Asist. Univ. Dr. Ramona Tutnaru Pirău Elena [605151]

Tipuri de exerciții
gramaticale și ortografice
Profesor coordonator: Proiect realizat de:
Asist. Univ. Dr. Ramona Tutnaru Pirău Elena
Petru Marian -Andrei
Anul II, P.I.P.P. Universitatea de Vest din Timișoara

I.EXERCIȚII DE LIMBĂ
TRADIȚIONALE
1. Exerciții de interpretare a unui
material dat
2. Exerciții de intervenție într -un
material dat
3. Exerciții de exemplificare

1. Exerciții de interpretare a
unui material dat
Analiza gramaticală – este o operație de
recunoaștere, iar în recunoaștere exercițiul face
parte dintre stimuli, elevilor fiindu -le de ajuns să
distigă răspunsul bun printre celelalte. Cu alte
cuvinte , elevii care au învățat gramatică, deci cei
care au învățat să reacționeze corespunzător la
anumiți stimuli (la informația gramaticală
conținută în faptele analizate) răspund în analiză
sub acțiunea directă, fizică, a stimulilor gata
diferențiați.

1. Exerciții de interpretare a
unui material dat

Exercițiul de grupare – cere recunoașterea și
ordonarea după anumite criterii a unor fapte dintr -un
material lingvistic dat.
Material : apărătoare, coboară, coajă, coaliție,
doare, domoală, fermoar, frumoasă, mânioasă, moară,
odioasă, poate, respectuoasă, sfioasă, toaletă, virtuoasă. Se
observă particularitatea comună, secvența grafică oa;
Sarcini :
Gruparea cuvintelor după criterii date :
cuvinte în care grupul reprezintă un diftong;
cuvinte în care același grup reprezintă vocale în hiat;

Exerciții de motivare –precizarea argumentelor pe care se
întemeiază un fapt de ortografie concret .
Material : împărat, îmbulzeală , campion, tâmplă, împreună. Se
observă particularitatea comună : grupurile de litere mb și mp;
Motivarea : întotdeauna înainte de b și p scriem și rostim m și nu n;
Material : Dunărea, masă, Brăila, minute, morcov, Podișul
Transilvaniei, Cornel, dulap. Se observă particularitatea comună :
toate cuvintele sunt substantive.
Motiva rea scrierea lor : substantivele proprii se ortografiază
întotdeauna cu literă inițială mare; substantivele comune se
ortografiază cu litera inițială mică în acest context.
1. Exerciții de interpretare a
unui material dat

1. Exerciții de interpretare a
unui material dat

Exercițiul de diferențiere – constă în recunoașterea, compararea și opunerea
trasăturilor distinctive a două fapte a căror asemănare poate provoca sau a și provocat
interferențe reciproce .
Material : Se dau frazele :
Poate că am spus , poate că nu vă am spus.
Am promis că o aduc și vă o aduc.
Își luă caietul și îl așeză pe masă, dar uită să și îl pună în servietă.
Se observa că: se înțelege perfect comunicarea; fraza este strict, gramatical, corectă;
există totuși o greșeală . Diferențierea: unele cuvinte trebuie scrise așa cum se rostesc, într-
o silabă :
vă o aduc = v -o aduc ;
să și îl pună= să și -l pună ;
vă am spus =v -am spus;
Desprindeți alte cuvinte care se pot rosti într -o silabă dar și așa cum sunt scrise.

1. Exerciții de interpretare a
unui material dat
Exercițiul de investigație ortografică – presupune
corectarea anumitor fapte, care concretizează două sau
mai multe reguli.
Material : deja, jefui, așa, șef, jeluire, șepcar, jigni,
șifonier, jilav, șir .
Să se descopere și să se grupeze toate cuvintele în care
se aplică regulile scrierii după ș și j în rădăcină.
După ș și j în rădăcină se scrie și se pronunță :
a, nu ea: deja, așa ;
e, nu a: jefui, ș ef;
i nu î : jigni , ș ifonier, j ilav, ș ir.

