CAP I Considerații generale privind publicitatea și evoluția acesteia [605049]

1 CUPRINS

Introducere

CAP I Considerații generale privind publicitatea și evoluția acesteia
1.1 Noțiuni și concepte
1.2 Istoria publicității
1.3 Rolul și funcțiile publicității
1.4 Mediile de publicitate existente

CAP II Situația pieței publicității în perioada 2000 – 2010
2.1 Aspecte generale
2.2 Caracteristicile publicității în perioada anului 2000
2.3 Scurtă comparația în tre România și alte țări

CAP III Studiu de caz – analiza evoluției publicității în România în perioada
anului 2000
3.1 Evoluția pi eței românești a publicității
3.2 Analiza pieței publicității din 2000 până în anul 2010
3.3 Evoluția după anul 2010
3.4 Tendințe și perspective de viitor

Concluzii

Bibliografie

2 Introducere

Este evident că publicitatea face parte din sistemul nostru de comunicare și este
importantă deoarece informează oamenii despre disponibilitatea produselor și a serviciilor;
oferă informații care ajută la luarea deciziilor în cunoștință de cauză; informează oamenii
despre drepturile și obligațiile lor ca cetățeni; și în diferitele sale forme, ne informează,
ghidează, direcționează, convinge și ne avertizează asupra diferitelor aspecte pe care trebuie să
le luăm în considerare în viața de zi cu zi.
Publicitatea a devenit un mecanism indispensabil pentru funcționarea și dezvoltarea
societății noastre, ajungând să fie considerată o variantă a comunicării sociale. Publicitatea
face ca oamenii să fie interesați de produse și să le consume folosind un mesaj prin care se
comunică o comunicare, iar expeditorul este publicit atea făcută și destinatarul clientul sau
consumatorul.
Publicitatea este o comunicare impersonală plătită de un agent de publicitate identificat
care folosește mass -media pentru a convinge sau influența un public. Publicitatea constă în
toate activitățile prin care un mesaj impersonal (atât verbal cât și vizual) este prezentat unui
grup, sponsorizat și legat de un produs, serviciu sau idee.
Din punct de vedere juridic, publicitatea este orice formă de comunicare făcută de o
persoană fizică sau juridică, pub lică sau privată, în exercitarea unei activități comerciale,
industriale, artizanale sau profesionale pentru a promova direct sau indirect angajarea de
bunuri personale sau imobile, servicii, drepturi și obligații.
În 1978, UNESCO, un organ creat de ONU pe ntru promovarea cunoașterii reciproce
între popoare și pentru promovarea culturii în lume, spune că publicitatea este în esență o
activitate de comunicare, care face parte din procesul și din sistemul de comunicare și care are
ca scop promovarea vânzării a unui articol, a unui produs sau a unui serviciu, pentru a
promova o idee sau pentru a obține orice alt efect pe care agentul de publicitate dorește să îl
atingă.
Publicitatea este marcată de o serie de obiective specifice, cum ar fi: remedierea
scăderii c ererii primare pentru un produs, atragerea de persoane inaccesibile vânzătorilor,
publicarea noilor utilizări ale unui produs, introducerea unui nou produs, creșterea vânzărilor,

3 sprijinirea forței de vânzări. Pentru aceasta, publicitatea încearcă să modif ice dispunerea și
comportamentul potențialilor clienți prin furnizarea de informații; modificând dorințele
consumatorului și preferințele de brand ale clienților.
Comunicarea este transmiterea semnalelor printr -un cod comun al emițătorului și al
receptorul ui. Comunicarea este înțeleasă că schimbul de semnificații între indivizi printr -un
sistem de simboluri. Aceasta implică, pe de o parte, să facă un lucru cunoscut și, pe de altă
parte, să învețe ceva. Publicitatea este o formă de comunicare și acest lucru este justificat din
punctul în care publicitatea trimite un mesaj și există un receptor care îl asimilează. Misiunea
de comunicare este de a înțelege ușor cine primește mesajul și nu -și poate permite un eșec,
deoarece este o comunicare interesată.
Publicit atea a fost un magnet de talent de la începuturile sale. Sora bogată a
Comunicării, a avut toate resursele – economice, tehnologice și profesionale – disponibile
pentru proiectarea și elaborarea mesajului; un mesaj în serviciul mărcilor. Un proces sofistic at
și complex de creare în care, până de curând, au participat doar agenți de publicitate și agenții,
precum și mass -media, vehiculul pentru a ajunge la audiențele diferite și de fapt, de câteva
decenii de publicitate.
Până acum, destinatarul mesajului, co nsumatorul, a fost un subiect pasiv în procesul de
creare de reclame; în cel mai bun caz, reprezentat când este invitat să dea o opinie, în grupuri
mici, despre atributele pe care le -a identificat într -un loc sau despre înțelegerea unui grafic.
Dar, la fel ca în restul lumii comunicării, evoluția internetului și a rețelelor sociale reprezintă o
transformare aproape completă în calea conceperii și realizării publicității.
Pe de o parte, mass -media a pierdut definitiv monopolul intermedierii între branduri și
public și acum trebuie să împartă investiția publicitară cu noi agenți, cum ar fi Google – care
reprezintă până la 40% din publicitatea online la nivel mondial – sau social rețele, care sunt
noul spațiu de conversație al societății.
Și binomul pe care se bazează sistemul de comunicare în masă, în vigoare pe parcursul
ultimului secol, se ruinează, condus de o criză economică care pare a fi nesfârșită. Pe de altă
parte, destinatarul mesajului încetează să mai fie acel subiect pasiv care devine altul care
gândește și alege și conținutul de publicitate pe care dorește să -l consume. Acum, mesajele
publicitare concurează cu nenumărate alte conținuturi pentru a capta atenția utilizatorului.

4 Și brandurile sunt forțate să nu mai vorbească despre ele însele ci să înc eapă să
vorbească despre lucrurile care ocupă și îngrijorează oamenii. Publicitatea este în curs de
reinventare.
Articolele sunt schițe ale cărora se îndreaptă lumea așa -numitei comunicări comerciale:
Care va fi rolul agențiilor în această nouă eră; cum a fost posibil că noii operatori să fi smuls
din mediile tradiționale atât de importante domenii de activitate ca și anunțurile clasificate sau
care sunt noile instrumente și formate care sunt impuse. Cum să se focalizeze și să se măsoare
rentabilitatea inve stițiilor în publicitate într -o lume în continuă schimbare sau modurile în care
evoluează creativitatea.
Suntem martori direcți ai celei mai mari revoluții din țara noastră și în generarea de
conținut din lumea audiovizualului și a publicității din țara no astră. Schimbările în conținut și
formate sunt strâns legate de cele produse în panorama formulelor de publicitate și, la rândul
lor, de schimbările sociale ale spectatorilor -consumatori, care au dobândit un rol relevant în
generarea de conținut care afect ează mărcile datorită la diferitele platforme sociale.
Depășirea modurilor convenționale de a face publicitate, marketing, comunicare, etc. a
fost o realitate, susținută de diversitatea crescândă de formule care apar, proliferă, copiază și
saturează panora ma în general și în special publicitatea.
Din această coexistență și conexiune între lumea audiovizuală și marketingul publicitar
și ca răspuns la adaptarea la noul context, încep să vină din SUA, noi domenii care devin
realitate în țara noastră: reclama, marketing, plasarea de mărci, transmedia de conținut sau
hipermedia, și o serie întreagă de fenomene noi în cadrul generării de conținut. Este clar că
dorința și, mai presus de toate, posibilitatea de participare a utilizatorilor în rețeaua socială a
modif icat modul în care companiile se raportează la audiențele lor diferite în ceea ce privește
generarea conținutului și crearea de valori prin intermediul acestora.
Dar această relație, pe drumul către o companie cu adevărat deschisă și integrată a
platformel or sociale, își dobândește exponentul maxim în momentul în care utilizatorul are
posibilitatea de a participa la decizie, la generarea conținutului, la co -crearea de produse sau
lansarea și testarea acestora, în lanțul valoric al companiei etc. într -o part icipare reală care
depășește cu mult concurența în rețelele sociale sau utilizarea serviciilor de rețele sociale, cum
ar fi un răspuns pe Twitter sau un mesaj pe peretele Facebook al companiei X.

5 Este o schimbare reală a comportamentului și a filozofiei c ompaniei ca entitate socială
și un adevărat motor al unei economii deschise și durabile.

6 CAP I Considerații generale privind publicitatea și evoluția acesteia

1.1 Noțiuni și concepte

Publicitatea este definită ca un instr ument tradițional și direct de marketing, care are ca
scop furnizarea unui mesaj prin intermediul canalelor de emisie plătite pentru creșterea
consumului, poziționarea unui brand pe piață și lucrul atât cu imaginea, cât și cu reputația,
folosind, la rândul său, cercetări, analize și cunoștințe, cum ar fi psihologia, antropologia,
economia, designul, printre altele.1
Publicitatea este o activitate cu repercusiuni economice și sociale importante: Ca
instrument economic, publicitatea contribuie într -o oarecare măsură la extinderea vânzărilor;
Din punct de vedere social, publicitatea are o mare utilitate pentru conținutul său informativ
care aduce beneficii consumatorului, în special, și societății în general, făcând cunoscute
modalități de a -și satisface nevoil e și dorințele.
Publicitatea este una dintre activitățile care pot fi dezvoltate în diferite organizații
pentru a comunica în afara acestora. Prin urmare, procesul de comunicare poate fi adaptat la
publicitate, în cazul în care expeditorul ar fi agentul de publicitate, mesajul fiind reclama,
canalul fiind instrumentele mass -media și destinatarul fiind publicul țintă. În plus, ar apărea
activitatea agenției de publicitate care oferă diferite servicii, cum ar fi aspectele legate de
codarea și decodificarea me sajelor, interferențele de comunicare și controlul efectelor
publicității.2
Definiții ale publicității:
– Legea generală a publicității: orice formă de comunicare făcută de o persoană fizică
sau juridică, publică sau privată, în exercitarea unei activități comerciale, industriale,
artizanale sau profesionale, pentru promovarea directă sau indirectă a închirierii de bunuri
mobile sau imobile , servicii, drepturi și obligații.
– Enrique Ortega: procesul de comunicare impersonal și controlat care, prin
interme diul mijloacelor de informare în masă, urmărește să publice un produs, serviciu, idee

1 Chelcea, S., Psihologia publicității. Despre reclamele vizuale , Ed. Polirom, 2002, p. 34
2 Ibidem, p. 46

7 sau instituție pentru a informa sau influența cumpărarea sau acceptarea acesteia. Din definiția
de mai sus, s -au ivit 6 idei fundamentale care rezumă natura și esența pub licității:
– Procesul de comunicare: acesta este un proces specific de comunicare în care trebuie
să fie coordonata publicitatea, mass -media și publicul țintă în scopul publicității.
– Caracterul impersonal: nici un contact personal între agentul de public itate și publicul
țintă (deși Internetul pare să creeze un model bidirecțional).
– Comunicarea plătită și controlată: suma pe care agentul de publicitate o plătește
pentru anunțuri, îi permite să controleze extensia, caracteristicile, momentul implantării,
frecvențele de apariție și mijloacele în care să apară.
Dualitatea controlului plăților face distincția între publicitatea publicitară.
– Mass -media: face ca publicitatea să ajungă simultan la mai mulți oameni la un cost
mai mic decât comunicarea personal ă.
– Produs, serviciu, idee sau instituție: publicitatea anunță produse tangibile,
necorporale și face idei și instituții cunoscute.
– Informațiile care influențează cumpărarea sau acceptarea: obiectivul publicității este
acela de a informa despre existenț a unui produs, serviciu sau instituție, dar acea informație are
o intenție clară: să influențeze cumpărarea sau acceptarea informațiilor pe care le raportează.3
Publicitatea este considerată unul dintre cele mai puternice instrumente de marketing,
și anume de promovarea, care este utilizat de companii, organizații non -profit, instituții de stat
și persoane fizice pentru a face cunoscut un mesaj specific referitor la produsele, serviciile,
idei sau altele, publicului țintă.4
Prin urmare, este foarte convenab il ca oamenii din publicitate, comercianții și toți cei
implicați în activități de marketing să cunoască răspunsul la o întrebare de bază dar foarte
importantă: Care este definiția publicității? Definiția publicității, conform experților din
domeniu: O'Gui nn, Allen și Semenik, publicitatea este definită după cum urmează:
“Publicitatea este un efort plătit, transmis de mass -media cu un obiectiv de a convinge.
Kotler și Armstrong, autorii cărții “Fundamentele marketingului”, definesc publicitatea
ca orice for mă plătită de prezentare și promovare non -personală a ideilor, bunurilor sau
serviciilor de către un sponsor identificat.

