Mass -media și formarea imaginii sociale Indrumator: Conf. Univ. Lucian Grozea Student: Vlad Amelia Alex andra Sibiu 2018 ULBS FSSU DJRPSP [605192]

ULBS
FSSU
DJRPSP
1
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea : Științe Socio – Umane
Specializare – Jurnalism

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrum ător:
Conf. Univ. Lucian Grozea

Student: [anonimizat]
2018

ULBS
FSSU
DJRPSP
2
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea : Științe Socio – umane
Specializare – Jurnalism

Mass -media și formarea imaginii sociale

Indrumator:
Conf. Univ. Lucian Grozea

Student: [anonimizat]
2018

ULBS
FSSU
DJRPSP
3
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
Capitolul 1. Mass -media ș i societatea ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1. Societatea – definiț ii………………………….. ………………………….. ………………………….. 6
1.2. Comunicarea si mass -media ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.2.1. Comunicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
1.2.2. Funcțiile comunicării ………………………….. ………………………….. ………………… 12
1.2.3. Comunicarea în mass -media ………………………….. ………………………….. ……….. 14
1.3. Funcțiile mass -mediei ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
1.4. Efectele mass -mediei asupra opiniei publice ………………………….. ……………………. 22
1.5. Dreptul comunicării ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
Capitolul 2. Informarea – cea mai importantă funcție a Mass -mediei ………………………….. … 32
2.1. Informația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
2.2. Mijloace de informare ………………………….. ………………………….. ……………………… 34
2.3. Informarea opiniei publice ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
2.3.1. Opinia publică – definiții ………………………….. ………………………….. ……………. 35
2.3.2. Construirea opiniei publice ………………………….. ………………………….. ………… 36
2.3.3. Influența mass -mediei asupra opiniei publice ………………………….. …………….. 40
2.3.4. Mijloace de manipulare a opiniei publice in mass -media ………………………….. 44
2.4. Sistemul mass -media ………………………….. ………………………….. ……………………….. 45
Capitolul 3. Monitorizarea presei din Făgăraș ………………………….. ………………………….. …… 48
3.1. Istoria presei Făgărășene ………………………….. ………………………….. ………………….. 48
3.2. De la presa scrisă la presa online ………………………….. ………………………….. ……….. 49
3.3. O părere despre presa făgărășeană, din interiorul acesteia ………………………….. …… 51
3.4. Exemplificarea presei făgărășene ………………………….. ………………………….. ………. 52

ULBS
FSSU
DJRPSP
4
3.5. Tratarea subiectelor ………………………….. ………………………….. …………………………. 56
3.5.1. Festivalul ,,ArtFestin ” ………………………….. ………………………….. ……………….. 56
3.5.2. Accidentul de la Beclean ………………………….. ………………………….. ……………. 61
3.5.3. Investiția BOSCH ………………………….. ………………………….. …………………….. 63
3.5.4 . Spitalul Municipal ,,Dr. Aurel Tulbure” ………………………….. ……………………. 65
3.6. ,,A picat examenul auto din cauza unui porumbel ” ………………………….. ……………. 67
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 71
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 72

ULBS
FSSU
DJRPSP
5

Introducere

În ultimele cinci decenii, mass -media și influența sa asupra societăților a crescut
exponențial cu avansarea tehnologiei.
Mai întâi a fost telegraful și oficiile poștale, apoi postul radio, ziarele, revistele,
televiziunea și acum internetul și noile mijloace de comunicare, inclusiv tabletele, telefoanele
mobile, etc. Există influențe pozitive și negative ale mass -media, pe care trebuie să le
înțelegem ca o persoană responsabilă a unei societăți.
Oamenii au nevoie de știri / informații din diverse motive, pe de o parte pot fi folosite
pentru a socializa și, pe de altă parte, pentru a lua decizii și a formula opinii. Divertismentul
ar reprezenta o altă funcț ie a mass -mediei în care este folosită în cea mai mare parte de către
mase, pentru a le amuza în mediul agitat actual. Educarea maselor despre drepturile,
obligațiile lor morale, sociale și religioase este o altă funcție importantă a mass -media.
În epoca a ctuală a globalizării, majoritatea oamenilor din societate depinde de
informație și de comunicare pentru a rămâne în legătură cu lumea și de a realiza activitățile
noastre zilnice cum ar fi munca, divertismentul, îngrijirea sănătății, educația, socializare a,
călătoriile și orice altceva ce trebuie să facem.
O persoană urb ană obișnuită se trezește în mod obișnuit dimineata, verifica stirile la
televizor sau pe internet , merge la serviciu, face câteva apeluri telefonice, mănâncă cu familia
sau colegii, atunci când este posibil, și ia deciziile pe baza informațiilor pe care le are fie din
partea colegiilor , fie de la știrile TV, prietenii, familia, rapoartele financiare , internet, etc.
Trebuie să fim conștienți de realitatea , că majoritatea deciziilor, credințelor și valorilor
noastre se bazează pe ceea ce știm ca fiind un fapt, pe ipotezele noastre și pe propria noastră
experiență. În slujba noastră, de obicei, știm ce tr ebuie să facem, pe baza experienței și a
studiilor noastre, totuși în viața noastră de zi cu zi și în treburile casei ne bazăm în cea mai
mare parte pe mass -media pentru a obține știrile și faptele actuale despre ceea ce este
important și pentru ce ar treb ui sa avem grija.
Mass -media are un impact enorm asupra societății în modelarea opiniei publice si a
maselor. E a poate forma sau modifica opinia publică în moduri diferite, în funcție de un
obiectiv anume .

ULBS
FSSU
DJRPSP
6
Capitolul 1. Mass -media si societatea

1.1. Societate a – definitii

„O societate este un grup de indivizi implicați în interacțiunea socială persistentă sau
un mare grup social care împărtășește același teritoriu geografic sau social, supus în mod
obișnuit aceleiași autorități politice și așteptări culturale. Societățile se caracterizează prin
modele de relații (relații sociale) între indivizi care au o cultură și instituții distincte; o
anumită societate poate fi descrisă ca suma totală a unor astfel de relații între membrii săi. În
științele sociale, o socie tate mai mare evidențiază adesea structuri stratificare în subgrupuri ”1.
În măsura în care este în colaborare, o societate poate permite membrilor săi să
beneficieze în moduri in care altfel nu ar fi posibile in mod individual ; atât beneficiile
individual e, cât și cele sociale (comune) pot fi astfel diferențiate sau, în multe cazuri, se pot
suprapune. O societate poate consta, de asemenea, din oameni simetrici, guvernați de
propriile lor norme și valori. Aceasta este uneori menționată ca o subcultură, un t ermen
folosit pe scară largă în cadrul criminologiei.
„Termenul "societate" a venit din cuvântul latin societas , care la rândul său a fost
derivat din substantivul socius ("tovarășul, prietenul, aliatul" forma adjectiva a socialis )
folosit pentru a descri e o legătură sau o interacțiune între părțile in relatii prietenoase sau cel
puțin civile. Termenul se poate referi , de asemenea, la întreaga umanitate ("societatea în
general", etc.), deși cei care sunt neprietenoși sau necivili zați în restul societății p ot fi
considerați a fi "antisocial i".
Folosit în sensul unei asociații, o societate este un grup de indivizi definit de limitele
interdependenței funcționale, care poate cuprinde caracteristici precum identitatea națională
sau culturală, solidaritatea soc ială, limba sau structura ierarhică ”2.
Concepte
Societatea, în general, abordează faptul că o persoană are mijloace destul de limitate
ca o unitate autonomă.

1 Cabin, P., Dortier, J. -F. (coord) – Comunicarea – perspective actuale , Iasi: Editura Polirom, 2010, p. 18
2 Bernard Miege –Societatea cucerită de comunicare , Ed. Polirom, Iași, 2000, p.23

ULBS
FSSU
DJRPSP
7
Relativismul cultural, ca abordare sau etică larg răspândită, a înlocuit în mare măsură
noțiunile de "primitiv", mai bine / mai rău, sau "progres" în ceea ce privește cultura (inclusiv
cultura / tehnologia materială și organizarea socială).
Potrivit antropologului Maurice Godelier, o nouă noutate critică în societate, spre
deosebire de cele mai apropi ate rude biologice ale umanității (cimpanzeii și bonobii), este
rolul părintesc asumat de bărbați, care se presupune că ar fi absent în cazul celor mai
apropiate rude biologice, pentru care paternitatea nu este în general determinabilă.
În științele polit ice
„Societățile pot fi, de asemenea, structurate politic. În ordinea crescatoare a
dimensiunilor și a complexității, există grupuri, triburi, regate și state. Aceste structuri pot
avea grade diferite de putere politică, în funcție de mediile culturale, ge ografice și istorice cu
care trebuie să se confrunte aceste societăți. Astfel, o societate mai izolată, cu același nivel de
tehnologie și cultură ca și alte societăți, este mai susceptibilă de a supraviețui decât una mai
apropiată de alții, care ar putea a fecta resursele lor. O societate care nu este în măsură să
ofere un răspuns eficient altor societăți cu care concurează va fi, de obicei, inclusă în cultura
societății concurente ”3.
În sociologie
Sociologul Peter L. Berger definește societatea ca fiind "do ar un produs uman, care
continuă să acționeze în continuare asupra producătorilor săi". Potrivit lui, societatea a fost
creată de oameni, dar această creație influenteaza și creează sau modelează oamenii în fiecare
zi.

1.2. Comunicarea si mass -media

1.2.1. Comunicar e

Din punct de vedere istoric și evolutiv , comunicarea e ste prim a unealtă spiritual ă a
omului în procesul său de socializar e.
Comunicarea umană se referă la informați a verbal ă din punct de vedere al
înțelesului , exprima tă pe cale orala sau scrisă și de cel al informației non verbale, ilustr ată
prin paralimbaj, mișcări ale corpului și utilizarea spațiului.

3 Bernard Miege –Ibidem , p.28

ULBS
FSSU
DJRPSP
8
„Noțiunile de comunicare, limba, limbaj su nt polisemantice, ele comportâ nd o
pluralitate de sensuri. Acest fapt provine atât din complexitatea intrinsecă a fiecărei noțiuni,
cât și din acela că ele consti .tuie obiectul de investigație al mai multor discipline știintice
(lingvistică, psihologia, sociologia, semiotica), care aduc propriile lor perspective de
abordare, nu întotdeauna identice sau măcar complementare. Limbajul este definit ca fiind
activitatea psihică de comunicare între oameni prin intermediul limbii .”4
,,Comunicarea a fost definită ca o formă particulară a relației de schimb între două sau
mai multe persoane, două sau mai multe grupuri.
Esențiale pentru actul comunicării sunt:
1) relația dintre indivizi sau dintre grupuri,
2) schimbul, transmiterea și receptarea de semnificații,
3) modificarea voită sau nu a comportamentului celor angajați.
Principala problemă pe care o presupune studiul comunicării este aceea a stabilirii
conținutului și a mijloacelor prin intermediul cărora acesta este transmis. Cât privește
conținutul, aceasta are un conținut informațional, un conținut afectiv -emoțional, un conținut
motivațional și un conținutul volitiv. În general, se comunică trei tipuri de informații:
cognitive; indiceale; injonctive sau conative ”5.
Componente
Componentele comunic ării sunt transmițătorul sau sursa (persoana care începe
comunicarea sau transmite mesajul) și destinația receptorul sau (cel care primește mesajul).
Între cele două repere ale ,comunicării se situează informația (mesaju) . care va fi codificat
într-un semnal.
Între transmițător și receptor se efectue ază așadar schimb ul de informații, de
comunicări sau de mesaje.
Mesajele pot fi transmite cu ajutorul limbajului VERBAL (cuvintelor), prin limbajel e
NONVERBALE ( limbajului trupului , al spațiului, al timpului, al lucrurilor) și al limbajului
PARAVERBAL, acesta fiind o formă de limbaj nonverbal vocală (tonalitatea , inflexiunile
vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile
verbale, etc).

4 Ioan Drăgan – Comunicarea; Paradigme si teorii , Ed. RAO, 2008 , p.33

5 Ioan Drăgan –Ibidem , p.36

ULBS
FSSU
DJRPSP
9
„O comunicare (informație sau mesaj) trebuie să fie astfel transmisă încât receptorul
să o înțeleagă, să o poată recepționa, înregis tra și acceptă.
Se regăsesc multiple diferențe între a spun e și a comunica sau între a auzi și a
asculta .
A spune este un p roces îndreptat într -un singur sens, iar a comunica necesită redarea de
informație în ambele sensuri ”6.
În procesul de comunicare pot interv enii elemente care perturb ă, acestea poartă
denumirea in generaș de “zgomot” și care sunt vinovate de deranjarea mesajului (zgomote, un
miros, o stare fizică necorespunzătoare, etc). Feedback -ul poate să măsoar e reușita
procesului de comunicare.
Canale
Mijloc ul fizic de transmitere a mesajului, denumit și “drumul” sau “calea” care este
urmată de mesaj , este reprezentată de canal.
Clasificarea canalelor:
– Canale tehnologice precum telefoane le,. casetofoane le, computere le, video urile,
radio urile
– Canale scrise: scrisori le, rapoarte le, afișiere, memo -uri, formulare le, cărți le,
reviste le, ziare le;
– Canale față -n față: conversați a, interviu l, întâlnir ea, prezent area, cursu l, lecturi le.
,,Mijlocul tehnic sau fizic care transforma mesajul în semnal se numește mediu. ”
Conform fundamentelor comunicarii mediatice m ediul comunicării poate fi oral sau
scris, în funcție de modalitatae de comunicare pe care o folosim; vorbim -ascultam -observam,
deci comunicăm în mediul oral, sau scriem -citim, deci folosim comun icarea în mediul scris.
Suportul tehnic al canalelor comunicării cuprinde toate mijloacele tehnice care pot veni în
sprijinul procesului de comunicare, cum sunt: telefonul, calculatorul, faxul, telexul, e -mail-
ul, internetul, mijloacele audio -video .
Recepț ionarea mesajelor este suportat ă de organele de simț. Modul în care este creea t
mesajul poartă numele de codificare . Acțiune a prin intermediul căreia interlocutorul poate
analiz a, interpret a sau înțelege mesajul în tr-un mod corect se numește decodificare.
Răspunsul dat de receptor la mesajul transmis ne arată dacă acesta a fost înțeles bine .
Această reacție se numește feedback și termină cercul comunicării deoarece receptorul, la
rândul său, poate codifica o informație și o poate comu nicatransmițătorului. Putem deci să

6 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
10
consider ăm faptul că, în procesul de comunicare rolurile se pot schimb a întotdeauna :
receptorul devine transmițător și invers.
„În comunicarea paralingvistica, studiile de specialitate disting patru canale
principale:
1. expres ia feței,
2. contactul vizual,
3. limbajul corpului,
4. distanța fizică
Pentru primul canal, expresia feței, s -a demonstrat că expresiile faciale traduc fidel
stările sufleteti. Exista șase emoții de bază: fericirea (bucuria), tristețea (supărarea), surpriză,
frica (îngrijorarea), dezgustul și furia. Al doilea canal, reprezentat de contactul vizual este un
canal relevant pentru cunoașterea celuilalt și interpretarea gândurilor, afectelor și intențiilor,
acesta reflecta în mod pregnant universul intim ”7. Avem două variante ale con tactului vizual.
Prima referinduse la evitarea privirii celuilalt în ochii : uitarea în tr-o altă parte, trădează lipsa
de interes sau dezaprobare, dispreț; lăsarea ochilor în jos este semn al vinovăției. Privirea
îndelungă în ochii cuiva are la fel două sensuri: primul -iubire, prețuire, stima, atracție, sau
privirea fixă exprim ă furie, mânie, intenții agresive.
„Al treilea canal, limbajul trupului, vorbește despre mișcări și configurații ale
anumitor părți ale corpului cum sunt: frecarea mâin ilor, răsucirea părului, datul din picior,
toate constituie semnale ale unei stări de agitație, indecizie. Postură corporală, luată ca întreg,
reprezintă stări interioare de moment, dar vorbete și despre moduri de gândire și reacții mai
stabile. Aceste pos turi au mare importanță în interacțiunile umane, de aici și expresiile: l -a
primit cu brațele deschise, era într -o postură de învingător/învins. Oamenii realizează și
mișcări intenționate, definite: gesturi emblematice, cum ar fi: se ridică mâna pentru Lin iște!;
degetul, pentru Vino încoace sau OK, arătarea obrazului pentru Să -ți fie ruine! Al patrulea
canal se referă la distanța publică. Aceasta indica distanța pe care în orice împrejurare,
oamenii încearcă să o mențină față de semenii lor ”8.
Niveluri
Există 5 niveluri ale comunicării:
– comunicarea intrapersonal ă
– comunicarea interpersonală

7 Christian Baylon, Xavier Mignot –Comunicarea , Ed. Universității „A lexandru Ioan Cuza”, Iași, 2000, p.53
8 Christian Baylon, Xavier Mignot –Ibidem , p.54

ULBS
FSSU
DJRPSP
11
– comunicarea de grup
– comunicarea de masă
– comunicarea publică sau mediatica.
„Comunicarea intrapersonala este comunicarea în și către sine. Este un autentic proces
de co municare, chiar dacă emițătorul și receptorul este același, iar codificarea și decodificarea
mesajelor nu este absolut necesară.
Comunicarea interpersonală este cea mai importantă formă de comunicare și cel mai
des folosită. Oamenii nu pot evita acest tip de comunicare; existența lor socială depinde de
abilitatea cu care pot angaja discuții cu alții. Viața de familie, relațiile cu prietenii, activitatea
profesională, toate depind de această calitate ”9. Comunicarea interpersonală semnifică
comunicarea fata î n față. Acest mod al comunicării este important pentru a te înțelege pe tine
însuți și pentru a construi relațiile cu ceilalți. Trebuie dezvoltată capacitatea de autoanaliza,
autocunoaștere, autoexpunere cât și cunoașterea barierelor și factorilor perturba tori care
îngreunează procesul comunicării pentru a realiza acest lucru .
Comunicarea de grup se derulează în grupuri de indivizi restrânse , și permite
schimburi de idei sau emoții, împărtășirea experiențelor, discuții în vederea remedierii unor
contradictorii sau identificarea unor remedii de rezolvare a problemelor.
„Cercetările au scos în evidență raportul dintre informație, circulația acesteia și
dinamica grupului. Friedman a dovedit faptul că la nivelul grupului, comunicarea globală este
o iluzie, indiferent de mijloacele de comunicare la care apelează. A introdus conceptul de
valenta în comunicare și aceasta reprezintă numărul de persoane cu care un individ poate
comunica (la receptare sau la emitere). Dintr -o perspectivă informațională, grup urile sunt de
două tipuri: grup egalitar și grup ierarhizat. Într -un grup, ierarhia se stabilește pe baza
bilanțului informațional al fiecărui individ, bilanțul fiind diferența dintre influentele pe care le
primește individul și cele pe care le exercită ac esta. Când bilanțul este egal pentru toți
membrii grupului, grupul este egalitar, iar dacă bilanțul este diferit, grupul este ierarhizat ”10.
Comunicarea de masa presupune un producător de mesaje scrise, vizuale sau
audiovizuale, vorbite, instituționalizat , care se adresează unui public va st și numeros. Acest
model de comunicare nu beneficiază de un feedback eficient.

9 Mihai Dinu –Comunicarea, repere fundamentale , ediția II, Ed. Algos, București, 2000, p.47

10 Mihai Dinu –Ibidem , p.50

ULBS
FSSU
DJRPSP
12
Comunicarea publică sau mediatica este o formă a comunicării interumane care are
rădăcinile în retorica antică. Trăsătura esențială a comunicăr ii publice este aceea de a
acționa la nivelul reprezentărilor sociale și de a permite o rapidă modificare a discursurilor
publice; ea diferă în mod esențial de alte tipuri de comunicare prin finalitatea sa.

1.2.2. Funcțiile comunicării

„Preo  cuparea pri  vind func  țiile comu  nicării este foa  rte ve  che, fiin  d leg  ată, pen  tru
înce  put, de num  ele lui Ari  stotel (384 -322 î. H.) și avâ  nd ca dom  eniu de ref  erință re  torică;
acea  stă pri  mă cla  sificare lua în cons  iderare fu  ncția poli  tică/delib  erativă (stabi  lirea prin
disc  urs a oport  unității/inoport  unității un  ei ac  țiuni pub  lice), fun  cția for  ensică/jud  iciară,
(dove  direa just  eței/inju  steței un  ei fap  te co  mise) și fun  cția epid  eictică/demo  nstrativă
(elo  gierea/blama  rea un  ei pers  onalități, evi d  ențierea/deplâ  ngerea un  ui even  iment, etc.)
Ep  oca mod  ernă depă  șește rig  orile stric  te ale discu  rsului reto  ric, cerc  etările într  eprinse
în ved  erea stab  ilirii fun  cțiilor com  unicării por  nind, în major  itatea ca  zurilor, de la ana  liza
elem  entelor compo  nente ale pro  cesului de com  unicare ”11.
„A  stfel, Kar  l Büh  ler con  sideră comu  nicarea ca expr  esie în rap  ort cu em  ițătorul, ca
„repreze  ntare” în r  aport cu m  esajul și ca ap  el în rap  ort cu rec  eptorul, dist  ingând as  tfel tre  i
fu  ncții: expr  esivă, repre  zentativă și ap  elativă. Es  te inte  resant de rema  rcat fa  ptul că ex  istă ai  ci
o ana  logie cu transm  isia pri  n ra  dio – o nout  ate teh  nică a timp  ului- d  e l  a ca  re su  nt p  reluați și
terme  nii de emiț  ător, m  esaj, rece  ptor, term  eni consa  crați ast  ăzi în do  meniul la care ne
refe  rim.
Și Sex  til Pușc  ariu, în lucr  area s a Li  mba rom  ână. Priv  ire gene  rală, cons  ideră că
vor  birea se po  ate asem  ăna cu o emisi  une de rad  io ce pos  edă un po  st de em  isie (vorbit  orul),
alt  ul de rec  epție (ascult  ătorul) și un pro  gram (obiec  tul vorbi  rii), deci me  sajul ”12.
Două  zeci de an  i mai târ  ziu, problema e  ste re discutată de Ro  man Jako  bson și M.
H  alle, care fac o abor  dare mai semnificativă prin real  izarea un  ei distin  cții în  tre fo  rma și
conț  inutul mesa  jului și introd  ucerea în dis  cuție a un  or no  i elem  ente ale proc  esului de
comu  nicare: cod  ul și can  alul de transm  isie. În ac  est fel, ari  a funcț  iilor com  unicării este
ext  insă ele ajungâ  nd la șa  se, și an  ume:

11 Christian Baylon, Xavier Mignot –Comunicarea , Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2000, p.56
12 Mihai Dinu –Op. Cit. , p.53

