaștere(Segre&Davis(2013).
1.3Simptomeșimanifestări
Naștereareprezintăoperioadădevulnerabilitatepentrustareamentală,cutulburăride
dispozițiepostpartum,carereprezintăceamaifrecventăformădemorbiditatematernă
dupănaștere(Stocky&Lynch,2000).Acestetulburăriafectivevariazăîngradede
gravitate,delababy-blueslaînceputulmaternității,pânălapsihozăpostpartum(Evins&
Theofrastous,1997).Printreacesteasenumărădepresiapostpartum(DPP)oafecțiunecare
deseoriprezintăsimptomeleactivăriidisforiei,labilitățiiemoționale,insomniei,anxietății
deconfuzie,vinovățieișiideiisuicidare.Frecvențaexacerbăriiacestorindicatorieste
scădereastimeidesine,incapacitateadeafacefață,sentimenteledeincompetențăși
singurătatea(Ritter,Hobfoll,Lavin,Cameron,Hulsizer,2000).Dinpăcate,DPPesteo
problemămajorădesănătatepentrumultefemeidindiferiteculturi(Affonso,De,

8Horowitz,Mayberry,2000)șiareconsecințeasuprasănătățiiatâtînprivințamameișia
copiluluidarșiafamiliei.(Lee&Dennis,2004).
MajoritateațărilordefinescDPPutilizândcriteriileDSM-V(ManualuldeDiagnostic
șistatisticăalTulburărilorMentale)sauICD-10(Clasificaretulburărilormentaleșide
comportament)pentrudiagnosticareadepresieimajore;ambelepermitmedicilorsănoteze
debutuldepresieiînperioadapostpartum,întrepatrusăptămânisausașesăptămâni.
Aceastăperioadăesteunacheiepentruaparițiadepresiei.Simptomelesuntaceleașicași
pentruunepisoddepresvmajor,dupăcumurmează:(Najman,Andersen,Bor,
O’Callaghan,Williams,2000).
Dispozițiedepresivă
Pierdereadispozțieișiaenergiei
Vinovăție
Ideideautorănire
Lipsadeconcentrare
Obosealășiagitație
Pesimism
Stimădesinescăzută
Nevrednicie
Somnîntrerupt
Apetitscăzutșiridicat
Luareșiscădereîngreutate
(Almond,2009).
Deasemeneasepoateîntâmplacaunelemamesăexperimentezeuneledin
următoarelesimptomedepresive:
Stareadepresivăsautulburărilededispozițiesevere;
Plânsexcesiv;
Dificultățiîncreareauneilegăturicucopilul;
Setemecănuesteomamăbună;
Reducereainteresuluișiaplăceriiînactivitățileobișnuite;
Iritabilitateintensăsaufurieirațională;
Sentimentedeinutilitate,rușine,vinovăție;
Gândurideaserănipesinesaupecopilulnăscut;
Gânduridemoartesausinucidere;Grohol,J.(2017).

9CoxșiHolden(2003)includșieicâteveasimptomesomaticedincercetărilelor:plâns
constant,dureridecap,dureriabdominalesausensibilitatelasâni,fărăocauzăfizică
adecvată(Cox&Holden,2003).
Maimult,Lee,Zaffke,șiMcEnany(2000),auidentificatcâtevacomportamentecare
însoțescstareadepresivăcumarfiîntreruperiledelaprogramuldesomn,cauzatede
alimentațianocturnăceducadesealadificultățiînadormichiarșiatuncicândcopiluleste
liniștit(Lee,Zaffke,&McEnany,2000).Înconsecință,aproximativjumătatedinnoiile
mameraporteazăinsomniisemnificative.
1.4Factoriiderisc(biologici,psihosociali)
Evaluareasimptomelordepresivepostpartumestecomplicatădefaptulcăiritabilitatea,
oboseala,insomniașiperturbărileapetituluisunt,deasemenea,legatedeaspectelenormale
aleprocesuluifertil.
S-aconstatatcă(a)iritabilitatea,insomnia,obosealașipierdereaapetituluiaufostîn
modsubstanțialasociatecustareadepresivăînrândulfemeilorpostpartum,întimpce
apetitulcrescut,nu;(b)iritabilitatea,insomnia,obosealașimodificărileapetituluiaufostla
feldestrânslegatededepresieînrândulfemeilorpostpartum,cașiîncazulfemeilorcare
nuauavutpartedepostpartum;și(c)dupăcontrolulstăriidepresivegenerale,femeile
postpartumauraportatmaimultăiritabilitate,insomnieșipierdereaapetituluidecât
femeilenon-postpartum.Iritabilitatea,oboseala,insomniașipierdereaapetituluisunt
indicatorivaloroșișitrebuiefolosițipentruamăsurasimptomeledepresivepostpartum
(Williamson,O’Hara,Stuart,Kimberly&Watson,2015).
Aproximativ19%dintremamevorprezentasimptomedepresivesemnificativeclinic
înprimele3lunidelanaștere(Gavin,Gaynes,Lohr,Meltzer-Brody,Gartlehner&
Swinson,2005).Mameledeprimatesuntadeseamaipuținreceptivelanoii-nascuti(Flykt,
Kanninen,Sinkkonen,&Punamäki,2010)șimaipuținprobabilsăseangajezeînpracticile
recomandateîndomeniulsănătățiipentruinfant.Evaluareaexactăasimptomelordepresive
înperioadapostpartumesteesențială,atâtpentruaidentificafemeilepentrutratament,cât
șipentruaefectuacercetăriprivindfactoriiderisc,factoriideprotecțieșiintervențiile
eficientepentrudepresiapostpartum.Cutoateacestea,evaluareasimptomelordepresiveîn
perioadapostpartumestecomplicatădefaptulcăsarcina,naștereașialăptareauneoriinduc
simptomecaresuntevidențiateșiînvedereaidentificăriidepresiei.Siaiciautorii

10subliniazăprezențaunormodificăriperturbatoarealeapetitului,somnuluișienergieidupă
ceauavutuncopil(Glazener,Abdalla,Stroud,Naji,Templeton,Russell,1995),darși
iritabilitate,oaltăcorelațiecustareadepresiva,este,deasemenea,maifrecventăîn
perioadapostpartum(Bowen,Bowen,Balbuena&Muhajarine,2012).
Tulburărisomaticealeperioadeipostpartumsuntsusceptibiledeaprovocaaceleași
simptomesomaticecareuneoriînsoțescstareadepresivă(Williamsonet.al.2015).
Pierdereasomnuluiducedeseorilaobosealăîntimpulperioadeipostpartum(Rychnovsky
&Hunter,2009),darsilascădereaniveluluideferitinășihemoglobină(Leeetal.2000).
Aproximativ42%pânăla59%dintrefemeilepostpartumsuferăoobosealăsubstanțială
(Glazeneretal.,1995;Leeetal.2000).Modificărileapetituluivariază.Femeilecare
alăpteazănecesită,înmedie,670decaloriisuplimentarepezi((WilliamsonA.J.etal.,
2015)șiînregistreazăocreștereconcomitentăaapetitului.Femeilecarenualăpteazăsau
careoprescacestlucruvorîncepesăaibănevoiedemaipuținecalorii,darvitezacucare
prohrameledemasăalemamelorconvergcunevoilelorcaloricereduseestedestulde
variabilă(Lipsky,Strawderman,&Olson,2012).Toțiaceștifactoripotcreaincertitudinea
cuprivirelafaptulcămodificărileniveluluideenergie,pofteidemâncareși
imposibilitateadeadormisuntsusceptibiledeaindicaspreostareadepresivă(Williamson
et.al,2015).
Teoriagenerăriistresuluisugereazăcăpersoanelecudepresieexperimentează
evenimentedeviațămaistresanteșiperturbărileinterpersonale,caofuncțieastăriilor
depresive.Acesteevenimentedeviațășidificultățileinterpersonale,larândullor,
contribuielapersistențasauagravareasimptomelordepresive.Astfel,stresuldinviațăși
depresiasepotcomportaîntr-omanierăbidirecționalăsautranzacțională(Alloy,Liu&
Bender,2010).AceastăteorienuafostaplicatălaDPP.Înmodspecific,esteposibilca
diferiteformedestrescareaulocînviațauneifemeiîntimpulperioadeiantenatale,cresc
șanseledereaparițieasimptomelor;Pescurt,exempleledefactoridestrescarearputeafi
intermediariînreaparițiasimptomelorDPPînmodplauzibilsunt,stresulcronicsubformă
destresparentalsautulburăridemuncă,familiesaupartener,precumșiepisoadeacutede
evenimentegravedeviață,cumarfidoliul,divorțulsaupierderealoculuidemuncă.Un
studiurecentaconstatatcăstresulparental,stresulcronic,stresulperceputșievenimentele
gravedeviațăparsăprezicăprimaincidențăasimptomelorșitulburărilorDPP,deși

11studiileprospectiveaufostrare(Yim,Stapleton,,Guardino,Hahn-Holbrook,&Dunkel
Schetter,2015).
1.4.1ModelulPsihosocial
LeighsiMilgromaupropusunmodelpsihosocialpentruaajutalaînțelegerea
diversitățiifactorilor.Eiausugeratcăfactoriipredispozanți,factoriidestresprenataliși
resurselepersonaleinteracționeazășiconcureazăîndezvoltareașimenținereadepresiei
antenataleși,ulterior,depresiașistresulprenatal(LeighșiMilgrom,2008).Conform
acestuimodel,factoriipredispozanți,cumarfiistoriapersonalăadepresiei,istoricul
copilărieicuabuz,veniturimici,vârstăfragedășieducațieredusă,faccafemeiasăfie
vulnerabilălaaparițiadeprimăriiantenatale.Scăderearesurselorpersonale,cumarfistima
desinescăzută,stilulcognitivnegativșisprijinulsocialscăzut,faccamamasăfiemai
dificilăsăseadaptezepozitivschimbărilorîntranzițialamaternitate.Stresoriiantenatali,
cumarfianxietateaprenatalășievenimenteledeviațăstresante,potdeasemeneasă
acționezenegativpentruamăririsculdepresieipostnatale.Alțifactoriimplicațiînacest
procescomplexsuntbiologici(deexemplu,modificărialeniveluluihormonilor)și
socio-culturali(deexemplu,credințenerealisteșireprezentareamaternitățiicatimp
excepționaldebucurie)(Biaggi,Conroy,Pawlby,Pariante,2015).Factoriculturalisuntși
prescripțiile,restricțiiledietetice,surseleșitipuriledestres,sprijinulsocial,rolurile
părinteștidegen,obiceiurilereligioaseșiatitudinileșinormeleprivindsănătateamintalăîn
general(Yimetal.,2015).Deexemplu,rateleDPPsuntscăzute,iardebutulsimptomelor
esteîntârziatînculturicaresubliniazăsprijinulfamilialpentrumamăînprimalună
postpartum(Halbreich,2005).Convingerileșivalorileculturalecareînconjoarăfertilitatea,
structurașifuncțiafamilieișirolulmaternsunt,deasemenea,deosebitdeimportanteîn
modelareasănătățiimentalematernepostpartum.
1.4.2Modelulbiologic
CelmaiputernicpredictorpentrurisculDPPîncadrulproceselorbiologicesunt
dereglarihipotalamo-pituitar-adrenal,proceseleinflamatoriișivulnerabilitățilegenetice.
Printrefactoriipsihosociali,ceimaiputernicipredictorisuntevenimentelegravedeviață,

12uneleformedetulburarecronică,calitatearelațiilorșisprijinulparteneruluișialmamei
(Yimetal.,2015)
Yimșicolaboratoriiaudesfășuratocercetareîncareobiectivulprincipalafost
identficareafactorilorderiscbiologic,psihologicișisocialiîndezvoltareasimptomelorde
depresieînperioadapostpartum,iarconcluziileaufosturmătoarele.Într-ometa-analizăce
cuprinde11studii,aceștiaauconstatcădacăpersoanaareunistoricdepresiv,ulteriror
risculdezvoltăriiuneidepresiipostpartumvafidestulderidicat(Beck,2001).Deșimulte
mameîncadrateînaceastăcercetareaumaimultdeuncopil,nuexistădestuldemulte
dovezisistematicecaresăatestedacălaoadouăsarcină,risculuneidepresiipostpartum
estereal.Darexistăipotezacăoreaparițieadepreisiepoateinfulențadeciziaînaaveaun
aldoileacopil.(Yimetal.,2015).Odatăcunaștereaînorganismulmamei,aparși
schimbăribiologicecumareficelehormonale.Depresiapostnatalăpoateficorelatăcu
acesteschimbări.Osarcinănormalășioperioadăpostpartumprovoacămodificări
endocrinemari,carereprezintăschimbăriadaptiveînpregătireapentrunaștereșialăptare
(Skalkidouetal.,2012).Efectelefiziologicealeacestormodificăriinclud,evident,
suspendareaovulațieișidezvoltareașicreștereauterului,aplacenteișiafătului(Jung,Ho,
Torpyetal.,2011).Pentruaîmbunătățiaceastăsituație,suntnecesarereajustăriale
sistemelordestresmatern,imunologieșimetabolism.Schimbărileimplicăhormoniși
neurotransmițători,desprecareseștiecăauroluriimportanteînsănătateamintalășiîn
boală(Schubring,Englaro,Siebler&etal.,1998).Maimultedintremodificările
hormonaleaufost,probabil,pebunădreptate,responsabilepentruafectareasănătății
mintaleafemeilorînperioadapostpartum.Cutoateacestea,esteimportantdereținutcă
acestmodelcomplexdeschimbareincludeînmodevidentelementedeechilibrare,care
menținmajoritateafemeilorfertileînstarebunădesănătatelaunmomentturbulentîn
viațălor(Skalkidouetal.,2012).
1.5Teoriiasupradepresieipostpartum
ModelelebiologiceclasicealeDPPpotficonceptualizatecamodelederetragerecare
privescfaptulcănivelulhormonilorreproducătorișihormonilordestres(Kammerer,
Taylor,Glover,2006;Glynn,Davis,Sandman,2013)crescdramaticînaintedenaștereși
apoiscadbrusclanaștere,ceeaceaduslaipotezacasuntdeclanșatedereglăriale
sistemuluișisimptomedepresivelaunsubsetdefemeivulnerabile.Suportulpentruaceste

13teoriiprovinedinobservațiileunuisubtipdereproducerealdepresieilegatedefluctuațiile
hormonaleîntimpulcicluluimenstrual,pubertate,sarcină,perioadapostpartumși
menopauzășidinstudiiledetratamentșirapoartedecaz(Moses-Kolko,Berga,Kalro,Sit,
Wisner,2009).
Încontrast,modelelepsihologicecumarfimodelulprocesuluidestres(Pearlin,
Lieberman,Menaghan,Mullan.,1981)șimodelulcomportamentalcognitivalDPP
(O'Haraetal.,1982)estesubliniatroluldăunătoralstresorilorpsihologici(deexemplu
abandonareadecătretată,șivulnerabilitățilecognitivecarestaulabazaacestora(de
exemplu,stilulatribuționalnegativ)șirolulamelioratoralresurselorpsiho-sociale(de
exemplu,sprijinsocial,stimadesine).Acesteteoriisusțincăsarcina,naștereașinoua
paternitatesuntfactoridestrespentrumultemame,ajutândlaexplicareadecefemeilepot
fideosebitdevulnerabileladepresieînaceastăetapădeviață.Modelelepsihologiceau
găsitînmodconstantsprijinînliteraturapsihologicășisuntîncădestuldeinfluente,după
cumreiesedinrevizuireasistematică(Yimetal.,2015).
Teoriilebiologiceșipsihologiceauconduscercetărișiauoferitperspectiveasupra
unorpieseimportantedinpuzzle-ulDPP,darelenuneajutăsăînțelegemcumsunt
procesateproceselestresuluipsihosocialîncreierulșicorpulfemeiișinicimodulîncare
schimbărilegeneticesauepigeneticeinteracționeazăcufactoriideriscpsihosocialice
influențeazărisculDPP.Pentruadepășiaceastăscindare,s-audezvoltatmodeleintegrative,
inclusivmodeluldevulnerabilitatelastres,carespunecaaceastăformăpoatedeclanșa
DPPlafemeilecuvulnerabilitățigenetice,hormonaleșicognitive(O'Haraetal.,1995).
Existădovezicaresusținaceastăteorie(Ross,Sellers,GilbertEvans,Romach,2004),deși
majoritateastudiilors-aubazatpeistoriculfamilialșipersonalaldepresieicaproxiepentru
risculgenetic.Mairecent,modelulculturalbio-psiho-socialalluiHalbreich(2005)a
suprapusmodeluldevulnerabilitateastresuluicuolaturabiologicăsuplimentarășia
adăugataspecteculturaleînlistavariabilelormoderatoare.Prinacestcaz,vulnerabilitatea
biologicăesteconceptualizatăcaohipersensibilitatederivatăgeneticlamodificările
hormonaleșiladereglareasauladepreciereamecanismelordeadaptareînsistemulnervos
central.Aceastăvulnerabilitatesecredecăinteracționeazăreciproccumediul,formând
atâtrăspunsurileorganismuluilaprovocăriledemediu,câtșiprininfluențafactorilorde
stresșiaexperiențelorpozitivepeduratavieții.Foartepuținestudiiauîncercatsătesteze
acestemodeleintegrate.(Yimetal.,2015).