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat
Exerciții de modificare – elevul intervine în materia
transformând fapte, înlocuindu -le sau restaurându -le în forma lor
corectă.
Modificarea formei sau situației ortografice a unui cuvânt
Material : cesuleț, cete, dulcețuri, ulcele, gemuleț, gene,
pingele, genți, închega, tinichele, gheață, ghețuș.
Sarcini :
•de indicat formele de bază ale cuvintelor;
•de scris fiecare cuvânt împreună cu forma lui de bază
( cesuleț – ceas);
•de explicat ortografia formelor de bază : după ce, ge, che, ghe
scriem a, când există alternanța ae/ e;

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat
Modificare prin alcătuirea unui enunț
a) prin extensie
Material : Mama e în casă.
Fetele stau în jurul ei.
Își așteaptă prietenele.
Le-au pregătit dulciuri.
Le vor arăta cărți.
Sarcini :
– de spus prima propoziție, vorbind și despre copii ; a doua,
vorbind și despre băieți ; a treia, vorbind și despre prieteni ; a patra,
vorbind și despre jucării ; a cincea, vorbind și despre fotografii .
– de scris propozițiile noi;
– de explicat ortografia cuvintelor introduse;

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat
b) prin restrângere
Material : Așa arată pământul întregii țări.
Palmele micii femei schimaseră casa într -o zi.
Marii oameni de cultură sunt exemple de muncă.
Sarcini :
– de scris propozițiile fără cuvintele subliniate ;
– de explicat ce modificări gramaticale s -au produs în fiecare
propoziție și ce situație ortografică a apărut în urma lor.
c) prin schimbarea calității enunțului
Material: Nu mă aștepta mai mult.
Nu te apropia de el.
Nu va depărtați de noi.
Sarcini :
-de trecut propozițiile la forma afirmativă ;
-de explicat modificările produse și consecințele lor ortografice;

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat
d) prin schimbarea topicii
– modificarea formei cuvintelor
Material : Codrii uriași se zvârcoleau neputincioși .
Plopii înalți își rupeau crengile .
Norii cenușii coborâseră pe pământ .
Sarcini : – de scris fiecare propoziție inversând locul cuvintelor subliniate;
-de explicat modificările gramaticale, fonetice și ortografice apărute în
urma inversării;
– modificarea organizării textului
Materia l: Aș mulțumi școlii .
Ar scrie profesorilor.
Am citit Alinei o carte .
Sarcini: -de scris fiecare propoziție cu cuvântul subliniat (complementul
indirect) așezat înaitea verbului determinat;
-de explicat modificările gramaticale apărute și consecințele lor
ortografice.

Exerciții de înlocuire
a) înlocuirea unui substantiv prin pronume
Material:
Am adus aparatul.
Ar mirosi tradafirii.
Citește mamei!
A citit mamei!
Sarcini :
-de înlocuit substantivele subliniate prin pronume personale
corespunzătoare;
-de explicat modificările produse și ce situații ortografice s -au creat; 2. Exerciții de intervenție într –
un material dat

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat

b)înlocuirea unui pronume cu un substantiv
Material :
Ai grijă de ei.
Muncea pentru dânșii .
Cazul ei impresionează.
Vina dumneaei e dovedită.
Sarcini :
-de înlocuit pronumele cu substantivele corespunzătoare ;
-de explicat ortografia substantivelor folosite;

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat
Exerciții de restaurare a unui material negativ – alege
varianta corectă dintre doua grafii, una conformă cu regula și
alta greșită.
Material : înnoptat – înoptat
însera -înnsera
înnot -înot
înnegura – înegura
înnainte -înainte
Sarcini :
– taie forma greșită ;
– explică ortografia cuvintelor care conțin consoana dubla nn;

2. Exerciții de intervenție într –
un material dat
2.2.Exerciții de completare
a) litere omise
Material :
bric…ag c…oară
c…ai ch…ul
tinich…a gh…ul
g…am buc…um
gh…ată barcag…u
Sarcini :
– de completat litera omisă;
– de motivat completarea;

b) cuvinte omise
Material :
Prietenul pe care …….. a întâlnit.
Cartea pe care am citit……….. .
Florile pe care …….. am cules .

