Licenta Fina Final (1) [604978]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE
AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ȘI
BIOTEHNOLOGII
SPECIALIZAREA: PISCICULTURĂ ȘI ACVACULTURĂ

IOAN ALIN COMAN

PROIECT DE DIPLOM Ă

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA
PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PU IETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU ( ONCORHYNCHUS MYKISS )
ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL ( SALVELINUS
FONTINALIS ) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUCR.DR.BENȚEA MIHAI -IACOB

CLUJ -NAPOCA
2017

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

2

Cuvânt înainte
Din punct de vedere al resur selor naturale nenumărate și foarte diverse pe care țara
noastră,România, le oferă necondiționat la dispoziția tuturor,resursele hidrografice bine
dezvoltate sunt o bază solidă atunci când vine vorba de amenajarea unei ferme salmonicole sau
ciprinicole.
Rețeaua hidrografică a țării permite ca aproape oriunde să existe posibilitatea de a
crește specii de pești,bineînțeles,specii specifice anumitei zone geografice sau specii
aclimatizate .
Consider că salmonicultura și -a expus adevarata valoare în ult imii ani,chiar dacă
ciprinicultura este mult mai dezvoltată din punct de vedere al importanței economice.
Deși nu este o treabă ușoară creșterea răpitorilor,și aici mă refer la salmonidele
prezente la noi în țară,și anume păstrăvii,aceștia sunt simbolu l apelor pure,repezi,bine aerate,al
zonelor montane si submontane.Sunt de asemenea un simbol al
rezistenței,durabilității,perseverenței având în vedere faptul că sunt nevoiți să răzbată ape
agitate,învolburate ,pline de capcane naturale sau antropice.
Păstrăvii î ncă mai rezistă și în mediul natural,în ciuda poluării sau a amenajărilor
necontrolate pe cursul părâurilor și izvoarelor de munte.
Nimic nu se compară cu micile păstrăvării,undeva retrase în zone mai greu accesibile
sau cât de cât accesibi le, unde păstrăvari devotați savurează creșterea păstrăvilor nu doar
pentru beneficiile economice obținute în urma comercializării lor,ci mai mult pentru frumusețea
și spiritul lor aprig.
Consider că această specializare aleasă de mine acum patru ani m-a apropiat și mai
mult de lumea mai aparte a salmoniculturii .O lume cu potențial ridicat, care are multe de oferit
pentru cel care începe să -i afle tainele.
De aceea doresc să le mulțumesc tuturor cadrelor didactice care m -au călăuzit acești
ani,c are mi -au oferit o bază de cunoștiințe diverse,atât în domeniul zootehniei,cât și în domeniul
pisciculturii și acvaculturii.
Autorul

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

3

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMANȚELOR DE
CREȘ TERE ALE PUIETULUI DE PĂSTRĂV CURCUBEU
(ONCORHYNCHUS MYKISS ) ȘI A PĂS TRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS ) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE

Autor : Ioan -Alin COMAN,
Îndrumǎtor științific:Șef lucr. d r. Mihai -Iacob BENȚEA
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca, Str. Mănăștur, Nr . 3-5,
400372 , Cluj-Napoca, România; alinioan_coman @yahoo.com;

REZUMAT
În prezent, în majoritatea fermelor salmonicole din România se utilizează câteva tipuri
de furaje comerciale , testate și acceptate la nivel național cu rezultate foarte bune . În luc rare se
evidenți ază diferențe le obținute în dinamica și ritmul de creștere l a păstrăv ul curcubeu
(Oncorhynchus mykiss ) și fântânel ( Salvelinus fontinalis ) hrănit cu diferite furaje. Expe rimentele
s-au desfășurat în ferma salmonicolă amenajată în viviere fl otabile pe lacul de acumulare Izvorul
Muntelui , jud. Neamț , în perioada noiembrie, 2015 – aprilie, 2016 . S-au testat câte două tipuri de
furaje comerciale în stadiile de puiet și tineret, diferențiat pe cele două specii de păstrăv. Astfel,
loturile de păst răv curcubeu ( Oncorhynchus mykiss ) au fost hrănite cu furajele Aller Vitamax și
Coppens Crystal Astax, iar în cazul păstrăvului fântânel ( Salvelinus fontinalis ) s-au folosit
furajele Biomar 920 Advance și Çamli . Loturile martor de păstrăv curcubeu ( Oncorhy nchus
mykiss ) și păstrăv fântânel ( Salvelinus fontinalis ) au fost hrănite cu Aller Silver, respectiv cu
Biomar Alpha 717.

CUVINTE CHEIE
Păstrăv curcubeu, păstrăv fântel, furaj, viviere flotabile.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

4

FEED INFLUENCE IN JUVENILE RAINBOW TROUT
(ONCORHYNCHU S MYKISS ) AND BROOK TROUT ( SALVELINUS
FONTINALIS ) REARING IN A FLOATABLE NET CAGE SYSTEM

Authors : Ioan -Alin COMAN
Scientific Coordinator : Lect. Ph .D. Mihai -Iacob BENȚEA
University of Agricultural Sciences and Veterin ary Medicine Cluj -Napoca, 3 -5 Manast ur St.,
400372, Cluj-Napoca, Romania; alinioan_coman@yahoo.com ;

ABSTRACT
Nowadays, a few commercials feeds are used in most trout rearing farms in Romania,
tested and accepted as producing great results at national level. In this paper, differences in
growth rhythm and dynamics of rainbow trout ( Oncorhynchus mykiss ) and brook trout
(Salvelinus fontinalis ) fed with various feeds are emphasised. Experiments were carried in a
trout farming facility based on floating net cages located on Izvorul Muntelui dam, Neamț
County, from November, 2015, to April, 2016. Two types of commercial feed were tested în
juvenile and youth stages, differentiated on the two trout species. Thus, the rainbow trout
(Oncorhynchus mykiss ) lots were fed with Aller Vitamax and Coppen s Crystal Astax feed and
the brook trout ( Salvelinus fontinalis ) lots were fed with Biomar 920 Advance and Çamli feed.
The rainbow trout ( Oncorhynchus mykiss ) control group was fed with Aller Silver, whereas the
brook trout ( Salvelinus fontinalis ) control group was fed with Biomar Alpha 717.

KEYWORDS
Rainbow Trout, Brook Trout, Feed, Floating Net Cages.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

5

CUPRINS

Cuvânt înainte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 2
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
Partea I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
CAPITOLUL I. SISTEME DE VIVI ERE FLOTABILE DIN ACVACULTURĂ ………………………. 8
I.1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
I.2.PRINCIPII DE FUNCȚIONARE A SISTEMELOR FLOTABILE ………………………….. …………… 9
CAPITOLUL II. PĂSTRĂVUL CURCUBEU( ONCORHYNCHUS MYKISS ) SI PĂSTRĂVUL
FÂNTÂNEL( SALVELINUS FONTINALIS ). PREZENTAREA SPECIEI. ………………………….. …. 12
II.1. SCURT ISTORIC AL CELOR DOUĂ SP ECII DE PĂSTRĂV ȘI RĂSPÂNDIREA LOR
GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
II.1.1.PĂSTRĂVUL CURCUBEU( ONCORHYNCHUS MYKISS ) ………………………….. ……………. 12
II.1.2.PĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL( SALVELINUS FONTINALIS ) ………………………….. ………………… 12
II.2.FILOGENIA ȘI CLASIFICAREA TAXONOMICĂ A SALMONIDELOR ………………………….. 13
II.2.1. FILOGENIA ȘI ÎNCADRAREA TAXONOMICĂ A PĂSTRĂVULUI CURCUBEU …13
II.2.2. FILOGENIA ȘI ÎNCADRAREA TAXONOMICĂ A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL ………. 14
II.2.3. CARACTERIZAREA MORFOFIZIOLO GICĂ A PĂSTRĂVULUI CURCUBEU …………….. 15
( ONCORHYNCHUS MYKISS ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..15
II.2.3.1. MORFOLOGIA SPECIEI ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
II.2.3.2.COLORITUL SPECIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..15
II.2.3.3.DEZVOLTAREA SPECIEI ………………………….. ………………………….. ………………………. 16