3 Rossiter J., Percy L., Advertising and Promotion Management , McGrawHill, 1997, p. 29
4 Richard Gay, Rita Esen, Marketing online – o abordare orientată spre client , Ed. All, 2009, p. 79

8 Pentru Stanton, Walker și Etzel, publicitatea este o comunicare non -personală, plătită
de un sponsor clar identificat, care promovează idei, organizații sau produse. materiale tipărite
(ziare și reviste).5
Cu toate acestea, există multe alte medii de publicitate, de la cele digitale până la
tricourile tipărite și, mai recent, la internet.
Potrivit Asociației Americane de Marketing, publi citatea constă în plasarea mesajelor
și reclamelor persuasive, în timp sau spațiu, achiziționate în orice mass -media de către
companii profitabile, organizații non -profit, agenții de stat și persoane fizice care încearcă să
informeze și / sau să convingă m embrii unei anumite piețe țintă sau a unei audiențe despre
produsele, serviciile, organizațiile sau ideile lor.
Dicționarul de marketing definește publicitatea drept o comunicare non -personală,
realizată printr -un sponsor identificat, legată de organizarea , produsul, serviciul său ideea să.
În acest moment și luând în considerare definițiile de mai sus, propun următoarea
definiție a publicității:
Publicitatea este o formă impersonală și cuprinzătoare de comunicare care este plătită
de un sponsor identificat (companie profitabilă, organizație neguvernamentală, instituție de
stat său persoană fizică) pentru a informa, a convinge sau a reaminti unui grup țintă despre
produse, servicii sau idei pe care le promovează, pentru a atrage potențiali cumpărători,
spect atori, utilizatori sau adepți.6

1.2 Istoria publicității

Inițial, anunțurile au avut drept scop principal, de a informa, de a face informații
cunoscute într -un mod interesant. De fapt, anunțul diferă foarte puțin de o știre informativă.
Ca și consul, Iul ius Caesar, spre primul secol, a inițiat un obicei în Roma de a stabili
actul de zi în forum, unde au fost raportate lucruri de interes care s -au întâmplat și se credea că
se vor întâmpla în curând.

5 Richard Gay, Rita Esen, Marketing online – o abordare orientată spre client , Ed. All, 2009, p. 81
6 Chelcea, S., Psihologia publicității. Despre reclamele vizuale , Ed. Polirom, 2002, p. 41

9 Ca exemple istorice avem știrile propagate chinezești și reclamele de interes public din
secolul al șaptelea, iar în perioada evului mediu european, majoritatea orașelor aveau propria
persoană ce se ocupa de anunțuri.
Era un tip de știri și un panou publicitar în versuri pe care persoana le striga în piețe și
adunări. Conducătorii i -au folosit pentru a divulga prevederi și legi, iar comercianții au folosit
acest mijloc de diseminare pentru a -și face cunoscute mărfurile.7
Astfel, publicitatea nu este un lucru nou. Se pare că prima declarație de publicitate de
această natură datează din anul 1000 î.Hr. Este scrisă pe papirus și vine din Egipt; Se poate citi
în continuare în Muzeul Britanic, unde se păstrează în prezent.
Pe de altă parte, anunțul direct a fost o practică răspândită în Grecia și Roma, fiind
afișat la ușa magazinelor sale ca o revendicare a vânzării mărfurilor; au existat și anunțuri de
călătorie.
Adesea, profesioniștii strigau anunțuri pe străzi, pentru produse ori servicii ca: periuțe
de dinți, încălțăminte, frizerii, astrologi, fiecare purtând usten silele de lucru sau de comerț.
Invenția tiparului la mijlocul lui 15 a schimbat lucrurile. S -a născut presa scrisă și prin
difuzarea de știri, subiectele recent introduse au fost amestecate în secolele al XVI -lea și al
XVII -lea, cum ar fi cafeaua, ciocolat a, ceaiul etc.
În secolul al XVII -lea această practică era atât de bine stabilită încât existau și
colecționari de ziare. Presa și publicitatea au fost strâns legate depinzând de existența lor.
Adesea, așa cum se întâmplă astăzi, nu se știa dacă este vorba despre un anunț sau o știre.
În timpul secolului al XVII -lea au existat, în special în Spania, tot felul de fluturași,
povestiri și anunțuri, care menționau tot felul de oportunități, festivități și posibilități, toate
amestecate cu știri.8
Anunțul a repr ezentat una dintre cele mai vechi secțiuni fixe; anunțurile scurte au
apărut la Londra în 1611: în acel an a fost deschis un birou de mesaje și întâlniri, iar la scurt
timp după aceea, în 1632, un grup de comercianți cu amănuntul a înființat publicitatea z ilnică
dedicată exclusiv inserării anunțurilor și a publicat consilierul public cu șaisprezece pagini de
anunțuri.

7 Rossiter J., Percy L., Advertising and Promotion Management , McGrawHill, 1997, p. 16
8 Ibidem, p. 18

10 Celebrele reviste sau ziarele de știri generale din a doua jumătate a secolului au purtat
în 1652 publicitatea de diferite tipuri. Aceste pub licații au fost atât de reușite încât, într -un
timp scurt, au deschis sucursale.
De fapt, publicul a fost mai interesat de publicitate decât de știri sau de altfel:
publicitatea era constituită de știri, așa cum s -a văzut în 1711 cu The Spectator and the
Morning Chronicle și Advertiser din Londra în 1769.
La mijlocul secolului al XVIII -lea scriitorul englez Samuel Johnson a spus că
reclamele din presă erau atât de numeroase încât, dacă ar intra în vigoare, era necesar să se
exagereze prețul și să se facă pr omisiuni atractive.
Același lucru s -a întâmplat în Franța cu Leș affiches de Paris, des Provinces et des
Pays etrangers , în 1716, dedicat în întregime reclamei și posterelor publicitare. La sfârșitul
secolului al XIX -lea, francezul Max O'Rell ne -a spus că cel mai surprinzător lucru pe care l -a
văzut vreodată în viața lui erau bărbații « sandwich », adică cel care merge pe străzi
aglomerate, cu afișe pe piept și spate.9
În Spania, Diario de Barcelona a introdus publicitatea pentru prima dată la 1 octombrie
1792. Publicitatea a confiscat spațiile urbane și a ajuns să controleze paginile marilor ziare.
Primele semne de stradă montate pe vagoane trase de căi au apărut și au fost prevăzute cu
pânze mari reprezentând o serie de reclame comerciale.
La sfârșitul sec olului al XIX -lea, a început să apară o publicitate misterioasă sau o
publicitate subliminală, ceva care este foarte utilizat astăzi. De exemplu, în ziarele din Madrid,
în ziare a apărut un anunț enigmatic: numărul 27 în dimensiune enormă, ambele cifre de
culoare neagră; Nu era nici o idee, nimeni nu știa ce era, dar în curând se știa că anunțul se
referea la deschiderea unui magazin de pe strada Fuencarral nr. 27.
Publicitatea a început să pătrundă în societate într -un mod important la începutul
secolului al XX -lea. Agențiile de publicitate au fost create în principalele orașe ale tuturor
continentelor lumii. De asemenea, au câștigat multă prezență în programele de radio și au
ajuns să fie văzute ca ceva complet normal, ca în prezent. Același lucru s -a întâ mplat ani mai
târziu cu televiziunea și, mai recent, bineînțeles, pe Internet.10

9 Richard Gay, Rita Esen, Marketing online – o abordare orientată spre client , Ed. All, 2009, p. 67
10 Chelcea, S., Psihologia publicității. Despre reclamele vizuale , Ed. Polirom, 2002, p. 27

11 1.3 Rolul și funcțiile publicității

Scopul major al publicității este de a avea un impact asupra comportamentului de
cumpărare; totuși, acest impact este schimbat sau întărit frecvent în amintirile oamenilor.
Amintirile despre marcă constau în acele asociații care au legătură cu numele de marcă în
mintea consumatorului. Aceste cunoștințe de brand influențează considerarea, evaluarea și, în
final, achizițiile.11
Analiza comporta mentului consumatorilor are și aceasta o importanță deosebită,
deoarece încearcă să determine factorii care influențează comportamentul consumatorilor, în
special aspectele economice, sociale și psihologice. Atunci când tinerii aleg informații și
caractere ca modele de rol, ei nu numai că se pot identifica cu acestea, ci și intenționează să le
copieze în ceea ce privește modul în care se îmbracă și ce vor cumpăra. Modelele tradiționale
de ierarhie -efecte ale publicității afirmă că expunerea publicitară duce la cogniții, cum ar fi
memoria despre publicitate, marca; care la rândul său duce la atitudini, adică plasarea mentală
a produselor și atitudinea față de cumpărare; care în cele din urmă duce la comportamente,
cum ar fi cumpărarea produsului.
Diferențele bazate pe atributele funcționale, care sunt prezentate în publicitate, nu sunt
niciodată de lungă durată, pe măsură ce concurenții ar putea să copieze același lucru. Prin
urmare, comercianții dau conceptul de imagine de marcă. Marketerii implementează emo ția în
învățarea consumatorului și procesul de publicitate. Făcând astfel, agentul de publicitate
creează acele tipuri de reclame, care poartă legătura emoțională în consumator. Prin urmare,
acel consumator este mai probabil să se asocieze cu reclamele ace lor mărci, care au valori
emoționale și mesaje.
Solicitările emoționale pozitive oferă, de asemenea, un indiciu de brand puternic și
stimulează procesarea bazată pe categorii. Dacă procesul de clasificare are succes, atunci
afecțiunile și convingerile asoc iate cu această categorie din memorie sunt transferate către
obiectul propriu -zis. Consumatorii nu sunt doar la prima confuzie și dezordonare în minte, ci
încearcă să clasifice asociația de brand cu memoria existentă atunci când se confruntă cu mii
de prod use și pot repoziționă amintiri pentru a schița o imagine de marcă și o percepție /
concept despre noul produs.

