Chisinau 2020Golovcenco AllaUNIVERSITATEAVTEHNICA A MOLDOVEI [605046]

1

2
Chisinau 2020Golovcenco AllaUNIVERSITATEAVTEHNICA A MOLDOVEI
FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
DEPARTAMENTUL ARHITECTURA
CENTRU DE CERCETARE
IN STIINTE EXACTE
IN ORASUL CHISINAU

3
Influenta structurilor chimice asupra arhitecturii, imagine arhitecturala a cladirii
de birouri, fotograf- Solomah Soh (sursa- pexels.com)

4
Introducere;
Actualitatea temei;
Scopul si obiectivele cercetarii;
Metodologia cercetarii;

I. Istoricul centrelor de cercetare
1. Istoricul Institutului de Chimie si
Fizica Aplicata;
2. Importanta centrelor de cercetare in
dezvoltarea nivelului educational si
economic al tarii;
3. Problematica cercetarii in RM si
reflectarea acesteia asupra institutiilor
analizate;
4. Principii de proiectare. Tipologie.
II. Studii de caz. Analiza
experientei internationale
1. Analiza centrului de cercetare si
studiere a petrolului in numele Regelui
Abdullah Petroleum si influenta
acestuia asupra noului centru propus;
2. Analiza noilor tendinte in proiectarea
centrelor de cercetare prin prisma
evaluarii comparative a 3 institutii
stiintifice;
3. Concursul international Centru de
promovare a stiintei in Belgrad, Serbia
si influenta acestuia asupra
proiectului dat.
III. Conceptul propus
1. Analiza situatiei existente. Incadrarea
in teritoriu;
2. Impactul social si economic al
proiectului propus;
3. Analiza conceptului dupa cele 9
principii arhitecturale;
4. Expunerea conceptul propus.
Bibliografie
Webografie
Glosar
Anexe6
7
8
9
11
12
17
20
23
39
40
43
47
57
58
67
69
76
79
80
83
85CUPRINS

INTRODUCERE
CERCETARE
DESCOPERIRE
DEZVOLTARE
INOVATII
OBIECTIVE
SCOP

6
INTRODUCERE
Dupa spusele renumitului teoretician fizic Stephen Hawking: “Suntem
doar o rasa avansată de maimuțe pe o planetă neînsemnată a unei stele ex-
trem de obișnuite. Dar noi putem înțelege Universul. Asta ne face ceva foarte
special.”In ultimii 20 de ani aceasta rasa de maimute a revolutionat complet
gindirea umana. Iar inceputul secolului XXI a marcat o perioada de o dez-
voltare accelerata si ferma. Stiinta reprezentind forta care a dat acest salt al
posibilitatilor. In Republica Moldova deasemenea se observa un interes spre
stiinta. Acest domeniu fiind promovat tot mai mult, cu scopul de a atrage tinerii
pentru a se implica in “viata stiintifica” a orasului.
Analizind istoria, realizarile, starea actuala a cladirilor si a sitului institutiilor
stiintifice deja existente, eu mi-a propus proiectarea unui centru de cercetare
in stiinte exacte, care va servi si ca un element de legatura intre Institutul de
Chimie si Institutul de Fizica Aplicata ( str. Academiei, or. Chisinau).
Conform dictionarului limbii romane centru de cercetare “este o instalatie sau
o cladire dedicata cercetarii, in mod obisnuit cu accent pe o anumita zona.
Centrele aplica discipline variate, inclusiv cercetarea de baza si cercetarea
aplicata plus tehnicile non traditionale.“ Pentru proiectarea unui centru stiintific
nu exista la momentul actual SNIP si norme concret expuse, deaceea stud-
ierea experientelor trecute este esentiala in formarea proiectului. Iar, pentru a
patrunde in esenta temei si a avea o ideie clara si exacta asupra problematicii
sferei date am folosit urmatoarea sistema de metode de cercetare: analiza
documentatiei si informatiei a institutelor, observatii asupra dezvoltarea dome-
niului la momentul actual, examinarea sitului si obiectelor arhitecturale ampla-
sate in cadrul lui, efectuarea sondajelor sau a masuratorilor discrete, studierea
analogiilor nationale si internationale si analize secundare.
Cuvinte-cheie: centru de cercetare, stiinta, analiza, metode de cercetare, ip-
oteza de lucru, clasificare, analogie.
Intre anii 2010-2019 pe site-urile internationale dedicate stiintei, cum ar fi nan-
otechweb.org si ziarelor de tip “Physics World” au fost publicate un sir de arti-
cole unde au fost mentionate realizarile oamenilor de stiinta din Rep. Moldo-
va.
Cea mai recenta lucrare expusa a fost in decembrie anului 2018 exe-
cutata de academicianul Ion Tighineanu in colaborare cu profesorul Rainer
Adelung de la Universitatea din Kiel, Germania au creat un material anorganit
cu proprietati hidrofile si hidrofobe care a fost numit Aerogalnit sau aero-GaN.
Acesta poate fi folosit cu numeroase scopuri cum ar fi: explorarea spatiului cos-
mic si curatarea oceanelor.¬ In mai 2019 echipa de cercetatori a primit grant
de la Uniunea Europeana pentru continuarea cercetarilor, in care se include
si finantarea scolilor de vara, conferinte etc. Deasemenea, conform datelor
statistice am observant ca numarul abiturinetilor in ciclul de licenta cit si cel de
master si doctorat se mareste lent cu 10% pe parcursul anilor in sfera data.
Desi interesul creste, o problema cu care ne confruntam este migrarea
cadrelor calificate din motivul sala rizarii scazute si finantarii insuficiente a insti-
tutiilor stiintifice.

7
ACTUALITATEA TEMEI

Inceputul secolului XXI omenirea a cunoscut perioada de o dezvol-
tare accelerata si ferma. Stiinta este fenomenul caruia s-a datorat acest salt
al posibilitatilor umane. Astfel, extinderea spiritului si gindiriie stiintifice este
importat de promovat, oamenii de stiinta fiind unii dintre fauritorii culturii.
In RM deasemenea se observa un interes spre stiinta. In aprilie 2010 site-
ul nanotechweb.org a publicat un articol unde au fost selectate 10 cele mai
importante elaborari in nanotehnologii a anului current. Una dintre lucrarile ex-
puse a fost elaborata de o echipă de cercetători a Institutul de Electronica
si Nanotehnologii al ASM si Centrului National de Studiu si Testare a Materi-
alelor din cadrul UTM, co-autorii fiind de I. Tighineanu, vicepresedinte curent
al AȘM si doctoral V. Popa. „Savantii nostri au demonstrat in premiera ca pot
fi create nanoarhitecturi tridimensionale dupa un design original ce consta in
prelucraea suprafetei unui material semiconductor cu un fascicul focalizat de
ioni”, se spune intr-un comunicat al Academiei de Stiinte a Moldovei. Elabo-
rarea data este un salt important in domeniul nanotehnologiilor al compusilor
chimici. De fapt, aceasta este a cincea data cind lucrarile savantilor din Mol-
dova au fost appreciate de site-ul londonez. Si lucrarea data a fost publicata
pe coperta revistei stiintifice Physica Status Solidi – Rapid Research Letters din
Germania.In decembrie anului 2018 in cadrul aceluiasi centru stiintific a fost
creat de academicianul Ion Tighineanu in colaborare cu profesorul Rainer
Adelung de la Universitatea din Kiel, Germania au creat un material anor-
ganic cu proprietati hidrofile si hidrofobe care a fost numit Aerogalnit sau
aero-GaN. Acesta poate fi folosit cu numeroase scopuri cum ar fi: explo-
rarea spatiului cosmic si curatarea oceanelor. In mai 2019 echipa de cer-
cetatori a primit un grant de la Uniunea Europeana pentru continuarea
cercetarilor, in care se include si finantarea scolilor de vara, conferinte etc.
Savantii din R. Moldova, in ciuda intrebuintarii aparatajului invechit si
oportunitatilor de dezvoltare nefavorabile au realizari importante in domeniul
stiintific. Inventiile si cunostintele aduse de catre ei sunt apreciate international.
Cu toate acestea in or. Chisinau nu exista un centru de cercetare complex do-
tat cu noi tehnologii si utilaje, unde savantii ar lucra asupra noilor inventii si ar im-
partasi idei. Scopul acestui edificiu este formarea unei comunitati strise, prin in-
termediul spatiului architectural unde oamenii pot sa dea friu liber imaginatiei si
sa discute concepte, viziuni pentru a imbunatati starea sferei date in republica.
Importanta arhitecturii este in atragera oamenilor de stiinta si incurajarea de-
scoperirilor si analiza adincimilor imaginatiei, deoarece nici o idee nu trebuie
sa ramina fara platforma, fiecare incercare de stimulare a gindirii neconform –
iste, diferite trebuie apreciata.

8
SCOPUL SI OBIECTIVELE
CERCETARII
Pentru a intelege scopul proiectului vom analiza situatia prezenta in cad-
rul sitului dat in comparative cu cea din deceniile precedente. In anii ’50 cind
au fost concepute proiectele institutiilor de pe str. Academiei, arhitectul a avut
drept scop formarea unei zone dedicate studierii diferitor domenii a stiintei.
Fiecare dintre edificii este amplasata la distante minime una fata de cealalta
cu scopul de a incuraja colaborarea. Datorita modificarilor care au aparut pe
parcursul timpului in situl aceasta ideie principala incepe sa se piarda in con-
textul urbanistic. Institutiile par izolate una fata de cealta, sunt nepercepute ca
constructii stiintifice de catre trecatori. Zona stiintifica (care include: Institutul de
Chimie, Institutul de Fizica Aplicata, Institutul de Microbiologie si Biotenologie,
blocul ASM si campusul alaturat si Biblioteca ASM) devine omogena si se con-
topeste cu restul tipurilor de zonari (rezidentiala, comericala) fara a se prezen –
ta ca element integru si comlex diferit de sectoarele functionale prezente.
Inainte de a descrie obiectivele proiectului dat, voi incerca sa de-
finesc rolul unui centru de cercetare. Scopul este de a permite interacti-
unea dintre savant, student si industrie, pentru a facilita oportunitatile de
cercetare, rezolva problemelor din lumea reala si crea noi cunostinte. In
cadru institutiei se concep solutii de a raspunde la cerintele actuale de
pe piata, de a contribui la crearea noilor tehnologii stiintifice si la solu-
tionarea problemelor cu care se confrunta societatea contemporana.
Obiectivele proiectului sunt de a accentua zona stiintifica existenta, de a pune
in evidenta institutele, de a reorganiza functional situl si zonele verzi pentru a
sublinia axa compozitionala a constuctiilor. Astfel prin intermediul arhitecturii
v-om stimula interesul fata de institutii si a domeniul studiat in cadrul acestora.
Implicarea in cadrul sitului va avea loc prin constructia centrul de cercetare in
stiinte exacte, care va uni institutiile existente si propunerea unei noi amena-
jari a arhitecturii peisagere. Totodata, materialele folosite, solutiile arhitectur –
ale si structurale, noile decizii ce tin de aprovizionarea deservirii constructiilor
(dotarea cu energia electrica, apa etc.) trebuie sa corespunda cerintele eco-
logice si principii arhitecturale contemporane: sustenabilitate, conectivitate,
diversitate, adaptabilitate, identitate, open-space, competitivitate, densitate.
Scopul primordial al centrului este formarea unei legaturi strinse in-
tr-e savanti, crearea a unei comunitati. Existenta centrelor de cercetare
este importanta pentru evolutia stiintelor in Republica. Sporirea interesu-
lui tarilor straine si atragerea investitiilor, prezentind un loc de a gazdui
conferintele, concursurile, festivalurile internationale. Doar manifestind
o politica activa in domeniul dat este posibila dezvoltarea cercetari –
lor avasate, mentinerea si promovarea imaginii RM in plan international.

9
METODOLOGIA
CERCETARII
Metodologia reprezinta o totalitate de tehnici si metode prin care
teoriile existente sunt analizate si cercetate, cu scopul de a obtine in-
formatii mai complexe despre utilitatea si dezvoltarea ( atit la etapa in-
cipienta, cit si presupunerea tendintele spre viitor) unei anumite sfere
de activitate. Astfel, ea reprezinta o asa numita strategie de cercetare.
Pentru o intelegere complexa a specificului studiului a fost necesara par-
curgerea unor numar de etape si crearea unui sistem de cercetare. Metoda
folosita a fost una mixta, care a inclus atit cercetarea teoretica cit si empirica.
Cercetarea teoretica a determinat analiza datelor existente: istoriul si realizarile,
nivelul de aprovizionare tehnica, evolutia institutiilor. Deasemenea aceasta
faza a cuprins si studiul experientei mondiale, evolutia in timp si tendintele noiin
design si planimetria aduse de arhitectii contemporani. O alta stadie a cerce –
tarii a fost cea empirica. Ea s-a bazat pe observarea directa a datelor si pe
informatia adunata in prima faza a analizei. Ea poate fi calitativa si cantitativa.
Cercetarea cantitativa are loc cu ajutorul informatiei prelucrarii informa-
tiei din sondaje, observatii, anchete. Informatia a fost culeasa din urmatoarele
surse:
1. primare- acestea sunt date adunate din observatiile personale, incluzand: vizitar-
ea si fotofixarea sitului, analiza sitului dupa gradele de uzura naturala si disfunctii
care exista si pot aparea pe teritoriu. Un alt punct a fost efectuarea unui sondaj a
personalului care lucreaza in cadrul institutiilor si oamenilor din vecinatate, pent-
ru a cunoaste parerea despre ideia proiectarii unui centru de cercetare in zona.
2. secundare- examinarea datelor statistice publicate, in cazul dat de web-
site-ul statistica.md, identificare numarului de abiturienti la licenta, mas-
ter, doctorat in anii precedenti, pentru a obseva cresterea sau scaderea
interesul fata de sfera de activitate data. Dupa aceasta am identificat nu-
marul de lucratori antrenati in institutiile date pe parcursul anilor, informa-
tia este folosita spre calcularea procentului de utilizare a spatiului. Datele
statistice pot fi analizate si la nivel macro, pentru a intelege mai bine tend-
intele internationale si interesul tarilor vecine in cadrul domeniului dat
de la numarul de studenti in procesul de instruire, pina la academicie-
ni, doctoranzi, savanti, oameni de stiinta laureanti a anumitor premii etc.
Cercetarea calitativa la rindul sau a fost importanta pentru in-
telegrea unui anumit eveniment, sau pentru a evidentia unele carac-
teristici estentiale in cadrul temei. Odata ce am colectat datele experi-
mentale, observatii, analize ale sitului, statistica a fost posibila trecerea la
cea calitativa. Ea a inclus: analiza tematica, comparativa si continutul.
Analiza tematica presupune stabilirea unei teme principale, in cazul dat este

10
evolutia Institutului de Fizica Aplicata si Institutului de Chimie. Dupa, a avut loc
cercetarea documentatiei: istoricul, realizarile, nivelul de aprovizionare teh-
nica, planurile de activitate pe viitor si informatia experimentala bazata pe
studierea sitului, fotofixarea, analiza starii edificiilor. Scopul acestui punct a fost
evidentierea unei anumite calitati, cum ar fi: migrarea lucratorilor calificati in
alte tari, lipsa sau prezenta investitiilor de catre stat sau internationale, dez-
voltarea sau declinul organizatiilor. Un alt punct important a fost examinar-
ea planelor functionale si a altor desene tehnice gasite la arhivele institutiilor.
Analiza comparativa, consta din confruntarea informatiei. Astfel, am
examinat succesiv si simulan informatia din mai multe surse: date de pe web-
site-ul oficial, documentatia din arhiva si biblioteca, articole scrise de savantii
institutiior, despre activiatea acestora si analiza statitica, analiza sitului. Dupa
care au fost stabilit similitudinile si diferentele pentru primirea unei imagini mai
corecte si complexe asupra subiectului dat. Deasemenea, a aparut necoin-
cidenta datelor, au fost gasite anumite erori, fiind necesara revederea a in-
formatiei cercetate. In final, analiza continutului a inclus examinarea raspun-
surilor la chestionare, sondaje, anchete; unde persoanele au mentionat
parerea proprie asupra subiectului dat, problemele existente in zona si au no-
tat procentul de convenienta a proeictului propus din punctul sau de vedere.
In urma analizei datelor am primit raspuns la atitudinea lucratorilor insti-
tutiilor, vecinilor si trecatorilor fata de propunerea proiectului unui centru de
cercetare. Studiile asupra sitului, institutiilor, planului general au dezvaluit cali-
tatile terenului, fiind satisfacatoare pentru constructie. Informatia completa a
fost sistematizata in analiza Swot. Scopul final reprezinta propunerea solutiilor
spre ameliorarea punctelor slabe actuale si prevenirea amenintarilor.

ISTORICUL CENTRELOR
DE CERCETARE
STIINTA
EVOLUTIE
IMPACT
PROBLEMATICA
INOVATII
ECONOMIA CUNOASTERII

12
Institutul de
Fizica Aplicata
IFA a fost fondat
in anul 1964 in
rezultatul unificarii
laboratoarelor In –
stitutului de Fizica
si Matematica si a Institutului de
Energetica si Automatica.
In anii 90 au fost infiintate 2 centre
de cercetare independente: Cen-
trul Laboratorul International de Su-
praconductibilitate si Electronica
Solidului si deasemenea Centrul de
Optoelectronica. Scopul principal
al institutiei este realizarea investi-
gatiilor in domeniul fizicii fundamen-
tale si aplicate, precum si utilizarea
practica a cunostintelor obtinute.
La momentul actual divi –
ziunea stiintifica se imparte in: Labo-
rator de Fotonica Cuantica, L. Fizica
Compusilor Semiconductor Sergiu
Radautan, L. Metode Electrofizice
si Electrochimice de Prelucrarea a
Materialelor Boris Lazarenco , L. Fizica Teoretica Vsevolod Moscalenco, L.
Materiale pentru Fotovoltaica si Fo-
tonica, L. Metode Fizice ale Studierii
Solidului Tadeusz Malinowski, L. de
Optoelectronica Andrei Andries, L.
Optica Cuantica si Procesele
cinetice, L. Proprietati Mecanice ale
Materialelor Iulia Boiarskaia si L. Pro –
cese Termice si Hidrodinamice. Po-
tentialul intelectual al IFA la momen –
tul actual numara 227 de persoane,
unde se includ si cercetatorii stiintifici
– 160 si membri titular ai ASM-5.
Directiile principale ale institu-
tului sunt:
• “Cercetari teoretice si experimen-
tale in domeniul fizicii si fizico-chimiei
materiei condensate: materialelor
cristaline, necristaline si nanostructur –
ate, atomilor și nucleelor; electron –
ica si optica cuantica, elaborarea
tehnologiilor avansate si a dispozi-
tivelor multifunctionale electronice,
optoelectronice și fotonice.
• Cercetari teoretice si experimen-
tale de aplicare a electricitatii in
scopul intensificarii proceselor de
transfer de caldura si masa, de
1. ISTORICUL INSTITUTULUI DE CHIMIE SI
FIZICA APLICATA

13
cavitatie, electro –
flotare si electroplas-
moliza; modificarea
suprafetelor mate-
rialelor prin metode
electrofizice si elec-
trochimice; elaborar-
ea tehnologiilor si teh-
nicii avansate.
• Studiul teoretic al
tehnologiilor cuanWtice in sisteme
de atomi artificiali sau reali si sisteme
opto/nanomecanice, studiul coer –
entelor sau interferentelor cuantice,
inseparabilitătii cuantice si controlul
disipatiilor cuantice.”[1]
Constructia cladirii IFA este
de tipul P+3E+D, cu inaltimea etaju-
lui de 3.9 m. In cadrul edificiului sunt
prezente 3 institutii stiintifice: IFA cu-
prinzind parterul, etajul 1 si demisolul;
Institutul de Matematica si informati-
ca Vladimir Andrunachievici ampla-
sat la etajul 2 si Institutul de Energeti –
Caracteristicile tehnice a
bunului imobil:
Suprafata totala- 10750 m. p.
Suprafata etajului- 2150 m. p.
Inaltimea etajului- 3.9 m.
Marimile Lxlxb- 117.3×17.6×17.5 m.ca la etajul 3. Structura de rezistenta
folosita se bazeaza pe sistemul for –
mat din coloane si grinzi din be
ton armat, ceea ce e caracteristic
arhitecturii sovietice. Stilistica con-
structiei deasemnea reda preferin –
tele arhitecturale (stilistice si plani-
metrice) in acea perioada: formele
simple, ferestre ritmice rectangulare
expuse in fatade. Planimetria interio-
ara este standarta, oficiile, labora-
toarele si comunicatiile verticale sunt
amplasate in stinga si dreapta co-
municatiei orizontale (coridor), iar in-
trarea este organizata prin tambur. A
Accesul in edificiu poate fi atins
atit din directia str. Academiei, cit si
a bul. Hancesti. Ultima analiza tehni-
ca asupra constructiei a fost efectu –
ata in anul 2014, de catre compania
Agrobiobrichet S.R.L. In concluzie s-a
confirmat ca starea tehnica a edifi-
ciului este una satisfacatoare, care
nu prezinta pericole in exploatare.