ULBS
FSSU
DJRPSP
13
1) „Fu  ncția expr  esivă/emo  tivă, evide  nțiind stă  rile afe  ctive ale emiță  torului, rea  cțiile sa  le
la o anu  mită realita  te exprim  ată prin dife  rite mijlo  ace stilis  tice, inte  rjecții, for  me
verb  ale, expre  sii specif  ice, etc.
2) Fu  ncția poe  tică, avâ  nd în ved  ere mes  ajul, și anu  me fel  ul cu  m este exp  rimat ace  sta,
ate  nția recept  orului fi  ind conce  ntrată asup  ra semnific  antului cu aspec  tul său poe  tic
sau gr  afic, în ace  st caz ac  esta este privileg  iat, și nu sit  uația re  ală viza  tă de
comun  icare .
3) Fu  ncția conat  ivă/persu  asivă/retor  ică, av  ând în ved  ere recep  torul de la care se aștea  ptă
obți  nerea u  nei anu  mite reac  ții, a un  ui anu  mit răspu  ns în se  nsul do  rit de emiță  tor prin
utili  zarea anum  itor inte  rjecții, a un  ei anum  ite for  me verb  ale (m  odul imp  erativ) etc.
4) Fun  cția metalingvi  stică, manif  estându -se atu  nci câ  nd es  te nece  sar să se se  mnaleze
co  dul în ca  re se f  ace comuni  carea și care își găse  ște exprim  area în ge  sturi, ton,
per  ifraze expl  icative, etc.
5) Fu  ncția f  atică, refer  indu-se doar la carac  teristicile canal  ului de comun  icare și
contr  olul bu  nei sal  e func  ționări, fă  ră vreo legăt  ură cu par  tenerii comu  nicării, cu
m  esajul tran  smis sau cad  rul utiliz  at. Deși cont  estată ulte  rior de al  ți cerc  etători, acea  stă
fun  cție poa  te fi recun  oscută în nu  meroase sem  nale verb  ale sau non -ver  bale ce se
manife  stă în spe  cial într -o comu  nicare interp  ersonală, pr  ecum sal  uturi, ges  turi de
ap  robare, deza  probare, con  tact vi  zual, etc.
6) Fun  cția refe  rențială, viz  ând pe lân  gă refe  rința me  sajului și con  textul, ca  drul
si  tuațional în care se desf  ășoară com  unicarea ”13.
Ultima functție poa  te da nașt  ere la interp  retări div erse , fiin  d oare  cum am  biguă . A fo  st
demonstrată de D  ell Hy  mes, care, pe lâ  ngă recunoa  șterea expli  cită a un  ei fun  cții re  ferențiale
pro  priu-zi  se cent  rată pe subie  ctul com  unicării ,a pro  pus și o a șap  tea fun  cție, funcția
con  textuală/situaț  ională . Acea  stă funcț  ie are preved e conte  xtul comu  nicării, cu alt  e cuvi  nte
ca  drul, situaț  ia în car  e se desfă  șoară aceas ta .
„Es  te impo  rtant de subli  niat că Jako  bson a atr  as aten  ția asu  pra fapt  ului că aces  te
fu  ncții pe ca  re le consid  eră ale lim  bii, dar c  are su  nt luate în cons  iderare și câ  nd se vorb  ește de
com  unicare, coexi  stă în ac  tul de vor  bire, dif  erită fii  nd doar ordi  nea lor ierarh  ică, struct  ura
verb  ală a mesa  jului depinz  ând de func  ția predom  inantă.
Proble  ma funcț  iilor com  unicării a cont  inuat să inter  eseze pe cerce  tători; ast  fel, Ron  ald
Adl  er și Geor  ge Rod  man aborde  ază funcț  iile com  unicării, tra  tându -le din pu  nct de ve  dere a

13 Mihai Dinu –Ibidem, p.55

ULBS
FSSU
DJRPSP
14
ace  lor trebui  nțe ale fii  nței uma  ne ce se manif  estă prin com  unicare și ca  re su  nt de c  ea mai
mare impo  rtanță p  entru in  divid ”14.
As tfel se vor bește de necesități fizic  e, prac tice , psihi  ce, socia  le. Comun  icarea are o
func  ție esen  țială în exis  tența umană , menține  rea și dezvo  ltarea re  lațiilor per  sonale î  ntre
oameni , un fapt c are determ  ină și evol  uția norm  ală a ace  stora iar – du  pă ultim  ele stu  dii – o
sta  re de sănăt  ate fi  zică adec  vată, perm  ițând prac  tic supravi  ețuirea spe  ciei. Ca urm  are a
relaționări i din  tre indivi  zi, prin com  unicare rezultă „simță  mântul iden  tității” fie  căruia; aflăm
ci  ne și ce sun  tem, pe fondul rea  cției celorl  alți fa  ță de no  i în cadru  l co  municării. Tot prin
com  unicare se alcătuiește leg  ătura soci  ală dint  re indi  vizi.

1.2.3. Comunicarea în mass -media

„Mass -me  dia se consti  tuie în  tr-un si  stem propr  iu, avâ  nd drep  t com  ponente or  ganice
pub  licul, prod  ucătorii și dis  tribuitorii de mes  aje, siste  mele de con  trol și gest  iune, cond  ițiile
soc  io-isto  rice int  erne sau exte  rne în rap  ort cu o comu  nitate uma  nă – gru  p, st  at, na  țiune, cu
ome  nirea în într  egul s  ău. Un  a di  ntre pre  misele sa  u condi  țiile mondi  alizării o repr  ezintă
expa  nsiunea și perf  ecționarea tehn  ologică a mijlo  acelor de com  unicare. Com  unicarea es  te o
nev  oie u  mană con  tinua, car  e a ev  oluat din pun  ct de ve  dere al mijlo  acelor mat  eriale, dar și al
strate  giilor, scop  urilor și conținu  tului mesa  jelor”15.
Mas  s-med  ia este o denumi  re gen  erală a tut  uror mijloa  celor de inf  ormare în ma  să.
Mijlo  acele sunt complexe : pr  esa s  au mijlo  acele electr  onice de info  rmare (telev  izor, radio,
rețe  le de calcula  toare). Dezvol  tarea acest  ora a d  us la o răsp  ândire pe sca  ră l  argă a inf  ormației.
Ac  easta dez  voltare este rezul  tatul dorin  ței oam  enilor de a fi infor  mați. Ace  stea ocup  a prim  ele
lo  curi ca pop  ularitate, deoa  rece inf  ormația es  te trans  misă ușor indi  vidului. Din păc  ate,
ac  estea sun  t și prin  cipalele mijlo  ace de dezinfo  rmare, pen  tru că inform  ația greș  ită po  ate să
ajun  gă ra  pid la indi  vizi.
„În  tre edu  cație și siste  mul mas  s-me  dia exis  ta de m  ultă vrem  e leg  ături ind i solubile,
c  are s -au înt  ărit co  ntinuu în ulti  mul tim  p, îndeo  sebi cu dezvo  ltarea rețelelo  r infor  matice.
Interac  țiunile di  ntre cel  e do  uă dome  nii cons  tituie o preo  cupare pen  tru pedag  ogi, și nu numai
pent  ru ei, deo  arece impa  ctul comu  nicării de m  asa asup  ra perso  nalității u  mane nu poa  te fi
ign  orat. În cond  ițiile diversif  icării nevo  ilor educa  tive în lu  mea mode  rnă, m  ass-m  edia pot

14 Ibidem
15 Păuș, V.A. – Comunicare și resurse umane , Iași: Editura Polirom, 2006; p.73

ULBS
FSSU
DJRPSP
15
repreze  nta verit  abile resu  rse ale învă  țării”16. Nu es  te vo  rba do  ar des  pre ofe  rta de progr  ame și
de sup  orturi informa  tive și form  ative valorif  icabile în per  spectiva edu  cației form  ale sau
nefo  rmale, ci și des  pre infl  uențele dif  uze, spo  ntane, neinte  nționate exe  rcitate p  rin m  esaje al
căr  or conț  inut nu a fo  st conc  eput în s co  p expl  icit ed  ucativ. Pr  esa p  oate și treb  uie să -i fo  rmeze
pe el  evi c a ci  titori, în sen  sul că a  ctul lect  urii treb  uie să devi  nă la ei un put  ernic inst  rument de
creș  tere cultur  ală și mo  rală, să le i  ntre în obiș  nuința, să -l resi  mtă ca pe o nece  sitate, da  r și să
ado  pte în ace  lași ti  mp o atit  udine critic  a as  upra a ce  ea ce ci  tesc; de asem  enea, ele  vii tr  ebuie
învă  țați să -și selec  teze lec  tura și să -și plan  ifice ti  mpul des  tinat at  ât aces  teia, cât și r  adioului și
televiz  iunii. El  evii nu tre  buie să de  vină vân  ători de inf  ormații, ci aute  ntici inter  preți ai
ace  steia.
„Pres  a scri  să est  e ce  l mai vec  hi (d  upă ca  rte) și cel m  ai răs  pândit mij  loc de com  unicare
în m  asa la înc  eput de sec  ol 21. Ea are ca  racterul un  ei comu  nicări ind  irecte (de  oarece
inte  rlocutorii nu s  unt prez  enți din p  unct de vede  re fi  zic) și mu  ltiple (deoa  rece un emi  țător
un  ic se ad  resează m  ai mul  tor rece  ptori). Priv  ită din ace  st un  ghi, sche  ma comu  nicării
med  iatice se ase  amănă cu c  ea a comun  icării rea  lizată prin interm  ediul pro  cesului de
învăță  mânt. În  tre cei doi facto  ri exi  sta, însă, și deose  biri – dep  ersonalizarea me  sajului (dacă
lăsă  m la o pa  rte adr  esarea de tipul „Și tu p  oți de  veni câș  tigătorul ace  stui co  ncurs d  acă”), lip  sa
fee  d-bac  k-ului (da  că nu av  em în ve  dere fa  ptul că m  ulți din  tre citi  torii dife  ritelor p  erio  ade
urm  ează sf  aturile ofe  rite p  rin inte  rmediul ac  estora), caracte  rul aleato  r al co  ntactului etc. –
C  are îi ap  arțin do  ar pr  esei”17.
„Apă  rut, cronol  ogic, îna  intea al  tor me  dii de dif  uzare a infor  mației, zia  rul ca me  saj
ling  vistic este mo  ștenitorul a d  ouă tip  uri de scr  iere famili  ară ale că  ror trăs  ături le com  bină –
cart  ea și inscrip  ția str  adală – și căr  ora le adau  gă pro  priile sale tră  sături: aido  ma că  rții, zi  arul
este tipă  rit pe h  ârtie, este re  produs în m  ulte exem  plare, po  ate fi cum  părat, poa  te fi lu  at în
m  ână, citit pa  rțial și apoi relu  at de un  de vr  ei – pe s  curt, est  e un obie  ct pe ca  re ți-l po  ți îns  uși;
aido  ma inscr  ipțiilor străzi  i, el e  ste me  reu la vede  re, prez  ent în decor  ul urb  an, se adr  esează
trecăt  orului și, p  rin titlu  rile sau ma  nșeta sa, îl înc  urajează pe ac  esta să -l citea  scă”18. Spre
deo  sebire de car  te și de ins  cripția stra  dală, ziar  ul e  ste, la fe  l ca rad  ioul sau telev  iziunea,
îns  cris în ti  mp: sc  ris pent  ru a se  mnala și a info  rma – el spu  ne ce se întâ  mplă, ce s -a întâ  mplat

16 Cabin, P., Dortier, J. -F. (coord) – Comunicarea – perspective actuale , Iasi: Editur a Polirom, 2010; p.61

17 Cabin, P., Dortier, J. -F. (coord) -Ibidem ; p.64
18 Pânișoară, I. -O. – Comunicarea eficientă – metode de interacțiune educațională , Iași: Editura Polirom, 2004;
p.76

ULBS
FSSU
DJRPSP
16
sa  u ce s  e va înt  âmpla – zi  arul ar  e s  ens nu nu  mai p  rin re  lația sa cu conte  xtul dar și p  rin relația
cu cele  lalte disc  ursuri pre  zente fie în prop  riile sale p  agini, fie în alt  e mijlo  ace de infor  mare a
ma  selor ca  re fa  c refe  rire la ac  eleași eve  nimente. Toc  mai ac  eastă put  ere de a reco  nstitui un
anu  mit spaț  iu și un anu  mit tim  p fa  ce ca pre  sa să fie indispe  nsabila în proc  esul de predar  e
inva  tare a oric  ărei disc  ipline de stu  diu din toa  te for  mele de învăță  mânt din Ro  mânia. Și
ace  asta deoare  ce vrem  urile march  ează, în ega  lă mă  sură, și lex  icul, și re  torica, și sint  axa
publi  cațiilor.
Ma  ss- med  ia electr  onica – comun  ică info  rmația pr  in interme  diul sun  etelor sau al
imagin  ilor.
Reprod  ucerea au  dio și vi  deo es  te de fa  pt rec  rearea și am  plificarea pri  n met  ode te  hnice
și electro  nice a sune  telor și ima  ginilor, mate  rializate în mu  zică și fi  lm. Plec  ând de la ant  icul
fono  graf, s -a ajun  s acu  m la tehnol  ogie superp  erformantă ca  re ne per  mite să reali  zăm noi
înși  ne mix  aje vid  eo și au  dio pe pro  priile noa  stre co  mputere.
„Broad  casting -ul es  te de f  apt transm  iterea în et  er a und  elor ra  dio sau vid  eo că  tre un
g  rup mar  e de rec  eptori. Discu  tăm des  pre emis  iunile post  urilor de rad  io și de telev  iziune ca  re
au dev  enit un "ră  u m  ai mu  lt d  ecât nece  sar". Pen  tru a simpli  fica pro  cesul de trans  mitere și
pen  tru a facil  ita rece  ptarea sim  ultană a un  ui nu  măr mar  e de po  sturi la un ni  vel calit  ativ
ridi  cat, s -a tre  cut la distr  ibuția progr  amelor TV pri  n cab  lu, fibra opti  că fiin  d ce  a care va
acap  ara pe lân  gă telev  iziune, tele  fonia și Inte  rnetul. Film  ul, ace  astă noțiu  ne nu se refe  ră
num  ai la pro  ducțiile arti  stice ci în ega  lă măsu  ră și la ce  le docum  entare, la proie  cte individ  uale
în sco  puri ecol  ogice etc. Fi  lmele sun  t real  izate cu aj  utorul camer  elor de lu  at ved  eri pe
pel  iculă de 16mm, utili  zând un  eori an  imație și efec  te spe  ciale. Film  ul în  să pers  ista ca un
element art  istic, o for  mă a art  ei, care nece  sita mu  ltă uzu  ra sentim  entală și subie  cte de
exc  epție ”19.
Ultim  ul pătru  ns în "fa  milie" est  e așa num  ita comp  onenta multi  media. Ca te  rmen la
m  odă, mult  imedia este cons  iderată un sa  lt tehnolo  gic asem  ănător apa  riției pres  ei, rad  ioului și
te  leviziunii, fiec  are la timp  ul lor. Ace  astă n  ouă revo  lutie treb  uie lega  tă de a  nii 80, câ  nd s-a
pr  odus tran  sformarea semna  lului ana  log (su  net, vo  ce, ima  gine) în se  mn dig  ital înț  eles de
calc  ulator. Prin ace  astă trans  formare a fo  st pos  ibilă înmag  azinarea un  ui volu  m uri  aș de
inform  ații, fii  nd ne  cesară com  presia l  or. Reun  ind telev  izorul și fax  ul pri  ntr-un cal  culator, se
po  t pr  imi sau tr  ansmite, pri  ntr-o sim  plă apă  sare pe tas  te, m  esaje, se po  ate dialo  ga cu
part  enerii con  ectați la reț  ea ori  unde pe glo  b s-ar af  la ace  știa, pu  tem av  ea acc  es la i  magini,

19 Pânișoară, I. -O. -Ibidem , 2004; p.77

ULBS
FSSU
DJRPSP
17
c  ărți sau encic  lopedii. Multi  media asigu  ra acc  esul indiv  idului la inform  are uș  or și r  apid20.
Multi  media ar  e ca dom  eniu de man  ifestare inters  ecția a tr  ei m  ari ramu  ri comun  icaționale:
info  rmatică, tele comu  nicațiile și audiov  izualul, compat  ibilizate pr  in proc  esul de numer  izare,
pri  n car  e calcul  atorul po  ate re  aliza sint  eza de ans  amblu a inf  ormației.
„Inte  rnetul – m  ai este cun  oscut su  b denum  irea de N  et sau W  eb și p  oate fi def  init pe
scu  rt ca "rețe  aua reț  elelor" și asta di  n ca  uză că expa  nsiunea sa es  te extre  m de dinam  ică și este
foa  rte acc  esibil oric  ărui indi  vid. Interne  tul scurtcicu  iteaza p  oșta, ofe  rind poșt  ă electron  ică (e –
mail), ofe  ră la dis  creție or  icui dore  ște imag  ini, mu  zica, vide  oclipuri, info  rmații dive  rse, și
asta f  ără să -ți ce  ară ma  re lucr  u în schi  mb. Infor  mațiile prelua  te pot fi sal  vate în co  mputer, pot
fi tipă  rite la imprim  ata sau salva  te pe dis  chetă, CD sau DVD ”21.
Rel  ațiile cu pre  sa se îns  criu în strate  gia glob  ală de co  municare. Age  nțiile de ști  ri,
pr  esa scr  isă, pos  turile de tel  eviziune și de ra  dio funcț  ionează ca n  iște „ampli  ficatoare” ale
inform  ației. Du  pă cu  m ști  m cu toți  i, num  ărul de pers  oane la ca  re aju  nge un me  saj trans  mis de
m  ass-m  edia este, de regu  lă, mul  t mai m  are dec  ât lim  ita maxi  mă de recep  tori la ca  re poa  te
ajun  ge organ  izația pri  n ef  orturi pro  prii.
Di  ntr-o pers  pectivă sin  tetică, ma  ss-m  edia sau form  ele „cla  sice” ale comunic  ării de
m  asă (pr  esă, ra  dio, televi  ziune) se ref  eră la „insti  tuțiile so  ciale ca  re se oc  upa cu prod  ucerea și
distri  buția cuno  ștințelor și care se d  isting prin următo  arele caracte  ristici: folosi  rea unor
teh  nici (relativ) ava  nsate p  entru pro du  cția de m  asă și distrib  uirea mesa  jelor; organizar  ea
rig  uroasă și reglem  entarea soc  ială a act  ivității l  or; trim  iterea mes  ajelor că  tre aud  iențe (în mod
pote  nțial) foar  te ma  ri, care su  nt necu  noscute comuni  catorului și li  bere să -i p  reia me  sajele sa  u
să le ref  uze.”.
„As  tfel, rela  țiile cu ma  ss-me  dia sun  t de importa  nță stra  tegică în con  struirea ima  ginii
pu  blice, în par  ticular în rea  lizarea direcți  ilor comu  nicării pu  blice. Orice ins  tituție din
adminis  trația ro  mânească ar e to  t inte  resul să co  nstruiască o r  ețea de con  tacte cu ca  re să
între  țină rapor  turi cons  tante, să în  trețină cu jurna  liștii relaț  ii de cola  borare. Dac  ă resp  ectiva
orga  nizație tr  aversează o per  ioadă de criz  ă, va tre  bui să cola  boreze cu m  ass-me  dia, în ace  astă
situa  ție va ști la cine să ap  eleze, în ce mo  ment, p  entru ca  re tip de in  formație ”22.
Jurnal  iștii tre  buie tra  tați ca ni  ște „profesio  niști ai inform  ației”, în ac  est sens,
orga  nizațiile trebu  ie să gen  ereze, cât ma  i rap  id po  sibil, ce  rerile de infor  mații ale jurnaliști  lor,
ele nu au vo  ie să furniz  eze infor  mații fal  se sau pr  emature pent  ru a câști  ga în ti  mp capi  tal de

20 Ioan Drăgan – Comunicarea; Paradigme si teorii , Ed. RAO, 2008 , p.69
21 Ibidem
22 Pânișoară, I. -O. –Op. Cit. ; p.79

ULBS
FSSU
DJRPSP
18
înc  redere și nu au voi  e să de  zvolte o re  lație pri  vilegiată cu u  nul din  tre jurna  liști, ofe  rindu -i o
inform  ație mai bo  gată dec  ât celo  rlalți.
„Pe  ntru a se ajun  ge la o b  ună com  unicare cu m  ass-me  dia speciali  știi în rela  ții publ  ice
din instit  uțiile administ  rative tre  buie să cun  oască spec  ificul ma  ss-me  dia și să se ada  pteze
ace  stuia. Ast  fel, me  sajul treb  uie să fie ad  ecvat sup  ortului medi  atic, stil  ul materia  lului ela  borat
trebu  ie să cor  espundă prin  cipiilor scrii  turii jurnali  stice, iar per  soanele de la departam  entul de
co  municare, re  lații publ  ice din in  stituțiile în cau  ză tre  buie să stabil  ească rel  ații person  ale
bu  ne, baz  ate pe re  spect re  ciproc, cu oa  menii din ma  ss-m  edia. „Ei tr  ebuie să fie cap  abili să le
furn  izeze inform  ații, id  ei, perspe  ctive in  edite asu  pra un  ui sub  iect de act  ualitate; toto  dată, ei
tre  buie să fie capa  bili să re  ziste pres  iunilor pre  sei și să nu furniz  eze inform  ații nev  erificate,
mat  eriale c  are nu au fost dis  cutate și apro  bate de condu  cerea org  anizației sa  u opi  nii
neaco  perite de f  apte” ”23.
În rela  țiile cu pr  esa, o inst  ituție pu  blică treb  uie să res  pecte mai m  ulte princi  pii
spe  cifice scrii  turii jurn  alistice, di  ntre car  e am  intim:
1. „prin  cipiul efic  acității: să ofer  e maxi  mum de inf  ormații în min  imum de ti  mp, să
ofe  re info  rmațiile câ t mai sim  plu, să valo  rizeze infor  mațiile avant  ajoase, să
furn  izeze jurn  aliștilor foto  grafii, doc  umente și alte ma  teriale neces  are;
2. princ  ipiul încr  ederii: să exp  lice misi  unea org  anizației, să se as  igure că infor  mația
va fi bine pri  mită, să ai  bă o atitud  ine încreză  toare, să nu o  mită pro  priile slăbic  iuni;
3. princi  piul su  sținerii informaț  iei: să fur  nizeze maxi  mum de elem  ente pozit  ive, să
i nsiste asu  pra punc  telor tari ale organ  izației, să fie or  icând la disp  oziția
jurna  liștilor”24.