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

6
II.2.3.4.BIOLOGIA SPECIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..16
II.2.3.5.PARTICULARITĂȚI DE REPRODUCȚIE ………………………….. ………………………….. ….16
II.2.3.6.PARAMETRII MEDIALI CARACTERISTICI SALMONIDELOR ………………………….. .17
II.3.IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PĂSTRĂVULUI CURCUBEU ( ONCORHYNCHUS MYKISS ).
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 18
II.2.4.CARACTERIZAREA MORFOFIZIOLOGICĂ A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL ( SALVELINUS
FONTINALIS )………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
II.2.4.1. MORFOLOGIA SPECIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. .19
II.2.4.2. COLORITUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 19
II.2.4.3.DEZVOLTAREA SPECIEI ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
II.2.4.4.BIOLOGIA SPECIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..20
II.2.4.5.PARTICULARITĂȚI DE REPRODUCȚIE ………………………….. ………………………….. ….20
II.2.5. IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL ( SALVELINUS FONTINALIS )
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
CAPITOL UL III. PARTICULARITAȚI DE NUTRIȚIE LA PĂSTRĂVI ………………………….. …. 21
III.1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
III.2.ALIMENTAȚIA ALEVINILOR ȘI PUIETULUI DE PǍSTRǍV ………………………….. …………. 22
Partea a II -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA EXPERIMENTULUI REALIZAT ………………………….. ……. 26
IV.1.OBIECTIVUL ȘI DESCRIEREA EXPERIMENTULUI ………………………….. …………………….. 26
IV.2.ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI ………………………….. ………………………….. …………….. 26
IV.2.1. ALEGEREA LOCAȚIEI. ACCES LA LOCAȚIE ………………………….. ………………………. 28
IV.2.2.VIVIERELE DE CULTURĂ ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
IV.3.ETAPELE DESFĂȘURĂRII EXPERIMENTULUI ………………………….. ………………………….. .31
IV.3.1.MATERIALUL BIOLOGIC.TRANSPORT.MOD DE LUCRU ………………………….. ……… 31
IV.3.2.ACLIMATIZARE ȘI POPULARE VIVIERE ………………………….. ………………………….. …33
IV.3.3.CONTROLUL PA RAMETRILOR DE CALITATE A APEI ………………………….. …………. 33
IV.4.ALIMENTAȚIA MATERIALULUI BIOLOGIC.STRUCTURI DE FURAJE. …………………….. 37

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

7
IV.4.1.LOT MARTOR I PĂSTRĂV CUR CUBEU.STRUCTURA FURAJULUI.DATE
CENTRALIZATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 37
IV.4.2.LOT EXPERIMENTAL I PĂSTRĂV CURCUBEU.STRUCTURA FURAJULUI UTILIZAT
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 41
IV.4.3 .LOT EXPERIMENTAL II PĂSTRĂV CURCUBEU.STRUCTURA FURAJULUI …………. 43
IV.4.4.EVOLUȚIA MASEI CORPORALE ȘI A GREUTĂȚII MEDII ÎN FUCȚIE DE FURAJUL
ADMINISTRAT.DATE CENTRALIZATE.INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. 46
IV.4.5. LOT MARTOR PĂSTRĂV FÂNTÂNEL.STRUCTURA FURAJULUI ……………………… 48
IV.4.6. LOT EXPERIMENTAL I PĂSTRĂV FÂNTÂNEL ………………………….. ……………………. 51
IV.4.7. LOT EXPERIMENTAL II PĂSTRĂV FÂNTÂNEL ………………………….. …………………… 53
IV.4.8. EVOLUȚIA MASEI CORPORALE ȘI A GREUTĂȚII MEDII ÎN FUCȚIE DE FURAJUL
ADMINISTRAT.DATE CENTRALIZAT E.INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. 56
IV.5.EVOLUȚIA TEMPERATURII ȘI A UNOR PARAMETRII MEDIALI AI APEI PE
PARCURSUL DERULARII EXPERIMENTULUI ………………………….. ………………………….. ……… 59
IV.6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………….. 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 61

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

8

Partea I
CAPITOLUL I. SISTEME DE VIVIERE FLOTABILE DIN
ACVACULTUR Ă
I.1.NOȚ IUNI INTRODUCTIVE
În cazul î n care se doreș te realizarea unui sistem de creștere a peș tilor,î n special al
salmonidelor,cea mai d ificilă problemă o reprezintă găsirea ș i achiz iționarea unui teren
satisfă cător pentru ame najarea unei astfel de exploataț ii.
Amp lasarea u nei păstră vării este lim itată de doi factori determinanți,ș i anume:existenț a
unei surse de de apă curată ,cu caracteristici chimice adecvate,iar al doile a factor important î l
reprezintă teren ul și accesibilitatea la această unitate,indiferent de sezon.
Dacă aceste condiții nu sunt satisfă cute,dacă apa și terenul nu î ntrunesc cerinț ele cerute
de tehnologia de exploatare atunci o păstră vărie nu poate s ă funcționeze.
În tehnologia clasică ,conform vechiulu i concept,potrivit căruia pă străvul ,specie
montană ,nu poate trăi decât î ntr-o amenajare situată la alti tudine,nu mai are valabilitate î n cazul
salmoniculturii moderne ,altitudinea amplasamentului având o importanț ă mai redusă atunci
când se pune problema î nființării unei pastravă rii.
Astfel s -a ajuns la un fenomen de migraț ie a salmoniculturii din zonele mon tane spre cele
colina re sau de șes,fenomen observat î n exploataț iile salmonicole din Italia.Factorul deter minant
în alegerea acestei soluții a fost scă derea temperaturii în anumite sezoane ale anului,î n zonele
montane,producțiile de pește obț inute nefiind ridicate ș i constante pe tot parcursul anului.
Astfel,zonele viz ate sunt acele zone care asigură în timpul anului temperaturi mai
constante ale apei,specifice zonei temp erate ,unde vara acestea nu depăș esc pragurile critice
pentru păstrăv,iar î n sezonul rece nu coboară sub 8 -10˚C.
Creșterea intensivă a peștilor este o metodă agreată de mulț i acvacultori care privesc prin
prisma producț iei ridicate ,evident cu o investiție inițială semni ficativă.Ideea î n sine de a crește

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

9
pești în sistem intensiv nu presupune î n mod obligatoriu c heltuieli iniț iale foarte mari dacă se
apele ază la alternativa creșterii peș tilor î n sistem de viviere flotabile.
Metoda constă în creșterea peștilor în viviere ce plutesc la suprafața apei datorită unor
flotoare (obiecte plutitoare) sau pot fi fixate de substratul bazinului acvatic(Vodă, 2004).
Nu este foarte bine cunoscută originea acestei metode de creștere a peștilor. E a
derivă din modul în care pescarii păstrau peștele capturat ,pe parcursul a mai multor zile, până
când aveau o cantitate suficientă de pește pentru a -l scoate la comercializare .
Structuri le erau asemănătoare unor cuști, din cele mai diverse material e, în care peștele
era menținut viu.
Odată cu apariția și diversificarea materialelor sintetice, s -au creat numeroase modele de
viviere, mult mai durabile și mai ușor de întreținut . Faptul că furajele granulate au devenit din ce
în ce mai accesibi le,folosindu -se din ce în ce mai des în alimentația peștilor, a avut de asemenea
un impact major care a dus la dezvoltarea acest ei metode în numeroase țări.
I.2.PRINCIPII DE FUNCȚ IONARE A SISTEMELOR FLOTABILE

Această metodă de creștere a peș tilor în vivi ere prezintă o serie de avantaje,cum ar fi:

creșterea peștilor în viviere se poate practica pe cursuri de apă sau în bazine acvatice
din cele mai variate (heleșteie, lacuri de baraj sau natur ale etc.) ;
sunt eliminate costurile de construcție/ame najare a bazinelor ;
vivierele sunt relative ieftine, astfel că este necesa ră o investiție inițială mai mica;
dinamica de creștere a peștilor este ușor de monitorizat ;
toate verigile fluxului tehnologic pot fi sub control permanent ;
pescuitul este facil.
Pentru ca prin practicarea acestei metode de creștere să nu se obțină pierderi trebuie
cunoscute îndeaproape următoarele:
calitatea apei și evoluția sezonieră a principalilor factori fizico -chimici ai apei ;
caracteristicile pedologice și hidrologice ale bazinului acvatic ;
modul de con struire și de amplasare a vivierelor ;
caracteristicile populării, a manipulării peștilor și a hrănirii acestora ;
aspecte cu privire la recoltarea și valorificarea peștilor.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

10

Deși pare o metodă simplă la prima vedere, acest sistem poate avea și o serie de
dezavantaje,cum ar fi :

densitatea mare a peștilor din viviere poate genera probleme legate de calitatea apei
și răspândirea bolilor ;
furajele administrate trebuie să fie nealterate și complete din punct de vedere
nutrițional;
vivierele pot fi ușor vandalizate, ceea ce impune paza strictă a acestora ;
este necesară intervenția zilnică la nivelul fiecărei viviere ;
dacă nu se aplică aerare suplimentară, mai ales în perioada de vară, producția poate fi mai
mică decât în alt e sisteme de creștere .
Având în vedere că păstrăvul este un pește de apă rece, se va opta pentru creșterea lui în
viviere numai acolo unde temperatura apei o permite.
Pentru păstrăvul curcubeu ( Oncorhynchus Mykiss ), se apre ciează că tempe ratura optimă
de creștere este cuprinsă între 15 -19˚C, acesta încetând a se hrăni la temperaturi mai mici de 1 –
2˚C sau mai mari de 23 ˚C.
Pentru păstrăvul fântânel ( Salvelinus Fontinalis ), sunt de prefe rat apele mai reci, prin
faptul că acesta valo rifică cel mai bine furajul la o temperatură de 12 -14˚C. Pentru ca păstrăvul
să poată fi crescut în viviere, acestea trebuie să fie amplasate în ape bine oxigenate, cu peste 6
mgO2/litru apă,cele mai indicate fiind în acest sens lacuri le montane de acumula re (fig.1)
(Cocan D. ,2008).

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

11

Fig.1 .1. Viviere flotabile
Bicaz -Lacul Izvorul Muntelui (original)
La noi în țară, astfel de exploatații salmonicole întâlnim la Bicaz -Izvorul Muntelui
(păstrăvăria Potoci) și la Brădișor (Vâlcea)(fig.2).