14
INSTITUTUL DE MATEMATICA
SI INFORMATICA VASILE
ANDRUNACHIEVICI
IMI a fost fondat in anul 1964
de catre matematicianul V. An-
drunachievici. Scopul institutiei este
dezvoltarea si imbunatatirea direc-
tiilor existente de cercetare, incorpo –
rarea in stiinta mondiala. Structura in-
stitutului este impartita in : Laboratorul
Sisteme de Programare, L. Algebra si
Topologie, L. Modelare Matematica,
L. Sisteme Informatice, L. Ecuatii Difer-
entiale. In cadrul institutului activea-
za la momentul actual 79 persoane,
dintre care cercetatori stiintifici sunt
42, doctori in stiinte- 19, doctori habil-
itati- 13, doctoranzi- 6 si masteranzi- 2.
Directiile principale ale institu-
tului:
• “Cercetarea bazelor teoretice al
informaticii, tehnologia proceselor
de program, procesarea limbajului
natural si modelarea sistemelor de
simulare.
• Studierea quasigrupurilor si anali-
za combinatorie. Cercetarea mod-
elelor matematice si numerice, teo –
ria probabilitatii etc,
• Cercetari teoretice (algoritmi si
tehnologii noi de achizitionare, for –
malizare ) si aplicative (sisteme suport
pentru decizii, sisteme inteligente de
instruire) in domeniul sistemelor infor-
matice.
• Studierea teoriei calitative a ec-
uatiilor diferențiale si teoria invari-
antilor algebrici. Aplicarea ana-
lizei de grup si algebrelor Lie.”[1]INSTITUTUL DE ENERGETICA
IE a fost infiintat in anul 1991,
dar cercetarile in acest domeniu
dateaza din anul 1955 in cadrul sec-
tiei Energetica si electrificare a ASM.
Scopul principal al organizatiei este
implementarea noilor solutii de uti-
lizare eficienta e energiei regener –
abile si elaborarea noilor concepte
de dirijare a liniilor electrice. In cad-
rul institutului activeaza un sir de lab-
oratoare: L. Linii Electrice Dirijate, L.
Modelarea si Diagnoza Echipamen-
tului Energetic, L. Echipamente Elec-
troenergetice si Electronica de Put-
ere, L. Eficienta Energetica si Surse
Regenerabile de Energie. Potentialul
stiintific al institutului numara 58 de
personae, dintre care: cercetatari in
stiinte- 31, doctori in stiinte- 12, doc-
tori habilitati- 5, doctoranzi- 6 si post-
doctoranzi- 1.
Directiile principale ale institu-
tului:
• “Studierea liniilor electrice dirijate
autocompensate, a securitatii ener –
getice, metodelor de dezvoltare a
sistemelor energetice;
• Cercetarea in domeniul elaborarii
si modelarii instalatiilor performante
de dirijare cu regimul de functionare
a sistemului energetic.
• Elaborarea solutiilor eficiente pen-
tru dezvoltarea si utilizarea energiei
regenerabile si a combustibililor.
• Elaborarea propunerilor de recon –
structie a complexului energetic al
RM; impactul surselor regenerabile
asupra tarifelor energetice.”[1]

15
INSTITUTUL DE
CHIMIE
Institutul de Chimie a
fost infiintat in anul 1959
in baza domeniilor: chimie organi-
ca, anorganica si analitica. Mai tar-
ziu au fost fondate si scoli in ramurile
ca: chimie cuantica; bioorganica;
ecologica; bioanorganica; chimie a
compusilor naturali si fiziologic active
si chimia compusilor coordinative,
macrociclici si supramoleculari.
In cadrul institutului activeaza
3 centre: C. de Chimie si Fizica Anor –
ganica, C. de Chimie Ecologica si
Protectia mediului ambient si C. de
Chimie Organica si Biologica. Poten –
tialul intelectual la momentul actual
este compus din: 123 cercetatori sti-
intifici, unde se include 10 doctori ha-
bilitati, 40 doctori in chimie, 1 memb-
ru correspondent si 3 membri titulari
al ASM.
Directiile principale ale institu-
tului:
• “Studiul proceselor de formare si
elaborare a metodelor de obtine-
re ale nanoparticolelor solicitate in nanoelectronica si elucidarea me-
canismelor reactiilor chimice de tip
redox prin studiul cineticii acestor
reactii, asigurarea cercetarilor stiin-
tifice cu masuratori de performanta
ale diferitor proprietati ale obiectelor
de studiu.
• Cercetarea proceselor de migra-
re, acumulare si transformare ale
metalelor grele, pesticidelor, policlo-
rbifenilelor (PCB), hidrocarburilor po-
liaromatice (PAH) si a altor poluanti
organici in obiectele mediului ambi-
ant: ape naturale si reziduale, solu-
ri, sedimentari contemporane, roci,
plante si produse agricole si elabo-
rarea recomandarilor pentru diminu-
arii impactului poluarii.
• Sinteza dirijata a compusilor ter –
penici bioactivi polifuncționalizati,
elaborarea metodelor de valorificare
a resurselor naturale regenerabile si
elaborarea metodelor noi ecologice
de modificare a compusilor naturali.
• Cercetarea apei ca mediu pentru
construirea substantelor chimiotera-
pice si a stereoizomerii spiro cu acti-
vitatea antivirala, studiul formelor far-
maceutice solide multicomponente

16
nanodimensionale inovatoare care
contin hexamminecobalt cu propri-
etati anti virale si antibacteriene”[1]
Edificiul Institutului de Chimie
este de tip P+3E, cu inaltimea eta-
jului 3.9 m. In cadrul edificiului sunt
amplasate neuniform la parter si
etajul 1 un numar de laboratoare a
Institutului de Ecologie si Geografie
si oficiile intreprinderii editorial- poli-
grafice Stiinta la parter. Institutul
deasemenea gazduieste la etajul
2 Centrul de Instruire si Productie.
Structura de rezistenta, la fel
ca si in cazul IFA este formata din
coloane si grinzi. Solutia stilistica ar-
hitecturala in acea perioada prez-
inta o omogenizare a tuturor ed-
ificiilor si spatiilor urbanistice, fara
anumite deosebiri. Forma planimet-
rica este rectangulara, in stilistica
fatadelor se observa o ritmicitate
in amplasare ferestrelor si simetrie
a axie cladirii ce coincide cu axa
micului parc format in fata institutiei.
Configuratia intrarii, scara mon-
umentala amplasata in fata
edificiciului ofera construc –
tiei o statornicie si grandoare. Caracteristicile tehnice a
bunului imobil:
Suprafata totala- 9543.6 m. p.
Suprafata etajului- 2385.9 m. p.
Inaltimea etajului- 3.9 m.
Marimile Lxlxb- 119.64×17.65×17 m.
Organizarea spatiului (birou-
ri, laboratoare, comunicatiile verti-
cale) are loc cu ajutorul amplasarii
comunicatiei orizontale (coridor) in
mijloc si incaperile perimetral. Intra-
rea este organizatacu ajutorul tam-
burului dupa care vizitatorul ajunge
intr-un vestibul larg. Spatiile deschise
sunt mai putin prevalente in acest tip
de arhitectura in special dupa perio-
ada si functionalitatea proiectarii.
Accesul principal in cadrul edificiului
este deschis spre strada Academiei.

17
Cercetarea este esentiala
pentru societatea contempora –
na globalizata, ea fomeaza politi-
ci si principii fundamentale folosite
in intreaga lume. Conform spusel-
or Mary-Louise Kearney, directorul
UNESCO pe studii superioare si cer-
cetare: “Cunostintele generale de
cercetare stau la baza dezvoltarii
durabile, care necesita ca cunostin-
tele sa fie puse in slujba dezvoltarii,
sa fie transformate in aplicatii si sa
fie impartasite pentru a asigura ben-
eficii pe scara larga.” Ele faciliteaza
colaborarea, asigura resurse, ofera
un sistem de comunitate si de pro-
movare a studierii continui, deseori
concentrindu-se asupra problemelor
sociale, educationale. Printr-o cerce –
tare detaliata, studentii si academ-
icienii dezvolta abilitati de analiza,
comunicare eficienta, sistemtizare
a informatiei, ce ajuta la formarea
unei gindiri critice.
Lucrarile inovatoare sunt re-
sponsabile de progresul de baza si
dezvoltarea financiara.Un alt ben-
eficiu este posibilitatea intrunarii stu-
dentilor in cadrul procesului stiintific.
Acestea pot lucra alaturi de profe-
sori si academicieni in activitati de
cercetare, invatind cot la cot, astfel
li se ofera sansa unica de a deveni
cercetatori insusi. Aceste experiente
sunt importante si stimuleaza gradul
de angajare dupa absolvire.
Putem sa distingem 7 beneficii
din punct de vedere educatinal al
centrelor de cercetare (sau universi-
tatilor cu centre de cercetare incad-
rate):
1. Creaza forta de munca calita-
tiva;
2. Stimuleaza inovarea;
3. Creste gradul de angajare;
4. Imbunatateste fortele de mun-
ca existente;
5. Colaborarea intre business si
educare;
6. Formarea unei economii a cu-
noasterii;
7. Marirea salarizarii in cadrul ab-
solventilor.
Una din problemele cu care
se confrunta din punct de vedere
financiar centrele de cercetare, nu
doar in Moldova, ci si majoritatea
tarilor europene este implicarea
minima a persanelor juridice, sec-
torul privat inactiv in domeniul dat. 2. IMPORTANTA CENTRELOR DE
CERCETARE IN DEZVOLTAREA NIVELULUI
EDUCATIONAL SI ECONOMIC AL TARII
Schema domeniilor finantate in Regatul Unit
in anul 2018

18
Centrele de cercetare si universi-
tatile de cercetare au aparut pe
agenda politica in multe tari in curs
de dezvoltare, in special a natiunilor
mari care incearca sa concureze in
economia educationala globala.

Arhitectul Clark Kerr are o viziune
asupra caracteristicilor primordi-
ale a unui centru sau universitate
de cercetare: guvernarea interna
sta in miinile academicienilor, deci-
zii ce privesc contributiile in mediul
educational- conceptul de gu-
vernare comuna este central,
meritocratie riguroasa, libertatea
academica si implicarea activa in
societate. Tarile in curs de dezvol-
tare, in care se include si R. Mol-
dova au nevoie sa segmenteze in
mod clar misiunile institutiilor si sa le
organizeze pe acestea in mod rati-
nal- aceasta fiind cerinta cheie. In
corcondanta cu profesorul Altbach:
“Fara un sistem adecvat, care va
varia in functie de cerintele natio-Dupa experienta internationala, in-
vestitiile guvernului si inteprinderil-
or private in cercetarea de baza si
aplicata planteaza seminte pentru
produse, tehnologii pentru indust-
riile viitoare. In cazul SUA cel putin
o jumatate din cresterea economi –
ca poate fi atribuita inovatiei stiinti-
fice si tehnologice. Un exemplu de
acest tip este statul Maryland care a
investit la un moment dat aproape
90% din bugetul sau de dezvoltare
economica in programe de cerce –
tare, universitati. Drept urmare, statul
primeste mai multi dolari pentru cer-
cetare pe cap de locuitor decit orice
alt stat. Acest lucru a conditionat la
formarea unei baze diversificate de
industrii, tehnologie , informationa –
la, biotehnologie, biomedicina etc.
Un alt exemplu, unde ilustram eim-
pactul pe care il poate avea doar
o singura univeristate de cercetare,
si anume Institutul de Tehnologii din
Massachusetts. Doar in an. 2004, MIT
a produs 133 de brevete, a lansat
20 de companii start-up si a folosit
1,2 miliarde de dolari in cercetarea
sponsorizata. Datele din 1994 arata
ca, absolventii MIT fondasera peste
4000 de companii care angajau 1,1
milioane de pameni care genereaza
vinzari de 232 miliarde de dolari in in-
treaga lume. In multe tari dezvoltate
tip SUA, Marea Britanie, Germania,
Coreea de Sud, Japonia exista o
preocupare cu privire la dezvoltarea
centrelor de cercetare, fiind cheia
economiei “cunoasterii” din sec. XXI.
Diagrama dezvoltarii celor mai segnifice
domenii in Regatul Unit

19
nale, institutiile de cercetare nu ar
putea inflori complet.” Ele trebuie
identificate si sustinute, dar numarul
acestora trebuie sa fie suficient de
limitat, pentru a asigura finantarea.
Tarile in curs de dezoltarau nevoie de
aceste tipuri de institutii pentru a pat-
icipa la mediul global educational. In-
telegerea caracteristicilor acestora,
construirea infrastructurii si a mediului
intelectual necesar este o prioritate.
Dupa analiza situatiei eco-
nomica a RM pina in an. 2011 ob-
servam ca ea se baza pe importul
bunurilor, serviciilor si exportul scazut
de marfuri. Acest model de sistem
bazat pe reminiscente si consum
s-a dovedit a fi nefavorabil pentru
o dezvoltare durabila. Dupa care
s-a propus un nou model 2011-2014
Integrarea Europeana: Libertate,
Democratie, Bunastare, care presu-
pune trecerea de la o economie ba-
zata pe consum pe una bazata pe
investitii, inovatii si competitivitate.
Acest lucru va crea locuri de mun-
ca inalt calificate si bine platite, fie-
care cetatean poate sa beneficieze
de efectele positive a unei creste
inseminate, echilibrate si organice.
Realizarea acestor ambitii
implica cresterea de produse sci-
Anual 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Doctori
habilitati162 169 176 180 244 342 420 405 418 450 441
Doctori
in stiiinte576 560 554 740 722 1095 1300 1356 1398 1453 1450entointensive, fiind rezultatele pro-
cesului de cercetare- dezvoltare.
Dupa exemplele din tarile straine
observam ca implimentarea unei
economii a cunoasterii a favorizat
situatia financiara si educationala.
Tabelul ce reprezinta cresterea numarului de persoane cu titlul de Doctor in stiinte exacte in RM

20
3. PROBLEMATICA CERCETARII IN RM
SI REFLECTAREA ACESTEIA ASUPRA
INSTITUTIILOR ANALIZATE
Infrastructura sferei cerce –
tare- dezvoltare cunoaste o criza
profunda dupa obtinerea indepen –
dentei R. Moldova, cauza fiind in –
stabilitatea financiara, deteriorarea
materialelor tehnico-stiintifice. Acest
lucru a provocat imigraraea masiva
al potentialului uman din diverse do-
menii, inclusiv si cel de cercetare. In
anii 1990- 1999 (prima perioada de
tranzactie) PIB-ul republicii s-a mic-
sorat cu 64%. , iar finantarea publi –
ca a sferei cercetare- dezvoltare a
scazut de la 0.73% (in 1990) la 0.22%
(in 2004). In anul 2008 a fost 0.7%, iar
in 2011- 0.4%. Degresul in domeniul
stiintific dupa 1990 se observa si la
institutiile existente analizate: Institu-
tul de Fizica Aplicata si Institutul de
Chimie.
Dupa infiintarea institutiilor, ele
au cunoscut o perioada de inflorire.
Multi savanti, cercetatori au primit
posibilitatea de a colabora cu alte
centre din cadrul URSS. Multi au ac-
tivat in laboratoarele linga diferiti
oamneni de stiinta notori si inovatiile
percepute din cadrul studierii in alte
tari au fost aduse si implimentate in
tara. Spre exemplu, academicianul
V. Moscalenco studiind la Institutul
de Matematica Steklov impreuna cu
colegii sai din sectia Mecanica Stati-
ca au conditionat la conceperea te-
oriei mecanismilui de supraconduct -ibilitate in metale reale, propunind
pentru prima data supraconductibili-
tatea cu 2 benzi. Aceast devind o lu-
crarea clasica, cu ajutorul careia Re-
publica Moldova s-a manifestat pe
plan international. Dupa obtinerea
independentei Moldovei domeniul
dat considerabil a scazut in dezvol-
tare nu doar in cadrul acestor 2 insti-
tutii, dar la nivel national in intreaga
republica, motivul fiind instabilitatea
politica si economica.

In anul 2004 au inceput sa fie intre-
prinse anumite activitati pentru a
imbunatatti sectorul dat, prima fiind
adoptarea Codului privind stiinta
si inovarea. Dupa aceasta, a fost
adoptat Acordul de parteneriat intre
Guvern si ASM, rezultind intr-o crest-
ere semnificativa a domeniului cer-
cetare-dezvoltare. Au fost elaborate
premise cu scopul consolidarii co-
munitatii stiintifice. Urmarile acestor 0%20%40%60%80%100%
1950 1991 2012 2019
Diagrama dezvoltarii sectorului cercetare si
dezvoltare in RM

21
reforme s-au manifestat cu o dinam-
ica pozitiva de dezvoltare acestei
sfere. Datorita crearii Centrului pen-
tru Finantarea Cercetarilor Funda-
mentale si Aplicative in 2012, care
are functia de a propune directii
strategice, se organizeaza conditii
de transparenta pentru toate par-
tile implicate si are loc promovarea
proiectelor de cercetari fundamen-
tale si aplicative.
Organizatiile de cercetare si
dezvoltare au inregistrat rezultate
apreciabile, dar problema princi-
pala este incadrarea acestor rezu –
ltate in sectorul real al economiei.
Doar 2-3% din numarul de brevete
de inventii este folosit de catre intre-
prinderi in domeniu specific. Interesul
spre noi tehnologii este redus, fapt
ce genereaza colaborarea minima
a domeniului de cercetare si a afac-
erilor. In cadrul dat lipsesc fondurile
de risc si stimulente pentru crearea
afacerilor noi si incurajarea inovatiilor
in cadrul intreprinderilor, cu potential
de includere pe piete internationale.
Pentru activitatile inovationale, cer-
cetatorii trebuie sa detina posibili –
tatea de a crea companii start-up
sau spin-off din institutiile la care sunt
afiliati. Examinarea in domeniul cer-
cetare-dezvoltare in cadrul unei in-
stitutii definite trebuie sa fie comple-
tata atit cu evaluari cantitative cit
si calitative, spre exemplu: utilizarea
brevetelor, realizarile proiectelor de
transfer tehnologic, cooperarea cu
industria etc. Metodele de solutionare a
problemelor in sfera cercetare-dez –
voltare au fost propuse in documen –
tul Strategia cercetarii-dezvoltarii a
Republicii Moldova in 2020 de ca-
tre echipa ASM. In cadrul acestui
plan de actiuni se propune dezvol-
tarea RM pe baza unei economii a
cunostintelor. Acest tip de activitate
va presupune atragerea investitiilor,
formarea unei societati bazate pe
cunostinte, dezvoltarea noilor ramu-
ri a industriei si implimentarea trans-
ferului tehnologic. Alte punct im-
portante de atins sunt: reorientarea
politicii in domeniul stiintific pentru
a spori eficienta si competitivitate;
demonopolizarea finantarii in dome-
niu cu ajutorul aplicarii regulilor
relevante si coerente; implicarea
unei reforme structurale, unde insti-
tutiile stiinfice vor obtine autonomie.
Obiectivele principale a aces-
tei strategii sunt:
“1. Dezvoltarea capacitatilor umane,
institutionale si de infrastructura.
2. Definirea si managementul priori –
tatilor de cercetare.
3. Dialogul continuu intre stiinta si
societate, implementarea in practi –
ca a rezultatelor cercetarii.
4. Internationalizarea cercetarii,
integrarea in spatiul european de
cercetare si cresterea vizibilitatii
internationale.
5. Guvernarea domeniului cerce –
tarii- dezvoltarii in baza unui model
consensual de administrare, orientat
spre performanta si excelenta.” [1]

22
Statistica abiturientilor
(dupa datele site-ului
statistica.md)Ciclul de licenta Ciclul de master
2017 -2018 2018 -2019 2017 -2018 2018 -2019
Stiinte fizice 89 68 38 44
Stiinte chimice 187 191 72 64CONCLUZIE
In urma studierii si analizarii sit-
uatiei atit nationale, cit si internation –
al observam faptul ca modalitatea
propusa spre cresterea stocului pro-
ductiv de capital este prin economia
cunoasterii si crearea unei societatii
bazate pe cunostinte. Aceste mod-
ificari rezulta direct spre dezvoltarea
sectorului de cercetare,
investirea in institutii superioare noi, in
noi centre de cercetare si aprovizio-
narea acestora cu utilaj tehnologic
avansat.
Intre Strategiile de dezvoltare pentru
anul 2020 a UE si Republica Moldova
se gasesc un sir de similitudini, scopu-
ri si obiective commune. Dupa ex-
emlul a SUA scopul strategiilor este in
conceperea unui sistem unde cen-
trul- fiind dezvoltarea stiintifica, sa se
ramifice spre alte domenii unde sa
fie direct folosita. Acest lucru poate
sa conditioneze la formarea noilor
industrii si metode de a implimenta
descoperirile savantilor. Rezultatele
performate vor duce la cresterea
competitivitatii economiei nationale
si marirea procentului de bunastare
a populatiei. Se preconizeaza ca in
anul 2020 RM va dispune de un sistem
creat de prioritati in cercetare, care
va fi monotorizat de un management
rigid. Acest sistem va fi axat pe valori ca: interactiunea domeniului stiintific
cu mediul de afaceri si societatea
si implimentarea cunostintelor in di-
verse sfere; internationalizarea cer-
cetarii si manifestarea progresului
stiintific national in spatial European
si intreprinderea unei politici orien –
tate spre performanta capacitatilor
umane, infrastructurii, institutiilor int-
runite in domeniu.
Centrele de cercetare reprez –
inta un resurs de dezvoltare intelec-
tuala, inovativa, educationala si
economica. La nivel international
fiecare institutie superioara este do-
tata cu un centru de cercetare, care
sa faciliteze o studiere mai profunda
a unui anumit domeniu. Astfel, am-
plasarea unui centru de cercetare
in cadrul sitului alaturat de IFA si In-
stitutul de Chimie va duce la colab-
orarea mai strinsa a acestora, dez-
voltarea si accentuarea pe arena
globala a institutiilor deja existente
prin prisma noului spatiu de dezvol-
tare stiintifica. Datorita noilor strategii
de dezvoltare a sferei de cercetare
in anii apropiati se preconizeaza o
crestere a activitatii a institutiilor sti-
intifice, care va elimina consecintele
regresului care a durat 2 decenii si
va duce la integrarea republicii pe
plan international.
Tabelul ce reprezinta cresterea numarului de abiturienti in stiinte exacte in or Chisinau, RM