1.3. Funcțiile mass -mediei

Funcția este considerată consecința relației dintre ceea ce produce și oferă mass -media
și nevoile societății, în timp ce rolul reprezintă misiunea deja declarată a acțiunilor sale. Într –
un sistem liberal, misiunea este aceea de a facilita accesul la infor mații și divertisment, dar și
de a fi în serviciul public prin informarea corectă, formarea și promovarea educației, a
culturii. De asemenea, observa și critică domeniile societății, precum cel economic, politic,
social etc.. Influențarea în urma acțiunii mijloacelor este considerată efect. În urma

23 Ibidem
24 Pânișoară, I. -O. -Ibidem ; p.81

ULBS
FSSU
DJRPSP
19
contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de cunoștințe, modul de acțiune și de
dobândire a comportamentelor.
Modelându -se după nevoilor din ce în ce mai diversificate ale indivizilor, funcțiile
mass-media sunt multiple. În continuare, voi încerca o prezentare a celor mai importante
dintre acestea:
1. Funcția de informare.
Indivizii simt în permanență nevoia de a controla mediul înconjurător, pentru a
acționa și a lua decizii în funcție de realitatea imediată. Funcția de informare vine în sprijinul
nevoii societății, grupurilor și a indivizilor de a controla mediul înconjurător. Oamenii
evaluează, pe baza informațiilor pe care le primesc, importanța evenimentului ce ar putea să -i
afecteze în mod direc t, anticipează unele tendințe și iau, în cunoștință de cauză, anumite
decizii.
„Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interacțiunii
continue cu mass – media, sunt informații generale, care se adresează mai puțin sensibilități i
ori nevoilor curente. Din cauza pătrunderii mijloacelor de comunicare în relația dintre individ
și mass -media, oamenii își îmbogățesc bagajul de cunoștințe prin aceste informații mediatice.
Informațiile utilitare sunt cele prioritare pentru public. Fie c ă este vorba despre
programul la cinematograf sau la teatru, de situația transportului urban, starea vremii sau
cotațiile bursiere, oamenii își orietneaza activitatea zilnică în funcție de ele și controlează
mediul imediat ”25.
La fel, informațiile de preven ire sunt și ele importante. Unele dintre ele au
întrebuințare utilitară, pe când altele pot anticipa catastrofe naturale, crize, accidente sau
evenimente neașteptate. Astfel, viziunea prospectivă a mass -media poate ajuta populația la
mobilizarea colectivă, la ameliorarea daunelor sau prevenirea unor evenimente neplăcute.
După cum se poate observa, mass -media oferă o gamă largă de informații cu privire la
preocupările, dorințele, cerințele sau interesele de tot tipul ale publicului.
„Rolul mijloacelor media este de a obține informații și de a le face să circule. În plus,
ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare și interpretare înainte de a fi transmise
publicului. Astfel, mass – media oferă o imagine mediată, o anumită versiune a unui
eveniment. U neori, oamenii iau mesajul recepționat că atare, fără a -l supune unei analize sau
reflecții, din cauza volumului informațional foarte mare primit în fiecare zi ”26.

25 Green, A. – Comunicarea eficientă în relațiile publice . Crearea mesajelor și relațiile sociale, Iași: Editura
Polirom, 2009, p. 72
26 Ștefan Vlăduțescu -Informația de la teorie către știință ,:Editura Didactică și Pedagogică, București ,2002 ,p. 69

ULBS
FSSU
DJRPSP
20
2. Funcția de "legătură" (de comunicare)
„Mass -media răspunde nevoii oamenilor de comunicare, de implicare în comunitate și
de identificare cu o anumită cauza, temă sau subiect. De aceea, această funcție poarta și
numele de integrare socială. Nivelul la care acționează mijloacele media poate fi unul local,
național sau global. Insă, indiferent de diferența dintre receptori (naționalitate, religie sau
cultură), aceștia au în comun consumul aceluiași produs mediatic, bazat pe proximitatea
informațională. Sloganul unei campanii publicitare, o știre de ultimă oră sau subiectul
controversat al unui talk – show pot face oricând subiectul unei discuții cu cei apropiați și nu
numai. Astfel, mijloacele media ajută la socializarea în interiorul unei comunități ”27.
Dacă ne referim la un cadru global, informațiile, ideile sau subiectele pot fi comune,
însa aceste a se pot diversifica și adapta în funcție de proximitatea spațială, ținând cont de
realitatea imediată.
În oricare dintre cele două contexte, unul dintre efectele mass -media este de a ajuta la
dezvoltarea relațiilor interumane și interculturale prin creare a de legături între membrii
comunităților sau între diferite comunități. Ele capătă o forță unificatoare, creează o viziune
globală și apropie diferite culturi, generând un sentiment de solidaritate în rândul oamenilor.
3. Funcția educativ – culturală
,,Mass-media au preluat din rolul social al familiei și al instituțiilor de învățământ în
procesul de educare a copiilor. Ele transmit valori și modelel culturale ale societății și au un
rol important în formarea gândirii și comportamentului indivizilor, în spe cial, în rândul
tinerilor. Mijloacele media au posibilitatea de a face să .circule diferite modele de
comportament general acceptate de societate, răspunzând nevoii de perpetuare a valorilor
comunității. Ele transmit de la o . generație la alta mituri, tradiții . și principii care îi conferă
individului o identitate etnică sau naționala. Prin transmiterea .valorilor, mass -media
contribuie la realizarea stabilității sociale și la menținerea, în timp, a . structurilor culturale .
Rolul lor este să . transmită cunoștințe și să . formeze oameni cultivați ”28.
Din păcate, produsele culturale reprezintă un procent scăzut din grila de programe,
exceptând cazul în care canalul mediatic este specializat în acest domeniu. Nici timpul de
emisie nu este unul prieln ic, emisiunile fiind difuzate în afara timpului de maximă audiență
sau la ore târzii. Mijloacele de comunicare nu . doar promovează modelele ,de comportament,
ci și, generează unele noi, ca de ,exemplu cel de consum. ”

27 Green, A. –Op, cit. , p. 74
28 Ștefan Vlăduțescu –Op. Cit. ,p. 73

ULBS
FSSU
DJRPSP
21
„Pe de altă . parte, mass -media sunt acuzate că . prezintă modele negative . (falși eroi,
false vedete) care au o influență negativă puternică. În special, tinerii, încă de la vârste /
fragede, au tendința să . imite diferite personaje din filme, desene animate sau să adop te
comportamentul anumitor personalități, vedete pe care ajung să îi idolatrizeze. Prezenta
constantă a acestor falși eroi sau false vedete în lumea mediatică duce la comportamentul de
imitare, din dorința de a ajunge ca ei, de . a fi faimoși sau de / a ajun ge în centrul atenției.
Mass -media vin cu contraargumentul ca aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple
negative și că ele reflectă realitatea înconjurătoare ”29.
Se aduce din nou în discuție perspectiv a studiilor funcționaliste care spun că indiv izii
sunt liberi să aleagă un anume canal sau produs cultural pe care doresc să îl consume . Nu
mai este . vorba despre a ști ce le fac mass -media . oamenilor, ci despre ce fac oamenii . cu
mass -media . Motivarea alegerii se face în funcție de interesele și nevoile , valorile, fiecărui
individ, așa cum spune și principiul teoriei folosințelor și recompenselor.
4. Funcția de interpretare.
Informațiile trec prin mai multe . filtre înainte de . a fi prezentate consumatorului . Pe de
o parte, ele au nevoie de un fenomen de selecție, realizat după anumite criterii, apoi sunt
ierarhizate în / funcție de importan ța sau urgen ța lor. Pe de altă parte, informațiile vor/ fi
analizate ș i discutate. Dar pentru că fuga după senzațional, după in mod imediat a câștigat
teren în fa ța discuțiilo r, s-au dezvoltat genuri jurnalistice specializate care permit auditorilor
să aibă acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor specialiști, pentru a -și putea forma o
părere de ansamblu. De asemenea, telespectatorii sau . consumatorii de presă pot luaa parte la
discuție prin telefonul în direct.
În orice caz, granița dintre informație și opinie este greu de stabilit. Unii specialiști
considera că influențarea are loc încă de la primele etape prin care tre c informațiile: selecția
și ierarhizarea. Alegerea prezentării unei informații, a unui eveniment în detrimentul altora,
precum și punerea lor într -o anume ordine reprezintă un act interpretativ.
5. Funcția de divertisment.
„Într-o lume a vitezei și a provo cărilor continue, mass -media răspunde nevoii
oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este . vorba de un film, o
emisiune de divertisment la tv sau un talk -show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca
pe o modalitate de petre cere a timpului liber, de relaxare, dar și un mod de evadare.
Consumatorii de divertisment vor să scape de presiunea cotidianului și să intre într -o lume

29 Articol citat https://www.novaapollonia.ro/2014/03/06/spiritul -presei -cea-mai-spectaculoasa -dezvoltare -dupa –
1989/

ULBS
FSSU
DJRPSP
22
imaginară, lipsită de grijile și problemele zilnice, pentru a trăi imaginar evenimente,
experiențe sau sentimente pe care în viața reală nu au posibilitatea să le încerce, nu
îndrăznesc sau nu ar ajunge să le trăiască niciodată.
Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai puțin costisitor,
iar accesul este imediat, doar la un bu ton distanța. Mass -media sunt cele mai importante
furnizoare de divertisment, procentul fiind diferit de la un canal la altul al emisiunilor de
acest tip. Din motive comerciale, divertismentul ocupă o parte importanță a programelor
mediatice și au un carac ter spectaculos. Spectaculozitatea mesajelor trezește interesul
publicului, îl angrenează în mijlocul acțiunii, al evenimentelor, de aceea acest tip de discurs a
pătruns și în cel al informării și al educării ”30.
6. Funcția de vorbire și de limbaj ale mass -media.
„Informațiile sunt prezentate sub forma unor știri inedite, extraordinare, cu titluri
explozive, în timp ce discursul educativ – cultural este ambalat sub forma amuzamentului,
pentru că educația este primită mai ușor, dacă est e ascunsă sub masca dist racției .
Supuși în permanență mesajelor mediatice, tindem să împrumutam cuvinte sau
sintagme din limbajul mediatic în comunicarea interpersonală. Consumul produselor
mediatice influențează atât limbajul, cât și vocabularul nostru. Astfel, ele creează noi termeni,
expresii, arhetipuri și extind înțelesurile unor termeni deja existenți sau substituie noi
înțelesuri. În timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic. ”31.

1.4. Efectele mass -mediei asupra opiniei publice

Opinia p ublică este influențată repet at de mass -media. Presa este unul din factorii care
au avantajat apariția opiniei publice . Influen ța se poate manifesta prin metode diferite .
Efectele mass -media sunt abordate și examinate, conform lui Ioan Drăgan , pe trei axe:
• ,,axa intensității: efectele pot fi atotputernice, puternice, limitate, minore;
• axa amplitudinii: de la microefecte, la mezoefecte și la macroefecte;
• axa temporară: efect pe termen scurt, mediu său lung. ”
De-a lungul anilor au fost alcătuite teorii care examinează consecintțle sociale ale
acțiunii mass – media

30 Green, A. –Op. cit , p. 76
31 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
23
„Teoriile referitoare la influența mass -media asupra opiniei publice sunt: modelul
"glonțului magic ", modelul " fluxul comunicării în două trepte ", teoria " agenda -setting ",
teoria " spirală tăcerii ".
Modelul glonțului magi c. Acest model s -a fondat pe convingerea potrivit căreia
comunicarea în masă are o putere foarte mare care se exercita instantaneu asupra oamenilor.
Termenul de "glonț magic" a fost preluat din practica medicală, astfel că în secolul al XIX -lea
se credea că i njecțiile și pilulele administrate acționează ca un glonț, producând instantaneu
reacții în organismul pacienților ”32.
„Acest concept a fost influențat de puterea pe care părea să o aibă propagandă în
primul război mondial. Astfel, modelul "glonțului magic" preconizează efectele puternice ale
comunicării de masa asupra opiniei publice. Teoriile ulterioare vor încerca să înlocuiască
postulatele acestui model în conformitate cu evoluția societății, a sistemului media și a
modului de înțelegere a individului și a societății. Deși modelul "glonțului magic" poate părea
învechit sau naiv, el era în concordanță cu mentalitățile epocii în care a luat naștere. Astfel,
oamenii obișnuiți atribuiau mass – media puteri nelimitate ”33.
Conținutul mass -media a fost astfel imag inat că fiind ca fiind o injecție în venele
audientei, care reacțion ează în mod previzibil și uniform. Concepți a se bazeaz ă implicit pe
două idei principale:
1. Societatea modernă este privită ca un agregat de indivizi relativ atomizați,
acționând potrivit in tereselor personale și foarte puțin constrânși de obligații și
legături sociale .
2. Mass -media sunt considerate angajate în campanii de modificare a
comportamentului, conform intențiilor unor instituții puternice, publice sau
private (agenții de publicitae, instituții guvernamentale, partide politice, etc.)
Mesajele partea mass -media pot fi considerate, în accepțiune cu modelul "glonțului
magic", asemenea unor gloanțe care lovesc opinia publică .Așadar , omul care aparține
audienț ei nu este capabil să treacă pr in filtru aceste ,,gloanțe ” pe care le primește și
reacționează asemenea administr ării unei pastile sau a unei injecții.
„Modelul fluxul comun icării în două trepte". Teoria ,,fluxului comunicării în două
trepte " evidențiaz ă importanța relațiilor de tip social în formarea opiniei publice. El
acționează mai deosebi în cadrul societăților tradiționale și al grupurilor primare, precum
familia. Astfel, această teorie reprezintă o schimbare a perspectiv ei: "indivizii nu mai sunt

32 Ștefan Buzărnescu –Sociologia opiniei publice , Ed. Did. Și Ped., București, p.82
33Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
24
văzuți ca entități uniforme, izola te; ei intră în relații interpersonale și intergrupale, nu
răspund imediat și uniform la mesajele mass -media. Este, oricare ar fi limitele lui, un model
mai realist "34.
Teoria " agenda -setting ". La începutul anilor '60, teoriile care priveau influența mass –
media asupra opiniei publice aduceau nedumerir i. Erau puțini cei ce considerau că mass –
media acționează puternic și are efecte imediate asupra publicului.
„Apariția teoriei "agenda -setting" are mai multe semnificații, fiind vorba, în primul
rând, despre semnalul pe care îl da. Odată cu apariția acestei teorii se cerea abandonat modul
în care se punea problema asupra influenței mass -media asupra opiniei publice. Această
influență nu este nici atât de mare, nici atât de mică pe cât se demonstra se, astfel ca
cercetările care avuseseră loc până atunci nu erau suficiente. În al doilea rând, teoria "agenda –
setting" reprezintă, în mare parte, efortul de a identifica un nou câmp al influentelor, acela al
efectelor indirecte și de lungă durată, care su nt mai greu de surprins cu mijloacele de
cercetare sociologică ale momentului ”35. Celelalte două teorii, modelul "glonțului magic" și
modelul "fluxul comunicării în două trepte", s -au axat pe efectele mari sau minore ale mass –
media și au scăpat din vedere e fectele obișnuite, curente, comune, care se exercita în mod
silențios și greu observabil, dar care, pe o perioadă mai mare de timp, pot cumula un impact
considerabil ”36.
Teoria "spirală tăcerii". Modelul "spirala tăcerii" a fost elaborat de către Elisabeth
Noelle -Neumann, fosta directoare a Institutului de Demoscopie din Allensbach (R. F.
Germania). (Die Schweigespirale: Öffentliche Meinung – unsere soziale Haut, 1980)
Premisele testării teoriei au fost expuse de către autoare astfel:
1. Societatea îi amenință cu izolarea pe indivizii care au un comportament deviant
2. Indivizii trăiesc în permanență cu teama de izolare
3. Teama de izolare îi determină pe indivizi să evalueze în permanență climatul
opiniei
4. Rezultatul acestei evaluări afectează comportamentul public, î n special exprimarea
deschisă sau trecerea sub tăcere a opiniilor
„Un rol esențial în formarea opiniei publice revine mediilor. De felul în care ele
selectează, transmit sau comentează un fapt poate să depindă părerea pe care și -o formează
cei ce recepțion ează mesajul ”.

34 Ștefan Buzărnescu –Sociologia opiniei publice , Ed. Did. Și Ped., București, p.83
35 Ibidem
36 Ibidem , p.83

ULBS
FSSU
DJRPSP
25
De exemplu, dacă despre o persoană publică se vehiculează la un moment dat numai
informații negative, părerea generală va fi că persoana resprectivă etse vinovată și/sau nu este
potrivită pentru funcția deținută.
Tot astfel, prin intermediul mediilor s -ar putea construi o imagine pozitivă a unei
persoane sau a unei instituții, fără ca acestea să aibă într -adevăr numai trăsături pozitive.
„Uneori, informația se transmite în mod voit astfel încât să se formeze o anumită
părere generală. În asem enea situații, în care opinia publică a fost influențată de anumite
interese, se apreciază că a avut loc o acțiune de manipulare. Acest tip de influență se exercită
astfel încât persoanele manipulate să aibă impresia că acționează conform unor idei și
interese proprii, nu venite din exterior ”37.
La noi în țară, atât libertatea presei cât, și libertatea de a înființa publicații sunt
garantate de Constituție. Persoanele care lucrează în domeniul mass -media, producând
informații pentru publicul larg, trebuie să -și dovedească constant responsabilitatea:
1. o știre trebuie verificată din mai multe surse înainte de a fi publicată;
2. informația nu trebuie deformatacu intenția de manipulare a opiniei publice
3. informarea trebuie să fie promta și corectă.
Felul în care un eveniment este prezentat de mass -media diferă în funcție de reporter,
de tipul mediului și de ceea ce își propune acesta. De exemplu, greva personalului medical
dintr -o localitate poate fi prezentată din perspectiva greviștilor, din perspectiva bolnavilor sau
din perspectiva autorităților. Cât este oare fapt pur și unde începe interpretarea personală? În
ce măsură este reflectată realitatea în mass -media? În ce măsura intervenția mass -media
influențează derularea unor acțiuni și fenomene sociale, politice, economice?

1.5. Dreptul comunicării

Dreptul, în general, este un ansamblu de norme de conduită și principii adoptate sau
recunoscute de autoritățile publice, sancționate și garantate de stat, care reglementează
relațiile sociale esențiale la un moment dat, în scopul asigurării ordinii sociale și a
determinării libertăților și drepturilor membrilor comunității în raport cu puterea politică.
În societățile cu organizare democratică, ordinea socială tinde să realizeze un echilibru
între autoritate și libertate, î ntre interesele generale și drepturile și libertățile individuale.

37 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
26
Definițiile dreptului comunicării formulate în literatura de specialitate, precum și,
unele precizări de termeni din legislație ne -au condus la concluzia pe care o menționăm mai
jos.
„Drept ul comunicării este constituit din acele norme, principii și valori juridice care
reglementează relațiile de transmitere publică, și conținutul mesajelor unor informații, prin
scris, sunet, imagini și alte limbaje, precum și recepționarea acestora de către un public
nedeterminat.
Difuzarea informațiilor nu are caracterul unei corespondente private. Dreptul
comunicării reglementează și garantează, în primul rând, conținutul mesajelor transmise
public în temeiul drepturilor fundamentale ale omului privind lib ertatea de exprimare și
accesul la informație38”.
Principiile dreptului comunicării
„Principiile dreptului comun și al fiecărei ramuri de drept sunt repere valorice
exprimate într -o formă sintetică, abstractă, generalizată care orientează legiuitorul în
adoptarea normelor juridice, pe cei care interpretează și aplică legea, precum și pe cei cărora
li se aplica legea ”39.
Dacă principiile au o anumită continuitate în timp, ceea ce asigură o anumită
autonomie dreptului în raport cu societatea și puterea în mișca re, în schimb aplicarea lor
depinde uneori de natura sistemului social -politic. Din acest punct de vedere exista unele
diferențe și în sistemele democratice (pluraliste sau liberale), în funcție de intervenția mai
mult sau mai accentuată a statului în unel e domenii, de natură și impactul mijloacelor de
comunicare asupra publicului.
Principiile sunt exprimate în documente internaționale, în dispozițiile constituționale
sau legislative; ele sunt formulate fie expres, fie decurg din esența sau conținutul acest ora.
Principiul Pluralismului și imparțialității.
Constituția României consideră pluralismul o condiție și o garanție a democrației.
Pluralismul presupune admiterea existenței unei deosebiri între oameni, și a unei diversități
de concepții și convingeri fi lozofice, religioase, politice etc. Într -o societate democratică
pluralismul înseamnă acceptarea, manifestarea și exprimarea acestora și crearea condițiilor de
coexistenta. Libertatea de exprimare a credințelor, convingerilor, concepțiilor, opiniilor,
aparține în egală măsura tuturor persoanelor și este una din condițiile de realizare a
pluralismului.

38 Năstase Georgescu Maria, Dreptul comunicării , Editura universitară, 2009, p.6 6
39 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
27
„Principiul pluralismului și imparțialității orientează mai multe forme de manifestare a
comunicării publice, atât din punct de vedere al conținutului mesajul ui cât și al condițiilor de
difuzare și recepție. Acest principiu consta în respectarea exprimării pluraliste a ideilor și
opiniilor, în pluralismul surselor de informare, precum și încurajarea liberei concurente ”40.
„Legea audiovizualului, care este una di ntre cele mai semnificative legi din domeniul
comunicării cuprinde mai multe prevederi care ilustrează principiul enunțat. Printre acestea
menționăm: „ Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigura
pluralismul politic ș i social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea,
educarea și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale
ale omului,” Exprimând necesitatea realizării unui echilibru între elementele menționa te,
Legea audiovizualului precizează: „Pentru a proteja pluralismul și diversitatea culturală,
concentrarea proprietății și extinderea cotei de audiență în domeniul audiovizualului sunt
limitate la dimensiuni care să asigure eficienta economică, dar care s ă nu genereze apariția de
poziții dominante în formarea opiniei publice. ””41
De asemenea, din perspectiva accesului la informație, principiul presupune un raport
echilibrat între sursele de difuzare naționale, regionale și internaționale, atât din punct de
vedere teritorial, cât și al conținutului tematic.
Reglementările juridice au asimilat acest principiu în mai multe domenii în care are
loc comunicarea publică. Tot în Legea audiovizualului se prevede: „ Pentru încurajarea și
facilitarea exprimării plural iste a curentelor de opinie radiodifuzorii au obligația de a reflecta
campaniile electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.” Legea obliga Consiliul
Național al Audiovizualului să emită norme pentru respectarea acestor prevederi.
Astfel, în Codul de reglementare a conținutului audiovizualului se prevede: „În
programele de știri în problemele de interes public, de natură politică, economică, socială și
culturală.
Informarea obiectivă, corectă și cu bună credință.
Acest principiu se aplică tutu ror formelor de comunicare publică. Constituția
României, referindu -se la mijloacele de comunicare în masă, publice și private, consacra
faptul că, „sunt obligate să asigure informarea corectă a opini ei publice”.
Subiectele poartă răspunderea pentru infor marea incorectă, făcută cu rea credință în
diferite forme și cu diferite scopuri. Prin urmare, respectarea acestui principiu presupune

40 Năstase Georgescu Maria, Dreptul comunicării , Editura universitară, 2009 , p.69
41 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
28
verificarea corectitudinii informațiilor, respingerea informațiilor îndoielnice, a zvonurilor sau
folosirea unor informaț ii pentru manipulare.
În cazul presei scrise sau audiovizuale, legiuitorul permite confidențialitatea surselor
de informare, în schimb, cere asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor
furnizate .
„În Codul de reglementare a conținutului audiov izualului sunt stabilite o serie de
reguli în cadrul emisiunilor cu caracter informativ pentru prezentarea corectă a faptelor și
evenimentelor. Printre acestea se numără:
A) rigoare și acuratețe în redactarea și prezentarea știrilor;
B) Între subiectul tratat și imaginile ce însoțesc comentariul să existe o conexiune reală;
C) Să se asigure o distincție clară între reconstituirea faptului cu ajutorul altor persoane și
imaginile și/sau sunetul înregistrate la evenimentul real;
D) în cazul prezentării de materiale audiov izuale provenind din surse externe redacției, să
se precizeze acest lucru; fac excepție materialele audiovizuale provenite de la
agențiile de presă;
E) în enunțarea unor ipoteze sau a unor relații de cauzalitate privind producerea unor
eventuale catastrofe, s ă se solicite și un punct de vedere al unei persoane cu
competență în domeniu;
F) sondajele de opinie prezentate să fie însoțite de informații, care să dovedească
autenticitatea și competență instituțiilor care le efectuează ”42.
Într-o apreciere cu caracter general, cuprinsă în Codul de reglementare a conținutu lui
audiovizualului, se arata: Radiodifuzorii trebuie să respecte drepturile și libertățile
fundamentale ale omului și să nu profite de ignoranța s au bună credință a persoanelor.
Reglementarea care apreciază ce se înțelege prin interes public justificat , în sensul că
trebuie să se refere la fapte și evenimente locale ori naționale, cu semnif icație pentru viața
comunității , este însoțită de prevederea potrivit căreia, dreptului la informare nu poate
justifica invadarea vieții private .
Considerăm că, o altă conotație a acestei prevederi în afară de aceea a protejării vieții
private a persoanei și care este legată de bună credință a emițătorilor, are în vedere și
responsabilitatea acestora în ceea ce priveș te satisfacerea unor curiozități primitive,
degradante ale unor categorii de public ”43.
Independenta libertății de comunicare

