Mărănduc Amalia-Maria, Master – Campanii de comunicare în publicitate și relații publice, [605125]

Mărănduc ​ ​ Amalia-Maria, ​ ​ Master ​ ​ – ​ ​ Campanii ​ ​ de ​ ​ comunicare ​ ​ în ​ ​ publicitate ​ ​ și ​ ​ relații ​ ​ publice,
Universitatea ​ ​ din ​ ​ București
Discriminarea ​ ​ religioasă, ​ ​ o ​ ​ încălcare ​ ​ a
Deontologiei ​ ​ Academice
1. Introducere
În ​ ​ contextul ​ ​ multiculturalității ​ ​ și ​ ​ al ​ ​ diversității, ​ ​ idei ​ ​ promovate ​ ​ intens ​ ​ în ​ ​ societatea
occidentală, ​ ​ precum ​ ​ și ​ ​ în ​ ​ instituțiile ​ ​ acesteia, ​ ​ situațiile ​ ​ tensionate ​ ​ ce ​ ​ implică ​ ​ discriminarea
unei ​ ​ persoane ​ ​ nu ​ ​ au ​ ​ lipsit ​ ​ din ​ ​ mediul ​ ​ universitar ​ ​ român ​ ​ recent.
Eseul ​ ​ întocmit ​ ​ de ​ ​ față ​ ​ își ​ ​ propune ​ ​ abordarea ​ ​ discriminării ​ ​ pe ​ ​ criterii ​ ​ religioase ​ ​ în ​ ​ mediul
universitar ​ ​ român ​ ​ ca ​ ​ pe ​ ​ o ​ ​ încălcare ​ ​ a ​ ​ eticii ​ ​ și ​ ​ deontologiei ​ ​ academice.
​ ​ Abaterea ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ codul ​ ​ etic ​ ​ universitar ​ ​ va ​ ​ fi ​ ​ dezbătută ​ ​ și ​ ​ argumentată ​ ​ prin ​ ​ exemple ​ ​ reale ​ ​ și
actuale, ​ ​ puse ​ ​ în ​ ​ raport ​ ​ cu ​ ​ normele ​ ​ prevăzute ​ ​ în ​ ​ centrele ​ ​ universitare ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ s-a ​ ​ produs ​ ​ situația
de ​ ​ discriminare, ​ ​ precum ​ ​ și ​ ​ analizarea ​ ​ felului ​ ​ mai ​ ​ mult ​ ​ sau ​ ​ mai ​ ​ puțin ​ ​ moral ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ părțile
implicate ​ ​ au ​ ​ acționat.
Obiective
Obiectivul ​ ​ principal ​ ​ al ​ ​ lucrării ​ ​ îl ​ ​ reprezintă ​ ​ conștientizarea ​ ​ faptului ​ ​ că ​ ​ anumite ​ ​ atitudini ​ ​ și
principii ​ ​ privind ​ ​ religia ​ ​ ale ​ ​ cadrelor ​ ​ didactice ​ ​ universitare ​ ​ față ​ ​ de ​ ​ studenți ​ ​ pot ​ ​ incita ​ ​ la ​ ​ ură ​ ​ nu
doar ​ ​ persoana ​ ​ vizată ​ ​ ci ​ ​ și ​ ​ colectivul ​ ​ universitar ​ ​ din ​ ​ care ​ ​ face ​ ​ parte, ​ ​ ceea ​ ​ ce ​ ​ ar ​ ​ putea ​ ​ duce ​ ​ la
comportamente ​ ​ neadecvate ​ ​ din ​ ​ punct ​ ​ de ​ ​ vedere ​ ​ deontologic.