Sarcini :
-de completat spațiile libere cu
cuvintele cerute de context;
-de explicat situațiile de ortografie
apărute;

3. Exerciții de exemplificare
Exemplificare fără repere (liberă )
a)cuvine izolate
– Dati exemple de zece substantive
comune masculine .
Sarcini :
– de spus și de scris fiecare cuvânt
însoțit de cuvântul mulți ;
– de spus și de scris fiecare cuvânt
însoțit de substantivul toți;
– de completat formele fiecărui
cuvânt în rostire (o silabă mai mult, o
silabă mai puțin), în scris ( în raport
de numărul de silabe).

b)enunturi
Scrieți patru propoziții vorbind pe
rând despre câte un membru al
familiei( mama, tata, fratele meu,
sora mea).
Sarcini :
-de scris prima propoziție vorbind și
despre ….. (după conținutul ei), ca
în exercițiile de modificare ;

3. Exerciții de exemplificare
Exemplificare cu repere date
a)concretizare oferită
Material : taxi și ticsit ; fixat și
rucsac; oxigen și îmbâcsit;
expediat și cocs;
Sarcini :
-să se grupeze cuvintele prin
opunere ortografică ;
-să se alcătuiască propoziții în
care să se folosească pe rând
grupurile de cuvinte scrise mai
sus;

b)repere care se diferențiază în
context
Material: iar și i -ar ; ia și i -a ;
i-au și iau ; l -a și la ;
Sarcini :
– de alcătuit propoziții cu formele
omofone ;
– de analizat semnificația
cuvintelor din fiecare grup;

3. Exerciții de exemplificare
Exemplificare prin asociere (reperul devine un
instrument al exemplificării)
Material (reperul) : arămiu , cenușiu , rubiniu , vișiniu;
Sarcini :
-de găsit substantive nume de obiecte care pot avea
însușirile date;
-de alcătuit câte o propoziție cu fiecare grup constituit;
-de trecut substantivele din propoziții la plural și de
explicat modificările apărute;
-de inversat locul adjectivului cu substantivul determinat;
-de observat modificările ortografice ;

3. Exerciții de exemplificare
Exemplificare prin analogie ( învățarea unui model )
Material : Completați , după modelul :
Tempo lent Tempo rapid
îmi sunt dragi mi-s dragi
îți …………… ……………
îi…………….. ……………
ne…………… ……………
vă…………… ……………
le…………. ………………
Sarcini :
– de comparat cele două coloane ( număr de silabe );
-de explicat modificările ortografice survenite;

II. EXERCI ȚII DE
ORTOGRAFIE TRADI ȚIONALE
1. Copierea
2. Dictarea
Condițiile unei bune dictări :
-asigurarea unui climat afectiv favorabil ;
-folosirea regulilor și cuvintelor studiate, reluarea exercițiilor efectuate cu ele;
-folosirea unei teme strict delimitate ;
-textul dictat să fie inteligibil, fără niciun echivoc;
-dimensiunea dictării, gradarea numărului și nivelului dificultăților, ritmul
dictării le reglăm în funcție de clasă;
-nici o dictare nu trebuie să -i surprindă pe elevi;
– orice dictare se cere corectată imediat;
-textele de dictare pot fi selectate nu numai și din stilul beletristic, acesta este
ultimul stil funcțional al limbii la care copilul, devenit om matur, va recurge în
trebuințele lui de comunicare.

III. EXERCIȚII DE EDUCARE A
AUZULUI ȘI A PRONUNȚIEI
•Modelul pronunției îl oferim noi;
•Pronunția demonstrativă e la început exagerată, se
pronunță rar, o dată sau de mai multe ori, revenind
progresiv la ritmul normal;
•După demonstrarea modelului e necesar să analizăm
fonetic cuvântul până la sunet sau până la silabă.
Copilul imită începând cu rostirea cuvântului în silabe,
continuă cu rostirea rară și intră progresiv în ritmul
normal. Rostește apoi cuvinte asemănătoare, citește cu
voce tare texte în care norma fonetică respectivă e bine
reprezentată.

IV. EXERCIȚII DE EDUCARE A
PERCEPȚIEI LIMBAJULUI
Constituie o formă de antrenament perceptiv , iar
modalitatea lui e analiza mesajelor fără mijlocirea conceptelor
gramaticale ;
Material : Se simte cabătut.
Se simte c-a bătut . ( Se simte că a bătut. )
Se simte ca bătut . ( ar fi fost bătut de cineva)

Nulaiscris?
Nul ai scris?
Nu l-ai scris?