141.6Altetulburări
Înprimasăptămânădupănaștere,disforiaușoarăesteunadintrecelemaiprezente
trăiripentruofemeie(O‘Hara,1995).Multemămicinoiexperimentează"perioadababy
blues"sau“furialaptelui”,dupănaștere,caredeobiceiincludschimbăridedispoziție,
scurteperioadedeplâns,anxietateșidificultățidesomn.BabyBlues-ulîncepedeobiceiîn
primeledouăpânălatreiziledupănaștereșidureazăîngeneraldelacâtevaorepânăla
câtevazilesausăptămâni,iarcauzasuntfluctuațiilespontanealehormaonilordedupă
naștere(Lins,2016).
Tristețeașidepresianusuntcelemaidesîntâlnitesimptome.Plânsul,confuzia,
anxietateașidispozițialabilăsuntcelemaiproeminente(Kennerley&Gath,1989).Înmod
normalsimptomeleîncepsăapărăcucâtevazileînaintedenaștereșipotcotinuasă
persistedelacâtevaorepânălacâtevazile.Punctulculminantalfrecvențeisauseverității
simptomelorblues-uluiapareîna3șia5-azipostpartum(O’Hara,1995).
"BabyBlues"descriecelemaifrecventetulburăridedispozițiealemameinoi(50-80%).
Simptomeleincludlabilitateaemoțională,plânsulfrecvent,anxietatea,oboseala,insomnia,
furia,tristețeașiiritabilitatea.Întimpceesteconsiderat"normal",bluesulpoateevoluaîn
DPPcompletdacăsimptomeledureazămaimultdedouăsăptămâni;într-adevăr,acesta
rămâneunuldintreceimaiputernicifactorideriscpentruDPP,cu25%dintrefemei
dezvoltândpeparcursdepresiecronică(Beck,2006).Principaladiferențădintrebluesși
DPPestetimpulscurtșifaptulcăbluesnuinterfereazăcufuncționarearolurilormaterne,
făcândbluesulotulburareautolimitantăcarenunecesitătratament(Moses-Kolkoetal.,
2004).
Depresiapostpartumtrebuiediferențiatădebluespostpartum,caresereferăla
simptomelededispoziție,caresuntfrecventeînprimasăptămânăpânăla10ziledupă
naștereșicare,deregulă,serezolvăîncâtevazilefărăintervenție(O’Hara,2009).
Tulburareadepanicăpostpartumestediagnosticatădacămamaexperimentează
atacuridepanicăpentruprimadatăînviațaei.Acesteasuntperioadediscretedefrică
intensăcareimplicăpalpitații,transpirații,dificultățiderespirație,dureriînpiept,amețeală,
amorțeală,fricădemoarteșisenzațiedenerealitatesaupierdereacontrolului.Simptomele
devârfsuntîndecursdezeceminutedeladebut(Beck,2006).Întimpulperioadei
postpartum,întoatestudiiles-aconstatatoînrăutățireasimptomelordepanică,dar

15procentulfemeilorcareprezintăodeteriorarediferăfoartemult(Bandelow,Sojka,.
Broocks,Hajak,Bleich,Rüther,2006).
Sespeculeazăcăfactoriipsihosocialisuntceicarearfiresponsabilipentrucursulbipolar
alsimptomatologieitulburăriidepanică.Peduratasarcinii,separecătulburareadepanică
nuesteprezentă,astadatorându-sedorințeideaaveauncopil,darimediatdupănaștereau
fostîntregistrateschimbăriînceeacepriveștepanica.Acesteaschimbăricareduclao
deterioareimediată,dupăsarcină,suntceleînraportcutatăl,aparițiaproblemelor
financiare,unvolumdemuncăcrescutsaupurșisimplureducereatimpuluipentruodihnă.
Într-unstudiurealizatdeBorwinBandelow(2006),s-aconstatacăfemeilecareauraportat
stresîntimpulsarciniiauprezentatunriscmaimaredemanifestareapanicii.Problemele
familiale,desănătate,financiareșiocupaționaleaufostraportatecelmaides.Darcutoate
acesteafactoriidestrespsihosocialinupotfisinguriiresponsabilipentrufenomenulde
panicăpostpartum(Bandelowet.al.,2006).
Tulburareaobsesiv-compulsivă(TOC)estesubliniatăpringândurinedoriteînsoțite
decomportamente.Esteimportantdeobservatcăfemeileîșirecunoscobsesiilecafiind
propriilelorgândurișisentimenteșiînțelegcăacesteasuntgreșite(Beck,2006).Deaceea
mamele,potchiarsăconstruiascăschemeelaboratepentruaevitasituațiileîncare
gândurilearputeadeveniacțiuni(adicăînlăturareatuturorcuțitelordincasă),daradesea
acționeazăasupraritualurilorcompulsive(adicăschimbareabebelușuluichiarșiatunci
cândnuestenevoie)(Horowitz,Andrews&Goodman.,2005).
Aceastătulburareesteadeseatrecutăcuvederea,darestedefaptdestuldecomunăîn
perioadapost-partum.Simptomelesuntgândurirepetitiveintruzive,iarcompulsiilesunt
comportamenterepetitivecaresuntînsoțitedesentimentedevinovățieșirușine.Ofemeie
caresuferădeTOCnuestecapabilăsăopreascăgândurileșicomportamenteleși,uneori,
aredificultățiîna-șiîngrijicopilul(Thurgood,Avery,Williamson,2009).
Tulburareadestresposttraumatic(PTSD)esterezultatultraumatismelordenaștere
careimplicăovătămaregravăsaumoarteacopiluluiei(5,6%dinfemeilepostpartum),care
rezultădinsentimenteledeneputințăsauignorareanevoiloremoționaleîntimpulperioadei
spitalicesti.Simptomelepotincludecoșmaruri,flashback-uri,reacțiiexageratedefurie,
furiesaudificultățidesomnși/sauconcentrare(Beck,2004).Femeilepotfiatâtde
chinuitededurereașidestresulperioadeidesarcinășinaștere,încâtevităoricefelde
drumcarearduceînapropiereaspitaluluiundeaunăscut(Thurgoodetal.,2009).

16PTSDesteuntipspecificdetulburaredeanxietatemarcatprinre-experimentreaunui
traumatism,temerileeipentrupropriasănătatesaustareadesănătateafătului.Poateavea
șicoșmarurisaudorințe,dardecelemaimulteorievităoricesituațiecareprovoacă
gândurisausentimentenedorite.Încazultulburărilordestresposttraumatic,aceste
simptomenusediminueazăînintensitateîntimp.Esteevidentcăaceastăcondițieestemai
frecventădecâtafostcunoscutăanteriorșipoateaveaconsecințedelungăduratăpentru
mamășicopil(FriedmanS.H.andResnickP.J.,2009).
Psihozapostpartum(PPP)esteceamaigravă,darcelmaipuținfrecventădintretoate
tulburărilededispozițiepostpartum.Reprezentândunasaudouălaomiedenașterișicare
apareîntreilunidelanaștere.Esteasociatăcuiluziile,pierderealegăturiicurealitatea,
halucinațiiauditiveșivizuale,agitațieextremă,confuzie,incapacitatedeamâncasau
somn,exaltare,modificărirapidealedispoziției,paranoiașiideațiesuicidarăși/sau
infanticidă.PPPgaranteazăspitalizareașitratamentulimediat(Beck,2004).PPPeste
puternicasociatcutulburareabipolară.ÎncontrastcuPTSDfemeilecaresuferădePPPnu
suntconștientedepropriilegândurișisentimenteșiadeseaacționeazăasupralorînclinații
iluzorii,dintrecare5%aucarezultatinfanticidulși/sausuicid(Sue,2007).Secredecă
vinovățiadelirantăprivindincapacitateapersonalădeaîngrijisaudeaiubicopilul
precipităinfanticidul"altruist",iar62%dintremamelecareîșiucidcopiiiajungsăse
sinucidă.Experțiicredcăinfanticidulfacepartedintr-oschemădesinucideremaimare.În
ciudagravitățiisale,femeilediagnosticateșitratatepentruPPPauunprognosticbunși
deseoriajungînremisiune(Moses-Kolkoet.al.,2004;ThurgoodS.et.al.,2009).
Psihozaesteostaredeconfuzie,deagitație,deanumaiatingerealitateașideaaveailuzii
(falsecredințe)și/sauhalucinații(avedealucrurisauaauzilucruriinexistente)(Thurgood
et.al.,2009).Deexemplu,onouămamăpoateauzivocispunându-isăîșiomoarecopilul;
sauvocileîipotconvingecă,copilulesteposedatsauestedemon.Psihozapostpartumeste
consideratăourgențăpsihiatricădincauzarisculuideadăunacopiluluișimamei.Această
afecțiunesedezvoltădeobiceiînprimeleziledupănaștere(RommA.,2002).
Altesimptomepentrupsihozapostpartum:dispozițiedeprimatăseveră,gândire
dezorganizată,gânduripsihoticeșihalucinații.Adeseaprezentareaestedetulburare
bipolarăcusimptomemaniacaleproeminente.Psihozapostpartumareadeseadebutulîn
imediataapropiereanașterii.Spitalizareaestedeobiceiceamaipotrivităopțiunepentru
acordareatratamentului(O’Hara,2009).

171.7Prevalență
Depresiapostpartum(DPP)afecteazăaproximativ10-15%dintrefemeișiesteuna
dintrecelemaifrecventecomplicațiialesarcinii.ConsecințeleDPPatâtpentrumamacâtși
pentrucopilsuntbinestabilite:femeilecaresuferădeDPPsuntdedouăorimaipredispuse
săexperimentezeepisoadeviitoarededepresiepeoperioadăde5ani.DPPpoate,de
asemenea,săafectezeinteracțiunilemame-sugari,ceeaceducelainsecuritatedeatașament,
întârzieridedezvoltareșidificultățideinteracțiunesocialălacopiiiafectați(Vigod,
Villegas,Dennis,Ross,2009).
Cincizecilasutădinepisoadeledepresivemajore"postpartum"începdefaptînaintede
naștere.Astfel,acesteepisoadesuntdenumitecolectivcaepisoadeperipartumînDSM-5.
Aufostnumeroasestudiicareauîncearcatsăstabileascăratadeprevalențăadepresiei
postpartum(Gavinetal.,2005;Lopez,Blanco,Keyes,Olfson,Grant&Hasin,2008).
Analizaceamaiadecvatăatuturorstudiilordeprevalențăaconcluzionatcăpânăla7,1%
dintrefemeipotprezentaepisoadedepresivemajoreînprimeletreilunipostpartum(Gavin
etal.,2005).Inclusivpentrudepresiaminoră,ratadeprevalențăaperioadeide3lunicrește
la19,2%.Înciudaacestorratedeprevalențărelativridicate,literaturadespecialitatenu
esteconcludentăînceeacepriveșteratarelativăadepresieifemeilorperipartumși
postpartum(Gavinetal.,2005;O’Hara,2009).Înschimb,unstudiuepidemiologiclascară
largăafurnizatuneledoveziprivindrisculcrescutdedepresieînperioadapostpartum
comparativcufemeilenon-gravidă/non-postpartum(Lopezetal.,2008).Concluziaafost
caexistădoveziconcludenteconformcăroradepresiaînperioadapostpartumestecomună
șiexistăuneledovezicăaceastapoatefimaifrecventădecâtînalteperioadecomparabile
dinviațauneifemei.(O’Hora,2009).
1.8Tratament/intervenție
1.8.1Tratamentulfarmacologic
Oliteraturămicădarîncreșteresugereazăcădepresiapostpartumpoateficonsiderată
caovariantăadepresieimajorecarerăspundesimilarlamedicamenteleantidepresive.
PreocupărileunicefațădetratamentulfarmacologicalDPPincludmodificărimetabolice
înperioadapostpartum,expunereacopiluluilamedicațiadinlaptelematern,efectul
depresieișialtratamentuluiasupracapacitățiimameideprimatedeaaveagrijădeunnou
copil,darșistigmatulperceputdeafivăzutcao"mamărea"pentrunecesitateamedicației

18(Pearlstein,Zlotnick,Battle,etal.2006).Aceștifactori,precumșiniveluldestresal
femeii,accesullaîngrijireșiexperiențalatratamentultrecutpotinfluențadecizia
pacientuluișiaîngrijitoruluisăuînceeacepriveștealegereatratamentelorfarmacologice
șinefarmacologicepentruDPP.Datelecarecomparăeficacitateamedicațieicualte
modalitățidetratamentpentruDPPsuntrare,deșisugereazăcămedicamentelesuntcel
puținlafeldeeficacecacelemaimulteintervențiipsihologicebazatepemărimeaefectelor
(Thurgood,Avery,&Williamson,2009).
Multemamecudepresiepostpartumezităasupraantidepresivelor,datorită
preocupărilorlegatedeexpunereacopiilorlamedicațieprinlaptelematernsaupreocupări
legatedeefectelesecundarepotențiale(Dennis&Chung-Lee,2006)și,prinurmare,
adeseapreferătratamentelepsihologice(Turner,Sharp,Folkes,Chew-Graham,2008).
DeșirelativpuținestudiiauinvestigatsistematictratamentenefarmacologicepentruDPP,
cercetăriexistentesusținutilizareaatâtatratamentelorpsihologice(înspecialterapia
interpersonală,terapiacognitiv-comportamentalășipsihoterapiapsihodinamică),câtși
intervențiilepsihosociale,cumarficonsiliereanedirectivă(Dennis,Hodnett,2007).
1.8.2Terapiainterpersonală(IPT)
Terapiainterpersonală(IPT)esteuntratamentlimitatîntimppentrudepresiamajoră,
bazatpeabordarealegăturiidintreproblemeleinterpersonaleșistareadespirit,care
încadreazădepresiacaoboalămedicalăceapareîntr-uncontextsocial(Weissman,
Markowitz,Klerman,2000).Peparcursulterapiei(deobicei12-20desăptămâni),
strategiilesunturmăritepentruaajutapaciențiisămodificeabordărileproblematiceale
relațiilorșisăconstruiascăsuporturisocialemaibune.IPTafostadaptatpentruaaborda
zoneleproblematicerelevantepentrudepresiapostpartum,cumarfirelațiadintremamăși
copil,mamașipartenerulșireîintoarcerealaloculdemuncă(Stuart,O’Hara,1995).Faptul
căIPTesteatâtlimitatîntimp,câtșiaxatpeproblemesepotriveștebinecucerințele
mameipostpartum(Weissman,Markowitz,Klerman,2000).
1.8.3Terapiacognitivăcomportamentală(CBT)
Terapiacognitivăcomportamentală(CBT),untratamentbinestudiatșieficientpentru
depresiamajoră,sebazeazăpepremisacăatâtpercepțiile,câtșicomportamentelesunt
strânslegatedestareadespirit.CBTseconcentreazăpesprijinireapaciențilordeprimați

19pentruamodificamodeleledistorsionatedegândirenegativășipentruafaceschimbăride
comportamentcaresporesccapacitateadeafacefațășideareducestresul(Hollon,1989).
1.8.4Consilierenon-directivă
ÎncomparațiecuIPTsauCBT,intervențiilepsihosocialesuntnestructurateși
nonmanualizateșiincludconsilierenedirectivășisprijinreciproc.Consilierea
non-directivă(cunoscutășica"orientatăpepersoană")sebazeazăpefolosireaascultăriiși
asprijinuluiempaticșifărăajudeca.Înprimulstudiunotabilcareaevaluataceastă
intervenție,Holden(1989)arandomizat50defemeicuDPPla8sesiunisăptămânalede
consilierenondirectivăcuvizitaunuicadrumedicalacasăsaucuoîngrijireprimarăde
rutină(Holden,Sagovsky,Cox,1989).InRegatulUnit,uncadrumedical,esteoasistentă
medicală,careefectueazăviziteladomiciliupentrugravideșifemeilepostpartum.Acest
studiuaconstatatcărataderecuperaredelaDPPprinconsiliere(69%)afostsemnificativ
maimaredecâtceaagrupuluidecontrol(38%).Într-unstudiusimilarrealizatînSuedia,
WickbergșiHwang(1996)aurandomizat31defemeicuDPPpentruaprimișasesesiuni
deconsilierenondirectivădecătrecadrulmedicalsauîngrijireprimarăderutină.Cașiîn
studiulHolden,unprocentsemnificativmaimaredefemeidingrupuldetratament80%a
avutremisiuneadepresieicomparativcugrupuldecontrol(25%)(Wickberg,Hwang,
1996).
1.8.5Suportulșisprijinulpartenerului
Dateleepidemiologice,precumșiunelestudiiprospective,auidentificatînmod
constantsprijinulsocialinadecvatcafactorderiscpentrudezvoltareadepresieipostpartum,
crescândastfelposibilitateaintervențiilormenitesăsporeascăsuporturilesocialecaopțiuni
detratamentpentrudepresiaperinatală.(Beck,2001;Horwitz,Briggs-Gowan,
Storfer-Isser,Carter,2007).

201.9Rezumat
Experiențauneidisofriisevereîncădintimpulsarcinii,siulteriorcontinuândchiarși
lacâtevasăptămânidupanaștere,areunimpactdestuldeputernicînviațanoiimămici.
Darestevorbaesteunsentimentmaipuținplăcut,descrisdecercetători,caunsentiment
continuudetristețeajungândlaohiperitmienegativăpeduratamaimultorzile,încare
mamaarenevoidesuporulșiatențicelordinjur.Dupăcumamvăzut,mamatrebuiesă
prezintecincisaumaimultesimptomepentruaputeafidiagnosticată.Principaleleresurse
îndiagnosticaresuntDSM,ICD-10șiRDC.
Depresiapostpartumajungelaocomorbiditatedestuldeingrijorătoare,dacanueste
identificatășidiagnoticatăîncadelaprimelesimptome.Dupăcumafoststructuratmaisus,
factoriipotfimultipli,denaturăpsihologică,socialășibiologică.Aceștifactorisunt
interdependeți,influențându-seînaparițiasimptomelorceamplificăaceastătulburare.Pe
lângăaceștiaintervinșifactoriiculturali,exercitândsieioinfluențădestuldeînsemnată.
Pentrustabilireaunuidiagnosticmaicorect,abordărileevoluționisteaucaracterizatfoarte
bineniveluriledeseveritatealetulburărilorcucaracteristiciceincludșiparticlaritățiale
depresieipostpartum.Undignosticgreșitsauunepsioddepresivminorcenueste
identificatcâtmaidevremepoateconducespretulburărimultmaiaccentuate.
Deaceeaîncapitolulurmătoramanalizatcercetareaatreifactori,dintreceimai
importanțicareprezicaparițiadepresieipostpartum.Aceștiasuntizolareasocială,
satisfacțiadiadicășianxietateaperinatală.