Fig.1.2. Păstrăvăria Brădiș or (sursa : http://ziaruldevalcea.ro/ )

Cea mai productivă păstrăvărie din România, situată în Vâlcea, la Brădișor, într -o zonă
mirifică, s -a desființat, î n toamna anului 2015, în urma inundațiilor, crescătoria a rămas fără 30
de tone de pește, pierderile ridicându -se la peste 1 milion de lei. Cum conducerea Direcției
Silvice Vâlcea nu și -a mai permis să o întrețină, fiind necesară refacerea bazinelor, s -a luat
decizia de a o închide. (sursa : https://www.voceavalcii.ro ).

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

12
CAPITOLUL I I. PĂSTRĂ VUL CURCUBEU (ONCORHYNCHUS
MYKISS ) SI PĂSTRĂ VUL FÂNTÂ NEL (SALVELINUS FONTINALIS ).
PREZENTAREA SPECIEI.

II.1. SCURT ISTORIC A L CELOR DOUĂ SPECII DE PĂSTRĂ V ȘI
RĂSPÂ NDIREA LOR GEOGRAFIC Ă
II.1.1 .PĂSTRĂ VUL CURCUBEU( ONCORHYNCHUS MYKISS )
Este o s pecie originară din regiunile vestice ale Statelor Unite ale A mericii de
Nord,specie importată pentru prima data în Europa în anul 1880,în Germania.În România specia
a fost introdusă î n anul 1902.Importurile cu material biologic au vizat două varietați ale
păstră vului curcubeu,una endemic a zonelor apelor montane și o alta,o varietate
migratoare.Încrucișarea celor două varietați a avut ca rezultat o formă cu insuș iri mult mai
apropiate de forma migratoare .În încercarea de a popula apele naturale cu aceasta formă de
păstră v rezult atele au fost unele de nereuș ită.
Datorită calitații sale biologice ,această specie ocupă un loc important în crescătoriile de
păstră v din toată lumea.Este o specie răspâ ndită de la nord până î n Cercul Polar ,de la strâmtoarea
Berin g până în nord -vestul Asiei,în Australia sau Noua Zeelandă .
Fiind mai puțin pretențios în privința variaț iilor de temperatură și având posibilitatea la
ora actuală de a folosi hrana gr anulată în alimentația lui ,păstrăvul a reușit să se ră spândească pe
scară largă în crescă torii.
Din punct de vedere al cercetărilor citogenetice s -a evidențiat faptul că acesta se
aseamănă mai mult cu somonul de Atlantic decât cu pă străvul curcubeu,motiv pentru care
Societa tea de I htiologie Americană l-a inclus în râ ndul som onilor fiind botezat cu denumirea de
păstră v curcubeu. (Bud I și col. ,2007)

II.1.2.PĂSTRĂVUL FÂNTÂ NEL( SALVELINUS FONTINALIS )
Este cunoscut sub mai multe denumiri :păstrăv de izvor,păstrăv de șipot,păstră vul de
fântână .

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

13
Păstrăvul fântânel e ste o specie originară din cursurile montane ale apelor ce strabat
coastele atlantice ale Americii de Nord,de pe un areal cuprins între Peninsula Labrador si Munț ii
Alegani(Decei,2001).
A fost introdus î n Europa î ncă din a nul 1884 iar la noi î n țară în anul 1906.S -au populat cam
în acelaș i timp ape a tât din zona Transilvaniei câ t și din Moldova. Ecologia sa e ste relativ
asemănă toare cu a păstră vului indigen( Salmo trutta fario) , fiind însă ceva mai pretenț ios la apa
mai rece , comparativ cu păstră vul indigen. (Bud,2007)
II.2.FILOGENIA Ș I CLASIFICAREA TAXONOMICĂ A
SALMONIDELOR
Peștii au apărut cu mult timp în urmă,pe la începutul Erei Paleozoice,avâ nd la origini
primele vertebrate de tip Protocraniate .Verteb ratele au evoluat î n doua direcț ii distincte :ramura
Agnatha ,care cuprinde animalele fara maxile,ș i ramura Gnathostomata ,ce include animale cu
maxile.
Majoritatea speciilor de peș ti descend din ramura Gnathostomata și cuprind d ouă
clase :clasa Osteichthyes ,care include peș tii cu schele tul parț ial sau total osos ș i clasa
Chondrichthyes ,căreia îi aparțin peș tii cu sch eletul cartilaginos(sturionii),în timp ce o a treia
clasă a cuprins specii ce au trait doar în Era Paleozoică -Placodernii ( Bud,2007 ).
II.2.1. FILOGENIA ȘI ÎNCADRAREA TAXONOM ICĂ A PĂSTRĂVULUI
CURCUBEU
Din punct de vedere ta xonomic,păstră vul curcubeu (fig.3 ), aparț ine Încrengă turii
Vertebrate ,Supraclasa Pisces ,Clasa Osteichthyes ,subclasa Actinopterygii ,Subdiviziunea
Teleostei ,Ordinul Salmoniformes , Familia Salmonidae , Subfamilia Salmonide ,Genul
Oncorhynchus parasalmo (Vladikov,1963),Specia Onchorhynchus mykiss (Bud,2007) .

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

14

Fig.2.1. Păstră v curcubeu (sursa: DreamFish.ro )

II.2.2 . FILOGENIA ȘI ÎNCADR AREA TAXONOMICĂ A PĂSTRĂVULUI
FÂNTÂ NEL
Din punct de vedere t axono mic,păstrăvul fântâ nel(fig.4 ), aparține Încrengă turii
Vertebrate , Supraclasa Pisces , Clasa Osteichthyes , Subclasa Actinopterygii , Subdiviziunea
Teleostei , Ordinul Salmoniformes , Familia Salmonidae , Subfamilia Salmonide , Genul
Salvelinus (De Kay,1842), Specia Salvelinus fontinalis (Bud,2007) .

Fig. 2.2. Păstrăv fântânel (DreamFish.ro )

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

15
II.2.3. CARACTERIZAREA MORFOFIZIOLOGICĂ A PĂSTRĂVULUI
CURCUBEU
( ONCORHYNCHUS MYKISS )
II.2.3 .1. MORFOLOGIA SPECIEI
Forma păstrăvul ui curcubeu este în mare măsură asemănătoare păstrăvului indigen.
Corpul, cu un aspect de fus turtit lateral, este puțin mai lat decât la celelalte sal monide, iar solzii
ceva mai mari decât ai păstrăvului indigen.
Musculatura este dezvoltată, lucru vital p entru a se mișca în voie în apele repezi de
munte.
Dentiția este puternică,asemănătoare păstrăvului indigen. Pe spate se poate distinge
dorsala adipoasă, caracteristică salmonidelor.
De-a lungul liniei laterale întâlnim la păstrăvul curcubeu 13 5-150 solzi mici, cu mult
peste numărul solzilor întâlniți în aceiași zonă la păstrăvul indigen (110 -125).
Un aspect ce ne poate permite să -l distingem față de alte salmo nide, îl reprezintă
înotătoarea caudală, care la păstrăvul curcubeu p rezintă o scobi tură pronunțată.
Dimensiunile obișnuite pe care le întâlnim la această spec ie sunt cuprinse între 25 -30 cm
lungime și 0,8 -1,6 kg, cu maxime ce pot ajunge până la 50 -70 cm și 7 -8 kg.

II.2.3.2 .COLORIT UL SPECIEI
Diferențele esențiale dintre păstrăvul c urcubeu și celelalte specii de salmonide, apar
înmodul cel mai evident la colorit.
Partea dorsală a păstrăvului curcubeu este gri -albăstruie sau verzui -închis, cu flancurile
argintii și regiunea abdominală de culoare deschisă. Pe suprafața dorsală ș i pe flancuri, întâlnim
numeroase pete mici, neregulate, de culoare neagră, acestea regăsindu -se și pe înotătoarele
dorsală și caudală.
De la opercule și până la caudală, pe ambele părți laterale se înti nde câte o dungă
roșcatsidefie, cu reflexe specif ice curcubeului, de unde și denumirea speciei.
Coloritul este mai pronunțat în perioada de reproducție a sp eciei (ianuarie -aprilie) .

