Fenomenul criminalit ății informatice [605019]

Fenomenul criminalit ății informatice
Studiu de caz: Cyber defence în contextul
globalizării

VILCU COSMIN

Consecința primordial ă a avansului tehnologic ap ărut a reprezentat-o tranzi ția de la
societatea industrial ă la societatea informa țională. Umanitatea a evoluat în ultimii 50 de ani
mai mult decât în orice altă perioadă. Unealtă tehnologic ă aflată în continu ă perfecționare,
a cărei pătrundere în toate aspectele vie ții economice, sociale și culturale a punctat aceast ă
evoluție, calculatorul elect ronic a devenit în ultimii ani o componentă normală a vieții
noastre.
În contextul globaliz ării, computerul a devenit un f actor criminogen de prim ordin
ce pune la dispozi ția infractorilor atât un nou obiect (informa ția, conț inută și procesat ă de
sistemele informatice) cât și un nou instrument. Implica țiile acestui fenomen s-a f ăcut
simțite la toate palierele societ ății relevând vulnerabilită țile, amenin țările și riscurile la
adresa securit ății globale.

CADRUL LEGISLATIV ACTUAL

Infracț iunile informatice pot fi clasif icate urmând diverse criterii, însă după rolul
avut de sistemele informatice în comiterea infrac țiunii, infrac țiunile informatice se clasific ă
în:

1. infracțiuni săvârșite cu ajutorul sistemelor informatice , în care sis temele infor matice
constituie un instrum ent de f acilitare a com iterii unor infrac țiuni. Este vorba de infrac țiuni
“trad iționale” perfec ționate prin utilizarea sis temelor inf ormatice ; și
2. infrac țiuni săvârșite prin inte rmediul sis temelor in formatice , în care sistem ele
inform atice, incluzând și datele stoc ate în ace stea, constituie ținta inf racțiunii.
Conștientiza rea exis tenței perico lului social al faptelo r penale de n atură informatică
a atras dup ă sine încriminare a acestora în num eroase state ale lum ii. A luat as tfel ființă
conceptu l de “drept pen al cu spec ific inf ormatic”, ca o reflectare a numeroaselor elem ente
de noutate introduse în m ateria dreptului penal de noile form e de cri minalitate bazate pe
tehnologia modern ă.
În 23 noiem brie 2001 a fost sem nată la Budapesta Conven ția privind criminalitate a
informatică. Convenția își propune s ă prevină actele îndrep tate îm potriva conf idențialității,
integ rității și disponibilit ății sistemelor inf ormatice, a rețelelor și a datelor, p recum și a
utilizării frauduloase a unor asem enea sistem e, rețele și date, prin asig urare a incriminării
unor asem enea conduite și prin în curajarea adoptării uno r măsuri de natur ă a pe rmite
combaterea eficace a acesto r tipu ri de infrac țiuni, m enite să faciliteze descop erirea,
investigarea și urmărirea penal ă a acesto ra atât la niv el național, câ t și internațional,
precum și prin prevederea unor dispozi ții materiale necesare as igurării une i coo perări
internaționale rapide și sigure. Conven ția a fost ratificat ă de Rom ânia prin Legea 64/2004
(pentru ratificarea Conven ției Con siliului Eur opei pr ivind crim inalitatea inf ormatică,
adoptată la Budapesta la 23 noiem brie 2001).
Legea nr. 21/1999, pentru prevenirea și san cționarea sp ălării ban ilor a in trodu s
pentru prima oar ă în le gislația română noțiunea de “infrac țiuni săvârșite prin inter mediul
calcu latoa relor”. Potr ivit textu lui art. 23, lit. a, constitu ie infracțiunea de sp ălare a banilor
[…] schimbarea sau transferul de valori, cunoscând ca acestea provin din s ăvârșirea unor
infracțiuni: […] infracțiunile săvârșite p rin inte rmediul ca lculatoar elor, […] în scopul
ascunderii sau disimul ării or iginii ilic ite a cestora, precum și în scop d e tăinuire sau de
favorizare a persoanelor imp licate în astfel de activit ăți sau presupuse c ă s-ar sustrag e
consecințelor jurid ice ale faptelor lo r.
În m omentul de fa ță, legea pen ală rom ână reglem entează un num ăr de 10
infracțiuni ce corespund defini ției de m ai sus. Ele sunt prev ăzute în Titlu l III (Preven irea și
combaterea crim inalității inform atice) din Legea privind unele m ăsuri pentru asigurarea
transparen ței în ex ercitarea dem nităților publice, a func țiilor pub lice și în m ediul de
afaceri, prevenirea și sancționarea corup ției (L egea nr. 161/2003) precum și în Legea
dreptu lui de autor și a dr eptur ilor co nexe ( Legea nr. 8/1996 ) și în Legea 365/2002.
2