21CapitolulII
Factoriiinterpersonalișiintrapersonali

222.1Izolareasocială
2.1.1Definițieșicarateristici
Relațiilesocialesuntesențialepentrubunăstareaumanășisuntimplicatecriticîn
menținereasănătății(Holt-LunstadJ,SmithTB,LaytonJB.;2010).Izolareasocialăesteo
reflecțieobiectivăadimensiuniirețeleisocialereduseșianumăruluiredusdecontacte
sociale.Esteoproblemădeosebitălavârstelemaiînaintate,cândscăderearesurselor
economice,depreciereamobilitățiișimoarteacontemporanilorconspirălalimitarea
contactelorsociale.Persoaneleizolatesocialauunrisccrescutpentrudezvoltareabolilor
cardiovasculare,bolilorinfecțioase,deteriorăriicognitiveșimortalității.Izolareasocialăa
fost,deasemenea,asociatăcucreștereatensiuniiarteriale,aproteineiCreactiveșia
fibrinogenuluișicurăspunsuriinflamatoriișimetaboliceaccentuatelastres(Steptoe,
Shankar,Demakakos&Wardle,2013).
Izolareasocialăestedefinităca"ostareîncareindividulnuareunsentimentde
apartenențăsocială,lipseșteangajamentulfațădeceilalți,areunnumărminimdecontacte
socialeșiaredeficiențeînîndeplinirearelațiilordecalitate".Estimărileactualeale
prevalențeiizolariisocialelaadulțiiînvârstăindicăfaptulcăaceastaestede43%,variind
dela10la43%(Nicholson,2012).Înrândulfemeilor,lipsaunuiprietenfeminins-a
doveditafiunpredictorimportantalsănătățiimentaleșifizice.Separecă,comparativcu
bărbații,femeileoferășiprimescmaimultsuportemoțional,suntmaigrijuliișimai
respondentelaevenimentelevieții.(Vandervoort,2000).
2.1.2Depresiapostpartumsiizolareasocială
Studiilepsihosocialesugereazăcălipsasuportuluisocialesteunfactorimportantderisc
pentruDPP,întimpcelegăturilesocialeputerniceservescdreptamortizorîmpotriva
depresieiînperioadapostpartum(Beck,2001).Dimensiunilesprijinuluisocialinclud
sprijinsubiectiv,sprijinobiectivșidisponibilitatedesprijin.Suportulsubiectivreflectă
niveluldesatisfacțiealunuiindividdeafirespectat,susținutșiînțelesdecătreindivizii
cheieînmediullorinterpersonal.Sprijinulobiectivreflectăgraduldesprijinpracticpecare
rețeauasocialăîlpoateoferi(inclusivnecesitățilemonetaresaudealtănatură).Asistența
disponibilăsereferăladisponibilitateașieficacitateasuporturilorsocialepentruafacefață

23unuievenimentdeviață(deexemplu,nașterea)(Xie,Guoping,Koszycki,Walker,Wu
Wen,2009).
Suportulsocialestedescriscaotranzacțieinterpersonalăcareconținesuport
emoțional,informațiisausfaturi,ajutorinstrumentalsaufizicșiafirmare(House,1981).
Factoriicareinfluențeazăînmodobișnuitsuportulsocialincludlegăturilesociale,relațiile
saurețelele,percepțiabeneficiaruluiasuprasuportuluidisponibilșipersonalitățile
susținătoruluișibeneficiarului(Razurel&Kaiser,2015).
Suportulsocialjoacă,deasemenea,unrolsemnificativînreducereastresului,
îmbunătățireaabilitățilordecoping,prevenireadepresieișibunăstareageneralăînrândul
mamelor(Razurel&KaiserB.,2015).Cercetărileconfirmăînmodconsecventimportanța
soțului,parteneruluisautatăluicopiluluișiamameiînsărcinate/postpartumcafiind
esențialăpentrudezvoltarearoluluimaternșipentrubunăstareapsihologică.Altesursede
sprijinpentrufemeileperinataleinclud:alțimembriaifamiliei,colegișiprofesioniștidin
domeniulsănătății,inclusivconsilierișiasistenți(Razurel,.Kaiser,Sellenet,Epiney,2013).
Sprijinulprimitdincadrulrelațiilorîmpiedicăaparițiastresuluiînvremuriledeschimbare
șiprotejeazăsănătateageneralășibunăstarea(Baker&Yang,2018).
Femeilepostpartumdorescmaimulteinformațiiprivindsănătateașisprijinulsocial
dinsurseoficialeșiinformale(Jang&Dworkin,2014).Tendințelecurente,cumarfi
mamelecarenumuncescpeperioadapostpartumuluișiscădereaasistențeitradiționale
pentrufemeilepostpartum(adicăajutorulpentrugospodărie,îngrijireamembrilorfamiliei)
contribuielaizolareasocialăpecareoîntâlnescunelemamenoi(Baker&Yang,2018).
Suportulsocialpentrufemeilepostpartumesteidentificatcaunfactoresențialasociat
cuprevenireadepresiei(Howell,Mora,DiBonaventura,Leventhal,2009).Femeilecare
raporteazăsimptomedepresivesuntmaipuținsusceptibiledeaaveaunsprijinsocial
adecvatdecâtceicarenuraporteazăsimptomeleDPP.Înmodcaracteristic,multemame
simptomaticepostpartumnupotdezvăluisimptomeledepresieifurnizorilordeservicii
medicale.Lipsadecunoștințedespreserviciiledesănătatedisponibile,normalizarea
simptomelor,stigmatizareaasociatăcuboalamintalășidistanțageograficăsuntexplicații
plauzibilepentrulipsadeîngrijireafemeilorpostpartumcudepresie(Kim,LaPorte,
Corcoran,Magasi,Batza,Siver,2010).
Atuncicândsurseletradiționalesuntconsiderateinadecvate,mameleapeleazăla
informațiiprivindserviciileșisuportulsocialprinintermediulinternetului(Fox,2009).
Grupuriledesuportonlineaudevenitunmijlocpozitivdeaobținesprijinșiinformațiiîn

24rândulpersoanelorcaregestioneazăcondițiiledesănătatefizicășipsihică(Barak,Klein,
Proudfoot,2009).Astfeldegrupuripotoferisprijin"întimputil",potdepășibarierele
geografice,potfacilitadiscuțiiledeschiseprivindpreocupărilelegatedesănătate
(Dickerson,2006)șipotreduceizolareasocialăprinoferireadeoportunitățideschimbde
informațiișiprinoferireadesfaturipractice.Beneficiileparticipăriilagrupuriledesuport
onlineinclud:(1)anonimatul;(2)libertateadeexprimare;(3)controlulasupramomentului
șiasprijinuluipecarecinevaardorisă-lprimească,(4)extinderearețeleisocialeși(5)
creștereaeficacitățiișiemancipării(Young-Lee,Hwang,Hawkins,Pingree,2008).Natura
anonimăagrupuriloronlinefacecaparticipanții,înspecialceicaresetemdestigmatizarea
legatădesănătate,săsesimtăînsiguranțășicreeazăunmediupentrudiscuțiideschise
asupraunorsubiectecarepotfiperceputenegativdealții(Ransom,LaGuardia,Woody,
Boyd,2010).
Oanalizăsistematicăaintervențiilordesănătateonlineaconstatatcăparticipanțiila
grupuriledesprijinonlineauevaluatcomunicareapromptăîntremembriigrupuluide
sprijinșiconfortulaccesuluilaîngrijire"oricândșioriunde"(Griffiths,Lindenmeye,
Powell,Lowe,Thorogood,2006).Intervențiileonlineprivindsănătateamintalăpentru
adulțiicaretrăiescîncomunitățileruraleaufosteficaceînreducereasimptomelor
depresiveșiaexperiențeilordestigmatizareaatitudinilorfațădedepresie(Griffiths,
Christensen,2007)
Otipologieasuportuluisocialdistingetreicategoriiincluzândsuportemoțional,
informaționalșiinstrumental.Susținereaemoționalăconstăînîngrijorare,afecțiune,
reconfortareșiîncurajare,careaucarezultatunsentimentdeapartenențășivaloaredesine.
Sprijinulinformaționalpresupuneacordareadeconsultanță,schimbuldeinformațiiși
dezvoltareacunoștințelorpersonale.Suportulinstrumentalreflectăasistențatangibilă,cum
arfiajutorulpracticcuviațadezicuzi.Acestetreielementesealiniazăcucaracterizarea
luiOakley(1992)asprijinuluisocialîntimpulsarcinii,careimplicăascultareaactivă,lipsa
dejudecată,furnizareadeinformațiișiajutorulrelevant(OakleyA.,1992).
Implicareaînforumuriledesuportonlinepoateoferifemeilorposibilitateadeaobține
sprijinșideaseconectacualtemame.Noilemamecareparticipălagrupuriledeasistență
onlineauraportatcă,pelângămaterialeletipărite,accesulonlineaoferitunmijlocunicși
pozitivdeaobțineinformații,sfaturișisprijinpermanentdinparteaaltorfemei
(Pike-Bruinooge,2006).Femeilecusarcinicurisccrescut,careutilizeazăInternetulpentru

25aafladespreexperiențelealtorfemei,s-ausimțitvalidateînceeacepriveștesentimentele
legatedesarcină.Înmodsimilar,femeilecareseconfruntăcuDPPși-augăsitconfortulîn
avorbidespreexperiențalorfertilăcualtefemeicuexperiențesimilare.Dezvoltarea
capacitățilorindividualeșibunăstareaestelegatădeutilizareainternetului.Grupurilede
discuțiionlinegenereazănoiformedecunostintesocialecaracterizateprinresursele
câștigatedeindiviziprinintermediulconexiunilorsocialecrescute.Maimultcercetătorii
recomandăcamamelesăișifacăprogramcomunpentrucumpărături,săcomunicela
telefonsausăfacădrumeții.Acestemetodes-audoveditafifoarteeficienteînprevenirea
izolăriisocialeînperioadapostpartum(Evans,Donelle,Hume-Loveland,2012).
Sprijinulsocialafostinvestigatcumamenoiînperioadapostpartum,atâtdin
perspectivamamelor(Wilkins,2006),câtșidinperspectivasuportuluisocial.Dovezilede
cercetareindicăfaptulcăsprijinuladucebeneficiisănătățiimaterneșibunăstăriimamelor
noiînperioadapostpartum.Sprijinulsocialseconsiderăcăfaciliteazătranzițiafemeiila
maternitateșisedovedeșteafisemnificativasociatăcudezvoltarearoluluimatern
(Emmanuel,Creedy,Gamble&Brown,2008).Suportulsocialstructuratinformaldin
parteasoțilorșiamamelormaterne,atâtcusarcinideuzcasnic,câtșicuîngrijirea
copiluluipentrumamenoiînperioadapostpartum,afostgăsitdemamecafiinddemare
importanță.Facilitareasprijinuluisocialpentrumameleaflateprimadatăînperioada
postpartumesteocomponentăimportantăaroluluiasistentelormedicaleșimoașelor,
deoarececercetărileanterioareauarătatcăsprijinulsocialpoatefacilitatranzițiafemeilor
lamaternitate,izolareasocialanefiindsimțită(Leahy-Warren&McCarthy,2011).
Existădoveziputernicecăizolareasocialăesteunfactorderiscpentrudezvoltarea
depresieipostpartum.Atuncicândmameledeprimatecareauparticipatlaunstudiușiau
fostîntrebatedececredeaucăsuntdeprimate,"lipsasprijinului"și"simțulizolării"erau
celemaicomunerăspunsuri.Laîntrebareacesfatle-aroferinoilormameînprezent
suferinddedepresiepostpartum,sugestiaceamaicomunăafost"agăsipecinevasă
vorbească"."Severitateadepresieipostpartumafostcorelatănegativcupercepțiilematerne
privindsprijinulaltorfemeicucopii.Astfel,furnizareadesprijindelaomamăcu
experiențăpoatefiointervențiesimplă,cupotențialuldeaprevenidepresiapostpartum
(Dennis,2009).

26Îndepresiapostpartum,îmbunătățireadirectăasimptomelordepresivecarăspunsla
comunicareacuvoluntarii,estesprijinitdemodeluldeefectdirectalsuportuluidelaegal
laegal.Modelulefectuluimediatoruluipropunecasprijinulcolegilorsăprotejezeindivizii
deinfluențelepotențialdăunătoarealestresuluiacutprinsusținereastrategiilordecoping.
Deexemplu,voluntariidelaegallaegalpotoferifemeilorresursesuplimentaredecoping
sauinstrumentepentruautoaprecieriexactecarepotîmbunătățisauprevenisimptomele
depresieipostpartum.Înceledinurmă,modelulefectuluimediatoruluipropunecasuportul
colegialsăacționezecaovariabilăcareintervine,îmbunătățindaltevariabilecare
protejeazăîmpotrivaefectelornocivealestresului.Îndepresiapostpartum,sprijinul
acordatdevoluntariidelaegallaegalpoateîmbunătățiauto-eficacitateasauintegrarea
socialăafemeilor,protejându-leastfeldedepresiapostpartum,izolareasocialăși
îmbunătățindrezistențaacestora(Dennis,2009).
Stresulpsihologicșiizolareasocialăaufostdedeparteuniiceimaiputernicifactoride
riscpentrudepresiapostpartum.Astfel,rezultatelesugereazăcă,cuoprevalențăestimată
de5,5%,aproximativunadintreifemeicuproblemepsihologiceriscăsăseizoleze,prin
urmarepoatedezvoltadepresiepostnatală.(Nielsen,Videbech,Hedegaard,DalbySalvig,
Secher,2000).
Femeileaudiscutatînmodconstantdespreunprofundsentimentdeizolareși
singurătate.Eleausimțitadeseadisconfortînafiînjurulaltorașicredințacănimeninua
înțelescuadevăratceeaceauexperimentat(Beck,1992).Eles-auretrasdinpunctde
vederesocialpentruascăpadeolumepotențialcritică.Factoriisocialipăreausămodifice
sentimentuldeizolare.Înceeacepriveșteoreîntoarcerelaloculdemuncă,înfuncțiede
reacțiacolegilorlorlarevenireamameilaangajare,sentimentuldeizolarealmameiar
puteacreștesauscădea.Unelemameauapreciatcompaniacolegilorlordemuncă,darîn
acelașitimpausimțitcălelipsescmomenteledeacasă.Altemameausimțitunsentiment
sporitdeizolare,deoarececolegiiloraudezaprobatmamelecaremuncesc(Back.1996).

272.2Satisfacțiadiadică
2.2.1Conceptuldesatisfacțiediadică
Satisfacțiaîncupluestereprezentatădecumulăriledeexperiență,interacțiunileși
stărileemoționalecerezultădinacestea,încadruldiadei(Ward,Lundberg,Zabriskieși
Berrett,2009).Stareaemoționalăsereferălainfluențamutualadintreparteneri.Dacă
aceastăgenereazăfericireîncadrulrelațieilor,înseamnăcăsatisfacțiadincadrulcuplului
esteridicată(Rusu,Mureșan,2014).
Napier(1988,apud.Mitrofan,I.&Mitrofan,N.1994)exprimăîntr-unmodconcissi
concretînceconstăsatisfacția:„Orelațiedecupluimplicăcaceidoipartenerisăînvețesă
trăiască,înacelașitimp,separatșiîmpreună,săînvețesă-șidistribuieputerea,săînvețesă
sedistrezeșisămunceascăîmpreunășipentruuniipoateceamaiimportantădintretoate
provocările,săînvețesăcreascăoaltăgenerație.”
Satisfacțiadiadicădepidedegraduldeapreciereșiefortuldepusînrelație,precumși
prevalențacucarefiecareparteneracompletatdezintegrarearelației.Cercetătoriiaudefinit
satisfacțiadiadicăcagradîncarecuplulestesatisfăcutînmomentulactualalrelației,iar
parteneriisuntdevotațiîncontinuare.Experiențasatisfacțieidiadice,trăitădefiecare
partener,esteconsiederatădeteoriticienicafiindcelmaibunpredictorpentrustabilitatea
relației.(Chai-Liam,2011).
Rezultateleunorcercetărirelevăfaptulcăunmotivputernicpentrucareinteresul
științificasuprasatisfacțieiînrelație,esteimportanțapentrubunăstareapersonalășiceaa
familiei.Dovezileexprimăfoartebinecăaficăsătoritsauîntr-orelațieapropiatăcucineva
prezintăunnivelalstăriidebinefoarteridicatși,maimult,satisfacțiaînrelațieesteunul
dintreceimaiimportanțipredictoripentrucontinuitatearelației.Cutoateacestea,există
câtevaaspectecețindeacestconstructcaresuntdestuldediscutateșicontroversate.Cași
exemplu,cercetătoriidefinescsatisfacțiarelațieicaoevaluareglobalăacăsătorieisau
relațieiapropiate,întimpcealțiisugereazăcăestemultidimensională,incluzândatât
evoluțiaelementelorpozitivealerelației,câtșipecelenegative.Cercetătoriicepreferau
definițiaglobalăspuncăaceastasusțineîmbinareaîntresatisfacțiadincuplușicorelațiile
ei,precumfrecvențădiscuțiilor.Contrardefinițieglobale,oponențiiacuzăcăevoluția
apectelorpozitiveșinegativesuntnecesarepentruaînțelegepedeplinacestconstruct
(FinchmanșiBrandbury,2004).

282.2.2Depresiapostpartumsisatisfacțiaîncuplu
Laniveldiadic,tranzițialapărințipuneadeseaunaccentperelațiadiadică,iaracest
lucrusepoateîntâmplamaialesatuncicândcăsătoriilesuntdejatulburate.Deexemplu,
Belskyșicolab.(1994)auraportatcăsatisfacțiadiadicăaarătatoscăderedelasarcinla9
lunipostpartum,reflectatăînreferireapărințilorcascădereasentimentelordeiubireșia
creșteriiconflictelorșiambivalenței.Dateledininterviuauevidențiatschimbăriîn
diviziuneamunciișiutilizareatimpuluiliber,cumaimultesarciniasuprasoțieișio
activitatemaipuținîmpărtășită,întimpceobservațiileauarătat,deasemenea,oscăderea
angajamentuluipozitiv.Schimbărileînrelațiilecufamiliaextinsă,cuprieteniișicucolegii,
rezultășidinvenireaunuiprimcopilînfamilie.Avândînvedereacesteschimbări
psihosocialemajore,perioadapostpartumesteadeseavăzutăcaoperioadăîncarefemeile
suntdeosebitdevulnerabileladepresie(Belsky,&Kelly,1994;Barnes2006).
Dupănaștere,soțulsaupartenerultreceșiprintr-operioadădeajustare.Pentruunele
cupluri,uncopilîntăreșterelația,ceeaceducelaunmediufavorabildezvoltăriicopilului.
Rolulparteneruluidevineșimaiimportantdacămamaesteafectatădeotulburarea
dispozițieimajore.Relațiadiadicăstabilăîiajutăpenoiipărințisăseadaptezecerințelor
concurentealecăsătoriei,copiluluișifamiliei.Dimpotrivă,studiileauarătatcăorelație
diadicăsăracăestecelmaiconsecventpredictorpsiho-socialalDPP(Misri,Kostaras,Fox,
Kostaras,2000),iaroanalizăafactorilorderiscpsihosocialantenatalșiarezultatelor
adversepostpartumarelevatfaptulcăDPPafostcelmaiputernicasociatcuoajustare
diadică,factoridestresșidedepresieanterioară(Wilson,Reid,Midmer,Biringer,Carroll,
Stewart,1996;S.Misrietal.2000).
Multefemeiseconfruntăcuunmarestresînîncercareadeatrataatâtrolurilematerne
câtșipeceledinrelație.Prezențadepresieilamamăpoateprovocacomplicații
semnificativeatâtînrelațiiledetipdiadiccâtșiîncelalfamiliei.Înplus,unmediutulburat
poatesporidepresiaexistentăînperioadapostpartum.Într-unstudiu,cercetătoriiau
investigat71defemeiînsărcinatepentruaidentificainfluențaajustăriiconjugaleasupra
simptomelordepresivematerne.Participanțiiaufosturmărițila6,9și12lunipostpartum.
RezultatelesusținideeacăopauzăarelațieidiadiceesteunpredictoralDPPmatern.Mai
mult,s-aconstatatcăauapărutmajorăripsihosocialeputerniceînajustareamatrimonială

29postpartumatuncicândparteneriinuaususținutșinuaufostimplicațiîncreșterea
copilului(Wilsonetal.,1996).
Femeilecareauunistoricaltulburărilordepresivesuntmaisusceptibiledeaaveao
recădereaboliidupănaștere,dacăsuntnemulțumitedeparteneriilor.Lipsadecomunicare
esteceamaicomunădificultateîntâmpinatădefemei.Dimpotrivă,existădovezică,dacăo
femeievulnerabilădinpunctdevederepsihologicseaflăîntr-orelațieîncadrulcăreiaea
esteapreciatădepartenerulei,aceastăapreciereopoateprotejadeDPP.Maimultestudii
auarătatcăparteneriijoacăunrolsemnificativînreducereaniveluluistresuluiși
îmbunătățireastăriidespiritlanoilemame(Marks,Wieck,Checkley,Kumar,1996).
Tranzițiadintresarcinășimaternitatecreeazăperturbărisocialeenormeîntr-operioadă
devulnerabilitatepsihologicășiemoționalăatâtpentrunoilemame,câtșipentrunoiitați.
Esteunmomentîncarenevoiauneirutinecoerenteșiprevizibileesteesențialășitotuși
dificildegăsit.Pentrumajoritateacuplurilor,haosulinițialalunuinoucopildincasă,
împreunăcucerințelecopleșitoaredeîngrijireaunuicopil,adeseaprovoacăsentimentecă
viața,așacumseastepta,afostperturbată(Belsky&Kelly,1994).Femeilecudepresie
postpartumtindsăpunălaîndoialăpropriacompetențămaternă;înconsecință,eleau
nevoiedeosusținereșideasigurarecănusuntsingurendepasireadepresiei(Barnes,
2006).
Avândînvederecărelațiileproblematicecețindecopilșipărințiisuntunfactorde
riscstabilitpentrudebutulșipersistențadepresieilavârstaadultă(McMahon,Barnett,
Kowalenko,Tennant,2006),depresiamaternătrebuieprivităîncontextulproblemelorde
familieintergeneraționale.Într-adevăr,unistoricalinteracțiunilorfamilialemaladaptiveîn
primagenerațiepoatefiunagentdecauzalitatemaiputernicînceeacepriveșteproblemele
derelațiemamă-copildecâtstareadedepresieclinicădinadouagenerație(Lyons-Ruthet
al.,2002).