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

16

II.2.3.3 .DEZVOLTARE A SPECIEI
Ritmul de dezvoltare al păstrăvului curcubeu este mult mai rapid, comparativ cu celelal te
specii de salmonide. Se dezvoltă extrem de repede în condiții de crescătorie, unde valorifică cu
eficiență furajele granulate, putând fi valorificat în cel de al doilea an, la 250 -350 g , ținerea sa în
continuare nemaifiind rentabilă din punct de vedere economic.
În condiții naturale, ritmul de dezvoltare al păstrăvului curcubeu este mult mai lent, dar
totuși, superior păstrăvului indigen și păstrăvului fântânel.
II.2.3.4 .BIOLOGIA SPECIEI
Spațiul vital al păstrăvului curcubeu corespunde, în l inii mari, celui ocupat de rudele sale.
Întrucât nu este pretențios în ceea ce privește temperatura apei și conținutul ei în oxigen, el poate
fi întâlnit și la altitudini mai mici.
Este cunoscut faptul că la aceste altitudini mai mici, apa este m ai caldă, cu o turbiditate
ușor crescută și cu un conținut în oxigen dizolvat mai redus decât cel al cursurilor superioare ale
râurilor montane.
În apele naturale, locurile preferate ale păstrăvului curcubeu se află în jurul pietrelor, al
diferitelor obiecte mai mari (picioare de pod, stâlpi etc.) din apă, sub malurile spălate ale râurilor.
În timp ce carnea păstrăvului din râurile montane este identică la gust cu cea a păstrăvului
indigen, păstrăvul curcubeu provenit din crescătorii are un gus t inferior, datorită furajului
administrat și consumat, carnea prezentând totodată și un procent de grăsime mai ridicat,
comparativ cu păstrăvul indigen.
II.2.3.5 .PARTICULARITĂȚI DE REPRODUCȚIE
Reproducția păstrăvului curcubeu prezintă o caracter istică, și anume aceea că se reproduce
primăvara, spre deosebire de păstrăvul indigen care se reproduce toamna. Faptul că depune icrele
în februarie -aprilie, favorizează în bună măsură reproducerea lui pe cale artificială.
Toate formele sălbatice de păstrăv curcubeu, depun ponta în momentul în care temperatura
apei începe să crească.
În general depunerea pontei are loc atunci când temperatura apei este de 6 -7˚C.
Maturitatea reproductivă este variabilă, în funcție de gradul d e ameliorare ș i poate ajunge la 2-3
ani, femelele putând produce între 1.500 -4.000 icre pe kg.greu tate vie, cu un diametru de 4 -5
mm.) (Miclea,2006) .

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

17
II.2.3.6 .PARAMETRII MEDIALI CARACTERISTICI SALMONIDELOR
Creșterea și dezvoltarea peștilor și a altor organisme acvatice, presupune pentru fiecare
dintre acestea anumite limite ale factorilor de confort și de viață, între o valoare mi nimă și
maximă.
Între aceste limite se evidențiază și condițiile de confort optim, câ nd intensitatea
proceselor fiziologice exprimată prin creștere și dezvoltare înregistrează nivelul cel mai ridicat.
Pentru fiecare specie de pești există limite de toler anță superioare sau inferioare.
Avem două tipuri de specii :
specii de pești cu toleranțe reduse – salmonidele
specii de pești cu toleranțe largi – ciprinidele.
Astăzi, în urma numeroaselor studii efectuate, au fost determinate în mare măsură
limitele caracteristicilor fizico -chimice și a condițiilor de mediu optime, necesare creșterii
populațiilor piscicole.
Calitatea apei ca mediu de viață, poate fi exprimată prin câț iva parametrii ce
condiționează existența sau nu a faunei piscicole.
Însușirile fizice ale apei mai importante pentru salmonicultură sunt:
temperatura
presiunea
transparența
lumina
greutatea specifică.
Dintre cele mai importante însușiri chimice ale apei ce influențează viața și dezvoltarea
salmonidelor amintim :
oxigenul dizolvat în apă
duritatea
reacția chimică a apei (pH -ul)
bioxidul de carbon
turbiditatea
încărcătura de substanțe chimice
conținutul în diferite substanțe chimice.
Păstrăvul curcubeu este o specie mult mai plastică comparativ cu alte specii de
salmonide, în ceea ce privește parametrii mediali. Este o specie puțin pretențioasă la gradul de

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

18
oxigenare a apei (este în confort la 5 -6 mg O2/litru) și suportă destul de bine variați ile de
temperatură ale apei. De asemenea, rezistă bine și în apele încărcate în suspensii dar nu perioade
foarte lungi .
Păstrăvul fântânel este întâlnit pe lângă pâraiele și râurile de munte,cu ape limpez i si
reci,de diferite adâncimi. De cele mai multe ori aceste ape sunt sărace în floră și faună acvatică,
însă prezintă avantajul de a avea o temperatură relativ constantă și scazută dar și bine oxigenată
(Bud, 2007).
II.3.IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PĂSTRĂVULU I CURCUBEU
(ONCORHYNCHUS MYKISS ).
Această specie este mult mai plastică și mai puțin pretențioasă la gradul de oxigenare a
apei, respectiv la variațiile de temperatură, comparativ cu alte specii din familia salmonidelor,
ceea ce -I permite să fie prez ent pe un areal mult mai larg, inclusiv sun raportul altitudinii.
Temperatura de confort în exploatațiile sistematice este de 17 -20˚C, dar se dezvoltă bine
și la temperaturi mai ridicate și astfel poate să coboare mult sub zona păstrăvului indigen, s au
chiar și la temperaturi mai scăzute.
Faptul că la un nivel al oxigenului dizolvat de 5 -6 mg/litru, păstrăvul curcubeu se află în
confort, favorizează creșterea lui în exploatații salmonicole amplasate la altitudini scăzute,
uneori în apropierea zo nei de câmpie, în imediata vecinătate a marilor așezări urbane, care
reprezintă de fapt piața de desfacere a acestui produs. De asemenea, datorită plasticității și
rezistenței sale, păstrăvul curcubeu poate fi crescut și în policultură cu alte speciicum ar fi
crapul, mai ales în zonele colinare, unde temperatura apei nu depășește 23 ˚C, deoarece peste
această valoare păstrăvul curcubeu nu se mai hrănește.
Selecția și ameliorarea la care a fost supus păstrăvul curcube u au permis obținerea, pe
lângă performanțele de creștere spectaculoase și a unei mari diversități a perioadelor de depunere
a pontei.
Este o specie rezistentă la boli, în special la furunculoza salmonidelor care uneori face
ravagii în populațiile de păstrăv fântânel.
Carnea păstrăvului curcubeu de crescătorie este mai puț in gustoasă decât a păstrăvului
indigen dar superioară păstrăvului fântânel. Gustul cărnii însă este influențat de calitatea
furajului administrat (Cocan,2008) .

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

19
II.2.4.CARACTERIZAREA M ORFOFIZIOLOGICĂ A PĂSTRĂ VULUI
FÂNTÂ NEL (SALVELINUS FONTINALIS )

II.2.4 .1. MORFOLOGIA SPECIEI

Păstrăvul fântâ nel are o lungime a corpului cuprinsă între 20 -25 cm, poate depă și în
condiții optime și după o anu mită stare fiziologică ș i 45 cm și o greutate de 100 -160g .
Forma corpului este una fusiformă,uș or turtit medio -lateral, acoperit de sol zi mici . Gura
este mare și largă, înotătoarele b ine dezvoltate , dorsala prezintă margine dreaptă, ușor
concavă ,anala cu marg inea slab scobită iar caudala ușor scobită, nebifurcată .

II.2.4.2. COLORIT UL
Coloritul speciei este unul mult mai deosebit , mult mai viu colorat decâ t la alte specii de
păstrăv. Pe partea dorsală a corpului apar dungi înguste, puțin regulate,de culoare portocalie î n
timp ce fo ndul are o culoare verde spre m ăsliniu.
Pe cele două părț i laterale ale corpului apar puncte de c uloare roș ie-portocalie,uneori
mult mai accentuate care tind spre un roș u aprins,bordurate de cercuri de culoare azu rie .Toate
aceste forme si nuanț e se transpun pe un fond argintiu.
Principala caracteristică a acestei specii,care o diferențiază total față de celelal te specii de
păstrăv, este legată de înotătoarele de culoare roșietică,atât cele ventrale cât și anala și caudala,
aceste înotătoare avâ nd marginile depi gmentate, de culoare alb -laptoasă, care se termină cu o
tivitură de culoare neagră .
De regulă , în perioada de reproducere, masculii sunt mai intens pigmentaț i,de-a lungul
abdomenului apar pe te negre iar mandibula devine ușor curbată , astfel masculii pot fi mult mai
ușor de recunoscut față de femele.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

20
II.2.4.3 .DEZVOLTARE A SPECIEI

Viteza de creștere a păstrăvului fântânel este ușor superioară față de cea a păstră vului
indigen (Salmo trutta fario ),de regulă ,în păstrăvării este valor ificat la două veri.
Din punct de vedere al plasticită ții și adaptării la condițiile de mediu, păstră vul fântânel
este mai sensibil și mai pretențios ca și păstră vul indigen , motiv pentru care aria sa de răspâ ndire
este mai redusă . Cu toate aceste a este o specie frecvent întâlnită în păstrăvă riile ca re au aport de
apă rece, curată ș i relativ constantă .