EVOLUȚIA ȘI POZIȚIONAREA CRIM INALITĂȚII
INFORMATICE ÎN AREALUL INFRAC ȚIONAL AL CRIMEI
ORGANIZATE TRADI ȚIONALE

Trecerea la o societate infor mațională a antrenat schim bări profunde, atât în via ța
oamenilor și a institu țiilor, câ t și în m odul de via ță în genera l. Noile tehno logii de
comunicații au un i mpact m ajor asupra econom iilor și a societ ății, fiind un catalizator al
dezvoltării, al concu renței, facilitân d și accelerând re lațiile econom ice, dar și favo rizând
mobilita tea și intera cțiunea persoanelor din diferite țări.
Cu toate acestea, p e lângă faptul că faciliteaz ă o m ultitudin e de ac tivități, la niv el
atât person al, cât și instituțional, prin desfiin țarea b arierelo r geog rafice, sis temele
inform atice m ai creează și posib ilitatea de a desf ășura o ga mă largă de activit ăți
infracționale și de a facilita sau s prijini as tfel de activit ăți. Aces t fapt rid ică o nouă
problemă – infracțiunile com ise prin inte rmediul sau îm potriva sistem elor inf ormatice, care
constituie criminalita tea inf ormatică și care repre zintă una din noile provoc ări cu care se
confruntă societățile noa stre. Cr iminalitate a informatică este o am enințare im portantă, de
proporții îng rijorătoare, atât la adres a organ ismelor pub lice, cât s i a celo r private, care nu
ține cont de frontierele geografice si nu cunoa ște niciun fel de bariere sau lim ite.
Atunci când sunt utilizate în m od abuziv sau în scopuri necorespunz ătoare,
tehnologiile infor matice pot serv i drept instrum ent în activit ăți ce aduc atingere vie ții
umane, propriet ății sau dem nității sau le periclitea ză, putând de asemenea s ă aibă efecte
negative importante asupra econom iei sau a societ ății în general. Fenomenul constituie un
motiv rea l de îngrijorare într-o dem ocrație baz ată pe statul de drept.
Crim inalita tea informatică poate consta din infrac țiuni com ise de oriunde în lum e,
care po t avea efecte negative în cu totu l alt p unct geog rafic. Adev ăratele propor ții ale
acestei p roblem e nu sunt foarte b ine cunoscute, f iind vorba d espre un tip de crim inalitate în
continuă schimbare si dezvoltare.
Cu toate acestea, este posibil s ă se identifice anum ite aspecte d eosebit de
problem atice, cum ar fi invadarea vie ții priv ate, infrac țiunile referitoare la con ținut,
infracțiunile econom ice, accesarea ilegal ă si sabotajul, înc ălcările dre pturilor d e autor,
atacu ri asup ra sis temelor sau a re țelelor, furtul de id entita te, phishing-u l și coresponden ța
nesolicitat ă (spam ). Există, de asem enea, form e îngrijo rătoare ale crim inalității inf ormatice
3

legate de terorism (incitare și recrutare), spălarea banilor, exploatarea sexual ă a minorilor,
cum ar fi atragerea copiilor.

EFECTE ALE PROLIFER ĂRII FENOMENULUI

Cyber-atacu rile sunt un mijloc atr activ p entru a m enține o tero are electron ică
asupra guvernelor, popula ției sau corpora țiilor. În prim ul rând este e m odalitate m ult mai
ieftină decât oricare alta trad ițională. De ce le mai multe or, tereor iși nu au nevoie decât de
un com puter personal și de o sim plă conexiune la Internet. Un astfel de atac nu implic ă
folosirea arm elor, ci doar utilizarea viru șilor și lansarea lor spre orice obiectiv, fie el
inform atic sau nu, din lum e.
Un alt avantaj estereprezenta t de faptul ca atentatorul se poate ascunde în spatele
anonim atului pentru o perioad ă îndelungat ă, rare fiind cazu rile în care s-a ajuns pân ă la
identificarea sursei atacu rilor.
Lipsa frontierelo r fizice face ca efic ienta m etodelor de cyber defense s ă fie scăzută,
cyber terorism ul căpătând im portanță în rândul organiza țiilor extremiste. Dive rsitatea
țintelor si p osibilitata tea direcționării atacurilor spre orice punct de pe glob plaseaz ă acest
fenomen între posib ile preferințe ale terori țtilor în viito r.

