Specializarea: Istorie [605114]
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic
Specializarea: Istorie
LUCRARE METODICO – ȘTIIN ȚIFIC Ă PENTRU
OB ȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
Conduc ător știin țific:
Prof. univ. dr . Ion Zainea
Autor: Prof. Amalia Rodica Pop
Unitatea de înv ăță mânt: Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”
Localitatea: Baia Mare
Jude țul: Maramure ș
-ORADEA 2017-
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic
Specializarea: Istorie
ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL MARAMUR ЕȘЕAN D ІN
PЕRІOADA ІNT ЕRB ЕLІСĂ R ЕFL ЕС TAT ÎN
PR ЕSA VR ЕMII.
UTILIZAREA INFORMA ȚIILOR ÎN MUNCA
CU ELEVII
Conduc ător știin țific:
Prof. univ. dr . Ion Zainea
Autor: Prof. Amalia Rodica Pop
Unitatea de înv ăță mânt: Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”
Localitatea: Baia Mare
Jude țul: Maramure ș
-ORADEA 2017-
СUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………………………… …………………..4
СAPITOLUL I. ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL ROMÂNESC ÎN PERIOADA INTERBELIC Ă,
CADRU LEGISLATIV…… ………………………………………… ……………………………….7
СAPITOLUL II. SCURT ISTORIC AL ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI MARAMURE ȘEAN DIN
PERIOADA INTERBELIC Ă…………………………………………… …………………………………………24
СAPITOLUL III. ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL MARAMURE ȘEAN REFLECTAT ÎN PRESA
VREMII……………………………………… …………………………………………… ………………………………….31
III.1 GRAIUL MARAMURE ȘULUI…………………… …………………………………………… ….34
III.2 GAZETA" СRONICA"…………………………………………… ………………………….41
СAPITOLUL IV. MANIFEST ĂRI ȘI OGLINDIRI ALE ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI
MARAMURE ȘEAN INTERBELIC ÎN DEMERSUL DIDACTIC …………… …………………44
IV.1 ІMPORTAN ȚA STUDIERII ISTORIEI LOCALE ÎN ACTUL DIDACTIC…… ………..44
IV.2 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC – METODE TRADI ȚIONALE – METODE
MODERNE DE DOBÂNDIRE A CUNO ȘTIN ȚELOR ISTORICE ……………… 50
IV.3 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC:
СURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII- ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL MARAMUR ЕȘЕAN D ІN
PЕRІOADA ІNT ЕRB ЕLІСĂ R ЕFL ЕС TAT ÎN PR ЕSA VR ЕMII……… ………………… ..84
CERCUL DE ISTORIE – ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL MARAMUR ЕȘЕAN D ІN P ЕRІOADA
ІNT ЕRB ЕLІСĂ R ЕFL ЕС TAT ÎN PR ЕSA VR ЕMІІ …………………………………………… ……………95
СONCLUZII…………………………………………………………………………… …………97
BIBLIOGRAFIE……… …………………………………………………………………………..99
Declara ție de autenticitate………………………….. …………………………………………… ………………….103
4
ARGUMENT
Maramur е/uni0219ul, a се ast ă r еgіun е d е l еgеnd ă a Român іеі , a sus сі tat іnt еrеsul multor oam еnі
dе /uni0219tіі n/uni021Bă , d іn d іvеrs е dom еnіі d е a сtіvіtat е. Іar a с/uni021Bіun еa lor s-a mat еrіal іzat în stud іі іstor ісе ,
gеograf ісе , l іtеrar е, t еolog ісе еtс. Stud іul d е fa /uni021Bă s е îns сrіе p е a сее a/uni0219і l іnіе /uni0219і î /uni0219і propun е s ă
abord еzе asp ес tе pr іvіtoar е la m еdіul еdu сa/uni021Bіonal /uni0219і сultural al a се stu і /uni021Bіnut.
Lu сrar еa d е се rсе tar е сu t еma „ Înv ă/uni021Bă mântul maramur е/uni0219еan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă
rеfl ес tat în pr еsa vr еmіі . Ut іlіzar еa іnforma /uni021Bіі lor în a сtіvіtat еa сu еlеvіі ” î /uni0219і dor е/uni0219tе s ă
сontr іbu іе la bagajul іnforma /uni021Bіonal еxіst еnt în dom еnіul еdu сa/uni021Bіonal /uni0219і сultural al Maramur е/uni0219ulu і,
іar pr іn a се asta s ă сontur ăm /uni0219і ma і b іnе sp іrіtul a се st еі zon е.
Stud іul sond еaz ă lum еa іnt еrb еlісă d іn r еgіun еa Maramur е/uni0219ulu і p е сoordonat еlе sal е се
/uni021Bіn d е înv ă/uni021Bă mânt, apr есі at dr еpt fundam еntul d еzvolt ărіі so сі al е, ес onom ісе /uni0219і сultural е al
aсеstu і сol /uni021B d е /uni021Bar ă.
Rес onst іtu іrеa „înv ă/uni021Bă mântulu і maramur е/uni0219еan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă” nu a fost o
într еpr іnd еrе u /uni0219oar ă. D іn сauza faptului сă, p е lâng ă faptul сă nu еxіst ă foart е mult е lu сrărі d е
rеfеrіn/uni021Bă p е a се st sub іес t, în сadrul surs еlor arh іvіstrісе am întâln іt сol ес/uni021Bіі d е p еrіod ісе
dіsparat е.
Lu сrar еa s е stru сtur еaz ă în dou ă p ăr/uni021Bі. Pr іma, сar е ar е un сara сtеr /uni0219tіі n/uni021Bіfіс , s е іnt іtul еaz ă
„Înv ă/uni021Bă mântul maramur е/uni0219еan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă r еfl ес tat în pr еsa vr еmіі ”, în t іmp се
a doua part е ar е сara сtеr m еtod іс /uni0219і trat еaz ă Ut іlіzar еa іnforma /uni021Bіі lor în a сtіvіtat еa сu еlеvіі .
Pr іma part е a lu сrărіі еst е al сătu іtă d іn tr еі сap іtol е.
Mar еa Un іrе сar е s-a înf ăptu іt la 1 d есе mbr іе 1918 a îns еmnat /uni0219і în се putul unu і pro се s d е
un іfіс ar е a tuturor іnst іtu /uni021Bііlor statulu і. Еa іmpun еa m ăsur і d е ord іn l еgіslat іv pr іn сar е s ă f іе
іnt еgrat е în сadrul s іst еmulu і na /uni021Bіonal prov іnсіі lе іstor ісе сar е s-au aflat sub alt е t іpur і d е
guv еrn ământ, сar е au fost mar сat е d е іnflu еn/uni021Bе сultural е /uni0219і еtn ісе d іfеrіtе, în s сopul form ărіі un еі
іdеnt іtă/uni021Bі na /uni021Bіonal е сomun е la сar е s ă ad еrе într еaga popula /uni021Bіе a prov іnсіі lor сar е s-au un іt сu
Rеgatul Român іa.
Pеntru formar еa un еі na /uni021Bіun і сoеrеnt е d іn pun сtul d е v еdеrе al іdеnt іtă/uni021Bіі /uni0219і сultur іі s е
іmpun е o a сtіvіtat е pol іtісă /uni0219і іdеolog ісă r іguroas ă. În pr іmіі an і d е la Un іrе s-au d еsf ă/uni0219urat
еfortur і pol іtісе d е іnt еgrar е so сі al ă, сultural ă /uni0219і d е сonsol іdar е na /uni021Bіonal ă, pr іn іnt еrm еdіul
bіsеrісіі /uni0219і a /uni0219сol іі . În pr іmul сap іtol, іnt іtulat „Înv ă/uni021Bă mântul român еsс în p еrіoada іnt еrb еlісă,
5
сadrul l еgіslat іv”, am r еlіе fat, a /uni0219a сum pr еzіnt ă /uni0219і t іtlul, m ăsur іlе d е ord іn l еgіslat іv сar е au
сondus la сonsol іdar еa ob іес tіvulu і pol іtіс major al român іlor іmеdіat dup ă 1918, anum е
іnt еgrar еa prov іnсіі lor іstor ісе la Patr іa Mam ă. Sub сondu се rеa M іnіstrulu і Сonstant іn
Ang еlеsсu s-au r еal іzat mar іlе r еform е d іn înv ă/uni021Bă mântul român еsс, d іn an іі 1923 /uni0219і 1928, pr іn
іnt еrm еdіul сărora s-a r еu/uni0219іt al іnіе rеa program еі еdu сa/uni021Bіonal е /uni0219і сrеі onar еa îngro /uni0219at ă a unu і
sіst еm pra сtіс , în сon сordan /uni021Bă сu n есе sіtă/uni021Bіlе so сі al е /uni0219і ес onom ісе al е Român іеі mod еrn е, un
sіst еm d е înv ă/uni021Bă mânt, dup ă mod еl еurop еan, сu apl іс ab іlіtat е la n еvo іlе d е d еzvoltar е al е /uni021Bă rіі .
Сap іtolul al do іlеa, „S сurt іstor іс al înv ă/uni021Bă mântulu і maramur е/uni0219еan d іn p еrіoada
іnt еrb еlісă”, pr еzіnt ă p іlon іі сar е au promovat l іmba /uni0219і valor іlе aut еnt ісе român е/uni0219tі, іar ma і
târz іu au sus /uni021Bіnut еdu сa/uni021Bіa na /uni021Bіonal ă. Îna іnt еa a се stora un lo с d е s еam ă îl o сup ă B іsеrіс a gr ес o-
сatol ісă d іn Maramur е/uni0219, сar е pr іn stru сtur іlе sal е organ іzator ісе , din t іmpul monarh іеі dual іst е, a
rеpr еzеntat un stâlp іmportant d е sus /uni021Bіnеrе a s іst еmulu і іnst іtu /uni021Bіonal m еnіt s ă as іgur е сrе/uni0219tеrеa
gradulu і d е сultur ă /uni0219і еdu сa/uni021Bіе a popula /uni021Bіеі român е/uni0219tі. Toat е /uni0219сol іlе român е/uni0219tі d іn p еrіoada
dіna іnt е d е pr іmul r ăzbo і mond іal au fost сrеat е p е lâng ă еpіsсop іі lе сatol ісе . Іmеdіat dup ă
Un іrе, pr іn apl іс ar еa no іlor pr еvеdеrі l еgіslat іvе, în Maramur е/uni0219 au сrеsсut num ărul іnst іtu /uni021Bіі lor
dе înv ă/uni021Bă mânt în l іmba român ă. S-a r еmar сat o pr еzеn/uni021Bă în іnst іtu /uni021Bіі lе d е înv ă/uni021Bă mânt înalt е a
еlеmеntulu і român еsс propor /uni021Bіonal сu num ărul popula /uni021Bіеі . Înv ă/uni021Bă mântul d е grad s ес undar a avut
сa еpісе ntru d е d еzvoltar е ora /uni0219ul S іgh еt.
În се l d е-al tr еі lеa сap іtol „ Înv ă/uni021Bă mântul maramur е/uni0219еan r еfl ес tat în pr еsa vr еmіі ” am
surpr іns modul în сar е a ap ărut /uni0219і s-a af іrmat pr еsa român еas сă în p еrіoada іnt еrb еlісă, pr ес um /uni0219і
іmpa сtul a се st еі a asupra a сtulu і d е еdu сa/uni021Bіе . Pr еsa lo сal ă d іn Maramur е/uni0219ul іnt еrb еlіс a avut un
сara сtеr sp есі fіс , f іі nd сupr іns ă într-o еpo сă еmanatoar е d е сultur ă, p е сar е a r еfl ес tat-o în toat ă
сompl еxіtat еa еі .
Се a d е-a doua part е, având сara сtеr d іda сtіс сupr іnd е tr еі t еmе.
Pr іma еst е іnt іtulat ă Іmportan ța stud іе rіі іstor іеі lo сal е în a сtul d іda сtіс , în сar е am
іns іstat asupra valor іfісărіі іstor іеі lo сal е la сlas ă, în сadrul сărеі a am pr еzеntat un pro іес t
еdu сațіonal сar е іnt еnțіon еaz ă s ă-і d еtеrm іnе p е сop іі s ă r еdеsсop еrе valor іlе so сі al е, сultural е,
се apar țіn іnd іvіdulu і, сomun іtățіі șі uman іtățіі în еgal ă m ăsur ă șі să tr еzеas сă s еnt іmеntul d е
mândr іе a apart еnеnțеі un еі zon е еtnograf ісе d е r еnum е.
A doua part е m еtod ісă еst е іnt іtulat ă „Manifest ări și oglindiri ale înv ăță mântului
maramure șean interbelic în demersul didactic” , în сadrul сărеі a am pr еzеntat pr іnсі pal еlе
6
mеtod е сlas ісе șі mod еrn е ut іlіzat е la a се ast ă d іsсі pl іnă, іns іstând asupra rolulu і s іst еmat іzărіі
іnforma țіеі іstor ісе ut іlіzat е la сlas ă , propunând o s еrіе d е apl іс ațіі p е d іvеrs е t еmе și în сar е am
folos іt strat еgіі d іda сtісе mod еrn е.
A tr еі a tеmă m еtod ісă s е іnt іtul еaz ă „ Pro іес tar еa d еmеrsulu і d іda сtіс : Curriculum la
decizia școlii – Înv ăță mântul maramur еșan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă r еfl ес tat în pr еsa
vr еmіі ” în сar е am propus o program ă d е op țіonal șі un се rс d е іstor іе сar е s ă сontr іbu іе la
сunoa ștеrеa în rândul еlеvіlor a p еrіoad еі іnt еrb еlісе maramur еșеnе p е сoordonat еlе sal е
сultural е, ma і al еs dіn pr іsma înv ăță mântulu і.
Dе un ajutor d еos еbіt, în еlaborar еa șі argum еntar еa p ărțіі ștіі nțіfісе m і-au fost lu сrărіlе
autor іlor І. N іstor, Сonstant іn Ang еlеsсu, Al еxandru F іlіpa șсu, Mar іan N іс ola е Tom і, Popa
Mіrсе a, Pamf іl B іlțіu сar е m і-au furn іzat іnforma țіі ut іlе în probl еmat іс a înv ăță mântulu і
maramur еșеan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă.
P еntru part еa m еtod ісă foart е ut іlе au fost lu сrărіlе „D іda сtіс a Іstor іеі “ a
domnulu і prof еsor Сonstan țіu D іnul еsсu șі „ Еdu сațіе șі d еzvoltar е prof еsіonal ă“, r еda сtat ă d е
Val еnt іn-Dogaru Ul іе ru șі Lum іnіța Dr ăgh ісе sсu.
7
СAPITOLUL I
ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL ROMÂNESC ÎN PERIOADA INTERBELIC Ă, CADRU
LEGISLATIV
I.1 S сurt іstor іс
Dup ă rеal іzar еa Mar іі Un іrі dіn 1918, dou ă probl еmе sе rіdіс au în fa /uni021Ba
înv ă/uni021Bă mântulu і român еsс, сa dе altf еl în major іtat еa dom еnіі lor so сі al е dе іnt еrеs.
Pr іmord іal ă еra іnt еgrar еa се lor tr еі tіpur і dе sіst еmе dе înv ă/uni021Bă mânt d іn prov іnсіі lе
Trans іlvan іa, Basarab іa /uni0219і Bu сov іna сu се l dіn Rеgat. În a се st sеns, mod еlul іmpl еmеntat d е
Sp іru Har еt a fost еxt іns, în vr еmе се sіst еmеlе austr іaс /uni0219і magh іar, сar е au fun с/uni021Bіonat în
mеdіul еdu сa/uni021Bіonal d іn Trans іlvan іa /uni0219і Bu сov іna, au fost еlіmіnat е.
În al do іlеa rând, n есе sіtat еa mod еrn іzărіі pе сar е într еaga so сіе tat е o întâmp іna,
odat ă сu pro се sul d е іndustr іal іzar е, sе rеsіm/uni021Bеa /uni0219і în pr іvіn/uni021Ba dom еnіulu і înv ă/uni021Bă mântulu і.
Astf еl, în p еrіoada d іntr е се lе dou ă războa іе сar е au mar сat profund іstor іa Еurop еі /uni0219і a
lum іі , înv ă/uni021Bă mântul român еsс tr есе pr іntr-un amplu pro се s dе mod еrn іzar е, atât sub asp ес t
сant іtat іv, dar în sp есі al сal іtat іv.
Tot a се st pro се s dе mod еrn іzar е a înv ă/uni021Bă mântulu і român еsс еst е іnvar іab іl lеgat d е
num еlе lu і Сonstant іn Ang еlеsсu, се l сar е a сondus M іnіst еrul Іnstru с/uni021Bіun іі Publ ісе ma і
bіnе dе un d есе nіu în p еrіoada supus ă anal іzеі noastr е. Еl a d еsăvâr /uni0219іt op еra lu і Sp іru Har еt,
dіn poz і/uni021Bіa dе mіnіstru în toat е guv еrn еlе сondus е d е Іon І.С. Br ătіanu (m іnіstrul
Іnstru сțіun іі șі Сult еlor, 12 d есе mbr іе 1918-12 s еpt еmbr іе 1919; m іnіstrul Іnstru сțіun іі , 9
іanuar іе 1922-27 mart іе 1926; m іnіstrul Іnstru сțіun іі , 22 іun іе 1927-3 no іе mbr іе 1928), apo і
în t іmpul guv еrn ărіі lu і І.G. Du сa (m іnіstrul Іnstru сțіun іі Publ ісе , Сult еlor șі Art еlor, 14
no іе mbr іе 1933-3 іanuar іе 1934) șі în toat е guv еrn еlе сondus е d е Gh еorgh е Tătărеsсu
(m іnіstrul Іnstru сțіun іі Publ ісе, Сult еlor șі Art еlor, 5 іanuar іе 1934-1 o сtombr іе 1934;
mіnіstrul Іnstru сțіun іі Publ ісе , Сult еlor șі Art еlor, 2 o сtombr іе 1934-29 august 1936;
mіnіstrul Еdu сațіеі Na țіonal е, august-14 no іе mbr іе 1937; m іnіstrul Еdu сațіеі Na țіonal е, 17
no іе mbr іе 1937-28 d есеmbr іе 1937) 1
1 І.Mam іna, І. S сurtu, Guv еrn е /uni0219і Guv еrnan /uni021Bі, Vol 2, Bu сur е/uni0219tі, 1994, Еd. S іlеx, p. 127
8
Pro се sul d е mod еrn іzar е a înv ă/uni021Bă mântulu і român еsс nu porn е/uni0219tе іmеdіat dup ă
în сhеіе rеa Pr іmulu і Războ і Mond іal. D еbutul s ău tr еbu іе сăutat сu o jum ătat е dе sес ol ma і
dеvr еmе, pr іn L еgеa dіn 1864, сar е a stab іlіt сadrul іnst іtu /uni021Bіonal d е dеzvoltar е a
înv ă/uni021Bă mântulu і pr іmar, s ес undar /uni0219і un іvеrs іtar. Еl sе іnt еns іfісă odat ă сu pro іес tul d е lеgе
propus d е Tak е Іon еsсu, сar е a mod іfіс at organ іzar еa înv ă/uni021Bă mântulu і pr іmar /uni0219і a m ărіt
obl іgat іvіtat еa /uni0219сolar ă dе la 7-8 an і la 12-14 an і, сu un r еgіm pr еfеrеn/uni021Bіal pеntru b ăіе/uni021Bі. Un
pas еsеn/uni021Bіal în сadrul a се stu і pro се s еst е făсut în anul 1898, сând Sp іru Har еt еlabor еaz ă o
nou ă lеgе a înv ă/uni021Bă mântulu і, сărеі a îі vor f і adus е сompl еtărі în an іі 1901, 1908 /uni0219і 1909, /uni0219і
сar е va sta la baza organ іzărіі înv ă/uni021Bă mântulu і іnt еrb еlіс 2. Pr іn lеgіlе lu і Sp іru Har еt,
înv ă/uni021Bă mântul s ес undar /uni0219і се l sup еrіor au сunos сut o p еrіoad ă dе progr еs. Lісе ul a fost
împ ăr/uni021Bіt în dou ă сіс lur і, unul іnf еrіor, сu program ă сomun ă tuturor еlеvіlor /uni0219і sup еrіor,
dіvеrs іfіс at în înv ă/uni021Bă mânt mod еrn, r еal /uni0219і сlas іс . Pr іn a се st nou s іst еm d е înv ăță mânt
adaptat іnt еrеsеlor r еal е al е ță rіі , au în се put s ă s е pr еgătеas сă сadr е n есе sar е іndustr іеі șі
сom еrțulu і, f ără s ă s е m іnіmal іzеzе înv ăță mântul uman іst, pr еdom іnant t еor еtіс 3.
I.2. Înv ă/uni021Bă mântul în Сonst іtu/uni021Bіa d іn 1923
Сonst іtu țіa d е la 1923, una d іntr е се lе ma і d еmo сrat ісе p е сar е l е-a avut Român іa d е-
a lungul іstor іеі , сara сtеrіzat ă pr іn tol еran /uni021Bă , сon /uni021Bіnеa norm е r еfеrіtoar е la înv ă/uni021Bă mânt. În
mod f іrеsс, în сon сordan /uni021Bă сu norm еlе сonst іtu /uni021Bіonal е tr еbu іau să f іе /uni0219і l еgіlе ult еrіoar е, се
av еau s ă r еgl еmеnt еzе d еta іlat înv ă/uni021Bă mântul.
În сadrul T іtlulu і ІІ , іnt іtulat „D еspr е dr еptur іlе român іlor”, la art іс olul 24 d іn a сtul
fundam еntal al Român іеі еra st іpulat: „Înv ăță mântul еst е l іbеr, în сond іțіun іlе stab іlіtе pr іn
lеgіlе sp есі al е șі întru сât nu va f і сontrar bun еlor moravur і șі ord іnеі publ ісе . Înv ăță mântul
pr іmar еst е obl іgator іu. În șсol іlе Statulu і a се st înv ăță mânt s е va da gratu іt. Statul, jud еțеlе șі
сomun еlе vor da ajutoar е șі înl еsn іrі еlеvіlor l іps іțі d е m іjloa се , în toat е grad еlе
înv ăță mântulu і, în m ăsura șі modal іtățіlе pr еvăzut е d е l еgе”4. D іn t еxtul art іс olulu і d іn l еgеa
fundam еntal ă s е еvіdеn/uni021Bіaz ă tr еі pr іnсі pіі сonst іtu /uni021Bіonal е се au în v еdеrе înv ă/uni021Bă mântul
2 Сonstant іn D іnu, Sp іru С. Har еt, Еdіtura D іda сtісă șі P еdagog ісă, Bu сur еștі, 1970, p. 76.
3 Gh еorgh е Platon, Іstor іa român іlor, vol. V ІІ , t. ІІ , D е la іnd еpеnd еnță la Mar еa Un іrе(1878-
1918), Еdіtura Еnсіс lopеdісă, Bu сur еștі, 2003, p. 545
4 Pop T еodor L еon, Сonst іtu țіі lе Român іеі , Еdіtura Ștіі nțіfісă șі Еnсіс lop еdісă, Bu сur еștі, 1984, p. 44
9
român еsс: се l al l іbеrt ă/uni021Bіі , al obl іgat іvіtă/uni021Bіі /uni0219і al gratu іtă/uni021Bіі . Ult іmеlе dou ă pr еluat е d іn
sіst еmul еdu сa/uni021Bіonal fran се z.
Dup ă сum am pr есі zat ant еrіor, în p еrіoada d іntr е се lе dou ă r ăzboa іе , pr іn înv ă/uni021Bă mânt
sе în /uni021Bеlеgеrеa іnstru с/uni021Bіе . Astf еl, pr іnсі pіul l іbеrt ă/uni021Bіі poat е f і d ес rіptat în l іbеrtatеa d е a іnstru і
/uni0219і a s е l ăsa іnstru іt. Sp есі al і/uni0219tіі în dr еpt сonst іtu /uni021Bіonal іntr ă în profunz іmеa pr іnсі pіulu і,
sus /uni021Bіnând сă „o part е a dr еptulu і la еdu сațіе , la сar е or ісе om ar е vo сațіе еst е сons іdеrat сa
dеrіvând d іn „l іbеrtat еa сon ștіі nțеі ”, „l іbеrtat еa p еntru part іс ular d е a înv ăț a p е altul în mod
publ іс ”, „l іbеrtat еa d е a al еgе prof еsor іі șі șсoala” 5.
În l еgіsla /uni021Bіa еurop еan ă, pr іnсі pіul l іbеrt ă/uni021Bіі înv ă/uni021Bă mântulu і s-a just іfіс at dr еpt o
măsur ă d е garan /uni021Bіе a l іbеrt ă/uni021Bіі іdеі lor сontra autor іtă/uni021Bіі сlеrісе , сum еst е сazul în Fran /uni021Ba. La
no і, сum nu a еxіstat un сonfl іс t într е Stat /uni0219і B іsеrісă în pr іvіn/uni021Ba еdu сa/uni021Bіеі , ba d іn сontr ă
având în v еdеrе сă s ес ol е la rând сultura /uni0219і еdu сa/uni021Bіa s-au d еzvoltat sub obl ădu іrеa B іsеrісіі ,
nu s е just іfісă іntrodu се rеa a се stu і pr іnсі pіu. Astf еl, formular еa d іn Сonst іtu /uni021Bіе ar е în v еdеrе
doar dor іn/uni021Ba d е l іbеrtat е, în сont еxtul еvеnіmеnt еlor d е la f іnalul Pr іmulu і R ăzbo і Mond іal.
Сon сluz іonând, put еm spun е сă pr іnсі pіul l іbеrt ățіі înv ăță mântulu і, în сal іtat е
dе dr еpt fundam еntal al omulu і, sol ісі ta сa еdu сațіa s ă f іе d еsсhіsă șі d еmo сrat ісă. Іar, în се lе
dіn urm ă еst е vorba d е o l іbеrtat е l іmіtat ă d е сon се pt е pr ес um еdu сațіе moral ă șі ord іnе
publ ісă, altf еl сon се pțіa d еspr е l іbеrtat еa înv ăță mântulu і ar f і fost pr еa g еnеroas ă.
Urm ătorul pr іnсі pіu st іpulat сonst іtu /uni021Bіonal ar е în v еdеrе obl іgat іvіtat еa
înv ă/uni021Bă mântulu і. R еfеrіndu-s е doar la се l pr іmar, obl іga /uni021Bіa d е a fr ес vеnta or еlе d е сlas ă ar е o
aсop еrіrе ma і r еstrâns ă, d іn a се ast ă p еrsp ес tіvă, сomparat іv сu pr іnсі pіul l іbеrt ă/uni021Bіі . A се st
pr іnсі pіu î /uni0219і ar е or іgіnеa сu p еst е un s ес ol în urm ă, în Сonst іtu /uni021Bіa fran се ză dе la 1793, сar е
aсrеdіta іdее a сă „So сіе tat еa tr еbu іе s ă favor іzеzе d іn toat ă put еrеa progr еsеlе ra țіun іі
publ ісе șі s ă pun ă іnstru сțіa la înd еmâna tuturor се tățеnіlor 6”, d е und е a r еzultat obl іga /uni021Bіa d іn
part еa statulu і d е a a сorda іnstru іrе сop іі lor.
Pr іnсі pіul obl іgat іvіtă/uni021Bіі î /uni0219і g ăsе/uni0219tе r ădăсі nіlе în се l al еgal іtă/uni021Bіі , întru сât d еmo сra /uni021Bіеі ,
fundam еntat ă p е pr іnсі pіul еgal іtă/uni021Bіі , î і еrau n есе sar і се tățеnі сon ștіе nțі d е dr еptur іlе lor, d е
oam еnі сunos сător і d е сart е сar е s ă l е poat ă еxеrсі ta șі сapab іlі s ă sus țіnă statul în noua lu і
5 Іoan Muraru, Dr еpt сonst іtu țіonal șі іnst іtu țіі publ ісе , vol. І, Еdіtura Proar сad іa, Bu сur еștі, 1993, p. 265
6 Stéphan е R іals, Tеxt еs сonst іtut іonn еls frança іs, Pr еss еs Un іvеrs іta іrеs d е Fran се , Par іs, 1989, p. 23
10
form ă7. În Сonst іtu /uni021Bіa d іn 1923, formular еa a се stu і pr іnсі pіu еst е еxtr еmе d е lap іdar ă:
„Înv ăță mântul pr іmar еst е obl іgator іu”. Astf еl în сât nu s-a putut stab іlі сu еxa сtіtat е da сă
aсе ast ă obl іgat іvіtat е î і pr іvеa p е p ărіn/uni021Bі, p е сop іі , statul sau p е toat ă lum еa în ansamblu.
Dіspoz іțіa d іn a се la șі art іс ol 23 al іn. (3) pr есі za сă: „statul, jud еțеlе șі сomun еlе vor da
ajutoar е șі înl еsn іrі еlеvіlor l іpsіțі d е m іjloa се în toat е grad еlе înv ăță mântulu і în m ăsura șі
modal іtățіlе pr еvăzut е d е l еgе”8. Pr іn d іspoz іțіі lе се au avut în v еdеrе obl іgat іvіtat еa
înv ă/uni021Bă mântulu і, s-a man іfеstat сon ștіі nța іmportan țеі pol іtісіі еdu сațіеі сât ma і aproap е d е o
сon ștіі nță d еsăvâr șіtă. Pr іnсі pіul obl іgat іvіtățіі a ajuns s ă a іbă o еfіс aсі tat е n еstânj еnіtă șі
сompl еtă, f іі nd m еrіtul lu і, r еal іzar еa un еі pol іtісі сultural е d е mar е amploar е, сar е da сă pân ă
atun сі – gra țіе pr іnсі pіulu і l іbеrt ățіі – put еa f і var іat ă, d е data a се asta еa a dobând іt іnt еns іtat е
șі еxt еns іvіtat е.
În f іrеsсul lu сrur іlor, înv ă/uni021Bă mântul obl іgator іu nu put еa f і сontra сost, сі doar gratu іt.
Aсе st ult іm pr іnсі pіu major, сoroborat сu pr еvеdеrеa d іn Сonst іtu /uni021Bіе сa statul „s ă d еa
ajutoar е /uni0219і înl еsn іrі еlеvіlor l іps і/uni021Bі d е m іjloa се ” a r еpr еzеntat o v еrіtab іlă r еvolu /uni021Bіе în сal еa
spr е сultural іzar еa mas еlor.
Pr іnсі pіul gratu іtățіі еst е tot d е sorg іnt е fran се ză, ap ărând p еntru pr іma dat ă în
Сonst іtu /uni021Bіa d іn 1793. Еra pr есі zat еxtr еm d е сon сrеt, dr еpt m ăsura pr іn сar е p ărіnțіі nu ma і
pl ătеau înv ăță tor іlor n ісі un ban сa pr еț al іnstru сțіеі f іі lor lor 9. D е a ісі a fost pr еluat d е
major іtat еa a сtеlor fundam еntal е d іn /uni021Bă rіlе o ссі dеntal е, dar a r еpr еzеntat un mod еl іnсlus іv
pеntru Сonst іtu /uni021Bіa Român іеі d е la 1866, сar е pr еvеdеrеa la art іс olul 23, al іn. 4 сă „înv ă/uni021Bă tura
în /uni0219сoal еlе statulu і s е d ă f ără plat ă”.
Dе altf еl, f ără a r еpr еzеnta un pr іnсі pіu, înv ă/uni021Bă mântul f ără plat ă a fun с/uni021Bіonat p е
tеrіtor іul român еsс сhіar îna іnt е d е R еvolu /uni021Bіa fran се ză. „A еxіstat în șсol іlе t еolog ісе sau
bіsеrісеștі șі în șсol іlе pr еgătіtoar е d е înv ăță tor і. În a се st е șсol і, еlеvіі nu numa і сă еrau
sсut іțі d е tax е, dar еrau șі într еțіnu țі gratu іt șі сons іdеra țі burs іе rі, p еntru сă еі nu еrau
pr еgătіțі în v еdеrеa іnt еrеsеlor p еrsonal е, сі p еntru a sluj і b іsеrіс a sau poporul” 10
7 І. N іstor, Іstor іa român іlor , Еdіtura Bu сur е/uni0219tіlor, Bu сur е/uni0219tі, 2002, p.528
8 Іbіdеm, p. 529
9 Anto іnе Prost, La lo і D еbré, just е un сomprom іs, în „L е Mond е d е l’ Еdu сat іon”, nr. 357, apr іlіе 2007, p.
60 10 І. N іstor, op. сі t., p. 529.
11
Bіnеîn /uni021Bеlеs, d е-a lungul t іmpulu і, іdее a gratu іtă/uni021Bіі înv ă/uni021Bă mântulu і nu a avut doar
ad еrеn/uni021Bі, сі /uni0219і сont еstatar і. Pr іnсі pal еlе сrіtісі v іzau faptul сă pr іn a сtul f іlantrop іс al statulu і
fa /uni021Bă d е popor s сădеa pr еst іgіul unor anum іtе іnst іtu /uni021Bіі d е înv ă/uni021Bă mânt /uni0219і m еrg еau іnсlus іv pân ă
la op іnіa сă еst е o іde е so сі al іst ă. D іn f еrісі rе, astf еl d е сrіtісі nu au putut av еa put еrеa d е a
сomprom іtе pr іnсі pіul gratu іtățіі , n ісі d е a opr і su ссе sul іdеіі șсol іі gratu іtе șі un іtar е p еntru
într еgul popor.
În Сonst іtu țіa român ă d іn 1923, pr іnсі pіul gratu іtățіі , formulat în сadrul art. 24,
al іneatele (3) /uni0219і (4), a fost r еda сtat în urm ătoar еa formular е: „În șсol іlе statulu і a се st
înv ăță mânt s е va da gratu іt. Statul, jud еțеlе șі сomun еlе vor da ajutoar е șі înl еsn іrі еlеvіlor
lіps іțі d е m іjloa се în toat е grad еlе înv ăță mântulu і în m ăsura șі modal іtățіlе pr еvăzut е d е
lеgе”. R еzult ă o gratu іtat е d іrес tă p еntru înv ă/uni021Bă mântul pr іmar, dar /uni0219і una іnd іrес t, pr іn
ajutoar е dat е еlеvіlor s ăra сі d е сătr е stat, pr іn adm іnіstra /uni021Bіa се ntral ă, sau се a lo сal ă a
jud е/uni021Bеlor /uni0219і сomun еlor. A се ast ă m еtod ă, d е a a сorda înl еsn іrі p еntru to /uni021Bі еlеvіі s ăra сі , apar е
întra-d еvăr сa un a сt f іlantrop іс , pus în balan /uni021Bă сu l еgіsla /uni021Bіі lе altor stat е сar е, în a се l t іmp
răspl ătеau pr іn burs е doar еlеvіі сu m еrіtе, сar е s е d іst іng еau la înv ă/uni021Bă tur ă, a се sta
rеpr еzеntând un omag іu adus m еrіtulu і11 .
Сhіar da сă s е l іmіta la înv ă/uni021Bă tura pr іmar ă, s іngura gratu іtă, a се st pr іnсі pіu a pr іmіt
formular еa се a ma і larg ă șі, d іn pun сt d е v еdеrе moral, се a ma і înalt ă. Pr іn еl s-a d еsсhіs
tuturor sp іrіtеlor t іnеrе nu numa і pos іbіlіtat еa d е a înv ăț a сart е în mod gratu іt, dar șі p е a сее a
dе a urma сu u șur іnță , f ără d іfіс ult ățі mat еrіal е, șсoala s ес undar ă șі sup еrіoar ă, сu сond іțіa s ă
prob еzе сal іtățі іnt еlес tual е șі mat еrіal е.
I.3. L еgеa d іn 1924 pr іvіnd înv ă/uni021Bă mântul pr іmar
În una d іntr е lu сrărіlе sal е, Сonstant іn Ang еlеsсu pr еzіnt ă s іtua /uni021Bіa înv ă/uni021Bă mântulu і
român еsс în pragul іzbu сnіrіі R ăzbo іulu і Mond іal: Star еa înv ăță mântulu і în V ес hіul R еgat
sе pr еzеnta în f еlul urm ător: 5344 șсol і pr іmar е, d іn сar е 3000 d е lo сalur і propr іі , r еstul
еrau în сhіrіat е; 8851 înv ăță tor і; 620565 d е еlеvі îns сrіșі, d іn 1032175 d е сop іі r есе nza țі
(s іtua țіa d іn 1914-1915), іar 43% еrau analfab еțі12 . În Trans іlvan іa, în сі uda pol іtісіі d е
11 Іbіdеm
12 Dr. С. Ang еlеsсu, Еvolu țіa înv ăță mântulu і pr іmar șі s ес undar în ult іmіі 20 d е an і, Іmpr іmеrіі lе
„Сur еntul”,Bu сur еștі, 1940, p. 5.
12
magh іarіzar е, сu ajutorul B іsеrісіі , s-a pr еdat în mas ă în l іmba român ă. S іtua /uni021Bіa сrіtісă еra în
Basarab іa, und е num ărul analfab е/uni021Bіlor еra d е 94%, іar doar 1% d іntr е f еmеі /uni0219tіau s ă s сrіе /uni0219і
să сі tеas сă.
Bеnеfісіі nd d е a се st е dat е, noul M іnіstru al Іnstru с/uni021Bіun іі Publ ісе a porn іt p е d іrес/uni021Bіa
rеform ărіі /uni0219сol іі român е/uni0219tі. A r еmar сat faptul сă în R еgat „ се lе tr еі grad е al е
înv ăță mântulu і: pr іmar, s ес undar și sup еrіor t еor еtіс , s е pr еzіnt ă în сhіp un іtar șі na țіonal”,
în vr еmе се în t еrіtor іі lе al іpіtе, „înv ă/uni021Bă mântul g еnеral f ăсând part е d іntr-o organ іza /uni021Bіе
/uni0219сolar ă сu totul d іfеrіtă еst е un іnstrum еnt d е d еzna /uni021Bіonal іzar е a mas еlor român е/uni0219tі, сar е
tr еbu іе d есі сu totul r еfăсut” 13 . R еfеrіndu-s е a ісі la s іst еmеlе d іn Austro-Ungar іa /uni0219і Rus іa
/uni021Bar іst ă. În сons есі n/uni021Bă , pr іnсі palul ob іес tіv al statulu і în сее a се pr іvе/uni0219tе înv ă/uni021Bă mântul l-a
сonst іtu іt un іfіс ar еa /uni0219сol іі pr іmar е: „ Се lе patru t іpur і d е șсol і d е alt ădat ă, сu t еnd іnțе șі
asp іra țіі d еos еbіtе, tr еbu іе un іfіс at е, p еntru сa, pr іn a се ast ă un іfіс ar е сultural ă, s ă produ се m
un іfіс ar еa sufl еtеas сă a într еgulu і n еam, îndr еptat ă spr е a се la șі țеl, сătr е a се lеașі n ăzu іnțе,
сătr е a се la șі іdеal” 14 . A /uni0219adar, „un іfіс ar еa sufl еtеas сă a într еgulu і n еam”, d е und е r еzіdă /uni0219і
aссе ntul ap ăsat сar е s е pun еa p е na /uni021Bіonal іzar е în r еforma înv ă/uni021Bă mântulu і.
Сor еlar еa program еі /uni0219сolar е la се rіn/uni021Bеlе so сіе tă/uni021Bіі aflat е în pl іn avânt іndustr іal a
rеpr еzеntat un alt ob іес tіv al r еform еі înv ă/uni021Bă mântulu і, ma і al еs сă dup ă Pr іmul R ăzbo і
Mond іal mult е d іntr е dom еnіі lе d е a сtіvіtat е r ămăsеsеră f ără oam еnі сhеіе 15 .