II.2.4.4.BIOLOGIA SPECIEI
Este o specie relativ asemănă toare di n punct de vedere ecologic cu păstrăvul indigen dar
mai pretenț ios la apa ma i rece,de aceea habitatul este reprezentat de partea cea mai de sus a
pâraielor de munte, bog ate în oxigen, unde temp eratura î n mod obișnuit nu depășește 15°C.
La noi este o specie rară ,întâlnită numai în câteva pâraie afluente Mureșului (în Gude a
Mică), Someșului Mic (în Negruța, Dumitreasa și Irișoara), Nerei (în pârâul Bei), Moldovei (în
pârâul Putna) și Bistriței (de la haitul Iacoben i până la păstrăvăria Argestru) (sursa :wikipedia.ro)

II.2.4.5.PARTICULARITĂȚI DE REPRODUCȚIE
Perioada de reproducere a păstrăvului fântânel este din octombrie până î n
decembrie.Maturitatea reproductivă este atinsă la 3 -4 ani î n cazul femele lor ,în timp ce î n cazul
masculilor se atin ge cu un an mai devreme.O femelă de păstrăv fântânel depune între 2500 și
5000 icre/kg corp,icrele avâ nd un diametru de 4 -5 mm.
Durata de incubație este mai lungă decât la păstră vul curcubeu,respectiv 350 -400 grade -zile,la
începutul lunii martie.
Având aceeași perioadă de boiște ca și păstrăvul indigen si trăind, la noi ,în amestec, se
încrucișează cu acesta, dând așa numiții păstrăvi -tigru,caracterizaț i prin dungile verzi -cafenii de
pe flancuri. Hibrizii produș i sunt sterili.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

21
Fântâ nelul din apele naturale este apt pen tru reproducere mai devreme decât păstrăvul
indigen, respectiv la vâ rsta de 2 ani. (Bud,2007)

II.2.5. IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂ NEL
(SALVELINUS FONTINALIS )

Este o specie cu valoare economică ridicată deoarece în urma selecției și ameliorării țara
noastră a început să importe icr e de pă străv fântânel care la ora actuală au o rată de succes mai
ridicată decât î n trecut. Chiar dacă este mai pretențios , păstrăvarii îl apreciază și îl cresc atâ t
pentr u consum dar mai este apreciat și î n cazul pescuitului sportiv.
CAPITOLUL III. PARTICULARITA ȚI DE NUTRIȚIE LA
PĂSTRĂV I
III.1. INTRODUCERE
În momentul actual,î n cadrul salmoniculturii intensive , tipul de alimentaț ie folosit este cel
cu furaj concentrat.Particularitaț ile specifice acestei metode f olosite sunt legate de faptul că
furajul con centrat asigură toate el ementele nutritive necesare creșterii și dezvoltării păstră vilor.
Furajele conc entrate respectă anumite proporț ii specific e,componentele fiind bine
marunț ite,echilibrate si adaptate pentru fiecare etapă de vârstă în care se a flă specia asupra căreia
se aplică furajarea.
Un alt avantaj al folosirii furajelor granulate este faptu l că pot fi manipulate ușor, pot fi
depozitate și administrate atât manual cât ș i automat , mecanic sau electronic. Pe langă acestea
furajel e gran ulate au diferite granulații adaptate categoriei de vârstă, fiind de asemenea un
avantaj concret și practic î n tehno logia furajării intensive a păstră vului.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

22
III.2.ALIMENTAȚIA ALEVINILOR ȘI PUIETULUI DE PǍSTRǍV

Administrarea hranei pentru alevini s e face la suprafața apei, sub formǎ de fǎinǎ sau
brizurǎ finǎ cu un conținut proteic de peste 52% (Coppens 2007).
Cerințele în substanțe nutritive și componența nutrețului combinat granulat pentru alevini
de pǎstrǎv sunt prezentate în tabelul urmǎto r:
Tabel ul 3.1
Compoziția chimicǎ a nutrețurilor extrudate pentru alevinii de sa lmonide

Parametrii Salmonide
Aller
Krystal Aller
Krystal3600 Aller
Brilliant
Granulația (mm) 1,5 1- 2 1- 2
Proteinǎ brutǎ (%) 48 53 56
Lipide (%) 18 14 11
SEN (%) 13,5 12 12
Cenușǎ brutǎ (%) 9 11 11
Celulozǎ brutǎ (%) 1,5 1,0 1
Fosfor (%) 1,1 1,2 1,3
Fosfor disponibil (%) 0,9 0,9 1,0
Azot (%) 7,2 8,5 9,0
Energie brutǎ (Kcal/ kg) 4967 4810 4696
Energie metabolizabilǎ (Kcal/ kg) 3772 3607 3493
Aditivi: Vit. A (U.I./ g) 2,5 5 5

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

23

(după : Oprea 2000, S.C. Aller 1998)

Orientativ ,pentru puietul de pǎstrǎv proteina brutǎ din nutrețurile combinate poate varia
între 48 -50%, cu o pondere mare a sortimentelor de origine animalǎ.
Caracteristicile nutritive ale nutrețului combina t granulat pentru puietul de pǎstrǎv sunt
prezentate în tabelul urmǎtor:
Tabe lul 3.2.
Nutreț combinat granul at pentru puietul de salmonide
Specificare
Valoarea
Granulația (mm) 0,3-1,5
Proteinǎ brutǎ (%) 56
Lipide (%) 15
Cenușǎ (%) 9
Fibre (%) 0,5
SEN (%) 11,5
Aditivi: Vit. A (U.I./ g)
Vit. C (mg/ kg)
Vit. D 3 (U.I/ g)
Vit. E (mg/ kg) 22 500
300
2 500
200
(după Coppens 2007)
Vit. D (U.I/ g)
Vit. E (mg/ kg)
Cu (mg/ kg)
BHT (mg/ kg)
Ethoxyquin mg/ kg) 1
240
1
25
100 1
240
1
25
100 1
240
1
25
100

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

24
Durata creșterii puietului este de aproximativ 4 luni (iunie -septembrie), la sf ârșitul acestei
perioade puietul realizând 15 -18 g și o lungime de 10 -11 cm. Creșterea tineretului are loc în
perioada septembrie -martie, când ajung la 12 -15 cm și o greutate între 25 -50 g .
Pentru tineretul de pǎstrǎv, în rație nutrețurile de origine ani malǎ trebuie sǎ reprezinte
circa 75% iar cantitatea de hranǎ administratǎ sǎ reprezinte 2 -7% din greutatea corporalǎ.
În alimentația puietului de pǎstrǎv se folosește în ultimul timp nutrețul combinat granulat
care se administreazǎ de 5 -6 ori/ zi (de la 2 -6 luni) în funcție de temperatura apei, iar dupǎ 6 luni,
de 3 ori/ zi.(tabelul 3 .3).
Tabel ul 3.3
Plan de furajare pentru 100 kg puiet de păstrăv
Mărimea
peștelui Mărimea
granulei Cantitatea de nutreț (%) în funcție de temperatura apei (0C)
Masa (g) cm Mm 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0,0-0,5 0-4 0,6 2,9 3,6 4,4 5,1 5,8 6,5 6,9 7,1 6,8 5,6
0,5-2,0 4-6 1,0 1,8 2,1 2,6 3,0 3,5 3,8 4,2 4,3 4,0 3,4
2,0-4,0 6-7 1,2 1,4 1,7 2,0 2,3 2,7 3,0 3,2 3,3 3,1 2,6

Utilizând formula N = G x k % pentru un efectiv de 300 kg pește de 3g la temperatura
apei de 14 0 C, obținem următoarea cantitate de nutreț granulat:
300 kg x 3,2% = 9,6 kg nutreț de 1,2 mm
N- cantitatea de nutreț ;
G- masa peștilor;
k- cantitatea de nutreț în % în funcție de temperatura apei

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

25
Hrana se distribuie în aceleași locuri din bazin și la ore fixe în 2 -3 tainuri/ zi.
La distribuirea nutrețului combinat granulat trebuie respectate urmǎtoarele reguli:
evitarea declanșǎrii reflexelor condiționate înaintea distribuirii tainului, adicǎ sǎ se limiteze
mișcǎrile personalului; tainul sǎ fie consumat în mai puțin de 10 minute; curǎțirea vaselor din
care se distribuie nutrețul combinat pentru a evita fermentațiile; respectarea orelor de distribuire;
sǎptǎmânal se va fixa o zi de post.
Pǎstr ǎvul curcubeu consumǎ hrana de la suprafața apei în timp ce indigenul și fântânelul
de la adâncime, motiv pentru care hrana granulatǎ destinatǎ curcubeului trebuie sǎ aibǎ o
flotabilitate mai ridicatǎ, îndeosebi cea administratǎ puietului.
În pǎstrǎvǎr ii, alimentația se face zilnic în tot cursul anului (tabelul 3.4.).

Tabelul 3.4.
Ponderea nutrețurilor distribuite la păstrăv
Luna Cantitatea de nutreț
( % ) Luna Cantitatea de nutreț
( % )
Ianuarie 1 – 0 Iulie 16,0
Februarie 0,5 – 1,0 August 18,0
Martie 1,0 Septembrie 16,0
Aprilie 4,0 Octombrie 14,0
Mai 7,0 Noiembrie 8,0
Iunie 13,0 Decembrie 0,5 – 1,0

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

26

Partea a II -a
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA EXPERIMENTULUI REALIZAT
IV.1.OBIECTIVUL ȘI DESCRIEREA EXPERIMENTULUI
În lucrare se evid ențiază diferențele obținute în dinamica și ritmul de creștere la
păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) și fântânel (S alvelinus fontinalis) hrănit cu
diferite furaje.
S-au testat câte două tipuri de furaje comerciale în stadiile de puiet și tin eret,
diferențiat pe cele două specii de păstrăv. Astfel, loturile de păstrăv curcubeu
(Oncorhynchus mykiss ) au fost hrănite cu furajele Aller Vitamax și Coppens Crystal Astax.
În cazul păstrăvului fântânel ( Salvelinus fontinalis ) s-au folosit fura jele Biomar
920 Advance și Çamli.
Loturile martor de păstrăv curcubeu ( Oncorhynchus mykiss ) și păstrăv fântânel
(Salvelinus fontinalis ) au fost hrănite cu Aller Silver, respectiv cu Biomar Alpha 717.
Experimentul s -a derulat din data de 18.11. 2015 pana in data de15.04.2016.
IV.2.ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI

Pentru a realiza obiectivele enumerate anterior am avut nevoie de:
alegerea unei locații/amenajări piscicole î n sistem de viviere flotabile ;
acces la locaț ie;
viviere pentru populare cu material biologic ;
material biologic ;(figura 4.1, figura 4.2)

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

27

Fig.4.1. Exemplar fântânel 29 g (original)

Fig.4.2. Exemplar păstrăv curcubeu 30g (original)
Furaj (patru tipuri) (figura 4.3.);

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

28

Fig.4.3.-Furajele folosite î n experiment (original)

unelte, dispozitive ș i materiale specifice.