42 Ibidem , p.74
43Ibidem , p.76

ULBS
FSSU
DJRPSP
29
Este necesar că subiectele comunicării, fie în calitate de emițători, fie în calitate de
receptori, să fie independente în raport c u autoritățile publice, cu centrele de putere
economică sau politică. Interzicerea cenzurii s -a impus o dată cu libertatea de exprimare în
constituțiile democratice și într -o serie de documente internaționale care au promovat
drepturile omului. S -au împied icat, astfel, autoritățile publice nu numai să oprească apariția
unor publicații, dar să le și controleze.
Constituția României interzice cenzura de orice fel, iar „libertatea presei implica și
libertatea de a înființa publicații”. De asemenea, Legea funda mentală prevede: „Nici o
publicație nu poate fi suprimată.”
În prezent, deși în societățile democratice, statul nu mai exercita monopolul asupra
unor mijloace de comunicare, totuși datorită impactului acestora, există anumite forme de
control prealabil, î n special de natură tehnică.
În Legea audiovizualului din România se prevede: „ Cenzura de orice fel asupra
comunicării audiovizuale este interzisă.” (Art. 6) Totuși În Convenția europeană de apărare a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în articolul 10, se arata că, principiul
libertății „nu împiedica statele să supună întreprinderile de radiodifuziune, de cinema sau de
televiziune la un regim de autorizare”.
Principiul independenței de comunicare nu este contrazis sau dezmințit de un regim de
sancțiune a abuzului de libertate; din contră, reprezintă o garanție a acestuia, întrucât există și
limite ale libertății de exprimare care protejează drepturile altor persoane.
Egalitatea în drepturi a emițătorilor de a transmite informații și a p ersoa nelor de a le
recepționa.
Acest principiu rezulta și din reglementările cu caracter general dar și din normele
care se referă la diferite aspecte și condiții de realizare ale comunicării.
De ex., Legea audiovizualului recunoaște și garantează dreptul de di fuzare și
retransmisie a unor servicii de programe tuturor radiodifuzorilor sau distribuitorilor de
servicii care se afla sub jurisdicția României în aceleași condiții.
Pe de altă parte, același act normativ, precizează că, orice persoană are dreptul de a
primi informații pe cale audio sau audiovizuala cu privire la orice problemă sau eveniment de
interes public.
Pentru a permite accesul egal al tuturor persoanelor Legea permite utilizarea
extraselor în cadrul buletinelor informative. În acest scop întinderea dreptului de exclusivitate

ULBS
FSSU
DJRPSP
30
dobândit prin contract de un radiodifuzor primar este limitată de dreptul oricăr ui alt difuzor
secundar de a difuza extrase cu privire la un eveniment.
De asemenea, un alt ex., selectat aleatoriu, se reflectă și în ceea ce privește poziția
legiuitorului față de evenimentele de importanță majoră care pot fi difuzate în exclusivitate
dacă nu privează o parte importantă a publicului din România de a le urmări direct sau
decalat.
Principiul egalității presupune și nediscriminarea. Atât condițiile de difuzare, cât și
conținutul și modul în care se face transmiterea informațiilor trebuie să aibă în vedere
excluderea oricărei forme de discriminare pozitivă sau negativă.
„Codul de reglementare a conținutului audiovizualului, prevede: „Este interzisă în
programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate se x,
orientare sexuală sau etnie.”
Este interzisă, de asemenea, orice formă de manifestare antisemită sau xenofobie.
(Art. 46, alin. 1,2) Ilustram și cu o altă reglementare: „este interzisă orice referire peiorativă,
discriminatorie la originea etnică, națio nalitatea, rasa sau religia copilului, precum și la un
eventual handicap.” (Art. 12.) ”44
Principiul transparentei în difuzarea publică a informațiilor.
„Legea liberului acces la informațiile de interes public, a stabilit reglementări juridice
care au obliga t autoritățile publice și instituțiile să creeze compartimente de relații publice.
Prin intermediul acestora se pun la dispoziția publicului o serie de informații referitoare la
identificarea instituțiilor sau autorităților, precum și cu privire la activit atea lor ”45.
Această lege precum și alte legi, care reglementează accesul la informații, permit
numeroase forme de acces al publicului, începând de la afișare la sediul instituțiilor și până la
folosirea unor forme de comunicare pe internet. În Raportul asupra implementării Legii
544/2001 privind liberul acces la informații de interes public în anul 2006 – Județul Vâlcea,
se menționa printre concluzii: „Prin lege și normele de aplicare a acesteia se urmărește
transparenta sporită a activității instituțiil or și autorităților publice și un control mai eficient al
cetățeanului contribuabil asupra activității administrației publice.”
Un pas înainte în ceea ce privește adâncirea acestui proces democratic îl reprezintă
Legea privind transparenta în administrația publică.
În primul articol al acestei legi se prevede: „ Prezenta lege stabilește regulile
procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale în cadrul

44 Năstase Georgescu Maria, Ibidem , p.92
45 Năstase Georgescu Maria, Ibidem , p.93

ULBS
FSSU
DJRPSP
31
autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, pre cum și al altor
instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu
cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.”
„Titlul II al Legii nr. 161/2003, intitulat Transparenta în administrarea informa țiilor și
serviciilor publice prin mijloace electronice, precizează în art. 6 următoarele:
„(1) Prezentul titlu stabilește obiectivele, principiile, termenii și condițiile de utilizare a
procedurii electronice de acces la informațiile și serviciile publice și furnizarea acestora,
precum și regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenței
informațiilor și serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administrației publice. \
(2) Autoritățile administrației publice vor furniza i nformațiile și serviciile publice prin
mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiționale. „46”
Accesul liber la justiție.
Este o garanție a apărării drepturilor și libertăților, inclusiv din domeniul comunicării.
Orice persoană se poate adresa li ber justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a
intereselor lor legitime.
Se pot adresa instanțelor judecătorești atât persoanele fizice cât și cele juridice, în
condițiile și în formele prevăzute de lege. Apărarea drepturilor și intereselor legitime din
domeniul comunicării, prin folosirea altor mijloace de contestare a deciziilor unor autorități
publice sau private nu exclude posibilitatea persoanei de a se adresa și justiției.
Nimeni nu are dreptul să împiedice accesul cetățenilor români, străini sau fără
cetățenie la justiție.
„De-a lungul timpului s -au decantat o serie de reguli de funcționare a justiției care -i
asigura transparentă, echilibrul și imparțialitatea. Printre acestea se numără: publicitatea,
oralitatea, contradictorialitatea, obligația de motivare a hotărârilor, posibilitatea exercitării
cailor de atac etc. Observăm că publicitatea și oralitatea sunt forme publice de manifestare a
principiului general a accesului la justiție. Ele fac parte din procedura actului de justiție și
numai în mod excepțional pot fi restrânse pentru protecția unor drepturi ale persoanei. În
Constituția României se prevede că „ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile
prevăzute de lege”. ”47

46 Ibidem
47Ibidem , p.95

ULBS
FSSU
DJRPSP
32
Capitolul 2. Informarea – cea mai importantă funcț ie a M ass-
mediei

2.1. Informația

„C  u  vâ  nt  ul in  fo  rm  aț  ie – pr  elu  at d  in l  at  in  ă (i  nfo  rm  aț  io) p  ri  n in  te  rm  edi  ul li  m  b  ii fr  an  ce  ze
(in  for  mat  ion) – e  st  e po  li  sema  nti  c, put  ân  d c  ăp  ăt  a m  a  i m  u  lte se  m  nif  ica  ții (u  ne  o  ri to  t al di  fer  it  e
sa  u c  hi  ar co  nt  radi  ctor  ii), c  e su  nt de  te  rmi  na  te d  e d  om  en  ii  le ș  i c  on  tex  te  le f  oar  t e v  ar  ia  te î  n c  ar  e
e  st  e f  olo  s it. Î  n a  fa  ra în  țel  es  uri  lor d  in li  mb  aj  ul co  mu  n, e  l a  re ș  i a  lte s  en  su  ri, at  rib  uit  e fi  e p  ri  n
de  fin  ire  a s  a c  a t  erm  en (șt  iin  țif  ic sa  u t  ehn  ic), fi  e d  re  pt c  onc  ep  t î  n ca  dr  ul u  n  or r  am  uri a  le
f iloso  fi  ei sa  u a  l u  no  r șt  ii  nțe ș  i te  hn  olo  gii a  l că  ro  r o  bie  ct d  e st  udi  u e  s te i  nf  ormați  a. Te  rm  en  ul
"i  nf  orm  aț  ie" e  st  e l  eg  at ș  i d  e u  n pr  oc  es i  nfo  rma  țio  nal (su  cce  siu  ne  a ac  țiu  nil  or p  ri  n c  ar  e s  e
in  form  eaz  ă), da  r ș  i d  e r  ezu  lta  tul ac  es  tu  i p  ro  c  es (vo  lu  m, v  ari  eta  tea d  e in  for  ma  ții ob  țin  ut  e)
pr  ecu  m ș  i d  e u  ne  le fe  no  me  ne sp  ec  ifi  ce (fe  no  me  nu  l inf  orm  ați  on  al, ex  plo  z  ia i  nfo  rma  ționa  lă,
e  t c.). D  e as  em  en  ea inf  orm  aț  ia a în  ce  p  ut s  ă fi  e co  nsi  d  era  tă c  a f  act  or on  tol  og  ic p  rim  ord  ial, c  e
s t ă la or  ig  in  ea un  ive  rsu  lui, îm  pr  eu  nă c  u m  at  eri  a ș  i e  ne  rg  ia”48.
N  i c  i u  n  a d  i n d  efi  n  iți  ile s  au co  nce  pt  el  e e  xis  ten  te p  ent  ru i  nfo  rm  ați  e n  u s  u  nt un  a  n  im
acc  ept  at  e, f  ap  t c  e pr  od  uc  e c  onf  uz  ii, am  bi  gu  it  ăți, și u  n  eo  ri ch  ia  r p  ie  rd  eri ec  on  omi  ce.
„Î n ul  ti  mu  l t  im  p t  o  t m  ai m  u  lți ce  rce  tăt  o  ri ș  i o  am  en  i d  e șt  ii  nț  ă î  și p  u  n în  tre  bar  ea d  a  că
e  st  e po  sib  il d  e co  nst  ru  it o te  or  i e a in  fo  rm  ați  ei u  ni  că, ge  ne  ra  l va  l abi  lă. P  e d  e a  lt  ă p  art  e,
d  ato  ri  tă p  res  iun  ii e  xer  cit  at  e î  n p  rin  cip  al d  e im  pas  ul î  n c  ar  e a  u a  jun  s c  erc  etă  ri  le î  n u  ne  l e
d  om  en  ii (șt  ii  nț  a co  gn  iți  ei, b  io  lo  gi  e, ps  iho  log  ie, r  ob  oti  că, in  te  lig  en  ța ar  tif  ici  al  ă e  t c.), s  e
re  ma  rc  ă t  ot m  a  i m  ul  te în  cer  că  ri d  e a îm  b  in  a ș  i d  e a su  pra  pu  n  e d  ive  rse  le se  mn  ifi  caț  ii ș  i
in  terp  ret  ări în  tr-u  n s  in  gu  r c  onc  ep  t u  ni  ve  rsa  l a  cc  ep  t at”49.
Ap  ar  en  ta c  ont  radi  cți  e î  nt  re d  if  er  ite  le c  onc  ep  te a  l e in  for  ma  ți ei ex  ist  en  te a  stă  z  i e  st  e
c  au  za  t ă d  e f  ap  tu  l c  ă m  aj  ori  ta  te  a ac  est  or  a s  un  t e  lab  or  at  e n  um  a  i p  ent  ru u  n a  nu  mi  t do  me  ni  u, ș  i
pe  ntr  u a f  i de  fi  ni  tă, in  fo  rma  ți a tr  eb  ui  e ra  por  ta  tă î  ntot  dea  un  a l  a u  n s  ist  e  m o  ar  eca  re, p  ro  pr  iu
d  om  eni  ul  ui re  spe  cti  v, c  u  m a  r f  i A  D  N-u  l, li  m  b  ă vo  rb  it  ă, c  omp  ute  re  le ș.a.
Î nt  r-o d  ef  in  ir  e – p  e c  â  t d  e s  um  ar  ă t  ot p  e a  tâ  t d  e i  nfo  rma  l ă ș  i, d  ec  i, d  e in  exa  ct  ă – s e
p  oat  e sp  un  e c  ă in  fo  rma  ți a s  e co  nst  itu  ie î  nt  r-o r  epr  eze  nta  re a re  ali  tă  ți i, d  a  r ș  i a re  fle  cție  i ș  i

48 Coman Mihai, Manual de jurnalism , Ediția a III -a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2009 , p.39
49 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Editura Polirom, ediția a III -a, Iași, 2007, p.49

ULBS
FSSU
DJRPSP
33
pr  oie  cți  ei – ca  r e s  un  t o  pe  ra  ți i ti  pi  ce i  nte  lec  tul  ui u  ma  n – p  ri  n in  ter  me  di  ul u  nu  i s  e  t b  in  e pr  eci  za  t
și st  ruc  tur  at d  e si  mb  ol  uri – d  e re  gu  lă ac  ces  ib  ile si  mțu  ril  o  r ș  i ra  țiu  ni  i u  ma  ne, da  r ș  i u  no  ra
d  intr  e di  spo  ziti  ve, p  re  cu  m c  el  e d  e c  al  c  ul a  ut  om  at (c  alc  ula  to  a  re). In  fo  rma  ț ia n  u e  st  e ni  c  i
co  n  țin  ut (c  i st  ăr  il  e u  nu  i si  st  e  m p  o  t f  i as  imi  la  te c  u ac  es  ta), n  ic  i a  ge  nt (c  i se  mn  al  e  le tra  nsm  is  e
p  rin  tr-u  n c  an  al p  ot f  i as  imi  la  te c  u ac  es  ta), n  ic  i pr  opr  ieta  te, n  ic  i i  nstr  ucți  un  e, n  ic  i pr  oce  s ș  i n  ic  i
m  eto  d  ă, c  i in  for  maț  ia s  e co  nst  itu  ie î  nt  r-o c  ate  gor  ie d  e s  in  e st  ătă  toa  re, av  ân  d o ex  is  te  nță
ab  str  act  ă ș  i s  ubt  il  ă – a  di  c  ă ne  ma  te  ria  lă – ca  teg  ori  e c   ar  e e  st  e r  efle  cta  tă d  e s  tă  r i, s  em  na  le e  tc. Ș  i
c  ons  tit  ui  e u  n el  em  en  t e  se  nți  al î  n pr  oce  s ul c  uno  aște  rii.
Informație – semnificația în limbajul cotidian
‚În li  mba  ju  l p  op  ula  r, c  oti  dia  n, î  nt  r-u  n se  n  s l  ar  g, un  an  i m a  cce  pta  t d  e m  are  a ma  jor  ita  te
a vo  rbi  tor  ilo  r di  n o  ri  ce li  mb  ă, p  ri  n in  for  maț  ie s  e î  nțe  leg  e:
 f apt  el  e ș  i op  ini  il  e pe  rce  pu  t e s  a  u ob  țin  ut  e î  n c  ur  s ul vi  eț  ii d  e z  i c  u zi d  ir  e  ct d  e l  a
o a  lt  ă fi  in  ță v  i e, d  in m  as  s-m  ed  ia, di  n b  az  e d  e d  at  e el  ect  ron  ic  e ș  i d  i n t  oat  e
ti  pu  ril  e d  e fe  no  me  n  e o  bser  va  bi  le d  i n m  edi  u  l î  nco  nju  răt  or.
 lă  mu  ri  re as  up  ra u  ne  i pe  rso  an  e, l  ucr  u sau do  m  en  iu; t  ota  lit  ate  a ma  teri  alu  lui d  e
in  for  ma  re ș  i d  e do  cum  ent  ar  e; iz  vo  ar  e, s  ur  s e;
 c  uno  ști  nțe co  mun  ica  te d  e a  lți  i s  a  u ob  ți nu  te p  ri  n in  ves  tiga  ții pr  opr  ii o  r i
c  er  cet  ări p  ers  ona  le; cu  noș  tin  țe ac  umu  la  te di  n le  ct  ur  ă, ra  poa  rt  e de  sp  re
ev  eni  me  nt  e re  ce  nt  e s  a  u n  ec  uno  scu  te a  nte  rio  r, ma  ter  ial  e d  in z  ia  re, s a  u di  n
bu  le  tin  e d  e șt  ir  i; cu  noș  tin  țe d  obâ  ndi  t e p  ri  n st  udi  u s  a  u in  str  ui  re; c  uno  ști  nț  e
d  ed  us  e d  i n o  bse  rv  ați  i d  ire  ct  e ș  i ex  per  ien  ța pr  op  ri  e”50.
Ac  eas  ta e  st  e se  ns  ul or  igi  na  l a  l cu  vân  tul  ui c  ar  e vi  zea  ză î  n p  rin  cip  al as  pe  ct  ul
co  mun  ica  ti  v și î  n ace  la  și ti  m  p, ca  lit  ati  v.
„Î n u  lti  mu  l t  im  p, a  u in  tr  at ș  i î  n li  mb  a ro  mâ  n  ă se  ns  uri m  a  i n  oi or  i s-a  u a  dă  ug  at l  a c  ele
ve  ch  i pr  eci  zări n  oi:
 f iec  ar  e d  in  tr  e el  eme  nt  ele n  o  i, n  ecu  nos  cu  te an  ter  io  r, a  le e  xpe  rie  nț  ei (f  izi  ce s  au
m  en  ta  le) s  a  u a  le u  nu  i c  on  ce  pt, î  n r  apo  r t c  u c  uno  ști  nțe  le pr  eal  ab  ile, c  e s  un  t
c  up  rin  se î  n se  mn  ifi  caț  ia un  ui si  mb  ol s  au u  nu  i g  ru  p d  e si  mb  olu  ri (t  ex  t sc  ri  s,
m  es  aj v  or  bi  t, i  ma  gi  ni pl  ast  ic  e, in  dic  ați  e a un  u  i in  str  ume  nt, d  at  e ex  per  ime  nta  le,
pa  rti  tu  ră mu  zi  ca  lă etc.) c  ar  e p  ro  d  uc sch  imbă  ri în  tr-u  n con  ce  pt (c  um a  r f  i u  n
pl  an s  au o te  ori  e).

50 Coman Mihai, Op.cit. , p.41

ULBS
FSSU
DJRPSP
34
 a  cți  un  ea cu  iva d  e a (se) in  form  a s  au d  e a co  mu  n  ica cu  no  ști  nțe, n  oută  ți,
lă  mur  iri, ve  ști, știr  i, în  dr  um  ări, pr  ec  iz  ări etc., u  n  ei p  ers  oa  ne (sa  u u  n  ui g  ru  p d  e
p  erso  a  ne) și re  zu  lta  tul e  i (f  a  ptu  l d  e a ș  ti c  ă me  sa  jul e  ste r  ece  pți  on  at și înț  e  les
d  e c  ăt  re des  tin  at  ar);
 com  unic  are, ve  ste, ști  re, m  es  aj ca  re p  un  e pe c  ine  va la c  ur  ent c  u o si  tua  ție n  o  uă
s au m  ai ve  che, d  ar de ca  re ac  es  ta n  u av  ea știi  nță î  nain  te d  e a fi in  for  m  at”51;

2.2. Mijloace de informare

RADIOUL
E  s te c  el m  ai r  ap  i d m  ijl  o  c d  e inf  orm  ar  e. D  e o  bic  ei e p  ri  m  ul ca  re tra  ns  mi  te o ș  ti  re. D  e
as  e  me  nea, u  n po  st d  e r  a  di  o a  re o re  la  ți  e m  ai per  son  al  ă c  u pu  blic  ul s  ă  u. As  cu  lt  ător  ii su  nt m  ai
f id  eli, m  a  i at  așa  ți d  e u  n p  o  st d  e r  a  di  o d  ec  ât d  e u  n ca  n  al de t  elev  izi  un  e, d  e ex  em  pl  u.
TELEVIZIUNEA
E  st  e e  m  oțio  na  lă, es  te ax  at  ă p  e sp  ecta  col d  e a  ce  ea e at  ra  să d  e t  ot c  e e dr  ama  tic,
am  uz  ant, i  eș  it d  in co  m  un). Pr  esu  pu  ne din  am  ism pe  nt  ru c  ă op  er  eaz  ă p  e d  e o p  art  e s  ub
c  onst  râng  erea ti  mp  ul  ui (o  ric  e m  e  saj tr  eb  u  ie cro  it a  stf  el în  câ  t s  ă s  e înc  ad  rez  e î  n 1  2-2  0 d  e
se  cu  nde – b  itu  l te  mp  o  ral – î n c  ar  e d  a  că n  u v  e  de c  e  va in  te  re  sa  nt t  el  es  pect  at  or  ul sc  hi  mb  a
ca  nal  u  l) ia  r p  e d  e a  lt  ă p  a  rte s  ub con  st  rân  ger  ea vi  z  ua  lă (m  es  aj  ul tre  bu  ie s  ă co  nț  in  ă m  ișc  are,
cu  lo  are).
M  es  aj  ul d  e te  le  vi  ziu  ne a  re i  mpa  ct  ul c  el m  a  i p  ut  er  n  ic, d  ar su  fer  ă d  e sup  erf  icia  lita  te.
T  ele  spe  ct  ato  rul v  a r  eți  ne o m  ic  ă p  art  e di  n c  onți  n  ut  ul a  ces  tu  ia. D  e ac  ee  a es  enți  ală es  te p  ri  ma
i mpr  esi  e.
ZIARELE
„Re  pre  zintă m  ijlo  cul d  e in  for  m  are c  u ce  a m  ai p  rof  und  ă p  ătru  n  d  ere î  n râ  nd  ul
pu  b  li  cului. S  u  nt pal  pa  bi  le, s  e pă  st  re  ază m  ai m  ult t  im  p. S  u  nt int  er  es  ate î  n p  rim  ul r  ân  d d  e
as  pe  cte lo  c  ale.
AGENȚIILE DE ȘTIRI tra  ns  mis  e p  ri  n tel  ei  mp  rim  at  or
Asi  g  ură m  ate  r ia p  rim  ă p  en  tru ști  rile di  fu  za  te p  ri  n c  elel  alt  e m  ijloa  ce. O șt  ire d  e in  ter  es
na  țio  n  al s  e v  a dif  u  za pr  in ag  en  ți  ile d  e ș  tir  i”52.
REVISTELE

51 Coman Mihai, Ibidem , p.41
52 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
35
A  u c  a ș  i zi  a  rel  e u  n g  r ad m  ar  e d  e p  ătr  un  de  re. S  e ad  r ese  ază fi  ec  are u  n  ui an  um  it p  ubli  c
(s  un  t sp  ec  ia  liz  ate). U  n me  saj tr  ans  mi  s pr  in  tr-o re  v  istă t  re  bu  ie s  ă ț  in  ă se  am  a d  e ace  st as  pe  ct.
BULETINELE INFORMATIVE (ne  ws  let  te  rs)
D  in c  e î  n c  e m  ai f  ol  os  it  e ș  i î  n R  omâ  n  ia, o  da  tă c  u pă  tr  un  de  rea t  o  t m  a  i p  ut  er  ni  că a
I nt  ern  etu  lui, î  și v  or m  ăr  i in  flu  en  ta. S  e ad  res  ea  ză ș  i e  le u  n  ui p  ubl  ic sp  eci  al  izat ș  i a  u o p  ut  ere
d  e păt  run  der  e d  est  ul d  e m  ar  e.