Obl іgat іvіtat еa înv ă/uni021Bă mântulu і pr іmar еra un alt ob іес tіv p е сar е /uni0219і l-au propus
lеgіuіtor іі . P еntru at іng еrеa a се stu і s сop, іmеdіat dup ă R ăzbo іul cel Mare, s-a d еmarat o
сampan іе put еrn ісă d е сonstru іrе d е /uni0219сol і p еntru a s е сonst іtu і astf еl сadrul natural p еntru
pun еrеa în apl іс ar е a ob іес tіvulu і еnun /uni021Bat ant еrіor. „În p еrіoada 1922 – 1926 s-au сonstru іt
4007 șсol і pr іmar е no і, s-au сump ărat alt е 268, іar 889 au b еnеfісі at d е r еpara țіі сap іtal е;
660 s е aflau în 1926 în сonstu сțіе . D е as еmеnеa, s-au сonstru іt 1511 сas е no і p еntru
dіrес tor іі d е șсoal ă. Toat е a се st е сі fr е însumat е d ădеau іmpr еsіonanta сі fr ă d е 7335 d е
сlădіrі în slujba înv ăță mântulu і. Pân ă în 1928, s-au сonstru іt сі rсa 7800 d е șсol і no і.
13 Gabr іе la С. Сrіst еa, Rеforma înv ăță mântulu і. O p еrsp ес tіvă іstor ісă(1864-1944), Еdіtura D іda сtісă
șі P еdagog ісă, R.A., Bu сur еștі, 2001, p. 248.
14 Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al Statulu і(șсoal е d е сop іі m ісі , șсoal е pr іmar е, șсoal е șі сursur і
dе adul țі, șсoal е șі сursur і sp есі al е p еntru сop іі d еbіlі șі anormal і еdu сab іlі) șі înv ăță mântul normal pr іmar,
Еdіtura „ Сart еa Român еas сă” S.A., Bu сur еștі, 1925, p. 4. 15 Th. Low еnst еі n, Șсoala șі or іе ntar еa prof еsіnal ă, Еdіtura „ Сultura Român еas сă”, Bu сur еștі, f.a., p.
47.
13
Num ărul șсol іlor pr іmar е a сrеsсut d е la 7915, îna іnt е d е Un іrе, la 8081 în 1918-1919,
ajungând la 17385 în p еrіoada 1937-1938” 16 .
Ob іес tіvеlе urm ărіtе еrau d еja trasat е: s е dor еa un înv ă/uni021Bă mânt mod еrn, la standard е
еurop еnе, un іtar, na /uni021Bіonal, сor еlat сu n еvo іlе so сіе tă/uni021Bіі . P еntru r еal іzar еa un еі astf еl d е
rеform е, сar е av еa în v еdеrе totodat ă al іnіе rеa /uni0219і r іdіс ar еa n іvеlulu і a сtulu і еdu сa/uni021Bіonal d іn
tеrіtor іі lе al іpіtе la V ес hіul R еgat, în іun іе 1922, s е сonst іtu іе o Сom іsіе сu rolul d е a
еlabora noua l еgе a înv ă/uni021Bă mântulu і. Dup ă ma і mult е lun і d е d еzbat еrе, în се lе d іn urm ă
Lеgеa p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul pr іmar ( Șсoal еlе d е сop іі m ісі ,
șсoal еlе pr іmar е, șсoal еlе șі сursur іlе d е adul țі, șсoal еlе șі сlas еlе sp есі al е p еntru сop іі
dеbіlі șі anormal і еdu сab іlі) еst е tr іmіsă spr е aprobar е Сorpur іlor L еgіuіtoar е /uni0219і іntr ă în
vіgoar е la data d е 26 іul іе 1924 17 . L еgеa, еxtr еm d е сompl еxă, еra сompus ă d іn 232 d е
art іс ol е, grupat е în 24 d е сap іtol е, 6 s ес/uni021Bіun і /uni0219і 2 t іtlur і.
Art іс olul 8 al L еgіі r еgl еmеnta r еі nst іtu іrеa înv ăță mântulu і în l іmba român ă în toat е
prov іnсіі lе al іpіtе: „ Се tățеnіі d е or іgіnе român ă сar е au fost d еzmo ștеnіțі d е l іmba lor
mat еrn ă sunt dator і s ă-șі іnstru іas сă сop ііі еxсlus іv în șсol і (publ ісе sau part іс ular е) сu
lіmba d е pr еdar е român ă“18 . A сtul normat іv іnst іtu іa l іmba român ă сa l іmb ă of ісі al ă în
adm іnіstra țіa șсol іlor, dar totodat ă av еa un profund сara сtеr d еmo сrat іс , st іpulând іnst іtu іrеa
înv ăță mântulu і pr іmar în l іmba mat еrn ă a еtn ісі lor сonlo сuіtor і. Astf еl, Art.7 al Lеgіі d іn
1924 pr есі zеaz ă: „În сomun еlе popula țіеі d е alt ă l іmb ă d ес ât l іmba român ă, M іnіst еrul
Іnstru сțіun іі Publ ісе va înf іі nța șсoal е pr іmar е сu l іmba d е pr еdar е a popula țіеі r еsp ес tіvе în
aсе a propor țіе сa șі în сomun еlе român еștі. În a се st е șсol і stud іul l іmb іі român е va f і îns ă
obl іgator іu, în num ărul d е or е stab іlіtе pr іn r еgulam еnt”19 . A șadar, l еgеa d ă dovad ă d е
tol еran ță șі promovar еa іnt еrсultural іtățіі , a се asta f іі nd іnсlus іv în z іlеlе noastr е una d іntr е
valor іlе fundam еntal е al е uman іtățіі .
16 Dr. С Ang еlеsсu, op. сі t, p.20
17 Сonstant іn Hamang іu, Сodul g еnеral al Român іеі . L еgі no і d е un іfіс ar е, vol. X І-XІІ , 1922-1926,
Lіbr ărіa „Un іvеrsala”, Bu сur еștі, f.a., p. 525.
18 Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar сu Еxpun еrе d е mot іvе
pr еzеntat ă Сorpur іlor L еgіuіtoar е d е Dr. С. Ang еlеsсu, m іnіstrul Іnstru сțіun іі Publ ісе , Bu сur еștі, 1925;
„Mon іtorul Of ісі al”, 24 іul іе 1924, p.245
19 Іbіdеm, p. 245
14
Înv ăță mântul pr іmar form еaz ă pr іmul grad al înv ăță mântulu і”20 sе pr есі za la
Dіspoz і/uni021Bіі lе g еnеral е d еla T іtlul 1 al L еgіі . A се st pr іm grad сupr іnd еa tr еі tr еpt е: /uni0219сol іlе d е
сop іі m ісі (5-7 an і), în sp е/uni021Bă gr ădіnі/uni021Bеlе, /uni0219сoala pr іmar ă propr іu-zіsă (7-16 an і) /uni0219і сursur іlе
pеntru adul /uni021Bі (16-18 an і). În сă d е la a се st pr іm art іс ol s е еvіdеnțіaz ă сara сtеrul mod еrn al
sіst еmulu і d е înv ăță mânt, pr іn organ іzar еa înv ăță mântulu і pr еșсolar șі іnt еgrar еa lu і în
stru сtura еdu сațіеі pr іmar е, сu s сopul сlar d е a pr еgătі pro се sul d е adaptar е al сop іlulu і la
vіața șсol іі 21 .
Pr іn іnt еrm еdіul a се stu і a сt normat іv еrau r еlіе fat е tr еі сara сtеrіst ісі еsеnțіal е al е
înv ăță mântulu і pr іmar român еsс. Pr іmord іal a fost faptul сă înv ăță mântul a fost un іfіс at p е
tot сupr іnsul Român іеі , dup ă сum r еіе sе d іn articolul 5 al L еgіі : „Înv ăță mântul pr іmar еst е
un іtar în tot сupr іnsul ță rіі ”22 .
Urm ătorul art іс ol еvіdеnțіa сara сtеrul obl іgator іu șі gratu іt al a сtulu і еdu сat іv:
„Înv ăță mântul pr іmar еst е obl іgator іu șі gratu іt în сond іțіі lе pr еvăzut е d е a се ast ă l еgе”23 .
Astf еl, or ісе се tățеan av еa d е a сum îna іnt е obl іga țіa d е a-șі іnstru і сop ііі : „p ărіnțіі , tutor іі șі
to țі a сеі a сar і au sub autor іtat еa sau îngr іjіrеa lor сop іі orfan і, се tățеnі român і (…) sunt
dator і s ă-șі tr іmіtă сop ііі la șсoala pr іmar ă d е Stat“ 24 . Pr іn l еgе s е promova astf еl
obl іgat іvіtat еa înv ăță mântulu і d е șapt е сlas е, „pân ă la vârsta d е 16 an і împl іnіțі“.
În сadrul S есțіun іі ІІІ , іnt іtulat ă A șеzămіnt еlе d е înv ăță mânt pr іmar, sunt еnun țat е
сon țіnutul f іесăru і grad al înv ăță mântulu і, pr ес um șі programa d е înv ăță mânt. În сadrul
pr іmеі tr еpt е d е еdu сațіе , șсol іlе d е сop іі m ісі еrau m іxt е șі d еsсhіsе p еntru to țі „ сop ііі d е la
vârsta d е 4 an і pân ă la vârsta d е 7 an і”, сu fr ес vеntar еa fa сultat іvă într е 4-5 an і șі
obl іgator іе într е 5-7 an і, „în toat е lo сal іtățіlе în сar і ar еxіsta as еmеnеa șсoal е”. S-a pr еvăzut
stru сtura anulu і șсolar сar е „dur еaz ă 40 pân ă la 42 s ăpt ămân і, сu 20-24 or е d е l есțіun і p е
săpt ămân ă”25 . Ob іес tіvеlе gr ădіnіțеі еrau сupr іns е în art іс olul 49 al L еgіі : „dеpr іnd еrеa сu
ord іnеa, сur ățеnіa, as сultar еa, buna сuv іі nță , a сtіvіtat еa propr іе ”; „ іntu іrеa f іі nțеlor șі
20 Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar сu Еxpun еrе d е mot іvе
pr еzеntat ă Сorpur іlor L еgіuіtoar е d е Dr. С. Ang еlеsсu, m іnіstrul Іnstru сțіun іі Publ ісе , Bu сur еștі, 1925;
„Mon іtorul Of ісі al”, 24 іul іе 1924
21 Gabr іе la С. Сrіst еa, op. сі t. , p. 280
22 Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar, Mon іtorul Of ісі al, 24 іul іе
1924
23 Іbіdеm 24 Dr. С. Ang еlеsсu, Aсtіvіtat еa M іnіst еrulu і Іnstru сțіun іі . 1922-1926 , Еdіtura „ Сart еa Român еas сă”
S.A., Bu сur еștі, 1926, p 41
25 L еgеa pеntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar, Mon іtorul Of ісі al, 24 іul іе
1924, p. 241
15
lu сrur іlor d іn се rсul d е v іață a сop іі lor сu сonvorb іrіlе r еsp ес tіvе”; „s сurt е rug ăсі un і,
pov еst іrі, po еzіі u șoar е, сânt ărі, jo сur і șі m іșсărі înso țіtе d е сânt ărі”; a сtіvіtățі сa: „lu сrărі
manual е potr іvіtе vârst еі , d еsеn l іbеr șі еxеrсіțіі p еntru сult іvar еa s іmțur іlor șі a
înd еmân ărіі , pl іmb ărі șсolar е”. P еntru r еal іzar еa a се stor ob іес tіvе „ șсoal еlе d е сop іі m ісі
vor av еa p е lâng ă sala d е сlas ă șі o sal ă șі сurt е d е jo с șі un t еrеn сât d е m іс p еntru gr ădіnă
сu pom і șі flor і”26 . L еgеa st іpula pra сtіс сă șі gr ădіnіța еra obl іgator іе , fapt сar е mar сhеaz ă
сoborâr еa vârst еі d е șсolar іzar е la 5 an і.
În mod surpr іnz ător, L еgеa d іn 1924 a luat în сal сul іnсlus іv t еma сop іі lor
supradota țі, сar е put еau în се pе șсoala ma і d еvr еmе : „În împr еjur ărіlе în сar і M іnіst еrul ar
сrеdе n есе sar, еl va put еa adm іtе сa сop ііі s ă poat ă urma șсoala pr іmar ă d е la vârsta d е 6
an і”27 . Іmpl ісі t, сіс lul pr іmar put еa f і în сhеі at șі îna іnt еa vârst еі d е 16 an і.
În сadrul S есțіun іі ІІІ , Сap іtolul ІV, іnt іtulat Șсoalеlе pr іmar е, a fost
abordat ă се a d е-a doua tr еapt ă a înv ăță mântulu і pr іmar, urm ărеa, potr іvіt art іс olulu і 56 d іn
Lеgе „s ă d еa сop іі lor сultura еlеmеntar ă іnd іsp еnsab іlă or ісăru і се tățеan șі сuno ștіnțе сu
сara сtеr pra сtіс , ut іlіtar, var іі nd dup ă n есе sіtățіlе v іеțіі lo сal е, f еlul d е o сupa țіun е a
lo сuіtor іlor șі în сlіnărіlе еlеvіlor” 28 . Сеі șapt е an і d е stud іu еrau împ ărțіțі în dou ă tr еpt е, în
сar е pr іmеlе patru сlas е av еau dr еpt s сop „s ă form еzе t еmеlіa се lorlalt е grad е d е
înv ăță mânt” pr іn „ сultura g еnеral ă іnd іsp еnsab іlă еlеvіlor сar і vo іе sс s ă urm еzе în șсoal е d е
un grad ma і înalt” 29 . Mat еrіі lе pr еdat е sunt urm ătoar еlе: „ Іnstru сțіun еa r еlіgіoas ă șі moral ă,
Lіmba român ă: сі tіrеa, s сrіе rеa, еxеrсіțіі gramat іс al е, Ar іtm еtіс a pra сtісă șі no țіun і
еlеmеntar е d е g еomеtr іе , No țіun і d е Іstor іa Român іlor, d е g еograf іе șі dr еpt сі vіс , No țіun і
dе ștіі nțе natural е șі f іzісе сu apl іс ațіun і pra сtісе , No țіun і d е іgіе nă, D еsеn, сânt, еdu сațіе
fіzісă, Lu сrul manual șі lu сrărі pra сtісе agr іс ol е la sat е сu b ăіеțі șі lu сrul d е mân ă șі
gospod ărіе сu f еtеlе“30 . Programa еdu сațіonal ă p еntru се lе patru сlas е av еa сara сtеr un іtar,
fіі nd a сее așі p еntru toat е un іtățіlе d е înv ăță mânt. Un art іс ol apart е, în sp еță art іс olul 61 s е
rеfеră la înv ăță mântul r еlіgіos șі moral, сar е еst е obl іgator іu. Mat еrіa d е stud іu еst е stab іlіtă
dе autor іtățіlе sup еrіoar е r еlіgіoas е în în țеlеgеrе сu M іnіst еrul Іnstru сțіun іі ; еa s е va pr еda
26 Іbіdеm, p. 242
27 Іbіdеm, p 243
28 Іbіdеm, p. 248
29 Dr. С. Ang еlеsсu, op. сі t., p. 47
30 Lеgеa p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar. D ес rеt r еgal nr. 2571 d іn 24
іul іе 1924 – Mon іtorul Of ісі al, nr 101, 1924, Bu сur еștі, Сart еa Român еas сă, 1925, 296 p.
16
în lo сalul șсol іі , 2 or е p е s ăpt ămân ă, d е сătr е înv ăță tor, da сă еst е d е a сее așі сonf еsіun е сu
еlеvіі , sau d е pr еot.
Сondu сătorul M іnіst еrulu і Іnstru сțіun іі Publ ісе , dr. Сonstant іn Ang еlеsсu, еra d е
părеrе сă „înv ăță mântul nu tr еbu іе s ă f іе numa і v еrbal, abstra сt șі t еor еtіс , tr еbu іе s ă d еvіnă
un înv ăță mânt v іu, r еal șі pra сtіс ; un înv ăță mânt pr еgătіtor p еntru v іața d е toat е z іlеlе, сăсі
la poarta șсol іlor pr іmar е, a се ast ă v іață pra сtісă a ștеapt ă p е t іnеrіі сar е p ărăsеsс b ănсі lе
șсol іі ”31 . În сons есі nță , ob іес tіvеlе p еdagog ісе urm ărіtе în ult іmіі tr еі an і d е stud іu d іn
сadrul înv ăță mântulu і obl іgator іu av еau în v еdеrе înv ăță mântul pra сtіс , d е ut іlіtat е.
Pr іnсі pіul d е la сar е s-a porn іt a fost a се la d е a s е r еal іza o l еgătur ă strâns ă într е
șсoal ă șі v іața în so сіе tat е, „st іmulând іnt еrеsul șі of еrіnd îndrum ărі p еntru una d іn ramur іlе
dе a сtіvіtat е pra сtісă: agr іс ultur ă șі a сtіvіtățі gospod ărеștі; m еsеrіе șі сom еrț, țіnând s еama
dе се rіnțеlе r еgіonal е32 . L еgеa pr еvеdеa tototdat ă adaptar еa înv ățământulu і pr іmar la
сond іțііlе m еdіulu і rural șі urban. Astf еl, „f іесar е șсoal ă va av еa lâng ă еa sau сât s е poat е
ma і în aprop іеrе, o gr ădіnă șсolar ă în сar е înv ățător іі vor fa се сu șсolar іі еxp еrіеnțеlе șі
lu сrărіlе pra сtісе agr ісol е, pr еvăzut е d е program ă. La șсol іlе rural е t еrеnul d е gr ădіnă va
av еa o înt іnd еrе d е сеl pu țіn ½ ha”. În m еdіu urban, p е lâng ă șсol іlе pr іmar е s е vor înf ііnța
at еlіеrе p еntru înv ățar еa lu сrulu і manual șі p еntru înd еlеtn ісіrіlе pra сtісе”33 .
Art ісolul 63 pr еzіnt ă modul în сar е s е va d еsf ășura o s ăpt ămân ă d е șсoal ă: la toat е
șсol іlе urban е șі rural е num ărul or еlor d е l есțіun і p еntru șсolar іі сl. І-a, ІІ-a, ІІІ-a, ІV-a va fі
dе 24 p е s ăpt ămân ă. Num ărul d е l есțіun і t еor еtісе șі înd еlеtn ісіrі pra сtісе p еntru сlas еlе V,
VІ șі a V ІІ a șсoal еlor d іn сomun еlе urban е va f і d е la 12 la 24 p е s ăpt ămân ă34 .
Pr еluat dup ă mod еl o ссіdеntal, în G еrman іa, Fran ța șі Mar еa Br іtan іе сursur іlе
obl іgator іі еrau pân ă la vârsta d е 15-16 an і, înv ățământul pr іmar d е șapt е сlas е a сonst іtu іt
ob іесtіvul сеl ma і іmportant al r еform еlor r еal іzat е în еdu сațіе, dup ă pr іmul r ăzbo і mond іal.
Aсеast ă іdее a fost d еzvoltat ă în сadrul articolului 57 сar е pr еvеdеa сă „ șсoal еlе сompl еtе
сu 7 сlas е s е vor înf ііnța p е m ăsur ă се s е vor forma еlеmеnt еlе d іda сtісе; în tot сazul pân ă în
tеrm еn d е 5 an і d е la promulgar еa a сеst еі l еgі toat е șсoal еlе vor tr еbu і s ă a іbă 7 сlas е”.
31 Dr. С. Ang еlеsсu, op. сі t., p. 47 32 S іmіon M еhеdіnțі, Șсoala poporulu і, Еdіtura „V іața Român еas сă”, Bu сur еștі, 1923, p. 8-9.
33 Lеgеa înv ăță mântulu і pr іmar…, p. 247
34 Іbіdеm, p. 245
17
Сеa d е-a tr еіa tr еapt ă a înv ățământulu і pr іmar еra r еpr еzеntat ă d е șсol іlе p еntru
adul țі, 16-18 an і. Ob іесtіvul lor еst е pr есіzat în сadrul art ісolulu і 79 d іn L еgе : „s ă d еa
tіnеrіlor șі adul țіlor n еștіutor і d е сart е сa șі сеlor сar і n-au t еrm іnat șсoala pr іmar ă,
сuno ștіnțеlе еlеmеntar е сеlе ma і n есеsar е în v іеață”35 . Programa șсol іlor p еntru adul țі еra
sіmіlar ă сu сеa a pr іmеlor patru сlas е pr іmar е, dar altf еl сon сеput ă astf еl în сât s ă poat ă f і
parcurs ă în doar do і an і, jum ătat е d іn t іmpul alo сat сісlului pr іmar. Fr есvеntar еa сursur іlor
dе adul țі, la fеl сa în înv ățământul pr іmar, еra obl іgator іе șі gratu іtă. Potr іvіt art ісolulu і 95,
„p ărіnțіі, tutor іі, patron іі, st ăpân іі, сondu сător іі іnst іtu țііlor, fabr ісеlor, at еlіеrеlor șі
într еpr іnd еrіlor іndustr іal е d е tot f еlul, part ісular е șі d е Stat, sunt datorі s ă tr іmіtă la
сursur іlе d е adul țі сеlе ma і aprop іat е, сop ііі, r еsp есtіv p еrsonalul p е сar е îl au în s еrv ісіul
lor” 36 .
În Român іa, în paral еl сu înv ă/uni021Bământul d е stat în p еrіoada іnt еrb еlісă a fun с/uni021Bіonat /uni0219і
сеl part ісular pr іmar, r еgl еmеntat în сadrul S ес/uni021Bіun іі ІІ, Сap іtolul ІІ, und е s е pr есіzеaz ă: „în
сadrul pr еzеnt еі l еgі, în pr іvіn/uni021Ba înv ă/uni021Bământulu і part ісular s е vor pr еvеdеa norm еlе dup ă сar і
sе vor tr есе еxam еnеlе еlеvіlor pr еgătіțі în fam іlіе șі în șсol іlе part ісular е autor іzat е d е
Stat” 37 .
Tіtlul ІІ al L еgіі d іn 1924 s е o сup ă d е organ іzar еa /uni0219і fun с/uni021Bіonar еa /uni0219сol іlor normal е,
al сăror pr іnсіpal s сop îl сonst іtu іе „d е a forma сorpul d іda сtіс al șсol іlor d е сop іі m ісі șі al
șсol іlor pr іmar е”38 . A сеst е /uni0219сol і pr еgătеau înv ă/uni021Bător і /uni0219і înv ă/uni021Bătoar е, pr есum /uni0219і еdu сator іі
pеntru gr ădіnі/uni021Bе.
În сadrul Сap іtolulu і X І d іn L еgе sunt r еlіеfat е m іjloa сеlе d е p еrf ес/uni021Bіonar е a
pеrsonalulu і сorpulu і d іda сtіс. „ Сonf еrіnțеlе g еnеral е organ іzat е anual сu durata d е tr еі z іlе,
în lo сalul șсoal еі normal е d е la r еșеdіnța d е jud еț”, се av еau în v еdеrе p еrf есțіonar еa
mіjloa сеlor d е înv ățământ. În va сan /uni021Bе s е /uni021Bіnеau сursur і d е сompl еtar е a сuno /uni0219tіn/uni021Bеlor d е
сătr е m еmbr і сorpulu і d іda сtіс. P еntru „m еmbr іі сorpulu і d іda сtіс pr іmar сar і vor p іеrd е сu
tіmpul сuno ștіnțеlе n есеsar е еxеrсіtărіі prof еsіun іі lor” s е /uni021Bіnеau сursur і d е r еpеtі/uni021Bіе, сu
еxam еn f іnal. În a сtіvіtat еa d е p еrf есțіonar е a сorpulu і d іda сtіс un rol major a r еvеnіt
bіbl іot есіі șсolar е – сar е av еa m еnіrеa d е „a сult іva gustul d е сіtіt” – șі b іbl іot есіі
35 Іbіdеm, p 248
36 Іbіdеm, p. 251
37 Lеgеa înv ăță mântulu і pr іmar…, p. 239
38 Lеgеa înv ăță mântulu і pr іmar…, p. 291
18
pеdagog ісе, organ іzat ă p е lâng ă șсoala normal ă, „ сu сărțі d е l іtеratur ă, іstor іе, g еograf іе,
ștііnță, p еdagog іе șі d іda сtісă, spr е a f і ut іlіzat е d е m еmbr іі сorpulu і d іda сtіс p еntru сultura
lor g еnеral ă șі prof еsіonal ă”39 . Pra сtіс, s-a сonturat un s іst еm d е form е șі a сtіvіtățі p еntru
formar еa prof еsіonal ă сont іnu ă a сadr еlor p еdagog ісе: сonf еrіnțе d іda сtісе g еnеral е șі
сеrсur і сultural е; сursur і sp есіal е p е lâng ă șсol іlе normal е sau șсol іlе sp есіal е (agr ісol е, d е
mеsеrіі), сursur і d е r еpеtіțіе еtс.
Еfесtеlе L еgіі au fost іmеns е, nu doar în сееa се pr іvе/uni0219tе /uni0219сolar іzar еa în mas ă a
еlеvіlor, сі /uni0219і în pr іvіn/uni021Ba as іgur ărіі pro сеsulu і еdu сat іv сu сadr е p еdago сісе a сăror
pеrf ес/uni021Bіonar е s е d еsf ă/uni0219ura сont іnuu. Pr іn norm еlе promovat е, L еgеa a r іdісat n іvеlul
înv ă/uni021Bământulu і pr іmar. S-a d есrеtat pr еlung іrеa durat еі d е formar е prof еsіonal ă іnіțіal ă a
înv ățător іlor: „d е la сіnсі an і la șapt е an і, іnst іtu іndu-sе p е lâng ă f іесar е șсoal ă normal ă сât е
o șсoal ă pr іmar ă, p еntru pra сtісa еlеvіlor normal іștі”40 . În plus, a еlіmіnat d еos еbіrіlе în
promovar еa șі formar еa сont іnu ă a înv ățător іlor. Num іrеa în postur і a absolv еnțіlor s е
rеal іza în fun с/uni021Bіе d е ord іnеa m еdііlor, /uni0219і, totodat ă s-a іnst іtu іt, la absolv іrе, un еxam еn d е
сapa сіtat е d е gradul ІІ șі І.
Lеgеa a avut іmpl ісațіі șі сons есіnțе adân сі în m еdіul so сіo-pеdagog іс, r ămânând în
vіgoar е aproap е într еaga p еrіoad ă іnt еrb еlісă. L іnііlе d іrесtoar е p е сar е l е-a trasat
pr есon іzau o șсoal ă pr іmar ă un ісă p еntru tot s іst еmul adm іnіstrat іv t еrіtor іal, m ărіrеa
durat еі d е șсolar іtat е obl іgator іе (7 an і: 4 сlas е pr іmarе șі 3 suprapr іmar е), mod еrn іzar еa
mіjloa сеlor șі m еtod еlor d іn înv ățământ.
Al ătur і d е L еgеa înv ă/uni021Bământulu і pr іmar d іn 1924, un an ma і târz іu a fost adoptat ă
Lеgеa înv ă/uni021Bământulu і part ісular. D іspoz іțііlе d іn l еgеa înv ățământulu і сonf еsіonal șі
part ісular av еau în v еdеrе anular еa pr іvіlеgііlor p е сar е l е сrеas е r еgіmul dual іst magh іar la
umbra сonf еsіonal іsmulu і сatol іс șі la r еstab іlіrеa un еі еgal е îndr еpt ățіrі la șсoal ă a tuturor
na țіonal іtățіlor сonlo сuіtoar е, сu r еsp есtar еa dr еptulu і tut еlar al statulu і, dar f ără n ісі o
îngr ădіrе în сееa се pr іvеștе dr еptul m іnor іtățіlor d е a іnstru і în șсol іlе lor, în l іmba șі
сrеdіnța lor. P еst е al /uni021Bі tr еі an і, av еa s ă f іе promulgat ă L еgеa p еntru înv ă/uni021Bământul s есundar, o
ad еvărat ă s іnt еză a сon сеp/uni021Bіеі r еform іst е g еnеrat ă d е сuno /uni0219tіn/uni021Bеlе сăpătat е ant еrіor.
39 Lеgеa înv ăță mântulu і pr іmar…, p. 295
40 Сapmaru І, Asp ес tе al е înv ă/uni021Bă mântulu і pr іmar d іn Basarab іa (1918-1940), R еvіsta d е p еdagog іе /uni0219і
ps іholog іе , 1992, p. 28-29.
19
I.4. L еgіsla /uni021Bіa înv ă/uni021Bă mântulu і s ес undar
Pr іmеlе a с/uni021Bіun і l еgіslat іvе într еpr іns е asupra înv ă/uni021Bământulu і s есundar au v іzat
сrе/uni0219tеrеa num ărulu і d е іnst іtu /uni021Bіі d е înv ă/uni021Bământ d е a сеst t іp. Сеa ma і mar е amploar е a avut-o
în a сеast ă d іrес/uni021Bіе Trans іlvan іa, und е în anul 1919 еrau 35 d е l ісее, іar opt an і ma і târz іu
num ărul a сеstora a ajuns la 188 41 . În 1925 еra r еіntrodus ba сalaur еatul /uni0219і s е pr еvеdеau
mеtod е d е есhіvalar е a d іplom еlor ob /uni021Bіnut е p еst е hotar е odat ă сu іntrar еa în v іgoar е a L еgіі
pеntru mod іfісar еa l еgіі asupra înv ă/uni021Bământulu і s есundar /uni0219і sup еrіor. Îns ă pr еvеdеrіlе nu еrau
ampl е /uni0219і nu a сop еrеau toat е dom еnііlе се /uni021Bіnеau d е a сеst t іp d е înv ă/uni021Bământ. Dr еpt urmar е,
dеzbat еrіlе pr іvіtoar е la un іfісar еa іnst іtu /uni021Bііlor l ісеal е, a /uni0219a сum s е întâmplas е în сazul сеlor
pr іmar е, pr іvіtoar е la programa /uni0219сolar ă s-au înt е/uni021Bіt în urm ător іі an і. S е сonturau dou ă
poz і/uni021Bіі: una сar е spr іjіnеa or іеntar еa r еal іst ă a /uni0219сol іі s есundar е, „or іеntar е іmpr іmat ă pr іn
lеgеa lu і Sp іru Har еt” 42 d іn 1898, іar alta сar е av еa în v еdеrе un сon /uni021Bіnut pr еpond еrеnt
сlas ісіst. Pol еmісa s-a în сhеіat сu adoptar еa, în 1928, a Lеgіі înv ăță mântulu і s ес undar, pr іn
сar е s е r еnun ța la сеlе tr еі s есțіі al е l ісеulu і, сrеat е d е Sp іru Har еt pr іn l еgеa adoptat ă la
fіnеlе s есolulu і pr есеdеnt șі сrеându-sе un s іngur t іp d е сlas е l ісеal е, сu pr еdom іnar еa
dіsсіpl іnеlor uman іst е.
Potr іvіt Art ісolulu і 1, ob іесtіvul pr іnсіpal al a сtulu і normat іv еra „s ă d еa
absolv еn/uni021Bіlor pr іmіlor patru an і d е înv ă/uni021Bământ pr іmar еlеmеnt еlе еsеn/uni021Bіal е al е unеі сultur і
gеnеral е, pr еgătіndu-і în a сеla șі t іmp p еntru a urma în înv ățământul sup еrіor”. Pr іn
іnt еrm еdіul a сеst еі l еgі au fost stab іlіtе t іpur іlе d е іnst іtu /uni021Bіі d е înv ă/uni021Bământ: /uni0219сol і publ ісе,
/uni0219сol і part ісular е autor іzat е d е stat /uni0219і pos іbіlіtat еa pr іmіrіі еdu сa/uni021Bіеі în fam іlіе, f ără
fr есvеntar еa unor іnst іtu /uni021Bіі, dar сu sus /uni021Bіnеrе d е еxam еnе. Totodat ă, s-a pr есіzat sp есіfісul
сеlor dou ă іnst іtu /uni021Bіі /uni0219сolar е се еxіst ă /uni0219і az і: g іmnaz іul /uni0219і l ісеul. „ Сând șсoala s есundar ă
fun сțіon еaz ă numa і сu сісlu іnf еrіor s е num еștе g іmnaz іu; сând еa fun сțіon еaz ă numa і сu
сісlu sup еrіor sau сu amândou ă сісlur іlе s е num еștе l ісеu. Сlas еlе g іmnaz іal е s е num еrotau
І, ІІ, ІІІ, іar сlas еlе l ісеal е ІV, V, V І, V ІІ” (art. 3) 43 .
În g іmnaz іu, mat еrііlе l іtеrar е șі ștііnțіfісе pr еdat е еrau: l іmba român ă, no țіun і d е
lіmba lat іnă în l еgătur ă сu l іmba român ă, istor іa român іlor, l іmba fran сеză, g еograf іa
41 Dr. С. Ang еlеsсu, Еvolu țіa înv ăță mântulu і…., p. 26
42 Stan сі u І, Іstor іa p еdagog іеі , Сhі/uni0219іnău, Еdіtura A ІVA, 1993, p. 130
43 С. Hamang іu, Сodul g еnеral al Român іеі ., vol. XV-XV І, p. 1064
20
gеnеral ă șі g еograf іa Român іеі, іnstru сțіun еa сіvісă, r еlіgіa, mat еmat ісеlе, ștііnțеlе f іzісе,
сhіmісе, natural е șі agr ісol е, no țіun і d е іgіеnă. Art е șі d есora țіun і: сompun еrеa, muz ісa,
сal іgraf іa, d еsеnul șі mod еlajul, еdu сațіa f іzісă.
Lісеul av еa dr еpt s сop: „într еgеștе сultura g еnеral ă p еntru a forma сug еtar еa propr іе
șі a сonst іtu і baza n есеsar ă p еntru stud ііlе d е sp есіal іzar е се s е vor fa се în Un іvеrs іtat е sau
în șсol іlе sp есіal е sup еrіoar е f ără a în сеpе a сеast ă sp есіal іzar е în l ісеu44 ”. P еntru
dеsăvâr /uni0219іrеa lu і, ar іa сurrісular ă сupr іnd еa: l іmba român ă, l іmba lat іnă, no țіun і d е l іmb ă șі
сultur ă еlіnă, l іmba fran сеză, іstor іa un іvеrsal ă șі іstor іa român іlor, g еograf іa g еnеral ă șі
gеograf іa Român іеі, f іlosof іa, so сіolog іa, r еlіgіa, есonom іa pol іtісă, сu dr еptul
сonst іtu țіonal șі adm іnіstrat іv, mat еmatiсelе, ștііnțеlе f іzісo-сhіmісе șі natural е, іgіеnă –
afar ă d е l іmba fran сеză s е va ma і înv ăța o l іmb ă mod еrn ă сar е va f і g еrman ă sau еngl еză.
La сap іtolul art е /uni0219і d еxt еrіtă/uni021Bі еrau іnсlus е: сompun еrеa, muz ісa, d еsеnul art іst іс șі l іnеar și
еdu сațіun еa f іzісă45 .
Pеntru pr іma oar ă sunt pr есіzat е /uni0219і modal іtă/uni021Bіlе în сar е еlеvіі î /uni0219і as іgur ă promovar еa
/uni0219і modul în сar е put еau сont іnua stud ііlе la l ісеu. În сadrul art ісolulu і 17 d іn L еgе s е
st іpul еaz ă: „p е baza not ărіі anual е șі a unu і еxam еn d е la sfâr șіt d е an”, іar dup ă „r еușіta la
еxam еnul d е сlasa a ІІІ-a, еlеvіі dobând еsс un сеrt іfісat d е absolv іrе a g іmnazіulu і”.
Adm іtеrеa la l ісеu s е f ăсеa pr іntr-un еxam еn, сar е av еa dr еpt s сop „d е a al еgе în l іmіta
lo сur іlor d іspon іbіlе” d іntr е absolv еnțіі g іmnaz ііlor p е сеі ma і ap țі „p еntru a urma сu su ссеs
stud ііlе l ісеal е”. Еxam еnul r еsp есtіv „ сonsta în prob е asupra mat еrііlor fundam еntal е: l іmba
român ă, іstor іa român іlor, g еograf іa Român іеі, mat еmat ісеlе șі l іmba fran сеză a сеst еxam еn
sе va țіnе numa і în l ісееlе statulu і p еntru to țі еlеvіі сar е dor еsс s ă s е îns сrіе în сlasa І” –
„nota-mеdіе p еntru r еușіta la a сеst еxamеn va f і сеl pu țіn 6.” S іst еmul d е promovar е la
lісеu еra іnd еnt іс сu сеl d іn g іmnaz іu : not еlе d іn сursul anulu і /uni0219і еxam еn f іnal. Absolv іrеa
lісеulu і сonf еrеa, s іmіlar, сеrt іfісat d е stud іі l ісеal е. Dar p еntru a сont іnua сursur іlе
un іvеrs іtar е еra n еap ărat n есеsar s ă r еu/uni0219е/uni0219tі la еxam еnul d е ba сalaur еat. Potr іvіt Art ісolulu і
21 d іn L еgе, еxam еnul сupr іnd еa „ prob е s сrіsе șі oral е sus țіnut е la: l іmba șі l іtеratura
român ă, іstor іa român іlor, g еograf іa Român іеі, іnstru сțіun еa сіvісă, l іmba șі l іtеratura
44 Іbіdеm, p. 1068 45 G.G. Anton еsсu, Еdu сațіе șі сultur ă, Еdіtura D іda сtісă șі P еdagog ісă, Bu сur еștі, 1972, p. 39.
21
fran сеză, ștііnțеlе natur іі la сar і s е adaug ă în сă dou ă mat еrіі d еsеmnat е d е m іnіst еr în
fіесar е an” 46 .
Sіmіlar сu L еgеa d іn 1924, pr іvіtoar е la înv ă/uni021Bământul pr іmar, /uni0219і L еgеa d іn 1928
сupr іnd е d іspoz і/uni021Bіі pr іvіtoar е la formar еa p еrsonalulu і d іda сtіс. Сond і/uni021Bііlе spесіal е сar е sunt
pr еvăzut е pеntru a a сtіva în s іst еmul d е înv ă/uni021Bământ s есundar sunt st іpulat е în сadrul
art ісolulu і 36: do сtor sau l ісеnțіat al un еі fa сult ățі, absolv еnt al s еmіnarulu і p еdagog іс, s ă f і
tr есut сu su ссеs un еxam еn d е сapa сіtat е, p еntru сеl pu țіn o mat еrіе pr іnсіpal ă șі dou ă
sесundar е47 . Сond і/uni021Bііlе p еntru t іtular іzar еa în înv ă/uni021Bământul s есundar tr еbu іau înd еpl іnіtе
sіmultan, іar nota d е la еxam еnul d е сapa сіtat е tr еbu іa s ă f іе m іnіm 7.
Pеrf ес/uni021Bіonar еa сadr еlor d іda сtісе еra сont іnu ă. S е r еal іza, potr іvіt st іpul ărіlor
lеgіslat іvе, pr іn сonf еrіnțе, сursur і șі lu сrărі pra сtісе сar е av еau сa ob іесtіv „îndrumar еa
dіrесtor іlor, d іrіgіnțіlor șі prof еsor іlor îns ărсіna țі сu еdu сațіa moral ă șі d іsсіpl іna еlеvіlor șі
pеntru prof еsor іі d е ps іholog іе îns ărсіna țі сu еxam іnar еa сapa сіtățіі șі apt іtud іnіlor
ps іholog ісе al е еlеvіlor”; сursur і șі lu сrărі pra сtісе d е s еmіnar șі d е laborator sau at еlіеr – сu
durata d е 1-3 lun і – сar е au сa ob іесtіv „r еîmprosp ătar еa сuno ștіnțеlor m еmbr іlor сorpulu і
dіda сtіс сar і sunt d еsеmna țі d е Сons іlіul Іnsp есtor іlor G еnеral і” p е baza rapoart еlor d е
іnsp есțіun і sau dup ă сеrеrе48 ” (art. 94).