302.3Anxietatea
2.3.1Definițieșicarcateristici
Anxietateaafostîntotdeaunaoparteacondițieiumane,cuconstatărialediferitelor
salemanifestări,inclusivtimiditateaacutășifricadescenă,datânddinantichitateaclasică.
Cutoateacestea,delasfârșitulceluide-aldoilearăzboimondial,niveluriledeanxietate
raportateaucrescutalarmant.LaînceputulsecoluluiXXI,tulburăriledeanxietate
constituieceamairăspândităproblemădesănătatemintalădinîntreagalume,afectând
milioanedeoameni.Cefactorisocialicontribuielaaceastădezvoltareuimitoareîn
domeniulsănătățiimintalepeparcursulultimeijumătățidesecol?Uniiobservatorițintesc
ritmulșicerințeledinceîncemaimarialeviețiimoderne.Cutoateacestea,unnumărmai
marededovezisugereazăcăprevalențaanxietățiisedatoreazămaimultacestorpresiuni
înseșidecâtunuietossocialpredominantcareîiînvațăpeoamenicăsimptomelelegatede
anxietatereprezintăunrăspunslegitimdinpunctdevederesocialșimedicallaviațadin
epocamodernă(Dowbiggin,2009).
Tulburareadeanxietategeneralizată(GAD)esteotulburarepsihicăcaracterizatăprin
excesesemnificativedinpunctdevedereclinicînîngrijorareașianxietatea.Rupturaeste
experimentatăsubiectivcadificildecontrolatșiesteînsoțitădeoconstelațiedealte
simptomedeanxietate,cumarfineliniște,oboseală,dificultățideconcentrare,iritabilitate,
tensiunemuscularăexcesivășitulburăridesomn.Persoaneleindividualetrebuiesă
experimentezesimptomeleînmaimulteziledecâtnu,pentruoperioadădecelpuținșase
luni,iarsimptomeletrebuiesăprovoaceoafectaresemnificativăclinicînfuncționare
(Boschen,2011).
DeasemenaManualuldeDiagnosticsiClasificareStatisticăatulburarilormintale
defineștetulburărileanxioasecaîngrijorăriexcesiveșifricăcopleșitoarecepotconducela
oincapacitatearealizăriianumitoractivitățiînsituațiidiferite.Fricaesteunrăspuns
emoționallaoamenințareimediatășiestemaimultasociatăcuoreacțiedetipulluptăsau
fugă-fiedeaînfruntapericolulsauaplecascăpânddeel(DSMV2013).

312.3.2Etiologiatulburăriideanxietateperinatală
Etiologiaestedeterminatădeomultitudinedefactoricarecontribuieladezvoltareași
menținereaanxietății.Deexempluperspectivacognitivăcomportamentalăsefocuseazape
examinareaprocesuluidegândireșicomportamnetasociatcudispozițiacurentă.Având
marearesponsabilitatedeaaveagrijădecopil,părintelesupraestimeazăposibilitateadeai
facerăunouluinăscut.Părințiipotdeasemenasăfiecuprinșidegânduriintrusiveprecum
cănuarputeafiunbunpărinte,ceeaceducelaintensificareaanxietății.Maimult,
mamelecaresetemcăarputeaacționaînurmăgândurilorobsesivesepotangajaîn
căutareadesiguranțășideevitareacomportamentelorcuefortuldeacontrolagândurile
intrusive.
Indiviziipotdeasemenasăcauteoconfirmaredelaceilalțiînceeaceprimeștemodul
lordeacreșteuncopil.Alteteoriietiologiceincluddereglareaneurotransimțătorilorșia
hormonilor(ex.progesteron)înspectrulanxietății.Pespectivelesociobiologiceși
evoluționistesugereazăcăgândurileanxioasepotfiadaptative,motivândpărințiisăfie
precauțiînprotejareacopiilor.Oevaluarepsihosocială,însensuluneievaluări
comprehensiveșimultidimensionaleacircumstanțelorpsihosocialealefemeii(deexemplu,
surseledesprijinalefemeii,calitatearelațiilorei,stresorirecențideviață,abuzulfizicsau
sexual,trecutsaucurent)artrebuiesăfieoprcaticăconstantăînperioadaantenatală.De
fapt,aceastăevaluarearajutapersonalulmedicalsăidentificefemeilecuunprofilderisc
ridicat,pentrualeoferiintervențiipreventive(Milgrom&Gemmill,2014).Dinpăcate,
aceastăevaluarenuesteîntotdeaunaefectuatăși,prinurmare,multefemeinusunt
identificatecăfiindexpuserisculuideanxietateșidepresieprenatale(Marcus,Flynn,Blow,
Barry,2003).Cutoateacestea,înperioadaperinatală,ambiipărințisuntdeseorifoarte
motivațisăcauteajutorpentrubunăstareacopiilorlorșipentrureducereapotențialăa
disfuncțieifamilialeîntregenerațiiși,prinurmare,aceastăesteoocazieunicădeaoferi
intervențiipreventivepentrusănătateamintalăaîntregiifamilii(Biaggiet.al.,2015).
2.3.3Relațiadintredepresiapostpartumșianxietateaperinatală
Anxietateașidepresiaaufostmulttimpînțelesecaboliinterconectate.Dinvremealui
Hipocrate,ambeleconstrucțiiaufostincluseîn"melancholia",careafostdescrisăca"frică
saudepresiecareesteprelungită".

32Mairecent,Himmelhochșicolegiiausugeratcăanxietateașidepresiaarputeaficel
maibineînțelesecaoboalăprezentânddouăcăicomunefinale.Uncadrualternativpentru
înțelegerearelațieidintredepresieșianxietateesteteoriatripartităcarepropunecă
anxietateașidepresiasăaibăsimptomecheiecarediferențiazăceledouăcondiții,dar
ambelesindroameprezintădimensiunicomuneastresuluigeneralsauaafectăriinegative
(Himmelhoch,Levine,Gershon,Ross,2001;Roos,Evans,Sellers&Romach,2013).
Prevalențaambelorclasedetulburăritindesăfiemaimareatuncicândsimptomele,
maidegrabădecâttulburările,suntinvestigatesaucânddepresiasauanxietateaeste
evaluatămaidegrabădeoscalădeevaluaredeauto-raportdecâtdeuninterviustructurat
saucândnusuntfolositecriteriioperaționalepentrudiagnostic(Bennett,Einarson,Taddio,
Koren,&Einarson,2004).
Sarcinașinaștereaaducmulteschimbărifiziologiceșipsihosociale,iarmameleșitații
trebuiesăfacăfațămaimultornoiprovocăriînaceastăperioadă.Înconsecință,sarcinași
postpartumulsuntvremuridevulnerabilitatecrescutăpentrudebutulsaurecădereaunei
bolipsihice(Smithetal.,2011;Biaggi,Conroy,Pawlby,Pariante,2015).Depresiași
anxietateasuntcelemaifrecventetulburăripsihiatriceîntimpulsarciniișipostpartum
(Alipour,Lamyian&Hajizadeh,2012;A.Biaggi,2015),iarsimptomelepotvariadela
ușoarelasevere.Cutoateacestea,încănuștimdeceunelefemeisuntmai"expuse
riscului"deadezvoltasimptomededepresiesaudeanxietate,întimpcealtelerăman
rezistentechiarșiînfațăadversității(Biaggietal.2015).Astfeldeinteracțiunisebazează
penumeroșifactori,incluzândostareemoționalămaternăpozitivă.Cutoateacestea,multe
femeipostpartumsuferăodereglareemoțională,adeseaimplicândanxietatecrescută.
Aspectelelegatedefiziculșisănătateapersonală,stareadesănătateafătuluiși
copilului,creștereasolicitărilordetimpșideenergie,menținerearelațiilorinterpersonaleși
capacitateadeaaveagrijăadecvatăpentrunou-născutsuntpreocupărifrecvente(Lonstein,
2007).Încontextulînțelegeriidificultățilorînrelațiatimpuriemamă-copilșiîndezvoltarea
copilului(Alipouretal.2012),încredereaînsinesauauto-eficacitateamaternăadevenit
unconceptcentral.Sentimentuluneimamecuîncredereînsineșideauto-eficacitateeste
determinatdeovarietatedefactori,inclusivcaracteristicicontextualeprecumsprijinul
social,temperamentulsugaruluișisănătateamintalăamamei.Confidențialitateamaternă
estedefinităcapercepțiamameiasupraabilitățiisaledeaaveagrijădecopilșidea
interpretacorectsemnalelecopilului.Eareglementeazăajustarealamaternitateșieste

33relevantăpentrurelațiapozitivădintremamașicopil(Williams,Joy,Travis,Gotowiew,
Blum-Steele,Aiken,1987).
Existăoseriedemotivepentrucareproblemeledesănătatemintalăînperioada
antenatalăauprimitmultmaipuținăatențiedecâtînpostpartum.Deexemplu,existăo
concepțiegreșităcăfemeilesunt"protejatehormonal"detulburărilepsihologiceîntimpul
sarcinii(Bennettetal.,2004).Înplus,femeilepotfireticenteînaarătasimptomede
tristețeșiiritabilitateșiastadincauzastigmeiasociatecudepresiașiadiscrepanțeidintre
așteptărilefemeilorcareseașteaptăsăfiefericireîntimpulsarcinii(șiperioadapostpartum)
șiproprialorexperiență.Maimultdecâtatât,existătendințadeaseconcentraasupra
sănătățiifizice(materneșifetale)întimpulsarcinii,maidegrabădecâtasuprasănătății
mintale,șideaatribuitulburărileemoționaleschimbărilorfiziceșihormonalecareaparîn
timpulsarcinii(A.Biaggietal.,2015).
Atâtstudiilecantitative,câtșicelecalitativeauidentificatanxietateacafiindunuldin
factoriiprincipalideriscaidepresieiperinatale.Aceastăanxietatesereferăadeseala
bunăstareacopilului,lanesiguranțăfațădeabilitățilepărinteștisaulaafimamăsingurăși
poateîndeplinicriteriilepentrudiagnosticareauneitulburărideanxietate(BuistA.,RossE.
L.andSteinerM.,2009).Anxietatealegatădesarcinăestedinceîncemairecunoscutăca
oformădistinctădeanxietatecuexperiențăînperioadaantenatală.Temerileșigrijile
specificesarciniicareseconcentreazăpeariicumarfibunăstareacopilului,naștereași
preocupărilelegatedeaspect,suntcaracteristicicheiedinaceastăanxietate
(Bruntona,Dryera,Salibaa,Kohlhoffb,2018).
Tulburareadepanicăîntimpulperioadeiperinatalepoateaveaunimpactsemnificativ
asuprafuncționării,incluzândlimitarealadomiciliuși,ulterior,simțindcăesteopovară
pentrupropriafamilie(Beck,1996).Multefemeicutulburaredepanicăpreexistentă
(aproximativ40%)auoreducereasimptomelordeevitareapaniciișiafobieiîntimpul
sarcinii.Unsubgrupmaimic,darsemnificativdinpunctdevedereclinic(20-30%)a
prezintatmaimultesimptomeseveredepanicăîntimpulsarcinii.Iarîntr-oanalizăa278
desarcinidescriseînoptstudiipeaceastătemă,38%dintrepaciențiauprezentatfie
aparițiadepresieipostpartum,fieagravareasimptomelordepresive(Hertzberg&Wahlbeck,
1999).

34Preocupărileprivindsănătateașiîngrijorărilesuntmaifrecventelafemeilegravide
decâtlapopulațiagenerală,iarfemeilecuanxietatesaudepresies-audoveditaaveamai
multăfricădenaștere.Unelestudiiauarătatnivelridicatdefricășianxietateînaltreilea
trimestrudesarcină.Aceastăanxietate,carepoatefiprezentăpetotparcursulsarcinii,
poatecomplicasituațiașiînceledinurmăpoateduceladepresiapostpartumșilaorelație
tulburatăîntremamașicopil.Acestemamesuntmaivulnerabilepentruadevenideprimate
(Shahhosseini,Abedian,Azimi,2008).Efectultulburărilordeanxietateprenatalășiteama
denaștereasuprarisculuidedepresiepostpartumnuesteexactcunoscut.Înspecial,
evaluarearelațieidintreanxietateîntimpulsarciniișidepresiapostpartumnecesitămai
multăinvestigațieavândînvedereprevalențaridicatăatulburărilordeanxietate(64%),
fricadenaștere(57%),șidepresiapostnatală(25-39,5%)(Beck,2001).

352.4Rezumat
Oseriedefactori,psihologici,biologicișisocialiaufostanalizațiînnumeroasestudii
de-alungulanilor.Darcercetătoriiși-aufocusatatențiaasuprapredictorilorceimai
influențidinviațauneimămici.Unelecercetăriauanalizatcomportamentul,cognițiileși
stărileemoționaleîncădinprimultrimestrualsarciniișiaucontinuatpânăînprimulande
lanaștere.
Încadrulacesteicercetăriamstructuratmodulîncaretreidintrefactoriiitrapersonali
șiinterpersonaliacționeazăînviațauneinoimămici.Maiîntâiamidentificatdefinițiileși
caracteriticilefiecăruifactor,modulîncareserapoarteazăîncomportamentșiceurmări
sunt.Cinesuntpersoaneleafectateșiîncemodseraporteazăeleînrelațiacumama
depresivă.Ulterioramîncercatsăgăsimlegăturadintreaceștifactorișidepresia
postpartum,încemăsurăoprezicaceștiapeceadinurmă,darșiîncemodinfluențează
viațamamei.
Deasemeneapentruuniifactori,aufostidentificateșicâtevasoluțiideadepăși
momentelegrele.Tranzițiadinaintresipostpartum,esteoperioadăvulnerabilăîncare
mamaarenevoiedeoreorganizareintrapsihică,darșideoreadaptareinterpersoanală,
nevoiicepotîmpiedicadezvoltareauneitulburărideprsive.
Înultimeledecenii,cercetătoriiauremarcatcăfemeileprezintăunriscmaimare
pentrutulburărilepsihiatrice,înspecialdepresia,înperioadapostpartum.

36ParteaII
PARTEAPLICATIVĂ
CapitolulIII
Relațiiledintredepresiapostpartumșifactorii
interpersonalișiintrapersonali

373.1.Designulcercetăriișidesfășurareaei
3.1.1Obiectiveșivariabile
Pebazaconsultăriilucrărilordespecialitateșiaclasificăriiconceptelorteoretice,
detaliateinprimulcapitolallucrării,ne-ampropuscaobiectivelellucrării,susținutede
câtevadirecțiiformulatepebazaunorstudiianterioare,săfieurmătoarele:
Obiectivprincipl:VerificareaexistențeiuneirelațiiîntreDepresiapostpartumși
facoriiizolaresocială,satisfacțiadiadicășianxietateaperinatală.
Obiectivesecundare:
1.Ainvestigarelațiaexistentăîntredepresiepostpartumsiizolaresocială
2.Ainvestigarelațiaexistentăîntredepresiapostpartumșisatisfcațiadiadică.
3.Ainvestigarelațiaexistentăîntredepresiapostpartumșianxietateaperinatală.
Deasemeneacâtevaobiectiveauconstatînidentificareainstrumentelorpsihologice
valideînvedereaadministrăriilor,lotuluidesubiecți.Instrumenteleevalueazădepresia
postpartum,analizatăcavariabilădependentă,șimăsuraîncareeaesteprezisădeizolarea
socială,satisfacțiaîncuplușianxietateapostpartum,consideratevariabileindependente.
Dupăaceastăetapă,urmeazăcotarearăspunsurilor,conforminstrucțiunilorînscriseîn
manualulinstrumentului,pentruavedeacâtmaiprecislegăturilemenționatemaisus.
Variabile:
Predictor1:Izolaresocială
Predictor2:Satisfacșiaîncuplu
Predictor3:Anxietateapostpartum
Criteriu1:Depresiapostpartum

38IpotezeledeLucru:
I.Izolareasocialăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaizolaresocială,crescșiscorurilelavariabiladepresiepostpartum.
II.Satisfacțiadiadicăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilasatisfacțiediadică,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
III.Anxietateaperinatalăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaanxietateperinatală,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
3.1.2DesfășurareaCercetării
Cercetareaesteunadetipcorelațional.Instrumenteleutilizatesuntscalasi
chestionarul.Subiecțiiaucompletat4instrumenteautoadministrate.Metodadecompletare
afostcreion-hartie,darșiînvariantaelectronicăainstrumenteloron-lineprinintermediul
instrumentuluiGoogleForms.
3.2Caracteristiciparticipanți
Cercetareaafostrealizatăpemameaflateînperioadapartum,iarbazadedateainclus
răspunsurivalidealeunuinumărde146demame.Vârstanuafostocondițiede
participare,însăperioadadelanaștereșipânălamomentulcompletăriichestionarelora
fostuncriteriudeselecție.Avândînvederecriteriiledediagnosticaleacesteitulburări,
mameleeligibilepentrucompletare,aufostcelecupânăla6luni,maximunandela
naștere.
Respondențiiauavutposibilitateadeaalegedacădorescsăparticipelacercetare,de
asemenealis-aasiguratfaptulcărăspunsurilelorvorrămaneanonime.
Gen Frequency
Feminin 146

393.3Instrumente
Înurmaconsultăriicercetărilorempirice,învedereacolectăriidatelor,amales
instrumenteclasice,cuobazăteoreticăbinefundamentatășicalitățipsihometricesolide,
folositeșirecunoscutedeceilalțicercetătoridindomeniulpsihologiei.Așadarînlista
următoarevoiprezentainstrumentelefolosite:
ScalaEDINBURGdedepresiepostnatală(EPDS)înidentificareaniveluluidepresiei
postnatale.
ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG(formascurtă3)(YSQ-S3)pentru
identificareniveluluiizolăriisociale/Înstrăinare.
Scalapentrumăsurareasatisfacțieidiadice–DyadicAdjustmentScale(DAS)pentru
evaluareagraduldesatisfacțiedincuplu.
Scaladeevaluareaanxietățiiperinatale(PASS)pentruevaluareagraduluideanxietate
perinatal.
Înurmătoareleparagrafevorfiprezentateîntr-unmoddetaliatinstrumentele,
caracteristicileacestora,moduldeaplicareșiinstructajulrespondenților.
1.ScalaEdinburgadepresieipostnatale-EdinburghPostnatalDepressionScale.
ScaladedepresiepostnatalaaluiEdinburgh(EPDS)afostdezvoltatăîn1987decătreCox,
HoldenșiSagovsky.
EPDSesteunchestionardeauto-raportarecu10itemidestinatidentificăriifemeilorcu
depresiepostnatală.Scalăparesăaibăovalabilitateexcelentășiafostfolosităpescară
largăpentruamonitorizadepresialamamenoi,atâtîncomunitățilevorbitoaredelimbile
engleză,câtșiînaltelimbi.DeșiserecomandăcăEPDSsăfieutilizatăla6-8săptămani
postpartum,existăuneledovezicăscalapoatefiutilizatăînperioadaimediatpostpartum
pentruaidentifiamamelecurisccrescut.Instrumentulafost,deasemenea,folositpentrua
evaluastareadespiritataților.EPDSestebunăînidentificareafemeilordepresive
postnatalecusimptomatologieanhedonianășianxioasă,eareprezintăuninstrumentde
screeningrapid,acceptatpeplaninternaționalpentrudepresiapostnatală(Somerville,
Dedman,Hagan,Oxnam,,Wettinger,Byrne,Coo,Doherty,Page,2014).