Completați : Ei sunt bolnav…. .
Ei sunt bolnavi . ( într -o anumită stare )
Ei sunt bolnavii .(ei sunt cineva, care se afla într -o anumită stare)

V . EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Exercițiul structural este un lanț de
operații cu structuri .

Acesta î mbină :
• descoperirea inductivă
• descoperirea deductivă
• descoperirea prin analogie
• munca personalizată.

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL

1. Orice exercițiu structural pornește de la un
model . De aceea, operația inițială este intuirea
modelului .
2. Pasul al doilea : intuirea operației fundamentale
de efectu at: a) repetiția simplă;
b) substituția;
c) transformarea .

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Andrei a citit ziarul.
Ileana nu l -a citit .

– două structuri
deosebite prin
prezența sau absența
negației și prin poziția
complementului
direct. • E vorba la început de cineva (Andrei ) care a citit
ceva (ziarul ), deci de un agent, o acțiune și un
obiect al acesteia .
• În a doua propoziție e vorba despre altcineva
(Ileana ) care n -a citit ce a citit Andrei , deci de alt
agent, aceeași acțiune și de același obiect, numai că
acțiunea este acum negată
• Spunând nu l-a citit, ne gândim tot la lucrul citit de
Andrei , dar fără să -l numim.
• Procedând astfel, avem garanția că operațiile de
transformare , spre exemplu, pe care elevii le vor
efectua în conformitate cu modelul nu vor fi
formale, mecanice, că, dacă vom propune în
continuare ca stimul Radu a desenat hărțile .
Vasile……., elevii vor avea latent conștiința că
lucrează în cadrul tiparelor inițiale, dar cu altă
situație.

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tipuri de exerciții structurale:
1. Dialog dirijat
2. De repetiție
3. De substituție
4. De transformare

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
1.DIALOGUL DIRIJAT cu replici contrarii
Stimulul constă într-o structură afirmativă, iar
răspunsul într-una care neagă pe prima . E vorba deci
de o transformare introdusă în dialog :

Modelul : Eu am văzut marea mereu . >
Eu însă n-am văzut -o niciodată .
Stimulii : Eu am șters tabla mereu .
………………………… .
Eu aș aduce mingea mereu .
…………………………… .

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
2. DIALOGUL DIRIJAT ca injoncțiune
Stimulul conține o dispoziție de acțiune, la care elevul
răspunde formulând un mesaj (enunțiativ propriu -zis,
imperativ, interogativ). De obicei, operația constă în
transformarea vorbirii indirecte în vorbire directă.
Modelul: Spune -i să-și cheme colegii. >Cheamă -ți colegii!
Stimuli: Spune -i să-și lege șireturile.
………………………
Spune -le să-și încheie nasturii.
…… ……………………
Spune -i să-ți înapoieze banii.
……………… ………………..

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
3. DIALOGUL DIRIJAT ca întrebare – răspuns
Stimulul conține o întrebare la care elevul răspunde
corespunzător cu modelul .
Modelul : Te-a văzut ștergându -te? >
Da, m-a văzut ștergându -mă.
Stimuli : Te-a surprins mirându -te?
………………………… ……
V-a lăsat spălându -vă?
…………………………… …
V-au simțit mișcându -vă?
…………….. …………….……………………

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tehnica exercițiului :
(1) elevul ascultă modelul în pronunția învățătorului, care rostește la început
cuvântul în ritm foarte lent, întrând treptat, prin încă două -trei pronunțări, în ritm
normal,
(2) elevul repetă modelul cu aceeași evoluție de ritm;
(3) este întărit de învățător, care poate atrage atenția asupra locului unde pronunția
este încă necorespunzătoare și care, oricum, pronunță din nou cuvântul dat,
(4) copilul repetă modelul;
(5) este din nou întărit ,
(6) eventual, transcrie modul corect de pronunțare sau scrie cuvântul a cărui
ortografie e în neconcordanță cu pronunția literară;
(7) e întărit și sub acest aspect;
(8)ascultă pronunțarea altui cuvânt sau grup de cuvinte cu aceeași organizare
fonetică și grafică – ilustrând deci aceeași normă fonetică și aceeași regulă
ortografică,
(9) repetă ș.a.m.d.

