Finanțe și bănci [604925]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Finanțe și bănci

Lucrare de licență

Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Adrian ZOICAȘ -IENCIU

2020

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Finanțe și bănci

Lucrare de licență

Piața cardurilor bancare din România . Analiza comparativă
(BT, BCR, BRD)

Student: [anonimizat],
Conf. univ. d r. Adrian ZOICAȘ -IENCIU

Cluj -Napoca
2020

1
Rezumat

Lucrarea abordează în primul capitol evoluția acti vității bancare pe perioada 2014 -2019 și
cuprinde o sintetizare a sistemului financiar și bancar din România. Am realizat un top 20 al
instituțiilor bancare în care am evidențiat valoarea activelor și a cotei de piață deținută , dar și
strategia adoptată, funziuni spre exemplu. Pe baza buletinelor lunare publicate de BNR am
construit grafice ce subliniază parcursul creditelor, depozitelor în lei și euro , ratele practicate.
Capitolul al doilea oferă o imagine de ansamblu a pieței cardurilor din țară, prin intermediul
graficelor ce cuprind numărul de carduri de debit și credit, a valorii tranzacțiilor realizate cu
acestea, numărul de ATM -uri și POS -uri. Pe baza unui studiu comparativ a ofertei de carduri a
celor trei bănci alese, am evidențiat beneficiile, elementele distinctive , punctele forte ale
produselor pe care le oferă aceste instituții pentru atragerea clienților .

2
Cuprins

Lista tabelelor și figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII BANCARE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA
2014 -2019 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.1.Structura sistemului financiar -bancar românesc ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.2 Sistemul financiar din România și poziția băncilor în cadrul lui ………………………….. ………… 10
1.3 Dinamica activității bancare în pe rioada 2014 -2019 ………………………….. ………………………….. .. 17
CAPITOLUL 2. CARDUL -INSTRUMENT DE PLATĂ MODERN ………………………….. ………… 23
2.1 Carduri și servicii conexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.11 Carduri de debit și c arduri de credit ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
2.1.2 Servicii atașate cardurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 28
2.2 Emiterea, utilizarea și acceptarea la plată a cardurilor ………………………….. ………………………. 29
2.3 Evoluția pieței cardurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
Cap 3. Studiu de caz -Analiza portofoliului de carduri oferite de 3 bănci ………………………….. …… 39
3.1 Prezentare scurtă a celor 3 bănci implicate în studiu ………………………….. ………………………….. 39
3.2 Oferta cardurilor de debit și de credit a băncilor a nalizate ………………………….. …………………. 41
3.2.1Cardurile de debit pentru studenți ………………………….. ………………………….. …………………… 41
3.2.2 Cardurile de credit ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
1.3 Comparerea portofoliului de carduri oferite de cele 3 b ănci analizate ………………………… 46
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 52

3
Lista tabelelor și figurilor

Tabele:
Tabel 1 : Evoluția sistemulu i bancar pe forme de proprietate ………………………….. ………………………….. . 9
Tabel 2 : Top 20 al băncilor de pe piața din România în funcție de active și cota de piață ……………… 12
Tabel 3: Top 20 al băncilor de pe piața din România în funcție de active și cota de piață ……………… 14
Tabel 4: Volumul creditelor și a depozitelor în lei și valută ………………………….. ………………………….. 17
Tabel 5: Comisioanele atribuite cardurilor de debit pentru studenți ………………………….. ……………….. 47
Tabel 6: Comisioanele atribuite cardurilor de credit ………………………….. ………………………….. ………… 49