11 Cîrnu, R.M., Publicitatea sau artă de a convinge , Editura Didactică și Pedagogică, 2004, p. 116

12 De-a lungul anilor, putem vedea cum reclamele reflectă diferite forme de viață și
aspirațiile sociale ale majorității oamenilor și modul în care publicitatea modelează societatea,
prezentându -le idei noi despre rolurile bărbaților și femeilor, noi stiluri de viață, valori,
principii. În plus, publicitatea creează pentru societate noi nevoi pentru noile soiuri de
produse.12
Publicitatea influențează obiceiurile oamenilor dincolo de ceea ce privește
achiziționarea de produse. Este prezenta pe străzi, în casă, în televiziune, radio și Internet.
Publicitatea este un mijloc folosit pentru a trimite mesaje și propuneri de orice fel,
aceste mesaje și propu neri trimise prin publicitate putând fi potențial dăunătoare pentru
oameni și, în special, pentru adolescenți, deoarece aceștia sunt în formare și, prin urmare, sunt
cei mai sensibili la expunerea la astfel de acțiuni.
Publicitatea face parte din lumea în care trăim, este legată de cultura de masă și
promovează un anumit consum cultural. Toate acestea sunt explicabile în măsura în care este
recunoscută interdependența dintre cele economice, sociale și culturale.
Publicitatea dezvoltă un rol important al dif uzării și convingerii prin transmiterea
mesajelor care influențează publicul, în mod receptiv, prin distrugerea sau implantarea
valorilor și noilor forme de comportament.
De aceea, astăzi, nu putem nega marea influență a publicității în viața noastră, se p oate
spune că tineretul de azi este în mare măsură un produs al efectului publicitar la care a fost
expus, ceea ce ne face să deducem un viitor în care noile generații vor fi influențate în
proporție de 100% de publicitate.13

Există trei funcții fundamenta le ale publicității:

1.- Funcție informativă. Știm că scopul său este de a face un produs cunoscut, pentru
că recurge nu numai la imagine, ci și la text și / sau la cuvânt.
2.- Funcția persuasivă. Nu trebuie doar să informeze, trebuie să convingia, pentru care
sunt valabile toate argumentele

12 Rossiter J ., Percy L., Advertising and Promotion Management , McGrawHill, 1997, p. 87
13 Ibidem., p. 88

13 3.- Funcția economică. Companiile trebuie să profite de pe urma publicității și să fie
profitabile prin crearea de noi nevoi, atragerea de noi consumatori. Publicitatea este unul
dintre motoarele principale ale economi ei, deoarece societatea noastră este, în mare măsură,
societatea de bunuri de consum și companiile trebuie să publice aceste produse astfel încât să
nu utilizeze investiții extraordinare în publicitate (care se termină definitiv până la plata
consumatorulu i prin creșterea valorii produsului)
În plus, publicitatea încearcă să îndeplinească în societatea noastră o serie de funcții:
a) Funcția de finanțare: publicitatea este unul din principalele mijloace de finanțare
pentru toate canalele mass -media. Această dependență de publicitate afectează mass -media în
numeroase ocazii: televiziunea este cel mai important caz, dar nu putem ignora presa.
b) Funcție substitutivă. Publicitatea nu prezintă decât o reprezentare manipulată a
realității (de exemplu, o publicitat e pentru tutun nu va prezenta niciodată realitatea
consecințelor pe care le poate produce, va căuta să propună alte tipuri de asociații – plăcere,
cucerire, aventură etc.)
c) Funcția stereotipică. Tinde să unifice gusturile, obiceiurile de comportament și viața.
Cercetarea privind incidența publicității în anumite grupuri sociale arată că influențează nu
numai alegerea a ceea ce este achiziționat, ci și internalizarea ideilor și modelelor de
comportament. Este evident că, pe lângă promovarea produselor, pub licitatea oferă modele de
viață și referințe culturale.
d) Funcția de protejare: Realitatea ne arată că publicitatea rareori încetează să mai fie o
lume fascinantă, fără probleme sau tensiuni. Aceasta ne oferă partea frumoasă a vieții.
Și am putea chiar să vorbim despre o funcție creativă: reclamele au devenit un alt
aspect al creației artistice, în special a televiziunii, unde câțiva regizori de film au dezvoltat o
lucrare creativă foarte importantă.14

1.4 Mediile de publicitate existente

Mijloacele de pu blicitate sunt diferitele canale de comunicare prin care se transmit
mesajele publicitare. Ele cuprind doar o parte din canalele de comunicare, tocmai acelea care
sunt impersonale și controlabile în natură. Mass -media de comunicare socială face parte din

14 Cîrnu, R.M., Publicitatea sau artă de a convinge , Editura Didactică și Pedagogică, 2004, p. 126

14 mass-media de publicitate atunci când acestea integrează publicitatea prin diferitele sale forme
adăugând -o la conținutul care le corespunde.
Acesta este cazul presei, radioului, televiziunii și cinematografiei. Alte medii de
publicitate fac de asemenea par te din mass -media de publicitate, așa cum este cazul mass –
media străine, diferitele puncte de vânzare, parte a marketingului direct, precum și celelalte
medii în care aspectele publicitare sunt amestecate, așa cum este cazul târgurilor și
expozițiilor, eve nimentelor, promoțiilor de vânzări și relațiilor publice.
Cu toate acestea, în mod tradițional, în majoritatea țărilor există o diviziune a
mijloacelor de publicitate în două categorii: mass -media convențională și mass -media
neconvențională sau alte mijloa ce media. Mijloacele convenționale, denumite generic mass –
media de publicitate, reprezintă principalul mijloc prin care majoritatea investițiilor agenților
de publicitate sunt îndreptate spre ei, fiind formate de presă, radio, televiziune, cinematografie
și mass -media externe.15
Celelalte medii neconvenționale primesc denominația anglo -saxonă, precum și cea a
altor publicități, fiind formată dintr -un set eterogen de medii și activități, printre care se
numără marketingul direct, publicitatea în punctele de v ânzare, sponsorizarea, târguri și
expoziții, cadouri și obiecte publicitare, promoții de vânzări și relații publice.
Standurile publicitare desemnează diferitele elemente care permit ca un mesaj
publicitar să ajungă la o anumită audiență. În acest sens, nu mărul mijloacelor de publicitate
existente este foarte mare, deoarece programul de radio sau de televiziune reprezintă medii
diferite ca urmare a propriei audiențe. Același lucru se întâmplă și cu două ediții diferite ale
aceluiași ziar sau reviste, deoare ce cititorii lor nu sunt întotdeauna la fel în practică, mediile de
publicitate sunt de obicei grupate prin omogenitatea lor în fiecare mediu.16
Formularele de publicitate desemnează diferitele manifestări pe care mesajele
publicitare le pot avea în mediile și mass -media diferite. Atunci când mijloacele existente în
același mediu sunt foarte omogene, formele de publicitate sunt comune. În realitate, în mediul
extern, o mare eterogenitate a suporturilor existente dă naștere la mai multe forme de
publicitate d iferite în funcție de caracteristicile fiecăreia dintre ele.

15 Cîrnu, R.M., Publicitatea sau artă de a convinge , Editura Didact ică și Pedagogică, 2004, p. 127
16 Richard Gay, Rita Esen, Marketing online – o abordare orientată spre client , Ed. All, 2009, p. 86

15 În acest sens, mass -media tipărite dunt formate din diferite publicații existente de
apariție periodică, care conțin informații de altă natură și pot fi achiziționate de obicei prin
achiziționare a unei copii specifice sau prin abonament și există, de asemenea, unele publicații
speciale care pot fi obținute gratuit. Publicațiile sunt tipărite pe hârtie de diferite calități, iar
unele dintre ele pot fi consultate și pe discuri CD -ROM și prin baze de date online.
Mijloacele de publicitate sunt canalele pe care agenții de publicitate le utilizează pentru
a realiza acest proces. Cele cinci medii de publicitate principale sunt presa, radioul,
televiziunea, publicitatea în aer liber și Internetul.
Presa ( ziare, reviste) este un mediu cu un nivel ridicat de credibilitate și o mare
flexibilitate geografică. Este un mediu citit de oameni cărora le place informația, astfel încât
publicitatea să fie mai extinsă și mai precisă. Cea mai mare sursă de venit în zia re pentru
publicitate este mulțumită furnizorilor locali și anunțurilor plătite.
Televiziunea ajunge la un număr mare de persoane, este un mediu scump și cu impact
ridicat. Este utilizată pentru a face publicitate produselor sau serviciilor de consum larg.
Radioul are mai multe puncte forțe ca mijloc de publicitate: selectivitatea audienței,
mulți ascultători în afara casei, costuri scăzute de unitate și de producție, oportunități și
flexibilitate geografică. Agenții de publicitate locali sunt cei mai obișn uiți utilizatori de
publicitate prin radio, astfel încât aceștia contribuie cu mai mult de trei sferturi din totalul
veniturilor din acest mediu.17
Internetul reprezintă o publicitate ieftină, care ajunge la cititor într -un mod personalizat
și oriunde în lu me. Este o mare oportunitate pentru întreprinderile mici. Cu toate acestea, în
ciuda avantajelor, consumatorul ignoră de obicei aceste mesaje din cauza saturației.
Mediile externe ajung la fiecare cetățean, în locuri publice. Mesajul este simplu, o
mulțime de imagini și un text mic.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, se pot pune anunțuri pe console de internet, telefoane
mobile sau jocuri video. Chiar și așa, după cum se vede, companiile nu reacționează doar la
acest fenomen de posibilități largi și preferă în continuare mediile tradiționale. Consumatorii,
pe de altă parte, par a fi pregătiți pentru o nouă eră publicitară.
De vreme ce filmele și televiziunea la cerere au fost inventate, peisajul publicitar în
televiziune devine un scenariu teribil: investiții mari aruncate în schimbul unui mic efect

17 Richard Gay, Rita Esen, Marketing online – o abordare orientată spre client , Ed. All, 2009, p. 87

16 mediatic. Consumatorii pur și simplu sar peste blocurile de publicitate. Pentru a ajunge la
consumatori, trebuie să se folosească alte mijloace. Iar cifrele sunt clare: conform unui studiu
publicat de Asociația Eur opeană pentru Publicitate Interactivă (EIAA), 47% dintre
respondenții cu vârste între 15 și 24 de ani petrec mai mult timp navigând pe Internet decât în
fața televizorului.
Cu toate acestea, marea majoritate a companiilor continuă să opteze pentru mass -media
tradiționale, deși tendința spre marketing viral prin internet sau prin telefoanele mobile a
început să devină clară, cu un anumit sprijin în televiziune. Desigur, cele mai recente
campanii, care utilizează interactivitatea cu clientul și valoarea div ertismentului, plasează
poziționarea mărcii în fundal.
Iar internetul nu este singurul suport în viitor pentru publicitate. Deși pentru moment
este o tehnologie cu costuri realtiv ridicate, se așteaptă ca telefonia mobilă să -și normalizeze
prețurile, iar a propierea unei rate fixe este deja aproape. Un alt dezavantaj în prezent este
rezoluția scăzută și dimensiunea redusă a ecranelor mobile, probleme care vor fi depășite în
curând. Când se va întâmpla acest lucru, anunțurile mobile nu vor fi o utopie. Siemen s a creat
deja o tehnologie pentru mobil cu care speră să promoveze dezvoltarea acestui tip de creații.
Iar directorul Fuse, o agenție din Hamburg, insistă ca facultățile de publicitate și
cinematografie să -și învețe studenți cum să facă față noilor tehnic i de publicitate.
Dar, în timp ce publicitatea mobilă este încă în perioada de început, consolele video
oferă un univers care este deja exploatat. Potrivit unui studiu efectuat de firma de cercetare de
piață Yankee Group, în 2015, 30 milioane de dolari au fost investiți în publicitate în console
video în Statele Unite, iar în următorii cinci ani este de așteptat că nu mai puțin de 500 de
milioane să fie destinați acestui mediu.
Sunt sectoare care urmează să fie explorate și sunt foarte promițătoare. Cu toat e
acestea, specialiștii consideră că publicitatea în aceste medii va continua să fie considerată
“publicitate specială” și că nu vor face publicitatea din filme și televiziune să dispară. În plus,
interconectarea tot mai mare dintre canalele mass -media va determina campaniile să ne
conducă de la un ecran la altul pentru a obține informații maxime sau posibilități complete de
divertisment.