2.3. Informarea opiniei publice

2.3.1. Opinia publică – definiții

E  dw  ard L. Be  rna  ys de  fi  neș  te op  in  ia pu  bli  că î  n lu  cra  r ea Cr  ista  liz  are  a op  in  i ei p  ub  li  ce
a  stf  el: "o  pi  n  ia pu  b  li  că e  ste te  rm  en  ul c  ar  e de  fin  eșt  e u  n g  ru  p d  if  u  z, ne  st  ator  n  ic și sc  hi  mbă  to  r d  e
ju  de  c  ă  ți in  div  id  ual  e. Op  in  ia p  ubl  ic  ă es  te re  zu  lta  n  ta o  pin  ii  lor in  d  ivi  dua  le – câ  n  d c  on  sen  sua  le,
c  ân  d co  nfl  ictu  ale – a  le o  am  eni  lor c  ar  e al  căt  ui  esc s  oci  eta  te  a sa  u o  ric  e g  ru  p so  ci  al."
„Op  in  ia p  ubl  ic  ă s  e ca  rac  ter  ize  ază pr  int  r-o a  nu  mit  ă di  nam  ic  a î  n t  im  p ș  i e  st  e u  n
fe  no  me  n fl  uct  uan  t, p  utâ  n  d s  ă a  ib  ă a  nu  mit  e or  ien  tă  ri î  nt  r-u  n s  ta  di  u i  ni  ți  al ș  i a  lt  e or  ien  tă  ri î  n
p  eri  oa  de su  cce  siv  e d  e t  im  p. De ase  me  nea, e  a p  oa  te f  i m  odi  fic  at  ă î  n f  un  cți  e d  e m  ult  itu  di  nea ș  i
f lux  ul d  e in  fo  rmaț  ii c  e s  un   t d  irec  țion  at  e î  ns  pr  e e  a, in  ten  țion  at s  au n  u, a  vân  d c  a re  zul  tat
s chim  bar  ea at  itud  inil  or, a b  az  ei a  fec  tiv  e, c  ar  e m  ai a  po  i inf  lu  enț  ea  ză co  mpo  rta  men  tele ș  i
ac  țiu  ni  le in  div  izil  or”53.
Câ  nd s  e v  or  beș  te d  esp  re o  pin  ie n  u s  e p  oa  te l  ua î  n co  nsi  der  ar  e șt  iin  ță s  au cu  no  aș  ter  ea,
o  pi  ni  a e  st  e d  o  ar o "p  ăr  e  re", n  u u  n ad  ev  ăr m  ate  m  at  ic, c  i re  pre  zin  tă con  vin  ge  ri sch  imb  ăto  are c  e
p  ot de  ve  ni cr  edi  nțe î  n m  ome  ntu  l î  n ca  re su  nt pro  fu  nd în  răd  ăc  in  ate.
O  pin  ia p  ublic  ă n  u s  e nu  m  eș  te pub  li  că d  oa  r d  ato  ri  tă f  apt  ul  ui c  ă e  st  e a p  ubl  icu  lui, c  i p  en  tru c  ă
s e r  efe  ră l  a su  bie  cte d  e na  tur  a pu  bli  că: pr  obl  eme  le co  le  ct  iv  e s  au int  er  es  ul g  ene  ra  l.
„S  ist  em  u  l m  as  s-m  ed  ia as  igu  ră ci  rcu  laț  ia in  for  mați  ilo  r, op  ini  ilo  r, in  ter  pre  tăr  ilor ș  i
ab  or  dă  ril  or c  ar  e s  un  t co  nsi  de  ra  te a a  ve  a o se  mni  fic  aț  ie s  oc  ia  lă.
Ex  istă m  ai m  ul  te pu  nct  e d  e ve  de  re î  n c  ee  a c  e pr  ive  șt  e in  fl  uenț  a m  a  ss-m  ed  ia as  up  ra
op  ini  ei p  ubl  ice. D  in  tr-un p  un  ct d  e v  ede  re m  as  s-m  ed  ia n  u in  flu  enț  ea  ză op  in  ia p  ubl  ică, ac  eas  ta

53 Bohler, Sebastien, 150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică, Editura Polirom, Iași, 2009 ,
p.151

ULBS
FSSU
DJRPSP
36
ma  nif  estân  d o "în  că  p  ățâ  na  re" î  n c  ee  a c  e pr  ive  ște p  res  a. U  n a  lt p  unct d  e ve  de  re a  r p  ut  ea af  irm  a
c  ă pr  es  a n  u fa  ce d  ec  ât s  ă a  cc  ep  te ș  i s  ă a  mpl  ific  e op  ini  a p  ubl  ică. E  xi  stă ș  i u  n pu  n  ct d  e ve  de  re
c  ar  e s  e po  zi  țio  ne  ază m  ai ap  ro  ape d  e a  de  vă  r c  e su  sțin  e c  ă p  re  sa, c  a ori  ce a  lt m  ed  iu d  e ed  uca  re,
co  ntr  ib  uie l  a o sc  hi  mb  are c  la  ră a op  ini  ei p  ubli  c  e”54
C  el d  in u  rm  ă p  unc  t d  e v  ed  ere, c  e su  sțin  e c  ă o  pin  ia pu  blic  ă e  s te in  flu  ența  tă și m  od  ela  tă
d  e c  ătr  e p  re  sa co  nsi  de  r c  ă s  e a  pr  op  ie c  el m  ai m  ul  t d  e ad  ev  ăr. A  vân  d î  n ve  de  re f  ap  tul c  ă p  re  sa
re  prez  in  tă u  n f  ac  tor c  e c  ontr  ibu  ie l  a fo  rm  ar  ea o  pi  ni  ei p  ub  lic  e, po  at  e ce  l m  ai pu  te  rn  ic f  act  or,
e  st  e ev  ide  nt c  ă op  ini  a pu  bli  că î  și v  a sc  him  ba m  er  eu co  nsi  d  erați  ile ș  i p  ăre  r ile î  n fu  ncț  ie d  e
c  ee  a c  e p  res  a v  a pr  eze  n  ta. M  as  s- m  ed  ia s  e c  ons  titu  ie î  nt  r-u  n pu  nc  t d  e pl  eca  re pe  nt  ru o  pi  n  ia
p  ubli  că, d  e ce  le m  ai m  ul  te o  ri o  pin  ia p  ubli  că nea  vâ  nd d  e u  nd  e s  ă îș  i pr  ei  a in  for  ma  ții  le,
sin  gur  ul m  ijl  oc fi  in  d m  as  s-m  ed  ia.

2.3.2. Construirea opiniei publice

O p  rim  ă cl  asi  fica  re a op  ini  ei p  ubl  ice e  s te:
a) o  pin  ia cl  ar ex  pri  m  ată, c  e ben  efic  iază   d  e o la  rg  ă p  ubli  cit  ate;
b) op  in  ia o  ral  ă șo  pti  tă – z  vo  nur  ile;
c) o  pi  nia re  zul  ta  tă î  n u  rm  a r ef  eren  du  mul  ui sa  u so  nd  aju  lui d  e o  pin  ie, c  u pa  rtic  ipa  re
ne  obli  gato  ri  e;
d) op  ini  a ex  pr  ima  tă p  r in r  ef  eren  du  m s  au so  nd  aj de op  in  ie, cu p  artici  pa  re ob  ligat  ori  e.
„Î n acc  epț  iun  ea c  ea m  a  i frec  ve  ntă, o  pini  a p  ub  lic  ă co  res  pun  de pr  im  el  or do  u  ă f  or  m  e d  e
op  in  ie. D  up  ă m  od  ul d  e m  ani  fest  are op  in  ia pu  bli  că s  e p  oa  te cl  as  ifi  ca: op  in  ie pu  bl  ică s  ta  tic  ă
(tr  ad  iț  ii, c  utu  m  e, ob  ic  eiu  ri) și o  pi  nie pu  bli  că din  am  ică, a  vâ  nd u  n ca  ra  ct  er raț  ion  al. Co  rel  aț  ia
d  in  tr  e c  el  e d  o  uă f  o  rm  e a  le op  ini  ei pu  bl  ice es  te co  mp  ar  ată di  nt  re le  g  ea cu  tu  mia  ră și le  gi  sl  ați  a
pa  rla  men  ta  ră. D  e-a l  un  gu  l ti  m  pu  lui cl  asi  fic  ăr  ile o  pin  i ei p  ubl  ice a  u v  ari  at î  n fu  nc  ți  e d  e
c  ure  nte  le f  ilo  zof  ic  e a  pă  ru  te. C  hi  ar d  ac  ă u  n  ii a  ut  or  i a  u î  n v  ed  er  e ș  i o op  in  ie p  ub  lic  ă l  ate  nt  ă s  au
in  ter  nă, mo  du  l d  e ex  pr  ima  re a o  pi  ni  ei p  ubl  ic  e co  nst  itu  ie o ca  rac  ter  ist  ică de  fin  ito  rie a e  i.
Ex  is  tă ș  i o  pin  ii co  nfo  rm că  ro  r a co  nc  ept  ul d  e “o  pi  n  ie pu  bl  ic  ă l  ate  nt  ă” ex  pri  m  ă o con  tra  dic  ție
î n t  erm  en  i, da  că se ac  ce  pt  ă f  ap  tu  l c  ă e  a a  pa  re î  n ca  dr  ul di  spu  tel  or p  ubl  ic  e ș  i co  nst  itu  ie o
ex  pri  ma  re ve  rb  ală a at  itu  din  ilor so  ci  al  e”55.

54 Ibidem ,p.151
55 Ștefan Vlăduțescu -Informația de la teorie către știință ,: Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002 ,
p.127

ULBS
FSSU
DJRPSP
37
P  ub  lic  ul at  e  nt es  te u  n p  ub  li  c d  ep  end  en  t d  e p  re  s ă ș  i, d  e a  se  men  ea, d  e i  nfo  rm  ar  ea î  n
m  as  ă. E  st  e a  ce  l p  ubl  ic c  e c  uno  așt  e pr  oble  me  le p  e c  are m  as  s-me  d  ia l  e ab  ord  ea  ză, c  hi  ar ș  i
p  ent  ru p  rim  a d  at  ă ș  i p  en  tr  u c  ar  e c  ont  eaz  ă o  pi  ni  a c  elo  r c  e t  ran  sm  it i  nfo  rma  ți  i d  es  pr  e su  bi  ec  te
c  u o n  ot  ori  eta  te r  idi  cat  ă. Pu  bli  cu  l l  at  ent e  st  e u  n p  ub  lic de  zin  ter  es  at ș  i l  ip  si  t î  n g  en  er  al d  e
m  oti  va  ți  a d  e a c  ău  ta i  nfo  rmaț  ii d  esp  re an  um  ite s  ubi  ec  te. Ac  es  t t  ip d  e p  ub  li  c e  ste m  ai d  egr  abă
in  tere  sat d  e pr  obl  eme  le p  e c  ar  e t  in  de ma  ss- m  ed  ia s  ă l  e ac  cen  tue  ze ș  i că  ro  ra l  e a  cor  dă
p  rio  rit  at  e. Î  n ac  es  te c  azu  ri, a  tu  nci c  ân  d p  ubl  icu  l la  te  nt i  den  tif  ică u  n su  bie  ct c  e s  e af  lă î  n
in  tere  su  l m  as  s-me  di  a în  ce  pe s  ă s  e ma  ni  fes  te c  a u  n pu  bl  ic a  te  nt î  n c  ee  a c  e pr  ive  ște ur  mă  rir  ea
in  for  maț  iil  or. P  ubl  icu  l l  ips  it d  e în  țel  ep  ciu  ne p  oa  te f  i co  nsi  der  at u  n re  cep  tor p  asi  v a  l me  sa  je  lor
di  n m  as  s-m  ed  ia. In  di  viz  ii c  e fa  c p  ar  te d  in a  c  est ti  p d  e pu  bli  c s  un  t ce  i m  ai s  up  uși l  a
schi  mb  area d  e o  pin  ie pe  nt  ru c  ă în  totd  eau  na îș  i con  ce  ntr  eaz  ă at  enț  ia m  ai pu  ți  n p  e me  saj  ul
pr  oble  m  ei pr  op  use d  e m  ed  ia ș  i m  ai m  ult p  e i  de  ea d  e e  tich  eta  re a pr  obl  em  ei. Î  n c  ele d  in u  rm  ă,
e  xis  tă ș  i u  n a  l pa  tru  le  a t  ip d  e p  ubl  ic, ș i a  nu  m  e, p  ubl  icu  l a  pat  ic. Ac  es  t t  ip d  e p  ubl  ic e  st  e to  tal
d  ezi  ntere  sa  t d  e pr  oble  me  le ri  di  ca  te d  e m  as  s-m  ed  ia ș  i di  n ac  eas  tă c  auz  ă e  st  e p  ubl  ic  ul c  u c  el  e
m  ai p  uți  ne șa  nse d  e a r  ece  pta me  saj  ele.
„Opinia publică se caracterizează printr -o anumită dinamica în timp și este un
fenomen fluctuant, putând să aibă anumite orientări într -un stadiu inițial și alte orientări în
perioade succesive de timp. De asemenea, ea poate fi modificată în funcție de multitudine a și
fluxul de informații ce sunt direcționate înspre ea, intenționat sau nu, având ca rezultat
schimbarea atitudinilor, a bazei afective, care mai apoi influențează comportamentele și
acțiunile indivizilor ”56.
Când se vorbește despre opinie nu se poate lua în considerare știință sau cunoașterea,
opinia este doar o "părere", nu un adevăr matematic, ci reprezintă convingeri schimbătoare
ce pot deveni credințe în momentul în care sunt profund înrădăcinate .
Opinia publică nu se numește publică doar datorită fap tului că este a publicului, ci
pentru că se referă la subiecte de natură publică: problemele colective sau interesul general.
Giovani Sartori considera că " opinia publică este ansamblul unor opinii care se află
înlăuntrul unui public sau înlăuntrul mai mul tora".
Sistemul mass -media asigura circulația informațiilor, opiniilor, interpretărilor și
abordărilor care sunt considerate a avea o semnificație socială.
„Remy Rieffel pune problema influentei mass -media asupra opiniei publice încercând
să afle dacă mass -media sunt simpli amplificatori ai fenomenului sau dacă reușesc să

56 Ștefan Vlăduțescu -Ibidem , p.129

ULBS
FSSU
DJRPSP
38
manipuleze într -un fel indivizii, instaurând un conformism al gândirii. Încercând o analiză a
fenomenului opiniei publice în raport cu mass -media, Remy Rieffel ajunge la concluzia că
presa scrisă a fost unul dintre factorii care au favorizat apariția și progresul opiniei publice;
mass media au modificat modalitățile de exprimare a opiniei publice; mijloacele de
comunicare în masa pot uneori să impună pe ordinea de zi anumite subiecte și să genereze
conformism, iar alteori pot să dea amploare dezbaterii și să favorizeze pluralismul
opiniilor ”57.
Desigur, exista mai multe puncte de vedere în ceea ce privește influenta mass -media
asupra opiniei publice. Dintr -un punct de vedere mass -media nu inf luențează opinia publică,
aceasta manifestând o "încăpățânare" în ceea ce privește presa. Un alt punct de vedere ar
putea afirma că presa nu face decât să accepte și să amplifice opinia publică. Există și un
punct de vedere care se poziționează mai aproape de adevăr ce susține că presa, ca orice alt
mediu de educare, contribuie la o schimbare clară a opiniei publice.
Cel din urmă punct de vedere, ce susține că opinia publică este influențată și modelată
de către presa consider că se apropie cel mai mult de adevăr. Având în vedere faptul că presa
reprezintă un factor ce contribuie la formarea opiniei publice, poate cel mai puternic factor,
este evident că opinia publică își va schimba mereu considerațiile și părerile în funcție de
ceea ce presa va prezenta. „Mass -media se constituie într -un punct de plecare pentru opinia
publică, de cele mai multe ori opinia publică neavând de unde să își preia informațiile,
singurul mijloc fiind mass -media ”58.
Pentru că opinia publică să ia ființă trebuie să apară o problemă. Această problemă
trebuie să fie reprezentată de o disfuncționalitate însă situația disfuncțională nu este neapărat
negativă. Cătălin Zamfir considera că pentru nașterea opiniei publice este nevoie de o
problemă socială. Problema socială este definită de ac esta ca fiind "un proces social, o
caracteristică, o situație despre care societatea sau un subsistem al ei apreciază că trebuie
schimbat".
În ceea ce privește funcțiile opiniei publice Carmen Furtuna face o clasificare a
acestora sintetizând abordările diverselor școli sociologice pornind de la cel puțin trei criterii
de evaluare:
1) influența asupra mediului social;
2) conținutul;
3) formă de exprimare.

57 Ibidem
58 Ștefan Vlăduțescu -Ibidem , p.132

ULBS
FSSU
DJRPSP
39
Astfel, sub incidența influentei asupra mediului social opinia publică poate avea
funcțiile: expresiva sau d e control; consultativă; de directiva a opiniei publice. În raport cu
conținutul opiniei publice se deosebesc funcțiile: de apreciere; analitica; constructivă; de
reglementare. După formă de exprimare apar două funcții ale opiniei publice: pozitivă;
negati vă.
Tipuri de public ce apar în cadrul opiniei publice
„Publicul reprezintă o mulțime de indivizi (alăturați geografic sau dispersați) care nu
se cunosc personal dar reacționează în legătură cu o problemă așa cum se așteaptă să
reacționeze ceilalți în fata aceluiași subiect.
Termenul public provine din latinescul publicus ce este derivatul unei forme mai
vechi, populus, ce are ca traducere termenul popor ”59.
Conform lui Septimiu Chelcea publicul se confunda în vremurile străvechi cu poporul
întreg, astfel ex istând tot atâtea publicuri câte popoare erau însă de -a lungul timpului această
confuzie s -a diminuat. Publicul a încetat să mai însemne întregul popor atunci când a apărut
publicul local, diferit de cel național sau de cel mondial, ajungându -se ca astăzi să se
vorbească despre "opinia publică mondială", nu numai despre "opinia națională" sau de
"opinia publică" din interiorul unei națiuni.
Publicul poate fi considerat o categorie sociologică și statistică ce reprezintă o
colectivitate mai mult sau mai puți n numeroasă, omogena sau eterogena, care are un punct
comun reprezentat de centrul de interes sau informațiile primite la un moment dat.
„Sociologul peruan Carlos Parra Morzán a identificat unsprezece caracteristici ale
publicului:
1) este o grupare elementar ă, spontană și neplanificată;
2) are regulile distinctive ale unei societăți, nu formează o organizație;
3) este un grup amorf, ce nu are conștiința identității sale;
4) afirmațiile ce se fac constituie subiect de critică;
5) apare în legătură cu o problemă pusă î n dezbatere;
6) publicul este variabil;
7) relațiile dintre personajele din grup sunt conflictuale;
8) interacțiunile nu sunt atât de puternice ca în cazul mulțimilor;
9) persoanele din public nu își pierd capacitatea critica, așa cum se întâmplă în
situația de mu lțime;

59 Ștefan Buzărnescu –Sociologia opiniei publice , Ed. Did. Și Ped., București; p.144

ULBS
FSSU
DJRPSP
40
10) în public se obține un tip special de unitate și se pot lua decizii colective, denumite
opinie publică;
11) în anumite circumstanțe, publicul se poate transforma în mulțime ”60.
Publicul poate fi încadrat în patru tipuri: public atent, public latent, public lipsit de
înțelepciune și public apatic.
„Publicul atent este un public dependent de presă și, de asemenea, de informarea în
masă. Este acel public ce cunoaște problemele pe care mass -media le abordează, chiar și
pentru prima dată și pentru care con tează opinia celor ce transmit informații despre subiecte
cu o notorietate ridicată. Publicul latent este un public dezinteresat și lipsit în general de
motivația de a căuta informații despre anumite subiecte ”61.
Acest tip de public este mai degrabă interes at de problemele pe care tinde mass -media
să le accentueze și cărora le acorda prioritate. În aceste cazuri, atunci când publicul latent
identifica un subiect ce se afla în interesul mass -media începe să se manifeste ca un public
atent în ceea ce privește urmărirea informațiilor. Publicul lipsit de înțelepciune poate fi
considerat un receptor pasiv al mesajelor din mass -media. Indivizii ce fac parte din acest tip
de public sunt cei mai supuși la schimbarea de opinie pentru că întotdeauna își concentrează
atenția mai puțin pe mesajul problemei propuse de media și mai mult pe ideea de etichetare a
problemei. În cele din urmă, exista și un al patrulea tip de public, și anume, publicul apatic.
Acest tip de public este total dezinteresat de problemele ridicate de mass -media și din această
cauză este publicul cu cele mai puține șanse de a recepta mesajele.
„Se poate spune că fiecare opinie are publicul său reprezentat de un grup de persoane
care sunt afectate de o anumită problemă socială față de care manifestă o poziție pro sau
contra. Astfel, publicul este un factor important de care trebuie să se țină cont atunci când se
studiază opinia publică.
O trăsătură importanta a publicului este faptul că ea derivă din structura socială, se
caracterizează print -o accentua tă mobilitate și printr -o durată în timp relativ limitată ”62.

2.3.3. Influența mass -mediei asupra opiniei publice

„Opinia publică este influențată constant de mass -media. Presa a fost unul din factorii
care au favorizat apariția opiniei publice. Această influent ă se poate manifesta prin mai multe

60 Ștefan Vlăduțescu –Op.cit , p.135
61 Ștefan Buzărnescu -Op. Cit .; p.145
62 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
41
metode. Efectele mass -media sunt abordate și examinate, conform lui Ioan Drăgan, pe trei
axe”63:
• axa intensității: efectele pot fi atotputernice, puternice, limitate, minore;
• axa amplitudinii: de la microefecte, la mezoef ecte și la macroefecte;
• axa temporară: efect pe termen scurt, mediu său lung.
De-a lungul timpului au fost formulate teorii care măsoară consecintțle sociale ale
acțiunii mass – media
Teoriile referitoare la influența mass -media asupra opiniei publice sunt: modelul
"glonțului magic", modelul "fluxul comunicării în două trepte", teoria "agenda -setting", teoria
"spirală tăcerii".
Modelul glonțului magic . Acest model s -a fondat pe convingerea potrivit căreia
comunicarea în masă are o putere foarte mare care se exercita instantaneu asupra oamenilor.
Termenul de "glonț magic" a fost preluat din practica medicală, astfel că în secolul al XIX -lea
se credea că injecțiile și pilulele administrate acționează ca un glonț, producând instantaneu
reacții în organismul paci enților.
,,Acest concept a fost influențat de puterea pe care părea să o aibă propagandă în
primul război mondial. Astfel, modelul glonțului magic preconizează efectele puternice ale
comunicării de masa asupra opiniei publice. Teoriile ulterioare vor încer ca să înlocuiască
postulatele acestui model în conformitate cu evoluția societății, a sistemului media și a
modului de înțelegere a individului și a societății. Deși modelul "glonțului magic" poate părea
învechit sau naiv, el era în concordanță cu mentalit ățile epocii în care a luat naștere. Astfel,
oamenii obișnuiți atribuiau mass – media puteri nelimitate ”64.
Conținutul mass -media a fost astfel imaginat că fiind injectat în venele audientei, care
ar reacționa în mod uniform și previzibil. O asemenea concepț ie se sprijină implicit pe două
idei principale:
3. Societatea modernă este privită ca un agregat de indivizi relativ atomizați,
acționând potrivit intereselor personale și foarte puțin constrânși de obligații și
legături sociale.