În ​ ​ același ​ ​ timp, ​ ​ obiectivele ​ ​ secundare ​ ​ ale ​ ​ lucrării ​ ​ constau ​ ​ în ​ ​ atenționarea ​ ​ asupra ​ ​ faptului ​ ​ că
vestimentația ​ ​ unui ​ ​ student ​ ​ nu ​ ​ reprezintă ​ ​ un ​ ​ criteriu ​ ​ de ​ ​ evaluare ​ ​ a ​ ​ performanțelor ​ ​ sale, ​ ​ în
contextul ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ aceasta ​ ​ se ​ ​ încadrează ​ ​ în ​ ​ regulament, ​ ​ și ​ ​ obiective ​ ​ precum ​ ​ formarea ​ ​ de
atitudini ​ ​ tolerante ​ ​ și ​ ​ de ​ ​ bun ​ ​ simț ​ ​ în ​ ​ scopul ​ ​ transformării ​ ​ atmosferei ​ ​ din ​ ​ universitate ​ ​ într-un
mediu ​ ​ prielnic ​ ​ studiilor ​ ​ pentru ​ ​ toți ​ ​ participanții.
2. ​ ​ Etică ​ ​ și ​ ​ deontologie ​ ​ academică ​ ​ – ​ ​ concepte ​ ​ și ​ ​ principii
Pentru ​ ​ a ​ ​ putea ​ ​ analiza ​ ​ un ​ ​ caz ​ ​ ce ​ ​ a ​ ​ stârnit ​ ​ reacții, ​ ​ dacă ​ ​ reprezintă ​ ​ sau ​ ​ nu ​ ​ o ​ ​ încălcare ​ ​ a
deontologiei ​ ​ academice ​ ​ este ​ ​ necesar ​ ​ a ​ ​ se ​ ​ ține ​ ​ cont ​ ​ de ​ ​ noțiunile ​ ​ generale, ​ ​ conceptele ​ ​ și
principiile ​ ​ etice ​ ​ ale ​ ​ domeniului. ​ ​ De ​ ​ aceea ​ ​ în ​ ​ capitolul ​ ​ următor ​ ​ voi ​ ​ aduce ​ ​ în ​ ​ discuție ​ ​ unele

definiții ​ ​ și ​ ​ voi ​ ​ relata ​ ​ și ​ ​ analiza ​ ​ mai ​ ​ amplu ​ ​ situația ​ ​ petrecută ​ ​ la ​ ​ Universitatea ​ ​ București, ​ ​ ce ​ ​ a
fost ​ ​ relatată ​ ​ în ​ ​ presă, ​ ​ cu ​ ​ obiectivul ​ ​ de ​ ​ a ​ ​ demonstra ​ ​ de ​ ​ ce ​ ​ evenimentul ​ ​ petrecut ​ ​ încalcă
deontologia ​ ​ academică.
Filip ​ ​ și ​ ​ Iamandi ​ ​ (2008) ​ ​ fac ​ ​ referire ​ ​ la ​ ​ etică, ​ ​ morală ​ ​ și ​ ​ deontologie ​ ​ ca ​ ​ fiind ​ ​ "ceea ​ ​ ce ​ ​ este
<<drept>>, ​ ​ <<corect>> ​ ​ și ​ ​ <<just>>.
"În ​ ​ prezent ​ ​ deontologia ​ ​ desemnează ​ ​ normele ​ ​ de ​ ​ conduită ​ ​ și ​ ​ obligațiile ​ ​ etice ​ ​ din ​ ​ cadrul ​ ​ unei
profesii ​ ​ și ​ ​ aplicarea ​ ​ anumitor ​ ​ norme ​ ​ morale ​ ​ particulare" ​ ​ (Filip, ​ ​ Iamandi, ​ ​ 2008; ​ ​ apud. ​ ​ Sandu,
2012).