40Elementelesuntevaluateîntre0și3,variinddela0(simptomulnuesteprezent)la3
(simptomulesteprezent).Subiecțiiauprimiturmătoareleindicații:1.Respondentaeste
rugatăsăsubliniezerăspunsulcareestecelmaiaproapedefelulcums-asimțitdupă
naștere.2.Trebuiesăserăspundălatoatecele10întrebări.3.Trebuiesăseeviteca
respondentasădiscutecualtepersoanecumsărăspundălaîntrebări.4.Respondenta
trebuiesărăspundăeaînsăsilaîntrebărichiardacăaredificultătiîncitireașiînțelegerea
textului.
Exempledeitemiceindicădepresiapostpartum:“Amfostcapabilăsărâdșisăvăd
parteahazliealucrurilor.”“M-amacuzatpenedreptatuncicândlucrurilemergeaurău.”
“M-amsimțittristă,supăratășinefericită.”
Dintotalulde10itemi,7dintreeisuntinversați.Afostraportatăovaloarea
coeficientuluideconsistențăinterăde0,77.EPDSs-adoveditafiuninstrumentutilde
screeningpentrudepresiapostnatalăînacestesetări.
2.ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG(formascurta3)(YSQ-S3)pentru
identificareniveluluiIzolariisociale/Instrainare.
J.Young(2003)afostcelcareaintrodustermenuldeschemedezadaptativetimpurii,
definindu-lecașitemelargiasuprapropriuluisineșiasuprarelațiilorcuceidinjur,
începânddelacopilărieșicontinuândcumomenteleimportantedepeduratavieții.Young
șicolaboratoriisăiaudezvolatatChestionarulschemelor.Chestionarulaluatinițialforme
maielaborate,YSQ-L2(ChestionarulSchemelorCognitiveYoung,formalungă2-205
itemi,cu16schemecognitive)șiYSQ-S2(Chestionarulschemelorcognitive-formăscurtă
2-75itemi,distribuițipesubscale).YoungșiBrown(2013)aurevizuitcele2formeale
chestionarului,rezultândYSQ-L3(232itemi)șiYSQ-S3(114itemi.)Pentruevaluarea
niveluluideizolaresocială,chestionarulacuprinsunnumărde5itemi(4,28,52,76,99),
niciunulinversat,șicuoconsistentăinternăde0,80.(Bahramizadeh,Ehsan,2011).
Exempledeitemi:“Nu-migăsescloculnicăieri.”,”Suntfundamentaldiferit(ă)de
ceilalțioameni.”Subiecțiiauprimiturmătoareleindicații:Vărugămsărăspundețila
toateafirmațiile,indicândovaloareîntre1si6.
1–totalneadevăratînceeacemăpriveșe;2–decelemaimulteorineadevăratînceeace
măprivește;3-maidegrabăfalsdecâtadevăratînceeacemăprivește;4–maidegrabă
adevarătdecâtfalsînceeacemăprivește;5–decelemaimulteoriadevăratînceeace
măprivește;6–mădescrieperfect.
.

413.Scalapentrumăsurareasatisfacțieidiadice–DyadicAdjustmentScale(DAS)
pentruevaluareagraduldesatisfacțiedincuplu.
Unadintreprimelevariantealeamăsurăriisatisfacțieicupluluiafostelaboratăde
GrahamB.Spanier,devenitșiunuldintrecelemaiutilizateinstrumentepentruevaluarea
satisfacțieiîncuplu.Aceastacuprinde32deitemi,careîșipropunsăevaluezecalitatea
relației,darșiomăsurăgeneralăasatisfacțieiîncuplul.Încadrulacestuiinstrument,
analizafactorialăîșipropunesămăsoarepatruaspectealerelației:
satisfacțiadiadică(DS)cuprindeluareaîncalculauneiposibiledespărțiri,frecvența
discuțiilorșiacerturilordincadrulcuplului,regretulpentrufaptulcăseaflăînacearelație,
șiizbucnirilenervoasedintreceidoi.Valoareacoeficientuluideconsistențăinternăeste
0,94.
Pentrusatisfacțiaîncuplu,itemiicaremăsoarăaceastădimensiunesunt16,17,18,19,
20,21,22,23,31,31.Itemii18și19suntinversați.Subiecțiiaufostrugațisărăspundăla
fiecareîntrebarepentrumaimultescaleLikert,indicândcuunXrăspunsulcareise
potriveștecelmaibine.Exempledeitemiceindicăsatisfacția:“Câtdedesațidiscutatsau
ațiluatînconsideraredivorțul,sepărareasauterminarearelației?”,“Câtdedesdvs.și
parteneruldvs.Văcertați?”
4.Scaladeevaluareaanxietatiiperinatale(PASS)pentruevaluareagraduluide
anxietateperinatal.
ChestionarulPASSafostelaboratdeungrupdecincipsihologiperinatalicu
experiențăîncadrulDepartamentuluideMedicinăPsihologicădinKEMH(KingEdward
MemorialHospital)
Experiențamamelordinperioadapostpartum,privindanxietatealor,afostevaluatăși
incorporatăîntr-oscală.Scopulacesteiscaleestesăidentificerisculdeanxietateal
femeilordinperioadaperinatală.Scalacuprindeunnumarde31deitemi,fărăitemi
inversați,cuoconsistențăinternăde0,97(Yasmin&Islam,2018).Răspunsurileauconstat
înevaluareaitemilorpeoscală,unde0=delocși3=aproapeîntotdeauna.Itemiicare
măsoarăanxietateapostnatalăaufost:“Temerifoartemaridesprelucruri,cadeexemplu
ace,sânge,naștere,durereetc.:“Teamăcăis-arputeaîntâmplacevacopilului
dumneavoastră.”;“Ațipierdutnoțiuneatimpuluișinuvăamintițices-aîntâmplat.“

423.4Procedura
Înstructurareacercetării,subiecțiiauprimit4instrumentepentrumăsurareafiecărei
variabile,dupăcumurmează:ScalaEDINBURGdedepresiepostnatala(EPDS)în
identificareaniveluluidepresieipostnatale.ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG
(formascurtă3)(YSQ-S3)pentruidentificareniveluluiizolăriisociale/înstrăinare.Scala
pentrumăsurareasatisfacțieidiadice–DyadicAdjustmentScale(DAS)pentruevaluarea
graduldesatisfacțiedincuplu.Scaladeevaluareaanxietățiiperinatale(PASS)pentru
evaluareagraduluideanxietateperinatal.
Recrutareaparticipanțilorafostrealizatăastfelîncât:
Lotulexperimentalreproducediversitateacalitativăapopulațieicavârstă,subiecțiiavând
vârstacuprinsăîntre18și42deani:genfeminin,precumșijudețdeproveniență(7dejudețe
aleRomâniei).Participanțiiaucompletatindividualsaucolectiv,cerându-li-seacorduldea
răpundelachestionare.Uniidintreparticipanțiaucompletatchestionareleimediatdupă
semnareaconsimțamântuluiinformat(acasăsauînspital).Acestlucrumi-aoferitposibilitatea
deaobservagraduldeimplicareînsarcinăalunuiparticipantșideacontrolaposibilainfluență
dinparteaunorfactoricontextuali,precumdificultățileînprocesareasemnificațeiunortermeni
dinconținutulitemilorsautimpulșiatențapecareunparticipantle-aalocatparcurgerii
chestionarelor.Alțiparticipanțiaucompletatchestionareleacasă.Înastfeldesituații,
participanțiaufostrugațsăcompletezeindividualchestionarele,fărăaseconsultacu
partenerulsaucucinevadinfamilie.Totodată,subiecțiipentrucareduratacompletării
chestionaruluiafostmairidicatădecât30deminute,aufostautomateliminațidinstudiucu
ajutoruluneiaplicațiiauxiliare,FormLimiter.Răpunsurileaufostanonime.Ratarecuperăii
chestionarelorafostegalăcu95%.Restulparticipanțilornuaudatcurscereriidereturnarea
protocoalelorcurăspunsurișinuauoferitniciomotivarepentrusituațacreată.Dinnumăul
inițaldeprotocoalecareaufostreturnateinvestigatorului,30aufostexclusedinanalizele
cantitativeulterioare,datoritărăpunsurilorlipsăsaurăpunsurilordeosebite(deexemplu,
aceeașivariantăderăpunslatoțiitemiiprincareafostoperațonalizatăunasaualtadintre
variabilelemăsurate).Chestionarelecurăpunsurivalideaufostcodificateșiintroduseîntr-o
bazădedateconstruităînaplicațaSPSSforWindows.

433.5REZULTATE
Ipoteza1
Izolareasocialăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaizolaresocială,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
Ipotezaafostconfirmatădedatelenoastreexperimentale.Pentruaanalizaaceastă
ipoteză,precumșicelelaltedouăipotezes-autilizatregresiamultiplăpentruaputea
prezicescorurilelavariabiladepresiapostpartumpebazăscorurilorlavariabilaizolare
socială.
Încadrulregresieiamintrodusmaiîntâivariabileleindependente.Pentrumodelul1,
valoarealuiRmultiplucorespundecuaceeaacorelațieiparțiale,dintredepresia
postpartumșiizolareasocială.Înacestcazvaloareaestede0,46,valoarecarelapătrat
justificaînproporțiede21%varianțaladepresiapostpartum.
sc_postpartsc_izolsoc
sc_postpartPearsonCorrelation 1 .466
Sig.(2-tailed) .000
Tabelul1.Analizacorelațieiînceeacepriveștedepresiapostpartumșiizolareasocială
(Vezianexa5-Ipoteza1).

44Ulteriorlaipotezele2și3vomverifica,dacăceledouăvariabileindependente
satisfacțiadiadicășianxietateaperinatalăaducunplusdeexplicațiepentruvarianța
variabileidependente.
Tabeluldemaijosesterelevantpentruexplicareaipotezelor.
aPredictors:(Constant),Izolaresocială,satisfacțiediadică,anxietateperinatală
bPredictors:(Constant),Izolaresocială,anxietateperinatală
cDependentVariable:Depresiepostpartum
Tabelul2.Analizapredictorilorasupradepresieipostpartum.(VeziAnexa5-Ipoteza1).
ValoarealuiR2corespunzătoaremodelului1dinprimacoloanăatabelului2este
0,417sau0,41dacăreducemladouăzecimale.Aceastăcifrăindicăcăvarianțascorurilor
ladepresiapostpartumesteexplicatădetoțiceitreipredictori,izolaresocială,satisfcație
diadicășianxietateaperinatală,înproporțiede41,7%.F(3,142)=33,890șip
=0,000<0,001.Analizândacesterezultateamputeaafirmacăscorurileauocontribuție
semnificativăînexplicareavarianțeiscorurilorladepresiapostpartum.Dardeșicorelația
estepozitivă(Beta=0,219),acestmodelnuesterelevantdinpunctdevederestatistic,
datorităfaptuluicălaunadinvariabilepiavaloarea0.138,valoarecareestemaimare
decâtpraguldesemnificațiecareeste0.01sau0.05,ceeaceînseamnăcăaceastăvariabilă
nuesterelevantăpentrumodel.
Interpretarepsihologică:
Ipotezaafostașadarconfirmată.Izolareasocialăprezicepozitivdepresiapostpartum,
adicăpemăsurăcecrescscorurilelavariabilaizolaresocială,crescșiscorurilelavariabila
depresiapostpartum.
Procesuldeadevenimamămarchează,îngeneral,unevenimentminunatcare
cuprindedescoperirea,învățareașioexperientăpozitivădeosebită.Darunelefemei,totuși,
găsesctranzițiaînmaternitateodificultate,definitădeeleca,oboseală,frustrareșiMod
el RR
SquareAdjuste
dR
SquareStd.Error
ofthe
EstimateChangeStatistics
R
Square
Chang
eF
Chang
e df1 df2Sig.F
Change
1 .646(a) .417 .4054.14864 .41733.890 3 142 .000
2 .639(b) .408 .4004.16631-.0092.220 1 142 .001

45tulburăriemoționale.Sentimenteledepierdereacontroluluișiadificultățiloremoționale
nuafecteazănumaimama,darauefecteadverseșiasupranou-născutului(Corrigan,
Kwasky&Groh,2015).Tranzițialamaternitatereprezintăunmomentesențialal
schimbărilorpsihologice,dedezvoltareșibiologiceînviațamamei.Mamelenoise
confruntăadeseacumaimulțifactoridestres,printrecarereducerearesurselorfinanciare,
epuizareafizică,supraîncărcareasarcinilor,restrângerearoluluișiconfuzia,izolarea
socialășisimptomeledepresive.Studiileauarătatcăunadinpatrufemeiadulteîn
perioadapostpartumesteîcercatădeoformădesuferințăemoțională(Birkeland,
Thompson&Phares,2005).
Studiirecenteauconstatatcăizolareasocialăpercepută(saulipsasuportuluisocial)în
timpulsarciniiafostunfactorputernicderiscpentrusimptomeledepresivepostpartum.
Acesteconstatărisugereazăcăfemeilecarenubeneficiazădeunsprijinsocialbunîn
timpulsarciniiaumaimulteșansedeadezvoltadepresiepostpartum.Acestconceptafost
confirmatîntr-unstudiurecentcareasusținutcăprimireadesprijininformativdelaun
numărmaredemembriairețeleisocialeafostprotectorîmpotrivădepresieipostpartum.
D.Nielsen(2000)șicolaboratoriisăiaurealizatocercetareaceaveacașiobiectiv
identificareașitestareaputeriipredictiveafactorilorderiscdemografic,obstreticiși
psiho-socialiaidepresieipostpartum.Studiulafostunuldetipcohortă,realizatpeunlot
experimentalde6790defemei,peoperioadăde3ani.Factoriideriscaufostidentificați
prinanalizaderegresielogisticămultivariată,aceștiafiind:distresulpsihologiclasarcină
târzie,izolareasocialășiistoriculpozitivalboliipsihiatrice.Putereapredictivămaximăa
factorilorderiscafostde0.30,conformcăreiaunadin3femeicuizolaresocială
perceptivăvadezvoltadepresiepostpartum(Nielsen,Videbech,Hedegaard,Salvig,
Secher,2000).
Birkelandșicolab.(2005)austudiat149demameadolescenteșiacercetatrelația
dintresimptomeledepresive(tulburăridegreutate),izolareasocialășiauto-eficacitatea
maternă.Înurmaefectuăriiuneianalizeregresivemultiple,modelulcecuprindeaizolarea
socială,auto-eficitateașisimptomeledepresive(tulburăridegreutate),aureprezentat38%
dinvarianțaasociatăsimptomelordepresive:F(4,143)=22,40,p<0,001.Predictorii
semnificativiaufost:izolareasocială(β=.44,p<.001),tulburăridegreutate/formă(β
=.20,p=.004)șiauto-eficacitateamaternă(β=.168,p=.047).Rezultatelelorauarătat
căatâtizolareasocială,câtșisentimentelemaiscăzutealeeficacitățiimaterneaufost
predictiveînaparițiasimptomelordepresiveînperioadapostpartumpentrumamele
adolescente(Birkeland,Thompson&Phares,2005).