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
1. Repetarea de cuvinte cu aceeași
dificultate de pronunțare.
cuviință, necuviință; cuviincios,
necuviincios; încuviința, încuviințare; ființă,
neființă; înființa, desființa; știință, neștiință,
înștiința; conștiincios, conștiinciozitate;

coajă, plajă, strajă, șarjă, vrajă, birjă, grijă,
schijă, tijă, lojă, cârjă .

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
2. Repetarea de alternanțe
• boli, boală; coli, coală, șc oli, șc oală;
coji,coajă; ploi, ploaie; coc, coace; cob or,
coboară; p ot, poate; rog, roagă;

• amiază, am iezi; biată, biet; piatră, p ietre;
viață, vieți; dezm iardă, dezm ierd;

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
3. Repetarea în perechi contrastante
erou și ieri; ied și educat ; iepure și epopee ;
eroare și ierarhie ;
escortă și excursie ; escapadă și excentrică ;
escală și excelentă ; escroc și excesiv ; excavator
și escadron ;
baie aerisită, scânte ie violace e, siluetă de
statu ie, o feme ie pe alee, poet de nevoie,
poleială ideală;
descalifica, dezgoli; desființa, dezvinovăți ;
despăgubi, dezbate; destăinui, dezdoi;

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
 Exercițiul poate fi construit :
a) pe baza ciclului explicit: model – stimul – reacție – întărire –
repetare;
b) pe baza unui tabel de substituție.
 În primul caz, tehnica este următoarea:
(1) învățătorul propune modelul;
(2) elevii îi analizează structura;
(3) învățătorul anunță modul de lucru și oferă primul stimul
(eventual primul model de substituire);
(4) elevul efectuează înlocuirea;
(5) învățătorul confirmă sau infirmă răspunsul;
(6) eventual, elevul repetă răspunsul (dacă a greșit prima dată),
(7) învățătorul propune al doilea stimul ș.a.m.d

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Din punct de vedere psihologic, exercițiile
structurale depind de tezele lui B. F. Skinner asupra
condiționării operante în genere și asupra
comportamentului lingvistic în special.
Ca atare, ele sunt concepute și realizate în patru timpi :
•stimul (indiciul de repetiție, de substituție sau de
transformare);
•reacție (operația corelată cu modelul, ca răspuns la stimul )
•întărire (confirmarea sau infirmarea și confirmarea
răspunsului) ;
•repetare (în caz că răspunsul inițial a fost greșit) .

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Stimul -reacție -întărire -repetare
•Andrei l-a văzut .
•Dacă acela văzut de Andrei sunt eu, cum o să spun? (Urmează
răspunsul elevilor) .
• Da, așa spun : Andrei m-a văzut .
•Spuneți propoziția fără ,,m”! (…) Da, Andrei a văzut . Spunând
așa, mai arătăm pe cine a văzut Andrei? (…) Deci m este un
cuvânt care ne face să ne gândim că acela văzut de Andrei sunt
eu, că Andrei m-a văzut pe mine . Cum scriem deci m-a văzut ?
(…) Da: m liniuță a.
•Dacă vrem să arătăm că acei văzuți de Andrei sunt ei, cum o să
spunem? (…) Da: Andrei i-a văzut . Ș.a.m.d.

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Model –stimul –reacție –întărire -repetare
Modelul : Expediez (cu o singură intrare).
Stimulii: A aprecia? (…) A copia? (…) A linia? (…) A premia?
(…)

Modelul: I-am scris . (cu o singură intrare)
Stimulii. Înlocuim persoana celui la care se referă acțiunea .
Ție? (…) Vouă? (…) Lor? (…) Mie? (…) Ei? (…)

Modelul: Prinde mărul! (cu intrări variate)
Stimulii: Para! (…) Creionul! (…)
Să arătăm ce trebuie prins fără să numim obiectul.
Creionul – pe el? (Prinde pe el! > Prinde -l!)
Hoții= pe ei? (…)

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Model –stimul –reacție –întărire -repetare
Modelul (în dialog dirijat ): Băiatul e respectuos? > Fata e respectuoas ă.
Stimulii : Drumul e sinuos? Poteca (…)
Tatăl e afectuos . Mama (..)
Palatul e aspectuos . Grădina (…)
Comandantul e maiestuos . Garda (…)

Modelul (în dialog dirijat ): Un băiat este zglobiu? > Toți băieții sunt zglobii .
Stimulii : Un părinte e grijuliu? (…) Un copil e durduliu? (…)
Un castan e arămiu? (…) Un perete e cărămiziu? (…)