17 CAP II Situația pieței publicității în perioada 2000 – 2010

2.1 Aspecte generale

Globali zarea economică, pe lângă faptul că este un fenomen inevitabil, este o etapă
naturală în evoluția speciei umane ca o consecință a progreselor tehnologice. Globalizarea este
un aspect esențial al globalizării economice. Aceasta este un factor determinant pe ntru
configurația media.18
De fapt, globalizarea nu are legătură doar cu companii și mărci. Într -o măsură mai
mare și cu o influență mai mare, are de -a face și cu mass -media, cultura și mediul social. În
cadrul acestui proces de globalizare, companiile au e fectuat exerciții de fuziune, alianță,
absorbție și tot felul de strategii în căutarea profitabilității.
Sectorul publicitar nu rămâne în afara procesului, dar se adaptează la tendința
internațională. Concentrarea proprietății asupra mass -media este un sub iect bine demonstrat și
a fost, în general, prezentată ca o problemă îngrijorătoare datorită riscului pe care îl reprezintă
pentru pluralismul informațiilor, chiar și atunci când acest presupus pluralism trebuie revizuit,
deoarece atunci când mass -media di n întreaga lume apără un sistem de organizare economică
și politică (sistemul de piață), pluralismul este fals, deoarece devine o strategie de segmentare
a publicului pentru a vinde un produs.
În ciuda acestui fapt, în cadrul aceluiași mesaj există diferit e abordări care se pierd
atunci când proprietarii media sunt puțini.19

2.2 Caracteristicile publicității în perioada anului 2000

Publicitatea în anii 2000 a început să revoluționeze publicitatea așa cum era aceasta
odată.
Apariția internetului în anii '90 a dus la tot felul de forme de publicitate în anii 2000. În
timp ce majoritatea banilor și eforturilor publicitare erau încă cheltuite cu publicitatea pe
televizor, ziare și radio, cheltuielile publicitare online au început să crească pe măsură ce

18 Ries Al, Ries L., Căde rea advertisingului și ascensiunea PR -ului, Ed. Brandbuilders, București, 2008, p. 32
19 Nicola M., Publicitate și reclamă , Ed. Facultatii de Comunicare și relații publice, 2009, p. 50

18 consuma torii petreceau mai mult timp online. De exemplu, în 2000, una din fiecare patruzeci
de case avea o rețea de broadband (2,6 milioane). În 2009, au fost 80 de milioane, sau 67% din
întreaga populație. De fapt, broadband a trecut de la a fi practic necunoscu tă la un termen
comun al gospodăriei.
Experiența de televiziune a fost complet transformată, de asemenea. Înregistratoarele
video digitale au ajuns în 31 milioane de case, iar HDTV a ajuns în 51 milioane. Împreună, nu
numai că au schimbat experiența pentru consumatori, dar și pentru cei care le comercializează.
Dacă ar fi să menționăm o caracteristică principală a publicității după anul 2000, aceea
ar fi tendința de migrare către mediul online. După o lungă perioadă dominată de Radio și TV,
perioada de după anul 2000 a început să devină dominată de un cu totul alt tip de publicitate,
și anume, publicitatea online.20
Termenii “Phone, BlackBerries și Android” au fost în întregime nefamiliari pentru
majoritatea utilizatorilor. Dar până în 2010, din cei 307 milio ane de adulți din SUA, 270 de
milioane au avut abonamente la telefoane mobile. Și telefoanele mobile au fost recunoscute în
exclusivitate ca fiind “iPhone -uri, BlackBerries sau Android”.
Majoritatea oamenilor nu auziseră de Google în 2000. De fapt, compani a a sărbătorit
cea de -a zecea aniversare în 2008.
Cheltuielile de marketing digital au variat de la 6,2 miliarde de dolari cheltuiți în 1999
la 25,6 miliarde de dolari în 2009. Tehnologia se schimba și comercianții se luptă pentru
avantajul cunoașterii. Av antajele tehnologiei și publicitatea corespunzătoare din anii 2000 ar fi
putut provoca “decada digitală” pentru consumatori.
În 1999, GoTo.com – o companie de motoare de căutare, care urma să fie achiziționată
ulterior de Yahoo – a introdus primul serviciu de căutare cu plată pentru plasare. Agenții de
publicitate au avut ocazia să liciteze pentru rezultatele primului motor de căutare pe anumite
cuvinte cheie. În ciuda unor atacuri inițiale din cauza cărora căutarea plătită ar duce la
rezultate corupte, GoT o.com a reușit să genereze bani din motorul de căutare prin intermediul
modelului.21
Plățile pentru plasare au evoluat în cele din urmă în funcție de plata -pe-clic.
Companiile licitează pentru plasarea rezultatelor căutării pe bază de clic pe clic. Acest lu cru a

20 Ries Al, Ries L., Căderea advertisingului și ascensiunea PR -ului, Ed. Brandbuilders, București, 2008, p. 65
21 Ibidem, p. 66

19 dus la rezultate de căutare care au fost în mare măsură determinate de cât de mult o companie
era dispusă să plătească. Cei mai importanți ofertanți au fost de obicei listați în primele poziții,
chiar și deasupra conținutului mai relevant și nu a fos t clar pentru utilizatori ce rezultate au
fost plătite și care au fost conținut organic.22
Experiența utilizării căutării plătite a avut de suferit, iar un motor de căutare up -and-
coming a crezut că ar putea rezolva problema. Google a introdus AdWords în an ul 2000,
inițial sub un model de anunțuri cu plata pentru plasare. Google a vrut să creeze o experiență
de căutare sponsorizată care a generat venituri fără a compromite calitatea și relevanța
rezultatelor căutării.
În timp ce modelele de căutare plătite a nterior, cum ar fi GoTo.com, s -au bazat pe
sumele licitate de la agenții de publicitate pentru a determina clasarea căutărilor, AdWords a
introdus un model al Scorului de calitate, care a ținut cont de rață de clic a unui anunț la
stabilirea destinației de plasare a acestuia pe pagina cu rezultatele căutării. Chiar dacă un anunț
ar avea o sumă licitată mai mică, acesta ar mai apărea peste celelalte anunțuri plătite mai puțin
relevante în rezultatele căutării, grație ratei ridicate a clicurilor. Modelul Scor ului de calitate
este încă folosit astăzi.23
În 2006 anunțurile digitale au devenit hiper -vizate
Pe măsură ce platformele sociale media au luat avânt la mijlocul anilor 2000, agenții
de publicitate au căutat o modalitate de a integra conținutul anunțurilor într-un mod care să fie
atât eficient, cât și non -intruziv. Marketerii au dorit un plan de acțiune pentru a ajunge la
utilizatorii mai tineri de internet, care au fost din ce în ce mai deranjați de anunțurile de tip
bannere și au petrecut cea mai mare part e a timpului lor de internet pe rețelele sociale.
După ce a rezistat anterior anunțurilor de pe site -ul său, Facebook a început să lucreze
cu agenții de publicitate în 2006 ca o modalitate de a spori rentabilitatea companiei tinere. Au
început cu anunțuri grafice mici și linkuri sponsorizate și, în cele din urmă, s -au mutat pe
anunțuri care vizează demografia și interesele utilizatorilor. În ciuda unor controverse de -a
lungul drumului, Facebook s -a dovedit a fi un pionier al anunțurilor direcționate, schimb ând
modul în care companiile ajung la publicul dorit online.

22 Mihai P., Tehnici promoționale , Ed. Universitară, București, 2006, p. 29
23 Nicola M., Publicitate și reclamă , Ed. Facultatii de Comunicare și relații publice, 2009, p. 39

20 Direcționarea consumatorilor către anunțuri relevante – mai degrabă decât
bombardarea acestora cu un volum mare de conținut publicitar – a devenit o practică standard
pentru agenții de publicitat e online, în special pe rețelele sociale. Dincolo de eforturile de
direcționare a Facebook, alte rețele sociale precum Twitter, YouTube și Google+ se
concentrează pe oferirea unei experiențe de publicitate utilizatorilor care nu se simt agresivi
sau impers onali.
În cele din urmă, din 2010 comercianții au început să -și găsească valoare în anunțurile
native.
În acest timp, a început să apară un nou grup de companii media. Site -urile web
precum BuzzFeed și Mashable au oferit agenților de publicitate noi oportu nități de a se
conecta cu publicul lor prin conținut sponsorizat și publicitate nativă.
Agenții de publicitate plătesc pentru a produce articole, videoclipuri și alte tipuri de
conținut pentru site -urile de știri și mass -media. Natura conținutului în sine este promoțională,
dar formatul pare mai puțin ca un anunț și mai mult ca o bucată obișnuită de conținut pe site -ul
gazdei.
În loc să se bazeze pe anunțuri care le perturbează experiența online a publicului țintă,
publicitatea nativă permite distribuitoril or să creeze conținut promoțional care să suplimenteze
experiența online a unui utilizator. Comercianții interesați să direcționeze anunțuri către
anumiți consumatori într -un mod discret ar trebui să ia în considerare serios petrecerea unui
timp pe acest d omeniu.
Site-urile web care au generat în mod tradițional venituri din anunțurile grafice au
început să -și dea seama că ar putea crea o experiență mai bună pentru utilizatori, bazându -se în
principal pe anunțuri native – mai degrabă decât pe anunțurile gra fice tradiționale – fără a
compromite veniturile publicitare.
Social media a revoluționat industria de publicitate online. Este interesant de remarcat
evoluția sa. Nu va fi greșit să spunem că publicitatea online a devenit puternică într -o perioadă
foarte scurtă de timp datorită social media .24
Să aruncăm o privire la Facebook. Deși creat în primul rând pentru ca oamenii să
rămână conectați social, faptul că mai mult de 7,3% din populația lumii utilizează Facebook a

24 Ries Al, Ries L., Căderea a dvertisingului și ascensiunea PR -ului, Ed. Brandbuilders, București, 2008, p. 72

21 făcut această platformă perfectă să fie ut ilizată ca instrument de marketing. Rapoartele arată că
agenții de publicitate au cheltuit peste 4 miliarde de dolari pentru publicitatea pe Facebook.
Facebook nu s -a concentrat cu adevărat asupra publicității până la 2 ani după înființare.
În 2006, Faceb ook a anunțat un acord de marketing de un an cu J.P. Morgan Chase pentru a -și
promova serviciile. Membrii Facebook, în acel moment în care pot vedea anunțuri prin care îi
invită să se alăture unei rețele exclusive Chase, pot câștiga puncte de recompensă. Î n același
an, Facebook și Microsoft s -au alăturat pentru sindicarea publicității. A fost o strategie de a
aduce anunțuri relevante celor 9 milioane de utilizatori Facebook. Microsoft a fost singurul
furnizor de anunțuri banner și link -uri sponsorizate pe p latforma Facebook.
În anul 2007, din cauza reacției negative a anunțurilor Vodafone și a altor companii din
Marea Britanie care apar lângă un partid politic de extremă dreaptă, Facebook a introdus
opțiunea de renunțare oferind proprietarilor de anunțuri po sibilitatea de a împiedica apariția
acestora.
Astfel, după cum am putut vedea, caracteristica principală a publicității după anul 2000
a fost și este în cotinuare digitalizarea. Odată cu apariția și dezvoltarea rețelelor sociale,
publicitatea a trebuit să se adapteze la modificările survenite și la progresul realizat de
tehnologie. Chiar și așa, televiziunea a reușit să își mențină o poziție de top în rândul mediilor
în care se livrează publicitatea, iar publicitatea pe Radio, de asemenea, cu toate că a pie rdut o
pondere semnificativă pe piața de publicitate, rămâne un element important .25

2.3 Scurtă comparația între România și alte țări

Deși publicitatea românească a fost impresionantă în timpul comunismului, având
prima agenție fondată în 1880 și primele reglementări din industrie din 1886, întreaga piață
creativă s -a încheiat după 1965. Cu excepția ARTIS (Agenția de Publicitate a Uniunii
Pictorilor) și PUBLICOM, care a funcționat pentru stat, nu a fost permisă existența unei
inițiative private sau a unui boutique. Mesajele lor au fost difuzate doar ca anunțuri simple în
ziarele menționate mai sus, fără componente vizuale.
România a fost înghețată în timp ce Ceaușescu a visat de utopia să. Cum au
supraviețuit oamenii fără mass -media? În primul rând, au în cercat să scape de cenzură