46Facilitareasprijinuluisocialpentrumameleaflateprimadatăînperioadapostpartumesteo
componentăimportantăaroluluiasistentelormedicaleșimoașelor,deoarececercetările
anterioareauarătatcăsprijinulsocialpoatefacilitatranzițiafemeilorlamaternitate,
izolareasocialanefiindresimțiă(Leahy-Warren&McCarthy,2011).
Stresulpsihologicșiizolareasocialăaufostdedeparteceimaiputernicifactoriderisc
pentrudepresiapostpartum.Astfel,rezultatelesugereazăcă,cuoprevalențăestimatăde
5,5%,aproximativunadintreifemeicuproblemepsihologiceriscăsăseizoleze,prin
urmarepotdezvoltadepresiepostnatală.(Nielsen,Videbech,Hedegaard,DalbySalvig,
Secher,2000).
Diagramadedispersie
Obținemastfelnoruldepunctereprezentândrelațiadintreceledouavariabile.
Observămcăpunctelesuntfoarteapropiatededreaptaderegresie,ceeaceînseamnăun
coeficientdecorelațiemare,cadrepturmarerezultateleanalizeideregresiesuntpozitive.
sc_anx sc_satisf sc_izolsoc sc_postpartsc_postpart sc_izolsoc sc_satisf sc_anx
Fig.1Diagramadedispersiedintrepredictorulizolaresocialășivariabiladepresie
postpartum.(VeziAnexa6-Ipoteza1)

47Ipotezadelucru2
Satisfacțiadiadicăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilasatisfacțiediadică,crescșiscorurilelavariabiladepresiepostpartum.
Ipotezaafostinfirmatădedatelenoastreexperimentale.Cumammenționatmai
devreme,încadrulregresiei,unadinvariabileafosteliminatădinprimulmodel,iaracea
variabilăestesatisfacțiadiadică.
Model BetaIn t Sig. Partial
correlationCollinearity
Statistics
Tolerance
2Satisfactie-.105a-1.490 .138 -.124 .831
Tabel3.Variabilaexclusădinmodelulregresiei.(VeziAnexa7-Ipoteza2)
Înmodconcomitentputemobserva,ocorelațienegativăîntredepresiapostpartumși
satisfacțiadiadică(Beta=-0,105),darnesemnificativă;pi-avaloarea0.138,valoarecare
estemaimaredecâtpraguldesemnificație,careeste0.01sau0.05,ceeaceînseamnăcă
aceastăvariabilănuesterelevantăpentrumodel,nuaduceunplussemnificativ.Făcândo
analizăseparată,cuajutorulregresieiliniaresimple,ipotezaarfipututficonfirmată
(p=0,000<0,001)(Beta=-0,340),iarcorelațianegativă,arfiexplicatînproporțiede11%
varianțaladepresiapostpartumîntrecele2variabile.Daracestlucruarfifostposibildacă
predicorulsatisfacțiediadicănuarfiinclusînniciunmodel.
Tabel4.Analizapredictoruluisatisfacțiediadicăasupradepresieipostpartum.(VeziAnexa
8).ModUnstandardized
CoefficientsStandardiz
ed
Coefficient
s
t Sig.95%Confidence
IntervalforB
B Std.Error BetaLower
BoundUpper
Bound
1(Constant)24.888 2.620 9.501.00019.71030.066
satisfactie
-.261 .060 -.340-4.33
5.000 -.379 -.142

48Interpretarepsihologică
Boalamintală,fieîntimpulsarciniisaupostpartum,areconsecințeînsemnatecu
potențialgravpetermenlung,nunumaipentrumamă,cișipentruîntreagafamilieșiîn
specialpentrucopilulei(Buist,Ross&Steiner2018).
Naștereaunuicopilconstituie,deasemenea,oprovocarepentrucuplu,care,înfațasosirii
unuinoumembrualfamiliei,trebuiesăsereformulezecaotriadăechilibratăemoțional,cu
sarcinibinedistribuite.Procesuldetransformareșiadaptarelanouasituațiepoateuneorisă
fiedificil(Małus,Szyluk,Galińska-Skok,Konarzewska,2016).
ConformluiCloutandBrown(2016)satisfacțiadiadicăprezicedepresiapostpartum.
Înurmaanalizeiaceștiaauconstatocorelațienegativăîntreceledouăvariabile(p<0,001;
r=-0,33).Calitateașisatisfacțiarelațiilorpotcontribuilaajustareapsihologicăafemeilor
perinatale.Maimultrezultatelesugereazăcăosatisfacțiediadicăscăzută,inclusiv
afecțiuneaemoțională,suntfactorideriscpentrudezvoltareadepresieipostpartum;
Rezultatelenoastresuntsusținutedeunelecercetărianterioare.SpreexempluMunaf,
șiSiddiqui(2013)auavutcașiobiectivalstudiuluiinvestigrearelațieidepresiei
postpartumcusatisfacțiadiadică.Rezultateleidentificateînurmaaplicăriiinstrumentelor
asupra50defemeidinPakistan,aufostsemnificative.Ipotezaformulatăaarătatcă
scoruriledepresieipostpartumaufostcorelatenegativcuscorurilesatisfacțieidiadice
(r=-0.74;p<0.001).Așadardacăexistăosatisfacțieasupraviețiidatorităcondițiiorpozitive,
sprijin,iubire,afecțiuneșiîndrumare,atuncifemeilesuntcapabilesăgestionezelucrurile
multmaiușor(Munaf&Siddiqui,2013).
Oaltăcercetarecaresusținerezultateleobținuteîncercetareanoastrăestecearealizată
deA.Małusetal.(2016),avândcașiscopprincipalmăsuraîncaresimptomeledepresiei
postpartumsuntasociatecunivelulsatisfacțieidiadice.Rezultateleauindicatocorelație
semnificativăîntreniveluldepresieipostpartumșicalitatearelației.Multmaimulte
simptomecumarfitulburăriledesomn,hrană,anxietatea,insecuritatea,labilitatea
emoțională,confuziamentală,pierdereaîncrederiiînsine,vinovăție,rușinegânduri
suicidare,auapărutlanoimamecareaufostmaipuținmulțumitederelațialor,însensul
deunnivelmaiscăzutdeintimitate,auto-împlinire,similaritateacupartenerul.Înschimb
femeilecareauraportatungraddesatisfacțiemairidicat,auraportatînacelașitimpșio
staredesănătatementalăbună,iarparteneriiloraufostmaisensibililanevoilelor(Małus
etal.,2016).
Înstrânsălegăturăcuconstatărileprivindsprijinulsocial,studiileauraportatunrisc
crescutdedepresiepostpartumlafemeilecareauprezentatproblemediadiceîntimpul

49sarcinii(Beck,2001).Acestlucrusevareflectaînsentimenteledeizolareșilipsadesprijin.
Efectelepărințilorasupratuturoraspectelorlegatedefuncționareapsihosocialăamameinu
trebuiesubestimate.RobinsonșiStewartdiscutădespremodulîncare,înmultecazuri,
sistemulfamilialtrebuiereorganizatșimultecupluriadoptărolurimaitradiționale.Mama
aredeobiceitendințadeafaceopartemaimaredinsarcinilepărintești,iarpărințiitrebuie
sădecidăcumrolurilelornoivorafectamodeleledemuncăanterioareșivorimplementa
modificărilenecesare.Cusarcinasuplimentarăaîngrijiriicopiilor,relațiadintreparteneri
suferăadeseașiexistămaipuțintimppentrusocializare.Orelațiedesusținerecutatăl
poateajutalaatenuareastresuluideafiomamănouă.Aceststrestrebuieluatîn
considerarelaevaluarearoluluifactorilorîndezvoltareadepresieipostpartum(Robinson&
Stewart,2001).
Ipotezadelucru3
Anxietateaperinatalăprezicepozitivdepresiapostpartum,adicăpemăsurăcecresc
scorurilelavariabilaanxietateperinatală,crescșiscorurilelavariabiladepresie
postpartum.
Ipotezaafostconfirmatădedatelenoastreexperimentale.Încadrulregresieimultiple,
metodaceluimaibunset,modelulalcătuitdinpredictoriiizolaresocialășianxietate
perinatalăexplicăvarianțascorurilorlavariabiladepresiepostpartum.
Tabelulprezentatmaijosesterelevantpentruaceastăanaliză.
Prinintermediulcorelației,anxietateperinatalășidepresiapostpartums-adoveditafi
semnificativăp<0,001,r=0,599.Valoarealapătratjustificăînproporțiede35,8%varaința
ladepresiapostpartum,explicatăprindiferențeleinterindividualeînceeaceprivește
anxietateaperinatalăaacelorașisubiecți.

50Tabel5.Analizaceluimaibunmodeldincadrulregresieiliniaremultiple.(Anexa
5-Ipoteza3).
ValoarealuiR2corespunzătoaremodelului2,dinprimacoloană,este0,639sau0,63
dacăreducemladouăzecimale,cu0.009maipuțindecâtprimulmodel,darcarenueste
relevant.Aceastăcifrăindicăcăvarianțascorurilorladepresiapostpartumesteexplicatăde
ceidoipredictori,izolaresocialășianxietateperinatală,înproporțiede63,9%,celălalt
procent36,1%dinvarianțărămânândneexplicatdeoarecenumaiavemvariabile
importanteînmodel.
Seremarcăfaptulcăpeste0,001,valoaremaimicădecâtpraguldesemnificație,prin
urmarevariabileleizolaresocialășianxietateaperinatalacontribuiesemnificativla
predicțiavariabileidepresiapostpartum.
ValoareacoeficientuluideregresieBetaestepozitiv,izolaresocialăBeta=0,247și
anxietateaperinatalaBeta=0,489,așadarexistăorelațiepozitivăîntrescorurilesubiecților
laizolaresocialășianxietateperinatalășidepresiepostpartum.Deciipotezaafost
confirmatăF(1,142)=2,220șip<0,001.,63,9%dinvarianțascorurilorladepresia
postpartumesteexplicatădescorurilecelordoipredictoriaiceluide-aldoileamodel.Unstandardized
CoefficientsStandardized
Coefficients tSig.95%ConfidenceIntervalforB
B
Std
.Er
ror Beta LowerBoundUpper
Bound
1(Constant)8.6062.916 2.951.004 2.84014.371
anxietate .164.026 .4676.381.000 .113 .215
satisfactie
-.080.054 -.105-1.49
0.138 -.187 .026
Izolare
sociala.220.074 .2192.958.004 .073 .367
2(Constant)4.5231.003 4.510.000 2.5406.505
anxietate .172.025 .4896.799.000 .122 .221
Izolare
sociala.249.072 .2473.441.001 .106 .391

51Analizândcorelațiadintredepresiapostpartumșianxietateaperinatală,rezultatelesunt
semnificativestatistic(r=0,59;p<0.001,N=146)relevândfaptulcădepresiapostpartum
coreleazăpozitivcuanxietateaperinatallă.Acesterezultateindicăolegăturăputernică
întreceledouăvariabile,astfelscorurilemarialedepresieipostpartumseasociazăcu
scorurilemarilaanxietateaperinatală.
Proporțiadevarianțăarevaloarea0,34(r=0,59,decir2=0,34).Seobservăcă34%din
procentuldevarianțaobservatăseîntâlneșteînrealitate,decirelațiagăsităesteprezentăla
34%dintresubiecți.
Interpretarepsihologică
Sarcinaesteoperioadădevulnerabilitatecrescutăpentrudezvoltareaanxietățiișia
depresiei.Acesteasuntcelemaifrecventetulburăripsihiceîntimpulsarciniișipostpartum,
iarsimptomelepotvariadelaușoarelasevere(Alipouretal.,2012;Biaggi,Conroy,
Pawlby,Pariante,2015).
Ipotezaafostașadarpozitivsemnificativă.Înmaimultestudiis-ademonstratcorelația
puternicădintreceledouătulburări.PotrivitluiHeronetal.,însarcinatârzie,simptomele
anxioaseauprezissimptomedepresivemaisevereînprimele3lunidelanaștere.Această
relațiearămaschiarșiatuncicândunelesimptomecumarficalitateasomnului,suportul
socialperceputsaudepresieanterioarăauto-raportată,aufostcontrolate.Acesteniveluri
ridicatealesimptomelordepresiveînprimeleluniarputeaaveaunriscmultmairidicat
pentrumame,deadezvoltădepresieclinicăîntr-operioadăimediaturmătoare(Herona,
O’Connorb,Evans,Goldinga,Glover,2004;Skouteris,Wertheim,Rallis,Milgrom,Paxton,
2009).
Deasemeneaîntr-ometa-analizăceacuprins44destudii,careaîncercatsădetermine
importanțalegăturiidintredepresiapostpartumșivaraibilelepredictori:satisfacțiadiadică
șianxietateaperinatală,depresiaprenatală,istoriculdepresiv,suportulsocial,stresul,
baby-blues-ul,s-afostconstatunefectsemnificativîntrepredictorișidepresiapostpartum.
Mărimeaefectuluipentrupredictorulanxietateperinatalaafostde0.35(Beck,1996).
O'HarașiSwain(1996)auanalizatrezultatelea5studii,cuprinzândaproape600de
subiecțișiauconstatat,deasemenea,căanxietateaîntimpulsarciniiafostunpredictor
puternicșimoderataldepresieiulterioaredupănaștere.Acesteconstatăriaufostsusținute
înstudiileulterioareefectuatedeJohnstoneșicolab.(2001;apud.WorldHealth
Organization)șiNeterșicolab.(1995;apud.O'Hara&Swain,1996),careaconstatatcă

52nivelemairidicatedeanxietateauprezisputernicniveluriledesimptomatologiedepresivă
postpartum.
Sutterșicolegiisăiauinvestigatșieilegăturadintreanxietateaperinatalășidepresia
postpartum,studiusugerândunriscridicatcadepresiapostpartumsăsedezvolteînurma
anxietățiiSpecificitateaperioadeipostnataleîncomparațiecualteperioadealecicluluide
viațăpoatefilegatădeoposibilăaccelerarearisculuidetranzițiedelaanxietatea
perinatalăladepresiesubinfluențadiferițilorfactoripsiho-socialișibiologicicare
predominăînperioadaperinatală.Cualtecuvinte,legăturadintreanxietateșidepresie
poateficantitativ,darnucalitativ,diferităînperioadeleperinataleîncomparațiecualte
etapealevieții.Dincolodeproblemelenosograficeșipatofiziologiceridicatederiscul
crescutdeaparițieasimptomelordepresivepostnataleintenselafemeilecusarcinăcu
anxietateperinatală,constatărileprezenteauimplicațiiclinicepotențiale.Simptomelede
anxietatesuntfrecventraportatedefemeileînsărcinateșisuntadesealuateînconsiderare
decătremoașeșiobstetricienicaparteaexperiențelorpsihicenormalealesarcinii,în
specialdacăacesteaseconcentreazăasuprasănătățiicopiluluisauasupracompetențelor
materne.Constatărileprezentesugereazăcăacestesimptomenuartrebuisăfieconsiderate
prearapidcaunprocesdeadaptarenormalăasarcinii,darartrebuiinvestigateîn
continuarepentruaidentificaposibilelăanxietateperinatală.Cutoateacesteastudiula
relevatcăunadinpatrufemeicuanxietateperinatalăauavutunscorridicatlascalelede
măsurăfiinddetreiorimaipredispusesăprezintesimptomedepresivepostnataleintense.
(Sutter-Dallay,&Giaconne-Marcesche,2004).

53Diagramadedispersie
sc_anx sc_satisf sc_izolsoc sc_postpartsc_postpart sc_izolsoc sc_satisf sc_anx
Img.2Diagramadedispersiedintrepredictorulanxietateperinatalășivariabiladepresie
postpartum.Anexa6-Ipoteza3.
Obținemastfelnoruldepunctereprezentândrelațiadintreceledouavariabile.
Observămcapunctelesuntfoarteapropiatededreaptaderegresie,ceeaceînseamnăun
coeficientdecorelațiemare,cadrepturmarerezultateleanalizeideregresiesuntpozitive.

543.6Concluzii
Obiectiveleprincipalepentrulucrareadefațăauconstatînanalizarearelațieidintre
predictoriiizolaresocială,satisfacțiediadicășianxietateperinatală.Lanivelulîntregii
cercetăriaufostformulatetreiipoteze.
Unnumărmaredestudiiaudemonstratmultitudineafactorilorderisccare,atâtînperioada
antenataladarșiînperioadapostpartumducladezvoltareadepresiei.Rezultateleanterioare
susținînmareparteacesterezultate,maipuținfaptulcăsatisfacțiadiadicăarprezice
depresiapostpartumîmpreunăcuceidoifactori.Înschimbafostdemonstratîncadrul
analizeiinterindividuale,căaceastfactorinfluențeazăîntr-adevărdepresiapostpartum.Mai
multacorelatînsenssemnifictivnegativ.Înacelașitimp,izolareasocialășianxietatea
perinatalăauprezisînsenssemnificativdepresiapostpartum.
Prinurmare,amdemonstratcăexistăorelațieîntredepresiapostapartumșifactorii
interpersonalișiintrapersonali.Procentajulprevalențeidepresieipostpartumesteîn
creștere,înjurde10-15%dinmameexperimenteazăaceastătulburaredupănaștere,
reprezentândoproblemămajorășiprioritarăpentrucercetători,darșiîndomeniulmedical.
Înprezent,înRomânianuesteclarăprevalențaprivinddepresiapostpartum.
Înlucrareadefațăaufostincluși146desubiecți,fărăcavârstasăfieuncriteriude
selecție,darulterioramconstatatcăpersoaneleaveauvârsteîntre18-42deani,prin
introducereauneiîntrebăriorientativeînchestionar.Înmultestudii,eșantionulacuprinso
populațiedinmediulurban,daraceststudiuainclusatâtpopulațiedinmediulurbancâtși
mediulrural,ceeaceoferănoiperspectivedecercetare.

553.7Limiteșiperspectivedecercetare.
Limitelecercetăriiprovindintipuldecercetareutilizatșianumedinlimitelestudiului
corelațional.Faptulcănuputemdeterminanumaiorelațiedeasociere(celmultde
predicțieascoruriloruneivariabilepebazaalteivariabile)reprezintăolimităimportantă,
carepoatefidepășităînurmătoarelecercetări.Oaltălimităoreprezintăinstrumentelede
cercetarefolositeșianume,scaleleșichestionarul,carenupotînlăturaefectuldefațadăși
completareasuperficilă,astfeloalegeremultmaibunăarfipelângăacesteinstrumente,
intervievareașiobservareasubiecților.Deasemeneascalaschemelorcognitivecemasoară
izolaresocială,arputeafiînlocuităcuunaltinstrumnetcaresămăsoaremaiînprofunzime
aceatalatură,chiardacăacestaademonstratoconsistențăinternăbună.Maimult,
perioadeledeevaluareconstitueolimită,șiastaprinfaptulcăamsupuscompletăriidoarîn
perioadapartum,darcaoperspectivăpentrucercetăriledinviitor,perioadelearputeasă
fiecuprinseîncădelaînceputulsarciniipânălasfârșitulprimuluiandelanaștere,caresă
cuprindăfactoriiantenatali,darșipeceipostnatali.Oaltălimităcarearputeafiutilizatăca
perspectivăviitoare,arfiocercetareadepresieipostpartumîndiadă.
Cumamenunțatmaisus,oaltădirecțieviitoarearputeafiultilizareaaltorchestionare
caresămăsoareinteracțiuneadintrefactoriiceimaiputernicicareprezicdepresia
postpartum.Scalapentruanxietateseaxeazădoarpeosingurătulburareaanxietății,deși
suntmultemamecufobiesocialăsaustresposttrauamtic,careaunevoiedeoatenție
clinicăspecială.
Rezultatelesusțincercetareacontinuăpentruaneperfecționaîncontinuareînțelegerea
moduluiîncareacesteasociațiitransversaleșilongitudinalesedezvoltășiafectează
femeileîntimpulsarciniișiînafarăacesteia.