23
4. PRINCIPII DE PROIECTARE.
TIPOLOGIA
Inainte de a tipiza centrele de
cercetare, trebuie sa numim pasii ce
intra intr-o cercetare stiintifica. Ea im-
plica urmatoarele etape:
1. fundamentala- se desfasoara cu
scopul dezvoltarii cunostintelor de-
spre natura, stiinte, societate, gan-
dire. Pe plan mondial sunt alocate
aproximativ 10% din fondurile de
dezvoltare cercetare. Ea se imparte
in:
-neorientata- care nu are un scop
practic definit;
-orientata- orientata spre o anumita
tema.
2. aplicata- se desfasoara cu scopul
solutionarea noilor necesitati umane,
sociale, economice sau pentru apro-
fundarea cercetarii fundamentale;
3. de dezvoltare- are scopul de a
pune in practica rezultatele obtinute
ale cercetarilor de mai sus, sub for –
ma unor prototipuri de servicii, pro-
duse, tehnolgii etc.
Centrele de cercetare se im-
part in 3 tipuri: cercetare de baza,
cercetare aplicata si tehnicile non
traditionale.
Cercetarea de baza are scopul de
a analiza cunostintele fundamen-
tale despre lume, aici se creaza si se
sustin teorii care explica fenomene
observate. Aceasta este sursa noilor idei, principii stiintifice, care formea –
za baza progresului in diverse dome-
nii. Desi, cercetarile de baza nu vin in
ajutor in mod direct cu problemele
zilnice a savantilor practicieni, dar
stimuleaza moduri noi de gindire si
au rolul de a revolutiona problemele
care pot sa apara in viitor.
Cercetarea aplicata reprezinta folo-
sirea practica a stiintei. Ea foloseste
teorii, metode, tehnice aculumate
pentru un anumit scop clar definit.
Ea se orienteaza pe solutionarea
problemelor practice si utilizeaz
metodologii empirice. Un element
important al acestui tip de cercetare
este transparenta in metodologie
(deoarece lumea reala este dezor –
danata).EXAMINAREA EDIFICIIRILOR CONFORM
FUNCTIEI ESENTIALE- CENTRU DE CERCETARE

24
TIPOLOGIA
LABORATOARELOR
Una dintre principalele inca-
peri ale unui centru de cercetare
sunt laboratoarele, unde au loc
analizarea noilor teoriilor teorii, efec-
tuarea experimentelor, observatiilor,
masurarilor, cercetarilor. Ele se clasifi-
ca in functie de specialitate si utiliza-
re. In functie de utilizare:
1. laboratoare pentru practica- in-
clud ma multe spatii de lucru si con-
tin echipamete de baza.
2. laboratoare destinate cercetarii-
amplasate in incaperi mai mici, cu
echipamente de specialitate, unde
se include si spatii suplimentare: in-
caperi pentru masurat, centrifugi;
spatii ermetice, spalator; incaperi
climatizate si camere de raciere cu
temperatura constanta; camere ob-
scure si foto etc. (fig. 1)

In functie de specialitate:
1. laboratoare de biologie si chimie-
amplasate in spatii care dispun de
schimb de aer frecvent, deseori este
si necesitatea amplasarii dulapurilor
suplimentare pentru ventilatie, pen-tru experiente ce produc multe gaze
si fum. Autoclavele sunt dispuse
deseori in camera proprii. Incaperile
sunt amenajate cu mese fixe de
laborator.
2. laboratoare de fizica- sunt dotate
cu mese mobile de laborator si insta-
latie electrica, care sunt diferentia-
ta de tuburi (canale pentru cabluri)
localizate in zona peretelui sau sus-
pendate de tavan.
3. laboratoarele pentru cerintele
specific, spre exemplu Laboratoare
de izotopi, unde are loc lucrul cu
substante radiante in diferite clase
de siguranta (A-C din 25425).
4. laboratoare sterile- pot fi folosite in
domeniul microelectronicii. Sunt utili-
zate pentru experiente ce necesita
un aer fara praf, bine filtrat sau pen-
tru substante nocive a caror trecere
prin circulatia aerului in camerele ve-
cine trebuie evitata (domenii ca mi-
crobiologia, tehnica genetica etc.)
fig. 1 Laborator de cercetari (sursa- Manua –
lul Arhitectului, P. Neufert)
fig. 2 Laborator de fizico- analitic din
complexul Chimic BASF, LUDWIGSHAFEN ,
Germania (sursa- Manualul Arhitectului, P.
Neufert)

25

In tipologia laboratoarelor se
includ si incaperi de lucru fara in-
stalatii: birouri de meditatie, spatii
sociale pentu personalul labora-
toarelor. Deasemenea, si incaperile
centrale cum ar fi: depozitele
generale, depozitele cu substante
chimice cu masuri de protectie spe-
ciale, depozite cu izotopi inzestrate
cu recipiente de amortizare etc. Asa
numita Axa laboratorului este deter –
minata de masa de laborator fixa
sau mobila impreuna cu spatiile de
lucru si circulatie. Dimensiunea uzua-
la a mobilierului vezi fig 1 Anexa.
Exigente tehnice:
Materiale de constructie.
Masa de laborator are structura por-
tanta formata din teava de otel,
placa de lucru din placi de gresie,
faianta sau placi ceramice fara ros-
turi; iar placile sintetice sunt bineve-
nite pentru laboratoare chimice
fiind rezistente la substante chimice.
Dulapurile sunt executate din lemn
sau placi aglomerate acoperite
cu un strat din material de plastic.
Aducerea instalatiilor are loc in par-
tea superioara prin tavanul suspen-
dat sau partea inferioara, prin plan-
seu.
Ventilarea.
Recomandabila este folosirea insta-
latiilor cu presiune inalt pentru cladi-
ri cu multe etaje pentru a micsora
sectiunea transversal a canalelor.
Este necesar ca toate laboratoarele
unde se prelucreaza chimic sa fie
ventilate, iar schimbul de aer pe ora
este: in laboratoarele de fizica- de
3-4 ori, iar chimie- de 8 ori.
Instalatii electrice.
In sistemul constructiv se amplasea –
za o statie de transformare speciala
pentru tipuri speciale de curent sau
valori mari de racordare. Ele tre –
buie sa fie rezistente la incendiu si nu
este permisa traversarea de cabluri
straine.fig. 3 Amenajare pentru laborator stiintific,
Fabrica de culori Bayer AG, Barmen, Ger-
mania (sursa- Manualul Arhitectului,
P. Neufert)
fig. 4 Amenajarea laboratorului (sursa-
Manualul Arhitectului, P. Neufert)

26
TIPOLOGIA SPATIULUI DE
BIROURI
Spatiul de oficii poate fi ame-
najat in diverse moduri, cum ar fi: tip
celular inchis si deschis, birou peisag-
er si spatiu deschis de birouri.
Organizare celulara inchisa- forma-
ta din incaperi pentru o persoana si
camera pentru 2-4 perosane, insiruite
pe un coridor. Camere pot fi de di-
verse marimi, dar aici conlucreaza
pina la 5 persoane. Acest tip de ame-
najare se potriveste pentru cladiri cu
latime mica, spre exemplu 12 m. plus
coridorul pe mijloc. Aceste tipuri de
amplasament a birourilor sunt neefi-
ciente din punctul cooperarii dintre
personal, fiecare lucrand separat in
cabinetul, multiplica deplasarile si
minimalizeaza lucrul dinamic. Acest
tip este deseori folosit in arhitectura
sovietica, iar institutiile anali- zate in
cadrul lucrarii si anume IFA si Institutul
de Chimie poseda acest tip de ame-
najare a spatiului interior.
Organizarea celulara inchisa de
grup- include incaperi inchise pen-
tru grupuri de persoane in numar
de 5-15, care lucreaza impreuna.
Spatiile birourilor au o marime medie,
se potrivesc constructiilor cu latimea 15-20 m. Acest tip este deseori folosit
in cadrul proiectelor din Germania.
Organizarea celulara deschisa- con-
tine un numar din spatii deschise,
despartite cu mobilier inalt sau pa-
nouri amovibile. De obicei, sunt de-
schise spre un spatiu comun (spre
comunicare si circulatie) doar pe o
latura. Aceasta este o amenajare
specifica spatiului scandinav.
Spatiu deschis de birouri- este un tip
specific american. Aceasta solutie
este folosita pentru o diviziune stric-
ta a muncii, a unui serviciu repetitiv
pentru a spori eficacitatea. Un spe-
cific important este tratamentul aus-
tic elaborat, pentru ca lucratorii sa se
simta comfortabil si sa nu deranjeze
unii pe altii. In USA pentru birouri este
rezervata o suprafata de 15-25 m.p.
pe om, iar in Europa 10-12 m.p. pe
om. Trama acestor tip de construc –
tii este rectilinie, potrivit pentru spatii
mari. Mobilirul este amplasat dupa o
geometrie stricta, fara subdiviziuni.
Acest tip este mai putin indragit,lu-
cratorii simtindu-se pe parcursul ser-
viciului ca intr-o hala industriala.
fig. 6 Organizarea celulara a oficiilor (sursa-
Cladiri de birouri, A. S. Tomasevschi)fig. 7 Organizarea spatiului deschis de
birouri (sursa- Cladiri de birouri, A. S. Toma –
sevschi)

27
Biroul peisager- contine spatii libere,
nerectilinii, dispuse deplasat pe
vericala. Deseori, aceste incaperi
sunt mobilate si reliefate cu finisa-
je contemporane, obiecte de arta
si plante. Aceasta organizarea se
potriveste multor tipuri de activitati:
fie este la baza lucru individual, sau
in grupuri de diferite dimensiuni; fie
care cer concentrare individuala
asupra activitatii sau necesita o co-
municatie si interactiune continua
intre personal. Aceasta solutie de
amenajare reprezinta o contopire a
tipului celular si deschis, aducind in
plus citeva unitati:
• Formarea upui spatiu continuu tri-
dimensional, pe verticala si orizonta –
la, articulat prin structura;
• Practicarea etajelor deplasate,
avind avantajele: crearea compozi-
tiei dinamice, facilitate orientarii si a
verificarii de catre organul mana-
gerial, posibilitatea de a subdiviza
spatiile;
• Posibilitatea circulatiei locale intre
citeva etaje;
• Folosirea unei structuri de rezisten –
ta, care va favoriza mobilitatea li- bera, spatiu avind posibilitatea de
a se transforma usor dupa necesitati
fara interventii asupra structurii;
• Divizarea spatiulu are loc la nivel
de amplasare a mobilierului si prin
diferite nivele, fiecare loc de munca
poate avea identitate proprie;
• Pastreaza ideia intimitatii oferit de
organizarea celulara;
• Pastreaza ideia comunicarii si in-
teractiunii intre lucratori oferit de
spatiul deshis de birouri;
• Latimea birurilor este segmentata
permitind o latime generala mare,
ce permite tuturor unitatilor de lucru
sa beneficieze de lumina naturala;
• In cazul utilizarii planseelor sand-
wich, sistemele ingineresti se am-
plaseaza deasupra planseului (sub
pardosea) sau sub placa (cu plafon
fals) si uneori in placa celulara;
• Favorizeaza acustica fara interven-
tii semnificative, deoarece suprafa-
ta peretilor reverberanta este mica,
sunetele ajung la tinta. Mocheta si
plantele care deseori sunt utilizate
in asa tip de amplasare diminuiaza
zgomotele, astfel bruiajul de fon
poate fi ignorant;
• Unitatile de lucru la diverse nivele,
ofera o imagine interesanta din
punct de vedere a compozitiei spa –
tial-volumetrice, creaza o dinamici –
tate si confort in spatiu.
fig. 8 Birou peisager (sursa- Cladiri de birouri,
A. S. Tomasevschi)

28
TIPOLOGIA SPATIILOR CO –
MUNE ALE CENTRELOR DE
CERCETARE
Receptia. Sunt citeva tipuri: receptia
de la parter de dimensiuni mari, re-
ceptia de la etaj si cea de marfa.
Nodul principal. Acesta contine as-
censoar, scari, grupuri sanitare, de-
barale, camera de garderoba, ar-
hive, depozite pentru un anumit etaj,
care in cazul comunitatiilor vertical
se repeta si la etajele de mai sus, in
cazul celorlalte incaperi enumerate
amplasarea lor poate varia de la
nivel la nivel.
Sali de adunare pentru intilniri rituliza-
te. Se impart in 2 tipuri de zone:
a. independente, pentru toti anga-
jatii; b. deservesc un grup de per-
soane special sau pentru o ocazie
diferita: consilii de administratie, sali
de sedinte etc.
Sala mare de conferinta , dotata cu
mijloace audio si video, pentru
manifestatii.
Sali mai mici, cu organizare
asemanatoare – auditoriu si vorbitor,
folosite pentru proiectii si prezentari.
Sali de sedinte, sunt mobilate cu
masa si scaune imprejur.
Sali mai mari, pentru reunuini formale,
dotate cu mese lungi perimetrala, in
mijloc fiind spatiu liber.
Spatii pentru intilniri informale. Zonele
sunt amplasate in spatial deschis pe-
rimetral birourilor. Ele pot fi amena-
jate cu masa si scaune, canapele,
pentru a incuraja interactiunea lu-cratorilor. Spatiile pot si mobilate:
1. locuri de discutii adicacente bi-
roului de lucru: 2 scaune in fata birou-
lui si o masa pentru 5 locuri perpen-
dicular camerei; 2. locuri de intilniri
aferente unui numar mai mare de
birouri cu masa pentru 8 locuri; 3. loc
de odihna- zona amenajata cu fo-
tolii, canapele, mese etc; 4. locuri de
asteptare pentru vizitatori- mobilate
la fel cu cananpele si fotolii.
Quiet rooms- reprezinta incaperi an-
tifonate, pentru concentrarea maxi-
ma asupra unei lucrari cu dead-line
scurt.
Spatii de depozitare. Sunt de citeva
tipuri: 1. Incaperi pentru
pastraea dosarelor, arhivelor, mate-
rialelor consumabile etc., 2. Camera
de mentenanta- dispecerat, server,
centre tehnice etc. Separarea spa-
tiului de depozitare poate avea loc
cu ajutorul mobilierul integrat in spa-
tiu, care poate ajuta la segmenta-
rea spatiilor deschise formind spatii
dinamice si fiind mereu la indemina.

29
MUZEUL – reprezinta o institutie
publica, scopul caruia este identifi-
carea, analizarea, conservarea, pas-
trarea si expunerea diferitor obiecte
si artefacte, care poseda valoare
artistica, istorica, stiintifica, tehnolog –
ica etc. pentru a fi vizualizate si studi-
ate de vizitatori. Sunt citeva criterii
de clasificare a muzeelor, influentind
semnificativ configuratia spatiului
interior:
1. Dupa caracterul exponatului:
• Muzee comemorative;
• Muzee istorice;
• Muzee ale stiintelor naturii;
• Muzee de cercetare stiintifica;
• Muzee educatinale;
• Muzee de arta;
• Muzee cu specific social: arta po-
pulara, etnografie;
• Muzee mixte.
2. Dupa criteriul formarii traseului
vizitatorilor:
• Linear- exponatele sunt expuse
intr-o schema de circulatie stricta,
vizitatorul avind putina libertate in a alege directia; utilizat deseori in cad-
rul muzeelor clasice;
• Circular- amenajarea spatiilor ex-
ponatelor are loc in jurul unui nucleu
central, ofera libertatte minima in
alegerea traseului;
• Labirint- ofera fluiditate spatiului,
nu contine restringeri pentru vizitator
in procesul alegerii traseului.
3. Dupa relatia spatiala cu situl:
• Tipul deschis- reprezinta o contin-
uitate spatiala intre zona exterioara
si interioara. Omogenizarea spatiilor
are loc prin prezenta maxima a
planurilor vitrate.
• Tipul inchis- se caracterizeaza prin
spatial interior si exterior bine definit,
apelind la planuri opace.
4. Dupa destinatia cladirii in cadrul
sitului existent:
• Muzee in zone proiectate pentru
destinatia propriu zisa;
• Muzee proiectate in spatii cu desti-
natie initiala diferita;
5. Dupa forma de proprietate:
• Publica- colectiile expuse se afla in
proprietate publica, care se subor-
doneaza administratiei si autoritatilor
centrale, cu regulamente de organi-
zare proprii, aprobate de autoritati;
• Privata- colectiile expuse se afla in
proprietate privata si se subordonea –
za persoanelor juridice sau fizie in
cauza.
6. Dupa aria de acoperire:
• de importanta nationala;EXAMINAREA EDIFICIILOR CONFORM
FUNCTIEI SECUNDARE
fig. 9 Schema functionala a muzeului (sursa-
Manualul Arhitectului, P. Neufert)

30
• de importanda regionala;
• de importanta judeteana;
• de importanta locala.
7. Dupa semnificatia, valoarea si
marimea patrimoniului expus in
muzeu:
• Nationale;
• Municipale;
• Raionale;
• Departamentale;
• Obstesti;
• Private;
• Intreprinderilor specifice.
8. Dupa functia de documentare:
• Muzeele de tip colectie- se bazea-
za pe metoda traditionala de colec-
tare a materialelor scrise si vizuale in-
dependent sferei de activitate.
• Muzeele de tip ansamblu- in tipo-
logia data, obiectele muzeului sunt
monumentele e arhitectura, teritoriul
alatural si mediul natural. Ele indepli-nesc functia de documentare prin
conservarea si reconstructia monu –
mentelor imobile.
Muzeele de cercetare stiintifi-
ca functioneaza in cadrul institutiilor
de cercetare sau a academiilor de
stiinta, care de obicei sunt incluse ca
unitati structurale. Fondurile lor sunt
folosite cu scopuri stiintifice, iar ex-
pozitiile sun organizate de specialisti
in domeniu.
Unul dintre cele mai frecvent utilizate
tipuri sunt muzeele stiintifico-educa –
tionale. In cadrul acestor spatii la fel
au loc lucrari de cercetare, dar ele
sunt concentrate pe vizitatori, astfel
fondurile sunt utilizate pe scara larga
in scopuri educationale si culturale.
Activitatea acestor tipuri de con-
structii se bazeaza pe organizarea
expozitiilor si diferitor evenimete cul-
turale, stiintifice, educationale.
Scopul primordial al muzeelor edu-
cationale este de a oferi obiectivi-
tatea si vizibilitatea procesului de
formare si educatie a specialistilor.
Acest tip de spatii exista la diferite
institutii de invatamint si departa-
fig. 11 Schema fluxului de circulatie (sursa-
Manualul Arhitectului, P. Neufert)
fig. 10 Schema spatiilor (sursa- Manualul
Arhitectului, P. Neufert)

31
mente. Pe linga afisarea traditionala
a exponatelor, muzeele educatio-
nale folosesc diverse metode de a
interactiona cu colectii prin: demon-
strarea obiectelor in cadrul prele-
gerilor, recrearea lucrarilor de arta
plastica, descrierea stiintifica si
prelucrarea materialelor obtinute din
cercetarea terenurilor specifice cu
relief variat in timpul exercitiilor prac-
tice. Exista posibilitatea ca expo-
natele si fondurile muzeele sa nu fie
accesibile publicului larg, ca in cazul
muzeelor criminalistice din compo-
nent Ministerului de Interne.
Tipologia de baza a muzeelor
detine un caracter transparent, deo-
arece nu exista o linie dura care sa
diferentieze fiecare tip strict unul de
celalalt. Muzeele educationale si sti-
intifice sunt utilizate in procesul edu-
cational si fondurile lor sunt folosite in
diverse analize, cercetari stiintifice.
Acest tip de institutie nu este vizita-
ta doar de savanti, cercetataori sau
studentii in domeniu, ci deseori si de
publicul larg.fig. 13 Schema circuitului liber (sursa- Manu –
alul Arhitectului, P. Neufert)
fig. 12 Schema circuitului dirijat (sursa- Man-
ualul Arhitectului, P. Neufert)

32
SALA DE EXPOZITIE – reprezi-
nta un spatiu de expunere a diferitor
obiecte dintr-un anumit domeniu.
Expozitiile sa clasifica dupa citeva
criterii:
1. Dupa tipul ocuparii:
• Comericiale- cu scopul de a pro-
pune vinzarea unor obiecte;
• Necomerciale- cu scopul de a
face cunostinta cu un anumit grup
de obiecte.
2. Dupa tematica:
• Tematice;
• Universale.
3. Dupa sfera de activitate:
• Tehnice;
• Stintifice;
• Ingineresti;
• Artistice;
• Comerciale;
• Educationale.
4. Conform apartenentei teritoriale:
• Regionale- expozitiile au loc pe
teritoriul aceleiasi tari, dar in regiuni
diferite;
• Internationale- institutii, intre –
prinderi din mai multe tari participa
la aceeasi expozitie, oferind o ga-
ma larga de produse in dependent
de tematica expozitiei;
• Nationale- dedicate economiei si
specificului unei tari.
5. Dupa apartenenta in cadrul sferei:
• Expozitii de o specializare stricta;
• Intersectionale- componenta
acestora acopera mai multe indust –
rii, sfere de activitate.
6. Dupa tipul de amenajare a spati-
ului expozitional:• Liniare- conform principiului dat
stand- urile cu obiective sunt am-
plasate de-a lungul incaperii, stand-
ul este deschis doar dintr- o parte.
Acest tip de amenajare este cel mai
des folosit pentru diferite tipuri de ex-
pozitie;
• De colt- acest tip de amenajare
presupune amplasarea stand-urilor
la intersectia trecerilor, astfel ambele
parti fiind deschis. Este intrebuintat
des atunci cind forma incaperii este
patratata;
• Peninsula- acestu tip de ampla-
sare este folosit cind combinam 2
platforme tip colt pentru a obtine
un suport unic, astfel 3 parti ramin
deschise. Acest tip este binevenit in
cazul cind expozitia include echipa-
mente de dimensiuni mari.
• Insula- amenajarea meselor de ex-
pozitie in asa modalitate ca toate
partile sa fie deschise pentru vizitator.
7. Dupa periodicitatea expozitiei:
• Temporare;
• Periodice;
• Permanente.
8. Dupa mobilitate:
• Statice;
• Mobile.