"O ​ ​ primă ​ ​ dimensiune ​ ​ a ​ ​ eticii ​ ​ transmoderne ​ ​ o ​ ​ reprezintă ​ ​ protecția ​ ​ demnității ​ ​ umane. ​ ​ (…)
Afirmarea ​ ​ demnității ​ ​ umane ​ ​ a ​ ​ individului ​ ​ pe ​ ​ de ​ ​ o ​ ​ parte ​ ​ și ​ ​ a ​ ​ speciei ​ ​ pe ​ ​ de ​ ​ cealaltă ​ ​ parte,
reprezintă ​ ​ o ​ ​ subtilă ​ ​ trecere ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ specificitatea ​ ​ drepturilor ​ ​ individuale ​ ​ din ​ ​ modernitate ​ ​ și
postmodernitate ​ ​ către ​ ​ universalizarea ​ ​ acestora ​ ​ în ​ ​ sintagma ​ ​ demnitate ​ ​ umană. ​ ​ În ​ ​ viziunea
noastră ​ ​ demnitatea, ​ ​ protejarea ​ ​ demnității ​ ​ umane ​ ​ implică ​ ​ mult ​ ​ mai ​ ​ mult ​ ​ decât ​ ​ protejarea
drepturilor ​ ​ individuale ​ ​ prin ​ ​ trecerea ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ pasivitatea ​ ​ dreptului ​ ​ care ​ ​ trebuie ​ ​ apărat ​ ​ la ​ ​ protecția
activă ​ ​ și ​ ​ afirmativă ​ ​ a ​ ​ demnității ​ ​ umane" ​ ​ (Sandu, ​ ​ 2012, ​ ​ p. ​ ​ 41).
Din ​ ​ moment ​ ​ ce ​ ​ discriminarea ​ ​ reprezintă ​ ​ unul ​ ​ dintre ​ ​ subiectele ​ ​ principale ​ ​ ale ​ ​ eseului ​ ​ voi
aborda ​ ​ în ​ ​ rândurile ​ ​ ce ​ ​ urmează ​ ​ și ​ ​ câteva ​ ​ aspecte ​ ​ ale ​ ​ acestei ​ ​ forme ​ ​ de ​ ​ acțiune.
Potrivit ​ ​ Wikipedia ​ ​ (n.d.), ​ ​ discriminarea ​ ​ este ​ ​ "o ​ ​ acțiune ​ ​ care ​ ​ presupune ​ ​ un ​ ​ tratament ​ ​ diferit,
nedrept ​ ​ fa ț ă ​ ​ de ​ ​ persoane ​ ​ din ​ ​ cauza ​ ​ apartenen ț ei ​ ​ lor ​ ​ la ​ ​ un ​ ​ anumit ​ ​ grup ​ ​ social. ​ ​ Există ​ ​ mai ​ ​ multe
forme ​ ​ de ​ ​ comportamente ​ ​ discriminatorii, ​ ​ dar ​ ​ toate ​ ​ au ​ ​ comun ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ implică ​ ​ o ​ ​ anumită
formă ​ ​ de ​ ​ excludere ​ ​ sau ​ ​ de ​ ​ respingere" . 1
Dat ​ ​ fiind ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ subiectul ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ îl ​ ​ voi ​ ​ analiza ​ ​ implică ​ ​ situația ​ ​ unei ​ ​ studente ​ ​ islamice
ajunsă ​ ​ în ​ ​ România ​ ​ ca ​ ​ refugiat, ​ ​ analiza ​ ​ va ​ ​ fi ​ ​ realizată ​ ​ din ​ ​ perspectiva ​ ​ celei ​ ​ religioase ​ ​ și ​ ​ celei
etnice ​ ​ și ​ ​ rasiale.