25 Nicola M., Publicitate și reclamă , Ed. Facultatii de Comunicare și relații publice, 2009, p. 44

22 ascultând canale radio ilegale cum ar fi Europa Liberă, noaptea, și uneori vizionând
televiziunea bulgară sau sârbă. Ei au riscat moartea, închisoarea și tortură și nu li s -a permis să
comunice cu prietenii și familia din țările democratice. Ei au încălcat și această regulă,
primind și împărtășind cu încredere ziarele.
Așadar, trăirea fără media înseamnă a fi în afara lumii reale, iar revoluționarii s -au
străduit pentru această libertate mai mult decât alte țări comuniste, pentru că au fost
dezinformați și manipulați de atâta vreme. Interdicția spirituală a fost adăugată luptei grele de
supraviețuire, împingând oamenii pe marginea abisului. A trăi într -o țară postcomunistă nu
implică ignorarea totală a trecutului, care influențeaz ă evoluția mass -mediei timp de câteva
decenii. Publicitatea a dezvoltat idei strategice care reflectă mentalitatea de astăzi față de
comunism, fie prin folosirea satirei, fie prin sărbătorirea istoriei mărcii.
După anii '90, explozia media a integrat din n ou România în lume. Relația dintre
publicitatea globală și cea locală în publicitate a evidențiat impactul mass -mediei asupra
consumatorilor și pieței românești.
În ceea ce privește publicitatea online, în ciuda barierelor de dezvoltare asociate cu
economi ile în tranziție, România are o serie de caracteristici pozitive care facilitează adoptarea
comerțului electronic, inclusiv un nivel ridicat al educației generale, creșterea rapidă a
utilizatorilor de internet, alfabetizarea calculatoarelor, competențe bun e în limba engleză și o
abundență de capital uman în domeniul IT. Intrarea recentă în Uniunea Europeană a oferit țării
stimulentele necesare pentru a întreprinde reforma de reglementare și economică necesară,
precum și un flux de fonduri care să ajute la dezvoltarea infrastructurii sale.26
Odată cu adoptarea și utilizarea rapidă a calculatoarelor personale și a Internetului în
România, cheltuielile de publicitate pe Internet au crescut semni ficativ în ultimii ani.
Vânzările de publicitate pe internet în România sunt estimate la 8,4 milioane de euro în 2007,
în creștere cu 52,8% față de 5,5 milioane de euro în 2006. Agenții de publicitate majori includ
servicii bancare, îngrijire personală / f rumusețe, IT, auto, telecomunicații, imobiliare și
asigurări. Potrivit companiei de cercetare online Gemius SĂ (2007), mulți români consideră că
publicitatea pe Internet este eficientă și informativă.27

26 Ries Al, Ries L., Căderea advertisingului și ascensiunea PR -ului, Ed. Brand builders, București, 2008, p. 83
27 Mihai P., Tehnici promoționale , Ed. Universitară, București, 2006, p. 98

23 Cu toate acestea, în ceea ce privește cumpărăturile on line, românii au avut tendința să
fie atenți la achizițiile online, parțial datorită percepției riscului ridicat asociat cu efectuarea
tranzacțiilor financiare pe Internet.
În perioada anilor 2000, concomitent cu dezvoltarea de ordin economic și creșterea
forței financiare a clienților tradiționali, au apărut o multitudine de agenții locale de mici
dimensiuni, cel mai des cu o identitate în creștere. Fata de țările europene occidentale, țara
noastră a avut dezavantajul perioadei comuniste, fapt ce a dus la apariția greoaie după anii ’90
a unei industrii moderne și eficiente a publicității.
După 2000, varietatea de agenții de publicitate din țara noastră a fost extrem de mare,
de la agenții ce ofereau o gamă variată de servicii de comunicare până la atelierel e de
specializare numai în servicii de creație ori comunicare în cadrul domeniului marketingului
social. S -au înființat, de altfel, agenții specializate pe servicii de tipul evenimentelor, denumite
și activității de BTL (below the line) și de relații publi ce. Agențiile de tipul BTL conferă în
special servicii de planificare de tip strategic, consultanță de marketing, promoții, producții de
evenimente, sampling și marketingul direct.
Astfel, s -a făcut diferențierea concretă dintre publicitatea “deasupra lini ei” (above the
line – ATL) și cea “dedesubtul liniei” (below the line – BTL). În acest fel ATL se referă la
publicitatea în cadrul canaleleor convenționale cum ar fi: mass -media (Presa scrisă, radio,
televiziune, cinematograf), publicatiil exterioare (bann er, poster, semne stradale), direct
mailing (flyerele, scrisorile de tip newsletter, e -mailuri, broșuri) și obiectele promoționale
(pixurile, brichetele, tricourile, șepcile, brelocurile s.a.).28
De cealaltă parte, comunicarea de tipul BTL se face prin int ermediul mijloacelor
“neconvenționale”, fiind vorba în special de organizare de evenimente (lansările de cărți,
târgurile, expozițiile, recepțiile, balurile, concertele, acțiunile de caritate, promoțiile face -to-
face etc.).
Industria de publicitate din Rom ânia s -a bazat, din nefericire, pe importarea spoturilor
și strategiilor de promovare. În momentul în care s -a dorit în mod clar originalitatea s -a ajuns
la rezultate hilare. Datorită subdezvoltării domeniilor industrial autohtone, piața a fost
invadată de produse din import și care, în mod cert, s -au promovat prin intermediul acelorași
reclame utilizate în toate țările.

28 Mihai P., Tehnici promoționale , Ed. Universitară, București, 2006, p. 45

24 Astfel, costurile totale nete de publicitate de la finele perioadei analizate (2010) au
scăzut cu încă 9% în țara noastră, până la 308 mil ioane de euro, iar potrivit rapoartelor
existente, publicitatea online a reprezentat unicul mediu ce a înregistrat o creștere.
S-a apreciat pentru anul 2010 o reducere: de 7% a cheltuielilor TV, de 25 -30% în
privința presei scrise, de 10% pentru radio, de 15-20% pentru outdoor și o maximizare de 10 –
15% a mediului online. Cheltuielile totale media au reușit să ajungă în 2010 la nivelul
cheltuielilor TV din perioada anului 2007 și s -au menținut sub nivelul costurilor totale din
2006 (369 milioane de euro în 2006, 308 milioane euro în 2010).
Astfel, datele pentru anul 2010 au stat în felul următor:
TV – scădere de la 222 milioane euro la 209 milioane euro;
Prinț – scădere de la 37 milioane euro la 27 milioane euro;
Radio – scădere de la 25 la 23 milioane euro;
OOH – scădere de la 42 la 35 milioane euro;
Internet/Cinema – creștere de la 13 la 14 milioane euro (cifre ce reprezintă strict
cheltuieli media, anul trecut piața de publicitate online s -a ridicat la circa 15,4 milioane euro).
La momentul respe ctiv, în țara noastră, televiziunea reprezenta canalul massmedia din
care cele mai multe persoane reușesc să obțină informațiile legate de lucrurile din mediul
înconjurător, astfel, inclusiv, în privința ofertelor de publicitate.
Interesant e faptul că în semnătatea canalului media prin intermediul căruia se trimite
informația publicitară spre consumatori e apreciată în mod distinct de aceștia și de aceia ce
comandă reclamele.
În acest fel, reclama pe TV li se pare folositoare într -o pondere de :
79,6 % c onsumatorilor;
97,2 % firmelor.
La panouri publicitare:
30,4 % consumatorilor;
50 % firmelor.
Reclamele în ziarele centrale:
23,4 % consumatorilor;
94,45 firmelor.
Reclama la radio:

25 19,5 % consumatorilor;
72,2 % firmelor.
Reclama în presa locală:
3,9 % consumatorilor
66,6 % firmelor.
Putem să tragem în mod facil concluzia că diferențele de percepție a importanței unei
reclame sunt ridicate și că oglindesc în principal stadiul de început pe care îl mai traversa încă
acest domeniu în țara noastră.29

29 Mihai P., Tehnici promoționale , Ed. Universitară, București, 2006, p. 4 8

26 CAP III Studiu de caz – analiza evoluției publicității în România în
perioada anului 2000

3.1 Evoluția pieței românești a publicității

În ceea ce prveste publicitatea online, aceasta a avut un început dificil și greoi față de
SUA, Europ a de Vest ori chiar Europa Centrală și de Est. Chiar și așa, reprezintă vehiculul
media cu cea mai semnificativă evoluție din țara noastră, fenomen exercitat de mai bine de 5
ani de zile. Bugetele menționate au reușit să crească semnificativ în fiecare an, reușind să
ajungă de la numai 0,1 milioane Euro în 2001 la mai bine de 8 milioane în 2007.

Tabel nr. 1 Evolutia publicitatii

Sursa: www.blogevent.ro

În prezent, mai bine de 10 furnizori conduc piața de publicit ate online din țara noastră
(AdEvolution, Netbridge, Arbomedia, MPInteractive, SMInteractive, Rol Network, Neogen
Network, Beyond Media, Media Café, Clir Media s.a), reușind să însumeze un inventory de
peste 25 milioane utilizatori în fiecare lună și 5 mil iarde de bannere.
Mai mult 500 de site -uri din țara noastră fac parte din aceste rețele de publicitate,
advertiserii putând să exploateze audiențe de tip generalist pe site -uri de tip portal și până la
audiențe foarte targetate pe site -urile specializate o ri de nișă.
Din perspectiva tehnologică, ne aflăm în clasament cu restul statelor “tehnologizate” –
marea majoritate a furnizorilor spațiilor media online foosesc tehnologii de ad -serving de cea
mai nouă generație (DoubleClick, Accipiter s.a).

27 Capacitățile de control ale firmelor sunt generoase – o gamă variată de statistici de tip
detaliat ale campaniilor online se afla în arsenalul specialiștilor de marketing prin intermediul
bogăției de informații profunde în privința interacțiunii și comportamentului co nsumatorilor în
raport cu marca promovată.
Advertiserii care utilizează Internetul sunt:
• Telecom: Rometelecom, Orange, Vodafone, Zapp, Cosmote, UPC, RCS&RDS
(toate mărcile)
• Banking/Finance: Raiffeisen, BCR, ABN Amro, Unicredit, OTPBank, BRD,
Finansb ank Banca Românească, Western Union, Visa (toate băncile)
• Business2Business: Indaco, La Fântâna
• Auto: Renault, Porsche, Autoitalia, Citroen, Tiriac Grup (toate mărcile)
• IT: Nokia, Samsung, HP, LG, Motorola, Sony, Philips,
• Auto related: Romp etrol, Dunlop, AaaAuto, Exxon
• FMCG: Brâu Union, Coca -Cola, Pepsi, Interbrew, Wrigley, Dr. Oetker
• Beauty&Care: Procter&Gamble, Colgate -Palmolive, Avon
• Travel: KLM, AirFrance, British Airways, WizzAir, Gotravel etc
Publisherii de bază din țara no astră duplica audiențele, astfel încât cu 4 -5 site -uri
reușesc să acopere 90% din reachul potențial pe Internet.
Utilizarea de site -uri specializate și de nișa facilitează procesul de segmentare și
targetare adecvată a consumatorilor. Unele site -uri au con centrări importante din perspectiva
demografică/psihografica: sunt prezente site -uri destinate atât “bărbaților” cât și “femeilor”,
însă și “studenților”, “copiilor” ori mai mult, “mămicilor”, “părinților” ori “gamerilor”,
“clubberilor”, “motocicliștilor”, “pescarilor” – astfel de afinități pot permite alocări foarte
eficace din punct de vedere media.
Site-urile se clasifica pe categoriile de interes, însă tot timpul apar alte site -uri de nișă,
ce pot să evidențieze și să formeze comunități foarte interesan te pentru advertiseri.