33
BIBLIOTECA – institutie de cul-
tura, unde sunt aranjate in cadrul
unei sau mai multe incaperi un nu-
mar mare de carti accesibile pentru
publicul larg. Ele se clasifica in modul
urmator:
• Biblioteci publice (BP)- ofera o col-
ectie de literatura si alte resurse de
informare, cu scopul de a satisfice
cererea tuturor categoriilor de virsta
si celor sociale;
• Biblioteci de land (BL)- reprezinta
biblioteci supraregionale si natio-
nale, deschis pentru publicul larg;
• Biblioteci stiintifice (BS)- cuprind o
colectie de carti dintr-o sfera speci-
fica pentru studiu, cu accesibilitatea
deschisa publicului general. Acest tip
de biblioteci au avut mereu o pozi-
tie semnificativa in istoria stiintelor si
domeniului dezvoltare-cercetare. In
tipologia BS se include si bibliotecile
universitare. BS sunt organizate in 1
sau 2 nivele, cele intr-un etaj sunt ad-
ministrate central, iar cele in 2 nivele
contin o biblioteca centrala ramifi-
cata in diverse filiale ale institutelor.
Dupa zonificare in spatial dat trebuie
sa se includa 3 zone: 1. utilitara si de
lectura; 2. depozite; 3. administrati-
va.
fig. 14 Zona mica pentru browsing (sursa-
Manualul Arhitectului, P. Neufert)

34
7. Dupa modul de deservire:
• Serviciu asigurat de ospatarii
• Autodeservire totala sau partial;
• Deservire prin automate.
Principalele tipuri de alimen-
tatie publica sunt: restaurante speci-
fice, restauranet clasice, restaurant
specializate, restaurant cu autodese-
vire, berarii, rotiserii, birturi, baruri de
noapte, baruri de zi, bufete, ceaina-
rii, bodegi, café-baruri, cofetarii, simi-
geri, covrigarii, patiserii, gogoserii,
bucatarii centrale, cantine-restau-
rant, case de comenzi, unitati pentru
producerea dulciurilor, unitati pentru
desfacerea a dulciurilor si a bautu-
rilor. In clasificarea data se mai pot
include si vagoane- restaurant, va-
goane- salon si vagoane- bufet. Uni-
tatea de alimentatie publica poate
sa functioneze doar dupa ce au fost
stabilite: regimul de preturi, ordinal
de clasificare, autorizatia sanitara,
autorizatia pentru comercializarea
bauturilor alcoolice, aprobarea sor-
timentului de preparate culinare si a
programului de functionare.
In cadrul proiectului dat uni-
tatea de alimentatie publica va fi
amplasata la parter, pentru utiliza-
rea vizitatorilor si a personalului, cu ALIMENTATIE PUBLICA
Datorita legislatiei si normelor
in vigoare, diverse institutii publice
pot sa organizeze in cadrul edificiului
sau o zona de alimentatie publica in
functie de cerinte, sarcini si orientari.
Exista diferite tipuri de dezvoltare a
comercializarii produselor alimenta-
re in cadrul teritoriului si organizarea
caror are la baza un criteriu stiintific,
cu scopul de a propune o entitate
corespunzatoare pentru zona data.
Cunoaste citeva tipuri de clasificari
alimentatiei publice:
1. Dupa domeniul activitatii:
• Grupa A- cu caracter recreativ;
• Grupa B- culinare;
• Grupa C- patiserii si cofetarii;
• Grupa D- alte unitati.
2. Dupa regimul de preturi:
• Cu regim de pret special;
• Cu regim de pret dupa categoriile:
I-a, II-a si III-a;
• Cu cote special;
• Cofetarii vu retetar specific.
3. Dupa destinatie:
• De productie;
• Pentru servirea consumatorilor;
• Pentru depozitarea marfurileor.
4. Dupa circuitul de deservire:
• Cu circuit inchis;
• Cu circuit deschis.
5. Dupa asortimentul expus la vinza-
re:
• Unitati speciale;
• Unitati mixte.
6. Dupa sezonalitate:
• Permanente;
• Sezoniere.
fig. 15 Schema functionala a unui restaurant
mic (sursa- Manualul Arhitectului, P. Neufert)

35
capacitatea de 60 persoane, fiind
de tip cofetarie, pentru vizitatori si lu-
cratori si snack-bar pentru lucratori.

Cofetariile reprezinta unitatile de ali-
mentatie cu capacitatea de 20-60
locuri la mese, unde se comercial-
izeaza produsele de patiserie: furse-
curi, prajituri, bomboane, in- ghetata,
ceai, cafea, diverse tipuri de bauturi
atit calde cit si reci etc. Ele sunt or –
ganizate ca entitati independente in
cadrul unor anumite complexe pub-
lice. Procesul de producere poate fi
realizat local sau de o alta intreprin-
dere, care va transporta produsele
la destinatie. Instalatiile, deservirea,
constructiile difera de la caz la caz,
in functie de cate- goria unitatii de-
servite. Aceste entitati dispun de
conditii superioare de confort, dot-are, incadrate deseori in categoria I
sau categoria speciala, iar plata are
loc direct la vinzator, sectie.
Snack-bar- reprezinta o unitate
de alimentatie publica, cu capaci-
tate mica, destinata pentru clientela
grabita, unde este posibila servirea
bucatelor usoare la preturi modeste.
Este important ca snack-barul sa fie
echipat cu tehnica adecvata. Im-
portanta deosebita o are tejgheaua
bar-bufet, dotata cu: spalatoare cu
apa rece si calda, congelatoare,
spatii pentru inventor de deservire,
masini de cafea etc. Instalatiile de
producere sunt minime, deoarece
procesul tehnic nu are loc local, ci
bucatele gata sunt transportate la
aceata unitate. Clientii sunt serviti di-
rect de la tejghea si nota de plata o
primesc pe loc.
Cofee areas- reprezinta spa-
tiu pentru sucuri, apa, cafea, ceai.
Aceste zone pot fi amplasate la fie-
care nivel a constructiei. Ele reprezi-
nta fie zone dechise sau incaperi
separate, unde angajatii pot sa ia o
mica pauza in timpu serviciului. Aces-
te entitati sunt dotate cu masine de
cafea sau alte tipuri de mecanisme
de distributie a snack-urilor.
fig. 10 Restaurant- Cafenea (sursa- Manual –
ul Arhitectului, P. Neufert)
fig. 10 Snack-bar (sursa- Manualul Arhitectu –
lui, P. Neufert)

36
(unde dupa normative se presupune
amplasarea intr-un spatiu inchis si
izolat) si domeniilor, activitatilor unde
nu este necesara colaborarea intre
oamenii de stiinta. Spre exemplu sunt
discipline teoretice, unde fiecare
cercetator izolat poate studia un
anumit eveniment, teorie sau ipote-
za. In cazul centrelor de cercetare,
care imbine in sine mai multe func-
tii: o parte din care vor fi deschise
nu doar pentru savanti, dar si pentru
publicul larg de diverse virste si clase
sociale este necesar de imbinat spa-
tiul deschis si birourile landscape cu
spatiul izolat, inchis.CONCLUZIE
Organizarea convenabila,
corecta, confortabila a spatiilor
de lucru reprezinta mereu teme de
dezbateri in cadrul arhitectilor. Cu
toate acestea, toti afirma ca cea
mai buna metoda de amenajare
este acea ce se potriveste activitatii
si structurii companiei, adaptata la
situatie. Spre exemplu, la o activi –
tate mecanica unde este nevoie de
supraveghere continua este potriv-
it spatiu liber de birouri sau in cazul
activitatii unei redactii; pentru do-
meniul de proiectare- spatial land-
scape; pentru activitatea de top
management- amplasarea celu-
lara a birourilor si altele. Insa,cele
mai dese ori solutionarea planimet-
rica a oficiilor are loc prin imbina-
rea a 2 tipuri de amenajare.
In cadrul proiectarii spatiului in-
terior si alegerea borderoului de inca-
peri este nevoie de a cunoaste sfera
de activitate, organizarea structurala
administrativa, ideologiile companiei
si propunerile, dorintele a acesteea.
Dupa istoricul sau, centrele
de cercetare deseri au o amena-
jare celulara inchisa. Acelasi este
situatia este si in cazul institutiilor sti-
intifice existente in cadrul sitului. Desi
acest tip de amplasare a birourilor
impune lucratorul sa se concentreze
maxim asupra lucrului individual, el
micsoreaza nivelul de interactiune
si comunicare intre personal. Astfel,
organizarea celulara inchisa este
binevenita spatiilor de laboratoare

37

38
Vederea calcarului sub microscop (sursa-
gosocial.com)

STUDII DE CAZ. ANALIZA
EXPERIENTEI INTERNATIONALE
EXPERIENTA
IMPONDERABILITATE
OPEN- SPACE
STRUCTURA
SUSTENABILITATE

40
KAPSARC (Centru de cerce-
tare si studiere a petrolului in numele
Regelui Abdullah Petroleum) este o
institutie non-profit cu scopul de a ini-
tia metode eficiente si sustenabile de
folosire a energiei. Proiectul concep-
tual a fost executat de Zaha Hadid
(amplasat in Riyadh, Arabia Saudi-
ta). Campusul de 70,000 m.p. este
compus din 5 cladiri: Centru de stud-
iere a energiei; Centrul informaticii
computerizate; Centru de conferi-
nta cu sala de expozitie si auditoria
cu 300 de locuri; Biblioteca stiintifica
cu arhive pentru 100,000 de volume
si o Musalla, un loc pentru rugaciune
in cadrul campusului.
Solutiilor planimetrice, spatial-
volumetrice si amplasarea in cadrul
sitului acestui centru de cercetare
se conformeaza celor 9 principii ar-
hitecturale. Una dintre principalele
puncte forte a constructiei date,
care a devenit sursa de inspiratie pentru proiectarea centrului din or.
Chisinau au fost solutiile ecologice.
In cadrul KAPSARC s-a redus 45% a
utilizarii energiei datorita orientarii
cladirii, optimizarii fatadelor, am-
plasarii panourilor fotovoltaice pe
acoperisul Centrului de conferinta
(amplasat la Sud cu capacitatea de 1. ANALIZA CENTRULUI DE CERCETARE
SI STUDIERE A PETROLULUI IN NUMELE
REGELUI ABDULLAH PETROLEUM SI
INFLUENTA ACETUIA ASUPRA NOULUI
CENTRU PROPUS
Perspectiva conceptului KAPSARC (sursa- archdaily.com)
Vederea din interior a zonei de intrare a
centrului (sursa- archdaily.com)

41
5000 Mwh/an). Apa folosita este re-
ciclata si reutilizata pe loc si toata
apa de irigatie provine din surse de
apa nepotabila. Crearea unui rezer –
vor unde se va filtra apa si va fi redi-
rectionata in circuitul principal este
o solutie importanta luind in conside-
ratie situatie ecologica la momentul
actual. Acest motiv m-a convins spre
utilizarea aceluiasi principiu in cen-
trul propus. Materialele folosite 30%
sunt reciclate si 98% din lemn. Insa,
4000 tone de deseuri sunt separate
si duse la depozitul de deseuri. O
solutie mai buna ar fi transmiterea la
uzine de reciclare si refolosirea maxi-
ma a acestora. Deoarece, in cad-
rul sitului proiectului propus din or. Chisinau exista o constructie in stare
deplorabila care trebuie demolata
este propusa reciclarea materialelor
edificiului demolat si folosirea pentru
constructia centrului nou de cerce –
tare.
Constructia KAPSARC este
formata din structuri hexagonale
prismatice, asemenea fagurelui
de miere creind o grila de celule.
Acest tip de structura poate fi exe-
cutat din elemente triunghiulare de
diverse dimensiuni, care la unificare
pot sa creeze o compozitie dinam-
ica, fara ca repartitia modulara sa
iasa in evidenta. Acest tip de inter-
pretare o unei compozitii modulare
este propus pentru noul centru, unde
in comparatie cu KAPSARC structura
modulara nu este atit de evidenta.
Datorita acestei utilizarii acestui tip
de structura se minimizeaza folosirea
materialelor de constructie.
Proiectarea modulara ofera oportu –
nitati de conectivitate dintre toate
elementele prezente in spatiul dat.
Curtea publica centrala si conexiu
-nea subterana asigura accesibili –
tatea vizitatorilor la toate punctele
de interes. Un element de conexiune
asemanator curtii centrale in cen-
trul nou va fi atriumul care va uni atit
toate
birourile printr-o circulatie circulara,
iar unificarea institutiilor stiintifice exis-
tente de pe str. Academiei are loc
prin intermediul unor galerii la nivel
superior.
Centru de cercetare si stu-
Vederea din curtea interioara (sursa- arch –
daily.com)

42
di- ere a petrolului in numele Rege –
lui Abdullah Petroleum foloseste un
tip de arhitectura, care incurajeaza
legatura dintre savanti si vizitatori.
Open-space-urile, cit si materialele
folosite ofera o transparenta a eta-
jelor si creaza un spatial unde cerce –
tatorii sunt incurajati la un continuu
schimb de idei.
Aceasta ideie de luciditate a
spatiului, conexiunea organica din-
tre cercetatori si vizitatori este un
punct important in creearea unui
centru de cercetare. Prin acest mod
are loc promovarea stiintei in soci-
etate si integrarea a persoanelor din
diferite domenii in activitatea stiinti-
fica, eliminarea ignoranei si expune-
rea oamenilor la problemele globale
ce le intilneste omenirea in prezent.
Arhitectura influentind subconstient
atit din punct de vedere planimetric
(emotiile pe care le simte o persoana
aflinduse in spatial dat), cit si estetic
(component vizuala a interesului fata
de spatial, constructia in cauza).
Vederea exterioara a centrului(sursa-arch –
daily.com)Vederea din interior a zonei deschise (sur –
sa- archdaily.com)

43
Pentru a descoperi si analiza
noile tendinte si idei in proiectarea
unui centru de cercetare v-om face
o evaluare comparativa intre 3 cen-
tre stiintifice: centru de cercetare si
educare in cadrul spitalului Albert
Einstein (amplasat in Seo Paulo, Bra-
zlia), Centrul Stephen Hawking a In-
stitutului de Fizica Teoretica (Water-
loo, Canada) si Centrul de cercetare
in Fizica a Univeristatii din Chicago
(Chicago, Illionis).Un element principal al spatiului in-
terior in cadrul centrului spitalului
Albert Einstein si Stephen Hawking
este atriumul central. In cazul cen-
trului spitalului A. Einstein principalele
medii a activitatilor centrului, cum
ar fi auditoriile, salile de invatamint,
laboratoarele si cantina sunt inter-
conectate in jurul curtilor in trepte cu
mici gradini compuse din flora locala
braziliana si camerele de zi comune.
Curtea superioara are un spatiu ex-2. ANALIZA NOILOR TENDINTE IN
PROIECTAREA CENTELOR DE
CERCETARE PRIN PRISMA
EVALUARII COMPARATIVE
A 3 INSTITUTII STIINTIFICE
Vederea atriumului a Centrului de Cercetare Albert Einstein (sursa- safdiearchitects.com)

44
spectacole in di-
rect, pentru a sus-
tine colaborarea
cu comunitatile
internationale.
Folosirea atriu-
mului in spatial
inte- rior prezinta
un sir de benefi –
cii din punct de
vedere a ilumina-
rii naturala, ven-
tilarii a spatiului si
accesibilitatii da-
torita faptului ca
aceste sunt am-
plasate circular.
Atrium devine un
punct central in designul institutiilor
stiintifice contemporane. In cadrul
Centrului de Cercetare in Fizica a
Universitatii din Chicago nu figureaza
un atrium, principiul de open-space
si spatii comune este utilizat la justa
valoare. Planimetria cladirii a fost dez-
voltata pentru a include o diversitate positional si un auditoriu, iar cea in-
ferioara contine un restaurant cu
vedere spre gradina. Atrium central
gazduieste un mic amfiteatru pent-
ru manifestatii. Acest amplasament
creeaza oportunitati de colaborare,
interactiune intre cercetatori. Desig-
nul centrului S. Hawking spatiu de
interactiune comuna, laboratoare si
diverse facilitati in domeniu cerceta –
rii fizice amplasate deasemenea in
jurul unui atrium. Arhitectura se ba-
zeaza pe notiuni de transparenta,
continuitate; iar pentru a sustine idea
de colaborare, schimb de experien-
ta dintre cercetatori se propune am-
plasarea atrimului si dotarea institutiei
cu un numar semnificativ de inca-
peri tip open-space. In proiect este
prezen- ta o infrastructura inovativa
IT, ce permite asistarea la prelegeri,
Vederea interioara a spatiului deschis a Centrului de Cercetare
Stephen Hawking a Institutului de Fizica Teoretica (sursa- architizer.com)
Vederea spatiului deschis a Centrului de
Cercetare in Fizica a Universitatii din Chica-
go (sursa- archdaily.com)

45
de spatii de colaborare si noi labo-
ratoare flexibile de fizica experimen-
tala, laboratoare cu scop special si
spatii de lucru moderne. Au fost am-
plasate in interior si la subsol in cadrul
centrului laboratoare sensibile la lu-
mina si electromagnetice, pentru a
maximiza cantitatea luminei de zi pe
nivelurile inferioare. Exista si o sala de
seminare care se extinde si in struc-
tura existenta, cu un perete de fere –
astra expansiv; iar acest spatiu este
completat cu o sala comuna de luat
pranzul care serveste si ca centru de
informare. Peretii din sticla dubla si
cei din tabla creaza o zona naturala
de adunare pentru discutii si conlu-
crare. O scara deschisa conecteaza
circulatioa pe nivelurile celor 2 etaje,
iar terasa pe acoperis extinde spa-
tiul la exterior si ofera un punct de
vedere unic. Spatiile comune sunt
aprovizionate cu lumina naturala
si vederi in aer liber, iar fluiditatea si
tranparenta materialelor creaza un
spatiu deschis, optim pentru discutii si meet-ups intre cercetatori.
Un alt principiu este ideea de
sustenabilitate, adaptivitate si redu-
crea impactului antropic care se ex-
prima in cadrul centrului A. Einstein in
structura acoperisului din sticla bolti-
ta incorporata cu un sistem innova-
tor de iluminare si umbrire, care se
adopteaza climatului variabil a ora-
sului Seo Paulo.
In timpul reconstructiei Centrului de
cercetare in Fizica a Univer-
sitatii din Chicago (proiec-
tat in an 1964) proiectantii
au ajuns la concluzia de a
pastra structura existenta
pentru a reduce impactul
asupra mediului si a pastra
un proiect de cercetare cu
durata de 50 de ani. Solutia
pentru extindere este exe-
cutata din structura met-
alica si beton usor (din care a fost
executata pardoseaua) pentru a
Solutia arhitecturala a Centrului de Cerce –
tare in Fizica a Universitatii din Chicago (sur-
sa- archdaily.com)
Solutia arhitecturala a Centrului de Cerce –
tare Stephen Hawking a Institutului de Fizica
Teoretica (sursa- architizer.com)

46
minimiza sarcina si a obtine posibili –
tatea de a crea 2 etaje. Pardoselele
mai inguste la etajele de mai sus au
permis patrunderea mai bine a lu-
minii si crearii vederilor mai expresive,
iar izolatia de calcar tip R-55 ajuta la
maximizarea eficientei energetice.
Grila structurala a cladirii originale
este aparenta la etajele inferioare, in
timp ce constructia noua este vizibi-
la la etajele superioare, astfel con-
topind trecutul cu prezentul.
Ceea ce tine de materiale, se op-
teaza pentru materialele transpa-
rente, usoare, pentru a crea impresia
de spatiu continuu, iar segmenta-
rea etajelor sa fie mai putin resimtita
pentru oamnii care isi petrec timpul
in interior, rezolvarea acestor idei se
obtine atit prin amenajarea deschisa
interioara cit si prin materialele folos-
ite. Deseori se folosesc beton armat,
calcar, panouri metalice si elemente
vitrate.
Zonele deschise a atriumu-
lui central, zonele verzi si acoperisul
exe- cutat din sticla ofera spatiului
imponderabiliate, conectivitate in-
constienta dintre persoanele prez-
ente in spatial dat si confera o liber-
tate si flueditate a gindirii in cadrul
acestei mici constructii.
Astfel, arhitectura are menirea
spre atragera oamenilor de stiinta si
incurajarea descoperirii si analizarii
adincimilor imaginatiei. Din punct de
vedere al designului, arhitectii au in-
truchipat ideea ca fiecare oportuni –
tate de a stimula si dezvolta gindirea
stiintifica trebuie promovata.Solutia arhitecturala a Centrului de Cer –
cetare in cadrul Spitalului Albert Einstein
(sursa- safdiearchitects.com)Plan Parter a Centrului de Cercetare Ste-
phen Hawking a Institutului de Fizica Teoreti –
ca (sursa- architizer.com)Plan Etaj a Centrului de Cercetare in Fizica
a Universitatii din Chicago (sursa- archdaily.
com)

47
Concursul de arhitectura
Centru de promovare a stiintelor
in Belgrad are scopul de a crea un
spatiu national al cunostintei pentru
publicul larg. Va fi gazda expozitiilor
inovatoare si educative, apropiind
stiinta de cetateni. El va reprezenta
un impuls spre creativitate si va incu-
raja tinerii sa opteze spre o cariera in
acest domeniu. Centrul va include:
expozitii temporare si permanen –
te, clubul stiintific pentru copii, lab-
oratoare, auditoriu, planetariu, ci-
nematograf 3D, gradina; diverse
prelegeri, demonstratii, congrese
si dezbateri vor avea loc in cadrul
constructiei. Amplasamntul acesteia
este in blocul 39 in regiunea Noului
Belgrad.
Centrele stiintifice sunt surse
pentru studiere pe tot parcursul vietii, spatii de intilnire a cetatenilor
cu comunitatea de cercetare. Ele
ofera vitalitate economica si cul-
turala. Institutia data
va stimula rectrutarea
noilor talente si va fi un
spatiu pentru oportu –
nitati si noi provocari.
Constructia va fi o at-
ractie regionala, care
va promova Belgradul
pe plan international,
fiind un nou segment
al destinatiei turistice.
In cadrul acestui con-
curs sunt 3 concepte 3. CONCURSUL INTERNATIONAL
CENTRU DE PROMOVARE A STIINTEI
IN BELGRADE, SERBIA SI INFLUENTA
ACESTUIA ASUPRA PROIECTUL DAT
Solutia arhitecturala a proiectului propus de
compaia Arkepolis (sura- archdaily.com)Schema a proiectului propus de compaia
Arkepolis: 1 si 2- pod de trecere, A- envel –
opa din beton armata din tije ancorate, B-
volume incorporate, C- volume suspendate
(sura- archdaily.com)

48
care mi- au atras atentia, iar prin-
cipiile propuse sunt in corcondan –
ta cu ideia proprie in proiectarea
acestui tip de edificiu. Cerintele
inaintate de juriu sunt asemena-
toare fata de cele inaitate spre
Centrul de Cercetare in Stiinte Exa-
cte in or. Chisinau. De acceea
este importanta analiza lucrarilor
concept inaintate in concurs.
Propunerea companiei
Arkepolis are un design diferit care
sugereaza o compozitie in miscare
prin amplasarea ¾ a volumului sub
teren. Cubul care cade este for –
ma in cadrul caruia este ampla-
sata intrarea si holul de congres.
Centrul se dezvolta in mare parte
subteran, iar iluminarea complexul
subteran va intensifica imaginea
dinamica a constructiei. Vizitatorii
sunt urmariti de o scara cu latimea
20 m. care duce la intrarea princi-
pa, trecind sub volum. In ambele
parti sunt prezente spatii libere de
60 m. adincime care vor prezenta forme cube de culori luminoase
in ambele parti a stancii arhitec-
tu- rale. Aceasta solutie va crea o
impresie dramatica asupra vizita-
to- rului. La momentul cind vizita-
torul ajunge in lobby el va avea
acces la toate ariile din centru, fi-
ind dotat cu ascensoare din sticla
care se deplaseaza pina la ultimul
etaj a volumului subteran. Aceas-
ta ideie indrazneata a servit drept
inspiratie spre utilizarea unor forme
segmentate la diverse grade, cre-
ind o compozitie complexa, pent-
ru a crea o impresie monumenta –
la si grava.
Un alt concept elaborat
de o echipa de arhitecti serbi si
anume: Milos Zivkovic, Nebojsa
Stevanovic, Janko Tadic, Alek-
sandar Gusic si Slobodanka Tadi
vine cu o solutionare problemei
arhitecturale cu care se confrun –
ta Belgradul in perioada actuala.
Ideie principal este de a segrega
spatiul cu mici incaperi care vor
Sectiunea in perspectiva a proiectului propus de compaia Arkepolis (sura- archdaily.com)

49
crea teritorii in cadrul blocului. Este
proiectat cu mici interventii fata de
teren, e creat un spatiu de intilni-
re format din 2 arii in cadrul blocu-
lui impartita de coridor. Propunerea
deasemena include crearea a unui
spatiu fara trafic folosind transportul
subteran si parcarea subterana cu
acces spre toate functiile constuc-
tiilor. Proiectul este impartit in zona
business, eduatie si comeriala. Cori-
dorul principal pietonal cu acces la
centrele de cercetare si Centru de
promovare a stiintei este rotit in pozi-
tia ortogonala de alte
cladiri pentru a accen-
tua intrarea si impor-
tanta acestui obiect in
bloc. In zona educa-
tionala sunt amplasate
universitati separate
de alte componente
ale blocului pentru for –
marea spatiului privat
destinat studentilor.