"Discriminare ​ ​ religioasă ​ ​ este ​ ​ evaluarea ​ ​ sau ​ ​ tratarea ​ ​ unei ​ ​ persoane ​ ​ sau ​ ​ a ​ ​ unui ​ ​ grup ​ ​ diferit
datorită ​ ​ credin ț ei ​ ​ lor"(Wi kipedia, ​ ​ n.d.) . 2
1 ​ ​ Wikipedia, ​ ​ n.d., ​ ​ “Discriminare”, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare#Discriminarea_direct.C4.83 ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 26 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017
2 ​ ​ Wikipedia, ​ ​ n.d., ​ ​ “Discriminare ​ ​ religioasă”, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare#Discriminarea_religioas.C4.83 ​ , ​ ​​ Accesat: ​ ​ 26 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017

3. ​ ​ Studiu ​ ​ de ​ ​ caz ​ ​ – ​ ​ Vălul ​ ​ islamic ​ ​ al ​ ​ unei ​ ​ studente, ​ ​ subiect ​ ​ de
scandal ​ ​ și ​ ​ discriminare ​ ​ în ​ ​ cadrul ​ ​ Univerității ​ ​ din
București
La ​ ​ începutul ​ ​ lunii ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017 ​ ​ o ​ ​ știre ​ ​ cu ​ ​ o ​ ​ studentă ​ ​ cu ​ ​ hijab, ​ ​ discriminată ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ profesor
de ​ ​ la ​ ​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ relatată ​ ​ de ​ ​ aproape ​ ​ toate ​ ​ publicațiile ​ ​ de ​ ​ presă
românești, ​ ​ scandalul ​ ​ creând ​ ​ reacții ​ ​ atât ​ ​ în ​ ​ universitate, ​ ​ în ​ ​ insitutii ​ ​ precum ​ ​ Consiliul ​ ​ Național
pentru ​ ​ Combaterea ​ ​ Discriminării ​ ​ (CNCD) ​ ​ și ​ ​ Ministerul ​ ​ Educației, ​ ​ ba ​ ​ chiar ​ ​ și ​ ​ în ​ ​ Parlament
din ​ ​ partea ​ ​ unui ​ ​ deputat ​ ​ (Mediafax, ​ ​ 2017) . 3
Reacțiile ​ ​ au ​ ​ pornit ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ o ​ ​ postare ​ ​ pe ​ ​ blogul ​ ​ personal ​ ​ a ​ ​ profesorului ​ ​ Florin ​ ​ Diaconu ​ ​ de ​ ​ la
Facultatea ​ ​ de ​ ​ Științe ​ ​ Politice ​ ​ din ​ ​ cadrul ​ ​ Universității ​ ​ București, ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ povestea ​ ​ că ​ ​ a ​ ​ rugat ​ ​ o
studentă ​ ​ musulmană ​ ​ să ​ ​ ia ​ ​ în ​ ​ calcul ​ ​ să ​ ​ vină ​ ​ la ​ ​ cursuri ​ ​ fără ​ ​ vălul ​ ​ islamic, ​ ​ deoarece ​ ​ acesta ​ ​ este
de ​ ​ părere ​ ​ că ​ ​ își ​ ​ "afișează ​ ​ în ​ ​ chip ​ ​ ostentativ ​ ​ credința"(Diaconu, ​ ​ 2017) . 4
După ​ ​ cum ​ ​ acesta ​ ​ relatează ​ ​ pe ​ ​ blogul ​ ​ său, ​ ​ rugămintea ​ ​ sa ​ ​ a ​ ​ degenerat ​ ​ într-un ​ ​ schimb ​ ​ de ​ ​ replici
între ​ ​ cei ​ ​ doi, ​ ​ acesta ​ ​ invocând ​ ​ pe ​ ​ blogul ​ ​ său ​ ​ pe ​ ​ motivul ​ ​ că ​ ​ “ar ​ ​ fi ​ ​ firesc ​ ​ ca ​ ​ religia ​ ​​ și ​ ​ simbolurile
religioase ​ ​ de ​ ​ orice ​ ​ fel ​ ​ să-și ​ ​ aibă ​ ​ locul ​ ​ lor, ​ ​ dar ​ ​​ NU ​ ​ în ​ ​ instituțiile ​ ​ de ​ ​ stat ​ . ​ ​ Fiindcă, ​ ​ statul ​ ​ român,