3.2 Analiza pieței publicității din 2000 până în anul 2010

După cum e și obișnuit, investițiile în domeniul publicității reprezintă o măsură a
interesului anunțătorilor de impunere a produselor și serviciilor în cadrul pieței. În c eea ce

28 privește acest lucru, investitorii în domeniul publicității pe piața din România au dovedit că
aceasta din urmă se poate caracteriza printr -un anumit potențial care să poată
justifica costuri semnificative.
În tabelul 2 am indicat situația anunțăto rilor principali în privința costurilor de
publicitate efectuate în perioada imediat următoare anului 2000, respectiv anii 2001 și 2002.
Faptul că economia din țara noastră reprezintă încă o economie insuficient dezvoltată, cel
puțin din puntul de vedere a l impunerii unor companii indigene, e olgindita de provenința
celor 10 anunțători de bază.
Pe primele 2 poziții se situau companiile Unilever și Procter & Gamble, care au decis
să-și aloce bugete semnificative de publicitate pentru promovarea mărcilor car e provin în mod
normal din categoria de produse pentru îngrijirea personală și a locuinței. Diferența dintre
cele 2 firme e data astfel de efortul publicitar înfăptuit în anul 2002 în comparație cu cel
precedent. Față de creșterea cu 152% realizată de Unil ever, creșterea companiei Procter &
Gamble a fost de trei ori mai mică.
Putemr emarca, însă, tendința comună prezenta în cazul restului anunțătorilor de
amplificare a efortului publicitar cu sume semnificative, Wm. Wrigley Jr. Co. și Henkel
reușind să se detașeze cu investiții care au depășit dublul acelora înregistrate în perioada
anului 2001. Pe ansamblu, valoarea investițiilor efectuate de cei 10 anunțători a crescut de 2
ori în cadrul perioadei menționate, detaliu care e perfect corelat cu dinamica de tip accelerat a
pieței românești de publicitate.

Tabel nr. 2 Evolutia principalilor jucatori

Sursa: www.prefecturabacau.ro

29
Următoarele tabele indica cheltuielile de publicitate pe suporturile princ ipale TV, radio
și prinț. Putem să observăm prezenta anumitor diferențe în privința sumelor totale investite de
toate categoriile.
Astfel de diferențe sunt produse, pe de o parte de diversele surse din care vin datele, iar
de cealaltă parte, de metodologia prin care se exprima valorile realizate de costurile
publicitare. Există o valoarea brută a lor, indicată de tarifele generale (rate card) percepute
pentru spațiul ori timpul oferit pentru anunțător pentru o inserție publicitară, și o valoare de tip
net c e provine din aplicarea discounturilor care pot să se obțină de fiecare anunțător.

Tabel nr. 3 Posturi TV a nul 2002

Sursa: www.prefecturabacau.ro

30 Tabel nr. 4 Posturi Radio anul 2002

Sursa: www.prefecturabacau.ro

Tabel nr. 5 Ziare a nul 2002

Sursa: www.prefecturabacau.ro

31 Tabel nr. 6 Reviste a nul 2002

Sursa: www.prefecturabacau.ro

Piața publicității din țara noastră nu putea urma o asemenea dinamica, fără ca în
interiorul acesteia să fie prezentă și cealaltă componenta semnificativă, respectiv aceea a
agențiilor de publicitate. Următorul tabel indica rezu ltatele pe care le -au obținut cele mai
semnificative agenții în perioada anului 2001. Observația potrivit căreia piața româneasca a
început a se integra în cadrul dinamicii pieței internaționale e din nou justificată de existență în
clasamentul agențiilor a reprezentantelor celor mai semnificative companii de publicitate din
lumea întreagă.
În acest fel, existenta grupurilor Omnicom, Interpublic, WPP și Grey prin agențiile
Graffiti/BBDO, McCann Erickson România, Ogilvy & Mather București și Grey București
constituie simultan o măsură a interesului progresiv pe care țara noastră l -a declanșat atât în
ceea ce privește anunțătorii, dar și în privința companiilor de profil, însă și o garanție a
faptului că, din perspectiva cantitativă, piața româneasca are pers pective atrăgătoare.

32 Tabel nr. 7 Date financiare

Sursa: www.prefecturabacau.ro

3.3 Evoluția după anul 2010

Există, în afara crizei economice internaționale, și o multitudine de factori cu influență
impo rtanta pentru bugetele media. Unul din aceștia îl reprezintă inflația de costuri, atât media,
dar și salarii și costuri de operare. Anumite dintre ele nu sunt reflectate într -o productivitate
ridicată cu o rată asemănătoare.
Un alt factor semnificativ în privința evoluției pieței media ilreprezinta economia
bazată pe consumul final de credit și din veniturile ce au devenit în prezent incerte. Jucătorii
din cadrul pieței de profil precizează astfel trimiterile de bani de la forța de muncă emigrantă,
ce or să înceteze a conta ca volum, limitarea ori încetarea creditului de consum, deflația
semnificativă a activelor imobiliare, volatilizarea valorii portofoliilor din cadrul bursei,
înghețarea ori limitarea veniturilor salariale, absenta economiilor, disponibil izărilor de
personal ori expunerea ridicată la riscul valutar.
Printre restul factorilor ce au avut o influență pentru piața media după anul 2010,
putem menționa politica prețurilor stațiilor TV și evaluarea activității advertiserilor la 6 luni.
Chiar și așa, există și afirmații conform cărora situația economică globală, cu influență solidă
și pe piața locală, va necesita și o serie de detalii de tip pozitiv.
Unul din avantaje o să fie, conform spuselor lor, faptul că negocierile existente între
televiziu ni și companiile de media nu vor mai purta de pe poziții de forță. În același timp, criză

33 economică a avut efecte benefice, întrucât a adus o creștere a eficacității și o recorelare a
cheltuielilor cu rezultatele.
A existat însă o imensă probabilitate că fragmentarea și specializarea mediilor să
continue în perioada aferenta, astfel cum s-a exercitat și în anii anteriori.
Numărul de canale comerciale de televiziune a crescut ușor, crescând în acest
fel opțiunile în cadrul programului TV. În anul 2011, au fost peste 40 de canale comerciale,
care au constituit opțiunile pentru planificarea pe TV.
În ceea ce privește consumul linear, televiziunea și radioul constituie
componente semnificative ale promovării vânzărilor. În 2010, marea majoritate a conținutulu i
video și audio a fost consumat în mod linear (respectiv pe baza programelor determinate de
instituțiile media specializate). Mai bine de 90% din conținutul televizat și mai mult de 80%
din cel audio a fost accesat prin canalele tradiționale.
În plus, ac est tip de consum a cunoscut chiar și o creștere în cursul anului. În mod
norma, achiziția de actuale echipamente TV ori lansarea de actuale servicii, cum ar fi sistemul
high-defînition (HD) ori canalele de filme, are rolul să încurajeze maximizare consumu lui.
Publicitatea online o nouă orientare: tendința selectivă însă continuă.
Bugetele destinate publicității online au crescut progresiv în valoare și într -un ritm din
ce în ce mai rapid față de restul pieței publicității.
Deși criza financiară a reușit să afecteze și acest domeniu, reușind să provoace o
reducere de 5% a veniturilor în 2010, declinul a fost mult mai scăzut față de acela realizat
de oricare altă categorie a publicității. Altfel spus, deși mediul online nu a reușit să crească,
cota acestui a de piață e în permanentă creștere.
Majoritatea previziunilor anunțau o creștere a industriei de la circa 10% în 2009, la
15% la finele anului 2011. Performanța din prima jumătate a lui 2010 a indicat faptul că
piețele media clasice cel mai sensibile în fața domeniului online sunt revistele și ziarele,
aalturi de radio și de domeniul outdoor. Televiziunea părea să reziste cel mai eficient în fața
tendinței respective.
Startul realizat în 2014, după cinci ani de criză, în momentul în care piața publicităț ii a
reușit să înregistreze o creștere de 3.7%, a continuat cu o evoluție de tip pozitiv și în perioada
următoare. În conformitate cu ultimul raport Zenith România Advertising Expenditure

34 Forecast, investițiile în domeniul publicității au înregistrat o maximizare de 1.9% în 2015,
ajungând ca până la finalul anului să reprezinte 403.9 milioane USD.
Tranziția spre internet -ul pe dispozitive mobile are
un scop semnificativ în îmbunătățirea social media. Mobile -ul reprezintă în mod cert sectorul
cu cea mai imp ortantă creștere, iar previziunile erau în sensul ca acesta o să devină tot
mai vizibil în consumul publicității dintre 2014 și 2017, cauzat de expansiunea dispozitivelor
mobile și a inovațiilor de ordin tehnologic cu avantaje pentru publicitate.
Chiar și așa, cota mobile -ului din consumul publicității a rămas mult în urma
cotei lui din consumul de media. Publicitatea pe mobile a atins o cotă de 1% din întregul
consum de publicitate din țara noastră în 2015 și 7% din investițiile în digital. Acest lucru es te
datorat în parte faptului că majoritatea publicității convenționale din display nu reușește să
funcționeze eficient în mobile.
Față de display -ul de tip desktop, banner -ele din mobile au nevoie de mai mult spațiu
din ecran și se consideră a fi mult mai intruzive. Există însă o arie în cadrul căreia display -ul
digital a demonstrat că aresucces în mobile, și aceasta reprezintă social media. Facebook și
Twitter au reușit să -și restructureze repede operațiunile diverse pentru consumul de mobile și
publicita te.
Social media oferă un exemplu concret pentru ceea ce semnifica ajustarea în mobile.
Pe ansamblu, domeniul digital, a înregistrat cea mai semnificativă și
susținută maximizare anuală (+12% în 2014 față de 2013) și se preconiza o evoluție progresivă
de 10% până în 2017.
Display -ul are în continuare majoritatea investițiilor în mediul digital (84%), chiar și
așa search -ul a câștigat teren, reușind să obțină creșteri semnificative: +19% (2014 vs 2013) și
+24% (2015 vs 2014).
TV-ul a rămas totuși mediul c u cea mai semnificativă pondere în cadrul investițiilor
din publicitate în țara noastră (63.5%), lucru ce va fi păstrat și în următoarea perioadă. A
urmat Digital -ul cu o cotă a pieței de 13.6% (ce a reușit să -și câștige încă din 2013 poziția a
două în cla sament) și Outdoor -ul cu 10.7%.
Presa scrisă a cumulat 6% din totalul de investiții în publicitate, Radio -ul a urmat -o
îndeaproape cu 5.8%, iar Cinema -ul a avut o parte nesemnificativă (0.4%). La grad de macro –

35 categorii, top -ul e foarte echilibrat, cele dintâi 5 categorii reușind să acopere peste 50% din
piață.
Publicitatea globală a cunoscut o maximizare de 5% în 2015 și de 6 % în 2016
Publicitatea globală s -a maximizat cu până la 4.9% reușind să atingă pragul de 545 miliarde de
UȘ$. Economia globală a așteptat în această perioadă o consolidate (FMI a prezis
o maximizare globală de 3.8% de 2015, de la 3.3% în 2014), dar piața publicității deține ca
termen de comparație anul 2014, un an foarte eficient, ce a găzduit Jocurile Olimpice, Cupa
Mondială și ale gerile din Statele Unite. Evoluția consumului global de publicitate o să fie
puțin mai mică de 5.1% la finalul anului 2014.
Creșterea înregistrată de piață de media din țara noastră în 2015 față de 2014 a fost de
6% și erau previziuni conform cărora ponder ea creșterii să fie menținută și în acel an, conform
celei de -a 20-a ediție a raportului Media Fact Book elaborat de agenția Inițiative, componentă
a grupului IPG MediaBrands.
Volumele desfășurate în televiziune au reușit să crească cu 7% în comparație cu anul
2014, atingând valoarea de 212 mil. euro.