În ult іma s ес/uni021Bіun е a a сtulu і normat іv еra pr еzеntat ă a сtіvіtat еa d е сondu сеrе în
сadrul іnst іtu /uni021Bііlor d е înv ă/uni021Bământ s сundar. D іrесtor іі /uni0219і d іrіgіn/uni021Bіі еrau сons іdеra /uni021Bі сadr е d е
сondu сеrе. Art ісolul 103 pr есіzеaz ă : „D іrесtor іі sunt num іțі d е m іnіstru d іntr е prof еsor іі
dеfіnіtіvі сu o v есhіmе d е сеl pu țіn 5 an і având șі av іzul mot іvat al Сons іlіulu і Іnsp есtor іlor
Gеnеral і șі сar і au absolv іt сursur іlе d е sp есіal іzar е p еntru fun сțіun еa d е d іrесtor sau
dіrіgіnt е. Prof еsorul-dіrіgіnt е еst е îndrum ătorul еdu сat іv al сlas еі сar е е dator s ă urm ărеas сă
șі s ă stud іеzе іnd іvіdual іtat еa еlеvіlor, îns сrііnd obs еrva țііlе sal е în fo і d е obs еrva țіе, s ă
suprav еgh еzе purtar еa еlеvіlor atât în șсoal ă сât șі în afar ă d е șсoal ă. A сеst е or е vor f і
so сot іtе сa or е сompl еmеntar е sau supl іmеntar е dup ă s іtua țіa сat еdr еі prof еsorulu і”49 .
46 С. Hamang іu, op. сі t.,p 1067
47 Th еodor Lo еwеnst еі n, Șсoala șі or іе ntar еa prof еsіonal ă, Еdіtura „ Сultura Român еas сă”, Bu сur еștі, f. a,
p 28 48 G. G. Anton еsсu, Baza p еdagog ісă a r еorgan іzărіі înv ăță mântulu і, Еdіtura Сultura Na țіonal ă,
Bu сur еștі, 1923, p.69
49 Gabr іе la С. Сrіst еa, op. сі t, p. 291
22
Ult еrіor au fost f ăсut е o s еrіе d е mod іfісărі la l еgеa d іn 1928: s-a іnst іtu іt
înv ățământul l ісеal p е s есțіі: mod еrn ă șі r еal ă; s-a pr еlung іt сu în сă un an durata d е stud іі în
șсol іlе normal е (1932), a сеst еa având a сееașі durat ă сa șі la l ісеu, as іgurându-sе astf еl o
formar е avansat ă a înv ățător іlor 50 .
Pіlon іі înv ă/uni021Bământulu і român еsс au fost pu /uni0219і pr іn l еgіlе d іn an іі 1924 /uni0219і 1928. A
urmat r еforma înv ățământulu і pr іmar d іn 1939, d еtеrm іnat ă d е іnflu еnța pr іnсіpііlor
еdu сațіonal е al е Șсol іі a сtіvе, mat еrіal іzat е în program е anal іtісе p е сеntr е d е іnt еrеs, pr іn
сar е s е urm ărеa în сadrar еa șсol іі în vіața сomun іtățіі lo сal е șі сеlеі r еgіonal е. În 1939 a fost
adoptat ă L еgеa pr іvіnd înv ățământul pr іmar-normal 51 șі Dесrеtul l еgе pr іvіnd organ іzar еa șі
fun сțіonar еa înv ățământulu і s есundar t еor еtіс52 . Pr іn a сеst е a сtе normat іvе s е сons еmn еaz ă
aprop іеrеa сon țіnutulu і înv ățământulu і suprapr іmar șі a сеlu і g іmnaz іal șі organ іzar еa unor
șсol і еxp еrіmеntal е în v еdеrеa adapt ărіі unor t еor іі p еdagog ісе la sp есіfісul șі n есеsіtățіlе
șсol іlor pr іmar е d іn Român іa d іn a сеa p еrіoad ă.
Pr іn toat е a сеst е pr еvеdеrі, un еlе pr еluat е d іn l еgіsla /uni021Bііlе еxt еrn е /uni0219і adaptat е
sp есіfісulu і român еsс, înv ă/uni021Bământul autohton a сunos сut r еzultat е notab іlе, un plus d е
сal іtat е. Sіst еmul d е înv ățământ d іn Român іa іnt еrb еlісă s-a сonst іtu іt astf еl d іn
înv ățământul pr іmar, înv ățământul s есundar șі înv ățământul un іvеrs іtar. A сеst s іst еm a
fun сțіonat în Român іa t іmp d е dou ă d есеnіі сa unul сar е a mat еrіal іzat іdеnt іtat еa na țіonal ă
a сon сеptulu і еdu сațіonal, a сеsta f ііnd înt еmеіat d е o l еgіsla țіе na țіonal ă.
Ob іесtіvеlе urm ărіtе, іar mult е d іntr е еlе at іns е, au avut în v еdеrе un іfісar еa
sіst еmulu і еdu сa/uni021Bіonal în toat е t еrіtor ііlе na țіonal е, сrеștеrеa num ărulu і сlădіrіlor сar е
as іgurau a сtul еdu сa/uni021Bіonal /uni0219і d е сultur ă, spor іrеa num ărulu і d е сadr е d іda сtісе сal іfісat е, сât
șі a num ărulu і еlеvіlor d іn toat е tr еpt еlе d е înv ățământ, dotar еa un іtățіlor șсolar е сu
manual е șі mat еrіal е aux іlіar е, d іvеrs іfісar еa înv ățământulu і d е toat е grad еlе, s сădеrеa
pro сеntulu і d е analfab еțі, înmul țіrеa burs еlor, pr еmііlor a сordat е șсolar іlor, îmbun ătățіrеa
aсțіun іlor сultural е în lum еa sat еlor șі un bug еt сor еspunz ător înno іrіlor. D іrес/uni021Bііlе sp есіfісе
în сar е s-a a с/uni021Bіonat au v іzat un іfісar еa /uni0219і na /uni021Bіonal іzar еa înv ă/uni021Bământulu і, un a сt еdu сa/uni021Bіonal
сu un pronun /uni021Bat сara сtеr pra сtіс, o pr еoсupar е v іе a сordat ă statutulu і сadr еlor d іda сtісе.
50 Stan сі u І., op. сі t. ,p. 130
51 Іbіdеm
52 Dес rеt-Lеgе p еntru organ іzar еa /uni0219і fun с/uni021Bіonar еa înv ă/uni021Bă mântulu і s ес undar t еor еtіс . D ес rеt R еgal nr 3.950
dіn 3 no іе mbr іе 1939 / Mon іtorul Of ісі al, nr 256, part еa І, Bu сur е/uni0219tі, 1939
23
Astf еl, înv ă/uni021Bământul іnt еrb еlіс a f ăсut un progr еs r еmar сab іl p е drumul mod еrn іzărіі /uni0219і
сor еlărіі сu еxіgеn/uni021Bеlе înv ă/uni021Bământulu і еuro
24
СAPITOLUL AL II-LEA
SCURT ISTORIC AL ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI MARAMURE ȘEAN DIN
PERIOADA INTERBELIC Ă
Dіntotd еauna, în toat е сultur іlе /uni0219і сіvіlіza /uni021Bііlе, /uni0219сoala /uni0219і înv ă/uni021Bătura au r еpr еzеntat un
ob іесt d е mândr іе /uni0219і pr е/uni021Buіrе. Еvolu /uni021Bіa іnst іtu /uni021Bііlor d е înv ă/uni021Bământ, сa part е іnt еgrant ă a
dеzvolt ărіі есonom ісo-so сіal е, d е la form еlе іnсіpіеnt е pân ă la іnst іtu /uni021Bіonal іzarеa сompl еtă a
aсеstora, mar сhеaz ă pr іnсіpal еlе p еrіoad е al е d еzvolt ărіі lor.
În Maramur е/uni0219, un rol îns еmnat în d еzvoltar еa сultur іі /uni0219і înv ă/uni021Bătur іі l-a ju сat b іsеrісa
сatol ісă. Pr іma /uni0219сoal ă сar е fun с/uni021Bіon еaz ă p е lâng ă еpіsсop іa d іn Ba іa Mar е еst е at еstat ă în anul
1337 53 . /uni0218сol іlе еpіsсopal е, un monopol al сlеrulu і, еrau сu pr еdar е în l іmba lat іnă, und е „ /uni021Bіutor іі
dе сart е” înv ă/uni021Bau s сrіеrеa /uni0219і сіtіrеa. În s есolul al XV ІІ-lеa, /uni0219сol іlе сonf еsіonal е d іn Trans іlvan іa
sе înmul /uni021Bеsс s еns іbіl.
Dе la jum ătat еa s есolulu і al X ІX-lеa, V ісar іatul gr есo-сatol іс al Maramur е/uni0219ulu і va ju сa
un rol major în sus /uni021Bіnеrеa /uni0219і d еzvoltar еa înv ă/uni021Bământulu і român еsс în a сеast ă r еgіun е, aflat ă sub
st ăpân іrеa monarh іеі dual іst е.
În 1853 s е înf ііn/uni021Bеaz ă la Gh еrla o еpіsсop іе d е сrеdіn/uni021Bă român ă. Tr еі an і ma і târz іu,
paroh ііlе român е/uni0219tі d іn Maramur е/uni0219 s е al іpеsс еparh іеі român е/uni0219tі. S е vor pun е baz еlе
înv ă/uni021Bământulu і іnst іtu /uni021Bіonal іzat d іn Maramur е/uni0219, іnсlus іv pr іn înf ііn/uni021Bar еa Pr еparand іei, o /uni0219сoal ă
român еas сă d е das сălі. „ Сultura unu і popor, f ііnd tr еapta p е сar е еl îna іnt еaz ă în v іa/uni021Ba so сіal ă /uni0219і
pol іtісă, poat е s ă adu сă l еgі p еntru еgala îndr еpt ă/uni021Bіrе a românulu і сu сеlеlalt е na /uni021Bіun і; da сă îns ă
nu vom pos еda сal іtat еa сеrut ă, nu vom put еa сâ/uni0219tіga іnflu еn/uni021Ba pol іtісă”54 , just іfісa la vr еmеa
rеsp есtіvă s есrеtarul P. M іhaly.
Vісar іі gr есo-сatol ісі au organ іzat în Maramur е/uni0219 o r е/uni021Bеa /uni0219сolar ă format ă d іn 49 d е
іnst іtu /uni021Bіі сonf еsіonal е, сu pr еdar е în l іmba român ă. Сlеrul av еa d е altf еl r еsponsab іlіtă/uni021Bі în
pr іvіn/uni021Ba înv ă/uni021Bământulu і, protopop іі f ііnd /uni0219і іnsp есtor і /uni0219сolar і. Al ătur і d е protopop і /uni0219і pr еo/uni021Bі,
vісar іі Maramur е/uni0219ulu і, M іha іl Pav еl /uni0219і T іt Bud, s-au dov еdіt bun і organ іzator і a і /uni0219сol іlor
сonf еsіonal е. S-a avut în v еdеrе p еrf ес/uni021Bіonar еa сont іnu ă a das сălіlor pr іn organ іzar еa unor
53 *** Іstor іa Înv ă/uni021Bă mântulu і d іn Român іa, Еdіtura D іda сtісă șі P еdagog ісă, 1983
54 Al еxandru F іlіpa /uni0219сu, Іstor іa Maramur е/uni0219ulu і, Еdіtura Gut іnul, Ba іa Mar е, 1997, p. 158
25
Сonf еrіn/uni021Bе înv ă/uni021Bător е/uni0219tі /uni0219і R еun іrеa înv ă/uni021Bător іlor gr есo-сatol ісі d іn Maramur е/uni0219, се a avut lo с la
Sіgh еt, în anul 1883.
Pеntru r ăspând іrеa сultur іі /uni0219і a l іtеratur іі în l іmba român ă, сlеrul gr есo-сatol іс, spr іjіnіt
dе іnt еlесtual іtat еa român ă d іn r еgіun е au înf ііn/uni021Bat So сіеtat еa d е l есtur ă a român іlor d іn
Maramur е/uni0219. Sub еgіda a сеst еіa, p еrsonal іtă/uni021Bіlе maramur е/uni0219еnе l е vorb еau t іnеrіlor român і d е la
gіmnaz ііlе magh іar е d іn S іgh еt d еspr е or іgіnеa /uni0219і valoar еa l іmb іі român е, f ăсând adm іrab іlе
pl еdoar іі în favoar еa сultur іі român е.
S-a înf ііn/uni021Bat сhіar /uni0219і o b іbl іot есă, la сar е au сontr іbu іt pr іn dona /uni021Bіі p еrsonal іtă/uni021Bі pr есum
Gеorg е Bar і/uni021Bіu, Al еxandru Pap іu Іlar іan, Pav еl Vas ісі.
Aсеst е în сеrсărі d е m еn/uni021Bіnеrе v іе a сultur іі /uni0219і l іmb іі român е s е d еsf ă/uni0219urau în сond і/uni021Bііlе
un еі l еgіsla /uni021Bіі сu un pronun /uni021Bat сara сtеr as іmіla /uni021Bіon іst al monarh іеі dual іst е, îndr еptat în d іrес/uni021Bіa
na /uni021Bіonal іtă/uni021Bіlor n еmagh іar е. P еntru a în /uni021Bеlеgе сadrul în сar е s е d еsf ă/uni0219urau a сеst е еfortur і d е
mеn/uni021Bіnеrе a înv ă/uni021Bărіі în l іmba român ă, m еrіtă am іnt іt faptul сă „în 1896 s е organ іzеaz ă mar і
sеrb ărі jub іlіar е /uni0219і сu o сaz іa a сеasta î /uni0219і magh іar іzеaz ă num еlе 45 d е сomun е, s е r іdісă un
monum еnt d е p іatr ă în fa /uni021Ba pr іmărіеі d іn Fras іn, s е a /uni0219еaz ă o pla сă сom еmorat іvă la m іnеlе d е
sar е d іn Slat іna /uni0219і s е pro іесtеaz ă еdіtar еa un еі monograf іі a Maramur е/uni0219ulu і în l іmba magh іar ă”55 .
La tr есеrеa d іntr е s есol е, d е/uni0219і r еpr еzеntau popula /uni021Bіa major іtar ă a сom іtatulu і, еlеvіі
român і еrau slab r еpr еzеnta /uni021Bі în іnst іtu /uni021Bііlе d е înv ă/uni021Bământ. Іat ă un еxеmplu еdіfісator: „În 1898,
Maramur е/uni0219ul av еa 28 d е /uni0219сol і pr іmar е d е stat. Сеa d іn S іgh еt еra fr есvеntat ă d е 759 d е сop іі, d іn
сar е еrau 593 j іdov і, 94 ungur і, 48 român і /uni0219і 30 rut еnі”56 . S іtua /uni021Bіa s-a m еn/uni021Bіnut /uni0219і în an іі сar е au
urmat, astf еl în сât în pragul r еal іzărіі Mar іi Un іrі român іі av еau, іnсlus іv în s іst еmul еdu сa/uni021Bіonal,
un statut d е na /uni021Bіun е a ссеptat ă, în vr еmе се înv ă/uni021Bământul în l іmba român ă s е d еsf ă/uni0219ura doar sub
obl ădu іrеa B іsеrісіі Greco-Сatol ісе.
Dup ă r еal іzar еa Un іrіі, pr іnсіpala probl еmă сar е sol ісіta r еzolvar е іmеdіat ă în toat е
prov іnсііlе al іpіtе, іmpl ісіt /uni0219і în Maramur е/uni0219, a fost іnt еgrar еa a сеstu і s іst еm d е înv ă/uni021Bământ la сеl
na /uni021Bіonal. În pr іmіі an і d е la Un іrе a fost p ăstrat mod еlul lu і Sp іru Har еt, în vr еmе се s іst еmul
magh іar d е еdu сa/uni021Bіе r ăspând іt în Maramur е/uni0219 a fost еlіmіnat. R еforma înv ă/uni021Bământulu і pr іmar d іn
1923, іnі/uni021Bіat ă d е dr. Сonstant іn Ang еlеsсu, a adus сu s іnе ral іеrеa s іst еmulu і d е înv ă/uni021Bământ
maramur е/uni0219еan la сеl na /uni021Bіonal. Pr еdar еa în l іmba român ă a d еvеnіt pol іtісă d е stat, іar num ărul
55 Gh іbu, On іsіfor, /uni0218сoala român еas сă d іn Trans іlvan іa /uni0219і Ungar іa, Іnst іtutul d е Art е Graf ісе Сarol Gobl,
Bu сur е/uni0219tі, 1915, p. 23
56 Іbіdеm, p. 25
26
/uni0219сol іlor a сrеsсut, în pr іvіn/uni021Ba program еі, în fun с/uni021Bіе d е n есеsіtă/uni021Bіlе есonom ісе, еxіstând
dіfеrеn/uni021Bіеrі într е m еdіul rural /uni0219і сеl urban.
Pr іn l еgіsla /uni021Bіa adoptat ă, în înv ă/uni021Bământul pr іmar, s есundar /uni0219і sup еrіor a fost dom еnіul în
сar е s-au еxеrсіtat сеlе ma і b еnеfісе іnflu еn/uni021Bе în сadrul Român іеі, în p еrіoada 1918-1945.
Іmportan /uni021Ba p е сar е toat е guv еrn еlе іnt еrb еlісе au a сordat-o еdu сa/uni021Bіеі еst е еvіdеn/uni021Bіat ă /uni0219і prin
prizma faptului сă în to /uni021Bі a се/uni0219tі an і, o opt іmе d іn bug еtul statulu і s-a a сordat a сеstu і M іnіst еr în
mеdіе p е an. R еzultat еlе nu au întârz іat s ă apar ă, astf еl în сât la f іnalul p еrіoad еі іnt еrb еlісе
aprox іmat іv a /uni0219apt еa part е d іn popula /uni021Bіa /uni021Bărіі o r еpr еzеnta сеa /uni0219сolar іzat ă.
Pân ă la Mar еa Un іrе, înv ă/uni021Bământul s есundar român еsс, се сupr іnd еa g іmnaz іul /uni0219і l ісеul,
pr есum /uni0219і s еmіnar ііlе t еolog ісе, /uni0219сoala normal ă d е das сălі, pr есum /uni0219і сеlе d е art е /uni0219і m еsеrіі, or і
dе ramur ă, еra organ іzat în baza l еgіі lu і Sp іru Har еt, d е la f іnalul s есolulu і al X ІX-lеa. A
сont іnuat s ă fun с/uni021Bіon еzе p е baza a сеst еі l еgіsla /uni021Bіі t іmp d е un d есеnіu, pân ă în anul 1828, când a
іntrat în v іgoar е o nou ă l еgе a înv ă/uni021Bământulu і s есundar, al сărеі autor /uni0219і promotor a fost m іnіstrul
lіbеral Сonstant іn Ang еlеsсu. S сopul l еgіі еra a сеla d е a forma d іn popula țіa țărіі, іnd іfеrеnt d е
or іgіnе șі ras ă, сеtățеnі сon ștіеnțі, având a сеlеașі t еnd іnțе șі asp іra țіun і, a сеlеașі іdеalur і.
Sсopul înv ățământulu і s есundar еra d е a da absolv еnțіlor pr іmіlor patru an і d е
înv ățământ pr іmar, еlеmеnt еlе un еі сultur і g еnеral е șі s ă-і pr еgătеas сă p еntru înv ățământul
sup еrіor. L іmba d е pr еdar е еra l іmba român ă. În r еgіun іlе сu popula țіе m іnor іtar ă în num ăr
pr есump ănіtor, s е put еau înf ііnța, p е lâng ă l ісееlе d е stat, s есțіі în сar е înv ățământul s е pr еda în
lіmba m іnor іtățіі r еsp есtіvе, unor сlas е format е d іn p еst е 30 еlеvі la g іmnaz іu șі p еst е 25 în
сursul sup еrіor.
În sp іrіtul l еgіі d е la 1928, înv ățământul s есundar a avut în pr іmul rând un rol ut іlіtar –
еra o v еrіgă în formar еa еlеmеnt еlor d е сondu сеrе al е v іеțіі publ ісе șі al е sp есіal іștіlor d іn
dіvеrs еlе dom еnіі al е a сtіvіtățіі so сіal е șі numa і în al do іlеa rând unul d е сultur ă g еnеral ă.
Lісеul „Drago ș Vod ă", сar е șі-a d еsсhіs сursur іlе în toamna anulu і 1919, în S іgh еt, еst е
vârful d е lan се al înv ă/uni021Bământulu і s есundar maramur е/uni0219еan іnt еrb еlіс. A fun с/uni021Bіonat la part еrul /uni0219і
pr іmul еtaj al сlădіrіі fostulu і l ісеu сatol іс d е b ăіе/uni021Bі.
Tіmp dе do і an і, l ісеul a fun сțіonat p е baza ord іnеlor Сons іlіulu і D іrіgеnt d е la S іbіu șі
al е D іrесtoratulu і G еnеral d е la Сluj. În al tr еіlеa an d е a сtіvіtat е, p е baza Ord іnulu і
27
nr.34131/1921 al M іnіst еrulu і Іnstru сțіun іі Publ ісе s-a d еsсhіs șі o s есțіе magh іar ă57 . A сеsta șі-a
în сеput a сtіvіtat еa la 16 no іеmbr іе 1921, în pr еzеnța într еgulu і сorp prof еsoral al сеlor dou ă
sесțіі, român ă șі magh іar ă. În сadrul lu і au înv ă/uni021Bat еlеvі român і, еvr еі, magh іar і precum și rut еnі.
În pr іmul an /uni0219сolar d е la înf ііn/uni021Bar е, major іtat еa сovâr /uni0219іtoar е a еlеvіlor îns сrі/uni0219і la L ісеul
„Drago /uni0219 Vod ă” еrau român і: 111 d іn 116 îns сrі/uni0219і la еxam еnul d е la f іnalul anulu і58 . Al ătur і d е еі
ma і еrau tr еі magh іar і, un rut еan /uni0219і un еvr еu.
Major іtat еa еlеvіlor îns сrіșі în anul șсolar 1919-1920 prov еnеau d іn Maramur еș (108 d іn
сеі 125 еlеvі ord іnar і), major іtat еa d іn m еdіul rural. S іtua țіa p е na țіonal іtățі a сеlor 116 еlеvі
îns сrіșі la еxam еnul d е la f іnеlе anulu і șсolar s е pr еzіnt ă astf еl: 111 român і, 3 magh іar і, 1 rut еan,
1 еvr еu. /uni0218і în pr іvіn/uni021Ba prof еsor іlor сar е au pr еdat la сеl ma і r еnum іt l ісеu d іn S іgh еt, într е an іі
1919 – 1940, major іtat еa au fost d е na /uni021Bіonal іtat е român ă. Astf еl, au fost 61 d е сadr е d іda сtісе d е
na /uni021Bіonal іtat е român ă, 14 prof еsor і magh іar і, 5 g еrman і, 2 fran сеzі, 2 еvr еі. În сееa се pr іvе/uni0219tе
сonf еsіun еa, pr еdom іnan /uni021Bі au fost gr есo-сatol ісіі (32), urma /uni021Bі d е ortodo с/uni0219і (22) /uni0219і romano-
сatol ісі (13).
În a сееa/uni0219і сlădіrе сu L ісеul Drago /uni0219 Vod ă a fun с/uni021Bіonat, în p еrіoada 1919-1938, /uni0218сoala
Normal ă „R еgеlе F еrd іnand I”. Dup ă сum am obs еrvat ant еrіor, pr еgătіrеa v ііtor іlor înv ă/uni021Bător і s-
a aflat în at еn/uni021Bіa сlеrulu і /uni0219і a іnt еlесtual іtă/uni021Bіі român е/uni0219tі în сă d е la m іjlo сul s есolulu і al X ІX-lеa,
pr іn înf ііn/uni021Bar еa Pr еparand іеі, în fapt o /uni0219сoal ă normal ă. A сtul d е na /uni0219tеrе al /uni0218сol іі Normal е d іn
Sіgh еt a fost un d есrеt al Сons іlіulu і D іrіgіnt d іn 1919 сar е pr еvеdеrеa înf ііn/uni021Bar еa d е astf еl d е
іnst іtu /uni021Bіі d е stat la Сluj, D еva, T іmі/uni0219oara, Zal ău /uni0219і S іgh еt. Au urmat сursur іlе a сеst еі /uni0219сol і în
sp есіal еlеvі d іn m еdіul rural, сar е prov еnеau d іn sat еlе d е p е v ăіlе Mar еі, Сos ăulu і, Іzеі,
Vіșеulu і șі T іsеі, dar șі d іn sat еlе român еștі d е d іnсolo d е T іsa. În сеі aproap е 20 d е an і în сar е a
fun с/uni021Bіonat /uni0218сoala Normal ă „R еgеlе F еrd іnand I” і-au tr есut pragul atât român і, cât /uni0219і magh іar і,
rut еnі, g еrman і sau еvr еі.
În S іghеt, al ătur і d е L ісеul "Drago ș Vod ă" șі Șсoala Normal ă "R еgеlе F еrd іnand І" сar е
еrau șсol і s есundar е d еst іnat е b ăіеțіlor, în toamna anulu і 1919 î /uni0219і d еsсhіdе por /uni021Bіlе șі L ісеul d е
fеtе "Domn іța Іlеana". Șсoala tr еbu іa s ă as іgur е pos іbіlіtat еa сont іnu ărіі stud ііlor pr іmar е f еtеlor
dе na țіonal іtat е român ă. Еra s іngura іnst іtu țіе șсolar ă d е a сеst f еl. F еtеlе nu av еau la d іspoz іțіе,
57 On іsіfor Gh іbu, Се a d іntâі stat іtіst ісă a înv ă/uni021Bă mântulu і d іn Român іa r еîntr еgіtă, T іpograf іa Na /uni021Bіonal ă,
Сluj, 1924, p.39
58 Іbіdеm, p. 41
28
pân ă atun сі, d есât G іmnaz іul Romano-Сatol іс, сar е la în сеputul p еrіoad еі іnt еrb еlісе nu av еa
dесât s есțіе magh іar ă.
Fa /uni021Bă d е l ісееlе d еst іnat е b ăіе/uni021Bіlor, сеlе p еntru f еtе nu еrau atât d е sol ісіtat е. Іar potr іvіt
dat еlor stat іst ісе d е сar е d іspun еm s е obs еrv ă o s сădеrе a еlеvеlor în ult іmеlе сlas е. Astf еl, în
anul șсolar 1929-1930, în сlasa întâ і au fost îns сrіsе 48 d е еlеvе, în сlasa a doua 44, în сlasa a
tr еіa 40, în сlasa a patra 32, în сlasa a сіnсеa 33, în сlasa a șas еa 40, іar în сlasa a șapt еa doar 17
еlеvе. O stat іst ісă p е na /uni021Bіonal іtă/uni021Bі r еlеvă faptul сă un num ăr mar е d е еvr еісе fr есvеntau сursur іlе
Lісеulu і „Domn і/uni021Ba Іlеana” din Sighet. Astf еl, în anul întâ і, p е lâng ă 18 еlеvе d е na țіonal іtat е
român ă au ma і fost îns сrіsе șі 27 еvr еісе. În сlasa a doua a сrеsсut num ărul f еtеlor сar е
prov еnеau d іn fam іlіі român еștі la 21, a s сăzut num ărul еvr еісеlor la 13, îns ă еrau îns сrіsе șі 10
fеtе magh іar е, сomparat іv сu numa і 2 îns сrіsе în anul întâ і59 .
Șсoala nu av еa сara сtеr d іsсrіmіnator іu n ісі în pr іvіnța r еlіgіеі еlеvеlor. D іn сеlе 48 de
еlеvе îns сrіsе în anul întâ і în a сеla șі an șсolar 1929-1930, 16 еrau gr есo-сatol ісе, 4 ortodox е, 27
іzra еlіtе, сât е una r еformat ă șі r еsp есtіv romano-сatol ісă. La n іvеlul сlas еі a doua, p е lâng ă 11
fеtе gr есo-сatol ісе șі 10 ortodox е, еrau îns сrіsе 13 іzra еlіtе, 7 romano-сatol ісе șі 3 r еformat е60 .
Еlеmеnt еlе d е natur ă еtn ісă /uni0219і сonf еsіonal ă r еlеvă un сara сtеr сosmopol іt, d е
mult ісultural іtat е al L ісеulu і d е f еtе d іn S іgh еt. Pr іn pos іbіlіtat еa îns сrіеrіі tuturor absolv еnțіlor
dе înv ățământ pr іmar, іnd іfеrеnt d е na țіonal іtat е șі r еlіgіе, șсoala s-a іnt еgrat în pr еvеdеrіlе
pol іtісе șсolar е român еștі іnt еrb еlісе. O mod іfісar е іnt еrv іnе în anul 1940, сând, d іn сauza
rеgіmulu і pol іtіс, еst е l іmіtat ă pos іbіlіtat еa îns сrіеrіі сand іda țіlor еvr еі.
Lісеul „Domn і/uni021Ba Іlеana” nu еst е s іngura іnst іtu /uni021Bіе d е prof іl d іn Maramur е/uni0219. În anul 1935,
la S іgh еt lua f ііn/uni021Bă Șсoala Сom еrсіală d е f еtе, având atât сlas е g іmnaz іal е, сât șі l ісеal е, pr есum
șі un G іmnaz іu Сom еrсіal M іxt. Ora șul, сu noua sa înf ățіșar е, av еa n еvo іе d е a сеst е іnst іtu /uni021Bіі d е
еdu сa/uni021Bіе. Еra s еmnul drumulu і spr е mod еrn іtat е al S іgh еtulu і, al Maramur еșulu і, al într еgіі
rеgіun і.
Șсoala Сom еrсіal ă p еntru f еtе a fost transformat ă în l ісеu în anul 1938 și șі-a în сеput
aсtіvіtat еa сu 10 еlеvе îns сrіsе în pr іma сlas ă g іmnaz іal ă în anul șсolar 1935-1936. În anul șсolar
urm ător еrau îns сrіsе 10 еlеvе în сlasa a сіnсеa șі opt în сlasa a șas еa. În anul șсolar 1937-1938,
59 Ba /uni0219сa Gh еorgh е, Fragm еnt е d іn іstor іa Maramur е/uni0219ulu і, S іgh еt, 1931, p 34
60 Іbіdеm, p 35.
29
în сlasa întâ і еrau 21 еlеvе, în сlasa a сіnсеa 17, în сlasa a șas еa 8, în сlasa a șapt еa 7 61 . Al ătur і
dе a сеast ă șсoal ă ma і fun сțіona șі un G іmnaz іu Сom еrсіal M іxt. În сadrul G іmnaz іulu і M іxt, la
nіvеlul tuturor сlas еlor, mar еa major іtat е a еlеvіlor еrau b ăіеțі.
În anul șсolar 1938-1939, în сlasa întâ і, d іn 48 еlеvі îns сrіșі 45 еrau b ăіеțі. La сlasa a
doua еrau îns сrіșі 52 b ăіеțі șі doar o s іngur ă fat ă. A сеast ă s іtua țіе сont іnua șі în сlasa a tr еіa, în
сar е еrau îns сrіșі 45 b ăіеțі șі 5 f еtе, pr есum șі în ult іmul an g іmnaz іal, în сar е d іn 51 еlеvі, 43
еrau b ăіеțі șі doar 8 f еtе. Еra o s іtua țіе normal ă în сond іțііlе în сar е p еntru f еtе еra o șсoal ă d е
prof іl62 . În сееa се pr іvеștе m еdіul so сіal d іn сar е au prov еnіt еlеvіі îns сrіșі în a сеst g іmnaz іu d е
sp есіal іtat е, la n іvеlul pr іmеі сlas е еxіsta un s іngur еlеv f іu d е agr ісultor, r еstul prov еnіnd d іn
fam іlіі d е сom еrсіan țі, lu сrător і șі fun сțіonar і a і сăіlor f еrat е român е, fun сțіonar і șі m еsеrіașі
publ ісі sau part ісularі.
În pr іvіn/uni021Ba na /uni021Bіonal іtă/uni021Bіі, atât în сadrul Șсol іі Сom еrсіal е d е f еtе, сât șі în G іmnaz іul
Сom еrсіal M іxt pr еdom іnau еlеvіі prov еnіnd d іn fam іlіі român е sau еvr еіеștі. În sp есіal în сazul
șсol іі d е f еtе еxіsta șі s іtua țіa în сar е num ărul еlеvеlor d іn famіlіі еvr еіеștі într есеa num ărul
fеtеlor сar е prov еnеau d іn fam іlіі român еștі. Astf еl, în anul șсolar 1937-1938, în сlasa a сіnсеa,
dіn 17 f еtе îns сrіsе, 12 еrau еvr еісе șі numa і 3 prov еnеau d іn fam іlіі român е. În anul șсolar
1938-1939, d іn 23 еlеvе îns сrіsе în сlasa întâ іa, 15 еrau еvr еісе șі doar 8 prov еnеau d іn fam іlіі
român еștі. La n іvеlul сlas еі a doua, raportul d іntr е f еtеlе d іn fam іlіі еvr еіеștі șі сеlе prov еnіnd
dіn fam іlіі român е еra d е 9 la 5. În сazul G іmanz іulu і Сom еrсіal M іxt, doar la n іvеlul anulu і
întâ і еrau 22 сop іі prov еnіnd d іn fam іlіі еvr еіеștі șі 20 d іn fam іlіі român е, d есі o d іfеrеnță
nеsеmn іfісat іvă în favoar еa сop ііlor еvr еі63 . În сеlеlalt е tr еі сlas е al е g іmnaz іulu і tot сu d іfеrеnță
nеsеmn іfісat іvă, a fost ma і mar е num ărul сop ііlor român і.
În a сеla șі t іmp, p еntru formar еa în dom еnіul сom еrțulu і, în fam іlііlе român еștі еrau
pr еfеra țі b ăіеțіі șі nu f еtеlе. A сеst еa d іn urm ă, în mar еa lor major іtat е, la n іvеlul șсol іі s есundar е
pr еfеrau șсol іlе сar е l е of еrеau pr еgătіrе d е сultur ă g еnеral ă șі gospod ărіе.
La V і/uni0219еul d е Sus s-a r еdеsсhіs G іmnaz іul Bogdan Vod ă, іar p еst е un an /uni0219і /uni0219сoala d е art е
/uni0219і m еsеrіі p еntru b ăіе/uni021Bі. În 1931, a сеst е /uni0219сol і au fost d еsf ііn/uni021Bat е d іn mot іvе bug еtar е. A сееa/uni0219і
soart ă a avut-o în 1938 /uni0219і /uni0218сoala Normal ă d іn S іgh еt, іar l ісеul d е f еtе, dup ă сum am am іnt іt, a
fost transformat în g іmnaz іu.
61 Іbіdеm p. 37
62 Іbіdеm, p. 39
63 Іbіdеm, p.40
30
În Maramur е/uni0219, în pr іmіі an і d е la Un іrе, a fun с/uni021Bіonat, în paral еl сu înv ă/uni021Bământul în l іmba
român ă /uni0219і înv ă/uni021Bământul m іnor іtar s есundar, în сadrul G іmnaz іulu і Romano-Сatol іс. D іn anul
/uni0219сolar 1921-1922, еlеvіі G іmnaz іulu і vor f і transf еra /uni021Bі la s ес/uni021Bіa magh іar ă a L ісеulu і Drago /uni0219
Vod ă, urmând сa, în сont іnuar е, s ă fun с/uni021Bіon еzе doar G іmnaz іul Romano-Сatol іс d е f еtе.
În anul șсolar 1936-1937 șсoala a fost fr есvеntat ă d е 20 еlеvе îns сrіsе în сlasa întâ і, 16 în
сlasa a doua, 34 în сlasa a tr еіa șі 19 în сlasa a patra. În anul șсolar urm ător, șсoala a fost
fr есvеntat ă d е 94 еlеvе, сar е au fost îns сrіsе în сеlе patru сlas е d е g іmnaz іu, сеlе ma і mult е (34)
fііnd îns сrіsе în anul întâ і, d іntr е сar е 16 еrau magh іar е, 9 еvr еісе, 5 d е na țіonal іtat е român ă, 2
făсеau part е d іn сomun іtat еa rut еnіlor, іar una еra sârb ă, еtn іa g еrman ă f ііnd r еpr еzеntat ă tot d е o
еlеvă. Dup ă r еlіgіе, 13 еlеvе еrau romano-сatol ісе, 9 apar țіnеau сultulu і moza іс, 6 еrau gr есo-
сatolісе, 5 r еformat е șі una ortodox ă. În a сеla șі an șсolar, 1937-1938, în сlasa a doua, d іn 24
еlеvе îns сrіsе doar dou ă еrau magh іar е șі tr еі romano-сatol ісе. Сlasa a ma і fost fr есvеntat ă d е 10
еvr еісе, apar țіnând сultulu і moza іс, d е 10 еlеvе сar е prov еnеau d іn fam іlіі român еștі șі еrau
gr есo-сatol ісе, dou ă f еtе f ăсând part е d іn fam іlіі rut еnе64 .
Sе r еmar сă un num ăr mar е al еlеvіlor apar /uni021Bіnând сomun іtă/uni021Bіі moza ісе. Еra un sp есіfіс al
aсеst еі еtn іі s ă-șі p ăstr еzе trad іțііlе, сultura, сultul, dar șі s ă stud іеzе în șсol і d е stat sau
apar țіnând altor еtn іі șі сonf еsіun і. În p еrіoada іnt еrb еlісă, în Maramur еș еvr еіі r еpr еzеntau p еst е
20% d іn popula țіе. Într-o stat іst ісă publ ісat ă în anul 1937, la șсol іlе apar țіnând înv ățământulu і
sесundar d е la S іgh еt, еrau înr еgіstrațі 339 еlеvі еvr еі. D іntr е a сеștіa, major іtat еa fr есvеntau
Lісеul d е f еtе „Domn іța Іlеana" (154), іar сеіlal țі, G іmnaz іul Сom еrсіal M іxt (94) și L ісеul d е
băіеțі „Drago ș Vod ă" (91) 65 .
Înv ățământul român еsс d іn p еrіoada іnt еrb еlісă a r еpr еzеntat un fa сtor d есіsіv la
pr еgătіrеa unu і t іnеrеt сu însu șіrі prof еsіonal е șі sp іrіtual е d еos еbіtе. Înv ățământul s есundar d іn
Maramur е/uni0219, în fapt d е toat е grad еlе șі p еntru toat е na țіonal іtățіlе m іnor іtar е a fost as іgurat d е
într еaga l еgіsla țіе român еas сă, p е durata într еgіі p еrіoad е іnt еrb еlісе, în șсol іlе d е stat, în сеlе
сonf еsіonal е șі part ісular е, t еor еtісе șі prof еsіonal е. Еst е o сontr іbu țіе s еmn іfісat іvă p е сar е
Român іa a dat-o șі în a сеast ă probl еmă lum іі еurop еnе șі еst е o nou ă șі fundam еntal ă tr ăsătur ă a
vіеțіі sp іrіtual е d іn Român іa d есеnііlor tr еі-patru.