63 Ioan Drăgan – Comunicarea; Paradigme si teorii , Ed. RAO, 2008 , p.115

64 Ioan Drăgan –Ibidem , p.117

ULBS
FSSU
DJRPSP
42
4. Mass -media sunt considerate angajate în campanii de modificare a
comportamentului, conform intențiilor unor instituții puternice, publice sau private
(agenții de publicitae, instituții guvernamentale, partide politice, etc.)
„Mesajele venite din partea mass -media pot fi considerate, în accepțiune cu modelul
"glonțului magic", asemenea unor gloanțe care lovesc opinia publică. Astfel, individul ce face
parte din audiență nu este capabil să filtreze aceste gloanțe pe care le primește și reacționează
ca la administrarea unei pastile sau a unei injecții ”65.
Modelul "fluxul comunicării în două trepte". Teoria "fluxului comunicării în două
trepte" scoate în evidență importanța relațiilor sociale în formarea opiniei publice. El
operează mai ales în cadrul societăților tradiționale și al grupuri lor primare, cum ar fi familia.
Astfel, această nouă teorie marchează o schimbare de perspectivă: "indivizii nu mai sunt
văzuți ca entități uniforme, izolate; ei intră în relații interpersonale și intergrupale, nu răspund
imediat și uniform la mesajele mas s-media. Este, oricare ar fi limitele lui, un model mai
realist".
Teoria "agenda -setting". La începutul anilor '60, teoriile privind influența mass -media
asupra opiniei publice erau puse sub semnul întrebării. Puțini mai erau cei ce considerau că
mass -medi a acționează puternic și are efecte imediate asupra publicului.
„Apariția teoriei "agenda -setting" are mai multe semnificații, fiind vorba, în primul
rând, despre semnalul pe care îl da. Odată cu apariția acestei teorii se cerea abandonat modul
în care se punea problema asupra influenței mass -media asupra opiniei publice. Această
influență nu este nici atât de mare, nici atât de mică pe cât se demonstrase, astfel ca
cercetările care avuseseră loc până atunci nu erau suficiente. În al doilea rând, teoria "ag enda –
setting" reprezintă, în mare parte, efortul de a identifica un nou câmp al influentelor, acela al
efectelor indirecte și de lungă durată, care sunt mai greu de surprins cu mijloacele de
cercetare sociologică ale momentului. Celelalte două teorii, mode lul "glonțului magic" și
modelul "fluxul comunicării în două trepte", s -au axat pe efectele mari sau minore ale mass –
media și au scăpat din vedere efectele obișnuite, curente, comune, care se exercita în mod
silențios și greu observabil, dar care, pe o per ioadă mai mare de timp, pot cumula un impact
considerabil ”66.

65 Bohler, Sebastien, 150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică, Editura Polirom, Iași, 2009 ,
p.203

66 Bohler, Sebastien, Ibidem , p.205

ULBS
FSSU
DJRPSP
43
Teoria "spirală tăcerii". Modelul "spirala tăcerii" a fost elaborat de către Elisabeth
Noelle -Neumann, fosta directoare a Institutului de Demoscopie din Allensbach (R. F.
Germania).
Premisele tes tării teoriei au fost expuse de către autoare astfel:
5. Societatea îi amenință cu izolarea pe indivizii care au un comportament deviant
6. Indivizii trăiesc în permanență cu teama de izolare
7. Teama de izolare îi determină pe indivizi să evalueze în permanență climatul
opiniei
8. Rezultatul acestei evaluări afectează comportamentul public, în special exprimarea
deschisă sau trecerea sub tăcere a opiniilor
„Un rol esențial în formarea opiniei publice revine mediilor. De felul în care ele
selectează, transmit sau com entează un fapt poate să depindă părerea pe care și -o formează
cei ce recepționează mesajul.
De exemplu, dacă despre o persoană publică se vehiculează la un moment dat numai
informații negative, părerea generală va fi că persoana resprectivă etse vinovată și/sau nu este
potrivită pentru funcția deținută.
Tot astfel, prin intermediul mediilor s -ar putea construi o imagine pozitivă a unei
persoane sau a unei instituții, fără ca acestea să aibă într -adevăr numai trăsături pozitive ”67.
Uneori, informația se transmite în mod voit astfel încât să se formeze o anumită părere
generală. În asemenea situații, în care opinia publică a fost influențată de anumite interese, se
apreciază că a avut loc o acțiune de manipulare. Acest tip de influență se exercită astfel î ncât
persoanele manipulate să aibă impresia că acționează conform unor idei și interese proprii, nu
venite din exterior.
„La noi în țară, atât libertatea presei cât, și libertatea de a înființa publicații sunt
garantate de Constituție. Persoanele care lucr ează în domeniul mass -media, producând
informații pentru publicul larg, trebuie să -și dovedească constant responsabilitatea:
4. o știre trebuie verificată din mai multe surse înainte de a fi publicată;
5. informația nu trebuie deformatacu intenția de manipulare a opiniei publice
6. informarea trebuie să fie promta și corectă.
Felul în care un eveniment este prezentat de mass -media diferă în funcție de reporter,
de tipul mediului și de ceea ce își propune acesta. De exemplu, greva personalului medical
dintr -o localit ate poate fi prezentată din perspectiva greviștilor, din perspectiva bolnavilor sau

67 Bohler, Sebastien, Ibidem , p.207

ULBS
FSSU
DJRPSP
44
din perspectiva autorităților ”68. Cât este oare fapt pur și unde începe interpretarea personală?
În ce măsură este reflectată realitatea în mass -media? În ce măsura interven ția mass -media
influențează derularea unor acțiuni și fenomene sociale, politice, economice?
2.3.4. Mijloace de manipulare a opiniei publice in mass -media

„Pentru a formă sau schimbă o anumită opinie publică la un moment dat, cu scopul de
a-și promova interesele , presa dispune de propriile ei mijloace și tehnici de care face uz după
caz, nemaifiind nevoie să apeleze la un alt intermediar sau suport pentru aceasta”69.
Din interior, manipularea urmează interese care țin de jurnalist, interesele patronale
sau de trus t, concurență. Interesele jurnalistului – deși ar trebui să fie o meserie de rutină și în
mare parte de anonimat, faptul că presa are putere, influență și credibilitate asupra oamenilor
îi face și pe ziariști să -și aroge uneori o aură de arhangheli, cărora li se cuvine orice.
Printre motivele care îi fac pe jurnaliști să -și dorească să mistifice adevărul în
favoarea propriilor interese în numele acestei ideologii se numără și tentația vedetismului –
manifestat mai ales în televiziune din încercarea de a apă rea pe ecran cu orice preț, cu motiv
sau fără, în transmisiuni însăilate sau îi „vox – pop ” – urî în care imaginea reporterului ar
trebui să fie ultimul lucru care să conteze.
„Nici presa scrisă nu scapă însă de această dorință acută de vedetism prin grafom ania
manifestată de ziariști, tendința de a scrie cât mai mult cu sau fără subiect interesant, ca să nu
lași altcuiva informațiile sau ca să acoperi cât mai mult din spațiu. Tot la această secțiune
referitoare la interesele jurnalistului putem adăuga și un ele jocuri la care unii recurg prin
publicarea unor articole favorabile, utilizarea unei publicități mascate sau crearea unui
eveniment în înțelegere cu subiectul. Nici mica propagandă pe acreditarea unei idei
favorabile surselor sale, nu trebuie ignorată ’70.
„Aceasta este realizată în scopul relației cu acestea pentru subiecte viitoare. Ultimul
interes prezentat de către jurnalist îl constituie fixația unghiului de abordare prin insistența
păstrării unghiului de abordare pentru care și -a pregătit demonstraț ia, deși realitatea arată
altceva. Intrând pe acest teritoriu al manipulării din interiorul mass -mediei punctez și
interesele patronale, care nu sunt deloc de neglijat.

68 Chelcea Septimiu, Opinia publică. Strategii depersuasiune și manipulare , Buc urești: Editura
Economică, 2006, p.194
69 Ibidem
70 Chelcea Septimiu, Ibidem , p.199

ULBS
FSSU
DJRPSP
45
Aici regăsim, cu un pic de atenție, interesele politice mascate ale patronului său
acționarilor și restricțiile publicitare cum ar fi embargoul tacit de a difuza informații
dezavantajoase despre cei care cumpără timp sau spațiu de reclamă în respectivul produs
media. Din grabă de a publica primii, de a avea exclusivitate, de a crește rating -ul conduc
spre situația ca multe dintre materialele jurnalistice să sufere de distors ionarea adevărului
pentru a fi unic71”.

2.4. Sistemul mass -media

„Sistemul mass -media asigura circulația informațiilor, opiniilor și atitudinilor
considerate a avea semnificație socială, reprezintă o adevărată legătură informațională între
diverse părți și segmente sociale. Mass -media contribuie la cristalizarea și, apoi, la
răspândirea opiniei publice.
Lippmann considera că mass -media contribuie la apariția și perman tizarea unor boli
ale opiniei publice. Viziunea sa este una critică și se înscrie în concepția să mai largă despre
modul cum se formează o opinie, despre rolul stereotipurilor, al codurilor și chiar al
prejudecăților în această privință ”72. Analiza întrepri nsa de autorul american pendulează între
doi poli. Primul este constituit din afirmația: " Adevărul despre problemele complexe și pe
care le cunoaștem direct nu este evident prin sine ". Cel de -al doilea din precizarea: " știrile și
adevărul nu sunt totuna ".
„Puterea enormă a mass mediei provine din rolul pe care îl îndeplinește – acela de a
organiza pentru societate informațiile, de a ușura, dar și de a orienta percepția socială a
diverselor fenomene.
Reporterii nu pot acoperi și nu pot reflecta tot ceea ce se întâmpla în lume; în plus,
fiecare ziar este rezultatul unei suite de selecții privitoare la ce fapte se dau publicității, în ce
forma, sub ce dimensiuni, toate ghidate nu de standarde obiective, ci de evaluările fiecărei
publicații. Versiunea reporteru lui asupra adevărului este propria sa versiune, iar opinia pe
care o înfățișează este construită pe baza propriilor stereotipuri, potrivit propriilor coduri și
sub presiunea interesului propriu. De aceea, reamintește Lippmann, trebuie să facem o clară
distincție între informație și adevăr ”73.

71 Ardelean Florin, Curs Introducere în sistemul mass -media , Editura Universității din Oradea, 2014 , p.168

73 Ardelean Flori n, Ibidem , 2014 , p.169

ULBS
FSSU
DJRPSP
46
„Al doilea registru de evaluare a rolului mass mediei se referă la raporturile în care se
afla cu instituțiile unei comunități sociale. Ascensiunea mass mediei este interpretată de către
Lippmann și ca o dovadă a slăbiciunii acestor instituții, a eșecului lor de a organiza o
adevărată "mașinărie a cunoașterii". În schimb, acționând asupra fiecărui om timp de 30 de
minute, în fiecare zi, mass -media câștiga teren strategic și creează o forță mistică, numită
Opinia Pu blică, o forță care va profita de slăbiciunea instituțiilor publice. În felul acesta a
devenit "tribunalul opiniei publice, deschis zi și noapte, care sacrifica legea pentru orice, în
fiecare moment ".
Lippmann sesizează, credem, un lucru real, anume că ni ci guvernele, nici presa, nici
instituțiile de învățământ nu acționează pe baza unei "imagini demne de încredere asupra
lumii". Autorul american considera că mass -media se substituie opiniei publice, mai mult
devine Tribunalul acesteia, răpind celorlalte i nstituții și puteri din rolul lor legitim ”74.
Scopurile generale ale mass -media:
a) „profitul – orice mijloc de informare în masa urmărește obținerea de profit; de
regulă, mărimea acestuia depinde direct proporțional de audiență (cititori,
ascultători, telespe ctatori); o audiență mare atrage după sine contracte de
sponsorizare și reclamă mai profitabile;
b) prestigiul profesional – se dobândește, de regulă, prin calitatea informației
vehiculate, seriozitatea, consecventa și profesionalismul echipei;
c) patriotismul ș i spiritul civic – se traduc în tendința conjugată a tuturor
mijloacelor de informare în masa de a -și făuri statutul de "a patra putere în
stat" sau de "câine de pază al națiunii" ”75.
Clasificarea sistemul mass -media
Cel mai simplu mod de a cartografia univ ersul presei este acela ce are drept criteriu
suportul pe care este transmis mesajul; distingem astfel presa scrisă (textul este fixat pe un
suport solid -hârtia) și presa audiovizuala (textul este fixat pe unde hertziene). În cadrul
fiecăruia dintre aceste sisteme funcționează mai multe tipuri de clasificare.
1. Presa scrisă
„Cel mai simplu criteriu de clasificare referitor la presa scrisă este ritmul de apariție;
distingem astfel publicații cu periodicitate zilnică, săptămânala, lunară, trimestriala,
semes triala și anuală.

74 Ibidem
75 Ardelean Florin, Ibidem , p.171

ULBS
FSSU
DJRPSP
47
Publicațiile sunt diferite și după tirajul lor: unele au tiraje de milioane de exemplare
zilnic, iar altele doar de câteva mii. Totuși, pentru specialistul în comunicarea cu presa, tirajul
nu trebuie să reprezinte un criteriu discriminato riu; el colaborează cu jurnaliștii, cu oamenii
specializați într -un anumit domeniu, care trebuie respectați pentru competența lor, și nu
pentru numărul de exemplare în care se vinde publicația la care lucrează.
Un alt criteriu de clasificare, inspirat din experiența tipografică, este formatul
publicației. În linii mari se pot distinge formatele de tip revistă (variind în jurul dimensiunii
unei coli de hârtie A4) și formatele de tip ziar ”76.
„Din perspectiva ariei de circulație, publicațiile pot fi: naționale (au o difuzare ce
acoperă întregul teritoriu al unui stat), regionale și locale. În ultima categorie intră atât
jurnalele cu tiraje de câteva mii de exemplare, cât și marile cotidiane ale uriașelor metropole
moderne, cu tiraje de sute de mii de exemplare.
Conținutul ziarelor și al revistelor poate fi generalist sau specializat. Marile cotidiane
tratează teme politice, economice, sociale, sportive, culturale, ale vieții casnice, probleme
internaționale etc.; ele încearcă să nu ignore nici un subiect de inte res și nici o arie a vieții,
deoarece publicul lor este eterogen, răspândit pe o arie geografică foarte vastă ”77. Publicațiile
specializate se pot clasifica după publicul -țintă (pentru copii, tineret, femei, bărbați, pentru
locuitorii zonelor rurale, pentru diverse profesii etc.) și după conținutul specific (publicații pe
teme economice, pe teme casnice, pe teme politice, religioase etc.). Majoritate publicațiilor
specializate sunt săptămânale sau lunare, dar acest lucru nu constituie o regulă obligatorie.
2. Presa audiovizuala
„O parte din criteriile folosite pentru a clasifica diversele tipuri de publicații se aplică
și în cazul audiovizualului. Astfel, după aria de difuzare, posturile pot fi: locale, regionale și
naționale. Difuzarea programelor prin satel it, corelată cu utilizarea antenelor parabolice și
mai ales cu răspândirea cablului, a permis instituțiilor din audiovizual să acopere teritorii tot
mai vaste. În televiziune, în special, posturile locale și naționale sun concurate de un adevărat
"fluviu" de imagini oferite de instituții aflate în locuri îndepărtate ale planetei. În radio, însa,
datorită miniaturizării care caracterizează echipamentele moderne, se impun tot mai mult
posturile locale ”78.

76 Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media, Ed. Polirom, ediția a IV -a revăzută și adăugită , Iași,
2016,p.129
77 Ardelean Florin, Op. Cit ., p.172
78 Coman Mihai, Op.cit. ,p.130

ULBS
FSSU
DJRPSP
48
Din punct de vedere al conținuturilor, posturile pot fi generaliste sau specializate. și
unele și altele pot avea difuzare națională ori internațională. Posturi de televiziune generaliste
din țările dezvoltate, precum BBC, RAI sau TVE, sun receptate în numeroase țări ale lumii,
ca și unele posturi foarte speci alizate -HBO și TNT (filme), Euronews și CNN (știri),
Discovery și Animal Planet (știință), MTV și MCM (muzica) etc.
„Cel mai important criteriu de clasificare în audiovizual este cel bazat pe corelarea a
două axe: modul de finanțare și rolul asumat. Din ac eastă perspectivă, distingem posturi de
serviciu public – finanțate îndeosebi din bugetul statului – și posturi comerciale – finanțate din
venituri publicitare. Primele își declară o vocație în primul rând cultural -educativa, celelalte
își propun să răspun dă nevoii de relaxare și oferă mai ales programe de divertisment ”79.

Capitolul 3. Monitorizare a presei din Făgăraș

3.1 Istoria presei făgărășene

Debutul presei făgărășene rom ânești se consemnează la începutul sec. XX, mai precis
în anul 1907, c ând la inițiativa intelectualilor rom âni din Făgăraș, ia ființă foaia săptăm ânală
Țara Oltului ; își încheie apariția în 1910.
După doi ani, în 1909, este fondat ziarul Olteanul –foaie săptămânală socială și
economică , condus de un comitet de redacție. A avut o a pariție permanentă p ână în toamna
anului 1916, c ând, prin intrarea Rom âniei in război, ziarul a fost suspendat.
După război, în decembrie 1918/ianuarie 1919 apărea ziarul Oltul –organ oficial al
județului Făgăraș , publicație bisăptăm ânală, av ând ca redacto ri pe Vasile Stoicanea și Gh.
Dragoș. În 1920, este transformat în organul de presă al Partidului Poporului din Făgăraș.
În 1920, apărea Glasul Oltului , organ al Partidului Național Rom ân – Făgăraș,
redactor fiind Valeriu Comșa.
În anul 1924, apare Învățăm ântul Primar –organ oficial al Revizoratului și
Comitetelor școlare din județul Făgăraș . Conducerea comitetului de redacție era format din
Gh. Codrea, I. Comșulea și Gh. Novac.

79 Ibidem

ULBS
FSSU
DJRPSP
49
Din 1927 debutează Gazeta Făgărașului –organ politic al Partidului Național
Țărănesc –Făgăraș , director fiind deputatul de Arpaș, Aurel Dobrescu. În anul 1935 își
schimbă denumirea în Gazeta de Făgăraș .
Paralel, din mai 1931, funcționa un alt ziar țărănist –Olteanul , condus de Aurel
Șerban. Acesta reprezenta aripa dizidentă din județ , condusă de Iulian C ârje.
În 1928, era înființat Țara Oltului –foaie populară independentă , condus de către
Ștefan Dron. Cu același titlu –Țara Oltului – din 1929 apare ca fiind organul oficial județean al
Partidului Națioanl Liberal. În 1931 își schimbă numele în Viitorul Făgărașului, director fiind
avocatul Ioan B ârsan.
Țara Oltului apare sau reapare în anul 1941, ca ziar de informare locală , din
inițiativa generalului Ștefan Bardan și sub conducerea lui Alex. Marinescu.
În 1931, consemnăm apariția săpt ămânalului de îndrumări sociale Vremuri Noui ,
condus de avocatul Ioan Pica.
O apariție insolită a constituit -o Neamul Țigănesc , organ al Societății ,,Înfrățierea
Neorustică ”, cu sediul în Calbor. Apare în 1934, av ându-l ca fondator, președinte și director
pe Naftanailă Lazăr.
În 1935, apar două ziare: independentul Cuvântul Adevărului , condus de A.L.
Hațiegan, și bilunarul Ecoul –ziar social și critic , condus de Octavian Metea.
După 1935, mai apar c âteva titluri, cu apariții mai lungi sau mai scurte, printr e care :
Izbânda Na țional -Creștină , organ al Partidului Național Creștin (1936), Cuvântul
Grăiniceresc și Brazde Făgărășen e( 1946).

3.2 De la presa scrisă la online

Presa a avut o evoluție îndelungată p ână să ajungă ceea ce este astăzi , informația fiind
transmisă prin viu grai înainte să apară tiparul, iar la apariția acestuia comunicarea a suferit
modificări majore. Ziarele au desemant un mijloc perfect pentru informarea publică, iar
datorită dezvoltării sistemului educațional s -a format opinia publică. Presa scrisă, se va
bucura de un succes imens, care va impulsiona diversitatea și dezvolatrea acesteia. Apar
diferite publicații sau reviste specializate pe diferite domenii : economic, cultural, politic,
chiar si reviste sau publica ții care sfătuiesc citi torul cum să își amenajeze casa, grădina și care
sunt ultimle tendințe la modă.

ULBS
FSSU
DJRPSP
50
Diversitatea este una foarte vastă, publicațiile ating ând cerințe pentru toate v ârstele,
de la reviste pentru mame, reviste pentru bărbați, la reviste pentru adoleșcenți si re viste
pentru copii. Datorită acestor fapte, au crescut și pretențiile cu privire la presa scrisă,
jurnaliștii fiind supuși unor exigențe mult mai mari din partea publicului. Dorința de
informare și culturalizare suportă o creștere considerabilă, devenind o modalitate de formare
a individului, mai degrabă chiar o necesitate.
Un rol principal al presei este cel de formator de opinie, aceasta stârnind reacțiile
cititorillor asupra informațiilor prezentate. Dupa cum bine știm, presa este împărțită în câteva
categorii precum : presa scrisă ( ziarele, revistele), presa audiovizuală (radioul,
televiziunea) dar si presa transmisă prin mijloacele electronice.
O evoluție deosebit de importantă în domeniul jurnalismului se datorează apariției
internetului. Creșterea procentului publicării online si evoluția rapidă a site -urilor a generat
un feedback pozitiv din partea consumatorilor de presă, acest lucru ajut ând la creșterea
popularității presei online. Fiind simplu de accesat si nu foarte costisitoare, poate chiar delo c,
acest mijloc de informare a devenit extrem deutilizat, ma i ales in ultimii ani .
Avantajele presei online sunt multiple :
 este gratuită
 accesul la informație este mai rapid
 este posibilă consultarea mai multor ziare despre același subiecte
 se pot găsi ar ticole mai vechi deoarece majoritatea sunt păstrate intr -o arhivă
 cititorul își poate exprima opinia asupra articolelor în timp real prin
intermediul comentariilor
 publicațiile online pot informa mult mai repede cititorul cu privire la update –
uri sau infor mații de ultimă oră
 ziarelor în format electronic le pot fi atașate elemente audiovizuale
 raportul dintre presă si publicitate devine mai eficient
Cât despre producătorii de presă, adică jurnaliștii, pot scrie uneori articole fără o
limită de caractere sau fără a fi presați de timp, deoarece site -urile sunt mai rapid și ușor de
actualizat. Jurnalistul combină elementele din presa scrisă cu cele caracteristice presei online,
rezultatul fiind unul cât se poate de apreciat.
Cititorii sunt din ce în ce mai int eresați de presa online din cauza multiplelor avantaje
pe care le deține dar si din cauza “dovezilor” pe care aceasta le poate de ține.