Proiect prezinta o coliziune a
functiilor moderne si mediului retro.
Aceiasi situatie este identificata in
cadrul proiectului centrului din or.
Chisinau, noua constructive trebuie
sa se adapteze in situl orasenesc
deja existent. Cu toate acestea,
solutia arhitectura a centrelor este
una asociativa si reprezentativa, in-
tegrind observatorii prin formele si
concet. Sala de expozitie este una in-
teractiva, participantul este implicat
in cadrul procesului, formind un asa
Solutia arhitecturala a proiectului propus de echipa arhitectului Milos Zivkovic
(sura- architizer.com)
Vedere a spatiului interior a proiectului propus de echipa
arhitectului Milos Zivkovic(sura- architizer.com)

50
numit spectacol. Spatiul principal
este segmentat din placi esalonate
defalcate care sunt incastrate in fa-
tada, ce conditioneaza la maximiza-
rea nivelului de perceptie a acesteia
la toate nivelele si sub toate unghiuri-
le. Dinamicitatea spatiu si metode le
interactive de implicare a vizitatorilor
face posibila crearea propriului eve-
niment dupa interesele si dorintele
personale. Omul fiind centrul care
manevreaza cu toate functionali-
tatile si oportunitatile create.
Designul propus de Milos
Zivkovic consta in faptul ca toate ele-
mentele facilitatile se subordoneaza
ideii principale si rampa de acces si s
la de conferinte, formeaza medii cu
accesibilitate vizuala spre spatial de
expozitie. Cel mai inalt nivel al cladi-
rii este executat in raport cu cerin-
tele programului, e compact si are
zone intunecate in corespondenta
cu diferite tipuri de expozitie. In par-
dosea exista goluri prin care obtineti
o perspectiva asupra spectacolului.
Fatada cladirii este folosita ca filtru
pentru observatorii externi care ur-
maresc lentilele Fresnel amplasate
la trei laturi ale obiectivului. Astfel,
vizitatorilor li se ofera posibilitatea de
a vedea o imagine extinsa a spatiu-
lui interior, oferindu-le o perceptiva
diferita a centrului. Intrarea este ac-
centuate de un mare amfiteatru cu
accese in rampi, scari si terase ver-
zi. In cazul centrului propus din or.
Chisinau atrium dotat cu amfiteatru
reprezinta un punct de interactiune
a oamenilor.
Schema proiectului propus de echipa
arhitectului Milos Zivkovic
(sura- architizer.com)Sectiunea proiectului propus de echipa arhitectului Milos Zivkovic (sura- architizer.com)

51
Proiectul castigator a fost
elaborat de arhitectul austriac Wolf-
gang Tschapeller, in cadrul caruia el
a propus expozitii inovatoare si edu-
cationale pentru a apropia stiinta de
publicul larg. Acesta este deaseme-
nea unul dintre principalele scopuri
inscrise in cadrul proiectului centrului
de cercetare din or. Chisinau. Edifici-
ul arhitectului austriac functioneaza
in 3 niveluri, limbajul centrului se ba-
zeaza pe idei de tehnologice si con-
structive inovationale. Un rol special
in proiectul lui Chapeller o poseda
partea inferioara a institutiei; acesta
are calitati de oglindire, capabile sa
reflecte toata miscarea pe pamant,
precum si vizitatorul care intra in cen-
tru patrunde in reflexiile
suprafetei Pamantului. Designul
consta dintr-o masa suspendata pe
coloane si spre ea se ridica comu-
nicatiile verticale, astfel intreg situl
este accesibil tuturor. Cladirile nu
blocheaza vederea si misca- rea.
Terenul este ocupat de o multitudine
de vegetatii diferite, plante exotice
si locale, linii de plutire, trasee pen-
tru biciclete si trasee de jogging.
Segregarea functionala a miscarii
moderniste este inlocuita de com-
plexitatea simultaneitatilor. Nivelul
subteran gazduieste functii de par-
care si service. Nivelul solului este
acoperit de o varietate de vege-
tatii si permite crearea unui spatiu
pen-tru pietoni. 65% din site este
verde si aproape tot nivelul solului
permite o viziune libera asupra ter –
itoriului.Solutia arhitecturala a proiectului propus de arhitectul Wolfgang Tschapeller (sura- archdaily.com)

52
Schema functionala a proiectului propus de arhitectul Wolfgang
Tschapeller (sura- archdaily.com)
Schema elementelor arhitecturale a proiectului propus de arhitectul Wolfgang Tschapeller (sura-
archdaily.com)

53
CONCLUZIE
In urma analizei institutiilor sti-
intifice din secolul trecut si a noilor
edi- ficii contemporane observam
un sir de calitati contradictorii. No-
tam faptul ca in secolele preceden –
te centrele de cercetare aveau tip
de amenajare interioara celulara
inchisa, birourile si laboratoarele am-
plasate perimetral, iar in mijloc am-
plasata o comunicatie orizontala. In
cadrul edificiilor sarcina principala
era cercetarea, astfel nu se obisnuia
amplasarea functiilor adaugatoare.
Aceste constructii erau deschise
doar pentru savanti, oameni de sti-
inta, publicul larg neavind acces in
interior. Acest tipuri de principii exista
in institutiile din RM, inclusiv celor cer-
cetate in cadrul proiectului (IFA, Insti-
tutul de Chimie). La momentul actu-
al tendintele se modifica, un punct
important in proiectarea noilor cen-
tre sunt spatiile care pot fi deschise
pentru persoanele care nu sunt
intrunate in domeniu, pentru a crea
o conexiune intre comunitatea stiin-
tifica si societate.
Tendintele noi ar fi incadrarea
spatiilor deschise in interior, pentru a
incuraja comunicarea si cooperar –
ea intre angajati. Se solicita tot mai
des amplasarea atriumului in interior
care aduce in sir de beneficii de lu-
minozitatea, ventilare, accesibilitate
directionala. Materialele transpar-
ente si sustenabile sunt folosite pen-
tru a crea viziual un spatiu continuu,
unde se minimalizeaza segregarea etajelor pe vertical. Noile centre sti-
intifice includ si o diveristate de func-
tiuni adaugatoare: cinematograf,
muzeu, sala de expozitie, sali interac-
tive, spatii sportive etc. O mare parte
din aceste spatii sunt deschise si pen-
tru publicul larg. Astfel, este posibila
promovarea stiintei, extinderea in-
teresului fata de aceasta, posibili –
tatea atragerii generatiei mileniale si
postmileniale in acest domeniu.
Amplasarea noilor functiuni
care vor intriga persoanele din alte
domenii de activitate, va conditiona
la crearea unei conversatii intre co-
munitatea stiintifica, care se dezvolta
izolat deseori de domeniul privat, de-
venind si un punct social pentru oras.
Unul dintr- e scopurile primordiale ale
proiectele noi pentru centrele stiinti-
fice este crearea un punct de atrac-
tie atit pentru oamenii de stiinta, cit
si pentru publicul larg, unde fiecare
persoana poate sa isi gaseasca un
spatiu de interes si sa se informeze
asupra domeniului stiintific din orasul
dat.

54

55
Investigarea TEM si EFTEM a tuburilor AGaN tubulare. ( a-b) Hartii elementare
EFTEM din regiunile marcate galben si albastru (se vede imaginea campului
luminos TEM din (c)) a tetrapodului GaN poros (Tg = 950 ° C). Elementele de
interes pentru hartile EFTEM sunt reprezentate cu diferite culori (Ga: Verde,
Zn: Rosu, N: Albastru). In plus, sunt oferite harti O si Zn. Bara de scara este de
1 um. (d) model SAED inregistrat din zona cercului rosu (se vede imaginea
campului luminos TEM din (c)) pe bratul tetrapod. ( e-f) Micrografii TEM din
doua particule din esantionul AGaN dupa tratamentul H2 care arata mor –
fologie foarte poroasa. ( h) Modelul SAED achizitionat din regiunea cercului
albastru din (e), care este indexat pentru a fi de-a lungul axei zonei din GaN.
(g) micrografie HRTEM inregistrata pe marginea unei gauri a particulei pre-
zentate la litera ( e). Sageata rosie indica axa c a zabrelei de cristal. Unele
defecte de stivuire sunt marcate cu sageti albastre. O imagine de simulare
computerizata este introdusa pentru comparatie cu datele experimentale
(defocus Δf = 70 nm, grosimea esantionului t = 4,74 nm). ( i) Raspuns la com-
presie la efort la reteaua AGaN sub 40 de cicluri de incarcare si descarcare.

56
(a) Morfologia sablonului tetrapodal ZnO. ( b) Comparatie intre sablonul ZnO
original (stanga) si un specimen supus depunerii GaN la 850 ° C cu descom –
punerea simultana a ZnO (dreapta). (c) Reteaua tetrapodala AGaN este
superhidrofoba (spre deosebire de sabloanele ZnO care sunt superhidrofile).
(d-i) Imagini SEM corespunzatoare a doua probe AGAN difernet caracteriza –
te prin durate diferite de depunere la Tg = 850 ° C (sursa- sciencedirect.com,
autor- I. Tighineanu, T. Braniste, D. Smazna,M. Deng, R. Adelung s. a.)

CONCEPTUL PROPUS
ANALIZA
CONCEPT
CONEXIUNE
DIVERSITATE
PRINCIPIU
SOLUTIE ECO

58
Caracteristici tehnice:
Adresa- Str. Academiei 5
Numarul cadastral- 0100212.192.07
Tipul bunului imobil- constructie
Utilizarea terenului- necomercial
Modul de folosinta- constructie
nefinisata
Tipul de proprietate- publica
Tipul hotarelor- generale
Suprafata- 4768,09 m.p.
Hotar- tip general
Linia rosie- nu este identificata
Cod de tip- zona S1. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE.
INCADRAREA IN TERITORIU

59
Situl dat este incadrat in zona S,
ceea ce reprezinta un spatiu special,
pe teritoriile acestor tipuri de spatii
nu se permite clasificarea in zone
comerciale, de locuire ori industrial.
In cadrul acestei tipologii se include:
institutii de educatie, de sanatate,
biserici, statii electrice, parcuri etc.
Dupa exigentele geologice
si hidrologice situl este amplasat in
zona A. Acest tip de zona este favo-
rabil pentru constructii. Declivitatea
teritoriului fiind mai putin de 6°, iar
apele freatice sunt la adincimea de
10-15 m., neprezentind pericol de
subinundare. Solurile in cadrul terito –
riului dat sunt insensibile la umezire
de tip 1, astfel alunecarile de teren
lipsesc. Zona data prezinta un grad
de seismicitate- 7, procese pericu-
loase pina la ziua actuala nu s-au
constatat. Dupa cum observam, in
cadrul sitului existent pericole natu-
ral sunt raritate, nefiind identificate
problem de acest tip. Cu toate
acestea inainte de proiectarea ori-
carui edificiu este necesar de a inde-
plini un sir de analize topografice si
ingineresti pentru a confirma sau res-
pinge datele textuale.

60
In cadrul teritoriului analizat
sunt prezente 2 magistrale orasenesti
de interes de oras: sos. Hincesti si str.
G. Asachi. Soseaua Hincesti reprezin –
ta o artera care face legatura orasu-
lui cu localitatile vecine, ceea ce din
punct de vedere a conectivitatii este
un avantaj. Insa, in acelasi timp ea
devine un segment de strada prob-
lematic, conditioneaza la formarea
ambuteiajelor si exista posibilitatea
inalta de cauzare a unui accident
rutier. Intersectia denivelata a sos.
Hancesti si str. Sprincenoaia nu este
dirijata de semafoare, sunt prezente
doar trecerile de pietoni, acest lucru
poate duce la formarea acciden-
telor rutiere, respectiv nu este un seg-
ment periculos pentru pietoni. Acest
segment orasenesc analizat este do-tat cu parcari autorizate, in special
in apropierea centrelor comerciale
si institutiilor stiintifice, cu toate aces-
tea parcarile neautorizate ocupa
35% din suprafata totala a parcarilor
existente.
In urma acestei analize am
observant 2 probleme care necesi-
ta rezolvare: 1. segmental de strada
problematic in cadrul soselei Hances-
ti, care se incepe de la intersectia cu
str. Miorita pina la piata Pan Halippa
si 2. parcarile neautorizate. Pentru a
solutiona problemele traficului de pe
sos. Hancesti este propusa proiecta-
rea unei strazi de centura, iar parca-
rile neautoriate pot fi solutionate prin
proietarea unei parcari subterane
gratuite, accesibila tuturor.ANALIZA URBANISTICA
SCHEMA CLASIFICARII DRUMURILOR
SI ACCESELOR

61
Analizind schema data obser-
vam ca teritoriuleste dotat cu un nu-
mar sufficient de tipuri de transport:
maxi-taxi (7) si trolebuze (5).Pe so-
seaua Hincest traverseaza 10 rute de
transport urban, pe str. G. Asachi- 8,
iar pe str. Docuceaev- 3.
Observam ca ruta de trans-
port direct nu exista pe str. Acade-
miei, de accea apare propunerea
de a modifica putin sistema de trans-
port, pentru ca si aici sa traverseze o
ruta de microbus si una de trolebuz.
Acest lucru va conditiona la o ac-SCHEMA TRANSPORTULUI PUBLIC
cesibi- litate mai mare asupra zone
stiintifice, marind gradul de vizitare a
acestor institutii. Statia de transport in
cazul dat poate fi organizata in fata
Bibliotecii stiintifice Andrei Lupan.
Deasemenea, o ruta de transport de
maxi-taxi si trolebuz poate fi proupu-
sa si in cazul str. Sprincenoaia, pen-
tru a elimina ambuteiajele create
in cadrul acestor 2 magistrare prin-
cipale, din motivul suprasaturatiei
transportului individual din zona.

62
Dupa analiza zonala a sitului
observam ca prevaleaza suprafa-
ta rezidentiala. Ea este de 2 tipuri:
case individuale si blocuri de aparta-
mente multietajate, ocupind 55% din
teritoriu. Institutiile stiintifice in cadrul
dat ocupa 20% din teritoriu, formind
o zona omogena, specifica in con-
textual urbanistic. Spatii tehnice care
deservesc zona stiintifica sunt am-
plasate in apropierea institutiilor si im-
preuna cu zonele industriale de de-
servire a cartierului constitue 5% din
spatiu. Deasemena observam si in-
stitutii educationale care prezinta in
cadrul analizat- 6%. In cadrul teritori –
ului analizat ele sunt de 3 tipuri: invat-
amint scolar, prescolar si invatamint
de specialitate (colegiu). Deaseme-
nea, in cadrul cartierului nu lipsesc si
zonele comerciale (7%) fiind repar-
tizate omogen pe tot spatiu, astfel
oferind comoditate si accesibilitate imediata la produsele de prima
necesitate pentru locuitori. Cladir-
ile publice ocupa 5% din spatiu, iar
cele medicinale -2% fiind amplasate
in fata zonei stiintifice amenajate cu
zone verzi. In cadrul zonei stiintifice
a fost identificata o cladire in stare
devastatoare, fost institutie stiintifica,
iar la momentul dat ea nu detine nici
o functie. Acest lucru influenteaza
negative imaginea cartierului.
Scopul acestei analize este
identificarea tuturor functiilor pre-
zente in cadrul teritoriului, pentru a
evidentia tipurile de activitati si satu-
ratia acestora in zona sau lipsa unor
obiective publice de prima necesi-
tate pentru locuitori. Dupa cum ob-
servam, functiile sunt repartizate
omogen, nu exista o saturatie func-
tionala in teritoriul dat. Astfel, putem
spune ca amplasamentul obiec-
tivelor este rational si confortabil.SCHEMA ZONARII TERITORIULUI

63
Conform schemei date noi
observam ca in cadrul teritoriului
predomina constructiile cuprinse in-
tr-e 5-10 nivele, ele constituie 80% din
suma constructiilor prezente. Edificii-
le cu 3-4 etaje reprezinta 8%, cel mai
des aici se include cladirile publice,
institutiile de invatamint si stiintifice.
Cladirile cu 1-2 nivele dupa function –
alitate reprezinta case indivi- duale
private.
Dupa analiza regimurilor de in-
altime intilnim urmatoarea problema
in zona stiintifica, edificiile reziden –
tiale si cele de alimentatie publica
reprezinta instrumente care modifi-
ca perceperea spatiului conceput
unitar, segmentindu-l si minimalizind
perceperea lui ca un tot intreg. In ca-zul Institutului de Fizica Aplicata noile
constructii devin mijloace de a as-
cunde atit institutia, cit si a mijloace-
lor de accese in cadrul ei. Regimul
de inaltime folosit in apropierea zonei
stiintifice fiind unul neadecvat, astfel
micsorind valoare spatiului. Solutia
acestei probleme poate fi rezolvata
prin prima constructiei unui nou edi-
ficiu stiintific accent care va unifica
toate spatiile intre ele.SCHEMA REGIMULUI DE INALTIME

64
Arhitectura peisagera reprezi-
nta disciplina bazata pe amenajar-
ea si proiectarea sistemelor de spatii
verzi. Atunci cind proiectarea peisa-
gistica are loc in cadrul unui com-
plex de constructiv sau a unui singur
edificiu, scopul este de a accentua
si a scote la justa valoare acest imo-
bil. In cazul situatiei ce se contureaza
a teritoriului analizat, observam ca
spatiile verzi nu isi indeplinesc scopul.
In cadrul zonelor verzi sunt
amplasati copaci de talie mare, cu
raza coroanei inalta, care acop-
era fatada edificiului. Institutului de
Fizica Aplicata complet dispore din
accesibilitatea vizula a vizitatorilor,
el nu este perceput de trecatorii de
pe str. Academiei, iar accesul creat
spre sos. Hancesti se pierde in con-
textual urbanistic si a arhitecturii pei-sagere de talie mare care creeaza
o neclaritatea functionala a spatiului
dat. Astfel, trecatorii nu percep com-
pozitia spatial volumetrica a con-
structiilor stiintifice, ce duce la min-
imalizarea procentul de persoane
care ar putea vizita sau ar prezenta
un interes asupra constructiei date.
Datorita regimului de inaltime
a plantelor, densitatii acestora, spa-
tiul zonei stiintifice se priveste neomo –
gen si inchis. Arhitectura peisagera
in cazul dat creaza anumite bariere
din zone verzi, ce psihologic formea –
za impresia de izolare spatiala a con-
structiilor una fata de cealalta, dar ANALIZA ARHITECTURII PEISAGERE SI
AMENAJARII TERITORIULUI DIN SPATIUL
ANALIZAT
Intrarea in Institututul de Fizica Aplicata
(sursa- fotofixare proprie)Intersectie intre Institutul de Chimie si fosta
cladire a Institutului de Dezvoltare a So –
cietatii Informationale(sursa- fotofixare
proprie)Institututul de Chimie (sursa- fotofixare pro –
prie)