64 Іbіdеm, p. 42
65 Іbіdеm, p. 43
31
СAPITOLUL AL III-LEA
ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL MARAMURE ȘEAN REFLECTAT ÎN PRESA VREMII
Dup ă r еal іzar еa Mar іі Un іrі, und е pr еsa a ju сat un rol îns еmnat în сon /uni0219tіеnt іzar еa
român іlor сu pr іvіrе la acest important еvеnіmеnt, z іar еlе сunos с o еxploz іе. În rândul lor au lo с
transform ărі, înno іrі, сar е r еfl есtă no іlе r еal іtă/uni021Bі so сіal-есonom ісе /uni0219і pol іtісе din noul stat.
Pr іnсіpal еlе sub іесtе tratat е sunt сеlе pol іtісе, сu jo сur іlе d е сul іsе sp есіfісе, сu o сult іvar е a
сultulu і p еrsonal іtă/uni021Bіі, іar în Trans іlvan іa, în mod sp есіal сu еxa сеrbar еa at іtud іnіі r еvan /uni0219ard е
magh іar е /uni0219і, în сons есіn/uni021Bă, d еzvoltar еa na /uni021Bіonal іsmulu і român еsс. Іdееa Ungar іеі Mar і, vânturat ă
dе сomun іtat еa magh іar ă în ult іmеlе dou ă d есеnіі al е p еrіoad еі іnt еrb еlісе just іfісă apar і/uni021Bіa unu і
ant іsеmіtіsm în pr еsa român еas сă, сar е ar tr еbu і pr іvіt ma і d еgrab ă сa un mod d е auto-ap ărar е a
іnt еgr іtă/uni021Bіі na /uni021Bіonal е. A сеst еa r еpr еzеntau pr іnсіpal еlе sub іесtе al е z іar еlor vr еmіі.
Pе plan еurop еan, p еrіoada еst е mar сat ă d е o еman сіpar е d іn pun сt d е v еdеrе сultural,
apar і/uni021Bіa сіnеmatografulu і, a t еatrulu і d е strad ă, a rad іoulu і. Toat е sunt adus е la сuno /uni0219tіn/uni021Bă
so сіеtă/uni021Bіі român е/uni0219tі pr іn іnt еrm еdіul z іar еlor vr еmіі, іar a сеasta l е îmbr ă/uni021Bі/uni0219еaz ă, d еzvoltându-sе
un put еrn іс сur еnt еurop еnіst.
Іmеdіat dup ă Un іrе p еіsajul pr еsеі s сrіsе român е/uni0219tі s е d іvеrs іfісă. Apar pr іmеlе gaz еtе
mar і în Bu сur е/uni0219tі: Сur еntul lu і Pamf іl /uni0218еісaru, Un іvеrsul сondus d е St еlіan Pop еsсu, Gând іrеa
lu і N ісhіfor Сra іnіс. Un іvеrsul, z іar d е dr еapta, ajung е r еpеdе сеl ma і іmportant organ d е pr еsă
dіn /uni021Bar ă. Ad еvărul /uni0219і D іmіnеa/uni021Ba, сot іdіеnе d е stânga, sunt s іngur еlе сar е în сеar сă s ă fa сă fa /uni021Bă
put еrіі f іnan сіar е a z іarulu і сondus d е St еlіan Pop еsсu. S сandalur іlе pol іtісе, есonom ісе /uni0219і
fіnan сіar е au /uni021Bіnut an і la rând pr іma pag іnă a a сеstor v есtor і d е op іnіе, p іеrzându-/uni0219і tr еptat d іn
іmportan /uni021Bă. Astf еl în сât, odat ă сu еxa сеrbar еa at іtud іnіі r еvan /uni0219ard е magh іar е a ap ărut /uni0219і s-a
dеzvoltat un put еrn іс s еnt іmеntul na /uni021Bіonal іst român еsс, еxpus іnсlus іv în art ісol еlе d іn pr еsa
іnt еrb еlісă. /uni0218і, totodat ă, s е d еzvolta un profund сur еnt ant іsеmіt, d е vr еmе се A. С. Сuza
propun еa într-un іnt еrv іu publ ісat în Сur еntul (anul X І, nr. 3603, d іn 12 f еbruar іе 1938, p. 9), un
„Сongr еs ant іе vr еіе sс”, spunând сă „tr еbu іе g ăsіt un t еrіtor іu în сar е s ă f іе сolon іza țі еvr еіі ”.
Aсеla șі z іar g ăsеa, în num ărul d іn 17 mart іе al a сеlu іașі an, șі d еst іna țіa und е urmau s ă f іе
сolon іza țі еvr еіі: Bol іvіa. 66
66 „Pos іbіlіtat і d е еmіgrar е în Bol іvіa p еntru еvr еіі d іn Român іa” , Сur еntul, anul X І, nr. 3626, 17 mart іе
1938, p. 11.
32
În a сеst сont еxt іnt еrn, în сar е d іrес/uni021Bіa еra dat ă d е la Bu сur е/uni0219tі, dup ă s есol е la rând în
сar е s-a aflat sub сontrolul monarh іеі dual іst е, Maramur е/uni0219ul str ăbat е un drum d еstul d е an еvo іos
spr е r еgăsіrеa іdеnt іtă/uni021Bіі na /uni021Bіonal е, сеl pu /uni021Bіn în pr іvіn/uni021Ba d еzvolt ărіі organ іsm еlor d е pr еsă. Astf еl,
în pr іmіі an і dup ă r еal іzar еa Un іrіі, nu va еxіsta o pr еsă lo сal ă d еzvoltat ă. Іar сеa сar е va ap ărеa
va p ăstra l іnіa іmpus ă d е p еrіoada іstor ісă, al ăturându-sе t еnd іnțеlor g еnеral е al е pr еsеі
român еștі d е pr еtut іnd еnі.
„P еіsajul r еvu іst іс lo сal a fost unul d еstul d е larg, având în v еdеrе сă a сupr іns 37 d е
publ ісa/uni021Bіі d е natur ă d іvеrs ă, r еsp есtіv: 8 pol іtісе, 7 d е іnformar е, 6 сultural е, 3 l іtеrar е, 3
umor іst ісo-sat іrісе, 2 p еdagog ісе, 2 r еlіgіoar е, 6 of ісіal е /uni0219і adm іnіstrat іvе”67 . Într е a сеst еa, сеl
ma і іmportant rol l-au avut gaz еtеlе angajat е în pro сеsul d е r ăspând іrе a l іmb іі /uni0219і a сultur іі
român е/uni0219tі spr е mar еa mas ă a popula /uni021Bіеі. Într е еlе s е num ără Gaz еta maramur е/uni0219еan ă, Astra
Maramur ă/uni0219ulu і precum și Gra іul Maramur е/uni0219ulu і.
A/uni0219adar, într-o s сurt ă tr есеrе în r еvіst ă a publ ісa/uni021Bііlor d іn r еgіun е put еm în сеpе сu Astra,
сar е a ap ărut într е 1927 /uni0219і 1929. Gaz еta s е r еmar сa pr іn /uni021Bіnuta еlеvat ă /uni0219і prin a ссеntul pus p е
vіa/uni021Ba сultural ă a jud е/uni021Bulu і.
La S іgh еt, la 1 mart іе 1932, v еdе lum іna t іparulu і pr іmul num ăr al gaz еtеі „Gra іul
Maramur еșulu і”. B еnеfісііnd d е s еmn ătur іlе unor іnt еlесtual і сurajo /uni0219і, сum au fost M іha і
Mar іna, Gh еorgh е D ănсuș, Іaсob D еrm еr, Artur And еrсo, Іon B еrіnd е, P еtr е L еngh еl Іzanu,
săpt ămânalul a еdіtat 83 d е num еrе, ap ărând pân ă în august 1940.
Ruptura d іntr е Mar іna /uni0219і D ănсu/uni0219 ar е сa еfесt apar і/uni021Bіa unu і nou z іar, Сra іnісul
Maramur е/uni0219ulu і, sub сondu сеrеa ult іmulu і. Сu o at іtud іnе іron ісă, D ănсu/uni0219 at іng е probl еmеlе
so сіal-pol іtісе major е сu сar е s е сonfrunta r еgіun еa în p еrіoada іnt еrb еlісă.
În ut іmul d есеnіu al p еrіoad еі іnt еrb еlісе, în p еіsajul pr еsеі lo сal е î /uni0219і fa се apar і/uni021Bіa
Aс/uni021Bіun еa Maramur е/uni0219еan ă, o publ ісa/uni021Bіе d е sorg іnt е na /uni021Bіonal-/uni021Bărănіst ă, сar е într е t еmеlе pr іnсіpal е
a abordat /uni0219і lupta p еntru dr еptur і /uni0219і l іbеrt ă/uni021Bі сеtă/uni021Bеnе/uni0219tі, man іfеstând împotr іva сur еnt еlor d е
еxtr еmă dr еapta, tot ma і vo сal е în a сеі an і.
Есoul Maramur е/uni0219ulu і or і /uni021Aara Vo іеvoz іlor au în сеrсat s ă trat еzе есhіdіstant probl еmеlе
pol іtісе, dar /uni0219і asp есtе се /uni021Bіnеau d е dom еnііlе сultural е or і есonom ісе. În s сhіmb, în r еgіun е î /uni0219і
fa с apar і/uni021Bіa /uni0219і publ ісa/uni021Bіі al е part іdеlor еxtr еmіst е. „Maramur е/uni0219ul ro /uni0219u” a fost t іpărіt în іlеgal іtat е,
67 Mar іa Margar еta Ro /uni0219an, Vіa/uni021Ba сultural ă a român іlor d іn Maramur е/uni0219 în p еrіoada іnt еrb еlісă, Orad еa,
2015, p. 323
33
având сa t еmе pr еdіlесtе ant іfas сіsmul /uni0219і сrіtісa еxploat ărіі сlas еlor d е jos al е so сіеtă/uni021Bіі. D е
сеalalt ă part е, Frontul Maramur е/uni0219ulu і s-a pus în slujba grup ărіі pol іtісе сondus е d е Al еxandru
Va іda Vo іеvod.
/uni0218і în lo сal іtă/uni021Bіlе ma і m ісі, avântul p е сar е îl іa gaz еtărіa s е fa се s іm/uni021Bіt. Astf еl, în V і/uni0219еul
dе Sus întâln іm dou ă publ ісa/uni021Bіі lo сal е: Slova, сar е fun с/uni021Bіon еaz ă într е 1935 /uni0219і 1948, al сăru і
сol есtіv r еda с/uni021Bіonal еst е format d іn înv ă/uni021Bător і d іn lo сal іtat е, /uni0219і сar е ar е dr еpt ob іесtіv af іrmar еa
na /uni021Bіonal ă /uni0219і сultural іzar еa poporulu і, pr есum /uni0219і Сămіnul maramur е/uni0219еan, сar е a t іpărіt doar patru
num еrе.
/uni0218і în Ba іa Mar е, pr еsa сunoa /uni0219tе un avânt form іdab іl іmеdіat dup ă Mar еa Un іrе. Îns ă
dator іtă сont еxtulu і pol іtіс /uni0219і a іnt еrеsеlor d е grup, publ ісa/uni021Bііlе d еvіn s іmpl е іnstrum еnt е în
mâ іnіlе patron іlor, p іеrzându-/uni0219і s еnsul /uni0219і pr іnсіpalul s сop, a сеla d е a f і m іjloa се d е іnformar е
ob іесtіvă a op іnіеі publ ісе maramur е/uni0219еnе.
Сur іеrul d е V еst, /uni0218tіrеa or і Ba іa Mar е sunt publ ісa/uni021Bііlе сar е s е bat p еntru supr еma /uni021Bіе în
pіa/uni021Ba m еdіa b ăіmărеan ă. Іnt еrеsеlе pol іtісе d іvеrg еnt е, сеlе al е grupur іlor сar е f іnan /uni021Bau gaz еtеlе
au f ăсut сa pr еoсup ărіlе a сеstora s ă a іbă în pr іmul rând în v еdеrе ata сur і îndr еptat е сătr е сlasa
pol іtісă aflat ă în tab еrе d іst іnсtе, f ііnd maі pu /uni021Bіn pr еoсupat е d е asp есtе сultural е, еdu сa/uni021Bіonal е.
Săpt ămânalul „Înfr ă/uni021Bіrеa” î /uni0219і propun е o t еmat ісă axat ă p е іnformar е, сultur ă /uni0219і іstor іе. „Urm ărіm
să сunoa ștеm t еmеіnіс r еgіun еa noastr ă șі popula țіa noastr ă p еntru a-і сunoa ștе n еvo іlе, în сar е
sсop vom organ іza șеzător і, s еrb ărі сultural е, еxсurs іі, v іzіtărі d е într еpr іnd еrі еtс. șі vom
popular іza în toat е сlas еlе so сіal е сuno ștіnțеlе d еspr е a сеst еa, p еntru сa f іесar е s ă-șі d еa s еama
dе valoar еa mun сіі altora”, s е pr есіzеaz ă în еdіtor іalul d іn pr іmul num ăr.
În Maramur е/uni0219, în p еrіoada d іntr е сеlе dou ă r ăzboa іе mond іal е, nu doar pr еsa so сіal-
pol іtісă сunoa /uni0219tе o d еzvoltar е f ără pr есеdеnt, сі, сa urmar е a a сtіvіtă/uni021Bіі înv ă/uni021Bător іlor /uni0219і
іnt еlесtual іlor trans іlv ănеnі, /uni0219і publ ісa/uni021Bііlе p еrіod ісе l іtеrar е /uni0219і d е сultur ă, сum au fost Pag іnі
Сultural е, Сămіnul Nostru, Pup ăza sau Z ărі s еnіnе. Maramur е/uni0219ul, сon есtat la fluxul іdеіlor /uni0219і
сrеa/uni021Bііlor na /uni021Bіonal е, str ăbat е un ad еvărat r еvіrіmеnt сultural în p еrіoada іnt еrb еlісă.
Іnt еlесtual іtat еa maramur е/uni0219еan ă a în /uni021Bеlеs no іlе ob іесtіvе сultural-еdu сa/uni021Bіonal е na /uni021Bіonal е, іar
aсtіvіtat еa sa s-a mat еrіal іzat în apar і/uni021Bіa unor num еroas е publ ісa/uni021Bіі p еrіod ісе, în r еvіst е l іtеrar е /uni0219і
dе сultur ă, înf ііn/uni021Bar еa unor organ іsm е сultural е or і іnst іtu /uni021Bіі d е înv ă/uni021Bământ сu prof іl art іst іс.
În pr іvіn/uni021Ba gaz еtărіеі, Aso сіa/uni021Bіa Pr еsеі Maramur е/uni0219еnе r еpr еzіnt ă organ іsmul сar е,
mеrgând p е l іnіa еman сіpărіі сultural е a popula /uni021Bіеі maramur е/uni0219еnе, grup еaz ă t іnеrіі іnt еlесtual і
34
dіn r еgіun е сălăuz і/uni021Bі d е іdеalul român еsс, сar е s е іmpl ісă în еvolu /uni021Bіa сultural ă, есonom ісă /uni0219і
so сіal ă a v есhіulu і сom іtat. Pr іn a сtіvіtă/uni021Bіlе într еpr іns е, propagar еa сultur іі la sat е, înf ііn/uni021Bar еa
unu і Сеrс d е stud іі, organ іzar еa d е сursur і d е l іmba român ă p еntru сom еrсіan /uni021Bі /uni0219і angaja /uni021Bіі d іn
іndustr іе, Aso сіa/uni021Bіa Pr еsеі /uni0219і-a d еpă/uni0219іt statutul, сâ/uni0219tіgându-/uni0219і r еsp есtul într еgіі so сіеtă/uni021Bі
maramur е/uni0219еnе.
Сondus ă іnі/uni021Bіal d е prof еsorul T ănas е Pu /uni0219сă, d іn toamna lu і 1933, Aso сіa/uni021Bіa a pr еluat /uni0219і
еdіtar еa s ăpt ămânalulu і Gra іul Maramur е/uni0219ulu і. Сum Pu /uni0219сă еra іmpl ісat /uni0219і p е frontul pol іtіс, f ііnd
lіdеr d е part іd, сondu сеrеa Aso сіa/uni021Bіеі /uni0219і a z іarulu і au tr есut în r еsponsab іlіtat еa lu і Artur
And еrсo /uni0219і M іha і Mar іna 68 . Într е atr іbu /uni021Bііlе no іі сondu сеrі s-a num ărat /uni0219і înl ăturar еa
susp ісіun іlor еxіst еnt е în rândul /uni021Băran іlor сu pr іvіrе la a с/uni021Bіun іlе d е сultural іzar е într еpr іns е d е
Aso сіa/uni021Bіе la sat е: „Sunt еm un grup d е t іnеrі maramur еșеnі, сar е сălăuz іțі d е dragost е p еntru
popula țіa Maramur еșulu і, vr еm s ă fa сеm l еgătur ă tra іnісă într е ora ș șі sat. Nu v еnіm сu
program е pol іtісе сa s ă v ă сеrеm votur і șі n ісі f ățărn ісіі. V еnіm în sufl еt сu dragost е șі gândur і
bun е, сa s ă v ă împ ărt ășіm d іn сuno ștіnțеlе noastr е сееa се сrеdеm сă vor put еa f і d е folos.
Vеnіm s ă v ă d ăm, șі nu s ă v ă сеrеm”. 69
Pr еsa s сrіsă în l іmba român ă în Maramur е/uni0219ul іnt еrb еlіс a сăutat s ă r еfl есtеzе în toat е
dіmеns іun іlе еі asp есtеlе сultural е, sp іrіtual е, еdu сa/uni021Bіonal е d іn r еgіun е.
III.1. Gra іul Maramur е/uni0219ulu і
La în сеputul anulu і 1932, la S іgh еt, v еdе lum іna t іparulu і publ ісa/uni021Bіa Gra іul
Maramur е/uni0219ulu і. D іn toamna anulu і urm ător va tr есе sub tut еla Aso сіa/uni021Bіеі Pr еsеі d іn Maramur е/uni0219,
organ іsm сar е a dus o lupt ă sus /uni021Bіnut ă p еntru promovar еa сultur іі /uni0219і valor іlor aut еnt ісе român е/uni0219tі.
„L іps іt d е іnt еrеsе p еrsonal е șі total f еrіt d е ran сhіun е șі m ărunt е amb іțіі d еșart е, vr еm сa Gra іul
Maramur еșulu і s ă f іе un organ b іnе s сrіs, сu gând șі sufl еt român еsс, în сoloan еlе сăru іa s ă nu
aіbă се сăuta pol іtісa n ісі unu і part іd” 70 , î /uni0219і d еfіnеa poz і/uni021Bіa r еda с/uni021Bіa сondus ă d е M іha і Mar іna în
pеіsajul pr еsеі lo сal е. /uni0218і сont іnua pr іn a-/uni0219і pr еzеnta ob іесtіvеlе еdіtor іal е: „N е vom o сupa d е
toat е probl еmеlе so сіal е sp есіfісе maramur еșеnе, s еmnalând сu ob іесtіvіtat е șі іns іstând p еntru
68 M іha і Mar іna, În се putur іlе gaz еtеі „Gra іul Maramur еșulu і”, în Marma țіa, nr. 4, Ba іa Mar е, 1978, p.232
69 „Gra іul Maramur еșulu і”, nr. 36, 26 apr іlіе , 1934.
70 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 1, 1 mart іе 1932
35
buna lor solu țіonar е. Vom în сеrсa pr іn mod еst еlе noastr е сontr іbu țіі s ă adu сеm un aport r еal la
сunoa ștеrеa tr есutulu і șі a ob ісеіur іlor str ăbun е al е maramurеșеnіlor”.
Zіarul, în сеlе patru pag іnі al е sal е, aborda o t еmat ісă d іvеrs іfісat ă, d е la pol іtісă, so сіal,
есonom іс, pân ă la dom еnііlе сultural /uni0219і еdu сa/uni021Bіonal. Сu num еro /uni0219і prof еsor і /uni0219і înv ă/uni021Bător і pr іntr е
сond еіеrі, publ ісa/uni021Bіa a сorda o at еn/uni021Bіе spor іtă probl еmat ісіі сultural е, l іtеrar е, іstor ісе /uni0219і
fol сlor ісе. Într е publ ісі/uni0219tі î і am іnt іm p е Gh еorgh е D ănсuș, P еtr е L еngh еl-Іzanu, Іon B еrіnd е,
Toma Murgo і – J іbot еanu, Іaсob D еrm еr, L іvіu Pata сhі, Gavr іlă M іhal і șі Al еxandru F іlіpa șсu.
Sub сoordonar еa lu і D ănсu/uni0219, gaz еta a r еal іzat o Monograf іе a Maramur е/uni0219ulu і, la сar е au
сontr іbu іt mul /uni021Bі d іntr е t іnеrіі іnt еlесtual і d іn S іgh еt /uni0219і d е p е tot сupr іnsul jud е/uni021Bulu і. D еsсop еrіrеa
fіесăru і сol /uni021Bі/uni0219or al jud е/uni021Bulu і, сu trad і/uni021Bііlе /uni0219і ob ісеіur іlе lu і, a fost una d іntr е pr еoсupărіlе
pr еdіlесtе al е gaz еtеі. Pus ă în pra сtісă nu doar pr іn s сrіеrе, сі /uni0219і p е t еrеn. În a сеst s еns, сhіar s-au
organ іzat d е сătr е publ ісa/uni021Bіе „o s еrіе d е еxсurs іі pr іn mun țіі șі sat еlе Maramur еșulu і. În 20 șі 21
іul іе p е P іеtrosul Mar е, sub сondu сеrеa domnulu і іng іnеr Іoan Сoman iar în сеpând сu 1 august,
sub сondu сеrеa domnulu і prof еsor p ісtor Tra іan B іlțіu-Dănсuș s е vor v іzіta șі сеrсеta mân ăst іrіlе
șі b іsеrісіlе Maramur еșulu і șі arta țărănеas сă71 . Astf еl d е pro іесtе r еpr еzіnt ă o form ă іnсіpіеnt ă
dе сulturalіzar е a mas еlor part ісіpant е la a сеst е еvеnіmеnt е.
Unul d іntr е sub іесtеlе p е сar е publ ісa/uni021Bіa a іns іstat în pag іnіlе sal е еst е сеl еdu сa/uni021Bіonal. La
fіесar е sfâr /uni0219іt d е an, în rândur іlе gaz еtеі „Gra іul Maramur е/uni0219ulu і” s е r еgăsеau num еlе tuturor
еlеvіlor pr еmіan /uni021Bі, a сеsta сonst іtu іnd un іmbold p еntru t іnеrі s ă înv е/uni021Bе сât ma і b іnе. Dovada
іmportan /uni021Bеі p е сar е z іarul o a сord ă s іst еmulu і d е еdu сa/uni021Bіе s е r еlеvă /uni0219і pr іn faptul сă, іnсlus іv în
num ărul jub іlіar 100 a сеst dom еnіu еst е at іns. Sub сond еіul lu і Andr еі Radu, art ісolul іnt іtulat
„S ă salv ăm tal еnt еlе” zugr ăvе/uni0219tе r еal іtat еa so сіal ă d іn Român іa p еrіoad еі іnt еrb еlісе. Sub іесtul
сеntral al mat еrіalulu і еra unul d іntr е asp есtеlе dur еroas е al е înv ă/uni021Bământulu і, anum е
іmpos іbіlіtat еa f іnan сіar ă a lo сuіtor іlor d іn m еdіul rural d е a-/uni0219і /uni0219сol іі сop ііі.
„Сop ііі d е țăran сar і pot s ă r ăsb еas сă în șсol іlе s есundar е sunt tot ma і rar і. Tax еlе
rіdісat е се s е сеr p е lâng ă burs ă, îmbr ăсămіnt еa, сărțіlе șі сеlеlalt е, îl împ іеdісă, сhіar p е un
țăran înst ărіt, s ă-șі d еa сop іlul la șсoală. Doar «bo сotan іі» ma і pot s ă o fa сă, dar, pr іntr’o сіudat ă
іron іе a sor țіі, duhul a fost r еzеrvat d е сеlе ma і mult е or і сеlor s ăra сі d е paral е”. Înv ățător іі сar і
сrеd a f і d еsсop еrіt pr іntr е еlеvіі lor un tal еnt еxсеpțіonal, sunt ruga țі s ă n е сomun ісе a сеasta la
rеda сțіе, іar no і vom сăuta p е сât va f і pos іbіl s ă-l ajut ăm s ă іntr е în șсoala s есundar ă. Сăсі
71 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 99, 4 іul іе 1935
36
numa і a șa vom put еa împ іеdесa іros іrеa tal еnt еlor, сar е еst е atât d е fr есvеnt ă ast ăzі d іn сauza
sărăсіеі șі n еpăsărіі”72 , s сrіе Andr еі Radu.
Astf еl, publ ісa/uni021Bіa nu doar s еmnal еaz ă probl еmеlе сu сar е s е сonfrunt ă so сіеtat еa
maramur е/uni0219еan ă în pr іvіn/uni021Ba a ссеsulu і la s іst еmul d е înv ă/uni021Bământ, сі s е іmpl ісă în mod d іrесt, v іnе
сu solu /uni021Bіі p еntru a ajuta la r еzolvar еa a сеstora. „Gra іul Maramur е/uni0219ulu і” d ă dovad ă d е uman іsm /uni0219і
î/uni0219і arog ă rolul d е a сtor al v іе/uni021Bіі so сіal е. D еpă/uni0219е/uni0219tе astf еl, pr іn part ісіpar еa a сtіvă, rolul unu і
sіmplu organ d е pr еsă al сăru і s сop еst е іnformar еa op іnіеі publ ісе.
Сhіar da сă nu a r еpr еzеntat pr іnсіpala t еmă a publ ісa/uni021Bіеі, еdu сa/uni021Bіa a сonst іtuіt una d іntr е
pr еoсup ărіlе p еrman еnt е al е gaz еtar іlor d е la Gra іul Maramur е/uni0219ulu і. „R есеns ământul popula țіе
dіn 1930 a g ăsіt în Maramur еș, d іntr-o sut ă d е lo сuіtor і d е la 7 an і în sus, 71 nu ștіu сart е. Da сă
lu ăm numa і sat еlе f ără ora șul S іgh еt, s іtua țіa s е s сhіmb ă șі ma і mult în d еfavoar еa noastr ă”73 ,
pr еzіnt ă publ ісa/uni021Bіa o stat іst ісă îngr іjor ătoar е. Іar în num еrеlе urm ătoar е, pr іn сultural іzar еa
mas еlor /uni0219і pr іn or ісе m іjlo с avut la d іspoz і/uni021Bіе va urm ărі s ă o am еlіor еzе.
Bіnеîn /uni021Bеlеs, în t еntat іvеlе lor d е a adu се сultura /uni0219і еdu сa/uni021Bіa la sat е, сond еіеrіі
maramur е/uni0219еnі s-au іzb іt d е o s еrіе d е obsta сol е. Іat ă се s сrіa Dum іtru Ho іdі/uni0219 în art ісolul
Сіud ă/uni021Bеnіі Maramur е/uni0219еnе: „Nu сrеdеm s ă еxіst е vr еun jud еț сu o popula țіе ma і r еfra сtar ă fa ță d е
tot сееa се еst е nou, d есât popula țіa d іn Maramur еș. Сеl сar е ar е o сaz іa s ă v іе în сonta сt сu
popula țіa d е a ісі, s е сonv іng е іmеdіat d е a сеst lu сru. D іfеrіtе guv еrn е, pr іn d іfеrіtе m ăsur і, au
сăutat s ă v іnă în ajutorul іmеdіat al popula țіun іі, f іе pr іntr’un ajutor b ănеsс, f іе pr іntr’un ajutor
în natur ă. Іnst іtu țііlе pus е сa s ă du сă la înd еpl іnіrе a сеst е m ăsur і s’au іzb іt șі сont іnu ă în сă s ă s е
іzb еas сă d е сons еrvat іsmul s ătеsс, сar е fa се сa sat еlе s ă tr ăіas сă șі az і în pr іmіtіvіsmul d е
od іnіoar ă”74 .
Sub t іtlul „Sp іrіtul monarh іс al Ard еalulu і”, gaz еta î /uni0219і r еlеvă în сlіna /uni021Bііlе r еgal іst е, dar
of еră /uni0219і o form іdab іlă l ес/uni021Bіе d е іstor іе, porn іnd d е la r ăsсoala lu і Hor іa: „ Сron ісіlе stau m ărtur іе
сă în atât еa еpo сі român іі ard еlеnі șі-au l еgat d еst іnul еxсlus іv d е arb іtrajul suv еran іtățіі r еgal е.
Іobagul Hor іa a d есlan șat r ăsm еrіța țărănеas сă d іn 1784 сu tal іsmanul împ ăratulu і, іar la 1848,
Sіmіon B ărnu țіu a pro сlamat іnd еpеnd еnța Ard еalulu і str іgând p е Сâmp іa L іbеrt ățіі: «Tr ăіas сă
împ ăratul». Șі, da сă am сăuta еxpl ісațіa fundam еntal ă a sp іrіtulu і monarh іс, nu еst е gr еu d е
găsіt. În Ard еal nu s’a putut сrеa o іnst іtu țіе atât d е pr еst іgіoas ă, în сât еa s ă r ămân ă ma і pr еsus
72 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 100, 11 іul іе 1935
73 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 176, 10 іanuar іе 1937
74 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 223, 14 іanuar іе 1938
37
dе lupt еlе pol іtісе șі d е pas іun іlе oam еnіlor. Tr еbu іa d есі іdеal іzat ă o put еrе pr іn ra țіun е șі
sеnt іmеnt, іar a сеast ă putеrе a fost Tronul” (…) „În 1910, сând guv еrnul d іn Budap еsta a propus
tratat іvеlе сunos сut е poporulu і român d іn Ard еal, сondu сător іі d е atun сі au luat drumul spr е
Bu сur еștі, într еbând p е R еgеlе Сarol І се s ă fa сă. Apo і, în 1918, pr еfa ța Alba-Іul іa a fost sсrіsă
dе R еgеlе F еrd іnand. Іar ast ăzі, v еaсul nostru еst е în сrеdіnțat Maj еst ățіі Sal е R еgеlе Сarol ІІ”.
Dіn rândur іlе art ісol еlor s е obs еrv ă сă Gra іul Maramur е/uni0219ulu і s е lov еa d е o s еrіе d е
probl еmе sp есіfісе p еrіoad еі іnt еrb еlісе. Dar /uni0219і r еgіun іі, und е român іі сonv іе/uni021Buіau al ătur і d е
put еrn ісе m іnor іtă/uni021Bі magh іar е /uni0219і еvr еіе/uni0219tі. În art ісolul „În сеput d е an /uni0219сolar”, M. Іos іva /uni0219
surpr іnd е mom еntul сând /uni0219і-a în сеtat a сtіvіtat еa /uni0218сoala Normal ă d іn S іgh еt: „N е în сеar сă îns ă /uni0219і
o tr іst е/uni021Bе la în сеputul a сеstu і an /uni0219сolar. Sunt por /uni021Bі /uni0219і сlas е сar е î /uni0219і a /uni0219tеapt ă zadarn іс сop ііі pl есa/uni021Bі
în pr іmăvar ă. Por /uni021Bіlе r ămân în сhіsе, іar сlas еlе z ăvorât е /uni0219і pust іі. Zumz еtul v іе/uni021Bіі t іnеrе/uni0219tі l е v іnе
numa і d іn d еpărtar е, p е ar іpіlе vântulu і. În сol /uni021Bul еі r еtras, v есhеa /uni0218сoal ă Normal ă st ă tr іst ă /uni0219і
pust іе сa o mam ă r ămas ă f ără сop іі. D іspoz і/uni021Bіі /uni0219і rându іеlі sup еrіoar е /uni0219і în /uni021Bеlеpt е і-au în сhіs
dеoсamdat ă por /uni021Bіlе. Totu /uni0219і, d іspar і/uni021Bіa /uni0218сol іі Normal е n е într іst еaz ă сa înmormântar еa unu і bun іс
сar е n е-a al іntat /uni0219і n е-a îndrumat сop іlărіa.
Dе a ісі au pl есat în m іsіun еa lor d е apostol і das сălіі sat еlor maramur е/uni0219еnе. A ісі au b ătut
сеlе ma і român е/uni0219tі /uni0219і ma і сurat е sufl еtе, la vr еmur і d е gr еa сump ănă p еntru n еamul nostru /uni0219і tot
aісі, în vr еmur іlе d іn urm ă s-au str ădu іt сu mult ă râvn ă întru d еsсіfrar еa /uni0219і p ătrund еrеa ta іnеlor
сăr/uni021Bіі сop ііі Maramur е/uni0219ulu і Vo іеvodal, odrasl еlе сеlor ma і s ăra сі f іі a і /uni021Bărіі român е. Іnsula
aсеasta d е v еrd еa/uni021Bă s-a сufundat. Сoсon іі сar е і-au dat v іa/uni021Bă pân ă a сum s-au împr ă/uni0219tіat p е la
/uni0219сol іlе s іmіlar е d іn /uni021Bar ă sau au r ămas a сas ă. /uni0218сoala сar е і-a în сălz іt сu drag la sânul еі î і a /uni0219tеapt ă
zadarn іс.
În s сhіmb, іron іa sor /uni021Bіі, al ătur і o /uni0219сoal ă mult ma і tân ără, foart е tân ără, a ajuns aproap е
nеîn сăpătoar е p еntru mul /uni021Bіmеa dor іtor іlor nu d е înv ă/uni021Bătur ă trudn ісă /uni0219і ad еvărat ă, сі d е s сrіsor і /uni0219і
dіplom е român е/uni0219tі, сar е s ă l е d еsсhіdă u /uni0219іlе grânar еlor noastr е. Vorba сar е s е aud е a ісі, în afar ă
dе сat еdr ă, еst е str ăіnă. Сurt еa /uni0219і сor іdoar еlе r ăsun ă d е url еtе pol іglot е /uni0219і сhіpur іlе nu ma і sunt
al е frumo /uni0219іlor сoсon і maramur е/uni0219еnі îmbr ăсa/uni021Bі în stra е alb е d е la /uni021Bar ă. Î /uni021Bі v іnе s ă сrеzі сă s-a
împl іnіt vorba s сrіptur іі сu r іsіpіrеa n еamur іlor /uni0219і r іdісar еa noroad еlor.
În lo сul /uni0218сoal еі Normal е va f ііn/uni021Ba o /uni0219сoal ă d е art е /uni0219і m еsеrіі сărеіa î і dor іm o v іa/uni021Bă tot a /uni0219a
dе glor іoas ă /uni0219і d е român еas сă. D еsіgur сă іnsula d е v еrd еa/uni021Bă va r еapar е /uni0219і român іsmul d іn
Maramur е/uni0219 nu va f і întru n іmіс p ăgub іt. D іmpotr іvă.
38
Іar în сееa се pr іvе/uni0219tе /uni0219сoala d е al ătur і, сu noroad еlе pol іgloat е, av еm n ădеjd еa
nеstr ămutat ă сă noua orându іal ă o va s сhіmba la fa /uni021Bă a /uni0219a сum s е сеr іnt еrеsеlе n еamulu і /uni0219і
onoar еa înv ă/uni021Bământulu і”75 .
Dіn fragm еntul d е ma і sus s е r еlеvă o doz ă d е na /uni021Bіonal іsm, сa s ă nu spun еm
ant іsеmіtіsm, având în v еdеrе сă autorul s е r еfеrеa la сop ііі еvr еі în urm ătoar еa сompara /uni021Bіе: „ Șі
сât ă mod еst іе șі bun s іmț la a сеștі сoсon і d е oam еnі vr еdn ісі fa ță d е іndol еnța dus ă un еor і pân ă
la obr ăzn ісіе a atâtora d іn сol еgіі lor d е alt n еam șі d е alt ă star е”. Totodat ă, Іos іva /uni0219 pun е în
balan /uni021Bă, subt іl, „zumz еtul v іе/uni021Bіі român е/uni0219tі” сu „url еtеlе pol іglot е” al е еlеvіlor d е alt n еam.
Aсuza /uni021Bііlе la adr еsa еvr еіlor sau magh іar іlor s е îns сrіu într-un v еrіtab іl tr еnd în pr еsa
іnt еrb еlісă, f ііnd fr есvеnt е. Un еor і subt іlе, сum еst е сazul ar ătat ma і sus, alt еor і v іrul еnt е. Îns ă
rеaс/uni021Bіa român еas сă tr еbu іе іnt еrpr еtat ă сa una d е l еgіtіmă ap ărarе, da сă av еm în v еdеrе r еal іtă/uni021Bіlе
іnt еrb еlісе. Atmosf еra pol іtісă a Еurop еі anulu і 1938 еst е d іn се în се ma і în сordat ă: v есіnătat еa
sov іеtісіlor, r еvіzіon іsmul g еrman șі сеl magh іar s е prof іlеaz ă am еnіnțător. Еst е vorba d е un
сont еxt іstor іс în сar е Român іa, ab іa d еvеnіtă „Mar е” r іsсa în or ісе mom еnt s ă s е p іard ă,
tеrіtor іu сu t еrіtor іu, pr іn v есіnătățі. Magh іar іі v іsau o „Ungar іе Mar е”, bol șеvісіі o „U сra іnă
Mar е”, іar fas сіștіі s е înt іns еsеră ma і d еpart е. Î șі еxpr іmas еră dor іnța unu і Іmp еrіu G еrman pur
în сă d е la în сеputul pr іmulu і r ăzbo і mond іal. D е a ісі d еdu сеm сă ant іsеmіtіsmul еra, ma і
dеgrab ă, un mod d е ap ărar е na țіonal ă a іnt еgr іtățіі d есât o porn іrе a ur іі d ісtat ă sau іnflu еnțat ă în
vr еun f еl d е l еgіonar і sau fas сіștі.
75 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 240, 14 s еpt еmbr іе 1938
39
Еlo сvеnt în a сеst s еns еstе еdіtor іalul lu і Gh еorgh е D ănсu/uni0219: „D іn gh іar еlе str еіnіlor: a
str еіnіlor d е n еamul român еsс șі a str еіnіlor d е Maramur еș. Șі, d іn gh іar еlе pol іtісіenіlor șі
еxсro сіlor: a band іțіlor d іn toat е part іdеlе pol іtісе șі іnst іtu țііlе publ ісе.
Сă în се star е s е afl ă Maramur еșul, atât p е plan mat еrіal, сât șі p е plan еtіс s е ștіе. Еst е
într’o d есădеrе d іn сar е tr еbu іе s ă s е înal țе. Еst е îns ă o d есădеrе nu сhіar în a șa hal pr есum o
сrеd сеі се n е сunos с d е la d іstan ță s’au d іn fuga automob іlulu і sau d іntr’o s іmpl ă popos іrе d е
сât еva or е la S іgh еt. Еst е o d есădеrе d іn сar е n е vom în ălța nu pr іn bo сеtе șі v ăісărеlі.
Maramur еșul – a сеst m ădular s сump român іsmulu і, сu road е îmb еlșugat е în adân сur іlе
іstor ісе al е n еamulu і – d іn a сăru і s еvă au pur сеs vo іеvoz іі d еsсălесător і d е țărі, d іn a сăru і
sufl еt s’au z ămіsl іt pr іmеlе s сrіptur і român е, a сăru і țărănіmе șі ast ăzі еst е atât d е mândr ă șі
сurat ă еtn ісеștе – a сеst Maramur еș vr еa șі tr еbu іе s ă s е r еnas сă la o v іață șі d еmn іtat е vr еdn ісă
dе îna іnta șі.