36 Fig. nr. 1 Volume desfasurate

Sursa: www.revistabiz.ro

Online -ul a reușit să crească cu 12%, până la o valoare de 57 milioane de euro, radioul
a avut o creștere de 5%, până la 19 milioane de euro, iar piața de OOH a reușit să se mențină
la o valoare de 28 milioane de euro.

37 Fig. nr. 2 Market share

Sursa: www.revistabi z.ro

Mediul online a câștigat din ce în ce mai mult teren în fața instrumentelor
tradiționale prin intermediul cărora se poate realiza publicitatea. În 2016, piața publicității
online din țara noastră a crescut cel mai mult din Europa, cu valoarea de 41 de milioane de
euro.
Valoarea totală a pieței publicității online din țara noastră, pentru întregul an 2016, a
fost de circa 41 de mil. euro (190,5 mil. lei), mai mare cu 22% comparativ cu anul
anterior, potrivit unui studiu al ROADS, desfășurat de IAB R omânia cu ajutorul PwC
România.
Creșterea de mai bine de 20 de puncte procentuale a fost înregistrată prin
monitorizarea aceluiași eșantion al firmelor. În 2016, cele mai semnificative 5 industrii
au reușit să reprezinte 45% din totalul de investiții în p ublicitatea online. Liderul de
necontestat, de șapte ani, îl reprezintă industria telecom (6 mil. euro), urmată în 2017 de
industria financiară (3,5 mil. euro – în restere de pe poziția a patra în 2015), cosmetice
și bunuri de toaletă (3,4 milioane de euro – în urcare de pe poziția a 5 -a), băuturi (3 milioane
de euro – a coborât o poziție față de anul precedent) și online retail (2,9 mil. euro – care anul
trecut ocupă poziția a 2 -a).
Formatele de tip embed (totalitatea formatelor de bannere, chiar
dacă reprezintă statice ori rich media) au rămas în top în privința formatelor de publicitate

38 preferate, cu valoarea de aproximativ 10 mil. euro, urmate la o distanță mică de interruptive
formats (oricare format ce întrerupe experiență navigării – de la interstiți ale până la pop -up-
uri) ce au cumulat aproximativ 4 mil. euro.
Zona de conținut sponsorizat: a reușit să adune circa 3 mil. euro, iar zona mobile
(formate rich media display, reclame de tip mesaj, interstițialele, paid -for search și reclamele
audio/video optimizate pentru mediul mobil, în -app advertising, SMS, MMS ori optimizarea
rezultatelor căutărilor pe mobil) aproximativ 3,4 milioane de euro.
Estimarea IAB a fost că formatele interuptive se vor depăși de către content
sponsorship. Publicitatea video a acumulat circa 1,4 mil. euro, în creștere progresivă de la un
semestru la celălalt. În conformitate cu cifrele comunicate de agențiile de media, din
perspectiva alocării bugetelor pe diverse canale digitale, advertiserii au o preferință în a învești
în pr incipal în rețele sociale și motoare de căutare, doar apoi în cadrul pieței locale de
publishing.
România, cea mai mare creștere în 2016
În privința evoluției pieței europene, țara noastră deține rata de creștere cea mai
accentuată (36,9% – pondere calcu lată like for like și la valoarea brută), concordând cu
dinamica regiunii CEE – zona cu un potențial imens de a se dezvolta. Chiar dacă, având în
vedere valoarea totală, țara noastră reprezintă încă sub media din Europa, ritmul creșterii
evidențiază potenț ialul ridicat de creștere – care necesita să fie susținut atât prin
intermediul educației, dar și prin intermediul bunelor practici ale industriei locale.

3.4 Tendințe și perspective de viitor

Tendințele în publicitatea mobilă vor schimba modul în care b randurile și agenții de
publicitate comunică cu publicul
Dar, de acum înainte, lucrurile vor fi chiar mai adaptate. Dat fiind că sistemele de
identificare a utilizatorilor devin mai sofisticate, așa vor fi și anunțurile.
Industria de telefonie mobilă deja investighează modul de segmentare a informațiilor
pe care le consultă utilizatorul cu telefonul său și modul în care companiile îl pot utiliza ca un
identificator special pentru fiecare consumator.
Vom ajunge la punctul în care publicitatea va face restul lucrării: personalizarea
informațiilor.

39 Realitate virtuală
O altă tendință a publicității va fi realitatea virtuală, care va fi utilă pentru a arăta
produsele într -un mod mai experimental.
Astăzi, încă nu lucrăm cu acest tip de tehnologie, dar, încetul cu încetul, marile
branduri o iau în considerare.
Noua plasare a produselor va fi mai realistă și mai puțin enervantă, deoarece va fi
posibil să se influențeze pe cei care sunt cu adevărat potențiali consumatori
Partea practică a unei acțiuni legate de realit atea virtuală poate fi văzută ca un produs
în realitate. De exemplu, ne putem imagina cum ar fi să conducem o mașină sport sau să știm
cum ne -am simți într -un hamac din Thailanda.
Experții cred că acesta va fi viitorul plasării de produse.
Realitate augmen tată
A treia axă a noilor tendințe în publicitatea mobilă este realitatea augmentată.
Această tehnologie va juca, de asemenea, un rol important în următorii ani. În prezent,
unele mărci o utilizează deja pentru a vedea mai exact un anumit tip de produs.
De exemplu, personalizarea culorii și performanța unui vehicul. Sau modul în care Ikea
permite să proiectezi decorarea casei tale. Aceste două exemple se bazează pe instrumente de
realitate augmentată.
Acest tip de metode va permite consumatorului să aibă ma i multe informații și poate
deveni un instrument de dobândire a loialității.
Publicitatea nativă va fi una dintre cele mai utilizate în anul 2018, fiind una dintre cele
mai recente metode pe care le putem găsi în lumea marketingului. Publicitatea intruzivă este
foarte frustrantă pentru marea majoritate a utilizatorilor, prin urmare, se va paria pe o
vizibilitate mai bună și mai clară a anunțurilor, ceea ce nu este enervant.
În acest fel, produsele sau serviciile pot fi afișate în medii în care utilizatorii se simt
confortabil, indiferent de platforma pe care se află.
De fapt, dacă aceste anunțuri sunt realizate bine, acestea au capacitatea de a imita, iar
clienții potențiali nu le vor identifica mereu ca fiind publicitate, conținut recomandat sau
publicitate de căutare, printre altele, fiind una dintre tendințele care vor marca anul viitor în
ceea ce privește publicitatea.

40 În plus, acestea reprezintă o modalitate bună de a “eluda” instalarea AdBlocker -urilor
pe care mulți le instalează în browserele lor, ceea ce înseamnă că nu primesc nici un fel de
publicitate sau cel puțin filtrează aproape tot ceea ce ajunge la ele.
Datorită acestui fapt, au fost create strategii de marketing sau de publicitate, pentru a
atrage atenția viitorilor clienți. În plus, crearea d e conținut care oferă utilizatorilor o valoare
gratuită pe Internet va fi o constantă care va fi din ce în ce mai prezentă pentru a putea câștiga
potențialii clienți.
În aceste momente în care tehnologia este prezentă, inteligența artificială va juca, de
asemenea, un rol important. Desigur, de multe ori conusmatorii primesc mesaje automate de la
o companie. Aceasta răspunde unei tendințe care continuă să crească, precum automatizarea
de marketing și chatbot -urile, ceea ce vom continua să vedem în anul următ or.
În cadrul inteligenței artificiale se va evidenția, de asemenea, atenția imediată care
poate fi oferită prin acest tip de tehnologie, precum și personalizarea mesajelor, fiind un
element important în comunicarea pre și post -vânzare, în plus, mașinile v or prelua revânzarea,
făcând recomandări în funcție de ceea ce am achiziționat sau de produsul pentru care am făcut
o interogare.
În cele din urmă, nu trebuie să uităm mesajele publicitare, care tind să fie mai
personalizate, deoarece se va obține performa nțe mult mai bune decât cu cele tradiționale. În
momentul în care mărcile sunt asociate cu persoane sau se apropie de acestea, se generează o
legătură personală care face conținutul mult mai semnificativ, fiind una dintre cele mai
puternice metode de a aju nge la clienți și de a obține mai multe conversii.
Formatele de publicitate se schimbă și se îmbunătățesc în mod constant. Rețelele
sociale adaptează și generează noi forme de publicitate care se conectează cu utilizatorul și
promovează interacțiunea. Scop ul este de a evita publicitatea invazivă la care ne expunem în
diferitele canale pe care le folosim.
Pe Facebook, situația nu s -a schimbat prea mult. Anunțurile Facebook sunt încă spațiul
pe care această rețea socială trebuie să -și lanseze anunțurile. Nu a u existat schimbări majore
de când au fost implantate, ele apar pe pagina în plus față de barele laterale.
Rețeaua socială vizează îmbunătățirea videoclipurilor și, în consecință, publicitatea
introdusă prin intermediul acestora, așa cum face astăzi YouTub e. Aceasta implică o
schimbare a tendinței, deoarece anterior a decis să interzică includerea de anunțuri. Dar

41 publicitatea de pe Facebook face deja studii care introduc anunțuri în mijlocul videoclipurilor.
Venitul obținut va fi împărțit între Facebook și creatorii conținutului, care vor primi 55% din
încasări. Acesta este un adevărat impuls pentru YouTube: creatorii ar putea avea mai multe
beneficii.
Acest lucru afectează, de asemenea, rețeaua absorbită Instagram, care a pariat, de
asemenea, foarte mult p e video. În panoul său, putem vedea publicitatea inserată care apare
sub forma unei fotografii sau a unui videoclip atunci când ne actualizăm cronologia. Uneori
poate deveni puțin invaziv și, de obicei, nu are o evaluare pozitivă. Ceea ce funcționează într –
adevăr este publicitatea prin influențator. Aparent, publicitatea pe Instagram ar putea ajunge și
la funcțiile Stories (sau, de asemenea, numite instastories: videoclipuri care sunt șterse în 24
de ore), care ar putea apărea în mijlocul vizualizărilor noa stre.
Astfel, importanța influenței în instagram este esențială. Diferiți factori de influență
sunt invitați la evenimente și aceștia efectuează o partajare socială prin care împărtășesc
produsul publicului. Aceasta este una dintre formele cele mai utiliza te de branduri. Sunt, de
asemenea, frecvente expedierea produselor astfel încât să le împărtășească prin rețelele lor
sociale.
Publicitatea pe Twitter a suferit mai multe modificări care indică faptul că pariază pe
diversificarea anunțurilor și promoțiilor într-un mod care nu devine invaziv, ci, dimpotrivă,
este chiar interactiv.
În ceea ce privește tipurile de publicitate din videoclipuri, Twitter dorește să introducă
anunțuri înainte și în timpul unei întreruperi a videoclipului în viitoarele inserări car e nu sunt
încă aplicate, dar pe care în curând le vom putea vedea. Această rețea socială se îndreaptă
către televiziunea online și vor paria pe ea. Achiziționarea lui Periscope pentru 100 de
milioane de dolari a fost deja un pas important spre această cale .
Alte opțiuni sunt « cardul de deblocare instantanee », care generează interacțiunea și
conversația cu conținutul; « scratchreel » (gâf în 360 de grade); « anunțurile conversive »,
tweets care arată două opțiuni pentru a răspunde; răspunsurile personaliza te; sau de succes.
“Emojis -urile marcate” sunt hash -uri personalizate în care este inclus un emoji. Ele
sunt de obicei folosite pentru promovarea de evenimente, lansări sau evenimente de orice fel.