65
si in contextual urbanistic al cartie-
rului. Zonele verzi trebuie sa creeze
spatii continue, sa sugereze ideia
de transparenta a teritoriului. Daca
sa analizam acest lucru din punct
de vedere ierarhic, arhitectura pei-
sagera se subordoneaza arhitecturii
edificiului, ea este importanta pen-
tru a sublinia ideea conceptului si a
o continua in spatiului liber. In cazul
zonei stiintifice din cadrul str. Aca-
demiei observam o amenajare total
neadecvata a spatiilor verzi.
Solutia in cazul dat reprezinta
reamenajarea spatiilor verzi si opta-
rea pentru un design specific, care s-ar inscrie in situl dat. As propune uti-
lizarea tipului de arhitectura peisage-
ra deschisa, care va include: gazon,
arbusti de talie mica cu gradul de
deschidere a coroanei mica, pot fi
amplasati si arbusti de talie mare in
curtea institutiilor dar nu in fata aces-
tora. Plantele folosite pentru aceas-
ta pot fi: ginko, ienupar, pin, artar ta-
taresc, frasin globular.
Important este de a accentua
edificiul, fiind expus direct trecato-
rului fara anumite block-uri vizuale.
Aceasta expunere directa catre
vizitatorii sitului va duce la un interes
mai sporit asupra institutiile si posibili –
tatea unui grad mai inalt de utilizare
a acestora.
Cladirea fostului Institut de Dezvoltare a
Societatii Informationale (sursa- fotofixare
proprie)
Cladirea fostului Institut de Dezvoltare a So –
cietatii Informationale in diferite anotimpuri
ale anului (sursa- fotofixare proprie)Biblioteca stiintifica “Andrei Lupan” (sursa-
fotofixare proprie)

66
ANALIZA SWOT A INSTITUTULUI DE FIZICA APLICATA SI INSTITUTULUI DE CHIMIE
Oportunitati
• Pentru a lichida ambuteiajele si a
ameliora situatia traficului este posi-
bila proiectarea unei strazi de cen-
tura (care sa se ramifice de la sos.
Hancesti);
• Reorganizarea zonelor verzi, cu
scopul de a accentua arhitectura
prezenta;
• Crearea unei zone dedicate cer-
cetarii si manifestatiilor stiintifice;
• Demolarea constuctiei in stare
deplorabila si proiectarea unei noi
cladiri accent pe axa str. Academiei;
• Dotarea institutiilor stiintifice cu noi
functii pentru tipologia data de con-
structii, pentru a optimiza utilizarea si
exploatarea acestora.Puncte forte
• Amplasat in cadrul celor 2 magi-
strale de importanta nationala: str.
Hincesti si G. Asachi;
• Accesibilitatea rutiera a teritori –
lui, fiind asigurat cu transport de tip
maxi-taxi cu numerele 116, 120, 124,
169, 178,188, 192 si trolebuzele: 13,
20, 10, 3, 9, 24, 35, 36;
• Teritoriul institutiilor, dupa conditiile
geologice si hidrogeologice se afla
in zona A, favorabila pentru con-
structii, dotata cu zone verzi;
• Amplasamentul institutiilor si bi-
bliotecii la distante mici, oferind
accesibilitatea catre toate sursele
necesare in timp scurt;
• Realizarile institutiilor prezinta un im-
pact asupra vietii stiintifice a Repub-
licii si promoveaza imaginea tarii pe
plan international.Puncte slabe
• Ambuteiajele create in cadrul ce-
lor 2 artere nationale, ce micsoreaza
rezonabilitatea oamenior de a ac-
cesa teritoriul dat;
• Teritoriul str. G. Asachi, Hincesti si str.
Miorita, piata Pan Halippa reprezinta
un segment de strada cu probleme
si pericol inalt de accident;
• Arhitectura peisagera neorganiza –
ta nu accentuaza axa institutiilor sti-
intifice din zona data, dar le ascunde
cu ajutorul zonelor verzi;
• Prezenta cladirii (fostul Institut de
Dezvoltare a Societatii Infromatio –
nale) in stare deporabila pe axa str.
Academiei;
• Zona institutiilor stiintifice se pierde
in contextual urbanistic actual, da-
torita constuctiei zonelor rezidentiale
multietajate, constructii de alimen-
tatie publica si amenajarea nea-
decvata a zonei verzi.
Amenintari
• Lipsa investitiilor locale sau straine
in: 1.proiectarea unui centru de cer-
cetare, 2. proiectarea unei strazi de
centura;
• Institutiile nu sunt capabile de a
trece toate exigentele analizei teh-
nice;
• Impotrivirea directiei Institutului de
Chimie, Fizica Aplicata si Bibliotecii
stiintifice spre organizarea unui nou
centru in situl dat;
• Necesitatea consolidarii adauga-
toare a constructiilor in cazul proiec-
tarii unor galerii de unificare a insti-
tutiilor prin intermediul centrului;
• Respingerea proiectului de catre
comisia arhitecturala a orasului.

67
2. IMPACTUL SOCIAL
SI ECONOMIC AL
PROIECTULUI PROPUS
Experieta international ne
vorbeste despre importanta cruci-
ala a domeniului cercetare-dezvol –
tare. Astfel, fiecare institutie edu-
cationala incearca sa integreze un
centru de cercetare in cadrul sau,
pentru a mari nvelul de educare a
personalului, posibilitatea studierii
mai aprofundate ale unor anumite
teorii, ipoteze, fenomene. Din punct
de vedere social, proiectarea unui
centru de cercetare va impune co-
municatia si colaborarea intre sa-
vanti, oameni de stiinta. Deoarece in
Chisinau nu exista un centru de cer-
cetare complex, posibilitatea crearii
lui va atrage un numar considerabil
de oameni de stiinta locali si din alte
zone al republicii in spatial dat. Acest
lucru conditioneza la conlucrarea
potentialulu stiintific din diverse spatii
ale tarii.
Centrele de cercetare sunt
dotate cu utilaj ethnic contempo –
ran, noi tehnologii IT de manage-
ment a activitatii in cadrul organiza –
tiei si locuri de serviciu spatioase, bine
amenajate, unde fiecare persoana
poate sa isi foloseasca potentialul la
justa valoare. Cresterea profesionala
este un punct important pentru fie-
care dintre noi indifferent de dome-
niul de activitate. Fenomenul migrarii savantilor
europeni in USA a fost conditionat
de citiva factori. In afara de compo-
nentul financiar, exista posibilitata de
a iti manifesta cunostintele si gradul
de profesionlitate, datorita faptului
ca in tara data sunt institutii amena-
jate specific, dotate cu tehnologie
inovatoare si posibilitatea de a co-
labora cu cei mai mari specialist in
domeniu. Calitatile date a spatiului
unde activeaza o peroana duc la o
pondere mai inalta o productivi- tatii
si la realizari importante. Crearea
conditiilor unde crierul uman va fi in
continua exploatare duce la progres
etnic, educational, stiintific.
Edificiul de cercetare ampla-
sat in zona stiintifica va conduce la
formarea unui epicentru a societatii,
comunitatii savantilor. Crearea spa-
tiului bine amenajat si structurat va
conditiona la atragerea potential-
ului intelectual si crearea unei cola-
borari dintre oamenii de stiinta inclu-
siv si din institutiile existende in cadrul
sitului. Amplasamentul in incinta
constructiei a spatii deschise pentru
publicul larg va contribui la marirea
interesului fata de edificiu a treca-
torior, a persoanelor neintegrate in
domeniu. Astfel, se va crea o cone-
xiune, o comunicare permanenta,

68
deschisa intre stiinta si societate.
Din punct de vedere economic,
proiectarea, constructia si exploata-
rea centrului de cercetre este cos-
tisitoare. Totusi investirea in acestea
si dezvoltarea economica pe baza
economiei cunoasterii reprezinta di-
rectia de dezvoltare atit a Europei,
cit si a Moldovei.
Constructia centrului de cer-
cetare va conditona la atragerea
investitiilor internationale si va stirni
interesul personalului stiintific strain,
va duce la formarea unor relatii de
cooperare intr-e centrul din republi-
ca si alte institutii internationale din
aceeasi sfera. Activitatile institutiei
si des- coperirile in cadrul acestuia
se vor inainta in flosinta in domeni-
ul industriei de catre Centrul pentru
finantarea cercetarilor aplicative
si fundamentale. In cazul SUA, in-
vestirea in centrele de cercetare a
conditionat la formarea noilor indu- strii, sfere de activitate, ce au influen-
tat asupra dezvoltarea economica
a acesteea.
Edificiul de cercetare pro-
pus in stiinte exacte de baza, care
influenteza toate domeniile si ele-
mentele activitatii umane, are po-
tentialul sa dezvolte si sa creeze noi
industrii. Pe parcurs exista posibili –
tatea ca constructia data va influ-
enta spre crea- rea noilor centre, fie
in domenii mai rastrinse, specifice
sau in sfere mai largi, iar amplasar –
ea acestora in cadrul universitatilor
sau a institutiilor deja existente, va
duce la cresterea erudirii studentilor
si personalului. Deasemenea in cad-
rul acestor constructii pot aparea in-
ventii importante pentru societate si
inclunzindu- le in folosinta industriala
fie nationala, locala sau internation –
ala duc la dezvoltarea economica
si la imbunatatirea starii de viata a
populatiei.

69
3. ANALIZA CONCEPTULUI DUPA
CELE 9 PRINCIPII ARHITECTURALE
SUSTENABILITATE .
In conformitate cu problema
ecologica cu care se confrunta ome-
nirea la etapa data, deseori apare
problema sustenabilitatii a anumitor
domenii inclusiv si a arhitecturii. No –
tiunea de baza a termenului repre-
zinta calitatea unei constructii de a
functiona armonios, fara a distruge si
epuiza resursele mediului. Un proiect
modern nu poate fi posibil fara un
sitem eficient de HVAC (sistem care
asigura aerul conditionat, ventilarea
si incalzire). Astfel, constuctia tebuie
sa fie bine izolata, sa consume cit
mai putin energie electrica.
In cadrul proiectului dat este
propus amplasamentul si orientarea
constructiei in teren pentru a avea
efecte aupra eficientei sistemului de
incalzire. Deasemenea, in punctul
dat intra si folosirea materialelor eco-
logice cu coeficient de transfer ter –
mic intre peretii interior redus si utiliza-
rea ferestrelor, suprafetelor vitrate de
inalta eficienta. Pe acoperisul cen-
trului sunt amplasate panouri solare,
deasemneea in structura acoperi-
sului sunt incluse panouri photo-vol-
taice. Scopul acestora fiind infiltra-
rea energiei solare si valorificarea
eficienta a acesteia pentru utilizarea
tehnica in cadrul centrului. Un alt
punct important este prezenta unui
sistem de filtrare si stocare a apelor
pluviale. Centrul de cercetare este dotat cu un rezervoar la subsol unde
are loc procesul tehnic de filtrare a
apei folosite si celei pluviale, dupa
care ea este reintrodusa in circuitul
apei din constructie. Deasemena,
proiectul include si recilarea materi-
alelor ramase in urma demolarii con-
structiei vechi si folosirea in edificar-
ea celei noi.
Utilizarea principiilor susten-
abile si ecologice reprezinta o pri-
oritate pentru arhitectura contem –
porana, din motivul eliminarii multor
substante si material nocive in at-
mosfera in timpul constructiei cladi-
rilor care influenteaza negativ asu-
pra starii ecologice a planetei, este
important de micsorat factorul an-
tropic in domeniul arhitecturii.
ACCESIBILITATE.
Atit in arhitectura cit si in ur-
banism se evidentiaza problema
de a face spatiile accesibile pentru
fiecare persoana indiferent de virs-
ta, etnie, capacitati fizice etc. Con-
ceptul de accesibilitate in arhitectu –
ra reprezinta proiectarea unor zone
deschise pentru toti vizitatorii indife-
rent de proprietatile acestuia, dar si
in ideia data intra planificarea unei
retele de transport rezonabile, logice
si calitative.
In proiectul dat sunt planificate
unele masuri pentru a oferi o utilizare

70
cit mai usoara tuturor vizitatorilor. In
exterior, in cadrul borduriilor va apa-
rea o mica decupare sau o bordura
de caracasa, pentru a permite mis-
carea scaunelor cu rotile. Parcarea
tip Smart Parking trebuie sa detina
locuri prioritare de parcare. Acest
tip de stocare a automobilelor inteli-
gent usureaza utilizarea sa de catre
persoanele cu dezabilitati. Pentru
vizitatori cu deficiente de vedere
sunt dispuse semne, mapa de orien –
tare in spatiu cu shrift braille si pavaj
tactil pentru a permite persoanei
care utilizeaza bastonul pentru loco-
motie sa identifice cu usurinta scar-
ile. Deasemenea, proiectul va fi do-
tat cu trecere de pietoni si semafor
auditiv pentru persoanele slab vaza-
toare. Persoanele cu deficiente au-
ditive vor fi acompaniati de peronal,
ghid care cunosc limbajul semnelor.
O problema incadrul proiectu-
lui reprezinta accesibilitatea rutiera,
este propusa crearea unei retele
de transport tip trolebuz si maxi-taxi
care va strabate si str. Academiei cu
scopul de a minimiza eforturile trans-
portarii spre centrul de cercetare. O
alta solutie este formarea strazii de
centura, care se va conecta la sos.
Hincesti din motivul suprasolicitarii
acestei sosele de importanta nation-
ala si formarii permanente a ambu-
teiajelor in zona.
Pierderea proprietatii de ac-
cesibilitate in proiectarea arhitectur –
ala prezinta o bariera pentru un nu-
mar masiv de persoane cu diverse capacitati, deaceea e esential
proiectarea unui oras deschis tuturor,
unde fiecare persoana se va simti
comfortabil, minimalizind discrimina-
rea de virsta, etnie, posibilitati fizice.
CONECTIVITATE.
Arhitectura mereu servea ca
loc de conexiune, de interactiune a
oamenilor, reprezentind un principiu
fundamental. Unul din scopurile prin-
cipale a centrului este de a crea o
relatie dintre domeniul stiintific si soci-
etate. El a servit ca motiv in crearea
spatiilor dedicate vizitatorilor: muzeu,
sala de expozitii, club stiinti- fic pentru
copii, laborator deschis si cafenea.
Aceste zone sevesc drept mod de
promovare a domeniului studiat si
rezulta in intemeierea unei conexiuni
intre savant si oamenii neintrunati in
sfera. Atriumul central reprezinta un
punct de conectivitate a tutoror per-
soanelor aflate in cadrul centrului.
Pentru a crea relatii dintre noul
edificiu si institutiile existente au fost
propuse galerii etajate, pentru a crea
un procent de accesibilitate inalta in
zona data, implicind si constructiile
existente in activitatea centrului de
cercetare. Astfel creind o conexiune
intre trecut si present.
In procesul proiectarii unui ed-
ificiu este necesara contemplarea
modurile de conectivitate dintre to-
talitatea functiunilor si cailor de ac-
ces, pentru a veni cu o solutie func-
tionala si planimetrica bine gindita
care va satisfice toate exigentele.

71
DIVERSITATE.
Arhitectura contemporana
are scopul de a proieta un me-
diu accesibil si inclusiv pentru toate
peroanele. Principiile de baza fiind:
diveristatea, egalitatea si incluziunea
sociala. Deseori, arhitectura se con-
frunta cu problema generarii bari-
erelor fizice sau mentale. De aceea,
in timpul crearii spatiilor noi e esential
de a include particularitatile tuturor
starile de virsta si posibilitatile fizice a
oamenilor.
In cadrul proiectului dat sunt
propuse ascensoare si rampe pen-
tru carucioare, ce va influenta la o
circulatie mai usoara. Centrul este
dotat cu diverse exclamatii sonore
si tactile, care directioneaza spre
anumite punct de interes, pentru
persoanele slab vazatoare. Pentru
perosoanele nevorbitoare la parter
va fi prezenta in zona de receptie
persoana care va putea informa,
discuta si orienta in directia care au
nevoie. Deasemenea, in incinta edi-
ficiului vor activa persoane pentru
supravegherea vizitatorilor si cerce –
tatorilor, cu scopul de a oferi o expe-
rienta placuta si a minimiza aparitia
greutatilor.
Pentru ca oamenii sa mani-
feste interes asupra centrului dat este
implimentata o diversitate in functii,
parterul fiind complet dedicat pent-
ru vizitatari si functiilor mai rar intilnite
pentru o institutie stiintifica. El este
amenajat cu muzeu, sali de expozi-
tie, club pentru copii (pentru a spori interesul indiferent de virsta asupra
domeniului de studiu) si sursa de al-
imentatie- cafenea. Se propune
amenajarea expozitiilor temporare
in aer liber pe acoeprisul constructiei
sau a Bibliotecii Stiintifice. In cadrul
edificiului se propun o diversitate de
evenimete, care pot implica orice
persoana interesanta, indiferent de
clasa sociala, virsta si posibilitati lo-
comotorii, fizice, psihologice.
Crearea unui spatiu accesibil
tuturor, unde fiecare persoana sa
fie apta sa participle la viata sociala
este un punct esential, care trebuie
executat cu atentie si precautie.
COMPATIBILITATE.
In procesul proiectarii unei noi
constructii in situl deja existent tre –
buie sa analizeze structurile vecine,
regimul de inaltime, stilistica, impor-
tanta sociala, estetica sau istorica
pentru a crea un edificiu echilibrat si
armonios cu vecinatatile.
In conceptul dat se propune
incorporarea centrului in topografia
naturala a sitului, acest mod reflec –
ta felul edificiilor vecine de a aborda
conditiile topografice, accentuind
caraterul local. Un alt moment im-
portant este regimul de inaltime a
noii cladirii trebuie sa fie compatibil
cu constructiile adiacente. In cazul
dat, Institutul de Chimie are 4 etaje,
cel de Fizica Aplicata e tip S+P+3E,
iar Biblioteca Stiintifica- 2 etaje, pen-
tru noul Centru de Cercetare se pro-
pune regimul de inaltime de 5 etaje.

72
Astfel, structura noua se incadreaza
in sit si pastreaza vizibilitatea tuturor
edificiilor. Cladirile care detin inaltimi
similare dar nu identice, conditionea-
za la crearea unui peisaj consistent,
fara a sacrifice identitatile institutiilor
existente. Din punct de vedere stilis –
tic, constructia noua va fi proiectata
in contrast cu vecinatatile. Insa, ori-
entarea, amplasamentul si concep-
tul este influentat de anumite directii
deja existente in cadrul zonei, com-
pozitia proiectata incadrinduse ar-
monioas si logic in sit.
Stilistica propusa este una con-
trastanta, care va scoate in eviden-
ta spatiul dat, devenind un accent
in zona omogen. Deoarece, con-
structiile sovietice detin o arhitectu –
ra simplistica, edificarea unui centru
cu o compozitie spatial- volumetrica
complex va valorifica structurile exis-
tente.
Compatibilitatea noului edifi-
ciu si armonia creata in concordanta
cu vecinatatile unei regiuni reprezin –
ta principii importante in proiectarea
arhitecturala si urbanistica, neglijen-
ta carora duce la un haos viziual si
estetic.
ADAPTIBILITATE.
Ultimii ani in domeiul designului
creste cerina spre spatii adaptabile
unde pot avea loc diverse mani-
festatii, fara aparitiei problemei de
modificare functionala a zonei. Spa-
tial fiind gindit ca un element dina-
mic, functia principala a caruia este performanta.
In amenajarea interioara in
cadru centrului sunt propuse citeva
spatii adaptive: cum ar fi amfiteatrul
in centrul atrimului. El poate fi folosit
in cadrul unor manifestatii, ca loc de
audienta sau zona de recreere a sa-
vantilor sau vizitatorilor. Modificarea
amenajarii fiind una simpla. La eta-
jele superioare este amplasata sala
de conferinta cu spatiu amorf. Astfel,
in cadrul acestor incaperi pot avea
loc diferite performante, festivaluri,
prelegeri etc. Mobilierul in cadrul salii
este unul modular, usor manevrabil.
Mobilitatea fiind un pincipiu de baza
in arhitectura adaptiva.
In cazul exigentelor construc –
tive, proiectul trebuie sa fie adap-
tabil la mediul in care el este ampla –
sat. Centrul trebuie sa corespunda
tuturor exigentelor a cladirilor in zone
seismice: structura de rezistenta si
materialele folosite. Deoarece, situl
se fla in zona A, care este favorabi-
la din punct de vedere hidrologic si
geologic, nu prezinta pericol de
inundare si adincimea apelor fre-
atice este inalta. Astfel, in procesul
proiectarii nu apar probleme din
punct de vedere a calitatii terenului.
Adaptibilitatea prezinta un
principiu important in a arhitectura si
designul interior contemporan, deo-
arece posibilitatea spatiului de a se
transforma reprezinta un avantaj in
cazul suprafetelor mici dar supraso-
licitate si integrarea la cerintele exis-
tente in cadrul acestora.