56Bibliografie
1.Affonso,D.D.,De,A.K.,Horowitz,J.A.,Mayberry,L.J.(2000).Aninternational
studyexploringlevelsofpostpartumdepressivesymptomatology.JPsychosomRes.
2.Alipour,Z.,Lamyian,M.&Hajizadeh,E.(2012).Anxietyandfearofchildbirthas
predictorsofpostnataldepressioninnulliparouswomen.WomenBirth.
3.Alloy,L.B.,Liu,R.T.,&Bender,R.E.(2010).Stressgenerationresearchin
depression:Acommentary.InternationalJournalofCognitiveTherapy.
4.Almond,P.(2009).Postnataldepression:Aglobalpublichealthperspective;
PerspectivesinPublicHealth.AmericanJournalofClinicalMedicine,andLearning
Company.
5.Bahramizadeh,H.,Ehsan,H.B.(2011).TheEvaluationofPredictionPotential
NeuroticismandExtraversionAccordingtoEarlyMaladaptiveSchemas.Socialand
BehavioralSciences.
6.Baker,I.Yang(2018).SocialMediaasSocialSupportinPregnancyandthe
Postpartum.Sexual&ReproductiveHealthcare.
7.Bandelow,B.,Sojka,F.,Broocks,A.,Hajak,G.,Bleich,S.,Rüther,E.(2006)Panic
disorderduringpregnancyandpostpartumperiod.EuropeanPsychiatry.
8.Barak,A.,Klein,B.,Proudfoot,J.(2009).Defininginternet-supportedtherapeutic
interventions.AnnBehavMed
9.Barnes,D.L.(2006).PostpartumDepression:ItsImpactOnCouplesAndMarital
Satisfaction.JournalofSystemicTherapies.
10.Beck,C.T.(1996).AMeta-AnalysisofPredictorsofPostpartumDepression.Nursing
Research.
11.Beck,C.T.(2004).Birthtrauma:intheeyeofthebeholder.NursingResearch.
12.Beck,C.T.(2004).Post-traumaticstressdisorderduetochildbirth:theaftermath.
NursingResearch.
13.Beck,C.T.(2001).Predictorsofpostpartumdepression:anupdate.NursingResearch.
14.Beck,C.T.(2001).Predictorsofpostpartumdepression.NursingResearch
15.Beck,C.T.(2006).PostpartumDepression:Itisn’tjusttheblues.AmericanJournalof
Nursing.
16.Belsky,J.,&Kelly,J.(1994).Thetransitiontoparenthood.NewYork:Dell.

5717.Bennett,H.A.,Einarson,A.,Taddio,A.,Koren,G.&Einarson,T.R.(2004)
Prevalenceofdepressionduringpregnancy:systematicreview.ObstetGynecol.
18.Biaggi,A.,Conroy,S.,Pawlby,S.,&Pariante,C.M.(2015).Identifyingthewomen
atriskofantenatalanxietyanddepression:Asystematicreview.JournalofAffective
Disorders.
19.Birkeland,R.,Thompson,J.K.,&Phares,V.(2005).AdolescentMotherhoodand
PostpartumDepression;JournalofClinicalChildandAdolescentPsychology.
20.Boschen,M.J.(2011).GeneralizedAnxietyDisorderinAdults:FocusonPregabalin.
ClinicalMedicineInsights:Psychiatry.
21.Bowen,A.,Bowen,R.,Balbuena,L.,&Muhajarine,N.(2012).Arepregnantand
postpartumwomenmoodier?Understandingperinatalmoodinstability.Journalof
ObstetricsandGynaecology.
22.Bruntona,R.,,Dryera,R.,Salibaa,A.,Kohlhoffb,J.,(2018).Re-examining
pregnancy-relatedanxiety:Areplicationstudy.WomenBirth.
23.Buist,A.,Ross,L.E.,&Steiner,M.,(2018).Anxietyandmooddisordersin
pregnancyandthepostpartumperiod.StJoseph’sHealthcare,Canada.
24.Buist,A.,Ross,E.L.andSteiner,M.,Anxietyandmooddisordersinpregnancyand
thepostpartumperiod.2Women’sMentalHealth&AddictionResearchSection,
2009.
25.Chai-Liam,T.(2011).DyadicConsensusandSatisfactionofMarriedandDating
CouplesinMalaysia.CanadianCenterofScienceandEducation.
26.Clout,D.,&Brown,R.(2016).MaritalRelationshipAndAttachmentPredictorsOf
PostpartumStress,Anxiety,AndDepressionSymptoms.JournalofSocialand
ClinicalPsychology.
27.Corrigan,C.P.,Kwasky,A.,N.,&Groh,C.J.(2015).SocialSupport,Postpartum
Depression,andProfessionalAssistance:ASurveyofMothersintheMidwestern
UnitedStates.TheJournalofperinatalEducation.
28.Cox,J.L.,Holden,J.M.(2003).PerinatalMentalHealth:AGuidetotheEdinburgh
PostnatalDepressionScale.London:Gaskell.
29.Dennis,C.L.,&Chung-Lee,L.(2006).Postpartumdepressionhelp-seekingbarriers
andmaternaltreatmentpreferences:Aqualitativesystemicreview.Birth.(Berkeley,
Calif.)
30.Dennis,C.L.(2009).Postpartumdepressionpeersupport:Maternalperceptionsfrom
arandomizedcontrolledtrial.InternationalJournalofNursingStudies.

5831.Dennis,C.L.,Hodnett,E.D.(2007).Psychosocialandpsychologicalinterventionsfor
treatingpostpartumdepression.CochraneDatabaseofSystematicReviews.
32.Dickerson,S.(2006).Women’suseoftheinternet:whatnursesneedtoknow.Jurnal
ofObstretic,Gynecologic&NeonatalNursing.
33.Dowbiggin,I.R.(2009).HighAnxieties:TheSocialConstructionofAnxiety
Disorders.TheCanadianJournalofPsychiatry.
34.Dunn,K.(2016).Understandingpostnataldepressionandperinatalmentalhealth.
Mind.NationalAsociationofmentalhealth.
35.Edhborg,M.,Matthiesen,A.S.,Lundh,W.,Widstrom,A.M.(2005).Someearly
indicatorsfordepressivesymptomsandbondingtwomonthspostpartum:astudyof
newmothersandfathers.ArchivesofWomen'sMentalHealth.
36.Emmanuel,E.,Creedy,D.,StJohn,W.,Gamble,J.,&Brown,C.(2008).Maternal
roledevelopmentfollowingchildbirthamongAustralianwomen.JournalofAdvanced
Nursing.
37.Evans,M.,Donelle,L.,&Hume-Loveland,L.(2012).Socialsupportandonline
postpartumdepressiondiscussiongroups:Acontentanalysis.TheUniversityof
WesternOntario.
38.Evins,G.G.,&Theofrastous,J.P.(1997).Postpartumdepression:areviewof
postpartumscreening.AmJObstetGynecol.
39.Finchman,F.D.,&Brandbury,T.(2004).ResearchontheNatureandDeterminants
ofMaritalSatisfaction:ADecadeinReview.JournalofMarriageandFamily.
40.Flykt,M.,Kanninen,K.,Sinkkonen,J.,&Punamaki,R.-L.(2010).Maternal
depressionanddyadicinteraction:Theroleofmaternalattachmentstyle.Infantand
ChildDevelopment.
41.FoxS.(2009).Thesociallifeofhealthinformation.
42.Friedman,S.H.&ResnickP.J.,(2009).Postpartumdepression:anupdate.Women's
Health.
43.Gavin,N.I.,Gaynes,B.N.,Lohr,K.N.,Meltzer-Brody,S.,Gartlehner,G.,&
Swinson,T.(2005).Perinataldepression:Asystematicreviewofprevalenceand
incidence.Obstetrics&Gynecology.
44.Glazener,C.M.A.,Abdalla,M.,Stroud,P.,Naji,S.,Templeton,A.,&Russell,I.T.
(1995).Postnatalmaternalmorbidity:Extent,causes,prevention,andtreatment.
BritishJournalofObstetricsandGynaecology.

5945.GloverD.V.(2014).Maternaldepression,anxietyandstressduringpregnancyand
childoutcome;whatneedstobe.InstituteofReproductiveandDevelopmental
Biology.
46.Glynn,L.M.,Davis,E.P.,&Sandman,C.A.(2006).Newinsightsintotheroleof
perinatalHPA-axisdysregulationinpostpartumdepression.Neuropeptides.
47.Griffiths,F.,Lindenmeyer,A.,Powell,J.,Lowe,P.,&Thorogood,M.(2006).Why
arehealthcareinterventionsdeliveredovertheinternet?Asystematicreviewofthe
publishedliterature.JMedInternetRes.
48.Griffiths,K.M.,Christensen,H.(2007)Internet-basedmentalhealthprograms:a
powerfultoolintheruralmedicalkit.AustJRuralHealth.
49.Grohol,J.(2017).PostpartumDepression.PsychCentral.
50.Halbreich,U.(2005).Postpartumdisorders:multipleinteractingunderlying
mechanismsandriskfactors.JournalofAffectiveDisorders.
51.Halbreich,U.,Karkun,S.(2006).Cross-culturalandsocialdiversityofprevalenceof
postpartum.JournalofAffectiveDisorders.
52.Herona,J.O’Connorb,T.G.,Evans,J.,Goldinga,J.,&Glover,V.,(2004)Thecourse
ofanxietyanddepressionthroughpregnancyandthepostpartuminacommunity
sample.JournalofAffectiveDisorders.
53.Hertzberg,T.,&Wahlbeck,K.(1999).Theimpactofpregnancyandpuerperiumon
panicdisorder:Areview.JournalofPsychosomaticObstetricsandGynecology.
54.Himmelhoch,J.,Levine,J.,&Gershon,S.(2001).Historicaloverviewofthe
relationshipbetweenanxietydisordersandaffectivedisorders.DepressAnxiety.
55.Holden,J.M.,Sagovsky,R.,&Cox,J.L.(1989).Counsellinginageneralpractice
setting:controlledstudyofhealthvisitorinterventioninthetreatmentofpostnatal
depression.BMJPublishingGroup.
56.Hollon,S.D.(1998).Whatiscognitivebehaviouraltherapyanddoesitwork?Current
OpinionsinNeurobiology.
57.Holt-Lunstad,J.,Smith,T.B.,&Layton,J.B.(2010)Socialrelationshipsandmortality
risk:Ameta-analyticreview.
58.Horowitz,S.M.,Andrews,J.,&Goodman,H.H.(2005).IdentifyingandTreating
PostpartumDepression.JournalofObstetricandGynecologicalNursing.
59.House,J.S.,Landis,K.R.,Umberson,D.(1988)Socialrelationshipsandhealth.
Science

6060.House,J.S.(1981).Workstressandsocialsupport.Reading,MA:Addison-Wesley.
61.Howell,E.,Mora,P.,DiBonaventura,M.,Leventhal,H.(2009).Modifiablefactors
associatedwithchangesinpostpartumdepressivesymptoms.ArchWomensMent
Health.
62.Jang,J.,&Dworkin,J.(2014).Doessocialnetworksiteusematterformothers?
Implicationsforbondingandbridgingcapital.ComputersinHumanBehavior.
63.Jung,C.,Ho,J.T.,Torpy,D.J.etal.(2011).Alongitudinalstudyofplasmaand
urinarycortisolinpregnancyandpostpartum.J.Clin.Endocrinol.
64.Kammerer,M.,Taylor,A.,Glover,V.(2006).TheHPAaxisandperinataldepression:
ahypothesis.ArchWomensMentHealth.
65.Kennerley,H.,&Gath,D.(1989).Maternityblues.Detectionandmeasurementby
questionnaire.BrJPsychiatry.
66.Kim,J.,LaPorte,L.,Corcoran,M.,Magasi,S.,Batza,J.,Siver,R.(2010).Barriersto
mentalhealthtreatmentamongobstetricpatientsatriskfordepression.Obstetricsand
Gynaecology.
67.Leahy-Warren,P.,&McCarthy,G.(2007).Postnataldepression:Prevalence,mothers'
perspectives,andtreatments.ArchivesofPsychiatricNursing.
68.Lee,C.&Dennis,R.N.,(2004).PreventingpostpartumdepressionpartIareviewof
biologicalintervention.CanJPsychiatry.
69.Lee,K.A.,Zaffke,M.E.,&McEnany,G.(2000).Parityandsleeppatternsduringand
afterpregnancy.Obstetrics&Gynecology.
70.Leigh,B.&Milgrom,J.(2008).Riskfactorsforantenataldepression,postnatal
depressionandparentingstress.BMCPsychiatry.
71.Lins,N.D.(2016).BabyBlues:ANaturopathicApproachforPostpartumHealth
BalboaPress,aDivisionofHayHousePublishing.
72.Lipsky,L.M.,Strawderman,M.S.,&Olson,C.M.(2012).Maternalweightchange
between1and2yearspostpartum:Theimportanceof1yearweightretention.Obesity
(SilverSpring).
73.Lonstein,L.S.,(2007).Regulationofanxietyduringthepostpartumperiod.
NeuroscienceProgram&DepartmentofPsychology,MichiganStateUniversity.
74.Lopez,V.,O.,Blanco,C.,Keyes,K.,Olfson,M.,Grant,B.F.,&Hasin,D.S.(2008).
PsychiatricdisordersinpregnantandpostpartumwomenintheUnitedStates.
ArchivesofGeneralPsychiatry.

6175.Lyons-Ruth,K.,Lyubchik,A.,Wolfe,R.,&Bronfman,E.(2002).Parentaldepression
andchildattachment:Hostileandhelplessprofilesofparentandchildbehavioramong
familiesatrisk.Obesity(SilverSpring).
76.Małus,A.,Szyluk,J.,Galińska-Skok,B.,&Konarzewska,B.,(2016)Incidenceof
postpartumdepressionandcouplerelationshipquality.FacultyofHealthSciences,
MedicalUniversityofBialystok.
77.ManualdediagnosticsiclasificarestatisticaatulburarilormintaleIV.(2000).
AmericanPsychiatricAssociationPublishing.
78.Marcus,S.M.,Flynn,H.A.,Blow,F.C.,Barry,K.L.(2003).Depressivesymptoms
amongpregnantwomenscreenedinobstetricssettings.J.WomensHealth.
79.Marks,M.,Wieck,A.,Checkley,S.,Kumar,C.,(1996).Howdoesmarriageprotect
womenwithhistoriesofaffectivedisorderfrompost-partumrelapse?BrJMed
Psychol.
80.McMahon,C.A.,Barnett,B.,Kowalenko,N.M.,Tennant,C.C.(2006).Maternal
attachmentstateofmindmoderatestheimpactofpostnataldepressiononinfant
attachment.JournalofChildPsychologyandPsychiatry.
81.Milgrom,J.,&Gemmill,A.W.(2014).Screeningforperinataldepression.BestPract.
Res.Clin.Obstet.Gynaecol.
82.Misri,S.,Kostaras,X.,Fox,D.,Kostaras,D.(2000).TheImpactofPartnerSupportin
theTreatmentofPostpartumDepression.CanJPsychiatry.
83.Mitrofan,I.&Mitrofan,N.(1994).Elementedepsihologiacuplului.CasadeEditura
siPresa”Sansa”S.R.L.Bucuresti.
84.Moses-Kolko,E.L.,Berga,S.L.,Kalro,B.,Sit,D.K.,Wisner,K.L.(2009).
Transdermalestradiolforpostpartumdepression.JClinPsychopharmacol.
85.Moses-Kolko,Eydie&Roth,E.K.(2004).AntepartumandPostpartumDepression:
Healthymom,healthybaby.JournaloftheAmericanMedicalWomen’sAssociation.
86.Munaf,S.,Siddiqui,B.(2013).RelationshipofPost-natalDepressionwithLifeand
MaritalSatisfactionandItsComparisoninJointandNuclearFamilySystem.Institute
ofClinicalPsychology,UniversityofKarachi.
87.Nicholson,N.R.(2012).AReviewofSocialIsolation:AnImportantbut
UnderassessedConditioninOlderAdultsSchoolofNursing.QuinnipiacUniversity.
88.Najman,J.M.,Andersen,M.J.,Bor,W.,O’Callaghan,M.J.,&Williams,G.M(2000).
Postnataldepression–mythandreality:Maternaldepressionbeforeandafterthebirth
ofachild.SocialPsychiatryEpidemiology.

6289.O’Hara,M.W.(2009).PostpartumDepression:WhatWeKnow.UniversityofIowa.
90.O'Hara,M.W.&Swain,A.M.(1996).Ratesandriskofpostpartumdepression-a
meta-analysis.InternationalReviewofPsychiatry.
91.O’Hara,M.W,(1995).PostpartumDepression:CausesandConsequences;
Springer-VerlagNewYork,Inc.
92.O’Hara,M.W.,Rehm,L.P.,Campbell,S.B.(1982).Predictingdepressive
symptomatology:cognitive-behavioralmodelsandpostpartumdepression.J.Abnorm.
Psycholgy.
93.O’Hara,M.W.&McCabe,J.E.(2013).Postpartumdepression:Currentstatusand
futuredirections.TheAnnualReviewofClinicalPsychology.
94.Oakley,A.(1992)..Socialsupportandmotherhood.Oxford:Blackwell.Obstetrics
andgynecology.
95.Pitt,B.(1968).“Atypical”DepressionFollowingChildbirth.TheBritishJuournalof
Psychiatry.
96.Pearlin,L.I.,Lieberman,M.A.,Menaghan,E.G.,Mullan,J.T.,(1981).Thestress
process.J.HealthSoc.Behav
97.Pearlstein,T.B.,Zlotnick,C.,Battle,C.L.,etal.(2006).Patientchoiceoftreatmentfor
postpartumdepression:apilotstudy.ArchofWomen’sMentHealth.
98.Pike-Bruinooge,S.(2006).Aphenomenologicalexplorationofwomen’spostnataluse
ofonlinesocialsupportforums.Doctoraldissertation.AvailablefromProQuestand
LearningCompany.
99.Ritter,C.,Hobfoll,S.E.,Lavin,J.,Cameron,R.P.,Hulsizer,M.R.,(2000).Stress,
psychosocialresources,anddepressivesymptomatologyduringpregnancyin
low-income,inner-citywomen.JHealthPsychol.
100.Robinson,G.E.,Stewart,D.E.(2001).Postpartumdisorders.In:StotlandNL,Stewart
DE.Psychologicalaspectsofwomen’shealthcare.Washington(DC),American
PsychiatricPress,Inc.
101.Romm,A.J.(2002).NaturalHealthafterBirth:TheCompleteGuidetoPostpartum
Wellness.EdituraHealingArtsPress.
102.Ross,L.E.,Sellers,E.M.,GilbertEvans,S.E.,&Romach,M.K.(2004).Mood
changesduringpregnancyandthepostpartumperiod:developmentofa
biopsychosocialmodel.ActaPsychiatr.Scand.