CONCLUZII. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA COOPER ĂRII
INTERNA ȚIONALE

Din analiza date lor referitoare la crim inalita tea inf ormatică, putem evidenția
următoarele tendin țe de evolu ție în viitor:
• Infracțiunile inform atice dev in din ce în ce mai frec vente . Societatea
informațională depinde din ce în ce m ai mult de cal culatoare. Com ponente im portante ale
vieții sociale sunt coordonate de sistem e inform atice. Ca o consecin ță, atacurile prin
intermediul și asupra acestora s e vor înm ulți.
• Infracțiunile informatice pot fi comise în zilele noastre de, virtual, orice persoan ă,
și pot atinge, virtua l, toate persoanele . Dacă sistemele inform atice constituiau, la apariția
4

lor, un atrib ut al mediilor științifice, militar e și guvernam entale, în ziua de astăzi, datorită
creșterii perfor manțelor corelat ă cu reducerea pre țurilor, ele au devenit disponibile pentru
oricine.
• Infracțiunile informatice au un car acter d in ce în ce mai mobil, și din ce în ce mai
internațional . Procesar ea el ectronică a da telor este d in ce în ce m ai mult conv ergentă cu
domeniul telecom unicațiilor. Inf racțiunile inf ormatice sunt în măsură sporită com ise prin
intermediul rețelelo r de telecom unicații.
• Infracțiunile informatice și rețeaua Inte rnet c onstitu ie în mod special o atra cție
pentru grup ările crimei organizate . Anonimitatea oferit ă de rețelele m ondiale de
calcu latoare, precum și metodele de crip tare a tran smiterii m esajelo r prin intermediul
acesto ra, co relate cu imposibilitatea for țelor de m enținere a ordinii publice d e a co ntrola
fluxul de inform ații prez intă avan taje deosebite pentru grupările crimei organiza te, inc lusiv
cele cu caracter tran snațional.
Crim inalita tea informatică este m ai greu d e identificat și probat, f iind mult mai
complexă decât alte form e criminale trad iționale iar ef ectele sale, de și deosebit de grave
din punct de vedere al prejudiciilor cauzate și numărul m are de persoane (fizice ori
jurid ice) afectate, sunt m ai puțin vizibile im ediat, de regul ă, propagându-se într-o perioad ă
de tim p îndelungat.
Frauda inf ormatică sau cybercrim inalita tea face part e din așa-zisa criminalita te
legată de tehnologia de vârf. Evolu ția rapidă a tehnologiei inform ației și com unicațiilor,
precum și influența lor crescând ă asupra vieții cotidiene a unui num ăr mare de persoane, au
creat posib ilități enorm e în ceea ce prive ște activitatea c riminală. Diversele stud ii în
domeniul c riminalității prevăd faptul c ă cybercrim inalitatea va fi una din „principalele
sfidări” căreia ins tituțiile af late în luptă cu cr iminalitate a vor trebu i să-i facă față în anii
următori.
Preîntâm pinarea com iterii fraudelo r inform atice, precum și descoper irea autorilor
care au comis astfel de fapte nu sunt u șor de realizat. Protejarea sistem elor inform atice este
încă departe de a fi eficient ă, apariția unor sistem e de protec ție performante nef ăcând decât
să întârz ie acțiunile ac estor „ cyber crim inals” , pentru c are oric e măsură de protec ție
repre zintă o nouă provocare.
Într-o pe rioadă în car e crim inalitate a informatică nu cruță niciunul dintre statele
membre, Com isia Euro peană propune definirea unei politic i com une pentru a combate
acest flagel. Dup ă cum reiese fără echivoc din titlul com unicării Com isiei, „Spre o politică
generală în m aterie de com batere a crim inalității inform atice”, Europa caut ă o replică pe
măsura fenom enului, care a c ăpătat o a mploare m ondială. Această nouă politică va
5

mobiliza o rganele de a plicare a leg ii, pr ecum și sectorul privat, și va v eni în com pletarea
măsurilor lu ate la n ivel național și inte rnațional și va avea ca ob iectiv: am eliorarea și
facilitarea coordon ării și a cooper ării dintre unit ățile d e com batere a crim inalității
inform atice, celelalte au torități com petente și experții Uniunii Europene, elaborarea unui
cadru po litic coeren t la n ivel europe an și sensibilizarea publicului în leg ătură cu costu rile și
perico lele cr iminalității inf ormatice.
Pe măsură ce m ediile electronice devin acces ibile unui public tot m ai larg,
criminalitate a informatică se dezvolt ă și se diversifica vertiginos, dep ășind cu m ult cadrul
tradițional al fraudei s au falsificării. În aces t context, instit uirea unei strategii la scar ă
europeană nu mai este u n simplu dezidera t, ci a d evenit o n ecesitate im perioasă.

BIBLIOGRAFIE

• Ghid introd uctiv pen tru aplic area d ispozițiilor le gale r eferitoare la cr iminalitate a
informatică, MCTI, Bucuresti, 2004
• http://ec.europa.eu/ne ws/justice/070524_1_ro.htm , accesat la 22.05.2010
• http://www.fabricadebani.ro /news.aspx?iid=18442&sid=31 , accesat la 24 .05.2010
• Dobrinoiu, Maxim , Criminalita tea informatic ă, Editura A.N.I., Bucure ști, 2010
• http://interpol.int/Public/TechnologyCrim e, accesat la 25.05. 2010
• http://www.nato.int/docu/upda te/2008/05-m ay/e0514a.htm l, accesat la 25 .05.2010
• Lewis, J. A., Corporate computer fore nsic train ing system, Cyber Defense Training
System , 2007

6

7