chiar ​ ​ dacă ​ ​ nu-i ​ ​ secular ​ ​ (sau ​ ​ laic, ​ ​ dacă ​ ​ preferi ​ ​ acest ​ ​ sinonim) ​ ​ în ​ ​ chip ​ ​ atât ​ ​ de ​ ​ tranșant ​ ​ cum ​ ​ e, ​ ​ de
exemplu, ​ ​ cel ​ ​ francez, ​ ​ NU ​ ​ e ​ ​ nici ​ ​ vreo ​ ​ teocrație. ​ ​​ " ​ ​ (Diaconu, ​ ​ 2017) . 5
Mai ​ ​ mult, ​ ​ potrivit ​ ​ unui ​ ​ articol ​ ​ al ​ ​ publicației ​ ​ Vice ​ ​ pe ​ ​ acest ​ ​ subiect, ​ ​ profesorul ​ ​ ar ​ ​ mai ​ ​ fi ​ ​ avut ​ ​ un
antecedent ​ ​ cu ​ ​ respectiva ​ ​ studentă, ​ ​ acesta ​ ​ făcând ​ ​ o ​ ​ glumă ​ ​ proastă ​ ​ pe ​ ​ seama ​ ​ tinerei ​ ​ spunându-i
"am ​ ​ mâncat ​ ​ porc ​ ​ cu ​ ​ mâinile ​ ​ astea, ​ ​ nu ​ ​ș tiu ​ ​ dacă ​ ​ pot ​ ​ să- ț i ​ ​ dau ​ ​ creta" ​ ​ (Vice, ​ ​ 2017) . 6
3 ​ ​​ Despa, ​ ​ O., ​ ​ 2 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017, ​ ​ “ ​ Studentă ​ ​ cu ​ ​ hijab, ​ ​ discriminată ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ profesor ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București
/ ​ ​ Reacția ​ ​ CNCD: ​ ​ Există ​ ​ o ​ ​ sesizare. ​ ​ Cum ​ ​ se ​ ​ apără ​ ​ Conducerea ​ ​ Facultății ​ ​ de ​ ​ Științe ​ ​ Politice”, ​ ​ Mediafax,
Disponibil ​ ​ la:
http://www.mediafax.ro/social/studenta-cu-hijab-discriminata-de-un-profesor-de-la-universitatea-din-bucuresti-r
eactia-cncd-exista-o-sesizare-cum-se-apara-conducerea-facultatii-de-stiinte-politice-16805006 ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27
noiembrie ​ ​ 2017
4 ​ ​ Diaconu, ​ ​ F., ​ ​ 12 ​ ​ octombrie ​ ​ 2017, ​ ​ “ ​ FĂRĂ ​ ​ burka, ​ ​ niqab ​ ​ sau ​ ​ hijab ​ ​ în ​ ​ instituțiile ​ ​ DE ​ ​ STAT ​ ​ din ​ ​ România!”, ​ ​ Florin
Diaconu, ​ ​ Disponibil ​ ​ la: ​ ​​ https://florindiaconu.com/fara-burka-niqab-sau-hijab-in-institutiile-de-stat-din-romania/ ​ ,
Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017
5 ​ ​ Diaconu, ​ ​ F., ​ ​ 12 ​ ​ octombrie ​ ​ 2017, ​ ​ “ ​ FĂRĂ ​ ​ burka, ​ ​ niqab ​ ​ sau ​ ​ hijab ​ ​ în ​ ​ instituțiile ​ ​ DE ​ ​ STAT ​ ​ din ​ ​ România!”, ​ ​ Florin
Diaconu, ​ ​ Disponibil ​ ​ la: ​ ​​ https://florindiaconu.com/fara-burka-niqab-sau-hijab-in-institutiile-de-stat-din-romania/ ​ ,
Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017
6 ​ ​ Filip, ​ ​ R., ​ ​ 3 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017, ​ ​ Tot ​ ​ ce ​ ​ trebuie ​ ​ să ​ ​ș tii ​ ​ despre ​ ​ profesorul ​ ​ acuzat ​ ​ că ​ ​ a ​ ​ eliminat ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ cursuri ​ ​ o ​ ​ studentă
cu ​ ​ hijab, ​ ​ Vice, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://www.vice.com/ro/article/ne3ddm/profesorul-acuzat-ca-a-eliminat-de-la-cursuri-o-studenta-cu-hijab ​ ,
Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017

În ​ ​ art. ​ ​ 2, ​ ​ litera ​ ​ d. ​ ​ al ​ ​ Codului ​ ​ de ​ ​ Etică ​ ​ al ​ ​ Universității ​ ​ București ​ ​ este ​ ​ precizat ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ "în
spațiul ​ ​ intelectual ​ ​ laic, ​ ​ care ​ ​ este ​ ​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București, ​ ​ nimeni ​ ​ nu ​ ​ are ​ ​ dreptul ​ ​ să ​ ​ impună
altora, ​ ​ sub ​ ​ nici ​ ​ o ​ ​ formă, ​ ​ credințe ​ ​ religioase, ​ ​ atașamente ​ ​ politice ​ ​ sau ​ ​ alte ​ ​ categorii ​ ​ de
convingeri, ​ ​ care ​ ​ pot ​ ​ constitui ​ ​ doar ​ ​ probleme ​ ​ private ​ ​ ale ​ ​ fiecăruia ​ ​ dintre ​ ​ membrii ​ ​ instituției"
(Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ n.d.) . 7
Pe ​ ​ lângă ​ ​ asta, ​ ​ în ​ ​ întreg ​ ​ articolul ​ ​ 4 ​ ​ din ​ ​ același ​ ​ Cod ​ ​ etic ​ ​ este ​ ​ prevăzut ​ ​ respingerea ​ ​ atitudinilor
discriminatorii ​ ​ la ​ ​ litera ​ ​ c ​ ​ fiind ​ ​ precizat ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ “ ​ toți ​ ​ membrii ​ ​ Universității, ​ ​ indiferent ​ ​ de
poziția ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ o ​ ​ ocupă ​ ​ în ​ ​ ierarhia ​ ​ acesteia, ​ ​ sunt ​ ​ obligați ​ ​ să ​ ​ adopte, ​ ​ în ​ ​ orice ​ ​ împrejurare,
atitudini ​ ​ adecvate ​ ​ pentru ​ ​ eliminarea ​ ​ conflictelor ​ ​ de ​ ​ interese, ​ ​ care ​ ​ pot ​ ​ afecta ​ ​ sensibil
judecățile, ​ ​ evaluările ​ ​ și ​ ​ deciziile ​ ​ diverselor ​ ​ persoane ​ ​ și ​ ​ structuri ​ ​ organizatorice” ​ (Codul ​ ​ de
etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ n.d.) , ​ ​ iar ​ ​ la ​ ​ litera ​ ​ b ​ ​ fiind ​ ​ precizat ​ ​ “principiul ​ ​ dreptății ​ ​ și 8
echității ​ ​ presupune, ​ ​ de ​ ​ asemenea, ​ ​ că ​ ​ dreptul ​ ​ nediscriminării ​ ​ pe ​ ​ criterii ​ ​ rasiale, ​ ​ etnice,
religioase, ​ ​ politice ​ ​ etc., ​ ​ nu ​ ​ poate ​ ​ și ​ ​ nu ​ ​ trebuie ​ ​ folosit ​ ​ astfel ​ ​ încât ​ ​ să ​ ​ provoace ​ ​ discriminări
inverse” ​ (Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ n.d.) . 9
Comportamentul ​ ​ profesorului ​ ​ față ​ ​ de ​ ​ studenta ​ ​ musulmană ​ ​ încalcă ​ ​ articolele ​ ​ menționate ​ ​ mai
sus, ​ ​ și ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ etic ​ ​ prin ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ studenta ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ pusă ​ ​ într-o ​ ​ ipostază ​ ​ jenantă ​ ​ datorită ​ ​ unui
accesoriu ​ ​ vestimentar ​ ​ asociat ​ ​ cu ​ ​ religia, ​ ​ accesoriu ​ ​ ce ​ ​ poate ​ ​ fi ​ ​ purtat ​ ​ nu ​ ​ doar ​ ​ în ​ ​ scop ​ ​ religios.