Model (în dialog dirijat ): Această albie e secată? >Celelalte albii sunt secate .
Stimulii : Această corabie e eșuată? (…) Această datorie este achitată? (…)
Această discuție e interesantă? (…) Această pălărie e purtată?( …)

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tabel de substituție
Se intuiește modelul, se
explică cum se pot alcătui
forme, mesaje din
combinarea cuvintelor sau a
morfemelor de pe fiecare șir
și, în caz că tabelul oferă
mai multe șiruri de stimuli
iar alegerea nu e
condiționată sintagmatic sau
semantic, se lasă elevilor
libertatea de a hotărî
ordinea folosirii stimulilor. Niște pomi sunt rodnici .
Mulți (măr )
Acești (păr )
Toți (vișin )
(cireș)
(gutui)
(cais)
(piersic)

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tabel de substituție
Vă aștept în fața (școală ).
în dreptul (grădină) .
în spatele (bibliotecă) .
(alee) .
(statuie) .
(librărie) .

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tabel de substituție
(Pe mine) crede totdeauna .
(Pe tine) a crezut
(Pe el) au crezut
(Pe noi)
(Pe voi)
(Pe ei)
(Pe ele)

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tabel de substituție
Aduce ziarul pe care (mie) (pe el) ceri.
ochelarii (lui) (pe ei) ai cerut .
hărțile (nouă) (pe ele)

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tabel de substituție
Arătați (mie) (pe el) repede!
(lui) (pe ea)
(nouă) (pe ei)
(pe ele)

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Tabel de substituție
(Pe mine) a auzit lăudând (pe el).
(Pe el) felicitând (pe ea).
(Pe noi) (pe ei).
(Pe ei) (pe ele).
(Pe ele)

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
4. EXERCIȚIUL DE TRANSFORMARE
Prin exercițiile de transformare se ajunge de la o
structură (sau de la un grup de structuri) la o structură
nouă, evident, după model. De la situația inițială (A), la
transformarea ei (B), se poate ajunge în mai multe feluri.
a) prin modificări structurale între elementele
modelului;
b) prin adiționare;
c) prin reducere;
d) prin generarea unei structuri noi din două sau
mai multe structuri date.

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
a)prin modi ficări structurale între elementele
modelului
Problema ortografică : Alternanța a/ ea după litera j

Modelul : I-am întrebat : ,,Vă aranjați locuința?” >
I-am întrebat dacă -și aranjează locuința .
Stimulii : I-a întrebat : ,,Vă menajați forțele?”
……………………………………… ..
Ne-a întrebat : ,,Vă încurajați forțele?” >
……………………………………… ..
Le-a întrebat: ,, Vă deranjați vecinii?” >
…………………………………………

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
Modelul (în dialog dirijat ): Aștepți trenul?> Nu,
nu-l aștept .
Stimulii: Aduni banii? ………………………….
Prindeți mașina? …….…………………
Scrii problemele? ………………………
Asculți sfaturile? ………………………
Vrei biscuiții? …………………………

V. EXERCIȚIUL STRUCTURAL
b) Transformarea prin adiționare
-se realizează în două feluri: cu ajutorul unui element de
transformare și prin expansiune.
Elementul de transformare introduce în mesaj o anumită atitudine a
vorbitorului față de informația comunicată:
Modelul : Nu te apropia! > Trebuie să nu te apropii .
Stimulii : Nu te speria! ……………………………
Nu te înfuria! ………………………… ..

Modelul (în dialog dirijat ):
E un copil bun? > Este cel mai bun dintre copii .
Stimuli : Este un fiu ascultător? …………………… ..
Pare un exercițiu greu? …………………… ..
Este un principiu sănătos? ………………… .
Este o familie unită? ……………………… ..

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
În expansiune structura inițială capătă constituenți noi prin
dezvoltare, prin determinanți ai constituenților existenți. .