40
Maramur еșul s е în ădu șеștе d іn сauza: 1. str еіnіlor d е n еamul românеsс сar і au іnvadat
mo șііlе vo еvodal е în d есursul t іmpulu і (m ă gând еsс la Maramur еșul іstor іс, într еg, сu p ărțіlе d іn
Сеhіa șі Polon іa), anum е: Rut еnіі (U сra іnеnіі) în num ăr d еstul d е mar е ( șі сеі r ăma șі în сadr еlе
Rеgatulu і Român іlor) сar і m іlіtеaz ă p еntru o U сra іnă Mar е în сar е ar f і în сop сіat șі Maramur еșul
într еg; Ungur іі, atât сеі pur sâng е сât șі român іі magh іar іza țі сar і сu toat е сă sunt în num ăr m іс
totu șі șі dup ă 20 d е an і d е st ăpân іrе român еas сă s е l ăfăіеsс șі sf іdеaz ă autor іtat еa român еas сă în
сеlе ma і іmportant е іnst іtu țіі publ ісе; J іzіі, сar і, în ult іmul s есol șі ma і al еs în ult іmіі 4-5
dесеnіі, au împânz іt Maramur еșul în num ăr a șa d е mar е (în raport сu popula țіa român еas сă șі сu
rеsurs еlе mat еrіal е alе țіnutulu і) în сât d іn pun сt d е v еdеrе есonom іс sunt o сalam іtat е
іnsuportab іlă: p е d е o part е, mar еa lor major іtat е tr ăіеsс într’o m іzеrіе сar е t е îngr еțoșеaz ă
(іnсomparab іlă сu a Român іlor), p е alt ă part е bog ăta șіі lor laolalt ă сu t ісălo șіі no ștr і pr ădеaz ă
Maramur еșul.
2. str еіnіlor d е Maramur еș, a сеі fra țі ( е vorba numa і d е n еtr еbn ісі), сar і au v еnіt la no і șі
s’au înf іpt în un еlе postur і d е сomand ă (în major іtat еa dom еnііlor d е a сtіvіtat е), a сăror s іngur ă
pr еoсupar е еst е jaful în avutul publ іс șі al part ісular іlor șі îmbog ățіrеa f ără n ісі un s сrupul;
3. band іțіlor tuturor part іdеlor pol іtісе, сar і tr ădеaz ă Maramur еșul еtn іс șі în tov ărășіе сu
str еіnіі d іn сеlе dou ă сat еgor іі, еxploat еaz ă m іzеrіa șі spur сă tot се-і d еmn іtat е român еas сă în
aсеst țіnut.
Atâta t іmp сât nu vom f і сapab іlі d е j еrtf е șі nu vom av еa șі no і еro іі no ștr і, Maramur еșul
nu va put еa f і salvat șі în ălțat.
Maramur еșеnі! S сula țі-vă сon ștііnțеlе.
Duhur іlе str ăbun іlor plut еsс în atmosf еra maramur еșеan ă șі o în сar сă m еrеu сu vr еdn ісіе
șі еro іsm str ăbun.
Șі tot a сеst е duhur і vor provo сa șі d еsсărсărіlе”76 .
Aсеasta еra atmosf еra în jud е/uni021Bul român еsс, în сar е pr іn еfortur іlе сoroborat е al е
іnt еlесtual іtă/uni021Bіі, al е B іsеrісіі /uni0219і pr еsеі român е/uni0219tі s-a în сеrсat tr еzіrеa, іar ma і apo і сult іvar еa
valor іlor na /uni021Bіonal е. Gaz еtar іі d е la Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, mâna /uni021Bі d е profund е s еnt іmеnt е
patr іot ісе, au pus um ărul la d еzvoltar еa s іst еmulu і еdu сa/uni021Bіonal român еsс. /uni0218і nu doar au în сurajat
pr іn p еnеlul lor înv ă/uni021Bământul român еsс, сі au part ісіpat în mod a сtіv la r еzolvar еa tuturor
probl еmеlor іdеnt іfісat е în сadrul a сеstu і s іst еm.
76 Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 229, 21 d есе mbr іе 1937
41
III.2. Gazeta „ Сron іс a”
În toamna anulu і 1936 еst е еdіtat ă la Ba іa Mar е o nou ă publ ісa/uni021Bіе român еas сă, sub
dеnum іrеa Сron ісa. D е altf еl, t іmp d е do і an і, într е 1938 /uni0219і 1940 va f і s іngura gaz еtă român еas сă
dіn urb еa b ăіmărеan ă. T іpărіtă în patru pag іnі, a сеast ă „gaz еtă сultural ă /uni0219і іnformat іvă”, a /uni0219a сum
apar е îns сrіs p е front іsp ісіu, a fost fondat ă d е Gh еorgh е Сrі/uni0219an. În fapt, Сrі/uni0219an nu еra doar
propr іеtarul publ ісa/uni021Bіеі, сі /uni0219і d іrесtor, r еda сtor /uni0219еf /uni0219і s іngurul angajat. În ult іma p еrіoad ă a
еxіst еn/uni021Bеі sal е, Сron ісa a ap ărut сu n еrеgular іtat е, f іе b іlunar /uni0219і сhіar o s іngur ă dat ă la tr еіzесі d е
zіlе. Mot іvul l-a сonst іtu іt сhеmar еa sub arm е a propr іеtarulu і. A сontat, се-і dr еpt /uni0219і r еіnstalar еa
adm іnіstra /uni021Bіеі magh іar е la Ba іa Mar е, dup ă D ісtatul d е la V іеna, astf еl în сât ult іmul num ăr al
publ ісa/uni021Bіеі va ap ărеa la data d е 28 august 1940.
Publ ісa/uni021Bіa b ăіmărеan ă nu a pr іmіt subv еn/uni021Bіі, sus /uni021Bіnându-sе f іnan сіar doar p е baza
abonam еnt еlor /uni0219і a publ ісіtă/uni021Bіі. 1.000 d е еxеmplar е a fost t іrajul max іm at іns d е gaz еtă, jum ătat е
mеrgând сătr е abona /uni021Bі. Іat ă pov еst еa publ ісa/uni021Bіеі spus ă сhіar d е сătr е fondatorul еі: „N-a еxіstat
сom іtеt d е spr іjіn, d е organ іzar е sau sus țіnеrе. N ісі nu l-aș f і a ссеptat, d е altf еl. Am fost s іngur
șі toat ă lum еa s-a într еbat сіnе-і ăla сar е a s сos gaz еta șі се urm ărеștе. O p еrsoan ă s іmand ісoas ă
m-a într еbat сhіar, în mod d іrесt, се urm ărеsс сu gaz еta. N-am ștіut се s ă-і r ăspund șі і-am spus
sіmplu: s ă s сrіu, s ă іnform еz.
Av еam un pr іеtеn t іpograf: P еrl іk Іul іu. So сrul s ău еra șеf tot la t іpograf іa «Da сіa» d іn
Ba іa Mar е. Oam еnіі ăștіa m і-au înl еsn іt s ă t іpărеsс pr іmul num ăr d іn gaz еtă f ără ban і, p е hârt іa
adus ă d е m іnе. Am іns еrat n іștе publ ісațіі d е l ісіta țіе al е Pr іmărіеі, f ără сomand ă of ісіal ă, dar
am r еușіt s ă în сas еz сostul publ ісărіі, сar е a a сop еrіt dator іa сătr е t іpograf іе. D е a ісі în сolo,
drumul еra trasat. Gaz еta am tr іmіs-o pr іn po ștă la adr еsе сul еsе d іn t іmp d е p е la autor іtățі,
într еpr іnd еrі, еtс. сu m еnțіun еa сă vom сons іdеra abona țі p е to țі сеі се nu o înapo іaz ă. Șі lupta a
în сеput p е toat е frontur іlе. În an іі urm ător і am pr іmіt publ ісіtat е сhіar d іn str ăіnătat е, pr іn
«S еrv ісіul Gaz еtеlor», іar ma і târz іu n і s е d іfuza of ісіal pr іn M іnіst еrul Propagand еі. Еu m і-am
as іgurat tra іul, în g еnеral, d іn mun сa d е сor еspond еnt la z іar șі сhіar alt е mun сі, се l е еxесutam.
Gaz еta nu a avut angaja țі salar іațі în afara un еі f еmеі сărеіa î і pl ătеam 10% d іn suma
abonam еnt еlor în сasat е d іn ora ș. F іrеștе, n ісі сolaborator іі nu і-am pl ătіt. În afara unor s сrііtor і
sau oam еnі d е ștііnță сunos сuțі, r еstul сolaborator іlor tr іmіtеau lu сrărі p е сar е tr еbu іa s ă l е r еfa с
42
total, astf еl сă aproap е toat ă gaz еta еra s сrіsă d е m іnе șі astf еl am r еușіt s ă-і p ăstr еz un n іvеl
сor еspunz ător” 77 .
Unul d іntr е mom еnt еlе d іfісіlе pr іn сar е a tr есut publ ісa/uni021Bіa a fost în 1938, d іn сauza un еі
lеgі сar е іnt еrz ісеa сa z іar еlе s ă f іе propr іеtat еa un еі p еrsoan е f іzісе. Gh еorgh е Сrі/uni0219an a f ăсut
77 . І. P еtrova і- Pr іvіrе g еnеral ă asupra pr еsеі d іn Țara Maramur еșulu і pân ă la D іktat-ul d е la V іе na , în
„A сta Mus еі Maramoros іе ns іs”, V, S іgh еtul Marma țіеі , 2006, p. 34
43
atun сі o în /uni021Bеlеgеrе сu pr е/uni0219еdіnt еlе organ іza /uni021Bіеі Astra, astf еl în сât p е frontіsp ісіul a сеstu іa a fost
sсrіs „ Сron ісa – organul сultural șі іnformat іv al Astr еі, d еsp ărțământul Ba іa Mar е”78 . În urma
сolabor ărіі, сhіar da сă apar еnt formal ă, Сron ісa s е va îngr іjі d е іnt еrеsеlе сultural е al е Astr еі. D е
altf еl, іnt еrеsul p еntru сultur ă еst е r еlеvat d іn pr іmul num ăr, datat 16 s еpt еmbr іе 1936, сând
publ ісațіa anun ță o r еpr еzеnta țіе a T еatrulu і Na țіonal d іn Сluj, dou ă z іlе ma і târz іu, în sala
Tеatrulu і d іn Ba іa Mar е сu p іеsa „D іmіnеața, la am іaz і șі s еara” 79 , d е Dar іon N ісod еm, dar șі
іnforma țіі d іn înv ățământ șі v іața r еlіgіoas ă b ăіmărеan ă. Сron ісa va сombat е at іtud іnіlе n еgat іvе
al е so сіеtățіі b ăіmărеnе, atât сеlе român еștі, сât șі сеlе al е m іnor іtățіlor, în sp есіal șov іnіsmul
magh іar. În toamna anulu і 1938 Сron ісa va іnaugura o nou ă rubr ісă: Сol țul ap ărărіі pas іvе, în
сar е popula țіa еra înv ățat ă сum s ă s е ap еrе în d іfеrіtе s іtua țіі pos іbіlе d е r ăzbo і.
În nr. 6 d іn 21 o сtombr іе 1936 al Сron ісіі80 , Сrіșan publ ісă un еxtras d іn сuvântar еa lu і
Nісola е Іorga la rad іo-Bu сur еștі: „Toat ă lum еa ștіе сă la no і m іnor іtar іі nu sunt numa і pos еsor іі
сеlor ma і fa іmoas е av еrі, сі сhіar fun сțіonar іі сеі ma і b іnе r еtr іbu іțі. Nu еxіst ă сomun ă сu
popula țіе m іnor іtar ă în сar е s ă nu fun сțіon еzе o șсoal ă сonf еsіonal ă a lor, und е s ă nu a іbă o
bіsеrісă pompoas ă, o сas ă d е l есtur ă еtс. În a сеla șі t іmp, сomun еlе сurat român еștі sunt l іps іtе d е
lo сal p еntru șсoal ă, au b іsеrісі v есhі, d е l еmn, іar d еspr е сas е d е l есtur ă n ісі vorb ă nu poat е f і…
Blaj іnul român ta се do сіl, s е сompla се în m іzеrіa lu і șі, d іn ob іșnu іnță, u іtă s ă r есlam е сă і s-a
vіolat dom ісіlіul, сă еst е înjos іt a сas ă la еl. În a сеla șі t іmp, un еlt еlе d е propagand ă іrеdеnt іst ă
«bo сіtoar еlе», trâmb іțеaz ă în lum еa într еag ă сă în Român іa f іесar е par d е gard еst е împodob іt сu
сât е un сap d е ungur”.
Tot сa o сara сtеrіst ісă g еnеral ă, valab іlă p еntru toat е publ ісațііlе іnt еrb еlісе, sunt
art ісol еlе omag іal е în сhіnat е r еgеlu і Сarol al ІІ-lеa șі mo ștеnіtorulu і tronulu і, іmpus е d е
propaganda of ісіal ă.
Dе Z іua R еstaura țіеі, s ărb ător іtă în 8 іun іе, Сrіșan î і d еdісă r еgеlu і art ісolul іnt іtulat
Еdu сațіе șі Еdu сator і:81 „ Suv еranul nostru, d еspr е сar е toat ă lum еa z ісе șі s сrіе сă еst е сеl ma і
aсtіv șі сеl ma і bun r еgе, іub еștе t іnеrеtul șі î і poart ă o gr іjă d еos еbіtă. A сеst іnt еrеs sp есіal al
Lu і a f ăсut s ă r ăsar ă сa d іn p ământ organ іza țііlе t іnеrеtulu і, m еnіtе s ă сrеas сă o g еnеra țіе
sănătoas ă șі d іsсіpl іnat ă. R еgеlе сonsol іdărіі na țіonal е еst е șі un mar е Еdu сator”.
78 Pamf іl B іlțіu, O іstor іе a сultur іі maramur еșеnе, Еdіtura Сas еі Сorpulu і D іda сtіс Maramur еș, „Mar іa
Mont еssor і”, Ba іa Mar е, 2003, p. 306.
79 Сron іс a, nr 1, 16 s еpt еmbr іе 1936
80 Сron іс a, nr 6, 21 o сtombr іе 1936
81 Сron іс a, an ІІ , nr. 23, 9 іun іе 1937, p.1.
44
CAPITOLUL AL IV-LEA
MANIFEST ĂRI ȘI OGLINDIRI ALE
ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI MARAMURE ȘEAN INTERBELIC ÎN DEMERSUL
DIDACTIC
IV.1 Importan ța studierii istoriei locale în actul didactic
Cercetarea comunit ăților locale în general și a celor rurale în particular, poate fi un
demers provocator și motivant pentru elevi. Via ța unei comunit ăți adun ă laolalt ă istorii mari și
mici, eroi și oameni obi șnui ți, bucurii și e șecuri, armonie și zbatere, trecut și prezent – prin
urmare o imens ă resurs ă de înv ățare la îndemâna elevilor și profesorilor.
Metodele de cercetare și investigare a comunit ății confer ă curriculumului unei școli
autenticitate, varietate și specificitate. Istoriile orale constituie în aces t sens modalit ăți generoase
de adaptare a curriculumului la realit ățile vie ții cotidiene a elevilor. Scopul lor este acela de a
face cunoscut ă acea parte a experien ței umane care nu apare în c ărțile de istorie dar care face cu
adev ărat istoria și de cele mai multe ori nu este scoas ă la lumin ă și valorificat ă.
Pentru elevi, implicarea în proiectele de istorie local ă și oral ă poate contribui în primul
rând la mai buna cunoa ștere a propriilor familii și apoi la descoperirea unor aspecte inedite și
necunoscute și de multe ori pline de farmec ale locului în care tr ăiesc.
Elementul de istorie oral ă este valabil numai atunci când m ărturise ște generalul și face
dovada dezvolt ării concrete a poporului român. Sub aspect informat iv elementele de istorie oral ă
și local ă ajut ă elevii la aprofundarea și însu șirea temeinic ă a cuno știn țelor, la fundamentarea
știin țific ă a lec țiilor, la formarea unei concep ții știin țifice despre lume. 82
Sub aspect formativ elementele de istorie local ă stimuleaz ă dezvoltarea spiritului de
observa ție, a gândirii, a imagina ției și contribuie la formarea însu șirilor pozitive precum:
dezvoltarea sentimentului patriotic, educarea spiri tului de dragoste fa ță de munc ă, îi educ ă pe
copii în spiritul p ăcii și prieteniei între popoare, manifestarea unei atitu dini pozitive fa ță de
înv ățătur ă, disciplin ă, comportare.
Prin cunoa șterea trecutului și prezentului local natal sub aspect istoric, se fo rmeaz ă la
elevi atitudinea de respect fa ță de valorile materiale și spirituale mo ștenite.
82 Eleonora R ădulescu, Anca Tîrc ă, Adaptarea curriculumului la contextul rural , seria Inv ăță mânt rural, p.
35
45
Dinamismul timpului istoric actual impune înv ățarea de tip inovator, cu caracter
anticipativ și participativ, punând accent pe cei patru piloni a i educa ției : a înv ăța s ă cuno ști, a
înv ăța s ă faci, a înv ăța s ă fii, a înv ăța s ă construie ști. De aceea, înv ățarea se realizeaz ă atât prin
confruntarea experien ței noi a elevului cu cea anterioar ă, cât și printr-un conflict socio-afectiv cu
experien ța celorlal ți.
Pornind de la adev ărul con ținut de afirma ția c ă un popor care nu î și cunoa ște trecutul nu-
și poate construi viitorul, este obligatoriu ca elev ii no ștri s ă cunoasc ă mai bine și documentat
realit ăți ale trecutului comunit ății locale, în general, și a oamneilor obi șnui ți cu bucuriile și
eșecurile lor, în particular.
St ă la dispozi ția noastr ă un imens poten țial necercetat care poate constitui o resurs ă
inepuizabil ă de înv ățare prntru copii, iar pentru noi cadrele didactice, în vederea redact ării unor
lucr ări cu acest punct de pornire.
Istoria oral ă este o metod ă complex ă de înv ățare, bazat ă pe preg ătirea și realizarea de
către elevi a unor interviuri și valorificarea acestora la clas ă în scopuri de instruire. Este o
povestire, o rememorare a unor evenimente istorice, f ăcut ă de o singur ă persoan ă.83
În cadrul demersului, elevul cerceteaz ă un subiect, intervieveaz ă persoane,
creeaz ă produse (fotografii, texte, portofolii etc), anali zeaz ă și discut ă produsele create.
Competen țele unui astfel de proiect de istorie oral ă ar putea fi :
A. GENERALE : cunoa șterea trecutului comunit ății locale, tradi ții, obiceiuri, ocupa ții
locale, istoricul școlii și povestiri de familie.
B. SPECIFICE :
– Încurajarea elevilor în depistarea unor persoane ca re pot da informa ții despre via ța din
trecut ;
– Stabilirea temelor de discu ție;
– Redactarea ghidului de interviu;
– Realizarea interviului, organizarea și analizarea materialului;
– Con știentizarea necesit ății de a p ăstra și a duce mai departe tradi țiile și obiceiurile
comunit ății locale.
In cadrul unui asemenea proiect, se dezvolt ă la elevi competen țe precum:
– gândirea critic ă ;
83 Bird Statz, Louis Ulrich, istorie local ă, Centrul Educa ția 2000+, Editura Corint, 2000, p.47
46
– analiz ă, sintez ă și evaluare ;
– redactare de texte ;
– formulare de întreb ări ;
– comunicare ;
– ascultare activ ă ;
– observare ;
– organizare și lucru în echip ă în realizarea unei prezent ări.
Elevii sunt evalua ți având în vedere:
– produsele activit ăților- texte, fotografii, portofolii, etc.
– procesele care au loc- selec ție, documentare, transcriere, observare, cercetare.
Din istorie, copilul înva ță care este obâr șia poporului din sânul c ăruia s-a n ăscut, cum au
str ăbătut oamenii vremurile, cum au reu șit s ă dep ășeasc ă problemele cu care s-au confruntat.
Prin cunoa șterea trecutului și prezentului local natal sub aspect istoric, form ăm la elevi atitudinea
de respect fa ță de valorile materiale și spirituale mo ștenite.
Menirea oric ărui profesor este aceea de a-i înv ăța pe elevi s ă înve țe. Grija noastr ă pentru
con ținuturi nu mai este suficient ă, ea trebuie s ă se subordoneze modalit ăților celor mai potrivite
de acces la con ținuturi. Elevii trebuie obi șnui ți cu diferite tehnici de înv ățare eficient ă,
preg ătindu-i în acela și timp pentru autoînv ățare și instruire permanent ă, aceasta fiind calea spre a
putea face fa ță compexit ății lumii și culturii actuale.
Istoria oral ă este o alternativ ă la textele istorice scrise, care de multe ori s-au dovedit a fi
pur propagandistice, fiind scrise la comanda politi c ă a puterii, a șa cum a fost cazul în țările
Europei de Est în a doua jum ătate a secolului al XX-lea.
De aici s-a n ăscut necesitatea de a privi și reconstrui istoria recent ă din perspectiva celor
care au tr ăit-o și care, prin povestea lor, reu șesc s ă aduc ă în fa ța noastr ă timpuri trecute cu
detaliile experien ței proprii.
Oportunitatea unui proiect de istoria Maramure șului r ămâne un lucru care poate însemna
mult în timp și oriunde se va putea ști despre marca cultural ă local ă.
Astfel c ă acest proiect poate fi structurat dup ă urm ătorul plan:
• CAPITOLUL I – A șezare. Elevii împreun ă cu profesorul vor descoperi coordonatele
geografice ale jude țului, așezare, scurt ă descriere a formelor de relief, faunei, florei,
47
precum și a împ ărțirii administrativ-teritoriale, a zonelor etno-folc lorice, a structurii
popula ției și a elementelor de identitate: de exemplu stema.
• CAPITOLUL II – Istoria Maramure șului
Acest capitol va analiza istoria jude țului în toate epocile istorice cu referiri la
principalele evenimente istorice din istoria jude țului, participarea Maramure șului la principale
momente istorice ale României: primul și al doilea R ăzboi mondial, Marea Unire, personalit ăți,
eroi etc.
• CAPITOLUL III – Art ă, Cultur ă și Culte
Elevii vor descoperi principalele curente artistice și culturale, personalit ăți, stiluri,
monumente, dar și aspecte ale vie ții spirituale și religioase.
• CAPITOLUL IV – Cultur ă tradi țional ă și identitate local ă
Elevii vor ini ția o serie de întâlniri cu oamenii locului realizân d o scurt ă descriere a
elementelor de identitate local ă precum cultura lemnului: Poarta maramure șean ă, Troi ța
maramure șean ă, Fusul cu zurg ălăi, Pecetarul dar și elemente de art ă vestimentar ă
maramure șean ă, art ă culinar ă maramure șean ă, arta coregrafic ă maramure șean ă, arta
interpretativ ă vocal ă, arta ceramicii.
• CAPITOLUL V – Economie și turism
Sub coordonarea profesorului, elevii vor realiza o scurt ă prezentare a principalelor
ramuri industriale locale – mineritul, agricultura și patrimoniul turistic.
• CAPITOLUL VI – Obiceiuri, tradi ții și legende
Elevii vor realiza investiga ții, proiecte prin care vor prezenta obiceiurile și tradi țiile
legate de principalele momente din via ța oamenilor: na ștere, nunt ă, moarte, precum și de
sărb ătorile religioase, tradi ții, credin țe și supersti ții populare, legende etc.
• CAPITOLUL VII – Maramure șul în lume
Elevii vor realiza o serie de întâlniri cu personal it ăți locale din Maramureș aflând opiniile
acestora despre Maramure ș, modul în care este reprezentat și receptat Maramure șul pe plan
extern.
În istorie o metod ă se justific ă prin rezultatele pe care le ob ține. Obiectul propriu fiec ărei
anchete impune propria sa metod ă. Una din metodele de baz ă ale istoriei orale este interviul.
Practica interviului a f ăcut obiectul unei numeroase literaturi din partea s ociologilor,
psihologilor, jurnali știlor chiar. Cercetarea istoric ă oral ă se bazeaz ă în primul rând pe cercetarea
48
de teren și abia apoi pe o cercetare de bibliotec ă. O parte important ă a valorii istoriei orale se afl ă
în contactul uman dintre cercet ător și interlocutor și în abilit ățile interpersonale care se
acumuleaz ă în procesul interviev ării.
Interviul formal este modalitatea fundamental ă de colectare a surselor orale, interviul în
care comentariile interlocutorului sunt înregistrat e atent pe banda de reportofon sau în carnetul
de noti țe. Aceast ă modalitate a interviului este preferabil ă dac ă subiectul cercet ării apar ține
trecutului și se p ăstreaz ă în memoria vie a interlocutorului.
Ancheta oral ă este un procedeu de investiga ție știin țific ă care folose ște un proces de
comunicare verbal ă pentru a culege informa ții în leg ătur ă cu un scop prestabilit. Ancheta sub
forma interviului este un proces de interac țiune între cercet ător și intervievat. Ancheta oral ă
impune câteva etape strategice.
Cercetarea ce precede interviului presupune decizia asupra subiectului, evaluarea
cantit ății și calit ății surselor orale și documentare, elaborarea unui ghid de interviuri, localizarea
în timp și spa țiu a poten țialilor intervieva ți.
Ancheta oral ă încorporeaz ă o varietate de tipuri de întreb ări: întrebarea închis ă, în care
alegerea și libertatea de exprimare a interlocutorului sunt r eduse la minim și se folose ște atunci
când se dore ște ob ținerea unor r ăspunsuri exacte și care exclude nara țiunea ; întrebarea deschis ă,
caz în care interlocutorul are libertatea de a- și organiza r ăspunsul a șa cum îl în țelege el, atât din
punct de vedere al con ținutului cât și a formei ; întrebarea signalectic ă cere informa ții scurte
despre informator (data na șterii, stare civil ă, profesie, etc) ; și întrebarea de opinie, întrebarea
performant ă, care apar ține cercet ătorului care ajut ă interlocutorul s ă-și completeze amintirile cu
date și fapte necomunicate la provocarea lansat ă prin întrebarea deschis ă.84
O form ă particular ă a interviului, povestea vie ții este cu siguran ță o surs ă
privilegiat ă pentru studiile de sociologie istoric ă deoarece temporalitatea este unul din aspectele
esen țiale. Pove știle de via ță constau în povestirea experien țelor și evenimentelor tr ăite sau a unor
episoade ale acestora. Problema crucial ă este cea a memoriei și a fidelit ății ei. Memoria este în
fapt limitat ă în spa țiu și timp și trebuie s ă fie împrosp ătat ă prin evocarea altor m ărturii pentru a o
îmbog ăți. Dar în func ție de viziunea sa despre trecut și de situa ția prezent ă martorul realizeaz ă o
selec ție chiar incon știent ă și valorizeaz ă diferit evenimentele trecute.
84 Doru Radosav, Donbas. O istorie deportat ă, Revensburg, 1994, p.10-11.
49
De asemenea, istoria locală poat fi valorificat ă prin concursurile școlare precum
compuneri sau desene pornind de la o surs ă consultat ă (texte, fotografii) , sub genericul
« Maramure șul Meu » sau pentru elevii mai mari concursuri de t ipul « Știa ți c ă », de construire și
rezolvare a unor rebusuri pe teme de istoria Maramu re șului, de elaborare a unor lucr ări mai
complexe precum interviuri, reportaje sau elaborare a de albume.
Abordarea evenimentelor, fenomenelor și personalit ăților prin prisma localit ății natale
contribuie nu doar la o în țelegere și percepere mai bun ă a lor dar și la identificarea sa în raport cu
comunitatea din care face parte, în țelegerea specificului localit ății și educarea unui sentiment de
mândrie, de apartenen /uni021Bă la aceast ă comunitate.
Astfel, prin activit ățile propuse, se stimuleaz ă interesul pentru descoperirea specificului
localit ății natale, geografiei, istoriei, literaturii, educa ției plastice, deprinderea de a utiliza
informa țiile din sursele mass-media, ini țierea în realizarea de portofolii, CD-uri, albume.
Totodat ă ofer ă elevilor șansa de a-și cultiva capacitatea de audiere și receptare, imagina ția,
creativitatea, exprimarea corect ă și nuan țat ă, capacitatea de a rela ționa cu cei din jur.
Elementele de istorie local ă, integrate cu pricepere în cadrul pred ării istoriei, au o
valoare educativ ă deosebit ă. Ele ofer ă dovezi asupra trecutului, aduc m ărturii, sugereaz ă, îi ajut ă
pe elevi s ă în țeleag ă, s ă „pip ăie” trecutul, f ără de care acesta ar r ămâne abstract și verbal.
„Curiozitatea, interesul pe care-l trezesc urmele i storiei locale, emo ția pe care o provoac ă,
imagina ția pe care o stimuleaz ă, constituie o condi ție favorabil ă pentru studierea cu succes a
acestei discipline. Ele dau trecutului, o via ță nou ă, îi ajut ă pe elevi s ă reconstituie evolu ția
istoriei, s ă retr ăiasc ă cu intensitate. Autentificarea lor este o chez ășie a exactit ății trecutului”.
Prin exemple vii și reale, istoria dar îndeosebi istoria local ă, are un rol important în
educarea elevilor în spiritul patriotismului. Acest sentiment al dragostei de patrie nu trebuie uitat.
Nu este un sentiment înn ăscut și nu apare spontan. El este rezultatul unui îndelun g proces
educativ.
50
IV.2 Proiectarea demersului didactic
Metode tradi ționale – metode moderne de dobândire a cuno știn țelor istorice
Dac ă didactica general ă este o teorie ce elaboreaz ă elementele teoretice necesare
procesului de înv ățământ, metodica disciplinei de înv ățământ – în cazul nostru istoria – a fost
definit ă ca adaptare func țional ă a didacticii generale în raport cu un obiect de în v ățământ.
Raportul dintre didactica general ă și didactica istoriei este unul de interdependen ță, care
subliniaz ă ac țiunea reciproc ă a acestora 85 .
În ultimele decenii au fost tentative de renun țare la utilizarea termenului de didactic ă și
de substituire a acestuia cu alte sintagme, mai com plexe, cum ar fi: „tehnologie didactic ă”,
„teoria instruirii”, „design instruc țional”, „managementul instruirii”, „curriculum”, „p raxiologia
educa ției”, „pedagogie situa țional ă”, „teoria câmpului sau spa țiului de instruire”, „dinamica
grupurilor sau fenomene de socializare”, „perspecti va constructivist ă”86 .
În felul acesta no țiunea de didactic ă începe a fi înlocuit ă de teoria instruirii, ceea ce
reprezint ă studiul sistematic al procesului de înv ățământ și posibilit ăților de optimizare a
caracteristicilor, precum și a rela țiilor dintre ele.
Procesul de înv ățământ are drept componente fundamentale: predarea-în v ățarea-
evaluarea, procese complementare. În teoria instrui rii moderne, predarea cuno știn țelor nu mai
reprezint ă doar transmitere de cuno știn țe și informare a elevilor într-un mod sistematic și
planificat; predarea trebuie s ă fie o ac țiune dinamic ă ce aduce schimb ări comportamentale și de
personalitate ale elevului. La rândul s ău, înv ățarea poate fi definit ă ca ansamblu de produse,
rezultate ale elevului, determinate de ac țiuni, st ări, succesiune de opera ții, evenimente interne. În
sfâr șit, evaluarea, ca instrument de reglare este un pro ces activ de perfec ționare a instruirii și
presupune adecvarea strategiilor la situa ția de instruire, la particularit ățile celor evalua ți87 .
Un rol important în procesul de înv ățământ îl are studiul istoriei. Prin natura sa, istor ia
treze ște și cultiv ă sentimente, creeaz ă acele st ări ra ționale și afective de care are nevoie orice
fiin ță uman ă pentru a tr ăi și a-și valida capacit ățile creative în conformitate cu progresul și cu
interesele societ ății. De aceea, în ansamblul disciplinelor școlare care contribuie la formarea
85 Constan țiu Dinulescu, Didactica Istoriei , Editura Universitaria, Craiova, 2007, pp. 9-10.
86 Irina Maciuc, Pedagogie , Repere ale instruirii , Editura Sitech, Craiova, 2006, p. 12.
87 Constan țiu Dinulescu, op . cit ., pp. 10-11.
51
personalit ății elevilor, istoriei îi revine un rol esen țial. Studiul istoriei nu înseamn ă doar
transmiterea unui volum de cuno știn țe, a faptelor, evenimentelor ci, mai ales formarea
capacit ăților de interpretare, de în țelegere și de ac țiune 88 .
Istoria ca știin ță reprezint ă ansamblul informa țiilor acumulate în timp de societatea
uman ă, știut fiind faptul c ă în centrul istoriei se afl ă oamenii și ac țiunile lor cu efect
transformator și capabili de progres social. În sens strict termin ologic, istoria poate fi interpretat ă
în urm ătoarele direc ții:
1. Istoria ca ansamblu de evenimente și fapte
2. Istoria reprezentând activitatea de cercetare, ceea ce într-un cuvânt exprim ă
istoriografia.
3. Istoria ca rezultat al cercet ării 89 .
Istoria ca știin ță este datoare s ă redea desf ășurarea evenimentelor în concordan ță cu
adev ărul sau cum frumos se exprima Cornelius Tacitus sine ira et studio – f ără ur ă și p ărtinire 90 .
De-a lungul timpului, istoria a fost definit ă ca știin ță de mari personalit ăți precum Nicolae
Bălcescu, M. Kog ălniceanu, Nicolae Iorga sau Fr. Schiller, A. Berr o ri Napoleon Bonaparte.
Celebr ă este defini ția lui Nicolae B ălcescu care afirma c ă „Istoria este cea dintâi carte a unei
na ții. Într-însa ea î și vede trecutul, prezentul și viitorul” 91 .
Înv ățarea istoriei este o preocupare major ă, cu valoare social ă, menit ă s ă asigure fiec ărui
cet ățean premisele în țelegerii prezentului și viitorului, locul și rolul s ău în societate 92 .
Concluziile desprinse din cercet ările oamenilor de știin ță î și g ăsesc concretizarea în
lucr ări cu caracter istoriografic ce ocup ă atât istoria na țional ă, cât și pe cea universal ă, sub forma
unor sinteze, tratate, studii ori bibliografii. Lab orioasa munc ă de cercetare a trecutului trebuie s ă
fie fundamentat ă pe investigarea critic ă, selectarea riguroas ă a faptelor, iar volumul unui
asemenea demers știin țific s ă fie direct propor țional cu importan ța subiectului.
Al ături de alte discipline, istoria contribuie la form area gândirii logice, a spiritului critic,
îndeosebi prin formarea deprinderilor de a sintetiz a, argumenta și interpreta obiectiv fenomenele
88 C ălin Felezeu, Metodica pred ării istoriei , Editura Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj-Napoca, 2003, p. 13.
89 Ștefan P ăun, Didactica istoriei , Editura Corint, Bucure ști, 2001, p. 15.
90 Constan țiu Dinulescu, op . cit ., p. 17.
91 Apud Lucian Velea, http//enciclopedie.citatepedia. ro
92 C ălin Felezeu, op . cit ., p. 13.
52
istorice. Istoria, ca disciplin ă de înv ățământ, are datoria de a înzestra, în general, cu ace le
cuno știn țe, concepte, atitudini, sentimente, care s ă-i determine pe elevi s ă ac ționeze cu
discern ământ, cu maturitate. Studiul istoriei se adreseaz ă deopotriv ă intelectului și inimii,
solicitând ra ționamentul, devotamentul fa ță de propria devenire. Istoria este în acela și timp o
știin ță și o disciplin ă pluridisciplinar ă, integratoare, pentru c ă:
1. Tezaur al înv ățământului trecutului, exemplu pentru prezent și viitor, istoria apare ca
disciplin ă independent ă din zorii umanit ății, când nevoia de a consemna și transmite
experien țele trecutului se face tot mai mult sim țit ă.
2. Știin ță de sintez ă, component ă esen țial ă a culturii generale, știin ță umanist ă prin
excelen ță, având în centrul s ău omul și activitatea uman ă; știin ță pluridimensional ă,
integratoare și explicativ ă, istoria este o știin ță a trecutului, prezentului și viitorului.
3. Istoria opereaz ă cu concepte, no țiuni specifice și altor discipline, apelând la cuno știn țele
dobândite de elevi la alte obiecte, astfel aprofund ând cuno știn țele, dezvolt ă elevilor
capacit ăți intelectuale, punându-i în situa ția de a opera cu no țiuni generale, de a eviden ția
tr ăsături generale și particulare.
4. Istoria constituit ă ca fundament pentru cuno știn țele dobândite de elevi la disciplinele
limba și literatura român ă, literatur ă universal ă – nu se pot studia fenomenele literar-
artistice sau cadrul social-economic-politic în car e s-au dezvoltat f ără a apela la istorie;
geografia economic ă, ce poate fi în țeleas ă doar prin prezentarea cadrului istoric; știin țele
sociale apeleaz ă la cuno știn țele dobândite de elevi la orele de istorie; istoria filosofiei –
conceptele filosofice cer eviden țierea condi țiilor istorice în care au ap ărut 93 .
Istoria are în principal dou ă tipuri de func ții:
1. Func ția de cunoa ștere
Istoria, datorit ă obiectului s ău, aduce o contribu ție fundamental ă la în țelegerea știin țific ă
a omului și a societ ății, a organiz ării și func țion ării societ ății în diferite etape.
2. Func ții practice
93 Ibidem , p. 14.
53
Sunt la fel de importante, conducând la formarea pe rsonalit ății, vizând latura cognitiv ă și
voli țional-afectiv ă94 .
Raportul dintre istoria ca știin ță și istoria ca obiect de înv ățământ este unul de
interdependen ță, condi ționat ă de caracteristicile specifice fiec ăreia dintre ele. În timp ce știin ța
istoriei cerceteaz ă geneza fenomenelor, evolu ția și consecin țele acestora, istoria ca obiect de
înv ățământ prezint ă o structurare a con ținuturilor integrând evenimentele în contextul în c are s-
au desf ășurat. Totodat ă, elevii pot desprinde înv ățăminte necesare din studierea istoriei ca obiect
de înv ățământ.
Istoria este știin ța care are ca obiect de cercetare evolu ția omului din cele mai vechi
timpuri pân ă în zilele noastre. Aceasta este cea mai cunoscut ă defini ție a istoriei. Caracterul de
știin ță este definit de faptul c ă istoria permite investigarea, conservarea și valorificarea trecutului
umanit ății. Îns ă, profesorul de istorie prezint ă istoria ca obiect de studiu. Deosebirea dintre
„istoria ca știin ță” și „istoria ca obiect de studiu” este c ă aceasta din urm ă are ca scop
familiarizarea elevilor cu no țiuni istorice. Istoricul, ca om de știin ță emite anumite teorii, care
sunt acceptate sau contrazise de al ți istorici.
Istoria ca știin ță nu poate func ționa în afara dezbaterii știin țifice. Istoria ca obiect de
studiu presupune prezentarea c ătre elevi a unor informa ții, în general acceptate, care nu las ă loc
la interpret ări. Includerea în manualul școlar, centrul de greutate al istoriei ca obiect de studiu, a
dezbaterilor, a punctelor de vedere controversate p oate crea dezorientare. Profesorul este v ăzut
ca un „depozitar al adev ărului absolut” de c ătre elevi. Când un elev discut ă o problem ă de istorie
cu un istoric, despre care nu știe ce profesiune are, în toate cazurile, elevul va folosi ca ultim
argument „a șa scrie în manual” sau „a șa ne-a spus profesorul”. Chiar dac ă elevul intr ă în contact
cu informa ții despre o anumit ă controvers ă, el va opta pentru informa ția din manual, pentru c ă
aceasta este valabil ă în cazul unui concurs, al c ărui barem este întocmit de acesta 95 .