Figuri:
Figura 1: Structura sistemului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
Figura 2 : Evoluția volumului creditelor interne acordate de către băncile comerciale ………………….. 18
Figura 3: Evoluția depozitelor atrase în lei și valută ………………………….. ………………………….. …………. 19
Figura 4: Evoluția ratelor dobânzii la creditele acordate persoanelor fizice și juridice ………………….. 20
Figura 5: Evoluția ratelor dobânzii la depozitele overnight atrase de la persoane fizice și juridice …. 21
Figura 6: Evoluția sumelor restante înregistrate de persoanele fizice ( >30 zile) ………………………….. . 22
Figura 7: Etapele procesului de acceptare a pl ăților ………………………….. ………………………….. ………… 31
Figura 8: Numărul cardurilor valide în circulație cu funcție de debit ………………………….. ……………… 32
Figura 9: Numărul cardurilor valide în circulație cu funcție de credit ………………………….. ……………. 33
Figura 10: Valoarea tranzacțiilor de plată cu carduri cu funcție de debit ………………………….. ………… 34
Figura 11: Valoarea tranzacțiilor d e plată cu carduri cu funcție de credit ………………………….. ……….. 35
Figura 12: Evolu ția numărului de ATM -uri existente cu funcție de retragere ………………………….. …. 36
Figura 13: Evoluția numărului de POS -uri existente în România ………………………….. ………………….. 37

4

Introducere

Scopul acestei lucrări este acela de a aprofunda o mare parte din informațiile teoretice legate
de sistemul financiar -bancar, structura acestuia și în pri ncipal piața de carduri din țară de a
cunoaște efectiv parcursul pe c are îl are începând cu anul 2014 și terminând cu anul 2019.
Sistemul bancar nu este de neglijat deoarece este una dintre cele mai importante ramuri
ale sistemului financiar jucând un rol foarte importan t în economia unei țări, cu cât acest sector
este în ascensiune, cu atât economia este mai înfloritoare . Numărul cardurilor, al utilizatorilor
și bineînteles a tranzacțiilor cu acesta este într -o continuă creștere, chiar dacă nu la fel de m ult
ca și în alte țări occidentale, numărul este unul impresionant totuși , întrucât la noi au aparut
mai târziu.
Odată cu dezvoltarea tot mai rapidă a tehnologiei, metoda de plată cu cardul s -a făcut tot
mai văzută, astfel concurența s -a intensifica t între instituțiile bancare prezente pe piața din
România. Băncile au fost nevoie să ia măsuri suplimentare pentru a -și menține cota de piață,
lucrând la dezvoltarea unor portofolii tot mai diversificate a produselor venind cu oferte sau
elemente diferite și in ovative față de ceilalți concurenți direcți. Astfel se pune de multe ori
întrebarea: “Aduc un plus calit ății vieții indivizilor, cardurile? ”. De aceea mi -am propus ca în
lucrare să răspund la această întrebare, preze ntând de -a lungul ei avantajele pe care utilizarea
cardurilor ni le aduc, fie din perspectiva unui client, fie a unui comerciant sau chiar și bancă.
Alegerea acestei teme de licență are la bază mai multe motive, primul îl constituie
admirația mea pentru băncile care au fost dispuse să ofere ex periențe unice studenților prin
oferirea unor stagii de practică și mai apoi chiar oferirea unui post încă din băncile facultății.
Instituțiile bancare spre deosebire de alte companii, au prezentat cel mai mare interes pentru
noi, studenți i aflați la încep ut de carieră. Consider că alegerea tematicii cu specific bancar o să
constitui e un avantaj la un eventual interviu.
Al doilea motiv este pentru că am făcut practica în cadrul unei internship organizat de
Banca Transilvania unde am fost membru pentru scur t timp al echipei Departamentului
Comercial Carduri. Una dintre activităț ile m ele preferate la care a m participat a fost analiza
creșterii vâ nzarii de carduri de credit pr in organizarea de campanii de promoționale prin care
se ofereau beneficii diverse cli ențiilor. Ideile propuse au fost analizate, sortate ș i selectate cele
mai eficiente ca mai apoi să fie trimise conducerii băncii. După această practică mi s-a oferit