IV.2.1. ALEGEREA LOCAȚIEI. ACCES LA LOCAȚ IE
Experimentele s -au desfășurat în ferma salmonicolă amenajată în viviere flotabile
pe lacul de acumulare Izvoru l Muntelui, jud. Neamț.(figura 4.4)

Fig.4.4. Amenajare viviere flotabile Bicaz (original)

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

29
Acest lac de acumulare se preteaza sistemului de viviere flotabile deoarece param etrii
de calitate ai apei sunt î n valori optime,de aceea permit atât dezvoltarea amenajărilor
salmonicole cât ș i ciprinicole.
Cateva detalii legate de lacul Izvorul Muntelui:
• se află pe cursul râului Bistri ța (bazinul hidrografic Siret) ;
• are un volum de : 1.625 .000 m³ apa ;
• o suprafață: 32.6 k m2;
• lungime: 35 km ;
• adâncime maximă: 97 m .

Acesul la locaț ie nu se poate realiza de cât cu ajutorul bărcii( figura 4.5.) întrucât
amenajarea nu dispune de ponton de deservire sau de punț i de acces.Accesul se face
dinspre mal spre fermă.

Fig.4.5. Barcă de transport

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

30
IV.2.2.VIVIERELE DE CULTURĂ
Deoarece amenajarea piscicolă dispune de viviere de transport puiet am luat decizia de
a folosi vivierele,legate î ntre ele ,cu ajutorul unor frânghii,pentru a nu fi purtate de
valuri(vezi figura 4.6) ca bazine de cul tură pentru materialul biologic.

Fig. 4.6 . Vivieră marginală
Datele tehnice privind elementele de construcție a vivierei sunt:
țeavă polietilenă care constituie partea de schelet a vivierei,atâ t la partea de contact cu
apa cat ș i marginea superioară de sprijin a vivierei ;
bracheți turnați cu rol de a conecta sistemul de țevi oferind rezistență ansamblului ;
plasă textilă, cu diametrul de ø10mm, tratate împotriva algelor și rozătoarelor ;
plasă tip capac pentru a proteja viviera asupra atacului păsărilor ihtiofage ;
europaleți care au rolul de a asigura o bază so lidă pentru staționare pe vivieră î n
momentul furajării sau a altor activități(figura 4.7.);

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

31

Fig. 4.7. Poziția europaleților pe cadrul vivierei
dimensiuni: 6x2x4 m ;
volumul unei viviere: 48 m3

IV.3.ETAPELE DESFĂȘURĂRII EXPERIMENTULUI
IV.3.1.MATERIALUL B IOLOGIC.TRANSPORT.MOD DE LUCRU
În cadrul fermei urma să se realizeze recepț ia a două transporturi de puiet în vederea
populă rii vivierelor circulare mari.A a vut loc un transport de puiet păstrăv curcubeu și un
transport de păstrăv fântâ nel.
Deoarece doream sa observ influența furajului asupra dezvoltării puietului de păstră v
folosind un lot martor și două loturi experimenta le pentru fiecare specie,urma să selectez
300 de bucăți puiet păstrăv curcubeu,respectiv 300 de bucăți păstrăv fântâ nel.Fieca re lot
urma sa aibă 100 de bucăți,adică atât lotul martor cât ș i cele două loturi
experimentale,p entru fiecare din speciile de păstră v.
Materialul biologic a fos t transportat folosind o vivieră de tr ansport legată de barcă
(figura 4.8.).S-au realizat două transporturi, respectiv unul pentru curcubeu și unul pentru
fântânel.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

32

Fig. 4.8. Transportul vivierei cu puiet

Metoda de lucru aplicată a fost:
respectarea normelor de siguranță (vesta de salvare,echipament de lucru) ;
pregătirea vivierei de tra nsport precum ș i verificarea tu turor componentelor ei (figura
4.9);

Fig. 4.9. Pregă tirea la mal a vivierei de transport

pregătirea bă rcii de transport,alimentare cu combustibil,verificare ;

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

33

atașarea vivierei la barcă cu ajutorul frâ nghiilor ;
pregătirea u neltelor auxiliare(minciog,galeata,cantar,multiparametru,cloramina) ;
transportul vivierei î nspre mal unde urm ează să aibă loc recepț ia materialului biologic ;
Procedura necesită atenție maximă,puietul este supus unui stres în timpul transportului.
De aceea transportul și mutarea puietului în vivierele de cultură s -a realizat strict prin respectarea
anumitor protocoale,sub atenta supraveghere a personalului autorizat din cadrul fermei.
IV.3.2.ACLIMATIZARE Ș I POPULARE VIVIERE
În urma îndeplinirii condiț iilor enumerate mai sus,a avut loc transvazarea peștilor din
hidrobion în viviera de transport,având î n vedere urmatoarele:
verificarea stării de sănă tate a puietului adus ;
deparazitarea puietului cu soluție salină ;
controlul temperat urii din hidrobion ș i lac;
egalizarea temperaturii prin schimb de apa ;
în momentul egaliză rii temper aturii a avut loc transvazarea î n viviera de transport ;
transportul ușor al peștilor până la amenajarea piscicolă .

IV.3.3.CONTROLUL PARAMETRILOR DE CALITATE A APEI
După ce am realizat cele două loturi martor,unul de curcubeu și unul de fântâ nel,respectiv
cele doua loturi experimentale,două de curcubeu ș i două de fântânel,am început î nregistrarea
parametrilor de calitate a apei din data de 18. 11.2015 până î n data de 13.04.2016.
Înregist rarea par ametrilor de calitate a apei a î nsemnat:
folosirea unui multiparam etru OxyGuard (figura 4.10. ) care oferă valori ale pH -ului
din apă ,temperatura apei,gra dul de oxigenare al apei(mg/l) și nivelul de saturaț ie al
oxigenului ;

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

34

Fig.4.10.Verificare pa rametrii apă cu ajutorul multiparametrului OxyGuard
am folosit de ase menea un termometru de suprafată cu tija (figura 4.11. ) ;

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

35

Fig.4.11.Controlul temperaturii la suprafaț a apei
De asemenea,am efectuat cântă riri periodice a puietului folosind ustensile sp ecifice:
minciog folosit pentru capturarea puietului ;
vas de plastic cu apa (găleată);
cântar electronic,ș ubler ;
foaie milimetrică foliată și riglă de plastic(figura 4.12);

Fig. 4.12. Masurători corporale cu ajutorul foii milimetrice și a riglei

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

36

masa de lucru;
trusă ustensile medicale,ca lculator(figura 4.13. ).

Fig.4.13. Masa de lucru cu ustensilele anexe

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

37
IV.4.ALIMENTAȚ IA MATERIALULUI BIOLOGIC.STRUCTURI DE
FURAJE.
IV.4.1.LOT MARTOR I PĂSTRĂ V CURCUBEU.STRUCTURA
FURAJULUI .DATE CENTRALI ZATE
Lotul martor de păstrăv curcubeu,având 100 de exemplare cu masa inițială de 30 g a
fost furajat cu Aller Silver. Aller Silver are un foarte bun raport calitate -pret oferind
performante în mod constant, în materie de creștere, producție ș i econo mie. Este potrivit
pentru o largă varietate de condiții meteo și specii de peș ti.
În stabilirea rațiilor am folosit câ ntarul și un vas din plastic(figura 4.14. ) urmâ nd ca mai
apoi sǎ admini strez furajul la viviera de culturǎ pentru lotul martor (figura 4.15.).