73
COMPETITIVITATE.
Principul competivitatii este
un imbold de dezvoltare continua a
societatii. Orice lucru in societatea
de astazi este supus acestei idei. In
cadrul orasului Chisinau nu exista un
centru complex de cercetare,
ceea ce diminueaza competitia, dar
in acelasi timp in oras activeaza un
sir de institutii stiintifice formate in anii
’60-’70 avind deja idei stricte utilizate
in curs de decenii si principii proprii
de functionare. Includerea in comu-
nitatea stiintifica a unui nou centru
reprezinta un proces nesigur. Pentru
face posibilila integrarea acestuia si
crearea unor legaturi de cooperare
cu institutiile existente, centrul nou
trebuie sa prezinte anumite avantaje
pentru cooperarea nationala.
Centru de cercetare va fi do-
tat cu tehnologii si utilaje inovatoare,
in cadrul edificiului vor aparea noi
domenii de studiu pentru Republi-
ca Maldova in fizica si chimie si lab-
oratoare de cercetare a acestora.
Amenajarea parterului specific pen-
tru vizitatori si societatea neintrunata
in domeniu va stimula interesul fata
de constructia data. In cadrul ora-
sului nu exista institutii stiintifice ac-
cesibile oricarei persoane si nu exista
laboratoare deschise pentru fiecare,
unde vizitatorii pot face experiente
proprii si sa priveasca cum decurge
procesul de lucru a unui cercetator.
Astfel, formind o conexiune mai strin-
sa a savantior cu publicul larg.
Competitivitatea reprezinta un punct de care depinde direct
succesul sau esecul proiectului pro-
pus si posibilitatea integrarii cestuia
in societatea nationala sau interna-
tionala stiintifica.
DENSITATE.
Densitatea si compactibili –
tatea orasului reprezinta noile directii
in urbanism si arhitectura, din motivul
al unei cresterii domegrafice agitate.
In cadrul sitului examinat den-
sitatea constituie 60-120 pers./ha,
astfel procentul de ocupare a spa-
tiului este mediu. Centrul dat este
proiectat pentru un numar de 150
cercetatori, iar procentul de vizitare
de catre oamenii neintrunati in do-
meniu se presupune a fi 50% din nu-
marul total al savantilor. Astfel, densi-
tatea medie se preconizeaza a fi de
225 persoane/zi. Un alt punct import-
ant este procentul de aglomeratie
functionala a centrului, el va incude
in sine spatiul de cercetare pentru
oamenii de stiinta si la parter spatii
adaugatoare: muzeu, sali de expozi-
tie, amfiteatru, club stiintific pentru
copii, cafenea si snack-bar. Deci,
densitatea functiilor este destul de
inalta, fiind la o apropiere maxima.
Important in proiectarea unui
edificiu e de a oferi de functii diverse
si necesare cu o accesibilitate inalta.
IDENTITATE.
Ca si toate formele de existen-
ta, arhitectura are nevoie de iden-
titate proprie. Arhitectura nu este

74
supusa doar regulilor functionale, ia
trebuie sa include principia geogra –
fice is istorice. Arhitectura contempo –
rana trebuie sa include interactiunea
trecutului si modernitatii. Identitatea
arhitecturala include in sine: forma,
functia, locul si back-ground istoric.
In procesul proiectarii centru –
lui de cercetare un punct important
este de a crea un design architec-
tural care sa sugereze functia propu-
sa, sa corespunda imaginii si esteticii
unei institutii stiintifice. Deasemenea
aceasta arhitectura trebuie sa se
inscrie in timp si spatial present, fa-
cilitind legatura cu elementee deja
existente in cadrul sitului. In cazul
proiectului dat amplasat in contex –
tul constructiilor stiintifice existente
s-a optat pentru o arhitectura con-
trastanta, futuristica, insa cu ajutorul
elementelor vitrate si solutiei colo-
ristice folosite constructi desi devine
accent in zona data ea nu arata
straina in contextul sitului. Datorita
unui design contrastant institutiile si
zona stiintifica existenta sunt accen-
tuate in plan urbanistic, minimali-
zind omogenitatea spatiului. Ideia
centrului cu functii de divertisment
confera constructiei identitate pro-
prie diferita de restul institutiilor.
Prin interactionarea noului
centru cu constructiile exitente noi
formam un dialog intre trecut si pre-
zent, acest fapt duce la organizarea
organica a compozitiei volumetrice
si unificarea spatiala acestora se ci-
teste ca o constructive integra.*OPEN- SPACE
Conceptul spatiilor libere in
arhitectura domina deja designul
de citeva decenii. Insa, in urma mai
multor cercetari, spre exemplu cea
a Universitatii Exeter care au ajuns
la concluzia ca spatial de lucru de-
schis a redus productivitatea cu 15%,
starea de bine a lucratorilor a sca-
zut cu 32% si a analizelor statistice se
propune utilizarea preponderenta a
spatiilor de lucru individuale.
In cadrul proiectului parterul
este spatiu dschis dedicat in mare
parte vizitatorilor, unde sunt mai
multe puncte de atractii: muzeu,
laborator deschis, sala de expozi-
tie, club de stiinta pentru copii si al-
imentatia publica. Acest spatiu va
fi format dintr-un sir de zone open-
space delimitate intre ele doar prin
suprafete vitrate. Deasemenea,
centru compozitiei in cadrul parter –
ului reprezinta atrium central dotat
cu un mic amfiteatru, servind drept
zona de intilnire, comunicare intre
persoanele din cadrul sau din afara
centrului, astfel incurajand colabo-
rarea intre angajati si formarea unor
relatii dintre oamenii de stiinta si soci-
etatea neintrenata in domeniu. Prin
acest mod noi incurajam implicarea
sectorului public in domeniul de cer-
cetare.
Zonele open-space din cadrul
proiectului dat vor servi ca un mod
de interationa cu publicul larg, un
mod de a promova comunitatea sti-
intifica in societate.

75
4. EXPUNEREACONCEPTUL PROPUS
Proiectul propus se bazeaza
pe principiului crearii unui spatiu co-
mun pentru toate persoanele pa-
sionate de stiinta, fiind accesibil atit
oamenilor antrenati in domeniu, cit
si celorlalti. Aceasta ideie este ac-
centuata prin proiectarea parterului
dedicat in special vizitatorilor centru –
lui. El este dotat cu muzeu, sali de ex-
pozitie si laborator deschis. In cadrul
muzeului vor fi amenajate descoper-
irile si inventiile Institutului de Chimie
si Fizica Aplicata pe parcursul activi-
tatii sale. Acest spatiu va contine atit
sali de expozitie permanenta, cit si
temporara. Scopul laboratorului de-
schis este de a arata vizitatorilor pro-
cesul de lucru a unui savant. Labo-
ratorul este dotat cu utilaj si aparate
tehnice functionale.
Vizitatori pot sa intreprinda di-
verse experimente sub supraveghe-
rea cercetatorului, astfel oferind
posibilitatea de a se afla in pielea
omului de stiinta. La fel, la parter va
fi localizat spatiul clubului de stiinta
pentru copii sub denumirea Micul
cercetator , unde cei mici vor studia
stiinta interactiv. Prin acest fapt noi
vom promova domeniul in rindul
diferitor virste. In cadrul clubului copii
vor exexecuta experimente, intrac-
tionand direct si varazind cum func-
tioneaza fenomenele stiintifice in vi-
ata reala. Acest lucru le va forma o
viziune si o intelegere exa-cta despe
lumea, sporindu-le interes spre stud-ierea domeniu, deoarece ei pot
sa observa cum inflenteaza fizica si
chimie viata de zi cu zi.
La etajele superioare a edifici-
ului vor fi amplasate oficiile si labora-
toarele savantilor, dotate cu sali de
sedinta de conferinta si o biblioteca,
aici accesul detin doar pentru per-
soane antrenate in domeniu. In ame-
najarea spatiului interior al birourilor
o influenta deosebita o are orientar –
ea cladirii. Birourile care necesita lu-
mina naturala cel putin 2 ore pe zi se
vor amplasa la Sud, iar laboratoarele
unde procesul tehnic foloseste doar
iluminarea artificiala- la Nord. Scopul
proiectului este de a facilita crear –
ea spatiilor independente de lucru,
in corcondanta cu necesitatile cen-
trului. Se va opta pentru amenajar-
ea oficiilor tip peisager sau celular, in
conformitate cu cerintele tehnice a
centrului aceste 2 tipuri pot satisfice
toate exigentele. Iar, pentru a incu-
raja cooperarea intre oamenii de
stiinta se propune proiectare zonelor
open- space, folosirea materialelor
transparente pentru a crea impresia
a unui spatiu continuu si oferi simtul
de imponderabilitate a constuc –
tiei. Deasemenea, acest lucru se
accentueaza prin asezarea birouri-
le si laboratoarele in jurul atriumului
central, iar la parter acest spatiu are
functia sociala, de recreere, de co-
municare intre savanti sau savanti si
vizitatori. La parter in spatiu atriumu-

76
lui este creat un amfiteatru reprez –
inta un spatiu unde pot avea loc
manifestatiile, intilniri, meet- ups etc.
Pentru a forma o colaborarea dintre
noul centru si institutiile existe (Insti-
tutul de Fizica Aplicata, Institutul de
Chimie si Biblioteca stiintiica Andrei
Lupan) sunt create galerii la etajele
superi- oare servind ca cai de con-
exiune intre aceste constructii, astfel
obtinind un nivel de accesibilitate in-
alt din cadrul centrului, iar la intersec-
tia acestor cai apare spatiu deschis
tip- atrium. Unificind aceste institutii
cream o zona de dezvoltare stiintifi-
ca, unde are loc continuu schimb de
experienta, resurse etc. si moderniza –
rea institutelor existente.
Compozitia arhitecturala in-
clude 3 forme geometrice com-
plexe, in cadrul carora este evident
un joc al formei spatiale 2d triunghiul
de diverse tipuri. Intersectia acestor
forme arhitecturale ascutite reprez –
inta o arhitectura contrastanta in
comparatie cu cea din zona, astfel
deveind o cladire accent in contex –
tual urbanistic. Ea pune in evidenta
constructiile stiitifice din zona prin
caile de comunicatie comune. Tipul
de arhitectura futuristica sugerea-
za ideia de inovatie, spatiile vitrate
prezente sugereaza luciditatea si im-
ponderabilitatea centrului. Un punct
esential in cadrul proiectarii este fo-
losirea materialelor transparente,
vitrate atit pentru spatiul exterior cit
si pentru interior. Materialele folosite
pot fi: sticla, beton armat, carami-da naturala, structura metalica. For –
ma dinamica a compozitiei spatial
volumetrice nu ne permite folosirea
sistemelor de constructive standar-
te, se propune utilizare exo-schelet-
ului, format dintr-o strucura metalica
de rezistenta exterioara, facilitind o
imagine tehnologic avansata.
Pentru a mari eficienta ener –
getica, dar fara influenta negativa
asupra mediului se propune fixarea
pe acoperis a panourilor solare. Am-
plasarea “brise-soleil” este executa-
ta din sticla reflectiva incorporata in
grila din beton, care permite con-
trolul soarelui, pentru a reduce aerul
conditionat si a imbunatati con-
ditiile de iluminare in spatiile inchise.
In subsol se propune amplasarea
rezervoarului, unde va fi colectata,
reciclata, reutilizata apa si readusa
in circui- tul de uz caznic in cadrul
centrului. Iar, pentru a micsora nu-
marul locurilor de parcare terestre
se propune folosirea unei parcari tip
Smart Parking, unde in spatiul pentru
1 parcare terestra pot fi amplasate
8 masini. Aceasta este posibila da-
torita sistemului mecanic care misca
spatiile de stocare vertical. Avanta-
jul acestui tip de solutionare este in
marirea spatiului verde si de relaxare
in cadrul sitului.
Proiectul dat trebuie sa
sugereze ideia de innaintare spre vii –
tor, spre dezvolare. Esentiala e folo
sirea unor principii arhitecturale con-
temporane,a structurii de rezistenta
si amenajari interioare inovatoare.

77
CONCLUZII FINALE
Odata ce am analizat evolu-
tia institutiilor stiintifice in cadrul situ-
lui, problemele cu care se confrunta
acestea si situatie sferei cercetare-
dezvoltare in cadrul republicii. Am
ajuns la concluzia ca exista o neces-
sitate de promovare intensa a sec-
torului stiintific atit in plan local, cit
si international. Conform programul
de activitate 2011-2014 Integrarea
Europeana: Libertate, Democratie,
Bunastare si documentului Strate –
gia cercetarii-dezvoltarii a Republicii
Moldova in 2020 , inaintata de echi-
pa ASM se recomanda dezvoltarea
economiei cunoasterii, ceea ce in-
clude investirea resurselor financiare
in domeniul educational: prin inbu-
natatirea institutiilor scolare, univer-
sitare, institutiilor stiintifice, crearea
noilor centre de cercetare fie in cad-
rul universitatilor existente sau izolate
de acestea etc. Dupa exemplul
Statelor Unite acest tip de dezvoltare
influenteaza pozitiv economia tarii,
conditioneaza la formarea noilor in-
dustrii si mareste nivelul de eruditie
a populatiei. Centrele de cercetare
in acest caz sevesc ca punct de in-
teres a savantilor straini, fiind dotate
cu cele mai noi tehnologii, devenind
o platforma de realizare a propriilor
scopuri, de a lucra in echipa cu di-
versi savanti, un spatiu de perfec-
tionare a abilitatilor proprii.
Amplasarea unui centru de
cercetare pe str. Academiei 5A, in
cadrul sitului unde sunt prezente si alte constructii stiintifice: IFA, Insti-
tutul de Chimie, Biblioteca Stiintifi-
ca Andrei Lupan, v-a conditiona la
avansarea edificiilor existente, impli –
carea noilor finantari si crearea unui
complex stiintific prin proiectarea
comunicatiilor care vor unifica insti-
tutiile existente. Astfel, centru dat va
accentua importanta celor 3 edificii
atit in contextul urbanistic, cit si in cel
economic si educational.
Planimetria IFA si Institutului de
Chimie prezinta minimum de spatii
deschise, folosirea in abundenta
a spatiilor de lucru izolate. Propu –
nerea pentru proiectul nou este de
organiza spatii deschise de relax-
are, comunicare pentru a forma o
atmosfera creativa, libera. Dupa
analiza proiectelor contemporane
a centrelor ideea de transparenta si
open-space reprezinta pilonii de sus-
tinere a noii arhitecturi. Se sugereaza
proiectarea noului centru conform
tendintelor contemporane, un loc
special in cadrul proiectului il detin
principiile ecologice de constructie si
de utilizare a materialelor, de sortare
a deseurilor din santier si prelucrarea
acestora. Secolul XXI se confrunta
cu o problema ecologica grava, din
acest motiv e esential folosirea ideii
de sustenabilitate in proiectarea
oricarui spatiu. Analizind amprenta
ecologica produsa de sectorul con-
structiilor suntem nevoiti sa intreprin-
dem masuri spre solutionarea aces-
tora.

78
Conceptul dat reprezinta un
mediu prin care are loc conexiunea
oamenilor de stiinta si publicului larg,
acest scop va fi atins prin incadra-
rea a noilor tipuri de functiunii. Dupa
analiza proiectului KAPSARC , a con-
cursului Centru de promovare a stiin-
tei in Belgrad etc. am observat faptul
ca noile contructii stiintifice se focu-
seaza pe atragerea atentiei pub-
licului larg si creaza spatii de interes
pentru orice persoana indiferent de
virsta, ocupatie. Astfel, centru nu se
dezvolta izolat dar este inclus in viata
social a orasului. Functiile de interes
in centrul nou sunt: muzeu, sali de
expozitie, laborator deschis etc, aici
persoanele pot sa ne intilneasca si
sa comunice cu savantii, devnind un
mod de intregrare a mai multor per-
soane in domeniul cercetare-dezvol –
tare. Deoarece, deseori institutiile sti-
intifice sunt inchise spre vizitatori, ca
si in cazul IFA si Institutului de Chimie,
conduce la minimalizeaza procentul
de persoane interesate, iar cei inte-
resati dar fara educatie stiintifica nu
au posibilitate de a contribui si a par-
ticipa la anumite activitati. De fapt,
dupa cum observam oamenii sunt
mereu interesati de noile tehnologii,
de muzee interactive, unde ei pot
participa direct asupra spectacolu-
lui creat. Propun crearea unui spatiu
unde pot veni parintii impreuna cu
copii atit pentru relaxare, cit si pentru
functiunile educationale a centrului,
fara limite de varsta, etnie si posibili –
tati fizice. In urma analizei urbanistice
observam faptul ca in situl prezent
exista necesitatea proiectarea unui
edificiu tip accent care va intesifica
perceperea zonei stiintifice si va uni
institutiile existente. Datorita implica-
rilor urbanistice si arhitecturale in
zona proiectata institutiile existente
stiintifice isi pierd valoarea urbanisti-
ca, iar ampalsarea unei noi structuri
contrastante va spori interesul treca-
torilor asupra spatiului, devenind un
punct de atractie, influentand asu-
pra dezvoltarea si marcarea edifici-
ilor prezente.
In final pot sa afirm ca proiec-
tarea unui centru de cercetare in
cadrul sitului dat, desi este o inves-
titie, acesta modificare prezinta un
sir de avantage economice si edu-
cationale. Arhitectura serveste atit
ca element estetic, cit si accent ur-
banismtic, iar prin intermediul ei noi
cream spatii care vor dicta viitorul,
spatii unde oamenii sunt nelimitati in
idei si imaginatie. Prin intermadiul ei
noi unificam trecutul si prezentul, dar
in acelasi timp arhitectura contem –
porana conditioneaza inaintarea
spre viitor, perceperea impondera-
bilitatii si libertatii spatiului. Ea reprez –
inta un mediu de creatie, de inovatie
a societatii noastre.
Dupa cum a spus si Richard Meier:
Cand sunt intrebat in ce cred, spun
ca in arhitectura. Arhitectura este
mama artelor. Imi place sa cred ca
arhitectura conecteaza prezentul cu
trecutul si tangibilul cu intangibilul.

79
BIBLIOGRAFIE
Birsan Maria, lucrare stiintifica “Metodologia cercetarii”, Iasi, Universi-
tatea Alexandru Ioan Cuza, 2011
Craciun Cerasella, lucrare stiintifica “Metode si tehnici de cercetare ”,
Bucuresti, Editura universitara, 2015
Craciun Raluca, Pop Mircea Teodor, articol “Cercetarea fundamental in
sec. XXI”, Oradea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Inginerie Manage-
riala si Tehnologica, anul neidentificat
Moscalenco Sveatoslav, Podlesnii Igor, Dumanov Evghenii, Bajireanu
Valentina, lucrare stiintifica “Dezvoltarea fizicii in Republica Moldova”, Chisi-
nau, Institutul de Fizica Aplicata, 2016
Neufert Peter, “Manualul arhitectului. Elemente de proiectare si con-
structive”, Miercurea Ciuc, Alutus, 2004
Serotila Igor, document “Strategia cercetarii- dezvoltarii in Republica
Moldova pina in 2020 ”, Chisinau, Academia de stiinte a Moldovei, 2013
Tomasevschi Anca Sandu, studiu “Cladiri de birouri”, Bucuresti, UAUIM,
2013
Wessner Charles W., “Best practices in state and regional innovation ini-
tiatives competing in the 21st century”, National Research Council, 2013
Normative in vigoare
NCMC.01.12.2018 Cladiri civile. Cladiri si constructii publice, Chisinau
SN 495-77 Инструкция по проектированию зданий научно-
исследовательских учреждений, Moscova
SNiP 31-06-2009 Общественные здания и сооружения, Moscova
SNiP 2.08.02-89 Проектирование высших учебных заведений и
институтов повышения квалификации, Moscova
SNiP 2.08.02-89 Проектирование предприятий общественного
питания, Moscova
SNiP II-90-81 Производственные здания промышленных предприятий,
Moscova
MDC 35-6.2000 Рекомендации по проектированию окружающей
среды, зданий и сооружений с учетом потребностей инвалидов и других
маломобильных групп населения. Выпуск 12. Общественные здания и
сооружения. Спортивные сооружения. Рекомендации по проектированию
музеев, Moscova
SNiP II-7-81* Строительство в сейсмических районах. Нормы
проектирования, Moscova
SN 160.1325800.2014 Здания и комплексы многофункциональные.
Правила проектирования, Moscova

80
WEBOGRAFIE
https://www.A rchdaily.com/119429/center-for-promotion-of-sci-
ence-in-belgrade-arkepolis, archdaily.com, data accesarii- 29.11.2019
https://www. Archdaily.com/99678/center-for-promotion-of-science-mi-
los-zivkovic-nebojsa-stevanovic-janko-tadic-aleksandar-gusic-slobodanka-ta-
dic, archdaily.com, data accesarii- 30.11.2019
https://www.Archdaily.com/882341/king-abdullah-petroleum-stud –
ies-and-research-centre-zaha-hadid-architects, archdaily.com, data accesa –
rii- 17.11.2019
https://www.A rchdaily.com/99571/the-centre-for-promotion-of-sci-
ence-wolfgang-tschapeller, archdaily.com, data accesarii- 30.11.2019
https://www.Archdaily.com/559956/stephen-hawking-centre-at-the-pe-
rimeter-institute-for-theoretical-physics-teeple-architects, archdaily.com, data
accesarii- 17.11.2019
https://www. Archdaily.com/909794/university-of-chicago-physics-re –
search-center-perkins-eastman?ad_medium=gallery, archdaily.com, data ac-
cesarii- 18.11.2019
http:// Artinfinit.md/cgblog/1585/15/Muzeul-Defini-ie-Func-ii-Tipologie/,
artinfinit.md, data accesarii- 15.12.2019
http:// Asm.md/index.php?go=descoperiri_detalii&n=22&new_lan –
guage=0, autor- Bologa Mircea, Bostan Ion, data accesarii- 10.10.2019
http:// Asm.md/index.php?go=descoperiri_detalii&n=21&new_lan –
guage=0, Bologa Mircea, data accesarii- 15.10.2019
http:// Asm.md/index.php?go=descoperiri_detalii&n=16&new_lan –
guage=0, autor- Duca Gheorghe, data accesarii- 15.10.2019
http://A sm.md/index.php?go=descoperiri_detalii&n=5&new_lan-
guage=0,, autor- Ion Tighineanu, data accesarii- 15.10.2019
https://www.B uildsoft.com.au/blog/10-steps-to-building-eco-friendly,
autor- Jason Hook, data accesarii- 03.01.2020
http://Chem.asm.md/, data accesarii- 10.09.2019
https:// Digitalmarketinginstitute.com/en-us/blog/what-is-the-impor –
tance-of-higher-education-on-the-economy, digitalmarketinginstitute.com,
data accesarii- 03.11.2019
https://D iez.md/2019/05/24/savantii-de-la-utm-au-fost-premiati-cu-un-
milion-de-euro-pentru-o-descoperire-unica-lume/, autor- Liubomir Gutu, data
accesarii- 05.09.2019
https://En.wikipedia.org/wiki/Knowledge_economy, wikipedia.org, data
accesarii- 07.11.2019
https://En.wikipedia.org/wiki/Research_institute, wikipedia.org, data ac-