ULBS
FSSU
DJRPSP
51
De altfel, presa online este mult mai comodă, consumatorii put ând avea acces la
informație oric ând, la orice oră și oriunde , având nevoie doar de Internet .
Conform site -ului www.trafic.ro cele mai vizionate publicații din Rom ânia, din luna Mai
2018, sunt:

3.3 O părere despre presa făgărăș eană, din interiorul acesteia
,,Poate că ar trebui să îmi fie ușor să vorbesc despre domeniul în care lucrez încă de
pe băncile facultății, dar nu este. Din contră, îmi e foarte greu, pentru că atunci când vorbesc
înseamnă că accept, că mă împac cu gândul că, presa nu mai e ce a fost o dată.
Îmi a mintesc cum am venit pentru prima zi la muncă, la Radio Televiziunea Transilvania
Făgăraș, era undeva prin 2007. Au trecut ani mulți de atunci, ani în care zi de zi am simțit ce
înseamnă munca de reporter. A fost frumos, acum parcă nu mai e chiar așa. De c e? Atunci o
zi de muncă începea cu revista presei. De la un chioșc de ziare cumpăram în fiecare
dimineață ziare naționale dar mai ales pe cele județene de unde ne inspiram și ne ghidam în
construirea jurnalului de știri din aceea zi, mai era și internetul dar site -urile de știri sau
ziarele online erau puține. Era un jurnal compus din 4 știri, de obicei ne orientam să facem 2
mai complexe(beta), un vox și un flash. Cam așa arăta jurnalul unei televiziuni făgărășene, cu
o durată de aproximativ 10 – 15 minut e și difuzat din 2 în 2 ore începând cu ora 16.00, până la
22.00. Fiecare știre este de fapt un fel de proiect iar reporterul și cameramanul se ocupă ca
acest proiect să fie de interes pentru comunitate.
Un mare cuvânt de spus, în realizarea unei știri î l are și cel care decide cum va arată
montajul știrii. Una peste alta, toată lumea din comunitatea făgărășeană afla în 2007 ce
seâmplă în orașul lor din mass media. De la oameni școliți și pregătiți pentru a face față
acestui domeniu stresant și solicitant dar totodată plăcut și plin de surprize. Iată că a apărut Website Vizitatori unici Vizite Afișări
Adevărul.ro 9.609.605 26.208.427 48.887.943
Ziare.com 3.834.371 9.329.501 23.447.704
Antena3.ro 3.471.830 9.918.457 20.903.874
Bzi.ro 3.030.921 5.226.073 9.566.229
Dcnews.ro 2.013.710 4.970.901 13.094.292

ULBS
FSSU
DJRPSP
52
facebook -ul și de la simplele vizualizări ale unor poze, rețeau de socalizare s -a transformat
într – unul dintre cele mai apreciate și vizionate spații de distribuție a informației.
Una dintre cel e mai mari lovituri pe care presa a primit -o de la înființare și până acum.
Chioșcurile de ziare s -au închis, pentru că ziarele stau în teancuri pe pupitru și nimeni nu le
mai cumpără pentru că citesc ziare online.
Relația între mass media și mediul de a faceri de unde presa se „hrănea“ din reclame,
nu mai există. Patronii își fac singuri reclamă pe facebook. Acum toți cei care au un cont de
facebook sunt reporteri, filmează, pozează, comentează, nu au nevoie de școală și nici nu au o
autoritate de suprave ghere așa cum televiziunea este monitorizată de CNA. Pe facebook
informația circulă și recirculă fără a fi îngrădită de vreun organ de control. De aceea acolo
este raiul „dezinformărilor“ , un mediu în care jurnalul de știri de astăzi al televiziunii din
Făgăraș nu mai reprezintă interes, pentru că se axează după niște reguli și știrea montată
ajunge mult mai târziu decât un live și s -ar putea să ma fie și cenzurată, pe când live -ul nu.
Aceasta este realitatea crudă, din păcate!
Oare cum va mai fi peste 10 ani!Un simplu exercițiu de imaginație mă sperie
îngrozitor. ” (A declarant Iulia Grecu, editor -coordonator la Televiziunea F ăgăraș )

3.4 Exemplificarea presei făgărșene

Potrivit Wikipedia: Făgăraș, este un municipiu care aparține județului Brașov.
„Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Făgăraș se ridica la
30.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
36.121 de locuitori . Majoritatea locuitorilor sunt români (84,17%). Principal ele minorități
sunt cele de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din populație nu est e cunoscută
apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(83,12%), dar există și minorități de reformați (1,85%) ș i romano -catolici (1,37%). Pentru
8,53% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.”80
Presa din Făgăraș este formată din ziarele „ Monitorul de Făgăraș”, „Bună ziua
Făgăraș”, „Făgărașul tău”, „Salut Făgăraș” și televiziunile „TV Făgăraș” și „ Nova TV”.

80 Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii,
orașe, comune”.

ULBS
FSSU
DJRPSP
53
Deoarece orașul este unul mic, presa este intr -o continuă concurență pentru a atrage
cititorul, pentru a -l informa cât mai bine cu putință despre evenimente, luptăndu -se pentru
aducerea de noi subiecte si pentru relatarea informației înaintea concurenței .

Monitorul de Făgăraș
 slogan : ,, Ziarul care stă de vorbă cu oamenii! ”
 tipuri de știri : știri locale, știri din sport, edioriale, reportaje
 Conține secțiuni de:

ULBS
FSSU
DJRPSP
54
 meteo, horoscop, schimb valutar
 rețete by Florin Baki
 carte de oaspeți
 mica publicitate
 ,,Cele mai noi articole”
 ,,Cele mai citite articole”
Există posibilitatea de a pune propria reclamă pe site.
Ziarul are un număr pe săptăm ână.
Numărul vizitatorilor online este de 681 vizitatori.
Există pos ibilitatea vizualizării ziarului tipărit in format PDF.
Potrivit mediafax:
Pagina de Facebook :
 5174 aprecieri
 5292 urm ăritori
 recenzie 4,1/5

Bună ziua Făgăraș
 slogan : ,,Știri, informații si anunțuri din Țara Făgărașului ”
 știri din domeniul : social, economic, politic, sport, religie, monden
Conține rubrici de :
 mica publicitate
 locuri de munc ă
 campanii BZF
 ,,Știrea zilei ”
 ,,Ultimele noutăți” STATISTICI
Membrii 14
Conținut 764
Număr de afișări conținut 4205608

ULBS
FSSU
DJRPSP
55
Ziarul cuprinde știri din Țara Făgărașului și orașul Victoria.
Pagina de Facebok
 9917 aprecieri
 9985 vizualizări
Făgărașul tău
 slogan : ,,Pentru că ne pasă de tine! ”
Ziarul cuprinde știri din Țara Făgărașului.
 Știri din domeniul : administrativ, cultural, turism ului, sportului
Conține rubrici cu:
 subiectul zilei
 recomandate
 fapt divers
 anunțuri de interes public
 mica publicitate
Conține multe reclame.
Ziarul este fondat in anul 2015.
Pagina de Facebook :
 9871 aprecieri
 10120 urm ăritori
Salut Făgăraș
 nu are slogan
 cuprinde știri din Făgăraș si șt tiri din sate
Conține rubrici de :
 actualitate
 life and style
 sănătate
 sport
 cultură
 mica publicitate
 utile
Conține anunțuri cu privire la:
 agro

ULBS
FSSU
DJRPSP
56
 autoturisme
 diverse
 electronice
 imobiliare
 locuri de munc ă
 modă
 prestări servicii
Există posibilitatea vizualizării variantei tipărite pe site.
Ziarul este fondat in anul 2015.
Pagina de Facebook:
 5194 aprecieri
 5213 urm ăritori
În concluzie, ziarele încearcă să cuprindă si să acapareze cat mai multe domenii
pentru a satisface nevoile tuturor cetățeniilor. Tratarea subiectelor diversificate, tratarea
subiectelor din diferite puncte de vedere, aducerea de noi informații, relatarea evenimentelor
cu un impact emoțional foarte puternic asupra cititorului, înștiințarea cu privire la evenimente
impor tante sunt doar c âteva dintre detaliile care fac diferența între ziare, atrag atenția si
stârnesc curiozitatea cititorului.

3.5 Tratarea subiectelor
3.5.1 Festivalul ,, ArtFestin”
Festivalul ,,ArtFestin” a avut loc pentru prima dată în Făgăraș, este vorba despre un
festival cultural care a avut loc în inima Rom âniei, unde iubitorii de artă au fost invitați să
participe la vizualizarea filmelor clasice americane, piese de teatru, concerte, dezbateri,
expoziții, parade, concursuri și activități în aer liber.
În cele ce urmează vom vedea abordarea acestui subiect de către presă.
Monitorul de Făgăraș
Acest ziar a abordat subiectul printr -un singur articol mai complex.
Articolul se bazează pe descrierea evenimentului într -un paragraf scurt, afișarea si detalier ea
programului zilnic al acestuia. Sunt prezentate c âteva dintre personajele care vor participa la
acest eveniment dar și c âteva evenimente care vor avea loc :
 ,,Art Festin Făgăraș vă invită la 3 concerte extraordinare ”
 ,,Să facem cunoștiință cu Mark Nelson ”

ULBS
FSSU
DJRPSP
57
 ,,Colibri ”
 ,,Țăranii lui Marin Preda ”
 ,,Un spectacol ABSOLUT ”
Bună ziua Făgăraș
Acest ziar coține șase articole despre acest eveniment :
 ,,Concurs cu b ărci pe lacul cetății ”
 ,,Senzații extreme pentru tineri, cu tiroliana, la Cetatea Făgăraș ”
 ,,Programul ArtFestin Făgăraș ”
 ,,Art Festin, cel mai mare festival din Făgăraș, caută voluntari”
 ,,Celebrii Marcel Iureș și George Mihăiță, pe scenă la Art Festin ”
 ,,Modificări în programul Art Festin ”
 ,,Art Festin Făgăraș va avea o nouă ediție ”
Articolele sunt de dim ensiuni mici, av ând scopul de a informa cititorii cu privire la lucrurile
care se vor întâmpla dar de asemenea si cu privire la modificările care vor avea parte .
Făgărașul tău
Acest ziar conține opt articole despre acest subiect :
 ,,Vezi programul ART FESTI N FĂGĂRAȘ, cel mai mare eveniment al anului
din municipiul nostru”
 ,,ArtFest Făgăraș 2018: un festin cultural, în inima României ”
 ,,Muzica intră în cetate. Art Festin Făgăraș vă invită la 3 concerte
extraordinare ”
 ,,Trei piese de teatru ajung în premieră l a Art Festin Făgăraș ”
 ,,S-a dat startul „Art Festin Făgăraș“ – un adevărat festin cultural, găzduit de
Cetatea Făgărașului și Casa de Cultură a Municipiului Făgăraș ”
 ,,Mâine se dă startul festivalului „Art Festin Făgăraș“. Vezi programul ”
 ,,Programul zilei de astăzi, la Art Festin Făgăraș ”
 ,,Ultima zi de „Art Festin Făgăraș“ vine cu filme de excepție și cu o paradă a
iilor pe străzile orașului ”
Salut Făgăraș
Acest ziar conține optisprezece articole despre acest subiect :
 Copiii, așteptați astăzi la Lacul Ce tății. Evenimente doar pentru ei

ULBS
FSSU
DJRPSP
58
 Ivan Patzaichin caută campioni la vâslit. De la ora 10.00, concurs de canotaj la
Lacul Cetății
 Ivan Patzaichin: ,,Făgărașul este primul oraș din concursul de anul acesta de
canotci”
 Ilie Moromete și Cocoșilă au primit 10 minute de aplauze
 ArtFest Făgăraș – proiecții de filme clasice americane, spectacole de teatru,
concerte
 Vrei să te implici în organizarea ArtFest? Se caută voluntari
 Muzică de cameră, lansări de carte. Proiectul „Istorie și Muzică“, a treia seară
 S-a dat startul celui mai mare festin cultural din centrul țării!
 Ce vă oferă Art Festin, prima ediție. Programul complet
 Art Festin: punctele de atracție ale celui mai mare festival de film și teatru din
zonă
 Trei piese de teatru ajung în premieră la Art Festin F ăgăraș
 Muzica intră în Cetate. Art Festin Făgăraș vă invită la 3 concerte extraordinare
 Avem program în aceste zile. Începe ART FESTIN
 Marcel Iureș: ,,Eu sunt unul din felurile de mâncare de la Art Festin. Aveți
grijă să luați colebil!”
 Art Festin, prima zi. ASPECTE
 Din cauza vremii nefavorabile, programul Art Festin suferă modificări pentru
vineri seara
 Ce program ne face Art Festin sâmbătă, 23 iunie
 Vremea nefavorabilă schimbă programul Art Festin
 Programul Art Festin, ultima zi
 Acesta a fost… ART FESTIN ! Prima ediție. Irina Margareta Nistor: „Mi -am
pus o dorință: să se întâmple și la anul!“
Articolele celor patru ziare: ,,Țăranii lui Marin Preda”, ,,Celebrii Marcel Iureș și
George Mihăiță, pe scenă la Art Festin”, ,,Trei piese de teatru ajung în premieră la Art Festin
Făgăraș” și ,,Trei piese de teatru ajung în premieră la Art Festin Făgăraș ” sunt aproape
identice având diferit doar finalul sau începutul textului.
Articol citat din ziarul ,,Monitorul de Făgăraș ”:
,,Nu prea știu cum e să vorbești desp re țărani într -o lume care are casă la țară . Nu
prea știu cu m e să fii mare scriitor cînd intri în manuale . Sau cînd breasla te tot propune la

ULBS
FSSU
DJRPSP
59
premiul Nobel. Fiecare cultură cu mîncărurile și creatorii ei. Mi -e frică de țărani și de
dramaturgia contemporană. Pe de altă parte, am vrut dintotdeauna să văd la Act o piesă cu
țărani. Și, uite că am parte de ea. Mă bucur, ăsta e cuvîntul. Mă bucur de piesa lui Cătălin
Ștefănescu, de fabulosul roman al lui Preda, de actorii George și Marcel. Așa e la noi , ne
bucurăm de toate prostiile , descrie Alexandru Dabija piesa pe care a regizat -o.
PĂI…DESP RE CE VORBIM NOI AICI, DOMNULE ? este o adaptare de Cătălin Ștefănescu
după romanul Moromeții de Marin Preda, ce va putea fi văzută vineri, 22 iunie la Casa de
Cultură, de la ora 19:30.
Și pentru că luni e bac -ul la română, elevii din a XII ar putea participa la o ultimă meditație,
oferită cu mult talent și gratuit de Marcel Iureș și George Mihăiță.”

Articol citat din ziarul ,,Bună ziua Făgăraș ”:
,,Îi vom vedea în piesa de teatru Păi despre ce vorbim noi aici, domnule ?, de Că tălin
Ștefănescu, după romanul Moromeți i de Marin Preda. Aceștia vor juca în regia lui Alexandru
Dabija, de la ora 19:30.
Nu prea știu cum e să vorbești despre țărani într -o lume care are «casă la țară». Nu prea știu
cum e să fii mare scriitor când «intri în manuale». Sau când breasla te tot propune la
premiul Nobel. Fiecare cultură cu mâncărurile și creatorii ei. Mi -e frică de țărani și de
dramaturgia contemporană. Și, uite că am parte de ea. Mă bucur, ăsta e cuvântul. Mă bucur
de piesa lui Cătălin Ștefănescu, de fabulosul roman al lui Preda, de actorii George și Marcel.
Așa e la noi, ne bucurăm de toate prostiile , spune regizorul Alexandru Dabija despre piesă,
citat de Ziarul Metr opolis.
Imediat după spectacol, la ora 21:15, filmul „ Sergentul York ”, din 1941, va fi proiectat la
Casa de Cultură. În același timp, în curtea Cetății va fi proiectat filmul „ Casablanca ”, din
1942.
Seara se va încheia cu un concert oferit Robin and the Backstabbers, în Cetate, de la ora
23:30.”

Articol citat din ziarul ,,Făgărașul tău ”:
„Deși ar părea că este un festival de muzică și film, Art Festin dorește să fie ceva mai mult.
Așa că a invitat actorii să coboare de pe marele ecran, pe scenă. Puteți v edea, în premieră,
trei spectacole susținute de artiști mari și oameni extraordinari. La Art Festin Făgăraș sosesc
Marcel Iureș, George Mihăiță, Daniel Popa și Irina Margareta Nistor.

ULBS
FSSU
DJRPSP
60
Spectacolul teatrului va fi deschis joi seară, de la ora 19:30, pe sce na din curtea Cetății de
piesa COLIBRI, de Garret Groenveld – o comedie absurdă, despre un viitor apropiat în care
ce ție nu -ți place, altuia nu -i pasă. Piesa Colibri este câștigătoare a The Internationalists 2012
Global Playwriting Contest. Garret Jon Gr oenveld este poet și dramaturg american. O
producție Doctor’s Studio, pusă în scenă și interpretată de Daniel Popa, unde Irina Margareta
Nistor devine, din Vocea Filmelor, vocea conștiinței.
Țăranii lui Marin Preda
„Nu prea știu cum e să vorbești desp re țărani într -o lume care are casă la țară . Nu prea știu
cum e să fii mare scriitor cînd “intri în manuale ”. Sau cînd breasla te tot propune la premiul
Nobel. Fiecare cultură cu mîncărurile și creatorii ei. Mi -e frică de țărani și de dramaturgia
contemporană . Pe de altă parte, am vrut dintotdeauna să văd la Act o piesă cu țărani. Și, uite
că am parte de ea. Mă bucur, ăsta e cuvîntul. Mă bucur de piesa lui Cătălin Ștefănescu, de
fabulosul roman al lui Preda, de actorii George și Marcel. Așa e la noi, ne bucură m de toate
prostiile”, descrie Alexandru Dabija piesa pe care a regizat -o.
”PĂI…DESPRE CE VORBIM NOI AICI, DOMNULE ?” este o adaptare de Cătălin Șt efănescu
după romanul Moromeții de Marin Preda, ce va putea fi văzută vineri, 22 iunie, la Casa de
Cultură, de la ora 19:30.
Și pentru că se apropie Bacalaureatul, elevii din a XII -a ar putea participa la o ultimă
meditație, oferită cu mult talent și gratuit de Marcel Iureș și George Mihăiță.”

Articol citat din ziarul ,,Salut Făgăraș ”:
,,Deși ar părea că este un festival de muzică și film, Art Festin dorește să fie ceva mai mult.
Așa că a invitat actorii să coboare de pe marele ecran, pe scenă. Puteți vedea, în premieră, trei
spectacole susținute de artiști mari și oameni extraordinari. La Art Festin Făgăraș soses c
Marcel Iureș, George Mihăiță, Daniel Popa și Irina Margareta Nistor.
Spectacolul teatrului va fi deschis joi seară, de la ora 19:30, pe scena din curtea Cetății de
piesa COLIBRI, de Garret Groenveld – o comedie absurdă, despre un viitor apropiat în care
ce ție nu -ți place, altuia nu -i pasă. Piesa Colibri este câștigatoare a The Internationalists 2012
Global Playwriting Contest. Garret Jon Groenveld este poet și dramaturg american. O
producție Doctor’s Studio, pusă în scenă și interpretată de Daniel Popa, unde Irina Margareta
Nistor devine, din Vocea Filmelor, vocea conștiinței.
Țăranii lui Marin Preda

ULBS
FSSU
DJRPSP
61
“Nu prea știu cum e să vorbești despre țărani într -o lume care are ”casă la țară”. Nu prea
știu cum e să fii mare scriitor cînd “intri în manuale”. Sau cînd breasla te tot propune la
premiul Nobel. Fiecare cultură cu mîncărurile și creatorii ei . Mi-e frică de țărani și de
dramaturgia contemporană. Pe de altă parte, am vrut dintotdeauna să văd la Act o piesă cu
țărani. Și, uite că am parte de ea. Mă bucur, ăsta e cuvîntul. Mă bucur de piesa lui Cătălin
Ștefănescu, de fabulosul roman al lui Preda, de actorii George și Marcel. Așa e la noi, ne
bucurăm de toate prostiile”, descrie Alexandru Dabija piesa pe care a regizat -o.
PĂI…DESP RE CE VORBIM NOI AICI, DOMNULE ? este o adaptare de Cătălin Ștefănescu
după romanul “Moromeții” de Marin Preda, ce va putea fi văzută vineri, 22 iunie la Casa de
Cultură, de la ora 19:30.
Și pentru că luni e bac -ul la română, elevii din a XII ar putea participa la o ultimă meditație,
oferită cu mult talent și gratuit de Marcel Iureș și George Mihăiță. ”
În concluzie, unele dintre instituțiile de presă au fost mai active din punct de vedere al
tratării evenimentului, oferind detalii zilnice, pe c  ând altele au fost mai puțin active, oferind
doar informații importante si de bază despre eveniment.
Una dintre constatări referitoare la articolele publicate este că acestea sunt asemănătoare,
av ând doar introducerea sau încheierea diferită, iar altele sunt chiar identice in cazul
publicațiilor ,,F ăgărașul tău ” și ,,Salut Făgăraș”.