42 Concluzii

În concluzie, pot spune că lucr area și -a atins scopul, reușind să surprindă totalitatea
aspectelor teoretice și practice privitoare ls subiectul abordat. De asemenea, consider că am
reușit să îmi îmbogățesc câmpul de cunoștințe referitoare la evoluția pieței de publicitate, și că
am reu șit să aduc un aport semnificativ prin realizarea unui studiu de caz concludent și prin
intermediul formulării unor opinii și concluzii personale.
Publicitatea este ramură de comunicare a procesului de marketing. După cum am
văzut, este o metodă de a trimi te un mesaj de la un sponsor, printr -un canal oficial de
comunicare, la un public dorit. Cuvântul de publicitate vine din termenul latin “advertere”,
ceea ce înseamnă “a concentra mintea către”. Publicitatea reprezintă lucruri diferite pentru
fiecare perso ană, pentru unii este o artă, pentru alții este un fenomen cultural. Deși publicitatea
este un efort plătit, transmis de mass -media (televiziune, radio, internet, presa scrisă), pentru a
convinge.
Este evident că publicitatea funcționează într -un climat so cial și economic în
schimbare. Printre preocupările consumatorilor care se așteaptă ca publicitatea să fie sensibilă
la toate segmentele societății sunt aspectele de mediu, imaginile plăcute, precum și o descriere
completă a ingredientelor produsului și a informațiilor despre produsele dăunătoare.
În ciuda analizei constante a rolului instituțional al publicității, este evident că aceasta
continuă să joace un rol fundamental în diseminarea informațiilor despre produse. Pentru a
putea realiza o publicitate e ficientă, este recomandabil să se facă împreună cu modelul de
comunicare prin mass -media, unde cele două variabile importante sunt producția și recepția. În
timpul producției se elaborează conținutul oricărei comunicări în masă.
La intrarea în zona de rece pție, membrii publicului interpretează anunțul în funcție de
un set de factori care vizează familia, prietenii, experiența și motivațiile; dând sensul pe care
anunțul l -a lăsat.
Unul dintre cele mai frecvente atacuri asupra publicității este modul în care încurajează
consumul de bunuri inutile pentru individ și pentru grupul social, totuși limita dintre ceea ce
este necesar și ceea ce este inutil depinde de optică umană și de folosirea pentru căutarea
bunăstării.

43 Întregul proces de consum își are originea î n dorințe, pentru care consumul este un
fenomen caracteristic al naturii umane și nu este consumat doar pentru a trăi – ca mâncare – ci
și pentru a fi și pentru a apărea. În termeni mai sociali, consumul ajută la identificarea cu un
grup și la apartenența la un anumit nivel de viață, care rezumă multe dintre dorințele care
hrănesc achiziționarea de produse emblematice.
Desigur, în acest domeniu, moda ar trebui să fie analizată ca un declanșator al
consumului și a stilului de viață al gospodineilor, care au cel mai mare procent din consumul
familiei. Dezvoltarea industrială nu numai că îmbunătățește produsele, ci și mărește
posibilitățile economice de a le achiziționa. Într -o perioadă în care se producea ceea ce era
necesar, aceasta s -a mutat în alt domeniu î n care producția intensifică cererea.
Aplicarea noilor tehnologii a însemnat, de asemenea, o schimbare revoluționară pentru
profesioniști, atât pentru cei care vând vehicule uzate, cât și pentru piața imobiliară. Pe piața
locuințelor se află înainte și dup ă extinderea rețelei și conectarea la ea a milioane de utilizatori.
Astăzi este pur și simplu imposibil să vinzi o casă pentru o agenție sau un dezvoltator așa cum
se putea face acum zece ani.
Expertul imobiliar nu mai poate lua în considerare dacă utilize ază internetul sau nu.
Cine nu face acest lucru este deja în afara jocului și cu un viitor sumbru. O agenție pur și
simplu nu se poate gândi să -și comercializeze portofoliul de produse fără internet. Ar fi ca și
cum ar fi pretins că lucrează fără telefon. Sosirea internetului va modifica, fără îndoială, în
mod substanțial modul de vânzare și cumpărare de produse în următorii ani, inclusiv pentru
profesioniștii în domeniul imobiliar.
Termenele se modifică cu ajutorul internetului Universalizarea pe care inte rnetul a
adus-o lumii a provocat o schimbare importantă în percepția momentului în care o ofertă se
află pe piață. Cu numai zece ani în urmă, trecerea timpului nu afecta o ofertă, deoarece un
cumpărător potențial putea trece mereu pe stradă, întotdeauna un potențial client putea fi
descoperit de cineva interesat.
Astăzi, acest lucru s -a terminat. Difuzarea imensă pe care internetul o oferă produce o
cunoaștere imediată de către o mare diversitate de potențiali cumpărători. Și dacă vânzătorul
nu reușește să închidă tranzacția în scurt timp, acel produs este în mod clar afară din piață. Cea
mai bună opțiune ar fi scăderea prețului, dar există încă vânzători care au încredere că, în timp,
așteptările vor fi îndeplinite.

44 Cu dezvoltarea internetului, cumpărătorul pur și simplu nu mai există. Dacă atât de
multe părți interesate nu fac o ofertă, nimeni nu va veni să o facă. Publicitatea într -un portal de
anunțuri online este ieftină. Este foarte ieftină în comparație cu orice alt suport.
Posibilitatea măsurării efic ientei publicității portalurilor este și educarea agenților de
publicitate, care au încetat de mult să accepte argumentele agențiilor atunci când vine vorba de
a justifica bugetele uriașe de publicitate ale altor mass -media, cum ar fi televiziunea, radiour ile
și mass -media tradiționale .
Pe internet, un agent de publicitate poate măsura matematic cât de mult câștiga din
fiecare euro pe care îl investește într -un anunț de internet clasificat. Din nefericire pentru alte
suporturi, această experiență converteș te rapid foști neîncrezători în susținători autentici de
rețea. Este o realitate faptul că marii agenți de publicitate au fost conștienți de această
schimbare de situație și au optat pentru o investiție foarte importantă pe internet.
Toate conturile majore sunt prezente în portalurile principale și mulți au început deja
să renunțe la alte formate de publicitate.
În timpul boom -ului internetului, pe care îl numim acum social, cel care a caracterizat
epoca blogului, recursul la proclamările acestei sinteze a gândurilor a fost constant: în special,
cererea publicului la acel moment, și care a avansat până la starea de opinie a rețelei care a
început să influențeze puternic în mass -media și în dezbaterile asupra viitorului ei, a fost
îndreptată spre ideea de “fă ră întreruperi”.
Povestea originii geek, cu o puternică inspirație în cultura hackerilor și, odată cu
aceasta, o anumită tradiție contraculturală din anii șaizeci, a subliniat preluarea controlului
asupra relațiilor cu companiile de către public datorită p uterii rețelei: competiția a fost la doar
un clic distanță, informații despre prețuri și funcționalități, înțelepciunea masei a dus la
observația că publicul știe mai mult decât un individ și că atunci când un client dorește să
cumpere, acesta știa mai mul t decât societatea în sine.
Momentul a fost caracterizat printr -o luptă între inteligența software -ului liber, care a
generat din nou și din nou suplimente care au blocat publicitatea nedorită și a încercat să
bombardeze publicul cu ferestre pop -up insupor tabile, anunțuri care se extindeau singure când
se mișca cursorul, anunțurile autidive și vocile care începeau la încărcarea păgânilor și care au
iritat utilizatorii care au reacționat navigând fără sunet.

45 O luptă care a forțat discuții uriașe despre publi citatea care ar fi acceptată , discursurile
care au propus să plătească pentru a vedea publicitatea, accelerarea sistemelor de dezabonare
de la listele de discuții, proliferarea mesajelor de la bloggeri și site -uri web ce promiteau că nu
vor folosi nicioda tă adresele de e -mail utilizate pentru înregistrare.
Mass -media digitale au reacționat. Publicitatea părea să -i urmeze. Inter -stitialele au
început să apară cu butoanele care urmează să fie închise înainte de a se termina,
videoclipurile fiind oferite cu o pțiunea corespunzătoare de a fi ignorate dacă nu se dorește
vizualizarea mesajului agentului de publicitate. Mass -media a rezistat să -și “murdărească”
primele pagini cu anunțuri semnificative.
Televiziunea nu era imună la presiuni. Durata enormă a blocuril or de publicitate,
acuzațiile de pierdere a eficacitățiietc. tot spațiul publicitar a fost – și încă este – supus luptei
utilizatorilor care vor să fugă de ceea ce nu intenționează să vadă (SMS -uri pe telefoane
mobile, etc.) fără a -și exprima intenția sem nificativă de a plăti pentru consumul de conținut.
Paradoxul este, prin urmare, atroce: consumatorul de conținut fuge de la finanțatori,
dar nu dorește să investească sumele care garantează recompensele pentru acel conținut al erei
pre-digitale. La rândul lor, producătorii acestor conținuturi percep că transferul către
digitizarea în masă nu are compensația economică anterioară. Acesta este întâmpinat cu
concluzia că nu există modele de afaceri suficient dezvoltate, o expresie care adesea ascunde
incapacita tea de a modifica structurile productive care sunt depășite de timp.
În prezent avem de -a face cu un alt paradox, o cerere nesatisfăcătoare de conținut. A
apărut o mare criză de la sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI -lea și, odată cu aceasta,
o scădere fără precedent a investițiilor publicitare care, în plus, își schimbă orientarea către
spațiile dezvoltate pe Internet.
Televiziunea pierde în bătălia pentru bugetele de publicitate prin lipsa critică a unui
public tânăr (13 -24 de ani). Tinerii con tinuă să se uite la televizor, dar par să se descurce bine
fără el. Doar 36% dintre consumatori au observat că nu pot face acest lucru fără un ecran TV.
Între timp, nu își pot imagina viața fără YouTube și o mare parte par să fie dependenți de
Netflix.
Aceeași audiență vizionează de 2,5 ori mai multe videoclipuri pe Internet decât
televiziunea tradițională. În medie, ei petrec 12,1 ore pe săptămână pe conținuturi gratuite pe
internet și 8,8 ore pe videoclipuri pe internet plătite, spre deosebire de 8,2 ore de televiziune.

46 Chiar dacă publicul țintă nu se uită la televizor, companiile încă plătesc pentru a ajunge
la el. Pentru consumator, televiziunea este un panou publicitar. Ea transmite câteva informații
generale, dar este generalizată, nu direcționată cătr e o anumită persoană sau chiar către un
public întreg. Internetul predomină aici încă o dată.
Dacă publicitatea în mass -media socială sau pe YouTube a ajuns în atenția unui
spectator, atunci putem spune cu încredere că spectatorul a văzut -o pentru un motiv , deoarece
spectatorul a devenit parte dintr -o audiență pe care agentul de publicitate este interesat să o
atingă. În plus, se preferă publicitatea video. Generația tânără se obișnuiește repede datorită
contactului precoce cu tabletele și smartphone -urile, precum și accesul rapid la internet.

47 Bibliografie

Chelcea, S., Psihologia publicității. Despre reclamele vizuale , Ed. Polirom, 2002
Cîrnu, R.M., Publicitatea sau artă de a convinge , Editura Didactică și Pedagogică,
2004
Mihai P., Tehn ici promoționale , Ed. Universitară, București, 2006
Nicola M., Publicitate și reclamă , Ed. Facultatii de Comunicare și relații publice, 2009
Oldfield, S., Say, M., The importance of the customer experience , Ed. Admap, 2003
Petre Datculescu, Cercetarea pract ica de marketing , Ed. Brandbuilders, 2013
Price, L.,L., Arnould, E., J.,Zinkhan, G., M., Consumers , McGraw -Hill, 2004
Richard Gay, Rita Esen, Marketing online – o abordare orientată spre client , Ed. All,
2009
Ries Al, Ries L., Căderea advertisingului și asc ensiunea PR -ului, Ed. Brandbuilders,
București, 2008
Rossiter J., Percy L., Advertising and Promotion Management , McGrawHill, 1997