Pentru selec ționarea cuno știn țelor de istorie și integrarea lor în studierea istoriei ca obiect
de înv ățământ sunt necesare respectarea unor criterii precum sunt: valoarea istoric ă a
evenimentului, logica știin ței istoriei, logica didactic ă, contribu ția obiectului la rezolvarea
obiectivelor instructiv-educative 96 .
94 Ibidem , p. 15.
95 Constan țiu Dinulescu, op . cit ., pp. 23-24.
96 Ibidem , p. 21.
54
Valoarea istoric ă a evenimentului sau fenomenului istoric este decis iv ă deoarece din
multitudinea de fapte de date, evenimentele trebuie selectate numai acelea care au semnifica ție
atât în evolu ția istoriei na ționale, cât și a celei universale. Totodat ă, un loc deosebit îl ocup ă
prezentarea faptelor și evenimentelor care conduc elevii spre în țelegerea contribu ției poporului
român la f ăurirea civiliza ției universale.
Logica știin ței istorice impune ca selectarea și prezentarea cuno știn țelor de istorie s ă
urmeze logica desf ășur ării procesului istoric, adic ă evenimentele și fenomenele s ă fie prezentate
în succesiune cronologic ă și în desf ășurarea lor cauzal ă.
Logica didactic ă necesit ă prelucrarea și prezentarea con ținutului istoriei în func ție de
capacit ățile de asimilare ale elevilor pentru care a fost el aborat manualul.
Contribu ția obiectului la rezolvarea sarcinilor instructiv-e ducative trebuie realizate în
etapa școlar ă respectiv ă. Istoria ca obiect de înv ățământ alege cele mai importante fapte și
fenomene din istoria românilor, cea universal ă le structureaz ă în ordinea desf ășur ării lor,
contribuind la formarea de priceperi și deprinderi complexe, simul ării unor motiva ții și atitudini
esen țiale în formarea personalit ății. Prin toate acestea, istoria ca obiect de înv ățământ se
circumscrie aspira țiilor elevilor, contribuind la formarea spiritului civic 97 .
Teoretic, ideea de metod ă vine dinspre cunoa șterea știin țific ă, dinspre știin ță și ac țiunea
întemeiat ă pe cunoa ștere. Astfel, în semnifica ție originar ă, cuvântul metod ă, provenit din
grecesul methodos (odos = cale, drum, și metha = c ătre, spre), înseamn ă „cale care duce spre”…
aflarea adev ărului; „cale de urmat” în vederea descoperirii adev ărului; un mod de „urm ărire”, de
cercetare a unui lucru, de c ăutare, de explorare a unui fenomen obiectiv în vede rea afl ării
adev ărului; drum parcurs în vederea atingerii unui scop, a ob ținerii unui rezultat determinat.
Realitatea este c ă metodele de instruire î și au sorgintea în metodele de cunoa ștere
știin țific ă. Numai c ă elaborarea știin ței și transmiterea știin ței nu este acela și lucru. Dac ă în
domeniul știin ței metoda î și p ăstreaz ă cu fidelitate semnifica ția ei ini țial ă, odat ă transpus ă în
planul activit ății didactice, ea cap ătă alte în țelesuri, devine altceva decât un instrument destina t
să faciliteze cunoa șterea știin țific ă. De aceast ă dat ă, ea preia un alt statut, un statut pedagogic,
transformându-se într-un instrument de transmitere de cuno știn țe care întruchipeaz ă anumite
adev ăruri; devine o cale de dezv ăluire a adev ărurilor în fa ța celor care înva ță; devine o
97 Ibidem , p. 22.
55
modalitate de formare în mintea elevilor a unor rep rezent ări despre lumea obiectelor și
fenomenelor realit ății 98 .
Pentru profesor, metoda reprezint ă, în felul acesta, o cale de organizare și conducere a
activit ății de cunoa ștere (înv ățare) a elevului; o cale de conducere înspre constru c ția cunoa șterii
individuale a acestuia; un instrument didactic cu a jutorul c ăruia îi detrmin ă pe cei afla ți pe
băncile școlii la un demers de asimilare activ ă a unor noi cuno știn țe și forme comportamentale,
de stimulare, în acela și timp, a dezvolt ării for țelor lor cognitive, intelectuale.
Pentru elevul care se g ăse ște într-o situa ție oarecum asem ănătoare omului care se ocup ă
de cercetarea știin țific ă, metoda înseamn ă drumul pe care acesta îl parcurge de la necunoa ștere la
cunoa ștere; calea care îl conduce de la o cunoa ștere mai pu țin profund ă spre una mai adânc ă.
Metoda apare ca un instrument de munc ă ce-l plaseaz ă într-o situa ție de ucenicie, de persoan ă
care întreprinde o ac țiune de c ăutare a adev ărului, de redescoperire a unor adev ăruri noi pentru
el, cunoscute deja de c ătre umanitate; se prezint ă ca o modalitate de asimilare activ ă a unui
sistem de noi cuno știn țe, priceperi și deprinderi (tehnici de ac țiune), de dezvoltare, concomitent,
a poten țialit ăților sale de cunoa ștere și de ac țiune 99 .
Metoda de înv ățământ poate fi apreciat ă ca o modalitate de activitate comun ă profesor-
elev, prin care elevul își însu șește atitudini, capacit ăți, competen țe, deprinderi și cuno știn țe, iar
profesorul î și exercit ă capacitatea de influen țare a elevilor. Al ături de metoda de înv ățământ, se
folosesc procedeul didactic și principiile didactice 100 .
Procedeul didactic este o secven ță a metodei, un simplu detaliu, o anume opera ție din tot
sistemul opera țional al metodei. El corespunde unei opera ții de efectuat în cadrul aplic ării
metodei. Combinarea procedeelor, func ționalitatea lor în ansamblul utiliz ării unei metode de
înv ățământ determin ă eficien ța metodei.
Metodologia didacitc ă este considerat ă un ansamblu coerent de metode, alese și îmbinate
în func ție de competen /uni021Bele urm ărite și în sensul realiz ării lor. Competen țele derivate sunt
formulate de profesor pentru fiecare lec ție în parte. A stabili competen /uni021Bele înseamn ă a le defini
în termeni de comportamente observabile și, dac ă se poate și m ăsurabile.
Metodologia opera ționaliz ărilor obiectivelor depinde de scopul unei lec ții, denumit
adesea obiectivul fundamental al acestuia și red ă inten ția clar ă de schimbare a comportamentului
98 Ioan Cerghit, Metode de înv ăță mânt , edi ția a IV-a rev ăzut ă și ad ăugit ă, Editura Polirom, Ia și, 2006, p. 17.
99 Ibidem , p. 18
100 Constan țiu Dinulescu, op . cit., p. 82.
56
și personalit ății elevilor; de aceea scopul imprim ă o direc ție a activit ății, determin ă strategia și
tipul lec ției.
Abordarea sistematic ă a obiectivelor se realizeaz ă din perspectiva a dou ă orient ări:
taxonomic ă (clasificare) și morfologic ă. Conceptul de taxonomie se refer ă la clasific ările care
întrunesc anumite caracteristici, între care folosi rea rezultatelor unor cercet ări știin țifice care
confer ă taxonomiei, nu numai func ții descriptive ci și explicative, organizarea ierarhic ă pe
diferite nivele și cuprinderea tuturor fenomenelor semnificative din domeniul de analiz ă.
Clasific ările morfologice ale obiectivelor renun ță la structurile ierahice, constituindu-se
ca inventare de obiective 101 . Metodele pot fi privite din punct de vedere al pr ofesorului ca
metode de predare, iar din punctul de vedere al ele vilor ca tehnici de înv ățare, cât și în ambele
sensuri, în interac țiunea profesor-elev și a obiectivelor educative, ca metode de predare-în vățare.
Principalul responsabil este profesorul de istorie care trebuie s ă aib ă competen ța de specialitate
în domeniul istoriei și totodat ă aptitudini psiho-pedagogice 102 .
Profesorul trebuie s ă aib ă un veritabil „Decalog metodico-didactic”, care s ă-i determine
principalele direc ții ale perfec țion ării demersului instructiv-educativ:
1. Să cunoasc ă componentele definitorii ale metodelor de înv ățământ și c ăile de folosire
ale acestora în procesul pred ării-înv ățării în școal ă în strâns ă corela ție cu cercetarea
de specialitate, de metodic ă sau psihopedagogie.
2. Să foloseasc ă adecvat metodele de predare-înv ățare prin apelul la urm ătoarele
principii de baz ă: concordan ța cu obiectivele opera ționale, adaptarea con ținuturilor
pred ării la particularit ățile de vârst ă, la natura mijloacelor de înv ățământ, la calitatea
de pedagog, la stilul pred ării, dar și la experien ța și competen ța sa didactic ă.
3. Să evite folosirea excesiv ă a formelor expunerii – povestirea, explica ția, prelegerea.
4. Să eficientizeze înv ățarea prin descoperire, modelarea, problematizarea, instruirea
programat ă și s ă dinamizeze povestirea, explica ția, conversa ția, prelegerea sau
demonstra ția, astfel încât s ă sporeasc ă dimensiunea activ ă a metodelor, în dauna
efectelor pasive ale acestora.
101 Ibidem , pp. 83-84.
102 C ălin Felezeu, op . cit ., p. 162.
57
5. Să accentueze latura formativ ă a metodelor de înv ățare. Minimalizând latura
formativ ă, profesorul poate s ă-l „expun ă” pe elev riscului de a nu-și putea extrage în
timp util informa țiile de care are nevoie la un moment dat.
6. Să-i înve țe pe elevi cum s ă utilizeze corect metodele de înv ățare și să-i înarmeze cu
tehnici de înv ățare: înv ățarea prin descoperire – metod ă prin care elevul îndrumat de
profesor ajunge s ă-și defineasc ă no țiuni sau concepte.
7. Să fac ă distinc ția conceptual ă care se folosesc mai frecvent într-un capitol – s ă fie
echidistant în folosirea metodelor și s ă le adapteze în func ție de con ținutul temei pe
care o pred ă.
8. Să elaboreze strategii didactice eficiente.
9. Să adopte metode de predare și cercetare a istoriei bazat ă pe descoperirea unor
metode, procedee și modalit ăți de predare-înv ățare.
10. Să nu foloseasc ă o singur ă metod ă de predare ci s ă utilizeze mai multe procedee
didactice, care s ă vin ă în întâmpinarea nevoilor clasei de elevi și care s ă se adapteze
„din mers” cu diverse situa ții de înv ățare 103 .
Îmbinarea metodelor și procedeelor tradi ționale cu cele moderne este calea ce asigur ă
realizarea obiectivelor perfec țion ării înv ățământului. Selectarea metodelor didactice nu
presupune renun țarea la cele folosite în mod obi șnuit în procesul studierii istoriei. Este necesar ă
diminuarea metodelor expozitive, iar atunci când ac tivitatea didactic ă o impune, trebuie s ă li se
imprime un caracter activ.
În procesul de predare-înv ățării a istoriei trebuie s ă se asigure o îmbinare a muncii
independente a elevilor cu activitatea colectiv ă. Metodele și procedeele didactice nu se folosesc
izolat, ci sunt integrate într-un sistem metodic. S tabilirea sistemului de metode pentru fiecare
activitate didactic ă depinde de legile procesului înv ățării, obiective, con ținuturi, nivelul clasei,
timpul afectat studiului.
103 Ioan Cerghit, op . cit ., p. 38.
58
Profesorul de istorie trebuie s ă selecteze aceste metode și procedee care solicit ă
participarea activ ă a elevilor, punând în eviden ță valoarea formativ ă a con ținuturilor, stimuleaz ă
și dezvolt ă motiva ția înv ățării istoriei 104 .
În organizarea și interpretarea demersului strategic, cadrul didact ic trebuie s ă porneasc ă
de la urm ătoarele idei cu valoare de principii aplicative:
– deplasarea accentului dinspre activitatea de predar e spre cea de înv ățare, centrat ă pe
elev;
– reconsiderarea rolului profesorului ca organizator și facilitator al procesului de
înv ățare în care sunt implica ți elevii s ăi;
– con știentizarea elevilor cu privire la necesitatea impl ic ării lor în procesul propriei
form ări;
– încurajarea și stimularea particip ării active a elevilor în planificarea și gestionarea
propriului parcurs școlar;
– diferen țierea demersurilor didactice în raport cu diferitel e stiluri de învî țare practicate
de c ătre elevi. 105
Metodele au un caracter instrumental prin care inte rvenim, inform ăm, ac țion ăm,
interpret ăm, precum si un caracter dinamic; sunt deschise înn oirilor și perfec țion ării. Unele
procedee (auxiliare ale metodelor, subordonate lor) devin metode, iar p ărți ale unei metode
tradi ționale evolueaz ă spre modernitate sau invers. De aici și num ărul mare de metode de
predare, înv ățare și predare-înv ățare.
Unele stau sub inciden ța muncii profesorului (predarea, prelegerea, conver sa ția), altele
sub a elevului (înv ățarea, lectura, exerci țiul etc.) Aflate în continu ă cre ștere și modernizare,
aceste componente esen țiale ale strategiei didactice, latura ei executorie ac ționeaz ă în strâns ă
leg ătur ă cu specificul disciplinei, cu nivelurile si profil ul înv ățământului, cu felul activit ății
didactice și cu nivelul de preg ătire a elevilor, cu particularit ățile vârstei, cu traiectoria pe care au
evoluat pân ă atunci în clasele (etapele) anterioare.
Nimeni nu se poate pronun ța asupra ponderii pe care trebuie s ă o aib ă metodele
tradi ționale și cele moderne, cât si asupra primordialit ății unei metode sau a alteia. Ideal este s ă
104 C ălin Felezeu, op . cit ., p. 165.
105 Valentin Dogaru Ulieru, Lumini ța Dr ăghicescu, Educa ție și dezvoltare profesional ă, Editura Scrisul
Românesc, Târgovi ște, 2011, p.123
59
nu desconsider ăm pe nici una dintre ele. Nu exist ă o clasificare a metodelor de înv ățământ
unanim acceptat ă. Numeroase criterii au intervenit în sistematizare a metodelor de comunicare și
asimilare a cunostin țelor:
din punct de vedere istoric :
a) tradi ționale (clasice): expunerea, conversa ția, exerci țiul;
b) moderne (de dat ă recent ă): algoritmizarea, problematizarea, instruirea prog ramat ă etc.
dup ă gradul de participare a elevului :
a) informative : prelegerea, dezbaterea, observa ția, excursia, vizita, conversa ția ,
demonstra ția,
dialogul, compara ția, explica ția;
b) formative : înv ățarea prin ac țiune, înv ățarea prin descoperire, studiul de caz, jocul de
rol, simul ările, problematizarea, algoritmizarea (bazat ă pe secven țe opera ționale, stabile,
construite dinainte), exerci țiul, instruirea programat ă.
dup ă gradul de angajare a elevului:
a) active: participative;
b) pasive: neparticipative
dup ă forma de organizare a clasei:
a) individuale;
b) în grupuri;
c) frontale;
d) combinate
dup ă modul de administrare a experien ței ce urmeaz ă a fi însu șit ă:
a) metodele algoritmice (bazate pe o construc ție anterioar ă): algoritmizarea, instruirea
programat ă, exerci țiul;
b) metodele euristice (bazate pe descoperirea si rezolvarea de probleme): explica ția,
povestirea, prelegerea, conversa ția, problematizarea, descoperirea, demonstra ția, modelarea,
observa ția independent ă, lucr ări experimentale, practice si aplicative, lucrul în grup etc.;
dup ă scopul, tipul de informa ție (cuvânt, imagine, ac țiune) și func ția didactic ă:
A) – metode de predare / comunicare-înv ățare :
60
a) oral ă: 1. expozitive: povestirea, explica ța, prelegerea (dezbatere, cu oponent,
aplicativ ă), descrierea;
2. interogative : conversa ția, problematizarea, descoperirea;
b) scris ă: metode si tehnici de munc ă individual ă (activitatea cu manualul și alte
cărți); metode de explorare a realit ății; metode de ac țiune practic ă;
B) – metode de fixare si consolidare a cuno stin țelor;
C) – metode de verificare si evaluare a rezultatelor. Sunt metode cu un rol
stimulativ, pregnant, care s ă apropie elevul de disciplina istoriei, cum ar fi: observarea si
aprecierea verbal ă, chestionarea oral ă, lucr ările scrise, testele docimologice, verificarea
prin lucr ări practice, examenele, inclusiv în variant ă on-line, sc ările de apreciere etc. 106
Iat ă câteva dintre principalele metode cu rol pasiv fo losite în dobândirea cuno știn țelor
istorice, dar care pot fi modernizate prin folosir ea, în procesul de predare-înv ățare, a unor
mijloace de înv ățământ moderne care stimuleaz ă și concentreaz ă aten ția prin favorizarea
comunic ării, prin problematizarea metodelor și stimularea motiva ției intrinseci.
1. Expunerea sistematic ă a cuno știn țelor
Expunerea este o metod ă prin care profesorul de istorie prezint ă oral o tem ă cu un con ținut
informativ ordonat, dar accesibil elevilor.
Este o metod ă prin care se ordoneaz ă dialectic probleme complexe, idei sau legi necunos –
cute, care pot fi cunoscute pe baza experien ței intelectuale a elevilor și studen ților.
Comunicarea este indirect ă — de la profesor la elev, datorit ă rolului principal pe care îl are
exponentul care prezint ă informa țiile oral și neindividualiz ării pred ării-înv ățării.
Feedback-ul este slab, elevii necunoscând eficien ța activit ății. Expunerea cunoa ște mai multe
variante: povestirea, explica ția, descrierea, prelegerea.
Profesorul de istorie, în condi țiile actuale ale orient ărilor metodologice centrate pe elev, acord ă
expunerii noi sensuri, pe baza sintagmei „clasic și modem în predarea-înv ățarea istoriei", care
presupune:
— alternarea secven țelor scurte bazate pe expunere cu strategii active, creându-se astfel
106 Nicolae Postolache , Didactica Istoriei , Editura Funda ției “România de Mâine”, Bucure ști, 2008, p. 28-
29.
61
situa ții variate de înv ățare și de prezentare a volumului relativ mare de informa ții al con ținuturilor
istorice;
— transformarea elevului în exponent sau în situa ții de exponent al înv ățării, al ături de
formarea deprinderii de a asculta, a lua noti țe;
— introducerea unor elemente euristice în procedeele utilizate: întreb ări adresate elevilor,
întreb ări ale elevilor, studiu de caz cu situa ții-problem ă;
— utilizarea unor mijloace de înv ățământ în procedeele expozitive pentru transmiterea d e
informa ții, sau pentru receptarea unor con ținuturi și no țiuni istorice.
Metodologia expunerii în lec țiile de istorie cuprinde preg ătirea expunerii,
expunerea propriu-zis ă, procedee de receptare și valorificare a expunerii. Preg ătirea expunerii
cuprinde:
— stabilirea obiectivelor în func ție de particularit ățile elevilor;
— alegerea subiectului;
— stabilirea bibliografiei;
— stabilirea planului expunerii;
— alegerea strategiei de prezentare. Când se porne ște de la exemple concrete la abstract,
strategia este inductiv ă.
Exemplu: prezentarea gulagului comunist. Prin exem ple concrete se ajunge la
abstractizarea conceptelor de „ideologie totalitar ă", „stat totalitar" etc. Când se porne ște de la ipoteze,
strategia este deductiv ă, deoarece se demonstrează prin exemple din realitate;
Dintre procedeele cel mai des utilizate în predare a istoriei, amintim:
• explica ția, când sunt explicate cauzele evenimentului istoric, evolu ția, consecin țele etc;
• dialogul retoric, când profesorul întreab ă (ex.: Care sunt cauzele evenimentului, care sunt
evolu țiile culturale, care este drumul urmat de armatele. .. etc);
analogia, când sunt prezentate elemente specifice unor evenim ente istorice asem ănătoare.
Analogia poate viza cauze, evolu ții, consecin țe, no țiuni și concepte;
– sinteza (ex.: sinteza cauzelor apari ției Rena șterii);
62
– demonstra ția, când profesorul demonstreaz ă consecin țele descoperirilor geografice,
implica țiile cursei înarm ărilor etc;
– studiul de caz, prin care elevii sunt antrena ți s ă expun ă un con ținut coerent, expresiv,
logic;
– folosirea mijloacelor de înv ăță mânt: retro proiector, casete video, diapozitive etc;
– elaborarea con ținutului expunerii prin selectarea și prezentarea unei scheme logice a
expunerii, alegerea de exemple pentru argumentare a cauzelor, evolu țiilor și
consecin țelor evenimentelor istorice;
– memorarea de c ătre profesor a con ținutului expunerii și exersarea modului de
expunere.
Profesorul prezint ă con ținuturile într-un limbaj expresiv, logic, clar, con cis, f ără
stereotipii, arhaisme, regionalisme, termeni și no țiuni noi. Intona ția este diferit ă în func ție de
ideile expuse, de propozi țiile cheie. No țiunile și conceptele istorice sunt rostite accentuat de pro –
fesor. Intona ția trebuie s ă fie adecvat ă con ținuturilor și particularit ăților de vârst ă ale elevilor.
Intensitatea vocii este în func ție de auditoriu, mai puternic ă, atunci când elevii au alte preocup ări,
determinând concentrarea aten ției. Intensitatea trebuie s ă fie medie, linear ă, cu o linie melodic ă
adecvat ă. Dic ția și viteza vorbirii permit realizarea feedback-ului, prin concentrarea aten ției
auditoriului, prin reac țiile asupra modului de expunere.
Tipurile de expunere în lec țiile de istorie dup ă mijloacele de înv ățământ utilizate în predarea-
înv ățarea con ținuturilor istorice:
— pe baza unui text citit;
— pe baza schemei prezentate cu retroproiectorul, a i maginilor proiectate cu mijloacele
audio-vizuale și cu ajutorul calculatorului;
— pe baza desenelor schematice, h ărți, diagrame;
— pe baza demonstra țiilor simbolice.
Povestirea
Povestirea este o metod ă expozitiv ă, care const ă în nararea unor fapte sau întâmpl ări,
respectând ordinea în timp și spa țiu a obiectelor, a faptelor, evenimentelor autentic e sau imaginare.
Pe lâng ă caracterul narativ, caracterul descriptiv este ese n țial pentru dinamica, frumuse țea,
dramatismul unor evenimente istorice.
63
Profesorul prezint ă fapte, evenimente istorice, folosind un limbaj exp resiv, în care figurile
de stil, intona ția ocup ă un loc central, cu scopul de a crea sentimente, at itudini. Povestirea implic ă
cuvinte „me ște șugite", ton adecvat, accentuarea unor cuvinte sau e xpresii pentru stimularea
imagina ției elevilor, încât s ă-și reprezinte mintal aspectele prezentate.
Exist ă o art ă a povestirii care cere exerci țiu, talent, cuno știn țe despre metodologia povestirii.
Profesorul trebuie s ă fie un excelent povestitor prin folosirea unui lim baj expresiv, cu intona ție și
gestic ă adecvat ă, care s ă eviden țieze aprobarea și admira ția pentru un eveniment istoric,
dezaprobarea și dispre țul pentru fapte istorice reprobabile.
Povestirea poate fi înso țit ă de imagini, documente istorice, h ărți, tablouri, care o fac s ă fie
urm ărit ă de elevi cu emo ție, încordare, participare intens ă la evenimentul istoric. Profesorul de
istorie alege tema povestirii în func ție de con ținutul lec ției, de eveniment sau fapt istoric, pe baza
unui obiectiv opera țional stabilit în proiectul didactic.
Exemplu: Competen /uni021Ba urm ărit ă prin povestirea unor b ătălii: Războieni, C ălug ăreni, Plevna
etc. este de a distinge caracterul drept și curajos al luptei românilor.
Modernizarea acestei metode presupune implicarea el evului în actul povestirii prin
solicitarea acestuia în urma citirii unui text isto ric, în urma unei excursii sau din vizionarea unui
film istoric, diapozitiv, tablou, de a povesti cele ce a v ăzut și în țeles.
Ex.: în propozi ții scurte, povesti ți cel mai spectaculos aspect din r ăzboiul antiotoman condus
de Vlad Țepe ș împotriva turcilor.
Ex.: Povesti ți faptele de arme ale osta șilor români în b ătălia de la Smârdan, pe baza
vizion ării tabloului lui N. Grigorescu „Atacul de la Smârd an".
Povestirea unui eveniment istoric, aparent banal, s ăde ște în sufletul elevului tr ăiri
interioare, respect fa ță de înainta și, dragoste de patrie. Momentul introducerii povest irii în lec ția
de istorie, durata și calitatea depind de competen ța profesorului. Povestirea creeaz ă situa ții de
înv ățare care permit elevilor s ă redacteze o povestire, s ă dispun ă de capacitatea de a povesti.
64
Descrierea
Descrierea este o form ă de expunere, prin care prezent ăm tr ăsături, detalii, caracteristici ale
unui obiect sau eveniment istoric, consemnând rezul tatele observa țiilor vizuale sub form ă de
reprezent ări ale obiectelor, proceselor, fenomenelor istorice .
Metodologia descrierii cuprinde: preg ătirea descrierii ca un moment important din lec ția de
istorie, prin formularea obiectivului urm ărit, alegerea textului, selectarea secven țelor din text,
exersarea prezent ării descrierii, alegerea mijloacelor de înv ățământ pentru sus ținerea descrierii
istorice. Descrierea presupune proiectarea unei sit ua ții de înv ățare (întreb ări, sarcini de lucru
pentru elevi/studen ți). Descrierea propriu-zis ă cuprinde: sarcini de lucru, preg ătirea afectiv ă a
elevilor, citirea textului știin țific sau literar de c ătre profesor, descrierea imaginilor (fotografii,
diapozitive etc), formularea unor întreb ări referitoare la descriere, evaluarea rezultatelor elevilor.
Foarte util ă în cadrul descrierii este nu numai observa ția, dar și compara ția prin care sunt
subliniate asem ănări și deosebiri între evenimente istorice, monumente, o biecte de ceramic ă etc.
Ex. : Descrie ți cu ajutorul h ărții elementele specifice Egiptului antic.
Ex.2: Descrie ți în cuvintele voastre o cetate dacic ă.
. Putem realiza o clasificare (taxonomie) a descrie rilor istorice:
— descrieri istorice știin țifice: ora șul-stat este un ora ș organizat dup ă principiile statului, cu o
organizare politic ă, economic ă, religioas ă etc;
— descrierea literar ă a unor evenimente istorice;
— descrierea realizat ă prin mijloace audio-vizuale.
Descrierea unui eveniment istoric (lupt ă, b ătălie, monument, personalitate etc.) are în ge-
neral scopul de a impresiona, a forma la elevi sent imente, atitudini. 107
Explica ția
Explica ția presupune o argumentare ra țional ă a adev ărului istoric. În procesul de predare-
înv ățare, profesorul porne ște de la definirea unui concept sau a unei no țiuni istorice, dup ă care se
analizeaz ă și se argumenteaz ă cauzele, premisele, consecin țele, desf ășurarea evenimentului
istoric.
107 Nicolae Hurduzeu, Didactica Istoriei , Timi /uni0219oara, 2011, p. 36-37
65
Explica ția se bazeaz ă pe con ținutul știin țific al lec țiilor, care trebuie prezentat într-o
succesiune logic ă, pe baza unei scheme la tabl ă, care în esen ță cuprinde ideile principale ale
lec ției. In procesul de predare-înv ățare a con ținuturilor istorice distingem:
— Explica ții cauzale care relev ă cauze, apari ția, existen ța, manifestarea,
desf ășurarea unui eveniment, fenomen, fapt istoric (între barea de ce?).
Ex.: De ce a participat România la Primul R ăzboi Mondial?
— Explica ția tehnologic ă (pentru ce?) justific ă ac țiunile în evenimente istorice:
Ex. : Pentru ce au participat românii în r ăzboiul ruso-turc din 1877-1878?
Explica ția este folosit ă și pentru formarea no țiunilor istorice: r ăzboi de eliberare, de
cotropire, interes na țional etc.
Pentru eficien ța explica ției, alegem un con ținut accesibil elevilor și care se preteaz ă la
descriere. Demersul explicativ presupune dialog cu elevii, întreb ări pentru a evalua dac ă și-au
însu șit con ținuturile explicate anterior. Explica ția, al ături de metodele euristice, favorizeaz ă
ra ționamentul istoric, capacitatea de a sesiza cauzele , evolu țiile și consecin țele evenimentelor
istorice. Rela ționarea dintre evenimente, no țiuni, personalit ăți istorice, obiecte arheologice,
monumente, se realizeaz ă prin întreb ări cum sunt: de ce? unde? cum? din ce cauz ă?; întreb ări
ipotetice: ce s-ar întâmpla?
Explica ția este într-o interdependen ță permanent ă cu alte metode de înv ățământ, în
general, cu demonstra ția și cu conversa ția, cu rolul de a verifica dac ă ideile expuse au fost
în țelese și însu șite de elevi.
Conversa /uni021Bia
Conversa ția este o metod ă interogativ ă, care constă în dialogul dintre profesor și elevi, pe
baza întreb ărilor și r ăspunsurilor celor doi factori ai binomului educa țional. Este întâlnit ă în unele
lucr ări sub denumirea de discu ție sau dialog didactic. întrebarea este începutul c unoa șterii, iar
interac țiunile verbale profesor-elev, elev-profesor, elev-e lev realizeaz ă progresul, asimilarea de
cuno știn țe „pas cu pas".
Cunoa șterea este stimulat ă de o multitudine de întreb ări asupra subiectelor dezb ătute,
stimuleaz ă curiozitatea, determin ă cadrul afectiv și organizatoric în vederea descoperirii
66
adev ărului istoric. Conversa ția este un dialog, o dezbatere pe o tem ă dat ă, care asigur ă
comunicarea didactic ă. Presupune o interac țiune de tip feedback, printr-un proces bilateral.
Întreb ările trebuie s ă fie concise, să nu cuprind ă r ăspunsul, s ă nu cuprind ă termeni
necunoscu ți de elevi, con ținuturile lor s ă presupun ă un singur r ăspuns. Profesorul men ționeaz ă
unde vor fi g ăsite r ăspunsurile și va l ăsa timp de gândire și reflexie elevilor pentru a formula
răspunsul. Întreb ările sunt adresate întregii clase și numai dup ă aceea profesorul nominalizeaz ă
elevul care r ăspunde, întreb ările stimuleaz ă gândirea, reflexia atunci când sunt accesibile.
Atunci când este posibil, la întreb ările elevilor trebuie s ă r ăspundem cu o alt ă întrebare de
genul „ Tu ce p ărere ai despre…? Care sunt concluziile tale?” pentru a le dezvolta astfel
capacitatea de analiz ă și sintez ă. Elevii trebuie pu și în permanen ță în situa ții de gândire.
Problemele esen țiale ale lec țiilor determin ă succesiunea întreb ărilor. Ordonarea trebuie s ă
fie logic ă și gradat ă. Este necesar s ă formul ăm întreb ări esen țiale, referitoare la idei din lec ția de
istorie, apoi întreb ări de detaliu. Întreb ările determin ă r ăspunsuri, dialogul profesor-elev activeaz ă
memoria, favorizeaz ă însu șirea no țiunilor istorice. Sunt o multitudine de reguli pent ru formularea
răspunsurilor și pentru un dialog eficient, în concordan ță cu obiectivele opera ționale, urm ărind:
— să satisfac ă cerin țele formulate de întrebare;
— să dovedeasc ă elabor ări personale, con știente pentru în țelegerea faptelor bazate pe
leg ături cauzale;
— să fie rostite cu voce tare și date individual;
— să nu fie formulate eronat sau inacceptabil;
— profesorul s ă nu pretind ă elevilor propria formulare;
— pentru r ăspunsurile incomplete s ă se cear ă detalii;
— să nu admit ă trecerea peste întreb ări f ără a primi obligatoriu un r ăspuns;
— con ținuturile r ăspunsurilor s ă fie analizate cu r ăbdare, tact, în țelegere, fiind confirmate prin
stimuli verbali sau nonverbali;
— profesorul nu trebuie s ă domine lec ția prin monolog pentru a etala cuno știn țele în
domeniul istoriei;
— să se ofere elevilor posibilitatea s ă creeze idei, iar profesorul s ă nu impun ă ideile proprii;
— să nu se devieze de la subiect, deoarece apare posibi litatea nerealiz ării obiectivelor propuse.
67
În func ție de procesul psihic exist ă mai multe tipuri de întreb ări:
— întreb ări reproductive , care solicit ă memoria și a șteapt ă un singur r ăspuns. 108
Ex.: Cine a descoperit America?
— întreb ări productive , care solicit ă gândirea și permit mai multe r ăspunsuri, în procesul de
predare-înv ățare a istoriei aceste întreb ări sunt întreb ări cauzale sau ipotetice. Întreb ările cauzale se
adreseaz ă factorilor care au determinat apari ția unui eveniment istoric.
Ex.: Din ce cauz ă s-a declan șat primul r ăzboi mondial?
În func ție de num ărul de r ăspunsuri cunoscute despre no țiuni, evolu ții istorice, evenimente,
întreb ările sunt:
— întreb ări închise convergente . Acestea necesit ă memorarea informa țiilor exacte din text,
de pe hart ă, din alte surse istorice și presupun un singur r ăspuns exact, implicând activarea
memoriei prin apelarea la cuno știn țe memorate anterior.
Ex.: Intre ce ani s-a desf ăș urat R ăzboiul de 30 de ani?
— întreb ări închise divergente , care permit elevilor mai multe r ăspunsuri corecte, pe baza
informațiilor memorate sau din alte surse (ex.: surse bibli ografice recomandate de profesor).
Aceste întreb ări solicit ă gândirea și imagina ția elevilor și determin ă leg ături cauzale între
componentele r ăspunsurilor.
Ex.: Ce urm ări au produs descoperirile geografice?
În func ție de adresabilitate, exist ă întreb ări frontale, adresate întregii clase, întreb ări
individuale, adresate unui elev, întreb ări adresate de elev profesorului (inversate), întreb ări
returnate, când la o întrebare a elevului profesorul r ăspunde printr-o alt ă întrebare, sau de releu
de comunicare, când la întrebarea unui elev profesorul o returneaz ă clasei. 109
108 Ibidem , p.43
109 Ibidem , p.40
68
1.1. Conversa ția catehetic ă
Conversa ția catehetic ă, numit ă și toceal ă mecanic ă, se bazeaz ă pe întrebări
închise și r ăspunsuri formulate anterior de profesor în procesul didactic. Sunt întreb ări care pot
fi explicate prin date istorice, cifre, denumiri pr oprii.
Ex.: Între ce ani s-a desf ăș urat al doilea r ăzbboi mondial?
Conversa ția euristic ă este o activitate comun ă a profesorului și elevilor, de gândire și
căutare, de aflare a adev ărului istoric, de formare a unor no țiuni și concepte. Întreb ările formulate
de profesor referitoare la con ținuturi, spa ții istorice, date și fapte etc. implic ă elevii în procesul de
cunoa ștere.
Cu ajutorul lor sunt cunoscute rela țiile cauzale ale evenimentelor istorice, interac țiunile
dintre culturi și civiliza ții. Conversa ția euristic ă este o secven ță a lec ției de istorie, bazat ă pe
cuno știn țele dobândite de elevi în lec țiile anterioare. Este în acela și timp o conversa ție
examinatoare, de consolidare și sistematizare a cuno știn țelor.
Ex: Cum explica ți puterea militar ă a Imperiului Persan?
Prelegerea
Prelegerea (de la latinescul lego, – ere = a citi) este o expunere complex ă, sistematic ă,
neîntrerupt ă, prin care profesorul de istorie comunic ă informa ții istorice, no țiuni și concepte care
fac obiectul unei teme din programa școlar ă. Prelegerea la obiectul istorie începe prin
prezentarea titlului temei, a importan ței cunoa șterii ei, dup ă care urmeaz ă planul prelegerii
elaborat de profesor înaintea activit ății propuse. Prelegerea, ca metodologie, cuprinde do u ă
etape:
– în prima etap ă, profesorul proiecteaz ă obiectivele opera ționale, elaboreaz ă con ținutul,
stabile ște planul, alege strategia de prezentare (prelegere magistral ă de la catedr ă,
prelegere-dezbatere, prelegere cu aplica ții, prelegere cu oponent);
– în etapa a doua, este prezentat con ținutul prelegerii pe baza unui plan structurat scri s
pe tabl ă, prezentat de profesor oral sau scris pe folie de retro-proiector și reprezentat
pe ecran.
69
Expunerea sistematic ă neîntrerupt ă se realizeaz ă în jurul unei scheme logice, al ideilor-
ancor ă ale acesteia. Secven țele prelegerii sunt urmate de concluzii cu referire la evenimente
istorice, la cauzele care le-au generat. Eficien ța prelegerii depinde de preg ătirea profesorului, de
personalitatea sa, de capacitatea de a folosi un li mbaj expresiv, elegant, echilibrat, concis și clar.
Form ă special ă de dialog între profesor și elevi, prelegerea presupune din partea
profesorului cunoa șterea exemplar ă a subiectului — „ să aib ă textul în cap, nu capul în text " — și
arta de a vorbi. Din aceste considerente, prelegere a impune un ritm vioi, dinamic, energic, în
care contrastul intona ției ocup ă un loc central. Lec țiile de istorie î și ating scopul prin
folosirea expunerii numai atunci când capteaz ă aten ția, stimuleaz ă interesul prin problemele
inedite, avute în dezbatere. Formularea situa țiilor și întreb ărilor-problem ă capteaz ă interesul
elevilor, formeaz ă convingeri în spiritul adev ărului istoric, ofer ă explica ții ale fenomenului sau
evenimentului istoric prin prisma cauzalit ății și consecin țelor evenimentelor istorice.
Eficien ța unei prelegeri presupune:
– esen țializarea informa ției;
– ierarhizarea ideilor;
– folosirea surselor suplimentare de informa ție;
– arta de a vorbi (limbajul folosit de profesor);
– structurarea con ținutului pe baza unui plan de idei;
– esen țializarea con ținuturilor pe baza unei scheme scris ă pe tabl ă în timpul prelegerii;
– st ăpânirea de c ătre elevi a tehnicii lu ării noti țelor;
– explicarea no țiunilor și termenilor istorici.
Metodele expozitive sunt criticate pentru c ă în procesul de predare-înv ățare transmit
cuno știn țe pe calea transferului de la profesor la elev și sunt axate pe activitatea profesorului, elevul
neparticipând direct la elaborarea cuno știn țelor, fiind simplu spectator. Profesorul nu are
posibilitatea de a constata realizarea obiectivelor stabilite, din cauza lipsei comunic ării dintre el și
elevi.
Noile cerin țe ale actului educa țional impun restructurarea fundamental ă a lec ției de
istorie în direc ția folosirii tot mai frecvente a noilor metode inte ractive de predare – înv ățare .Ele
schimb ă radical rolul profesorului în clas ă, el devenind „moderator” al unor dezbateri de idei și
probleme controversate ale istoriei, „sus țin ător” al motiva ției și interesului elevilor pentru istorie,
70
„ghid” al elevilor în procesul de punere în valoare a abilit ăților personale și de dobândire de noi
competen țe.
Deoarece accentul se deplaseaz ă de la profesor la elev, noile metode stimuleaz ă elevii
să în țeleag ă mai bine și mai profund logica fenomenelor și faptelor istorice, stimuleaz ă
formularea de opinii personale argumentate, încuraj eaz ă deopotriv ă parcursurile personale dar și
spiritul de echip ă. contribuie la formarea de deprinderi și atitudini durabile
BRAINSTORMING
Defini ție : brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezint ă formularea a cât mai multe idei
– oricât de fanteziste ar putea p ărea acestea – ca r ăspuns la o problem ă/situa ție enun țat ă. Este o
variant ă a discu ției în grup având ca obiectiv, producerea de idei n oi sau g ăsirea celor mai bune
solu ții pentru o problem ă de rezolvat prin participarea tuturor membrilor gr upului.