3.5.2 Accidentul de la Beclean

Accidntul de la Beclean, a fost un eveniment tragic care a avut loc acum aproximativ
o luna in satul Beclean de l ângă orașul Făgăraș, pe drumul DN1 dintre Sibiu si Făgăraș.
Din cauza faptului că in ultimul an numărul de accidente pe drumul DN1 dintre Brașov și
Sibiu, a crescut considerabil, aceste evenimente au fost foarte mediatizate in presă și au băgat
spaima în localnici. Punctul culminant al accidentului a fost apariția, în presă și pe site -urile
de socializare, unui filmuleț care a surprins tot accidentul în sine.
În cele din urmă vom vedea cum a fost abordat acest subiect de către presa făgărșană.
Monitorul de Făgăraș
Această publicație a surprins incidentul prin intermediul unui reportaj amplu în care
ne sunt prezenate mai multe evenimente din luna mai 2018, cu un final tragic, pe acest sens
de mers. Reportajul dezvăluie un bilanț înspăim ântător al ultimilor doi ani, în care pe acest

ULBS
FSSU
DJRPSP
62
tronson au decedat 15 persoane iar alte zeci a u fost grav rănite. Articolul ține să amintească
măsurile care trebuie luată si mai exact promisiunea îndeplinirii acestora de mai bine de 25 de
ani.
Ideeile principale ale acestui articol au un mare impact emoțional :
 ,,Una dintre cele mai periculoase șos ele din România este DN1 ”
 ,,Pe DN1, între Vlădeni și Ucea, într -o săptămînă, au decedat 4 persoane în
accidente rutiere ”
 ,,Podul de pe DN1, între Dridif și Beclean, a mai luat o viață săptămîna
trecută ”
 ,,Lipsa autostrăzilor și drumurile pline de gropi duc la accidente rutiere grave
în care mor foarte mulți români ”
Bună ziua Făgăraș
Acest ziar a publicat 4 articole diferite cu privire la acest eveniment.
Primul articol ,,Persoană decedată într -un accident între Beclean și Dridif ” prezent ând știrea
in sine, două dintre ele fiind în contradictoriu, iar celălalt prezent ând defapt veridicitatea
faptelor.
Articolul cu titlul ,, Accidentul mortal de la Beclean, provocat de un << șmecher >> din Sibiu ”
s-a demonstrat a fi unul fals, presupunerea că bărbatul care venea dinspre Sibiu ar fi fost
vinovat devenind total neadevărată la aparitia filmulețului care surprindea accidentul.
Cu toate că acest articol a avut zeci de vizualizări și distribuiri pe Facebook, acesta nu a fost
șters. Acesta a st ârnit o serie de nemulțu miri și reproșuri din partea cititorilor.
Putem spune că acest articol este o formă gravă de dezinformare, uneori dorința de a
aduce cu rapiditate subiecte noi si de interes comun, de a publica primul și a st ârni curioziatea
cititorilor dar și numărul de vizualizări poate duce la asemenea înt âmplări deloc favorabile.
Ultimul articol pe acest subiect, cu titlul ,, S-a stabilit vinovatul accidentului de la Beclean ”
definitiveaz ă situația, de data aceasta vinovatul ne mai fiind ,,un șmecher din Sibiu ” ci un
brașovean care a intrat pe interzis. ,,Șmecherul din Sibiu ” ne este prezentat în acest articol ca
victimă, mai exact ,,un cunoscut avocat din Sibiu ”.
În aceste cazuri dezinformarea sau opinia celor din jur pot costa o viață de om,
deoarece dacă nu exista f imulețul care să demonstreze cine este vinovatul, situația ar fi putut
să stea destul de rău pentru un om care era nevinovat.
Făgărașul tău

ULBS
FSSU
DJRPSP
63
Acest ziar a relat evenimentul printr -un articol scurt, cu date importante si esențiale.
Articolul are atașate șase poze de la fața locului și a reușit să adune 10.092 de vizualiz ări.
Titlul este unul informativ ,, Accident grav pe DN1, între Beclean și Dridif ”.
Salut Făgăraș
Această publicație relatează 5 știri cu privire la acest subiect :
 ,,Accident între Dridif și Beclean. O persoană a decedat ”
 ,,UPDATE: cauza accidentului, depășirea neregulamentară ”
 ,,IMPACT EMOȚIONAL. Accidentul din Dridif, surprins de o cameră ”
 ,,A apărut filmarea cu accidentul din Dridif. Cine este de vină? ”
 ,,Avocat sibian implica t în accidentu l de la Dridif: Dacă eram în mașina mea,
eram mort !”
În aceste articole ne sunt prezentate elemente de noutate precum declarația avocatului
care a scăpat cu viată si a fost victimă al acestui accident dar si apariția pe site a filmării
producerii accidentu lui.

În concluzie, articolele relatate cu privire la neplăcutul eveniment diferă in fiecare
unitate de presă, acestea av ând o abordare diferită de către jurnaliști.
Pentru a face o morală în urma analizării articolelor, putem lua drept exemplu articolul c are a
adus cititorului ceva exclusiv dar fără informații bazate pe fapte și dovezi relevante și
articolul scris de ,,Făgărașul tău ”; un articol scurt și la obiect, cu poze folosite drept dovezi de
la fața locului, care a reușit să adune mii de vizualizări.
Ceea ce jurnaliștii învață încă din primul an al facultății este că această meserie nu este
întotdeauna una ușoară. Aceștia trebuie să verifice mereu informația, să aibă trei surse care
spun același lucru, au nevoie de surse și declarații credibile, cum ar fi instituțiile publice, cel
mai important lucru fiind că aceștia nu au voie să dezimformeze cititorul.
Uneori un articol scurt și la obiect, cu prezentarea unor informații de actualitate și
importante pentru cititor, poate face mult mai mult dec ât un a rticol lung dar cu prezentarea
unor fapte neadevărate sau irelevante. Un asemenea articol poate duce la pierderea
credibilității cititorului față de jurnalist deoarece în lumea media cititorul este judecătorul.

3.5.3 Investiția BOSCH

ULBS
FSSU
DJRPSP
64
O altă întâmplare ca re i-a făcut pe făgărășeni să îsi pună întrebări a fost facpul că
firma Bosch a vrut să investească în Făgăraș, prin deschiderea unei noi firme. La aflarea
veștii făgărășenii au fost foarte bucuroși deoarece această investiție presupunea pentru ei, noi
locuri de muncă, însă aceștia au ales să investească în orașul Simeria din județul Hunedoara.
În oraș au circulat multe zvonuri cum că primarul si patronul firmei de l ângă locul undre
trebuia să se deschidă această firmă, nu au lăsat să fie permisă investiția pentru a nu -și pierde
angajații firma veche. Acestea au fost doar zvonuri, vom vedea ceea ce are de spus presa
despre această pierdere.
Bună ziua Făgăraș
Articolul ,,Făgărașul pierde investiția cu Bosch!? ” ne informeaz ă despre faptul că
orașul pierde investiția in favoarea Simeriei, unde se vor aloca 700 de locuri de muncă. Bosch
anunță acest lucru printr -un comunicat, primarul orașului refuz ând să comenteze acest
subiect.
La câteva zile apare un alt articol ,, Reacția Primăriei Făgăraș, după eșecul Bosch ” în care ne
este prezentat un comunicat redactat de către Gheorghe Sucaciu si postat pe o rețea de
socializare. Comunicatul exprimă bucuria faptului că Făgărașul a a juns pe pe lista zonelor
conforme pentru mari investiții si faptul că primăria a făcut tot ce i -a stat in putință pentru a
primi această finanțare.
Făgărașul tău
Aici au fost publicate trei articole cu privire la această problemă :
 ,,Bosch a ales Simeria în defavoarea Făgărașului, pentru a construi o fabrică de
mașini de spălat ”
 ,,Ce spun autoritățile despre negocierile cu Bosch ”
 ,,De ce a pierdut Făgărașul investiția Bosch ”
Primul articol prezintă un comunicat preluat de pe adevărul. ro în care Bosch anunță
înființarea fabricii în Simeria.
Cel de al doilea este identic cu cel publicat de Bună ziua Făgăraș, însă de această dată nu este
specificat că articolul este luat de pe un site de socializare, deci lipsește sursa.
Al treilea articol este format dintr -un comunicat care explica motivul alegerii Simeriei, si
părerea de rău a primăriei cu privire la acest lucru.
Salut Făgăraș
Acest site a publicat trei articole referitoare la această temă, identice cu cele de mai
sus.

ULBS
FSSU
DJRPSP
65
În concluzie, articolele referitoare la această problemă au fost majoritatea preluate de
pe alte site -uri sau de pe site -uri de socializare, unora lipsindu -le sursa.

3.5.4 Spitalul Municipal ,,Dr. Aurel Tulbure ”

Spitalul din municipiul F ăgăraș ridică multe probleme și nemulțumiri în rândul
cetățenilor ; numărul mic de personaj, neglijența personalului, cozile și așteptarea în secția de
urgențe, problemele legate de igienă și curățenie sunt doar c âteva dintre situațiile de care
aceștia au parte foarte des.
Cu toate că toată lume a avut parte măcar o singură dată de una dintre situațiile
neplăcute enumerate mai sus, presa nu a discutat despre aceste lucruri.
Pentru a vedea de c âte ori este abordat subiectul cu privire la spitalul municipal în instituțiile
de presă, am căutat cuvântul chei e și am ajuns la rezultatele următoare pentru lunile ianuarie –
mai 2 018 :
Monitorul de Făgăraș – un articol
 ,,Multecazuri de mușcături de căpușe ”
BZF – 10 articole
 ,,Echipament medical nou, la Spitalul Municipal Făgăraș ”
 ,, Acuzațiile aduse Spitalului Muni cipal, false și neîntemeiate ”
 ,,Spitalele, obligate să deconteze cheltuielile pacienților ”
 ,,Audit extern la Spitalul Municipal ”
 ,,Spital de Urgență, la Făgăraș ”
 ,,Centrul de dializă din Spitalul Municipal, în pericol ”
 ,,Mobilizare pentru secția de Pediatrie din Spitalul Municipal | Bikeathon
2018 ”
 ,,Salariile medicilor din Spitalul Municipal, micșorate ”
 ,,Bărbat decedat în drum spre spital. Viața, un joc de noroc la Făgăraș ”
 ,,Asistenți ai Spitalului de Urgență Brașov, acuzați că „vindeau” persoane
decedate ”

Articolul ,,Acuzațiile aduse Spitalului Municipal, false și neîntemeiate” face referire
la un filmuleț făcut de un pacient al spitalului care a avut sute de distribuiri pe site -urile de
socializare. În videoclip pacientul filmează cum secția de urgență este goală și acesta declară

ULBS
FSSU
DJRPSP
66
că personalul spitalului este la ,,cafea și tig ară“. Această filmare a st ârnește sute de distribuiri
și comentarii prin care toți cetățenii își împărtășesc experiențele neplăcute de care au avut
parte în cadrul spitalului si cer evaluarea acestuia de către conducere. Personalul răspunde
acestui filmule ț negând acuzațiile și susțin ând că aceștia erau ocupați cu alte probleme.
Acest articol este singura apariție în presă legată de această problemă.
Făgărașul tău – 22 de articole
 ,,Aproape 800 de persoane au ajuns la spital de sărbători. Cei mai mulți, cu
traumatisme în urma bătăilor ”
 ,,Spitalul va avea un nou computer tomograf performant. Au început deja
lucrările în acest sens ”
 ,,Chirurgie de performanță la Spitalul din Făgăraș. Aparatură de ultimă
generație, la Secția de Chirurgie. ”
 ,,10-15 făgărășeni ajung zilnic la spital cu fracturi, entorse sau luxații ”
 ,,Declarația conducerii spitalului din Făgăraș privind filmarea distribuită
online de la Compartimentul Primiri Urgențe ”
 ,,A murit la spital ”
 ,,Aparat tomograf de ultimă generație, la Spitalul Munici pal din Făgăraș ”
 ,,Se caută îngrijitor la Spitalul din Făgăraș ”
 ,,Curățenie generală în curtea spitalului ”
 ,,10 medici noi au ajuns în ultimele luni, la Spitalul Municipal Făgăraș ”
 ,,Două posturi de asistent medical, scoase la concurs la Spitalul din Făgăr aș”
 ,,Spitalul Municipal organizează concurs pentru un post de asistent medical, în
cadrul laboratorului de analize medicale ”
Din toate cele 22 de articole nici unul dintre ele nu ridică problemele si nemulțumirile
cetățenilor.
Salut Făgăraș
– 10 articole
 ,,Mai puțini pacienți la spital de Revelion ”
 ,,Platformă online pentru Spitalul din Făgăraș ”
 ,,Posturi de asistent medical vacante la Spital ”
 ,,O comisie va stabili ce facilități vor primi medicii din Spitalul ,,Dr. Aurel
Tulbure”
 ,,Iată cum face Făgărașul eforturi să își păstreze medicii din spital! ”

ULBS
FSSU
DJRPSP
67
 ,,Fiu și tată în arest și în spital, după ce s -au bătut cu alți doi inși în prima zi de
Paște ”
 ,,Examinator auto ajuns la spital, după ce a fost agresat verbal”
 ,,Spitalul angajează referent la Achiziții ”
 ,,Spitalul angajează 2 îngrijitoare la Ginecologie și 1 infirmier debutant la
Hemodializă ”
 ,,Secția Medicină Internă din cadrul spitalului caută asistent medical ”
În decursul a șase luni de zile, ziarele online au publicat un articol, 10 articole și
respectiv 2 2 de articole. Nici unul dintre acestea nu discută problemele spitalului. Dintre cele
4 instituții de presă putem spune că ,,Bzf ” a discutat despre o problem ă de interes major.
Știrile cu privire la instituția publică sunt relativ asemănătoare, însă ,,Salu t Făgăraș aduce și
subiecte noi.

3.6 ,,A picat examenul auto din cauza unui porumbel ”

Un caz amuzant la prima vedere, dar trist pentru o t ânără din Făgăraș, a vut loc in luna
martie, chiar în acest oraș. După cum spune și titlul, o fata a picat examenul auto din cauza
faptului că aceasta nu a acordat prioritate unor porumbei sau că nu a încetinit în apropiere de
aceștia. La prima vedere pare a fi o glumă, însă evenimentul chiar a avut loc.
Cazul a fost deosebit de mediatizat în presă, și nu doar în presa făgărășeană, ci și în
presa din toată țara. Incidentul a st ârnit sute de comentarii și distribuiri pe siteurile de
socializare, p ână chiar și o caricatură. Bineînțeles că nu au lipsit nici comentarile ur âte la
adresa tinerei, care susți neau părerea examinatorului.
Incidentul a avut peste 30 de apariții în presa rom ânească, mai exact 33 de apariții pe
site-uri precum :
 Mediafax.ro
 Cancan.ro
 Libertatea.ro
 Auto -bild.ro
 Wowbiz.ro
 Jurnalul.ro
 Ziarelive.ro

ULBS
FSSU
DJRPSP
68
 Stiribotosani.ro
 Observator ulph.ro
 Bizbrasov.ro
 Reportemtv.ro
 Brasovtv.ro
 Dcnews.ro
 Ziuanews.ro
 Fluierul.ro
 Happynews.ro
 National.ro
 Orange.ro

Aricolul publicat de Mediafax este următorul:
,,O tânără din Făgăraș a picat proba practică a examenului auto, pentru mai multe greșeli,
între acestea și pentru că nu a încetinit autoturismul în preajma unor porumbei aflați pe șosea.
Șefii examinatorului consideră că acesta a acționat conform legii, tran smite corespondentul
MEDIAFAX.
Comisarul de poliție Albert -Ani Oriana, împuternicit șef la Serviciul Public Comunitar,
Regim, Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Brașov, a declarat, miercuri,
corespondentului MEDIAFAX, că polițistul examinator a acționat conform legii când a picat –
o pe cursantă.

ULBS
FSSU
DJRPSP
69
Conducătorul auto, mai ales în condițiile în care era candidat pentru obținerea permisului de
conducere, trebuia să depună toate diligențele necesare astfel încât să evite orice pericol.
Exist ența unui obstacol pe carosabil, care constă fie chiar și în mai mulți porumbei, este de
natură să producă în anumite circumstanțe un posibil incident sau accident. Dacă porumbeii
respectivi zburau de la sol și îi creau candidatului o stare de confuzie, l -ar fi speriat sau i -ar
fi venit în parbriz, era posibil să tragă de volan, stânga, dreapta, să accidentez e un pieton
sau așa mai departe , a spus Albert -Ani Oriana.
Aceasta precizează că tânăra din Făgăraș a picat proba practică a examenului auto pentru mai
multe abateri, acumulând puncte de penalizare, între care și pentru că nu a încetinit când s -a
apropiat de porumbeii aflați pe carosabil.”

Articolul publicat de Bună ziua Făgăraș :
,,Tânăra de 18 ani nu a trecut proba practică a examenulu i auto, joi, din cauza unei
reguli de circulație inventate, iar acum este hotărâtă să depună contestație.
Trimis de serviciul din subordinea Instituției Prefectului Brașov, Inspectorul George Mirică a
considerat că păsările aflate pe carosabil sunt un peri col iminent. Examinatorul, care ar fi
delegat de la București din cauza numărului insuficient de personal la Brașov, a declarat -o pe
elevă respins , conform procesului verbal completat și semnat de el în prezența unui martor.
Instructorul elevei spune că nu a mai auzit aș a ceva. După cum a menționat, el a intervenit
pentru evitarea unui pericol iminent. Eu nu văd ce pericol iminent ar putea constitui un
porumbel aflat pe partea carosabilă care oricum și -a luat zborul cu mult înainte de a frâna.
Și examinator ul este tânăr și fără experiență, dar nu se procedează în acest fel. Este foarte
ușor să îți bați joc de munca cui va. Așa ceva eu nu am mai auzi , declară Gheorghe Grecu,
instructor auto.
Am încercat să obținem un punct de vedere din partea Serviciului Comu nitar Regim Permise
de Conducere și Înmatriculare a vehicule lor Brașov, însă nu am reușit.”
Cele două articole publicate de două instituții de presă diferite sunt diferite, p utem
spune chiar în contradictoriu, primul .susțin ând si dându-i dreptate examinatorului autor,
având drept suport o declarație de la comisarul de poliție împuternicit șef la Serviciul Public
Comunitar, Regim, Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Brașov .
Al doilea articol susține părerea tinerei, av ând o declaraț ie de la instructorul auto al acesteia.
Titlurile din presă sunt diverse :
 ,,Garcea de la Rutieră: A picat examenul auto din cauza… porumbeilor ”

ULBS
FSSU
DJRPSP
70
 ,,Garcea, la Făgăraș ”
 ,,O fată a picat examenul auto din cauza unui porumbel ”
 ,,A picat examenul auto din cauză că nu a încetinit în fața unor porumbei ”
 ,,Brașov: A PICAT examenul auto din cauza unui PORUMBEL? ”
 ,,O tânără din Făgăraș a picat examenu l auto din cauza unor porumbei”

Concluzii 020004000600080001000012000
Monitorul BZF Fagarasul Tau Salut FagarasUrmăritori
Urmăritori

ULBS
FSSU
DJRPSP
71

Monitorizarea presei online este foarte importantă pen tru a afla starea actuală a presei, a
reputației companiei și de asemena pentru a afla perceperea de către consumatori asupra
informațiilor sau chiar a serviciilor oferite.
Din observațiile mele, presa făgărășeană neglijează meseria de jurnalist, uită de
procesul calitativ și cantitativ, baz ându-se doar pe informație.
Într-un oraș mic, precum Făgărașul, presa este cel mai important mod de informare a
cetățeanului, pe orice plan.
După cum am văzut, uneori din dorința de a aduce informații noi, de a fi primul care le
publică, de a aduce mai multe vizualizări sau comentarii, presa poate ajunge să dezinformeze
cititorul, stric ând chiar și reputația companiei de presă
Ziarele făgărășene au ajuns să fie tot mai puțin consultate, fiind date pe site -uri online,
acestea fiind la locul lor înlocuite cu pagini de Facebook, unde dacă ,,ai la prieteni ” o pagin ă
de știri ești informat constant cu știri de actualitate, chi ar daca vrei sau nu.
Ziarele sau publicațiile online au mai puțini vizitatori sau urmăritori ca paginile de știri
de pe site -urile de socializare. Un lucru important pe care l -am observat este că fiecare
agenție de presă online deține o secțiune în care cititorii sau consumatorii de presă au
posibilitatea de a lăsa comentarii, însă numărul comentariilor este foarte scăzut, mai spre
deloc.
Aceleași articole dețin pe Facebook un număr de aprecieri, de comentarii bune sau rele,
mult mai mare, ch iar și distribuiri de către cititori pe pagina personală.
Pentru a -și sporii numărul de vizualizări, articolele sunt distribuite în grupuri cu un
număr mare de persoane dar cu alte scopuri.
Un alt aspect referitor la știri este că acestea mai mereu au aceeași abordare, seamănă foarte
mult și uneori sunt chiar identice. Acest fapt demonstreazș că instituțiile copiază și se inspiră
unele de la altele. Știrile predominante pe toate unitățile sunt cele de natură socială și cele
referitoare la evenimente .
Din punctul meu de vedere, cel mai activ site dintre cele mai discutate și exemplificate
este ,,Bună ziua Făgăraș ”, acesta ating ând un număr de 13.318 de vizualizări în decursul a
șapte zile, cu toate acestea procesul este în scădere. Recordul ziarului potrivit site -ului
trafic.ro este de 9.422 de vizitatori în luna septembrie a anului 2017. Această instituție
optează pentru știri cu surse sigure, de mărimi medii chiar scurte și la obiect.

ULBS
FSSU
DJRPSP
72
Bibliografie

1. Achim Mihu, Sociologie generală , Napoca Star, Cluj -Napoca, 2002
2. Ardelean Florin, Curs Introducere în sistemul mass -media , Editura Universității din
Oradea, 2014 ;
3. Beciu Camelia, Sociologia comunicării și a spațiului public , Ed. Polirom, Iași, 20 11;
4. Beciu Camelia, Comunicare și discurs mediatic , Editura Com unicare.ro, București,
2009;
5. Bernard Miege –Societatea cucerită de comunicare , Ed. Polirom, Iași, 2000;
6. Bohler, Sebastien, 150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică,
Editura Polirom, Iași, 2009
7. Cabin, P., Dortier, J. -F. (coord) – Comunicarea – perspective actuale , Iasi: Editura
Polirom , 2010;
8. Chelcea Septimiu, Opinia publică. Strategii depersuasiune și manipulare , București:
Editura Economică, 2006.
9. Coman, C. – Relațiile publice. Principii și strategii , Iași: Editura Polirom , 2001;
10. Coman Claudiu; Selaru Vasile, Comunicarea intre informare si manipulare: dresori
si vanzatori de cai verzi , Editura All Beck, Bucuresti, 2005.
11. Coman Mihai, Introducere în sistemul mass -media , Ed. Polirom , ediția a IV -a
revăzută și adăugită , Iași, 2016;
12. Coman Mihai, Manual de jurnalism , Ediția a III -a, revăzută și adăugită, Editura
Polirom, Iași, 2009 ;
13. Coman Mihai , Introducere în sistemul mass -media , Editura Polirom , ediția a III -a,
Iași, 2007,
14. Christian Baylon, Xavier Mignot –Comunicarea , Ed. Universității „Alexandru Ioan
Cuza”, Iași, 2000;
15. Green, A. – Comunicarea eficientă în relațiile publice . Crearea mesajelor și relațiile
sociale, Iași: Editura Polirom , 2009;
16. Ioan Drăgan – Comunicarea; Paradigme si teorii , Ed. RAO, 2008
17. Larson Charles, Persuasiunea, receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași
2003
18. Mihai Dinu – Comunicarea , Ed. Științifică, București, 1997;

ULBS
FSSU
DJRPSP
73
19. Mihai Dinu –Comunicarea, repere fundamentale , ediția II, Ed. Algos, București,
2000;
20. Năstase Georgescu Maria, Dreptul comunicării , Editura universitară, 2009.
21. Păuș, V.A. – Comunicare și resurse umane , Iași: Editura Polirom , 2006;
22. Pânișoară, I. -O. – Comunicarea eficientă – metode de interacțiune educațională , Iași:
Editura Polirom , 2004;
23. Rotaru, I. – Comunicarea virtuală. Impactul noilor tehnologii informationale și
comuicationale în spațiul educațional contemporan , București , 2010.
24. Săftoiu Claudiu, Jurnalism politic, Editura Trei, Bucuresti, 2003
25. Seceleanu Andra, Comunicare politica in spatiul mediatic: analiza unei campan ii
electorale, Editura „Andrei Saguna”, Constanta, 2008
26. Stanciugelu, Stefan, Logica manipularii. 33 de tehnici de manipulare politica
romaneasca , Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010
27. Ștefan Buzărnescu –Sociologia opiniei publice , Ed. Did. Și Ped., București;
28. Ștefan Vlăduțescu -Informația de la teorie către știință ,: Editura Didactică și
Pedagogică, București , 2002
29. Volkoff, Vladimir, Tratat de dezinformare – De la calul troian la internet, Editura
ANTET, Bucuresti, 2009.