Modelul: Ai nevoie de bani? > Am nevoie de toți banii.
Stimulii : Au nevoie de zidari? ……………………….
Au nevoie de tâmplari? ……………………

Modelul: (a)Găsește!> Găsește -l! (b)Găsește! > Găsește -mi!
(c)Găsește! > Găsește -mi-l!
Stimulii : Scrie! Pe ele? (…) Scrie! Ție? (…) Scrie! Ție? Pe ele?
(…)
Scrieți! Pe ea? (…) Scrieți! Lor? (…) Scrieți! Lor? Pe
ea? (…)

V.EXERCIȚIUL STRUCTURAL
c) Transformarea prin reducere
Modelul: Nepătrunșii codri se zăresc de departe. >Codrii se
zăresc de departe.
Stimulii (din care se cere suprimarea adjectivului):
Curajoșii scafandri ies la suprafață. ……………………
Furioșii tigri se agită în cușcă. …………………………
Gingașii leandri stau la soare. ……………………….….

Modelul : Nu mi l -am scris. > Nu mi -am scris. N -am scris. Am
scris.
Stimulii : Nu ți l -ai văzut. Pe el. (…) Ție. (…) Nu.(…)
Nu i le -au spus. …………………………….
Nu ni l -au cerut. ……………………………
Nu vi l -ați reamintit………………………….

V.EXERCIȚIUL
STRUCTURAL
d) Transformarea prin generarea unei structuri noi
Modelul : Ion e zglobiu. Vasile e zglobiu. >
Ion și Vasile sunt zglobii.
Stimuli : Cerul e cenușiu. Apa e cenușie.
………………………………..
Casa e pustie. Curtea e pustie.
………………………………
Fularul e vișiniu. Căciula e vișinie.
………………………………………

V.EXERCIȚIUL
STRUCTURAL
Modelul : Gheorghe l-a văzut pe Ion. Ion se ducea la școală.
Gheorghe l -a văzut pe Ion ducându -se la școală .

Stimulii : Sandu m -a zărit. Mă spălam pe față.
……………………………………….
Nu te -am auzit. Te certai în clasă.
………………………………………
Tata v -a găsit. Vă jucați pe stradă.
………… ………………………….
I-am surprins pe amândoi. Îl căutau prin curte.
…………………………………………………..

FIȘĂ DE LUCRU
E mai isteț cine găsește
cele șase greșeli de
ortografie și punctuație
strecurate în aceste
propoziții:

Întrebarea 1:
-Cine l -a bătut prima oară pe
Ștefan cel Mare?

-Părinții săi.

Întrebarea 2:
-Prîslea scapă sabia în
apă. Cum o scoate?
– Udă!

Întrebarea 3:
– O găină pestriță sa suit
pe o căpiță. Cum se dă
jos!
– Tot pestriță!

Întrebarea 4:
-Cum se cheamă o
pisică?
-Pis-pis.

Întrebarea 5:
-De ce se trag clopotele?
-De frânghie!

Întrebarea 6:
-Care este diferența
dintre somn și căscat?
-Somnul trăiește în
apă, iar căscați pe
uscat!

Întrebarea 7:
-Ce face un iepure când
înplinește un an?
-Trece pe al doilea!

!!!
Dacă ați găsit cuvintele
scrise greșit corectați -le și
transcrieți propozițiile
corect!

CORECTARE!
Î.1. Cine l -a bătut prima oară pe Ștefan
cel Mare?
-Părinții săi.

Corect!
Î.2. Prîslea scapă sabia în apă. Cum o scoate?
-Udă!
Prâslea se scrie
cu ,,â ”

CORECTARE!
Î.3. O găină pestriță sa suit pe o căpiță. Cum se
dă jos!
-Tot pestriță! ,,Sa” în acest caz se scrie
,,s-a”.
În loc de ! , la întrebare
urmează ?

Î.4. Cum se cheamă o pisică?
-Pis- pis. După pis -pis urmeaza !
Î.5. De ce se trag clopotele?
– De frânghie! CORECT!

CORECTARE!
Î.6. Care este diferența dintre somn și căscat?
-Somnul trăiește în apă, iar căscați pe uscat!
Căscați se scrie cu ,,ii ”
Î.7.Ce face un iepure când înplinește un an?
-Trece pe al doilea!
Înplinește se scrie cu ,,m ”

VĂ MULȚUMIM,

PENTRU ATENȚIE
ȘI PARTICIPARE!!!

Bibliografie:
Beldescu, George, Ortografia în
școală , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1973
Metea, Alexandru, Limba română
actuală , Editura Emia, Deva, 2008