5
un post în cadrul băncii , reușind astfel să cunosc produsele și serviciile prestate , const ituind un
avantaj pentru redactarea lucrării de licență.
Ca și tehnici de cercetare am recurs la prelucrarea, extragerea și în ultimul rând a
interpretării unor date statistice în cea mai mare parte din rapoartele anule și lunare postate de
Banca Națională a României. În studiul de caz însă baza de informații au fost fișele de
prezentare a produselor ce au atașate comisioanele atribuite de pe site -ul a celor trei bănci
implicate în analiză.
Lucrarea de licență este structurată în trei capitole, primul capit ol teoretic urmărește să
ofere o retrospectivă în ceea ce privește evoluția sistemului bancar, punctând lucruri precum
organizarea băncilor și poziția acestora în sistem, trendul creditelor, a depozitelor și nu numai.
În al doilea capitol, am vrut să ofer o imagine în ansamblu a evoluției pieței cardurilor
surprinzând ascensiunea cardurilor de debit și de credit, parcursul ATM -urilor și a POS -urilor,
dar și o scurtă prezentare a modului în care aceast instrument de plată se clasifică. Studiul de
caz presupu ne o analiză a portofoliului de carduri a trei bănci implicate, prin compararea
acestora din mai multe perspective, respectiv avantaje, costuri.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

6

CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA ACTIVITĂȚII BANCARE D IN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 2014 -2019

În cadrul acestui capi tol mi-am propus să prezint asp ecte teoretice legate de sistemul financiar –
bancar consultând bineînțeles literatura de specialitate și sintetizând o parte din structura
acestuia. De asemenea voi prezenta un top 20 al băncilor ce activează pe piața din Români a,
cu scopul de a vedea cum se modifică ac esta pe o perioadă de șase ani, urmând a continua cu
evoluțiile importante ale volumului de depozite, credite și altele.
1.1.Structu ra sistemului financiar -bancar r omânesc
Sistemul financiar joac ă un rol important în economia modernă a unei țări, existând o legătură
puternică intre funcțiile sistemului finaciar și dezvoltarea prosperă a economiei. Printre rolurile
sale se află oferirea de facilități pentru realizarea de tranzacții financiare,orientarea fondurilor
de la deponenți spre debitori și oferirea de mijlo ace prin care intreprinderile să -și poată
gestioana riscul financiar. Când aceste funcții nu sunt înde plinite eficient, societății îi sunt
impuse costuri supli mentare.
Conform Lopotenco (2015), u n sistem fin anciar poate fi considerat consolidat, dacă este
capabil, în mod eficient, să atragă și să plaseze fonduri bănești în economie, asigură gestiunea
riscurilor financiare, absoarbe șocurile economice negative, în care nu există semne de
instabilitate financia ră. Criteriile de eficiență ale sistemului financiar se referă la capacitatea
sistemului financiar de a îndeplini funcțiile sale într -un mod rentabil, adică să permită alocarea
resurselor limitate și utilizarea lor în cel mai productiv mod.
Termenul de sistem financiar cuprinde trei componente de importanță majoră în ceea ce
privește stabilitatea economi că unei țări: piețele, intermediarii, firmele de servicii și instituțiile
prin care deciziile populației sunt implementate.
În cadrul piețelor financiare a u loc tranzactionarea de instrumente financiare, precum:
acțiuni și obligațiuni, produse derivate, aur, argint, ulei, etc.
A doua componentă a sistemului financiar, intermediarii este alcatuită din bănci,
fondurile de investiții și companiile de asigurări, adică firme care oferă servicii specializate.
Rolul acestor agenți este de a eficientiza transferurile de capital între unitățile cu excedent și