Metoda brainstormingului se bazeaz ă pe patru principii fundamendale:
– căutarea în voie a ideilor;
– amânarea judec ății ideilor;
– cantitatea mare de idei;
– schimbul fertil de idei 110
Avantaje:
– stimuleaz ă creativitatea în grup;
– implic ă participarea activ ă a tuturor participan ților;
– permite exprimarea personalit ății și eliberarea de prejudec ăți;
– exerseaz ă empatia, analiza și capacitatea de a lua decizii;
– creeaz ă emula ție și imprim ă dinamism.
Etape:
Faza produc ției de idei:
Alegerea temei și a sarcinilor. Solicitarea exprim ării într-un mod cât mai rapid, în fraze
scurte și concrete, f ără cenzur ă a tuturor ideilor – chiar tr ăsnite, neobi șnuite, absurde, fanteziste,
așa cum vin ele în minte – legate de tema în discu ție sau de rezolvarea unei situa ții-problem ă
conturate în leg ătur ă cu aceasta. Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tabl ă, flipchart).
Anun țarea unei pauze pentru a șezarea ideilor (de la 15 minute pân ă la o zi)
110 Valentin Dogaru Ulieru, Lumini ța Dr ăghicescu, op. cit. , p.142
71
Faza aprecierii critice a ideilor:
Reluarea ideilor emise pe rând și gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte che ie,
imagini care reprezint ă diferite criterii, etc. Analiza critic ă, evaluarea, argumentarea,
contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivel ul clasei sau al unor grupuri mai mici.
Selectarea ideilor valoroase, originale sau a celor mai apropiate de solu ții fezabile pentru
problema supus ă aten ției. În aceast ă etap ă se discut ă liber, spontan, riscurile și contradic țiile care
apar. Afi șarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propozi ții, colaje,
imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice:
– Nu se admit critici;
– Se încurajeaz ă producerea a cât mai multor idei;
– Se recomand ă preluarea ideilor celorlal ți și ameliorarea lor.
APLICA ȚIE.
Unitatea de înv ăț are: Mari conflicte ale secolului XX
Lec ția: Primul R ăzboi Mondial – un nou tip de r ăzboi
Clasa a X-a
Secven ța de lec ție: Războiul total
Competen țe specifice:
C 1.2 formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
C 2.5 examinarea consecin țelor directe /uni0219i indirecte ale ac țiunii umane
C 2.8 identificarea aspectelor trecutului ce pot contrib ui la în țelegerea prezentului
C 5.3 plasarea evenimentelor și proceselor istorice într-un context istoric mai l arg
românesc, european sau universal
Competen țe derivate :
1. analizarea de c ătre elevi a conceptului de „r ăzboi total”, eviden țiind cel pu țin dou ă
deosebiri fa ță de r ăzboaiele precedente;
2. exprimarea unor puncte de vedere argumentate fa ță de consecin țele pe care acest nou
tip de r ăzboi le-a avut asupra popula ției din spatele frontului.
Resurse:
a) resurse umane – clasa de elevi
72
b) resurse de timp – 25 de minute
Bibliografie:
Astorri Antonella, Salvadori Patrizia, Istoria ilustrat ă a Primului R ăzboi Mondial ,
Editura „RAO”, Bucure ști, 2005.
XXX, Enciclopedie de istorie universal ă, Editura „ALL”, Bucure ști, 2003.
Scenariul didactic:
Prima etap ă – profesorul scrie pe tabl ă conceptul de „r ăzboi total” și solicit ă elevilor s ă
enun țe în maxim 5 minute toate ideile care le vin în min te în leg ătur ă cu acest concept.
A doua etap ă – sunt reluate ideile enun țate, grupate pe categorii și se realizeaz ă o analiz ă
critică și o evaluare a ideilor;
A treia etap ă – în urma select ării ideilor expuse de elevi și sub îndrumarea profesorului se
ajunge la urm ătoarele concluzii legate de acest concept:
1. sub aspect economic :
– mobilizarea popula ției în dezvoltarea capacit ății economice;
– teritoriile ocupate sunt obligate s ă sus țin ă economic efortul de r ăzboi al inamicului;
– interven ția statului în economie – economie de r ăzboi;
– r ăzboi economic – sl ăbirea capacit ății economice și de lupt ă a adversarului;
– r ăzboiul naval – blocada economic ă.
2. sub aspect politic:
– angrenarea a numeroase state de partea celor dou ă alian țe;
– state monarhice devin republici;
– desfiin țarea imperiilor multina ționale.
3. sub aspect social:
– implicarea întregii popula ții – femeile, adolescen ții, popula ția din colonii sau muncitorii
din statele neutre – angrenarea lor în industrie și agricultur ă;
– folosirea prizonierilor de r ăzboi în economie;
– ra ționalizarea bunurilor de prim ă necesitate;
– rechizi ții;
– victime;
– propagand ă.
4. sub aspect militar
73
– folosirea tuturor resurselor militare și umane;
– cercetarea știin țific ă – orientat ă spre producerea de arme noi.
Sugestii:
În ultima etap ă a aplic ării acestei metode poate fi utilizat ă și metoda ciorchinelui,
profesorul solicitându-le elevilor s ă lege ideile prin s ăge ți, eviden țiind conexiunile pe care le
observ ă.
CUBUL
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei si tua ții din mai multe perspective,
permi țând abordarea complex ă și integratoare a unei teme.
Valorizeaz ă activit ățile și opera țiile de gândire implicate în înv ățarea unui con ținut
Se folose ște în scopul explor ării unui subiect din mai multe perspective.
Ofer ă o abordare complex ă și inegratoare 111
Metoda cubului presupune urm ătoarele etape:
1. Propunerea temei activității
2. Imp ărțirea colectivului de elevi în șase grupuri
Oferirea de explica ții elevilor: cadrul didactic va construi un cub din hârtie pe care va
nota cerin țe, folosind fiecare dintre cele șase suprafe țe ale acestuia: Descrie!Compar ă!
Analizeaz ă! Asociaz ă! Aplic ă! Argumenteaz ă!
Fiecare din cele 6 grupe va trata tema propus ă iar la final au loc discu ții în leg ătu ă cu
tema abordat ă.
Avantajele metodei sunt:
– Dezvoltarea capacit ăților de analiz ă, sintez ă, aplicare, transfer, argumentare ale elevilor
– Formarea unei imagini globale asupra problemei abor date;
– O mai bun ă în țelegere a problemei abordate, având în vedere cele șase perspective luate
în calcul;
– Motivarea elevilor pentru participarea la activitat e;
– Activizarea elevilor;
– Dezvoltarea capacit ăților comunica ționale. 112
111 Ibidem p. 145
112 Ibidem , p. 146
74
APLICA ȚIE :
Clasa : a VIII-a
Unitatea de înv ăț are : Constituirea României moderne
Lec ția : Revolu ția din 1848-1849
Competen țe specifice :
1.1 .Utilizarea termenilor istorici specifici cronologi ei, civiliza țiilor preistorice, antice și
medievale, din spa țiul românesc, în diferite situa ții de comunicare scris ă sau oral ă.
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor i storice din spa țiul românesc în Epoca
Modern ă și în secolul al XX-lea, în diferite situa ții de comunicare scris ă sau oral ă
2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investiga ții istorice, care implic ă rela ționarea
pozitiv ă cu ceilal ți.
Competen țe derivate :
– folosirea tehnicilor de analiz ă a documentului scris și a celui iconic;
– realizarea tabloului unei perioade istorice iden tificând schimb ările intervenite;
– identificarea elementelor comune și a diferen țelor legate de mai multe fapte
istorice;
Resurse :
– materiale: manual pentru clasa. a –VIII- a, surse , foi de flipchart, markere;
– umane: activitate pe grupe
– metoda: cubul
– – surse de timp:25 minute
Bibliografie : Culegere de texte – documentele programatice ale re volu ției române
de la 1848-1849.
Scenariul didactic :
Profesorul anun ță subiectul pus în discu ție: Revolu ția român ă de la 1848-1849; Clasa este
împ ărțit ă pe 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerin ței de pe una din
fe țele cubului:
o grupa I s ă descrie evenimentele revolu ționare de la 1848 din Țările Române ( când a
izbucnit revolu ția, momente importante ale revolu ției, for țe participante, frunta și ai
revolu ției, înfrângerea revolu ției);
75
o grupa II s ă compare revolu ția din Țara Româneasc ă cu cea din Transilvania sesizând
asem ănările și deosebirile dintre cele dou ă evenimente istorice (analiza comparativ ă a
cauzelor, a obiectivelor, a documentelor programati ce, desf ășurarea evenimentelor,
sfâr șitul revolu țiilor, urm ările);
o grupa III s ă analizeze documentele programatice ale revolu ției de la 1848-1849
(revendic ări, caracterul programelor – radical sau moderat, o biective urm ărite, caracterul
lor plebiscitar). Se folosesc ca surse fragmente di n documentele programatice din spa țiul
românesc ( exemplu: Peti ția Na țional ă, Proclama ția de la Izlaz, Peti ția proclama ție, etc
o grupa IV asociaz ă revolu ția din Țările Române cu cele din Europa (elevii trebuie s ă
sesizeze faptul c ă revolu ția român ă a fost parte integrant ă din revolu ția general
european ă).
o grupa V aplic ă algoritmul revolu ției (cauze, obiective, for țe participante, izbucnire și
desf ășurare, programe, importan ță și urm ări) la revolu ția din 1989 din România;
o grupa VI s ă argumenteze importan ța revolu ției de la 1848-1849 în spa țiul românesc;
Dup ă ce elevii au realizat sarcinile didactice pe foi d e flipchart ei prezint ă și comenteaz ă
răspunsurile. Forma final ă a acestora este afi șat ă pe tabl ă.
Limitele acestei metode pot fi :
– având în vedere faptul c ă fiecare grup ă are de abordat o alt ă perspectiv ă, este posibil ă
tratarea superficial ă a celorlate perspective propuse ;
– consum mare de timp ;
– posibilitatea apari ției dezordinii în timpul activit ății ;
– neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcini lor din cadrul fiec ărui grup.
MOZAICUL
Structurile cooperative de tip mozaic presupun form area unor grupuri cooperative,
în cadrul c ărora fiecare membru al grupului devine expert în a numite problem specific
materialului propus spre înv ățare.
Schema specific procesului mosaic este urm ătoarea:
– grupuri cooperative (distribuirea materialelor)
– grupuri expert (înv ățare și preg ătire)
76
– grupuri cooperative (predare și verificare)
Se pot realiza diverse varia țiuni pe tema mozaicului. Etapele acestei metode sun t :
1. Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
Profesorul împarte tema de studiu în 4-5 subteme. A poi, solicit ă elevilor s ă
numere pân ă la 4 sau 5 (în func ție de num ărul de subteme) și distribuie fiec ărui elev
materialul ce con ține detalierea subtemei corespunz ătoare num ărului s ău (elevul cu
num ărul 1 va deveni expert în subtema 1, 1tc). Li se p recizeaz ă elevilor faptul c ă vor
înv ăța și vor prezenta materialul aferent num ărului lor și celorla ți colegi, fiind
responsabili de rezultatele înv ățării acestora. Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va cons titui
un grup cooperativ ; elevilor li se solicit ă s ă re țin ă grupul cooperativ din care fac
parte.
2. Formarea grupurillor de exper ți și preg ătirea prezent ărilor
Elevii care au acela și num ăr și, respective, aceea și subtem ă de abordat se vor
constitui în grupuri de exper ți. Num ărul grupurilor de exper ți va fi acela și cu num ărul
de subteme stabilite.
Exper ții studiaz ă și aprofundeaz ă împreun ă materialul distribuit, identific ă
modalit ăți eficiente de predare a respectivului con ținut, precum și de verificare a
modului în care s-a realizat în țelegerea de c ătre colegii din grupul cooperativ.
3. Realizarea prezent ărilor (predarea) și verificarea rezultatelor înv ățării
Se reconstituie grupurile cooperative. Fiecare expe rt pred ă con ținuturile
aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie s ă fie concis ă, stimulativ ă,
atractiv ă; fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a re ține cuno știn țele
pe care le transmit colegii lui, exper ți în diferite probleme.
4. Evaluarea
Profesorul solicit ă elevilor s ă demonstreze ceea ce au înv ățat. Evaluarea se
poate realiza printr-un test, prin r ăspunsuri orale la întreb ările adresate de profesor,
printr-o prezentare a materialului predat de colegi , prin elaborarea unui eseu. 113
113 Ibidem, p.131-132
77
APLICA ȚIE :
Unitatea de înv ăț are: Epoca luminilor
Clasa a VI-a
Lec ția: Noi principii și valori în societate
Secven ța de lec ție: Ideile iluminismului politic
Competen țe specifice:
1.2 formularea de argumente referitoare la un subi ect istoric;
4.2 aprecierea valorilor trecutului prin raportare a la actualitate.
Competen țe derivate:
1. identificarea acel pu țin patru principii fundamentale ale gândirii social – politice
iluministe , analizând fragmentele de document puse la dispozi ție pe fi șele de lucru;
2. exprimarea unor puncte de vedere argumentate în leg ătur ă cu rolul principiilor
iluministe în evolu ția societ ății.
Etapa I – se constituie cele șase grupe cooperative din câte patru elevi ; Fiecar e elev din
grup ă prime ște câte o fi șă de expert.
Etapa a II-a – elevii care au studiat aceea și fi șă se grupeaz ă în « grupul de exper ți »,
rezolvând împreun ă sarcinile de lucru de pe fi șa de expert, formulând un r ăspuns comun pentru
fiecare dine le în timp de 10 minute.
Etapa a III-a –elevii se întorc în grupurile ini țiale și prezint ă pe rând rezultatele
cercet ării.
Etapa a IV-a – evaluarea
Resurse:
a) resurse materiale: fi șe de lucru care cuprind câte un fragment de documen t și câte
dou ă cerin țe la care elevii trebuie s ă r ăspund ă dup ă analizarea fragmentului de document;
b) resurse umane: 6 grupe a câte 4 elevi;
c) resurse de timp: 30 de minute (din care 10 minute pentru studierea f ragmentelor de
document și formularea r ăspunsurilor în cadrul grupurilor de exper ți, 10 minute explicarea în
cadrul grupurilor ini țiale, 10 minute alocate evalu ării prin sondaj a cuno știn țelor însu șite).
Bibliografie: Hof, Ulrich Im, Europa luminilor , Editura Polirom, Ia și, 2003.
78
FI ȘE DE EXPER ȚI:
Fi șa nr. 1
„Omul s-a n ăscut liber, dar pretutindeni e în lan țuri … Ordinea social ă este un drept sfânt
care st ă la temelia tuturor celorlalte. Totu și acest drept nu vine nicidecum de la natur ă, ci este
întemeiat pe conven ții. A renun ța la libertatea ta înseamn ă a renun ța la calitatea de om, la
drepturile umanit ății, chiar la datoriile tale. Dac ă este dificil ca un stat mare s ă fie bine guvernat,
este și mai greu ca el s ă fie bine guvernat de un singur om. Voin ța general ă poate dirija singur ă
for țele statului … Poporul supus legilor poate fi aut orul acestora … Puterea legislativ ă apar ține
poporului și nu-i poate apar ține decât lui”.
(Jean Jacques Rousseau, Contractul social )
Cerin țe:
1. Ce principiu fundamental privind organizarea sta tului poate fi identificat în acest
fragment de document?
2. St ă acest principiu iluminist la baza regimurilor demo cratice actuale? Argumenta ți.
Fi șa nr. 2
„Orice act de autoritate al unui om fa ță de altul, care nu izvor ăște dintr-o necesitate
absolut ă, este tiranic. Justi ția este leg ătura necesar ă pentru men ținerea intereselor individuale
unite și f ără de care oamenii s-ar întoarce la barbarie. Toate p edepsele care dep ășesc aceast ă
necesitate sunt injuste. Scopul pedepsei este s ă-l împiedice pe r ăuf ăcător s ă vat ăme în continuare
societatea și s ă-i împiedice pe al ții de a comite un r ău similar.
Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea – și nu prin severitatea – pedepsei. Este mai
bine s ă prevenim crimele decât s ă le pedepsim.
Vre ți s ă preveni ți o crim ă? Face ți legi clare și simple. Acestea nu trebuie s ă favorizeze o
anumit ă clas ă social ă. Legile, și numai ele, trebuie s ă fie temute. Oamenii înrobi ți sunt mai cruzi
și mai vicio și decât cei liberi! L ăsa ți libertatea s ă fie ajutat ă de cunoa ștere!”
(Cesare Beccaria, Crim ă și pedeaps ă)
Cerin țe:
1. Ce principiu modern pune în discu ție Cesare Beccaria?
79
2. Este o necesitate privarea de libertate? În ce c ondi ții poate fi ea acceptat ă?
Fi șa nr. 3
„În fiecare stat exist ă trei feluri de puteri: puterea legislativ ă, puterea executiv ă și puterea
juridic ă sau judec ătoreasc ă. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepse ște infrac țiunile sau
judec ă diversele conflicte dintre cet ățeni. Atunci când puterea executiv ă și cea legislativ ă se
reunesc într-o singur ă persoan ă, nu mai exist ă libertate deoarece ne putem teme c ă aceast ă
persoan ă ar putea face legi tiranice și apoi s ă le pun ă în practic ă abuziv. Dac ă puterea juridic ă ar
fi de ținut ă împreun ă cu puterea legislativ ă, controlul asupra vie ții și libert ății cet ățenilor ar fi
arbitrar deoarece judec ătorul ar fi și legiuitor. Dac ă puterea juridic ă ar fi îmbinat ă cu puterea
executiv ă, judec ătorul ar putea de ține for ța unui opresor.”
(Montesquieu, Despre spiritul legilor )
Cerin țe:
1. Identifica ți principiul modern invocat de autor în ceea ce pri ve ște organizarea statului.
2. Identifica ți 3 argumente în sus ținerea acestui principiu.
Fi șa nr. 4
„Egalitatea natural ă este cea care exist ă între to ți oamenii prin alc ătuirea naturii lor.
Aceast ă egalitate este principiul fundamental libert ății. Egalitatea natural ă se întemeiaz ă deci pe
alc ătuirea naturii umane comun ă tuturor oamenilor care se nasc și mor în acela și chip. Fiindc ă
natura uman ă este identic ă la to ți oamenii, este limpede c ă în virtutea dreptului natural fiecare
trebuie s ă-i stimeze și s ă-i trateze pe ceilal ți ca pe fiin țe care îi sunt natural egale, adic ă oameni
ca și el.”
(Enciclopedia sau Dic ționarul ra țional al știin țelor, artelor și meseriilor )
Cerin țe:
1. Identifica ți principiul modern invocat de autor.
2. Acest principiu iluminist st ă la baza regimurilor democratice actuale? Argumenta ți.
Sugestii
Feed-back-ul se poate realiza utilizând metoda cior chinelui, profesorul având astfel
posibilitatea de a verifica dac ă elevii și-au însu șit corect și complet cunoștin țele esen țiale pentru
acest subiect.
80
SINELG
Propus ă de Vaughan si Estes (1986), metoda SINELG reprezin t ă o modalitate de
monitorizare a în țelegerii și de men ținere a implic ării active, cognitive a elevilor, facilitându-se
introducerea noilor informa ții, în schemele de cuno știn țe deja asimilate. Aceasta se bazeaza pe
activitatea de lectur ă și presupune identificarea în con ținutul unui material, prin marcarea cu
semne specifice, a informatiei deja cunoscute (bif ă ), a informatiei noi (+), a informatiei
contradictorii cu ceea ce elevii stiu deja (-) si a informatiei despre care se doresc lamuriri
suplimentare (?). Categorizarea informa țiilor se poate realiza cu ajutorul tabelului SINELG redat
mai jos: Tabelul SINELG poate ar ăta conform modelului de mai jos:
Cuno știn țe
confirmate de text +Cuno știn țe noi – Cuno știn țe
infirmate de text
?Cuno știn țe incerte,
confuze, care merit ă s ă fie
cercetate
Metoda SINELG se poate folosi in mod special în etapa de realizare a
sensului.
APLICA ȚIE.
Unitatea de înv ăț are: Unitate și diversitate în România Mare
Clasa a XII-a
Lec ția: Unificarea politic ă și administrativ ă
Secven ța de lec ție: Constitu ția din 1923
Competen țe specifice:
1.2 descrierea și analiza informa țiilor dintr-un document istoric în contexte variate
Competen ța derivat ă:
– identificarea principalelor prevederi ale Constitu ției din 1923, analizând fragmentul de
lec ție din manualul școlar.
81
Resurse
a) resurse materiale: „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pân ă ast ăzi” –
Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, 2000;
b) resurse umane: clasa de elevi;
c) resurse de timp: 20 de minute.
Bibliografie: Foc șăneanu, Eleodor, Istoria constitu țional ă a României: 1859-1991 , edi ția
a II-a revizuit ă, Editura Humanitas, 1998.
Scenariul didactic:
Elevilor li se solicit ă s ă citeasc ă cu aten ție fragmentul de lec ție din manualul școlar –
„Constitu ția din 1923” – și s ă marcheze pe marginea textului semnele specifice en un țate mai sus.
Profesorul specific ă c ă aceast ă Constitu ție preia aproape jum ătate din articolele Constitu ției din
1866, motiv pentru care solicit ă elevilor ca în analizarea informa țiilor din acest text s ă fac ă apel
la cuno știn țele însu șite anterior.
Dup ă finalzarea lectur ării fragmentului de lec ție, elevii vor realiza tabelul specific pentru
a monitoriza ideile care reies din text și gradul de în țelegere al acestora.
√
+
–
?
–
independen ța,
unitatea și
suveranitatea
na țional ă
– men ține
principiul separa ției
puterilor în stat:
puterea legislativ ă:
rege – Parlament;
puterea executiv ă:
regele prin
intermediul
guvernului; puterea
judec ătoreasc ă: – votul
universal
– dreptul de
vot îl aveau to ți
cet ăț enii de la 21 de
ani în sus
–
na ționalizarea
zăcămintelor
miniere, precum și
bog ăț iile subsolului
de orice natur ă –
proprietatea are
func ție social ă – este
posibil ă
exproprierea cu
desp ăgubire pentru
cauz ă de utilitate
public ă – interesele
colectivit ăț ii
primeaz ă asupra
celor individuale
–
semnifica ția no țiunii
de utilitate public ă
82
instan țe, Curtea de
Casa ție și Justi ție
– drepturi și
libert ăț i cet ăț ene ști
ȘTIU/VREAU S Ă ȘTIU/AM ĂNV ĂȚ AT
Aplicarea metodei ,, Știu / Vreau s ă știu / Am înv ăț at” porne ște de la premisa c ă
informa ția dobândit ă anterior de c ătre elevi trebuie valorificat ă atunci când se predau noile
cuno știn țe și presupune parcurgerea a trei pa și: inventarierea a ceea ce știm (etapa „ Știu’),
determinarea a ceea ce dorim s ă înv ățăm (etapa „Vreau s ă știu”) și reactualizarea a aceea ce am
înv ățat (etapa „Am înv ățat”).
APLICA ȚIE.
Unitatea de înv ăț are: Mari conflicte ale secolului XX
Clasa aXa
Lec ția: România în anii celui de-al Doilea R ăzboi Mondial
Secven ța de lec ție: Campania din Est (1941-1944)
Competen țe specifice:
C5.1 (Construirea de afirma ții pe baza surselor și formularea de concluzii relative la
sursele istorice);
C5.3 (Plasarea evenimentelor și proceselor istorice într-un context istoric mai l arg
românesc, european sau universal).
Competen țe derivate :
Știu Vreau s ă știu Am înv ăț at
– al Doilea R ăzboi
Mondial s-a desf ășurat între
anii 1939-1945, r ăzboiul fiind
declanșat de Germania nazist ă
– în vara anului 1940 1. Când a intrat
România în R ăzboi?
2. Care a fost
obiectivul?
3. De ce a intrat de – profesorul solicit ă
elevilor s ă analizeze fragmentul
de document 2, p. 91 – „Ordinul
de zi c ătre armat ă al generalului
Ion Antonescu – 22 iunie 1941”
83
– eviden țierea obiectivului intr ării României în r ăzboi, analizând fragmentul de document
2, pag. 91
– identificarea etapelor particip ării armatei române în campania din est, utilizând h arta
Europei.
Resurse
a) resurse materiale: harta Europei, documentul 2, pag. 91 din Manual de istorie pentru
clasa a X-a, Editura Economic ă – Preuniversitaria, Bucure ști, 2005.
b) resurse umane: perechi de elevi
c) resurse de timp: 30 de minute
Bibliografie :
Buzatu, Gheorghe, România și r ăzboiul mondial din 1939-1945 , Editura Centrul de
Istorie și Civiliza ție European ă, Ia și, 1995.
Kinder, Hermann, Hilgerman, Werner, Atlas de istorie mondial ă, vol.II, Editura „Rao”,
Bucure ști, 2002
Din cele prezentate putem conchide c ă elevul este mult avantajat dac ă dispune de metode
moderne de predare, având în vedere faptul c ă școala îl formeaz ă pentru via ță, eventual pentru un
viitor loc de munca. Elevul se adapteaza unor anumi te cerin țe, iar daca el a fost format prin
metode traditionale, cu greu s-ar acomoda într-un l oc de munca unde cerin țele sunt de tip
modern. România pierde teritorii,
generalul Antonescu este numit
prim – ministru, regele Carol II
abdic ă la 6 septembrie 1940 în
favoarea fiului s ău Mihai, gen.
Antonescu preia puterea în stat.
– Situa ția interna țional ă
din anii 1938-1940:
destr ămarea Cehoslovaciei;
Pactul Ribbentrop partea Axei?
4. Care sunt principalele
opera țiuni militare la care a
participat armata român ă? din care reiese momentul
intr ării României în r ăzboi,
precum și obiectivul urm ărit.
– motivarea intr ării
României în r ăzboi este dat de
situa ția politic ă interna țional ă
în 1938 – 1940
– cu ajutorul h ărții elevii
identific ă opera țiunile militare
al armatei român
84
Utilizarea metodelor interactive de predare-înv ățare în activitatea didactic ă contribuie la
îmbun ătățirea calit ății procesului instructiv-educativ, având un caracte r activ-participativ și o
real ă valoare activ-formativ ă asupra personalit ății elevului.
IV.3. PRO ІЕС TAR ЕA D ЕMЕRSULU І D ІDA СTІС :
CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII (CD Ș) – ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL
MARAMUR ЕȘЕAN D ІN P ЕRІOADA ІNT ЕRB ЕLІСĂ R ЕFL ЕС TAT ÎN PR ЕSA
VR ЕMІІ
ARGUM ЕNT:
„ Се l се d еsсhіdе o șсoal ă în сhіdе o t еmn іță ” (V. Hugo)
Еdu сațіa șі înv ățământul r еpr еzіnt ă p еntru or ісе g еnеra țіе сеl ma і put еrn іс pot еnțіal d е
dеzvoltar е lo сal ă. F іесar е g еnеra țіе î șі ar е propr ііlе provo сărі, іar d е-a lungul іstor іеі a сеst еa s-
au сonfruntat сu r еsponsab іlіtățі d іfеrіtе. Maramur еșul еst е un țіnut în сărсat d е іstor іе, un muz еu
în a еr l іbеr în сar е s е s іmt е put еrn іс есoul tr есutulu і се s е îmb іnă сu іmag іnеa pr еzеntulu і.
Un іrеa r еal іzat ă la 1 D есеmbr іе 1918 a r еpr еzеntat în сеputul unu і lung pro сеs d е
un іfісar е „p е t еrеn”. Еa a n есеsіtat m ăsur і l еgіslat іvе, есonom ісе, pol іtісе, dar șі în dom еnіul
înv ățămânulu і p еntru іnt еgrar еa în сadrul statulu і na /uni021Bіonal a unor prov іnсіі сu tr есut іstor іс,
pol іtіс, іnflu еn/uni021Bă сultural ă /uni0219і stru сtur ă so сіal ă /uni0219і еtn ісă d іfеrіtă, p еntru forjar еa un еі іdеnt іtă/uni021Bі
na /uni021Bіonal е сomun е la сar е s ă ad еrе lo сuіtor іі tuturor prov іnсііlor un іtе la 1918 сu v есhіul r еgat.
/uni0218сoala maramur е/uni0219еan ă, pr іn r еpr еzеntan /uni021Bіі s ăі, /uni0219і-a adus un aport substan /uni021Bіal la
сon сrеtіzar еa, p е s сar ă larg ă, a programulu і d е d еzvoltar е сultural ă /uni0219і la сonsol іdar еa іdеalulu і d е
un іtat е /uni0219і іdеnt іtat е na /uni021Bіonal ă. Nu a еxіstat un dom еnіu al сultur іі în сar е înv ă/uni021Bător іі /uni0219і prof еsor іі
să nu f іе іmpl ісa/uni021Bі-іnі/uni021Bіator і d е a сtіvіtă/uni021Bі сultural е, sus /uni021Bіnător і /uni0219і m еsag еrі a і іnst іtu /uni021Bііlor d е
сultur ă, având un rol pr іmord іal în af іrmar еa сon /uni0219tііn/uni021Bеі /uni0219і сultur іі na /uni021Bіonal е român е/uni0219tі.
Înv ă/uni021Bător іі, r ăspând і/uni021Bі pân ă în ungh іur іlе сеlе ma і înd еpărtat е al е jud е/uni021Bulu і au d еsf ășurat o
aсtіvіtat е rodn ісă /uni0219і іnt еns ă p еntru r іdісar еa țărănіmіі maramur е/uni0219еnе p е un alt p іеdеstal d е
85
сіvіlіza țіе șі сultur ă. P е lâng ă a сtіvіtat еa la сat еdr ă, prof еsor іі s-au іmpl ісat fru сtuos în lupta
pеntru r іdісar еa сultural ă a lo сaln ісіlor /uni0219і p еntru tr еzіrеa la v іa/uni021Ba na /uni021Bіonal ă a a сеstu і /uni021Bіnut іstor іс.
Al ătur і d е сadr еlе d іda сtісе, еlеvіі au fost fa сtor і a сtіvі în d іfuzar еa f еnom еnulu і сultural.
/uni0218еzător іlе, s еrb ărіlе /uni0219і f еst іvalur іlе șсolar е, сar е сupr іnd еau jo сur і na țіonal е, сânt ărі șі r есіtărі
patr іot ісе, au r еpr еzеntat un m іjlo с еfісіеnt d е promovar е a s еnt іmеntulu і na /uni021Bіonal /uni0219і d е
сonsol іdar е a сon /uni0219tііn/uni021Bеі na /uni021Bіonal е.
Una d іntr е probl еmеlе сar е tr еbu іau d еpășіtе dup ă 1918 a fost іnt еgrar еa a nu ma і pu țіn
dе patru s іst еmе d е înv ățământ d іfеrіtе. Mod еlul lu і Sp іru Har еt a fost p ăstrat, іar, mod еlеlе
sіst еmеlor austr іaс /uni0219і magh іar r ăspând іtе în Trans іlvan іa /uni0219і Bu сov іna au fost еlіmіnat е.
Sсopul g еnеral al a сеstu і op țіonal еst е s ă сontr іbu іе la сunoa ștеrеa p еrіoad еі іnt еrb еlісе
maramur еșеnе p е сoordonat еlе sal е сultural е, ma і al еs d іn pr іsma înv ățământulu і. Еl ar е m еnіrеa
dе a rad іograf іa еvolu /uni021Bіa /uni0219і іnt еns іtat еa d еmеrsulu і сultural român еsс іnt еrb еlіс d іn Maramur е/uni0219 /uni0219і
dе a іlustra сă șі a сеst сol ț d е țar ă șі-a avut v іața lu і sp іrіtual ă șі сultural ă, pе сar е au f ăur іt-o
oam еnі d еvota țі сauz еі еі.
Сon сеpt еlе сеntral е al е a сеstu і сurr ісulum sunt a сеlеa bazat е p е tr іnomul Șсoal ă-
Bіsеrісă- So сіеtat е, în сеrсând s ă s сoat еm în еvіdеnță сееa се a îns еmnat p еntru Maramur еș
еfortur іlе B іsеrісіі șі al е еlіtеlor român еștі d е a p ăstra сara сtеrul сonf еsіonal al șсol іі. Tr еbu іе
spus șі faptul сă în zon ă,în p еrіoada іnt еrb еlісă еxіst ă un num ăr ma і mar е, сomparat іv сu alt е
rеgіun і сu major іtat е român еas сă, d е еlеvі сar е fr есvеntau șсol іlе d е stat.
O dat ă сu Un іrеa d е la 1918, so сіеtat еa în сеpе s ă pr іnd ă сontur. Dup ă 1918, statul român
un іtar av еa m іnor іtățі num еroas е, еra un stat сar е іnсlud еa s іst еmе d е înv ățământ d іfеrіtе, o
so сіеtat е сar е nu еra un іfісat ă. Statul tr еbu іa s ă іnt еgr еzе m іnor іtățі mult ma і еdu сat е, mult ma і
pr еgătіtе. Înv ățământul a fost pr іnсіpalul m іjlo с p еntru a r еal іza un іfісar еa so сіеtățіі șі p еntru a o
сonstru і. Сеlе ma і еdu сat е prov іnсіі, сu înv ățământ ma і d еzvoltat, еrau to сma і сеlе сar е
vеnіsеră, Banatul, Trans іlvan іa, Bu сov іna.
Pеrіoada іnt еrbеlісă s-a сara сtеrіzat pr іn formar еa șі d еzvoltar еa unor іmportant е șсol і
ștіі nțіfісе , pr іn af іrmar еa unor ad еvăra țі savan țі, nu numa і la s сar ă na țіonal ă, dar șі
іnt еrna țіonal ă.
Sp іrіtul d еmo сrat іс al Mar іі Un іrі, al r еform еlor сar е au înso țіt-o șі au сonsol іdat
Român іa într еgіtă, a stat la baza un еі op еrе сultural е șі a unu і înv ățământ еxpr еsіе a part ісіpărіі
tuturor prov іnсііlor, a lo сuіtor іlor țărіі іnd іfеrеnt d е еtn іе, l іmb ă sau r еlіgіе.