Fig.4.14. Cântărirea furajului î nainte de administrare

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

38

Fig. 4.15. Administrarea furajului puietului din vivieră

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

39
Compoziția furajului este: făina de pește, soia, făină de sânge, rapiță, grâu, ulei de
pește ș i ulei vegetal,minerale si vitamine.
Structura furajului este prezentată î n tabelul de mai jos:

Tabelul 4.1
Compoziț ia furajului

În
tabelul 4.2. sunt ce ntralizate mediile cântăririlor de control efectuate pe parcursul experimentelui.
Tabelul 4.2
Medii cântă riri lot martor păstrăv curcubeu
Nr.măsurători Data Media
(g)
0 18.11.15 30 (g)
1 12.12.15 37,5(g)
2 5.01.16 42,6(g)
3 8.02.16 52,3(g)
4 29.02.16 55,9(g) Componente 3 mm 4,5
mm 6 mm
Proteina bruta (%) 45% 43% 41%
Lipide (%) 20% 22% 24%
Fibra bruta (%) 2,00% 2,00% 2,00%
Cenusa (%) 7,00% 7,00% 7,00%
Fosfor (%) 1,00% 1,00% 1,00%
Energie brutǎ (Mj/kg) 22,3 22,6 22,9
Energie
metabolizabilǎ
(Mj/kg) 19,1 19,5 20

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

40
5 21.03.16 57,2(g)
6 13.04.16 61,06(g)

Masa corpor ală medie(g) este reprezentată în graficul 4.1. de mai jos:
Grafic ul 4.1.
Masa corporală medie(g) a lotului martor -păstrăv curc ubeu

Lungimea corpora lă medie(cm) este reprezent ată în graficul 4.2.:
Grafic ul 4.2.
Lungimea corporală medie(cm) a lotului martor -păstrăv curcubeu

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

41

IV.4.2.LOT EXPERIMENTAL I PĂSTRĂV C URCUBEU.STRUCTURA
FURAJULUI UTILIZAT
Primul lot experimental de păstră v curcubeu a fost furajat cu BioMar 920 Advance.

Tabel ul 4.3
Compoziția furajului
Componente 3 mm 4,5 mm 6 mm
Proteină brută (%) 42-45% 41-44% 38-41%
Lipide (%) 27-30% 29-32% 31-34%
Fibră brută (%) 17,00% 1,80% 2,30%
Cenușă (%) 5,40% 5,40% 5,20%
Fosfor (%) 0,90% 0,90% 0,90%
Energie brutǎ (Mj/kg) 23-26 23-26 23-27
Energie metabolizabilǎ (Mj/kg) 21,5 21,8 21,1
Tabel ul 4.4.
Medii cântăriri lot experimental I păstrăv curcubeu

Nr. măsurători Data Media(g)
0 18.11.15 30(g)
1 12.12.15 39,3(g)
2 5.01.16 43,92(g)

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

42
3 8.02.16 51,68(g)
4 29.02.16 56,8(g)
5 21.03.16 63,41(g)
6 13.04.16 66,6(g)

Masa corporală medie(g) este reprezentată în graficul 4.3. de mai jos:
Graficul 4.3
Masa corporală medie(g) a lotului experimental I -păstrăv curcubeu

Lungimea corpora la medie(cm) este reprezentata î n graficul 4.4:

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

43
Grafic ul 4.4.

Lungimea corporala medie(cm) a lotului experimental I -păstrăv curcubeu

IV.4.3.LOT EX PERIMENTAL II PĂSTRĂV CURCUBEU.STRUCTURA
FURAJULUI
Lotul experimental II de curcubeu a fost furajat cu Coppens Crystal Astax.
Tabel ul 4.5.
Compoziț ia furajului
Componente 3 mm 4,5 mm 6 mm
Proteină (%) 42% 41% 40%
Lipide (%) 30% 31% 33%
Fibră brută (%) 1,50% 1,60% 1,50%
Cenușă (%) 5,70% 5,70% 5,50%
Fosfor (%) 0,94% 0,91% 0,87%
Vitamine
: Vit. A (U.I./ kg) 10.000 10.000 10.000

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

44
Vit. D (U.I/kg) 1.200 1.300 1.200
Vit. E (mg/ kg) 200 200 200
Vit. C (mg/ kg) 150 150 150
Energie brutǎ (Mj/kg) 24,3 24,4 24,8
Energie metabolizabilǎ (Mj/kg) 20,2 20,4 20,8

Tabel ul 4.6.
Medii cântăriri lot experimental II păstrăv curcubeu

Masa corporală medie(g) este reprezentată în graficul 4.5. de mai jos:

Nr.
măsurători Data Media(g)
0 18.11.15 30(g)
1 12.12.15 41,02(g)
2 5.01.16 48,72(g)
3 8.02.16 53,9(g)
4 29.02.16 59(g)
5 21.03.16 67,5(g)
6 13.04.16 72,8(g)

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

45
Grafic ul 4.5.
Masa corporală (g) a lotului experimental II -păstrăv curcubeu

Lungimea corpor ală medie(cm) este reprezentata în graficul 4.6.:
Grafic 4.6.
Lungimea corporală medie(cm) a lotului experimental II -păstrăv curcubeu

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

46
IV.4.4.EVOL UȚIA MASEI CORPORALE ȘI A GREUTĂȚII MEDII ÎN FUCȚ IE
DE FURAJUL ADMINISTRAT.DATE CENTRALIZATE .INTERPRETARE A
DATELOR
Grafic 4.7.

Evoluția masei corporale la păstrăvul curcubeu în func ție de furajul administrat

Lotul martor furajat cu Aller Silver a ajuns în data de 13.04.2016 la o greutate medie
finală de 61,0 6 g.Având în vedere faptul c ă măsură torile au fost pe un număr de 100
exemplare,am obținut o greutate finală de:
Gi = 30 g
Gf= 61,06 g
Nr.buc. = 100
Producț ie finală= Gf x Nr.buc.= 100 x 61,06=6.106 g=6 ,106 kg, unde
Gi=greutatea inițială a unei bucați de păst răv curcubeu la populare ;
Gf=greutatea finală unui exemplar de păstră v curcubeu ;
Producție finală=greutatea finală a lotului de 100 buc .
Lotul experimental I de păstră v curcubeu ,furajat cu Biomar 920 Adva nce a ajuns la
o greutate finală/exemplar de 66,6 g,mai mare cu 5,54 g decâ t media lotul ui
experimental.Greutatea finală obținută a fost de :
Gi = 30 g
Gf= 6 6,6 g
Nr.buc. = 100

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

47
Producție finală = Gf x Nr.buc.=100 x 6 6,6=6. 660 g=6,66 kg, unde
Gi=greutatea inițială a unei bucă ți de păstr ăv curcubeu la populare ;
Gf=greutatea finală unui exemplar de păstră v curcubeu ;
Producție finală=greutatea finală a lotului de 100 buc .

Lotul experimen tal II de păstră v curcubeu a fost furajat cu Coppens Crystal Astax
ajungâ nd la o greut ate medie finala /exemplar păstrăv de 72,8 g.Această valoare depășeș te
valoarea med ie a lotului martor cu 11,74 g ș i pe cea a lotului martor I cu 6,2 g.
Producția finală la data de 13.04.2016 a fost de :
Gi = 30 g
Gf= 72,8g
Nr.buc. = 100
Producție fin ală= Gf x Nr.buc.=100 x 72,8=7.280 g=7,28 kg, unde
Gi=greutatea inițială a unei bucă ți de păstrăv curcubeu la populare ;
Gf=greutatea finală unui exempl ar de păstră v curcubeu ;
Producție finală=greutatea finală a lotului de 100 b uc .

Grafic ul 4.8.
Evoluția lungimii corporale la păstrăvul curcubeu în func ție de furajul administrat

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

48
În cazul lungimii corpor ale,lotul martor de păstră v curcubeu a ajuns la o lungime de 18,4
cm,lotul experime ntal I la o lungime de 19,2 cm ș i lotul experimental II la o lungime a corpului
de 19,8 cm.

IV.4.5 . LOT MARTOR PĂSTRĂV FÂNTÂNEL.STRUCTURA FURAJULUI

Lotul martor de păstră v fântâ nel a fost furajat cu Biomar 717 .
Tabelul 4.7.
Structura furajului pentru pǎstrǎvu l fântâ nel

Componente 3 mm 4,5
mm 6 mm
Proteină brută (%) 40-
43% 40-
43% 40-
43%
Lipide (%) 20-
23% 20-
23% 20-
23%
Fibră brută (%)
4,20% 4,20% 4,20%
Cenușă (%)
6,00% 6,00% 6,00%
Fosfor (%)
0,80% 0,80% 0,80%

Energie brutǎ (Mj/kg)
20-23 20-23 20-
23
Energie 18,3 18,3

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

49
metabolizabilǎ
(Mj/kg) 18,3

Tabel ul 4.8.
Media cântăririlor lotului martor, pǎstrǎv fântânel
Nr.
măsurători Data Media(g)
0 18.11.15 30(g)
1 12.12.15 41,02(g)
2 5.01.16 49,01(g)
3 8.02.16 57,06(g)
4 29.02.16 65,01(g)
5 21.03.16 73,04(g)
6 13.04.16 81,12(g)

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

50

Masa corporală medie (g) este reprezentată în graficul 4.7. de mai jos:
Grafic ul 4.7.
Masa corporală medie (g) a pǎstrǎvului fǎntǎnel
(Lot martor)

Lungimea corporală medie(cm) este reprezentată în graficul 8:
Grafic ul 4.8.
Lungimea corporală medie ( cm) a pǎstrǎvului fǎntǎnel
(Lot martor)

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

51

IV.4.6 . LOT EXPERIMENTAL I PĂSTRĂV FÂNTÂNEL
Primul lot experimental de fântâ nel a fost furajat cu Aller Vitamax.
Tabel ul 4.9.
Compoziția furajului
Componente 3 mm 4,5 mm 6 mm
Proteină brută 45% 43% 41%
Lipide 27% 29% 31%
Fibră brută 1,50% 1,10% 1,00%
Cenușă 8,00% 7,90% 8,00%
Fosfor 0,90% 0,90% 0,90%
Energie brutǎ (Mj/kg) 24 24 24
Energie metabolizabilǎ
(Mj/kg) 21 22 218