63103.Ross,L.E.,GilbertEvans,S.E.,Sellers,E.M.,&Romach,M.K.(2003).
Measurementissuesinpostpartumdepressionpart1:Anxietyasafeatureof
postpartumdepression.ArchWomensMentHealth.
104.Rusu.A.,șiMureșan.C.(2014).Satisfacțiaîncuplu.EdituraGrinta.
105.Rychnovsky,J.,&Hunter,L.P.(2009).Therelationshipbetweensleepcharacteristics
andfatigueinhealthypostpartumwomen.Women’sHealthIssues.
106.Schetter,C.D.,Saxbe,D.E.,Cheadle,A.,&Guardino,C.M.(2016).Postpartum
DepressiveSymptomsFollowingconsecutivepregnancies:stability,changeand
mechanisms.ClinicalPsychologicalScience.
107.Schubring,C.,Englaro,P.,Siebler,T.etal.(1998).Longitudinalanalysisofmaternal
serumleptinlevelsduringpregnancy,atbirthanduptosixweeksafterbirth:relation
tobodymassindex,skinfolds,sexsteroidsandumbilicalcordbloodleptinlevels.
HormoneResearch.
108.Segre,S.L.,&Davis,W.N.(2013).PostpartumDepressionandPerinatalMood
DisordersintheDSM.PostpartumSupportInternational
109.Shahhosseini,Z.,Abedian,K.,Azimi,H.(2008).Roleofanxietyduringpregnancyin
pretermdelivery.JUnivMediSciZanjan.
110.Skalkidou,A.,Hellgren,C.,Comasco,E.,Sylvén,S.&Poromaa,I.S,(2012).
Biologicalaspectsofpostpartumdepression.Women'sHealth.
111.Skouteris,H.,Wertheim,H.E.,Rallis,S.,Milgrom,J.,&Paxton,J.S.
(2009).Depressionandanxietythroughpregnancyandtheearlypostpartum:An
examinationofprospectiverelationships.JournalofAffectiveDisorders.
112.Smith,M.V.,Shao,L.,Howell,H.,Lin,H.&Yonkers,K.A.(2011).Perinatal
depressionandbirthoutcomesinaHealthyStartproject.MaternChildHealthJ.
113.Somerville,S.,Dedman,K.,Hagan,R.,Oxnam,E.,Wettinger,M.,Byrne,S.,Coo
S,DohertyD,PageAC.(2014).ThePerinatalAnxietyScreeningScale:development
andpreliminaryvalidation.ArchWomensMentHealth
114.Spanier,G.B.(1976).Measuredyadicadjustment:Newscalesforassessingthe
qualityofmarriageandsimilardyads.JournalofMarriageandtheFamily.
115.Steptoe,A.,Shankar,A.,Demakakos,P.,&Wardle,J.(2013).Socialisolation,
loneliness,andall-causemortalityinoldermenandwomen.UniversityCollege
London.
116.Stocky,A.,&LynchJ.(2000).Acutepsychiatricdisturbanceinpregnancyandthe
puerperium.BaillieresBestPractResClinObstetGynaecol.

64117.Stuart,S.,&O’Hara,M.W.(1995).Interpersonalpsychotherapyforpostpartum
depression:atreatmentprogram.JPsychotherPractRes.
118.Sue,A.(2007).PostpartumDepression.ClinicalPediatrics
119.Sutter-Dallay,A.L.,&Giaconne-Marcesche,V.,&Glatigny-Dallay,E.,&Verdoux,
H(2004).Womenwithanxietydisordersduringpregnancyareatincreasedriskof
intensepostnataldepressivesymptoms:aprospectivesurveyoftheMATQUIDcohort.
EuropeanPsychiatry.
120.Thurgood,S.,Avery,D.M.,&Williamson,L.(2009).PostpartumDepression
121.Tomson,D.,(2007),Antenatlandpostnatalmentalhealth.NationalInstitutefor
HealthandClinicalExcellence.
122.Turner,K.M.,Sharp,D.,Folkes,L.,&Chew-Graham,C.(2008).Women’sviewsand
experiencesofantidepressantsasatreatmentforpostnataldepression:aqualitative
study.FamilyPractice.
123.Vandervoort,D.(2000).SocialIsolationandGender.UniversityofHawaiiatHilo.
124.Vigod,S.N.,Villegas,L.,Dennis,C.L.,RossL.E.(2009).Prevalenceandriskfactors
forpostpartumdepressionamongwomenwithpretermandlow-birth-weightinfants:a
systematicreview.Women’sCollegeHospitalandWomen’sCollegeResearch
Institute,Toronto.
125.Weissman,M.M.,Markowitz,J.W.,Klerman,G.L.(2000).ComprehensiveGuideto
InterpersonalPsychotherapy.NewYork:BasicBooks.
126.Wickberg,B.,Hwang,C.P.(1996).Counsellingofpostnataldepression:acontrolled
studyonapopulationbasedSwedishsample.JAffectDisord.
127.Wilkins,C.(2006).Aqualitativestudyexploringthesupportneedsoffirst-time
mothersontheirjourneytowardsintuitiveparenting.Midwifery.
128.Williams,T.,Joy,L.,Travis,L.,Gotowiew,A.,Blum-Steele,M.,Aiken,L.,etal.
(1987).Transitiontomotherhood:Alongitudinalstudy.InfantMentalHealth.
129.Williamson,J.A.,O’Hara,M.W.,Stuart,S.,Kimberly,J.H.,&Watson,W.(2015).
SymptomsandIrritability.UniversityofIowa,IowaCity,IA,USA.
130.Wilson,L.M.,Reid,A.J.,Midmer,D.K.,Biringer,A.,Carroll,J.C.,Stewart,D.E.,
(1996).Antenatalpsychosocialriskfactorsassociatedwithadversepostpartumfamily
outcomes.CanMedAssocJ.
131.WorldHealthOrganization.(2008).MaternalMentalHealth&ChildHealthAnd
Development

65132.Xie,R.H.,He,G.,Koszycki,D.,Walker,M.,Wen,S.W.(2009).PrenatalSocial
Support,PostnatalSocialSupport,andPostpartumDepression.AnnEpidemiol.
133.Yasmin,F.&Islam,S.(2018).AdaptationofthePerinatalAnxietyScreeningScalein
BangladeshiContext.Psychology&PsychologicalResearchInternationalJournal.
134.Yim,I.S.,TannerStapleton,L.R.,Guardino,C.M.,Hahn-Holbrook,J.,&Dunkel
Schetter,C.(2015).Biologicalandpsychosocialpredictorsofpostpartumdepression:
Systematicreviewandcallforintegration.AnnualReviewofClinicalPsychology.
135.Young-Lee,S,Hwang,H,Hawkins,R,Pingree,S.(2008).Interplayofnegative
emotionandhealthself-efficacyontheuseofhealthinformationanditsoutcomes.
UniversityofWisconsin-Madison.

65ANEXE

66
Anexa1
EdinburghPostnatalDepressionScale
Instrucțiuni:
1.Respondentaesterugatăsăsubliniezerăspunsulcareestecelmaiaproapedefelulcums-asimțitdupa
naștere.
2.Trebuiesăserăspundălatoatecele10întrebări.
3.Trebuiesăseevitecarespondentasădiscutecualtepersoanecumsărăspundălaîntrebări.
4.Respondentatrebuiesărăspundăeaînsășilaîntrebărichiardacăaredificultățiîncitireașiînțelegerea
textului.
Noiamvreasăștimcumv-ațisimțitdupăceațidatnașterecopiluluidumneavoastră.Vărogsămarcați
răspunsulcelmaipotrivitcustareadumneavoastrădinperioadădedupănaștere.
Răspunsurilesuntevaluatecu0,1,2si3înfuncțiedecreștereaseveritățiisimptomului.Întrebările
marcatecuasterixsuntcotateînordineinversă(deex.3,2,1și0).Scorultotalestecalculatprin
adunareascorurilortuturorîntrebărilor.
1.Amfostcapabilăsărâdșisăvădparteahazliealucrurilor.
Totatâtdemultcașialtadată;
Nuchiarașademult;
Evidentmaipuțin;
Deloc;
2.Amcăutatsămăbucurdetoate.
Totatatdemultcașialtadată;
Nuchiarașademult;
Evidentmaipuțin;
Deloc;
3.*M-amacuzatpenedreptatuncicândlucrurilemergeaurău.
Da,majoritateatimpului;
Da,destuldemult;
Nufoartedes;
Niciodată;
4.Amfostanxioasășiîngrijoratăfărămotivetemeinice.
Deloc;

67Foarterar;
Da,uneori;
Da,foartedes;
5.*Amfostinfricoșatășipanicatăpentrulucrurimici.
Da,mult;
Da,uneori;
Nu,rar;
Nu,deloc;
6.*Lucrurilem-audepășit.
Da,majoritateatimpuluiamfostcapabilăsădepășescproblemele;
Da,uneorinum-amdescurcatașadebinecaînainte;
Nu,majoritateatimpuluim-adescurcatdestuldebine;
Nu,amfostcapabilăsădepășescproblemele;
7.*Amfostașadenefericităcaamavutproblemesădorm.
Da,majoritateatimpului;
Da,uneori;
Nufoartedes;
Nu,deloc;
8.*M-amsimțittristă,suparațășinefericită.
Da,majoritateatimpului;
Da,uneori;
Nufoartedes;
Nu,deloc;
9.*Amfostașadenefericităcăamplâns.
Da,majoritateatimpului;
Da,destuldedes;
Numaiocazional;
Nu,niciodată;
10.*Mis-aîntamplatsămagândescsă-mifaccevarău.
Da,destuldedes;
Uneori;
Foarterar;
Niciodata;

68Anexa2
ChestionarulSchemelorCognitiveYOUNG(formascurtă3)(YSQ-S3)Izolare
Socială
YSQ-S3
Dateprelucrarestatistica:
Initialele:______________
Genul:MF
Varsta:________________
Niveldestudii:__________
Resedinta(rural/urban):___________Data:_______/_____/2018
Instrucțiuni:listademaijoscuprindeafirmțiifolositedeopersoanăpentruasedescriepe
sine.Vărugămcitițicuatențiefiecareafirmațieșidecideșicâtdebinevădescriepedvs.Când
nusunteșisigur/răspundeșiînfuncțiedeceeacesimțimnuînfuncțiedeceeacecredețică
esteadevărat.Alegețivaloareadintre1și6carecredeți
vdescriecelmaibinesiscrieinumrulînloculdinfaaafirmaiei.
1–totalneadevăratînceeacemăprivește;
2–decelemaimulteorineadevăratînceeacemăprivește;
3-maidegrabăfalsdecâtadevăratînceeacemăprivește;
4–maidegrabăadevăratdecâtfalsînceeacemăprivește;
5–decelemaimulteoriadevăratînceeacemăprivește;
6–mădescrieperfect;
Vărugămsărăspundețilatoateafirmațiile,indicândovaloareîntre1si6.
1.Nu-migăsescloculnicăieri.
2.Suntfundamentaldiferit(ă)deceilalțioameni.
3.Loculmeunueaici;suntsinguratic(ă).
4.Măsimtstrăin(ă)deceilalțioameni.
5.Întotdeaunamăsimtînafaragrupului.

69Anexa3
Scalapentrumăsurareasatisfacțieimaritale–DyadicAdjustmentScale(DAS)
întotdeaunaaproape
tottimpuldesocazionalrarniciodata
16.Câtdedesațidiscutatsau
ațiluatînconsiderare
divorțul,separareasau
terminarearelației?1 2 3 4 5 6
17.Câtdedesdvs.sau
parteneruldvs.plecațide
acasadupăoceartă?1 2 3 4 5 6
18.Îngeneral,câtdedes
gândițicălucrurileîntredvs.
șiparteneruldvs.mergbine?1 2 3 4 5 6
19.Avețiîncredereîn
parteneruldvs.? 1 2 3 4 5 6
20.Regretațivreodatăcăv-ați
căsătorit(saucăațitrăit
împreună)?1 2 3 4 5 6
21.Câtdedesdvs.și
parteneruldvs.văcertați? 1 2 3 4 5 6
22.Câtdedesvăcălcațipe
nerviunulpealtul? 1 2 3 4 5 6
înfiecareziAproapeînfiecareziOcazionalrarniciodată
23.Văsărutați
partenerul?4 3 2 1 0
31.Numereledepeliniaurmătoarereprezintădiferitegradedefericireînrelațiadvs.Punctuldemijloc,
«fericit»,reprezintăgraduldefericirealmajoritățiirelațiilor.Vărugămsăîncercuiținumărulcaredescrie
celmaibinegraduldefericire,luândînconsideraretoateaspectelerelațieidvs.
32.Vărugămsăîncercuițiunadinafirmațiileurmătoarecaredescriecelmaibinefelulîncareconsiderați
viitorulrelațieidvs.
a)Vreaucudisperarecarelațiameasăreușeascășiașfaceaproapeoricepentrucaastasăseîntâmple.
b)Vreaufoartetarecarelațiameasăreușeascășivoifacetotcepotpentruasta.
c)Vreaufoartetarecarelațiameasăreușeascășivoifaceceeaceținedeminepentruasta.
d)Arfifrumoscarelațiameasăreușească,darnupotfacemaimultdecâtfacacumpentruasta.
e)Arfifrumoscarelațiameasăreușească,darrefuzsămaifaccevaînplusdecâtfacacumpentruaface
carelațiasămeargă.
f)Relațiameanupoatereușiniciodată,iareunumaipotfacenimicpentruafacerelațiasămeargă.0 1 2 3 4 5 6
Extremde
nefericitRelativ
nefericitUnpic
nefericitfericitFoarte
fericitExtremde
fericitperfect

70Anexa4
PerinatalAnxietyScreeningScale(PASS)
1.Ațifostingrijoratăpentrucopil/sarcină
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
2.Teamăcăis-arputeaîntâmplacevacopiluluidumneavoastră.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
3.Emoțiideteamăcăcevarăus-arputeaîntâmplaingeneral.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
4.Nelinișteasupramultorlucruri.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
5.Temeriprivindviitorul
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
6.V-ațisimțitcopleșită.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
7.V-ațisimțitcopleșită.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
8.Gândurideteamăsaudisconfortputernic.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes

719.Gânduriconstantecaresuntgreudestăpânitsaucontrolat.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
10.Dificultateînaadormichiarșiatuncicândavețișansadeadormi.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
11.Trebuiesăfacețilucrurileîntr-unanumitmodsauordine.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
12.V-ațidoricalucrurilesăfieperfecte.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
13.Necesitateadeacontrolalucrurile.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
14.Dificultateadeavăstăpâniînaverificasaufacelucrurirepetat.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
15.V-ațisimțitsupăratăsauv-ațiînfuriatrepede.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
16.Preocupărilegatedegândurirepetate.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
17.Ațifost"ingarda"sauațisimțitnevoiasăavețigrijădeunelelucruri.

720deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
18.Supăratăcuprivirelaanumiteamintiri,visesaucoșmaruri.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
19.Ingrijoaratăcăașputeasămăfacderâsînfațaaltorpersoane.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
20.Teamăcăceilalțimăvorjudeca.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
21.Senzațiedenelinișteatuncicândsuntîntreoameni.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
22.Amevitatanumiteactivitățisocialepentrucăașfipututdeveniagitată(nelinistita,
nervoasa).
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
23.Amevitatlucruricaremănelinișteau.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
24.Senzațiadedetașarecașicumv-ațiuitalaunfilm.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
25.Ațipierdutnoțiuneatimpuluișinuvăamintițices-aîntâmplat.
0deloc

731Uneori
2demulteori
3foartedes
26.Dificultatînadaptareaschimbărilorrecentedinviață.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
27.Anxietateînafacelucruriîntr-unmodcorect.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
28.Gândurifugitivecareduclalipsadeconcentrare.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
29.Teamadeapierdecontrolul.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
30.V-ațisimțitpanicată.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes
31.V-ațisimțitagitată.
0deloc
1Uneori
2demulteori
3foartedes

74Anexa5.Ipoteza1
Analizacorelațieiînceeacepriveștedepresiapostpartumșiizolareasocială.
Correlations
sc_postpartsc_izolsoc
sc_postpartPearsonCorrelation 1 .466(**)
Sig.(2-tailed) .000
N 146 146
sc_izolsocPearsonCorrelation .466(**) 1
Sig.(2-tailed) .000
N 146 146
**Correlationissignificantatthe0.01level(2-tailed).
Analizapredictorilorasupradepresieipostpartum.
VariablesEntered/Removed(b)
Model VariablesEnteredVariablesRemoved Method
1anxietate,satisfactie,
izolaresociala(a).Enter
2
.satisfactieBackward(criterion:
Probabilityof
F-to-remove>=.100
).
aAllrequestedvariablesentered.
bDependentVariable:postpartum
ModelSummary
Mod
el RR
SquareAdjusted
RSquareStd.Error
ofthe
EstimateChangeStatistics
R
Square
ChangeF
Changedf1df2Sig.F
Change
1.646(a).417.4054.14864.41733.890 3142 .000
2.639(b).408.4004.16631-.0092.220 1142 .001

75ANOVA(c)
Model
SumofSquares dfMeanSquareF Sig.
1 Regression 1749.873 3 583.29133.890.000(a)
Residual 2443.997 142 17.211
Total 4193.870 145
2 Regression 1711.657 2 855.82949.304.000(b)
Residual 2482.213 143 17.358
Total 4193.870 145
aPredictors:(Constant),anxietate,satisfactie,izolaresociala
bPredictors:(Constant),anxietate,izolaresociala
cDependentVariable:postpartum
Coefficients(a)
aDependentVariable:postpartumUnstandardized
CoefficientsStandardized
Coefficients
tSig.95%ConfidenceInterval
forB
BStd.
Error BetaLower
BoundUpper
Bound
1(Constant
)8.6062.916 2.951.004 2.84014.371
izolareso
ciala.220.074 .219 2.958.004 .073.367
satisfacti
e-.080.054 -.105 -1.490.138 -.187.026
anxietate.164.026 .467 6.381.000 .113.215
2(Constant
)4.5231.003 4.510.000 2.5406.505
izolareso
ciala.249.072 .247 3.441.001 .106.391
anxietate.172.025 .489 6.799.000 .122.221

76Anexa6.Diagramadedispersie(Ipoteza1,Ipoteza2,Ipoteza3)
sc_anx sc_satisf sc_izolsoc sc_postpartsc_postpart sc_izolsoc sc_satisf sc_anx

77Anexa7.
Analizapredictorilorasupradepresieipostpartum.(Ipoteza2)
ExcludedVariables(b)
BetaIn t Sig.Partial
CorrelationCollinearity
Statistics
Tolerance
2 satisfcatia-.105(a)-1.490 .138 -.124 .831
aPredictorsintheModel:(Constant),anxietatea,izolareasociala
bDependentVariable:postpart
Correlations
izolaresociala satisfactie anxietate
izolarecoaia
laPearsonCorrelation 1 -.365(**) .447(**)
Sig.(2-tailed) .000 .000
N 146 146 146
satisfactiePearsonCorrelation -.365(**) 1 -.332(**)
Sig.(2-tailed) .000 .000
N 146 146 146
anxietatePearsonCorrelation .447(**) -.332(**) 1
Sig.(2-tailed) .000 .000
N 146 146 146
**Correlationissignificantatthe0.01level(2-tailed).
Anexa8.Regresieliniarăsimplă(Ipoteza2)
Coefficients(a)
ModelUnstandardized
CoefficientsStandard
ized
Coeffici
ents
t Sig.95%ConfidenceInterval
forB
BStd.
ErrorBeta LowerBoundUpper
Bound
1(Constant)24.8882.620 9.501.000 19.71030.066
sc_satisf-.261.060-.340-4.335.000 -.379-.142

78Anexa9
Tab.1CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruEdinburghPostnatalDepression
Scale
ReliabilityStatistics
Tab2.CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruChestionarulSchemelor
CognitiveYOUNGIzolaresocială.
ReliabilityStatistics
Tab.3CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruDyadicAdjustmentScale(DAS)
ReliabilityStatistics
Tab.4CalculareacoeficientuluiAlphaCronbachpentruPerinatalAnxietyScreening
Scale(PASS)
ReliabilityStatisticsCronbach's
AlphaNofItems
.720 10
Cronbach's
AlphaNofItems
.753 5
Cronbach's
AlphaNof
Items
.819 10
Cronbach's
AlphaNofItems
.941 31

79