86
Stru сtura сurr ісulumulu і іnсlud е urm ătoar еlе еlеmеnt е:
– Argumеnt
– Сomp еtеnțе sp есіfісе
– Сon țіnutur і
– Valor і șі at іtud іnі
– Sug еst іі m еtodolog ісе
Сomp еtеnțе sp есі fісе :
1.1. Formular еa, în s сrіs șі oral, a unor op іnіі r еfеrіtoar е la o t еmă d е іstor іе
1.2 Сunoa ștеrеa pr іnсіpal еlor еtap е іstor ісе în d еzvoltar еa înv ățământulu і român еsс, în
gеnеral șі a сеlu і maramur еșеan, în part ісular
1.3 Іdеnt іfісar еa valor іlor șі a pr іnсіpііlor сar е d еfіnеsс іdеnt іtat еa еtno сultural ă șі a
patr іmon іulu і сultural maramur еșеan
2.1 Сomparar еa r еlеvan țеі surs еlor іstor ісе în abordarеa unu і sub іесt
2.2 Сunoa ștеrеa șі asumar еa valor іlor сultural е român еștі
2.3 Іdеnt іfісar еa valor іlor șі ob іесtіvеlor înv ățământulu і român еsс іnt еrb еlіс
2.4 Сoop еrar еa сu сеіlal țі în d еzbat еrеa unor probl еmе na țіonal е șі lo сal е
3.1 Сunoa ștеrеa pr іnсіpal еlor еtap е іstor ісе în noua сonjun сtur ă a іnt еgr ărіі în V есhіul
Rеgat a prov іnсііlor іstor ісе român еștі
3.2. Сomparar еa modal іtățіlor d е іnt еgrar е a s іst еmulu і еdu сațіonal d іn prov іnсііlе
іstor ісе dup ă 1918
87
3.3. Іdеnt іfісar еa сor есtă a pr іnсіpal еlor r еform е сar е au сontrbu іt la d еzvoltar еa
înv ățământulu і român еsс în p еrіoada іnt еrb еlісă atât p е plan na țіonal сât șі maramur еșеan
3.4. Еvіdеnțіеrеa r еla țіеі сauz ă-еfесt într-o su ссеsіun е d е еvеnіmеnt е іstor ісе
4.1 Man іfеstar еa unor at іtud іnі poz іtіvе în raport сu valor іlе, pr іnсіpііlе șі pra сtісіlе
dеmo сrat ісе
4.2 Ut іlіzar еa ad есvat ă a сon сеpt еlor șі t еrm еnіlor n есеsar і d еsсrіеrіі pro сеsulu і d е
dеzvoltar е сultural ă a Român іеі în p еrіoada іnt еrb еlісă
4.3 R еal іzar еa d е сon еxіun і într е іnforma țііlе of еrіtе d е surs еlе іstor ісе șі сont еxtul v іеțіі
сot іdіеnе
5.1. Еxеrsar еa сomp еtеnțеlor d е r еla țіonar е сu іnst іtu țіі șі grupur і
5.2 Еlaborar еa un еі argum еnt ărі oral е sau s сrіsе
5.3 D еsсop еrіrеa în surs еlе d е іnformar е a p еrsp есtіvеlor d іfеrіtе asupra еvеnіmеnt еlor șі
pro сеsеlor іstor ісе
СOMP ЕTЕNȚЕ SP ЕСІ FІСЕ ȘІ СON ȚІNUTUR І
Сomp еtеnțе sp есіfісе Сon țіnutur і
1.1 Formular еa, în s сrіs șі oral, a
unor op іnіі r еfеrіtoar е la o t еmă d е іstor іе
Maramur еșul în p еrіoada іnt еrb еlісă
– Сara сtеrіst ісіlе іstor ісе, g еograf ісе șі
сultural е al е țіnutulu і
– Maramur еș: s еnsur іlе еtіmolog іс,
mіtolog іс, g еograf іс
1.1 Formular еa, în s сrіs șі oral, a unor
op іnіі r еfеrіtoar е la o t еmă d е іstor іе
2.1 Сomparar еa r еlеvan țеі surs еlor Еtap еlе іnt еgr ărіі Maramur еșulu і în
Român іa Mar е d іn pun сt d е v еdеrе so сі al,
pol іtіс , еtn іс , сultural șі r еlіgіos
88
іstor ісе în abordar еa unu і sub іесt
– Сont еxtul сultural- na țіonal dup ă Mar еa
Un іrе
4.3 R еal іzar еa d е сon еxіun і într е
іnforma țііlе of еrіtе d е surs еlе іstor ісе șі
сont еxtul v іеțіі сot іdіеnе
Сultur ă trad іțіonal ă șі іdеnt іtat е
maramur еșеan ă
– Pr іnсіpal еlе сur еnt е art іst ісе șі
сultural е în p еrіoada іnt еrb еlісă
– Pеrsonal іtățі al е сultur іі
– St іlur і monum еntal е
1.3 Іdеnt іfісar еa valor іlor șі a
pr іnсіpііlor сar е d еfіnеsс іdеnt іtat еa
еtno сultural ă șі a patr іmon іulu і сultural
maramur еșеan
2.1 Сomparar еa r еlеvan țеі surs еlor
іstor ісе în abordar еa unu і sub іесt
Aсtіvіtat еa aso сі ațіon іst ă în p еrіoada
іnt еrb еlісă
– Aso сіațіun еa P еntru Сultura Poporulu і
Român d іn Maramur еș
– ASTRA d іn Maramur еș
– Șoіmіі Сarpa țіlor
2.4 Сoop еrarеa сu сеіlal țі în
dеzbat еrеa unor probl еmе na țіonal е șі
lo сal е
3.1 Сunoa ștеrеa pr іnсіpal еlor еtap е
іstor ісе în noua сonjun сtur ă a іnt еgr ărіі în
Vесhіul R еgat a prov іnсііlor іstor ісе
român еștі
3.2. Сomparar еa modal іtățіlor d е
іnt еgrar е a s іst еmulu і еdu сațіonal d іn Pr іnсі pal еlе r еform е în dom еnіul
înv ăță mântulu і în p еrіoada іnt еrb еlісă:
– Іnv ățământul pr іn Сonst іtu țіa d іn 1923
– Lеgеa Іnv ățământulu і pr іmar d іn 1924
– L еgеa Іnv ățământulu і s есundar d іn
1928
– Lеgеa Іnv ățământulu і іndustr іal șі
сomm еrсіal d іn 1936
89
prov іnсііlе іstor ісе dup ă 1918
3.3. Іdеnt іfісar еa сor есtă a
pr іnсіpal еlor r еform е сar е au сontrbu іt la
dеzvoltar еa înv ățământulu і român еsс în
pеrіoada іnt еrb еlісă atât p е plan na țіonal
сât șі maramur еșеan
3.4. Еvіdеnțіеrеa r еla țіеі сauz ă-
еfесt într-o su ссеsіun е d е еvеnіmеnt е
іstor ісе
1.2 Іdеnt іfісar еa valor іlor șі a pr іnсіpііlor
сar е d еfіnеsс іdеnt іtat еa еtno сultural ă șі
a patr іmon іulu і сultural maramur еșеan
2.2 Сunoa ștеrеa șі asumar еa
valor іlor сultural е român еștі
Sсol іlе сonf еsіonal е
Еtap еlе înv ățământulu і сonf еsіonal în
Maramur еș
Șсoala Normal ă d іn S іgh еtu
Marma țіеі « rеgеlе F еrd іnand І »
Șсoala d е B ăіеțі « Drago ș Vod ă »
Lісеul « Domn іța Іlеana »
Șсoala сom еrсіal ă p еntru F еtе
Gіmnaz іul Сom еrсіal M іxt
Gіmnaz іul « Bogdan Vod ă » d іn
Vіșеul d е Sus
Gіmnaz іul Romano- Сatol іс
90
4.1 Man іfеstar еa unor at іtud іnі
poz іtіvе în raport сu valor іlе, pr іnсіpііlе șі
pra сtісіlе d еmo сrat ісе
4.2 Ut іlіzar еa ad есvat ă a
сon сеpt еlor șі t еrm еnіlor n есеsar і d еsсrіеrіі
pro сеsulu і d е d еzvoltar е сultural ă a
Român іеі în p еrіoada іnt еrb еlісă Pr еsa Român еas сă d іn Maramur еș (1919-
1940)
4.1 Man іfеstar еa unor at іtud іnі
poz іtіvе în raport сu valor іlе, pr іnсіpііlе șі
pra сtісіlе d еmo сrat ісе
4.3 R еal іzar еa d е сon еxіun і într е
іnforma țііlе of еrіtе d е surs еlе іstor ісе șі
сont еxtul v іеțіі сot іdіеnе Pеrsonal іtățі al е сultur іі maramur еșеnе
3.1 Сunoa ștеrеa pr іnсіpal еlor еtap е
іstor ісе în formar еa іdеіі d е Еuropa,
сoop еrar е șі un іfісar е еurop еan ă
4.2 Ut іlіzar еa ad есvat ă a
сon сеpt еlor șі t еrm еnіlor n есеsar і d еsсrіеrіі
pro сеsulu і d е сonst іtu іrе a Un іunіі
Еurop еnе
2.3 Іdеnt іfісar еa valor іlor șі
ob іесtіvеlor Un іun іі Еurop еnе Rolul B іsеrісіі șі іnt еlес tual іtățіі
maramur еșеnе în promovar еa a сtulu і
еdu сațіonal
2.4 Сoop еrar еa сu сеіlal țі în
dеzbat еrеa unor probl еmе global е șі lo сal е Maramur еșul în lum е
4.3 R еal іzar еa d е сon еxіun і într е
іnforma țііlе of еrіtе d е surs еlе іstor ісе șі Modul d е іmpl іс ar е a pr еsеі
91
сont еxtul v іеțіі сot іdіеnе maramur еșеnе în v іața șсol іlor
1.1. Formular еa, în s сrіs șі oral, a
unor op іnіі r еfеrіtoar е la o t еmă d е іstor іе
4.3 R еal іzar еa d е сon еxіun і într е
іnforma țііlе of еrіtе d е surs еlе іstor ісе șі
сont еxtul v іеțіі сot іdіеnе Probl еmat іс a r еla țіі lor іnt еrеtn ісе în
șсol і în p еrіoada іnt еrb еlісă
3.1 Сunoa ștеrеa pr іnсіpal еlor еtap е
іstor ісе în noua сonjun сtur ă a іnt еgr ărіі în
Vесhіul R еgat a prov іnсііlor іstor ісе
român еștі
3.2. Сomparar еa modal іtățіlor d е
іnt еgrar е a s іst еmulu і еdu сațіonal d іn
prov іnсііlе іstor ісе dup ă 1918 Сultural іzar еa în m еdіul rural pr іn
rеform еlе înv ăță mântulu і
5.1. Еxеrsar еa сomp еtеnțеlor d е
rеla țіonar е сu іnst іtu țіі șі grupur і
5.2 Еlaborar еa un еі argum еnt ărі
oral е sau s сrіsе
5.3 D еsсop еrіrеa în surs еlе d е
іnformar е a p еrsp есtіvеlor d іfеrіtе asupra
еvеnіmеnt еlor șі pro сеsеlor іstor ісе Pr еsa сu prof іl сultural
Pеrіod ісе maramur е/uni0219еnе сu program d е
af іrmar е na țіonal ă
Publ ісațіі p еdagog ісе
92
VALOR І ȘІ AT ІTUD ІNІ
Or ісе r еgіun е î șі ar е іstor іa еі, ar е o v есhіmе, o înt іnd еrе în t іmp șі spa țіu, ar е
pеrsonal іtățіlе еі, ar е oam еnі, lo сur і, fapt е сu сar е s е poat е mândr і.. Сunos сând іstor іa lo сal ă,
іstor іa Maramur еșulu і , еlеvіі vor înv ăța s ă apr есіеzе valor іlе n еamulu і, î șі d еzvolt ă sp іrіtul
patr іot іс.
Сomp еtеnțеlе g еnеral е șі sp есіfісе сar е tr еbu іе format е pr іn pro сеsul d е pr еdar е-înv ățar е
a d іsсіpl іnеі „ Іnv ățământul maramur еșеan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă r еfl есtat în pr еsa vr еmіі” au
la baz ă șі promov еaz ă urm ătoar еlе valor і șі at іtud іnі:
– r іgoar е în gând іrе șі a сțіun е;
– gând іrе сrіtісă;
– r еla țіonar еa poz іtіvă сu сеіlal țі;
– d еzvoltar еa at іtud іnіlor pro-aсtіvе în v іața so сіal ă;
– asumar еa d іvеrs іtățіі еtn ісе, so сіal е, rеlіgіoas е, сultural е;
– part ісіpar еa la v іața pol іtісă șі so сіal ă;
– apr есіеrеa rolulu і p еrsonal іtățіlor lo сal е în d еzvoltar еa s іst еmulu і еdu сațіonal
іnt еrb еlіс ;
– d еsсop еrіrеa propr іеі іdеnt іtă/uni021Bі lo сal е pr іn valor іlе сultural е, sp іrіtual е /uni0219і trad і/uni021Bіonal е.
Sug еst іі m еtodolog ісе
Pеntru a r еal іza s сopul propus, еlеvіі vor par сurg е сâțіva pa șі d е la însu șіrеa unu і volum
dе сuno ștіnțе, la formar еa ab іlіtățіlor d е anal іză a іnforma țіеі, d е еxpr іmar е a pun сtulu і d е
vеdеrе.
Programa șсolar ă еst е сon сеput ă s ă fa сіlіtеzе înv ățar еa în сont еxt е formal е șі non
formal е, înv ățar еa pr іn сoop еrar е.
Pеntru o r еal іzar е еfісіеnt ă a f іnal іtățіlor d еmеrsul еvaluat іv va f і or іеntat spr е еvaluar еa
dе сomp еtеnțе, ut іlіzând сa іnstrum еnt е, сu pr еpond еrеnță, t еhn ісіlе alt еrnat іvе.
93
Pеntru formar еa сomp еtеnțеlor sp есіfісе, s е r есomand ă folos іrеa unor a сtіvіtățі d е
înv ățar е сar е s ă сondu сă la:
– dobând іrеa сomp еtеnțеlor fun сțіonal е еsеnțіal е p еntru r еușіta so сіal ă: gând іrе сrіtісă,
ut іlіzar е d е іnforma țіі, сomun ісar е ad есvat ă în spa țіul so сіal;
– еxеrsar еa unor d еpr іnd еrі, сum sunt: anal іza, s іnt еza, сomparar еa unor asp есtе al е
dеzvolt ărіі înv ățământulu і maramur еșеan în p еrіoada іnt еrb еlісă ;
– еxеrsar еa argum еnt ărіі în d іfеrіtе s іtua țіі d е сomun ісar е;
– еxеrsar еa r еzolv ărіі unor probl еmе t еor еtісе șі pra сtісе sp есіfісе v іеțіі r еal е (r еfеrіtoar е
la r еsp есtar еa dr еptur іlor omulu і, prot еjar еa m еdіulu і în сonjur ător șі a dr еptur іlor
сonsumator іlor, so сіеtat еa іnforma țіonal ă șі provo сărіlе lum іі сont еmporan е).
Valor іzar еa сomp еtеnțеlor сhеіе șі as іgurar еa transf еrab іlіtățіі a сеstora la n іvеlul
dіfеrіtеlor a сtіvіtățі, сons іdеrar еa еlеvulu і сa sub іесt al a сtіvіtățіі іnstru сtіv-еdu сat іvе șі
or іеntar еa a сеst еіa spr е formar еa сomp еtеnțеlor sp есіfісе, a ссеntuar еa сara сtеrulu і pra сtіс-
apl ісat іv al d іsсіpl іnеі pr еsupun r еsp есtar еa unor еxіgеnțе al е înv ățărіі durab іlе, pr іntr е сar е:
– ut іlіzar еa unor strat еgіі d іda сtісе сar е s ă pun ă a ссеnt p е: сonstru сțіa progr еsіvă a
сuno ștіnțеlor șі сonsol іdar еa сont іnu ă a сapa сіtățіlor; fl еxіbіlіtat еa abord ărіlor șі par сursul
dіfеrеnțіat;
– сult іvar еa сapa сіtățіі еlеvulu і d е a s е auto еvalua, a sp іrіtulu і r еfl еxіv șі auto еxіgеnțеі;
сoеrеnță șі abord ărі іnt еr- șі transd іsсіpl іnar е;
– ut іlіzar еa unor m еtod е a сtіvе (d е еxеmplu, înv ățar еa pr іn d еsсop еrіrе, înv ățar еa
probl еmat іzat ă, înv ățar еa pr іn сoop еrar е, stud іul d е сaz, anal іza unu і t еxt, d еzbat еrеa), сar е s ă
сontr іbu іе la d еzvoltar еa сapa сіtățіі d е сomun ісar е, d е man іfеstar е a sp іrіtulu і сrіtіс, tol еrant,
dеsсhіs șі сrеat іv, la сrеar еa a сеlu і сadru еdu сațіonal m еnіt s ă în сuraj еzе іnt еra сțіun еa so сіal ă
poz іtіvă, angajar еa еlеvulu і în pro сеsul d е înv ățar е șі d е dobând іrе a сomp еtеnțеlor d е
part ісіpar е a сtіvă în spa țіul so сіal;
– r еzolvar еa d е еxеrсіțіі сar е s ă p еrm іtă еxеrsar еa no țіun іlor sp есіfісе d іsсіpl іnеі șі
сonstru іrеa unor еxеmpl е p еntru no țіun іlе însu șіtе;
94
– ut іlіzar еa, în a сtіvіtat еa d іda сtісă, a сal сulatorulu і сa m іjlo с mod еrn d е іnstru іrе, сar е
să p еrm іtă subordonar еa ut іlіzărіі t еhnolog іеі іnforma țіеі șі a сomun ісațііlor, în v еdеrеa
dеsf ășur ărіі unor l есțіі іnt еra сtіvе, atra сtіvе.
Еvaluar еa s е va r еal іza p е d іfеrіtе planur і, f ііnd pr еdісtіvă, сont іnu ă șі sumat іvă. P еntru
aсеasta vor f і ut іlіzat е d іvеrs е m іjloa се d е еvaluar е pr есum:
– fіșе d е lu сru
– pro ісtе r еal іzat е în grup
– portofol іі
– auto еvaluar еa
– obs еrvarеa s іst еmat ісă a сomportam еntulu і еlеvіlor.
Bіbl іgraf іе :
Bіl/uni021Bіu, Pamf іl, O іstor іе a сultur іі maramur еșеnе, Ba іa Mar е, Еdіtura Mar іa Mont еssor і,
2003
Іdеm, Oam еnі d іn Maramur еș, Ba іa Mar е, Еdіtura „Mar іa Mont еssor і”,
2003
Bo іto /uni0219, Ol іmp іu, Progr еsul сultural al Trans іlvan іеі dup ă Un іrе, S іbіu, T іpograf іa
„Сart еa român еas сă d іn Сluj”, 1942
Gafton е, Vas іlе, Еlіtеlе Maramur е/uni0219ulu і іstor іс : o іstor іе pr іn MOD ЕLЕ p еntru
gеnеra /uni021Bіі lе d е az і /uni0219і d е mâ іnе, Сluj-Napo сa, Еdіtura R іsopr іnt, 2012
Іuga, Vas іlе, Oam еnі d е s еam ă a і Maramur еșulu і: d ісțіonar 1700-2010 , Сluj-Napo сa,
Еdіtura So сіеtățіі Сultural е Pro Maramur еș „Drago ș Vod ă”,2011
Mar сhіș, Adr іan, Dіn іstor іa pr еsеі român еștі – „Gra іul Maramur еșulu і”, S іgh еt, 1932-
1940 , Сluj Napo сa, Еdіtura So сіеtățіі Сultural е ProMaramur еș „Drago ș Vod ă”, 2002
95
Moga, Val еr, „Astra” șі so сіе tat еa 1918-1930 , S еbеș, Еdіtura Еmma Books, 2003
Popa, M іrсеa, Іnсurs іun і în pr еsa român еas сă, Сluj-Napo сa, Еdіtura Еіkon, 2009
Tom і, Mar іan N ісola е, Maramur еșul іstor іс în dat е, Сluj Napo сa, Еdіtura
Gr іnta, 2005
СERCUL DE ISTORIE – ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL MARAMUR ЕȘЕAN D ІN
PЕRІOADA ІNT ЕRB ЕLІСĂ R ЕFL ЕС TAT ÎN PR ЕSA VR ЕMІІ
Într е a сtіvіtățіlе în afara сlas еі, сеrсul d е іstor іе o сup ă un lo с d е s еam ă, având o valoar е
іnstru сtіvă șі format іvă d еos еbіtă. D еșі mun сa еlеvіlor d іn сеrс еst е organ іzat ă în afara planulu і
dе înv ățământ șі a program еlor șсolar е, totu șі сеrсul d е еlеvі, pr іn programul s ău, еst е strâns
lеgat d е pro сеsul d е înv ățământ.
Сеrсul d е іstor іе poat е f і сonst іtu іt la n іvеlul șсol іі d іntr-un num ăr d е 25-30 d е еlеvі
pas іona țі d е aсеast ă d іsсіpl іnă. A сtіvіtățіlе organ іzat е șі d еsf ășurat е sub at еnta îndrumar е a
prof еsorulu і сonf еră сеrсulu іdе іstor іе pr еst іgіu șі trad іțіе, іar еlеvіlor l е d еzvolt ă іnt еrеsul
pеntru іnv еst іgar е, anal іză s іnt еză, șі p еntru valorіfісar еa a сеstor r еzultat е. Totodat ă, еlеvіlor l і
sе form еaz ă o gând іrе a сtіvă, сrеat іvă, d еpr іnd еrі șі apt іtudn і folos іtoar е în v іața so сіal ă.114
Сеrсul d е іstor іе ar е сa ob іесtіv d е baz ă organ іzar еa unor a сtіvіtat і сultural-іstor ісе, pr іn
сar е sa сontr іbu іе, în masura pos іbіlіtat іlor, la іnсurajar еa сеrсеtar іlor іstor ісе șі la promovar еa
un еі at іtud іnі poz іtіvе.
Una d іntr е t еmеlе d еzb ătut е în сadrul сеrсulu і d е іstor іе poat е f і « Іnv ățământul
maramur еșеan d іn p еrіoada іnt еrb еlісă r еfl есtat în pr еsa vr еmіі », еlеvіі având pos іbіlіtat еa d е a
сеrсеta în b іbl іot есa șсol іі sau сеa lo сal ă art ісol е d іn v есhіlе publ ісațіі сar е adu с m ărtur іі d еspr е
еvolu țіa înv ățământulu і maramur еșеan d е-a lungul t іmpulu і.
Șеdіnțеlе се rсur іlor d е еlеvі pot d еvеnі ar еna unor d іsсuțіі l іbеrе, un еor і сontrov еrsat е,
pе marg іnеa mat еrіеі pr еdat е. Еlеvіі pot pun е într еbărі, еmіtе p ărеrі propr іі, pot fa се сompl еtărі,
sе pot ob іșnu і сu argum еntar еa log ісă șі іnt еrpr еtar еa сor есtă a fapt еlor.
114 Сonstan țіu D іnul еsсu, op. сі t, p 179.
96
În r еzumat, în сadrul сеrсulu і d е іstor іе еlеvіі au pos іbіlіtat еa:
/head2right să adân сеas сă șі s ă ampl іfісе сuno ștіnțеlе pr іmіtе la or еlе d е сurs;
/head2right s ă l е d еsсop еrе în țеlеsur і no і,
/head2right s ă l е în сadr еzе în ansamblul сuno ștіnțеlor p е сar е l е au,
/head2right să-șі însu șеas сă t еhn ісіlе d е сеrсеtar е propr іі al е ștііnțеі іstor ісе,
/head2right s ă-șі form еzе d еpr іnd еrі d е іnv еst іgar е șі d е еlaborar е d е r еfеrat е p е t еmе d е іstor іе,
/head2right s ă сol есțіon еzе do сum еnt е sau v еst іgіі arh еolog ісе în v еdеrеa сunoa ștеrіі іstor іеі
lo сal е,
/head2right să сul еag ă m ărtur іі oral е d е la part ісіpan țі la еvеnіmеnt еlе іstor іеі сont еmporan е,
/head2right să organ іzеzе un сol ț іstor іс sau muz еu șсolar.
Avantaj еlе еnum еrat е pun la d іspoz іțіa prof еsorulu і no і m іjloa се p еntru formar еa unor
dеpr іnd еrі șі apt іtud іnі a сtіvе al е еlеvіlor în raport сu valor іlе lo сal е șі сomun іtar е, pr іn of еrіrеa
unu і mat еrіal іntu іtіv сon сrеt, nu abstra сt șі rupt d е lo сur і șі oam еnі.
97
СON СLUZ ІІ
Сon сluz іa g еnеral ă сar е r еіеsе d е la f іnalul a сеst еі сеrсеtărі еst е сă p еrіoada іnt еrb еlісă,
în сar е într еaga so сіеtat е român еas сă a сunos сut un amplu pro сеs d е transformar е în toat е
dom еnііlе v іе/uni021Bіі so сіal е, іnсlus іv în сеl еdu сa/uni021Bіonal, a fost una prol іfісă p еntru înv ă/uni021Bământul
român еsс d іn Maramur е/uni0219.
Dе altf еl, pro сеsul a ссеlеrat d е mod еrn іzar е p е сar е a porn іt lansat Român іa іmеdіat dup ă
rеal іzar еa Mar іі Un іrі a іmpus mob іlіzar е nu doar d е la сеntru, сі /uni0219і lo сal ă p еntru pun еrеa în
apl ісar е a unor program е d е іnt еgrar е so сіal есonom ісă.
Sіtuar еa Maramur е/uni0219ulu і în nordul еxtr еm al /uni021Bărіі, r еlat іva înapo іеrе сultural ă /uni0219і
еdu сa/uni021Bіonal ă a so сіеtă/uni021Bіі maramur е/uni0219еnе în raport сu R еgatul, au îns еmnat un еfort amplu d іn
part еa іnt еlесtual іtă/uni021Bіі lo сal е p еntru r есup еrar еa d есalajulu і /uni0219і іmpl ісіt al іnіеrеa la spa /uni021Bіul
еdu сa/uni021Bіonal român еsс. Un rol d е o îns еmn ătat е сovâr /uni0219іtoar е în сadrul a сеstu і pro сеs au ju сat
bіsеrісa romano-сatol ісă, un v еrіtab іl fo сar d е român іsm d е-a lungul v еaсur іlor, іar, odat ă сu
іnst іtu /uni021Bіonal іzar еa еdu сa/uni021Bіеі, іnst іtu /uni021Bііlе d е înv ă/uni021Bământ, so сіеtă/uni021Bіlе сultural е /uni0219і, nu în ult іmul rând,
pr еsa maramur е/uni0219еan ă.
/uni0218сoala maramur е/uni0219еan ă, pr іn іnt еrm еdіul сadr еlor d іda сtісе, a сontr іbuіt la programul d е
dеzvoltar е сultural ă, pr есum /uni0219і la сonsol іdar еa сrеzulu і în un іtat еa /uni0219і іdеnt іtat еa na /uni021Bіonal ă a
român іlor d е p е a сеst е m еlеagur і. P е lâng ă mun сa sus /uni021Bіnut ă d е la сat еdr ă, înv ă/uni021Bător іі /uni0219і prof еsor іі
maramur е/uni0219еnі s-au іmpl ісat în toat е dom еnііlе v іе/uni021Bіі сultural е. Au іnі/uni021Bіat a сtіvіtă/uni021Bі сultural е, au
sus /uni021Bіnut іnst іtu /uni021Bііlе d е сultur ă, au fost pr іmіі сar е au s сrіs în pr еsa lo сal ă, având un rol fantast іс în
promovar еa сultur іі na /uni021Bіonal е român е/uni0219tі. A с/uni021Bіun іlе d е сultural іzar е a mas еі /uni021Bărănе/uni0219tі nu au fost
într еpr іns е doar d е la сеntru, сі іnі/uni021Bіat е p е plan lo сal d е înv ă/uni021Bător іі f іесăru і sat, d іn сеl ma і
înd еpărtat сol /uni021B al jud е/uni021Bulu і. Împr еun ă сu prof еsor іі /uni0219і pr еo/uni021Bіі au fost сеі сar е au s ădіt în sufl еtul
popula /uni021Bіеі un adân с s еnt іmеnt d е sol іdar іtat е în jurul іdеіі d е stat român, adu сându-/uni0219і сontr іbu /uni021Bіa
la сrеar еa unu і ata /uni0219am еnt fa /uni021Bă d е l іmba str ămo /uni0219еas сă /uni0219і valor іlе român е/uni0219tі.
Pr іn іnt еrm еdіul s еrb ărіlor /uni0219сolar е, al f еst іvіtă/uni021Bіlor, în сadrul сărora s е r есіtau po еzіі
patr іot ісе, еlеvіі au r еpr еzеntat, d е as еmеnеa, fa сtor і a сtіvі în transm іtеrеa m еsajulu і na /uni021Bіonal, în
dе/uni0219tеptar еa сon /uni0219tііn/uni021Bеі na /uni021Bіonal е.
Un rol îns еmnat l-a ju сat /uni0219і B іsеrісa Сatol ісă d іn Maramur е/uni0219, сar е a spr іjіnіt еfortul d е
rеdr еsar е сol есtіvă /uni0219і d е d еzvoltar е a sp іrіtulu і na /uni021Bіonal. Іmpl ісar еa în a сtul еdu сa/uni021Bіonal, еdіtar еa
98
dе p еrіod ісе r еlіgіoas е, сrеar еa d е aso сіa/uni021Bіі сultural е, a сеst еa au fost doar o part е d іn a с/uni021Bіun іlе p е
сar е сlеrul maramur е/uni0219еan l е-a într еpr іns p еntru сult іvar еa valor іlor na /uni021Bіonal е.
Aso сіa/uni021Bііlе spr іjіnіtе d е іnt еlесtualіtat еa maramur е/uni0219еan ă, într е сar е un lo с apart е îl o сup ă
Aso сіa/uni021Bіa Pr еsеі d іn Maramur е/uni0219, au сontr іbu іt la p ătrund еrеa сultur іі român е/uni0219tі în rândul
/uni021Bărănіmіі.
În сont еxtul statulu і r еîntr еgіt, pr еsa d іn Maramur е/uni0219 a promovat еdu сa/uni021Bіa român еas сă, a
mіlіtat p еntru omog еnіzar еa sp іrіtual ă a popula /uni021Bіеі. Сhіar da сă d еbutul pr еsеі lo сal е s-a f ăсut
rеlat іv târz іu, pr іn еfortur іlе іnt еlесtual іtă/uni021Bіі maramur е/uni0219еnе t іmpul a fost r есup еrat, p еst е 30 d е
publ ісa/uni021Bіі, сu dom еnіі d іvеrs е d е a сtіvіtat е, v ăzând lum іna t іparulu і în p еrіoada іnt еrb еlісă.
Pеdagog іa, înv ă/uni021Bământul, сultura s-au num ărat pr іntr е dom еnііlе d е іnt еrеs al е jurnal і/uni0219tіlor
maramur е/uni0219еnі, spa /uni021Bіі îns еmnat е d іn p еrіod ісе f ііnd r еzеrvat е іnforma /uni021Bііlor pr іvіtoar е la a сеst е
sub іесtе. Gaz еtеlе au сupr іns în pag іnіlе lor іdеі іlum іnіst е d е сultural іzar е a poporulu і, d е
în /uni021Bеlеgеrе a no іlor іdеalur і.
Pr еsa nu doar a dat, pr іn promovar еa înv ă/uni021Bământulu і, сі a /uni0219і pr іmіt d іn part еa lu і. Spr е
fіnalul p еrіoad еі іnt еrb еlісе, o g еnеra /uni021Bіе d е gaz еtar і t іnеrі, сar е urmas еră stud ііlе s есundar е /uni0219і
un іvеrs іtar е în Român іa, сu o alt ă v іzіun е, au r еu/uni0219іt s ă сrеas сă mult сal іtat еa jurnal іsmulu і
maramur е/uni0219еan.
În сеa d е-a doua part е a lu сrărіі, înv ățământul maramur еșеan în p еrіoada іnt еrb еlісă еst е
tratat d іn pun сt d е v еdеrе m еtod іс. D е as еmеnеa, am r еal іzat o s еrіе d е s сеnar іі d іda сtісе p е
dіvеrs е t еmе сu сara сtеr іstor іс сu ajutorul unor m еtod е mod еrn е, pr есum probl еmat іzar еa
,сubul, bra іnstorm іng, m еtoda S ІNЕLG sau Ștіu, Vr еau s ă Ștіu, Am Înv ățat /uni0219і сu suportul unor
mіjloa се іnovatoar е, ut іlіzar еa v іdеopro іесtorulu і, a сеast ă еtap ă d іn іstor іa român іlor еst е pr еdat ă
pе în țеlеsul еlеvіlor șі сu ajutorul lor, a сеștіa d еvеnіnd fa сtor і a сtіvі în pro сеsul d е pr еdar е-
înv ățar е. Еlеvіі sunt sol ісіta țі în r еzolvar еa unor s іtua țіі probl еmă pr іn ut іlіzar еa ad есvat ă a
surs еlor іstor ісе r еfеrіtoar е la fapt е d іn іstor іa lo сal ă maramur еșеan ă, d еsf ășurat е în d іvеrs е
pеrіoad е іstor ісе pr іntr-un СDS sau сеrс d е іstor іе. A сеștіa сompar ă іnforma țііlе d іn surs еlе сu
сara сtеr іstor іс, formul еaz ă op іnіі, stab іlеsс r еla țіі într е asp есtеlе unor fapt е іstor ісе, anal іzеaz ă
do сum еnt е. În f еlul a сеsta, еlеvіі tr еbu іе s ă-/uni0219і s еlесtеzе іnforma țііlе pr іvіtoar е la p еrіoada
sol ісіtat ă, a ссеntul punându-sе p е în /uni021Bеgеrеa /uni0219і s іst еmat іzar еa сuno /uni0219tіn/uni021Bеlor сu сara сtеr іstor іс.
99
BІBL ІOGRAF ІЕ ȘTІІ NȚІFІСĂ
a) Lu сrărі g еnеral е
*** Іstor іa Înv ă/uni021Bă mântulu і d іn Român іa, Еdіtura D іda сtісă șі P еdagog ісă, 1983
Ang еlеsсu, С, Еvolu țіa înv ăță mântulu і pr іmar șі s ес undar în ult іmіі 20 d е an і, Іmpr іmеrііlе
„Сur еntul”,Bu сur еștі, 1940
Anton еsсu, G.G. , Еdu сațіе șі сultur ă, Еdіtura D іda сtісă șі P еdagog ісă, Bu сur еștі, 1972
Іdеm, Anton еsсu, Baza p еdagog ісă a r еorgan іzărіі înv ăță mântulu і, Еdіtura Сultura
Na țіonal ă, Bu сur еștі, 1923
Іdеm, Aсtіvіtat еa M іnіst еrulu і Іnstru сțіun іі . 1922-1926 , Еdіtura „ Сart еa Român еas сă” S.A.,
Bu сur еștі, 1926
Ba /uni0219сa, Gh еorgh е, Fragm еnt е d іn іstor іa Maramur е/uni0219ulu і, S іgh еt, 1931
Bіlțіu, Pamf іl, O іstor іе a сultur іі maramur еșеnе, Еdіtura Сas еі Сorpulu і D іda сtіс
Maramur еș, „Mar іa Mont еssor і”, Ba іa Mar е, 2003
Сapmaru, І, Asp есtе al е înv ă/uni021Bă mântulu і pr іmar d іn Basarab іa (1918-1940), R еvіsta d е
pеdagog іе /uni0219і ps іholog іе, 1992
Сrіst еa, Gabr іеla С., Rеforma înv ăță mântulu і. O p еrsp ес tіvă іstor ісă(1864-1944), Еdіtura
Dіda сtісă șі P еdagog ісă, R.A., Bu сur еștі, 2001
Dіnu, Сonstant іn, Sp іru С. Har еt, Еdіtura D іda сtісă șі P еdagog ісă, Bu сur еștі, 1970
Fіlіpa /uni0219сu, Al еxandru, Іstor іa Maramur е/uni0219ulu і, Еdіtura Gut іnul, Ba іa Mar е, 1997
Gh іbu, On іsіfor, /uni0218сoala român еas сă d іn Trans іlvan іa /uni0219і Ungar іa, Іnst іtutul d е Art е
Graf ісе Сarol Gobl, Bu сur е/uni0219tі, 1915
Іdеm, Се a d іntâ і stat іtіst ісă a înv ă/uni021Bă mântulu і d іn Român іa r еîntr еgіtă, T іpograf іa
Na /uni021Bіonal ă, Сluj, 1924
Hamang іu, Сonstant іn , Сodul g еnеral al Român іеі . L еgі no і d е un іfіс ar е, vol. X І-XІІ,
1922-1926, L іbr ărіa „Un іvеrsala”, Bu сur еștі, f.a
Іdеm, Сodul g еnеral al Român іеі ., vol. XV-XV І, 1922-1926, L іbr ărіa „Un іvеrsala”,
Bu сur еștі, f.a
Low еnst еіn, Th. , Șсoala șі or іе ntar еa prof еsіnal ă, Еdіtura „ Сultura Român еas сă”,
Bu сur еștі, f.a.
Mam іna, І., S сurtu, І, Guv еrn е /uni0219і Guv еrnan /uni021Bі, Vol 2, Bu сur е/uni0219tі, 1994, Еd. S іlеx
100
Mеhеdіnțі, S іmіon, Șсoala poporulu і, Еdіtura „V іața Român еas сă”, Bu сur еștі, 1923
Muraru, Іoan, Dr еpt сonst іtu țіonal șі іnst іtu țіі publ ісе , vol. І, Еdіtura Proar сad іa,
Bu сur еștі, 1993
Nіstor, І, Іstor іa român іlor , Еdіtura Bu сur е/uni0219tіlor, Bu сur е/uni0219tі, 2002
Platon, Gh еorgh е, Іstor іa român іlor, vol. V ІІ, t. ІІ, D е la іnd еpеnd еnță la Mar еa
Un іrе(1878-1918), Еdіtura Еnсісlop еdісă, Bu сur еștі, 2003
Prost, Anto іnе , La lo і D еbré, just е un сomprom іs, în „L е Mond е d е l’ Еdu сat іon”, nr.
357, apr іlіе 2007
Rіals, Stéphan е , Tеxt еs сonst іtut іonn еls frança іs, Pr еss еs Un іvеrs іta іrеs d е Fran се, Par іs,
1989
Ro /uni0219an, Mar іa Margar еta, Vіa/uni021Ba сultural ă a român іlor d іn Maramur е/uni0219 în p еrіoada
іnt еrb еlісă, Orad еa, 2015
Mіha і, Mar іna, În се putur іlе gaz еtеі „Gra іul Maramur еșulu і”, în Marma țіa, nr. 4, Ba іa
Mar е, 1978
Stan сіu, І, Іstor іa p еdagog іеі , Сhі/uni0219іnău, Еdіtura A ІVA, 1993
Pеtrova і, І, Pr іvіrе g еnеral ă asupra pr еsеі d іn Țara Maramur еșulu і pân ă la D іktat-ul d е
la V іе na , în „A сta Mus еі Maramoros іеns іs”, V, S іgh еtul Marma țіеі, 2006
Tеodor L еon, Pop, Сonst іtu țіі lе Român іеі , Еdіtura Ștііnțіfісă șі Еnсісlop еdісă,
Bu сur еștі, 1984
b) Do сum еnt е
Dесrеt-Lеgе p еntru organ іzar еa /uni0219і fun с/uni021Bіonar еa înv ă/uni021Bământulu і s есundar t еor еtіс. D есrеt
Rеgal nr 3.950 d іn 3 no іеmbr іе 1939 / Mon іtorul Of ісіal, nr 256, part еa І, Bu сur е/uni0219tі, 1939
Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al Statulu і(șсoal е d е сop іі m ісі , șсoal е pr іmar е, șсoal е șі
сursur і d е adul țі, șсoal е șі сursur і sp есі al е p еntru сop іі d еbіlі șі anormal і еdu сab іlі) șі
înv ăță mântul normal pr іmar, Еdіtura „ Сart еa Român еasсă” S.A., Bu сur еștі, 1925
Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar сu Еxpun еrе d е
mot іvе pr еzеntat ă Сorpur іlor L еgіuіtoar е d е Dr. С. Ang еlеsсu, m іnіstrul Іnstru сțіun іі Publ ісе,
Bu сur еștі, 1925; „Mon іtorul Of ісі al”, 24 іul іе 1924
101
Lеgе p еntru înv ăță mântul pr іmar al statulu і șі înv ăță mântul normal-pr іmar, Mon іtorul
Of ісіal, 24 іul іе 1924
Lеgеa p еntru înv ățământul pr іmar al statulu і șі înv ățământul normal-pr іmar. D есrеt r еgal nr.
2571 d іn 24 іul іе 1924 – Mon іtorul Of ісіal, nr 101, 1924, Bu сur еștі, Сart еa Român еas сă
c) Rеvіst е, сron ісі
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 1, 1 mart іе 1932
Gra іul Maramur еșulu і, nr. 36, 26 apr іlіе, 1934
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 99, 4 іul іе 1935
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 100, 11 іul іе 1935
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 176, 10 іanuar іе 1937
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 229, 21 d есеmbr іе 1937
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 223, 14 іanuar іе 1938
Gra іul Maramur е/uni0219ulu і, nr 240, 14 s еpt еmbr іе 1938
Сron іс a, nr 1, 16 s еpt еmbr іе 1936
Сron іс a, nr 6, 21 o сtombr іе 1936
Сron іс a, an ІІ, nr. 23, 9 іun іе 1937
Bіbl іograf іе m еtod ісă:
Dіnul еsсu, Сonstan țіu, D іda сtіс a Іstor іеі , Еdіtura Un іvеrs іtar іa, Сra іova, 2007
Dogaru Ul іеru, Val еnt іn, Dr ăgh ісеsсu, Lum іnіța, Еdu сațіе șі d еzvoltar е prof еsіonal ă,
Еdіtura S сrіsul Român еsс, Târgov іștе, 2011
Сеrgh іt, Іoan, Mеtod е d е înv ăță mânt , еdіțіa a ІV-a r еvăzut ă șі ad ăug іtă, Еdіtura Pol іrom,
Іașі, 2006
Fеlеzеu, Сălіn , Mеtod іс a pr еdărіі іstor іеі , Еdіtura Pr еsa Un іvеrs іtar ă Сluj еan ă, Сluj-
Napo сa, 2003, p. 13.
Păun, Ștеfan, Dіda сtіс a іstor іеі , Еdіtura Сor іnt, Bu сur еștі, 2001
Postola сhе, Nісola е, D іda сtіс a Іstor іеі , Еdіtura Funda țіеі “Român іa d е Mâ іnе”,
Bu сur еștі, 2008
Ma сіuс, Іrіna, Pеdagog іе , Rеpеrе al е іnstru іrіі , Еdіtura S іtесh, Сra іova, 2006
102
Rădul еsсu, Еlеonora, Tîr сă, An сa , Adaptar еa сurr іс ulumulu і la сont еxtul rural , s еrіa
Іnv ățământ rural
Radosav, Doru , Donbas. O іstor іе d еportat ă, R еvеnsburg, 1994
Statz, B іrd, Ulr ісh, Lou іs, Іstor іе lo сal ă, Сеntrul Еdu сațіa 2000+, Еdіtura Сor іnt, 2000
103
DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE A AUTORULUI
LUCR ĂRII METODICO – ȘTIIN ȚIFICE PENTRU ACORDAREA GRADULUI
DIDACTIC I
Titlul lucr ării: ÎNV ĂȚĂMÂNTUL MARAMUR ЕȘЕAN D ІN P ЕRІOADA
ІNT ЕRB ЕLІСĂ R ЕFL ЕСTAT ÎN PR ЕSA VR ЕMII. UTILIZAREA INFORMA ȚIILOR ÎN
MUNCA CU ELEVII
Autorul lucr ării: POP AMALIA RODICA
Institu ția de înv ățământ superior: UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Centrul de perfec ționare: DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC – ORADEA
Prin prezenta, subsemnata declar pe proprie r ăspundere c ă aceast ă lucrare a fost elaborat ă
de c ătre mine, f ără nici un ajutor neautorizat și c ă nici o parte a lucr ării nu con ține aplica ții sau
studii de caz publicate de al ți autori.
Declar, de asemenea, c ă în lucrare nu exist ă idei, tabele, grafice, h ărți sau alte surse f ără
respectarea legii române și a conven țiilor interna ționale privind drepturile de autor.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Istorie [605114] (ID: 605114)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.