Pe ​ ​ lângă ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ studenta ​ ​ nu ​ ​ purta ​ ​ o ​ ​ vestimentație ​ ​ ostentativă ​ ​ și ​ ​ neadecvată ​ ​ unei ​ ​ instituții ​ ​ de
învățământ, ​ ​ profesorul ​ ​ Diaconu ​ ​ a ​ ​ încălcat ​ ​ prin ​ ​ comportamentul ​ ​ său ​ ​ și ​ ​ articolul ​ ​ 31 ​ ​ al ​ ​ Codul ​ ​ de
etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ în ​ ​ care ​ ​ este ​ ​ precizat ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ “ ​ respectul ​ ​ și ​ ​ toleranța ​ ​ se
numără ​ ​ printre ​ ​ valorile ​ ​ morale ​ ​ pe ​ ​ care ​ ​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București ​ ​ le ​ ​ cultivă ​ ​ constant, ​ ​ în
scopul ​ ​ creării ​ ​ și ​ ​ întreținerii ​ ​ unui ​ ​ climat ​ ​ favorabil ​ ​ unor ​ ​ relații ​ ​ pe ​ ​ cât ​ ​ posibil ​ ​ armonioase,
echilibrate ​ ​ și ​ ​ raționale ​ ​ între ​ ​ diferitele ​ ​ grupări ​ ​ și ​ ​ diferiții ​ ​ membrii ​ ​ ai ​ ​ comunității ​ ​ sale
academice” ​ (Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ n.d.) . 10

7 ​ ​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București, ​ ​ n.d., ​ ​ Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017
8 Univeritatea ​ ​ din ​ ​ București, ​ ​ ​​ n.d., ​ ​ Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017
9 ​ ​​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București, ​ ​ ​​ n.d., ​ ​ Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017
10 ​ ​​ n.d., ​ ​ “Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti”, ​ ​ Universitatea ​ ​ din ​ ​ București, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017

4. ​ ​ Concluzii
Discriminarea ​ ​ este ​ ​ o ​ ​ încălcare ​ ​ a ​ ​ deontologiei ​ ​ academice ​ ​ prin ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ lezează ​ ​ demnitatea
persoanei ​ ​ vizate, ​ ​ prin ​ ​ faptul ​ ​ că ​ ​ persoana ​ ​ nu ​ ​ este ​ ​ tratată ​ ​ în ​ ​ mod ​ ​ egal ​ ​ cu ​ ​ ceilalți ​ ​ membri, ​ ​ cazul
dezbătut ​ ​ mai ​ ​ sus ​ ​ fiind ​ ​ un ​ ​ bun ​ ​ exemplu ​ ​ în ​ ​ acest ​ ​ sens ​ ​ deoarece ​ ​ studenta ​ ​ a ​ ​ fost ​ ​ tratată ​ ​ într-un
mod ​ ​ lipsit ​ ​ de ​ ​ obiectivitate, ​ ​ iar ​ ​ profesorul ​ ​ a ​ ​ încercat ​ ​ să ​ ​ impună ​ ​ studentei ​ ​ convingerile ​ ​ sale ​ ​ în
ceea ​ ​ ce ​ ​ privește ​ ​ religia ​ ​ și ​ ​ simbolurile ​ ​ religioase.