81
cesarii- 05.09.2019
https://E n.wikipedia.org/wiki/Sustainable_architecture#Lower_volatile_
organic_compounds, wikipedia.org, data accesarii- 03.01.2020
https://www.E xpocentr.ru/ru/articles-of-exhibitions/vidy-vystav-
ochnyh-stendov/, expocentr.com, data accesarii- 07.11.2019
https://H mcarchitects.com/news/the-top-6-sustainable-architec-
ture-strategies-for-public-building-design-2018-10-03/, autor- Eric Carbonnier,
data accesarii- 03.01.2020
http://www.Ie.asm.md/ro/home/history, ie.asm.md, data accesarii-
10.09.2019
http:// Iskusstvoed.ru/2018/08/19/sovremennaja-tipologija-i-klassifik –
ac/#i-9, iskusstvoed.ru, data accesarii- 29.10.2019
http://www.Math.md/structure/, math.md, data accesarii- 10.09.2019
http://www.Minds.at/upload/BrandingTschapellersCFPOS.pdf, minds.at,
data accesarii- 29.11.2019
https://N ewsmaker.md/ro/stiinta-pentru-tineri-cum-functioneaza-labo-
ratorul-de-nanotehnologii-din-moldova/, autor- Gnatcova Olga, data acce-
sarii- 06.01.2020
https://O wlcation.com/academia/Why-Research-is-Important-Within-
and-Beyond-the-Academe, autor- Leann Zarah, data accesarii- 20.10.2019
https://Phys.asm.md/ro/about/general_info-history, phys.asm.md, data
accesarii- 10.09.2019
https://www.S afdiearchitects.com/projects/albert-einstein-educa-
tion-and-research-center, safarchitects.com, data accesarii- 18.11.2019
http://www. Scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/PRINCIPALELE-TI-
PURI-DE-UNITATI92522.php, scritub.com, data accesarii- 15.12.2019
https://www. Thoughtco.com/what-is-green-architecture-and-green-
design-177955, autor- Jackie Craven, data accesarii- 03.01.2020
https://www.U niversityworldnews.com/post.php?sto-
ry=20090622215201783, autor- Adrian Gibbs, data accesarii- 20.10.2019
https://www.U niversityworldnews.com/post.php?sto-
ry=20130811091502202&fbclid=IwAR2ZgzSr118CMbZ0HRd-
8V8MDE9BtMepvhSJlw0hQiGhfGuKjK1GpsyHydZk, universityworldnews.com,
data accesarii- 20.10.2019

82

83
GLOSAR
A
Autoclava- 1.Vas cu peretii grosi, inchis ermetic, care serveste la sterilizare sau
la efectuarea reactiilor sub presiune. 2. Capac care inchide ermetic un recipi-
ent si se mentine inchis prin presiunea din interior.
C
Cercetare- un fenom en de baza a comportamentului uman, fiind un raspuns
adaptiv la mediu. Aceasta cautare reprezinta o component vitala a specie
umane, a culturii cognitive si sociale; rezultatul evolutiei umane, reprezinta for –
marea unei retele complexe de date si informatie. Fenomenul dat include o
multitudine de componente: exploratii si observatii, stabilirea conexiunilor intr-e
evenimente si formarea explicatiilor, interpretarilor si a concluziei finale.
Centru de cercetare- o instalatie sau o cladire dedicata cercetarii, in mod
obisnuit cu accent pe o anumita zona. Centrele aplica discipline variate, inclu-
siv cercetarea de baza si cercetarea aplicata plus tehnicile non traditionale.
D
Disipatie- transformarea ireversibila a unei forme de energie libera in energie
interioara a unui sistem fizic, care o transmite sub forma de caldura mediul.
E
Economia cunoasterii (engl. knowledge based economy)- un sistem de con-
sum si producere ce se bazeza pe capital intelectual.
Electrochimie- ramura a chimiei fizice care studiaza fenomenele de transfor –
mare a energiei chimice in energie electrica si invers, precum si legile acestor
fenomene.
Electrofizica- reprezinta o suprapunere dintre fizica, inginerie electrica si infor –
matica, produsele acestei ramuri fiind: ingineria computerizata, producerea
semnalelor si comunicatiilor, microelectronica etc.
Electroplasmoliza- procedeu (folosit in industria sucurilor de fructe, a lichiorurilor
etc.) pentru degradarea protoplasmei celulare, constand in expunerea ma-
teriei prime actiunii unui curent electric de joasa tensiune.
H
Halogenare- reactie chimica de introducere a halogenilor in molecula unui
compus organic.
Hidrodinamic- ramura a hidromecanicii care studiaza dinamica fluidelor.
L
Lie- in algebra, reprezinta un spatiu vectorial g impreuna cu o operatie non-aso-

84
ciativa numita Lie, o alternativa hartii bilineare.
Ligand- molecula sau ionul care se uneste direct cu atomul central în compusii
complecsi.
M
Meritocratie- 1. sistem in care se aleg persoanele talentate, cu scopul de a fi
promovate pe baza realizarilor obtinute; 2. colectiv de conducere ales dupa
criterii intelectuale.
O
Optoelectronica- o ramura a electronicii care se ocupa de producerea, ma-
surarea si folosirea radiatiei electromagnetice din domeniul optic, precum si
de conversia acestei radiatii în semnal electric.
Q
Quasigrup- in matematica, este o structura care se aseamana cu un grupa din
motiv ca “diviziunea” este mereu posibila. Quasigrupurile difera de grupuri in
principal prin faptul ca nu sunt neaparat asociative.
R
Redox- prescurtare folosita in mod curent pentru reactia de oxidoreducere.
Reactie formata dintr-o reactie de oxidare si o reactie de reducere, care au
loc concomitent, datorita unui transfer de electroni intr-e substanta care se
oxideaza si substanta care se reduce.
S
Stereoizometrie – izomerie datorata asezarii diferite in spatiu a atomilor in mo-
lecula.
Supraconducatibilitate- proprietate a unor metale sau aliaje aflate la tempera-
turi foarte scazute de a-si pierde rezistenta electrica; supraconductie.
Suprafluiditate- proprietate a heliului caracterizata prin viscozitate redusa la
temperaturi foarte joase si la presiuni foarte mari.
T
Triterpen e- clasa de compusi organici compusi din trei unitati terpenice, avand
formula moleculara C30H48. In acelasi mod, pot fi considerate ca fiind alcatu-
ite din 6 unitatii de izopren. Triterpenele sunt produsi ai metabolismului la fungi,
plante si animale, iar cel mai important exemplu este scualena, reprezentand
baza pentru biosinteza steroizilor.

85
ANEXE
REALIZARI IMPORTANTE ALE INSTITUTIILOR ANALIZATE
• Fizicianul S. Moscalenco in colaborare cu profesorul din SUA M. A. Lampert au
prezis existenta biexcitonului. Acesta deScoperire teoretica a fost confirmata
experimental. Biexcitonii datorita proprietatilor lor de generare a fotonilor in-
terdependenti sunt utilizati in informatica cuantica. Deasemenea, fenomenul
Bose- Einstein a excitonilor si bioexcitonilor descoperit de savant a dus la exe-
cutarea unui nou tip de laser- polaritonic. Avantajul acestui laser fiind o func-
tionare mai eficienta din punct de vedere energetic.
• In anul 1943 sotii Boris si Natalia Lazarenco au descoperit metoda electro –
eroziunii. Aceasta inventive se bucucra de popularitate In mai multe domenii:
pentru fabricarea pieselor si intrumentelor a aparatajului electronic, cosmic,
aeronautic; asigurind formarea elementelor de orice complexitate geometri –
ca. Deasemenea, si in domeniul artelor plastice este folosita pentru executa-
rea desenelor cu penita electrica pe materiale ca sticla sau metal;
• Academicianul Isaac Bersuker a descoperit “efectul scindarii de tunel a
nivelelor energetice a sistemelor poliatomice in stare de degenerare.” Aceas-
ta descoperire a identificat un nou mod de miscare si anume miscare pulsata
a unele cristale si molecule supuse la unele deformari mici, ceea ce serveste
ca baza pentru identificarea noilor materiale si proprietati ale substantelor;
• Savantul Anatolie Ablov a descoperit fenomenul trans in dioximatii cobaltu-
lui, “care exprima capacitatea liganzilor de a exercita o actiune asupra ce-
lor situati in pozitie opusa si evidentierea anumitor tipuri de adenzi in ordinea
schimbarii capacitatii influentei trans, ce a permis realizarea reactiilor de substi-
tutie dirijate in dioximatii cobaltului.” Acet nou tip de izometru poate fi folosit la
crearea metode eficiente de sinteza a compusilor noi cu structura moleculara
originara, fiind utili in domenii ca agricultura, farmaceutica, industria alimenta-
ra etc.

86
PERSONALITATI REMARCANTE AUTOHTONE IN DOMENIUL FIZICII SI CHIMIEI
Alexandru Frumkin a fost fizician si chimist a sec. XX-lea, origi-
nar din Basarabia. A fost unul dintre fondatorii electrochimiei
teoretice. Lucrarile sale in electrochimie si electrochimie cinet-
ica au intrat in curiculum international. Una dintre decoperirile
sale poarta numele “ efectul Frumkin” ce consta in salinizarea
electrozilor la trecerea curentului electric prin el.
Nicolai Zelinskii, chimist a sec. XX-lea. A fost unul din fondatorii
teoriei catalize folosita in chimia organica. In urma numeroa –
selor lucrari dedicate absorbtiei, a creat prima masca antigaz
pe baza de carbune. O alta inventive imortanta a avut loc
in colaborare cu Carl Magnus Hell si Jacob Volhard si anume
descoperirea reactiei de halogenare Hell-Volhard-Zelisnki.
Petru Capita a fost fizician si inventator de origine basara-
beana. O parte semnificative a lucrarilor sale se bazau pe
cercetarea atomului. Una dintre descoperirile sale a fost
fenomenul de suprafluiditate a heliului. In 1978 a devenit lau-
reat al premiului Nobel pentru cercetarile fundamentale in
compartimentul temperaturilor joase in doemniul fizicii.
Tadeus Malinovschi, fizician si academic al sec. XX-lea, nascut
in or. Chisinau, dar de origine poloneza. Cariera stiintifica s-a
bazat pe cercetarea domeniul fizicei cristalografiei. Scoala in-
temeiata de el este bine cunoscuta in afara hotarelor tarii.
Deasemenea, a fost initiatorul si organizatorul celor 4 scoli cu
specializarea in metode si analiza structurala cu raze x.
Vsevolod Moscalenco a fost fizician si academician mold-
ovean al sec. XXI-lea. In activitatea sa stiintifica s-a dedicat
fizicei teoretice, a manifestat interes deosebit in fizica nucleu-
lui atomic si a paricolelor elementare. Una dintre lucrarile sem-
nificative a cercetatorului a fost in cadru teoriei supraconduc-
tibilitatii, el a propus modelul supraconductorului cu 2 benzi,
contribuind la “cresterea energiei de legatura a perechii de electroni Cooper
si la cresterea temperaturii critice a tranzitiei de faza din starea normala a met-
alului in cea supraconductoare.”

87
SOLUTII ECOLOGICE IN ARHITECTURA
Dupa spusele arhitectului francez Jean Nouvel Fiecare situatie noua
necesita o noua arhitectura, in situatia, la momentul actual conform situatiei
ecologi- ce si amprentei asupra mediului pe care o detine sfera constructiilor
este necesara implimentarea unor solutii sustenabile. Exista citeva modalitati
de a imbunata- tire a domeniului:
• Designul sustenabil pasiv. In aceasta categorie se inscriu strategiile ce tin de
amenajarea spatiului interior, orientarea si dimensionarea ferestrelor pentru a
folosi maxim energia solara si ventilarea naturala. Folosirea materialelor cu masa
termica inalta, care absorb lumina soarelui in timpul zilei dupa care o transmit
in spatiul interior. Izolatia este deasemenea un punct important in proiectarea
unei arhitecturi sustenabile. Investitia intr-o izolatie corespunzatoare mentine
interiorul racoros in lunile calde si invers, astfel minimalizind folosirea unitatilor
de incalzire si racire. Spre exmplu, in proiectul Academiei de stiinte din Califor-
nia, San Francisco, Renzo Piano a folosit un sir de solutii ecologice printre care
se numara: reciclarea resturilor in urma demolarii, otelul structural si cheres-
teaua proveneau din surse reciclate, iar izolarea a fost solutionata cu ajutorul
folosirii jeansilor reciclati. Denimul pastreaza caldura si absoarbe sunetul mai
bine decit izolarea de fibra. Un alt punct important este reutilizarea adaptive a
cladirilor vechi si reciclarea, reutilizarea materialelor din urma demolarii cladi –
rilor existente.
• Designul sustenabil activ. Aici se include folosirea si implementarea sistemelor
electrice, sanitare, de incalzire, de ventilare, de conditionare a aerului efici-
ente, pentru a micsora amprenta de azon asupra mediului.
• Sistemele de energie regenerabila, impreuna cu cele care valorofica ener –
gia solara si cea eolinana sunt optiuni excelente pentru cladiri. Deseori sunt
utilizate in proiectare impreuna cu strategiile design- ului sustenabil pasiv. Dis-
pozitivile solare active, spre exemplu panourile fotovoltaice ajuta la furnizarea
energiei solare, iar puterea unui panou depinde de orientare, latitudine si cli-
ma. Astfel, este necesar de orientat acoperisurile spre soare maximizand ran-
damentul panourilor. Sistemele solare de incalzire a apei pot fi un mod rentabil
de a genera apa calda pentru o casa. Exista 2 tipuri: active si pasive. Un sistem
active produce 80-100 galoane de apa/zi, iar un sistem pasiv are capacitatea
mai mica. Aceste tipuri de incalzitoare se recomanda sa fie folosite in case cu
cererea electrica in jur de 4500 kWxh/an. Un alt dipozitiv sustenabil sunt pom-
pele de caldura cu sursa de aer (ASHP). Ele lucreaza asemenea aparatului de
aer conditionat, care preia caldura din spatial racoros si o arunca intr-un loc fi-
erbinte sau inves. Pompele de caldura cu sursa de aer sunt accesibile financiar
comparativ cu sistemele de pompare a caldurii. Doar ca ele nu functioneaza

88
eficient cind temperatura exterioara este foarte calda sau rece, deaceea ele
sunt aplicate doar in zone cu clime temperate. Pentru celelelalet zone climati-
ce pot fi folosite pompele de caldura la sol (geotermale). Diferenta dintre cele
2 pompe de caldura este ca sursa de sol are unul dintre aparate amplasate
subteran. Sursa de la sol profita de temperaturi relativ constante, astfel eficien-
ta este mai mare. Amplasarea acestora necesita mult spatiu, deoarece ele
pot fi amplasate intr-o zona deschisa larga linga cladire sau sub o parcare.
Deasemenea, pentru a reduce deseurile de apa se instaleaza corpuri de apa
pentru a micsora debitul bideurilor, cabinelor de dus, robineteleor etc., care in-
curajeaza oamenii sa achizitioneze aparatele ecologice calculand economiile
viitoare de apa.
• Materialele si finisaje ecologice. Printre materialele de constructive durabile
sunt denimul reciclat, izolatia din fibra de sticla suflata, lemn recoltat durabil,
beton (cu inalta performanta, de vindecare proprie (self-healing concrete)),
panouri realizate din fulgi de hirtie, argila, placi din fibra de lemn, gresie de cal-
ciu, piatra si roca obtinute local etc. Acoperirea vegetativa, de genul green
wall sau green roof deasemenea confera sustenabilitate cladirii date. Un alt
punct importanta este reciclarea materialelor. Este incurajata achizitionarea
otelului, cherestelei, betonului, materialelor de finisare de la companii care fo-
losesc tehnici de fabricatie ecologice sau recicleaza materialele.
• Managmentul apelor pluviale. Precipitatiile se absorb in pamint reinnoind
masa naturala, insa cind este amplasata o cladire impreuna cu drumuri, par-
cari etc. precipitatiile se comporta diferit. Apa in cazul dat intra in canalul de
furtuna. Prin implimentarea strategiilor de management a apelor pluviale, cum
a fi trotuarul periculos care conditioneaza la reducerea iazurilor de scurgere si
elibereaza apa inapoi in sol, reducind impactul negative asupra mediului.
• Arhitectura peisagera autohtona. Arhitectura peisagera poate avea impact
considerabil asupra ecologie intr-o anumit zona. Folosirea copacilor, plantelor
care sunt native pentru regiunea data micsoraza necesitatilr irigatiei. Deaseme-
nea ea poate fi folosita ca component a designului pasiv, unde plantarea
copacilor se va utiliza in locuri unde va fi necesara umbrirea ferestrele sau aco-
perisul sau invers pentru regiunile reci, procentul de folosire a sistemul de con-
ditionare a aerului poate fi redus.
Tot mai multi arhitectii si designerii incep sa incorporeze in proiectele sale
un sir de metode pentru a reduce amprenta sferei constructiilor asupra medi-
ului. In sec. XXI arhitectura a primit o noua sarcina: minimalizarea efectului
antropic si crearea unor edificiilor care sa interactioneze cu natura. Indiferent
de proiect, de capacitate acestuia este importanta folosirea solutii, strategii
sustenabile, ecologice in cadrul constructiei in maxima posibilitate.

89
SARCINA DE PROIECTARE
Cerinte generale:
1. De proiectat Centru de Cercetare in stiinte exacte cu capacitatea de 150
lucratori, amplasat in or. Chisinau, pe str. Academiei (intre str. G. Asachi si Hin-
cesti).
2. De executat proiectul in corespondenta cu cerintele normative, sanitare,
antiincendiare in vigoare: SN 495-77 Инструкция по проектированию зданий
научно-исследовательских учреждений si SNiP 31-06-2009 Общественные
здания и сооружения ;
3. De inclus in centrul dat functiile principale: 1.Cercetare, 2. Muzeu, 3. Expozi-
tie.
Cerinte privind planul general:
1. De executat planului general al teritoriului existent care cuprinde 0,47 ha.
inclunzind si amenajarea teritoriului.
2. De organizat accesele pietonale perimetrale in spatial centrului si de proiec-
tat accese auto (individuale, de deservire si autospeciale- politia, pompierii,
ambulanta etc.) intre Biblioteca Stiintifica Andrei Lupan si Centrul de cercetare
si intre Institutul de Fizica Aplicata si Centrul de cercetare cu dimensiunea mini-
ma de 4 m., evitind fluxurile dintre transportul individual si a autospecialelor si
dintre accesele pietonale si auto, in conformitate cu normativele in vigoare.
3. Intrarea in cadrul centrului va fi organizata din str. Academiei, dotata cu
zona de acumulare cu o suprafata ≥ 60 m. p.
4. De organizat locuri de parcare temporare tip Smart Parking (16 la numar) in
cadrul curtii interioare a centrului.
5. Compozitia functionala a teritoriului va include urmatoarele zone:
a. Zona demolata si construita ( a centrului de cercetare) -65%
b. Zona transport -8%
c. Zona pietonala -8%
d. Zona spatiilor verzi -12%
e. Zona de acumulare (amplasata la intrare in centru) -7%
Zona de relaxare va fi amplasata in cadrul zonei verzi.
6. De proiectat debarcader cu suprafata de 18 m.p. in curtea din spate a cen-
trului, cu iesire spre str. Academiei, dotat cu ascensor pentru marfuri si platfor-
ma in concordanta ascensorului cu dimensiunea de 2,7/2,7 m.

90
Cerinte referitor la solutia spatial-volumetrica:
1. Solutia arhitecturala a obiectivului trebuie sa trebuie sa includa intersectia a
3 volume prismatice complexe.
2. De proiectat sirul de incaperi pentru urmatoarele directii in cadul centrului:
• Fizica teoretica;
• Fizica moleculara;
• Mecanica cuantica;
• Electrochimie;
• Chimie sustenabila;
• Chimie teoretica.
3. De proiectat sediul Centrului pentru finantarea cercetarilor aplicative si fun-
damentale in cadrul constructiei la etajul 1, cu o suprafata de 24 m.p.
4. Se vor prevedea incaperile in urmatoarea proportie:
• Birouri -40%
• Laboratoare -30%
• Sali de conferinta -13%
• Sali de sedinta -10%
• Zone deschise pentru vizitatori -7%
5. De proiectat la parter zona deschisa pentru vizitatori, care va include: muzeu,
sala de expozitie, laborator deschis si alimentatie publica.
6. De proiectat la parter incaperi pentru deservirea clubului stiintific pentru
copii Micul cercetator cu suprafata de 255 m.p.
7. De proiectat la parter cafenea pentru deservirea atit a vizitatorilor, cit si a
lucratorilor institutiei cu capacacitatea de 75 persoane.
8. De proiectat sala de conferinta cu capacitatea maxima de 200 persoane la
etajele superioare, incluind si camerele de deservire a acesteia; camera tehni-
ca, despozit, zona de asteptare si odihna pentru vizitatori;
9. Se propune urmatoarea componenta a centrului: conform tabelului 1.
10. Inaltimea etajului construit va cuprinde valorile ≥ 3,5 m., iar pentru salile de
conferinta si zona parterului ≥ 4,5 m.
11. In functie de legaturi verticale se vor prevedea scari si ascensoare, iar cele
orizontale care vor face legatura dintre centrul nou si institutiile existente( Insti-
tutul de Fizica Aplicata, Institutul de Chimie, Biblioteca Stiintifica Andrei Lupan)
vor fi tip galerie cu dimensiunea de minim 3 m.
12. In spatiile dotate cu laboratoare se vor organiza acensoare pentru marfuri,
dotate cu platforme pentru descarcare a marfii cu dimensiunea de 2,7×2,7 m.
13. Pentru instalarea retelelor ingineresti (alimentarea cu apa, gaz, canalizare,
incalzire etc.) se va proiecta etajul tehnic la demisol.

91
TABEL NR. 1

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101