Tabelul 4.10.
Medi a cântăriri lor lot experimental I păstrăv fântânel

Nr.
măsură tori Data Media(g)
0 18.11.15 30
1 12.12.15 45,3
2 5.01.16 53,02

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

52
3 8.02.16 59,8
4 29.02.16 67,32
5 21.03.16 75
6 13.04.16 87,08

Masa corporală medie(g) este reprezentată în graficul 4.9. de mai jos:
Grafic ul 4. 9.
Masa corporală medie(g) a lotului experimental I -păstrăv fântânel

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

53
Lungimea corporala medie(cm) este reprezentata în gra ficul 4.10.:
Grafic ul 4. 10.
Lungimea corporala medie(cm) a lotului experimental I -păstrăv fântânel

IV.4.7 . LOT EXPERIMENTAL II PĂSTRĂV FÂNT ÂNEL
Cel de -al doilea lot de păstrăv fântâ nel a fost furajat cu Camli.
Compoziția furajului
Tabel ul 4.11.
Component e 3 mm
4,5 mm
6 mm
Proteină brută 45% 45% 45%
Lipide 20% 20% 20%
Fibră brută 2,00% 2,00% 2,00%
Cenușă 11,00% 11,00% 11,00%
Energie brutǎ
(kcal/kg) 5.000 5.000 5.000
Energie
metabolizabilǎ 4.250 4.250 4.250

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

54
(kcal/kg)
Vitamine :
Vit. A ( U.I./ kg) 12000 12000 12000
Vit. D3 (U.I/kg) 2500 2500 2500
Vit. E (mg/ kg) 200 200 200
Vit. C (mg/ kg) 200 200 200

Tabel ul 4.12.
Medi a cântăriri lor lotului experimental II – pǎstrǎv fântânel

Nr.
masuratori Data Camli
0 18.11.15 30
1 12.12.15 40,38
2 5.01.16 48,7
3 8.02.16 52,54
4 29.02.16 61
5 21.03.16 69,14
6 13.04.16 80,33

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

55

Masa corporală medie (g) este reprezentată în graficul 4.11. de mai jos:
Grafic ul 4. 11.
Masa corporalǎ medie (g) a lotului experiment al II – pǎstrǎv fântânel

Lungimea corporală medie(cm) este reprezen tată în graficul 4.12.:
Grafic ul 4.12.
Lungimea corporalǎ medie (cm) a lotului experimental II – pǎstrǎv fântânel

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

56

IV.4.8 . EVOLUȚIA MASEI CORPORALE ȘI A GREUTĂȚII MEDII ÎN FUCȚIE
DE FUR AJUL ADMINISTRAT.DATE CENTRALIZATE.INTERPRETAREA
DATELOR
Graficul 4.13.
Evoluția masei corporale la păstrăvul fântânel în func ție de furajul administrat

Lotul martor furajat cu Biomar 717 a ajuns în data de 13.04.2016 la o greutate
medie finală de 81,12 g.Având în vedere faptul că măsură torile au fost pe un număr de
100 exemplare,am obținut o greutate finală de:
Gi = 30 g
Gf= 81,12 g
Nr.buc. = 100
Producț ie finală= Gf x Nr.buc.= 100 x 81,12=8.112 g=8 ,112 kg, unde
Gi=g reutatea inițială a unei bucați de păstrăv fântânel la populare;
Gf=greutatea finală unui exemplar de păstrăv fântânel ;
Producție finală=greutatea finală a lotului de 100 buc .
Lotul experimental I de păstrăv fântânel ,furajat cu Aller Vitamax a ajuns la o
greutate finală /exemplar de 87,08 g,mai mare cu 5,96 g decat media lotul ui experimental.
Greutatea finală obținută a fost de :
Gi = 30 g

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

57
Gf= 87 ,08 g
Nr.buc. = 100
Producție finală = Gf x Nr.buc.=100 x 87,08=8.708 g=8,708 kg, unde
Gi=greutatea inițială a unei bucăți de păstrăv fântânel la populare;
Gf =greutatea finală a unui exemplar de păstrăv fântânel ;
Producție finală=greutatea finală a lotului de 100 buc .

Lotul experimental II de păstră v fântânel a fost fu rajat cu Camli ajungâ nd la o greutate
medie finală /exemplar păstrăv de 80,33 g.Aceast ă valoare este mai mică decât valoarea medie a
lotului martor cu 0,79 g și decât cea a lotului experimental I cu 6,75 g.
Producția finală la data de 13.04.2016 a fost de :
Gi = 30 g
Gf= 80,33 g
Nr.buc. = 100
Producție finală = Gf x Nr.buc.=100 x 80,33 =8.033 g=8,33 kg, unde
Gi=greutatea inițială a unei bucăți de păstrăv fântânel la populare;
Gf=greutatea finală a unui exempl ar de păstrăv fântânel ;
Producție finală=greutatea finală a lotului de 100 buc .

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

58

Graficul 4.14.
Evoluția lungimii corporale (cm) la păstrăvul fântânel în func ție de furajul administrat

În cazul lungimii corporale,lotul martor de păstră v fântânel a ajun s la o lungime
de 20 cm,lotul experime ntal I la o lungime de 20,7 cm și lotul experimental II la o
lungime a corpului de 20,3 cm.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

59

IV.5. EVOLUȚ IA TEMPERATURII ȘI A UNOR PARAMETRII MEDIALI
AI APEI PE PARCURSUL DERULARII EXPERIMENTULUI
Grafic ul 4.15.
Evoluția temperaturii pe perioada desfǎșurǎrii experimentului (0C)

Pe tot parcursul desfășurării experimentului,adică din luna noiembrie până în luna
aprilie, temperatura apei a f ost destul de scă zută,influențând mult dezvoltarea puietului de
păstrăv curcubeu dar și pe cea a păstrăvului fântânel.
Grafic ul 4.16.
Evoluția parametriilor apei de culturǎ
Parametrii Oxigen
solvitSaturatie pH Temperatura
aerUmiditate Presiune
atmosfericaPrecipitatii Viteza vant Rafala
vantDirectie
vantAspect cer Transparenta
apei
Data mg/l % upH (˚C) % hPa km/h km/h cm
20/2/2016 12.4 102 7.58 5.0 84 1017 4.5 23 33 nw noros 160
21/2/2016 13.3 107 7.62 6.0 81 1016 0 31 44 nw noros/senin 161
22/2/2016 13.3 106 7.64 14.5 90 1021 0 10 17 sse senin 164

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

60

IV.6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

 Lotul II experimental de păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss ) hrănit cu furajul Coppens
Crystal Astax a avu t performan țe mai bune de cre ștere față de lotul martor hrănit cu Aller
Silver, dar și față de primul lot experimental hrănit cu Biomar 920 Advance.
 Lotul I experimental de păstrăv fântânel (Salvelinu s fontinalis ) hrănit cu furajul Aller
Vitamax a avut per formanțe superioare de cre ștere față de lotul martor hrănit cu Biomar 717,
dar și față de al doilea lot experimental hrănit cu furajul turcesc Camli.
 Temperatura scăzută a apei pe parcursul desfă șurării experimentului a influen țat negativ
performan țele de creștere ale celor două specii, cu men țiunea că un impact mai mare s -a
observat asupra păstrăvului curcubeu.
 Procentul redus de mortalitate (1%) din perioada desfă șurării experimentului, eviden țiază
faptul că parametrii mediali ai apei din lacul Izvorul Mu ntelui sunt potrivi ți pentru cre șterea
păstrăvului curcubeu și fântânel.
 Având în vedere faptul că experimentele s -au desfășurat în perioada rece, rezultatele
obținute au fost influen țate semnificativ de acest aspect , consumul de furaje fiind destul de
redus.

INFLUEN ȚA FURAJULUI ASUPRA PERFORMAN ȚELOR DE CRE ȘTERE ALE PUIETULUI
DE PĂSTRĂV CURCUBEU (ONCORHYNCHUS MYKISS) ȘI A PĂSTRĂVULUI FÂNTÂNEL
(SALVELINUS FONTINALIS) ÎN SISTEM DE VIVIERE FLOTABILE Coman
Ioan Alin

61

BIBLIOGRAFIE

1.Bud I., O. Ionescu , V.V. V lǎdǎu , S.N. Pop , 2007 . Peștii din apele reci : păstră vii. Ed.
RISOPRINT, Cluj−Napoca .
2.Miclea V. , Zăhan M., 2006. Reproducția peștilor. Ed.Accent , Cluj−Napoca .
3.Cocan D. , 2008. Creșterea păstrăv ului curcubeu în sistem recirculant și condiții
controlate de mediu. Ed. BIOFLUX , Cluj−Napoca.
4. Șara A. , Bențea M., 2013. Alimentația animalelor. Ediția a II – revizuitǎ și adǎugitǎ.
Cap.IX Alimentația pestilor, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca .
5.P. Decei , 2 001 .Creșterea salmonidelor. Ed. Terra design,Gura Humorului.
6.***https://www.voceavalcii.ro
7.***https://www.dreamfish.ro/specii -pesti/specii -de-salmonide/
8.***http://ziaruldevalcea.ro/
9.***http:// wikipedia .ro/