Mai ​ ​ mult, ​ ​ riscul ​ ​ unei ​ ​ astfel ​ ​ de ​ ​ atitudini ​ ​ poate ​ ​ incita ​ ​ la ​ ​ ură ​ ​ alți ​ ​ membri ​ ​ ai ​ ​ colectivului
academic, ​ ​ generându-se ​ ​ astfel ​ ​ un ​ ​ mediu ​ ​ tensionat ​ ​ și ​ ​ neprielnic ​ ​ studiului.
Bibliografie
1. Despa, ​ ​ O., ​ ​ 2 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017, ​ ​​ Studentă ​ ​ cu ​ ​ hijab, ​ ​ discriminată ​ ​ de ​ ​ un ​ ​ profesor ​ ​ de ​ ​ la
Universitatea ​ ​ din ​ ​ București ​ ​ / ​ ​ Reacția ​ ​ CNCD: ​ ​ Există ​ ​ o ​ ​ sesizare. ​ ​ Cum ​ ​ se ​ ​ apără
Conducerea ​ ​ Facultății ​ ​ de ​ ​ Științe ​ ​ Politice, ​ ​ Mediafax, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
http://www.mediafax.ro/social/studenta-cu-hijab-discriminata-de-un-profesor-de-la-u
niversitatea-din-bucuresti-reactia-cncd-exista-o-sesizare-cum-se-apara-conducerea-fac
ultatii-de-stiinte-politice-16805006 ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017.
2. Diaconu, ​ ​ F., ​ ​ 12 ​ ​ octombrie ​ ​ 2017, ​ ​​ FĂRĂ ​ ​ burka, ​ ​ niqab ​ ​ sau ​ ​ hijab ​ ​ în ​ ​ instituțiile ​ ​ DE
STAT ​ ​ din ​ ​ România!, ​ ​ Florin ​ ​ Diaconu, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://florindiaconu.com/fara-burka-niqab-sau-hijab-in-institutiile-de-stat-din-romani
a/ ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017.
3. Filip, ​ ​ R., ​ ​ Iamandi, ​ ​ I., ​ ​ (2008) ​ ​ Etică ​ ​ și ​ ​ responsabilitate ​ ​ socială ​ ​ corporativă ​ ​ în ​ ​ afacerile
internaționale, ​ ​ Academia ​ ​ de ​ ​ Studii ​ ​ Economice, ​ ​ București.
4. Filip, ​ ​ R., ​ ​ 3 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017, ​ ​ Tot ​ ​ ce ​ ​ trebuie ​ ​ să ​ ​ș tii ​ ​ despre ​ ​ profesorul ​ ​ acuzat ​ ​ că ​ ​ a
eliminat ​ ​ de ​ ​ la ​ ​ cursuri ​ ​ o ​ ​ studentă ​ ​ cu ​ ​ hijab, ​ ​ Vice, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://www.vice.com/ro/article/ne3ddm/profesorul-acuzat-ca-a-eliminat-de-la-cursuri
-o-studenta-cu-hijab ​ , ​ ​ Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017.
5. Sandu, ​ ​ A., ​ ​ 2012, ​ ​ Etică ​ ​ și ​ ​ deontologie ​ ​ profesională, ​ ​ Iași, ​ ​ Lumen.
6. Universitatea ​ ​ din ​ ​ București, ​ ​ n.d., ​ ​ Codul ​ ​ de ​ ​ etică ​ ​ al ​ ​ Universită ț ii ​ ​ din ​ ​ Bucure ș ti,
Disponibil ​ ​ la:
http://www.unibuc.ro/n/despre/Codul_de_etica_al_Universitatii_din_Bucuresti.php ​ ,
Accesat: ​ ​ 27 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017.

7. Wikipedia, ​ ​ n.d., ​ ​ Discriminare ​ ​ religioasă, ​ ​ Disponibil ​ ​ la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare#Discriminarea_religioas.C4.83 ​ ,
Accesat: ​ ​ 26 ​ ​ noiembrie ​ ​ 2017.