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

7
cele cu deficit prin reducerea costurilor de tranzacționare și a riscurilor asociate acestor
transferuri. Inte rmediarii sunt implicați și în activități de investiții pe cont propriu, operațiuni
de acoperirea a riscului sau speculații. Nistor (2019)
În cadrul sistemului financiar există instituții care au rolul de s upraveghere ș i
reglementare. În România, Banca Na țională Română este responsabilă cu supravegherea
insituțiilor de credit în vederea funcționării sistemului bancar. Autorității de Supraveghere
Financiară (ASF) îi revine rolul de a monitoriza piețele bursiere.
Banca Națională a României a fost inființată în data de 18 aprilie 1880, considerată din
punct de vedere cronologic a 16 -a bancă centrală din lume, cu sediul la București. Obiectivul
său principal constă în asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României conform leg ilor adoptate de
parlamentul Român sunt:
 elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
 autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit
 promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea
stabilității financiare;
 emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României;
 stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
 administrarea reze rvelor internaționale ale României.
Băncile comerciale sunt instituț ii financiare care au ca obiectiv principal atragerea de
depozite atât de la persoane fizice, cât și de la persoane juridice și plasarea de credite în
domeniul retail și co rporate.
Conform art 18 (1) din ordonanța de urgență 99/2006 principalele acti vități pe care le pot
desfășura instituțiile de credit în limita autorizației acordate sunt :
a) atragere de depozite și de alte fonduri rambursabile;
b) acordare de credite, incluzând printr e altele: credite de consum, credite ipotecare,
factoring cu sau fără regres, finanțarea tranzacțiilor comerciale, inclusiv forfetare;
c) leasing financiar;
d) operațiuni de plăți ;
e) emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de cre dit, cecuri de
călătorie și alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

8
f) emitere de garanții și asumare de angajamente;
Pe langă toate aceste activități clasice, instituțiile bancare mai pot desfășura și operațiuni
precum:
 Tranzacționare în c ont propriu și/sau pe contul clienților, în condițiile legii, cu:
1. instrumente ale pieței monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de
depozit;
2. valută;
3. contracte futures și options financiare;
4. instrumente având la bază cu rsul de schimb și rata dobânzii;
5. valori mobiliare și alte instrumente financiare transferabile;
 Participare la emisiunea de valori mobiliare și alte instrumente financiare, prin
subscrierea și plasamentu l acestora ori prin plasament și prestarea de serv icii legate de astfel
de emisiuni;
 Servicii de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte
aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni și achiziții și prestarea altor
servicii de consultanță;
 Administr are de portofolii și consultanță legată de aceasta;
 Închiriere de casete de siguranță;
 Operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea;
Banca reprezintă una dintre cele mai importante instituții de credit datorită faptului că
desfășoară cea mai mare, complex ă gamă de servicii care prezintă adesea un risc semnificativ,
De asemenea concentrația cea mai mare a creditului se află în active le băncilor, astfel sunt
supuse de către BNR unor supravegheri și reglemen tări mult mai strict e decât celă lalte
instituții, acest lucru se datorează faptului că poate să apară contagiunea, iar problemele de la
nivelul unei băn ci să fie transmise repede și uș or altor bănci.
În vederea obținerii unei autorizări de funcționare, instituțiile de credit trebuie să
îndeplinească anumit e condiții minime impuse de OUG 99/2006:
Banca Națională a României nu poate acorda autorizație unei instituții de credit, dacă
aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin
egal cu nivelul minim stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echiva lentul în
lei a 5 milioane euro. (art 11). Capitalul social al unei instituții de credit, persoană juridică
română, trebuie vărsat integral și în numerar la momentul sub scrierii, inclusiv în cazul majorării

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

9
acestuia, aporturile în natură nefiind permise. (art 12 (2)). (1) Sediul social și, după caz, sediul
real, al instituției de credit, persoană juridică română, trebuie să fie situate pe teritoriul
României. (art 14 (1)) .
Potrivit art 15 (1), B anca Națională a României trebuie să fie informată cu privire la
identitatea acționarilor sau a membrilor, persoane fizice sau juridice, care urmează să dețină
direct sau indirect participații calificate la instituția de credit, și cu privire la valoarea acestor
participații. Banca Națională a României acordă autorizație numai dacă este încredințată că,
din perspectiva necesității asigurării unui management prudent și sănătos al instituției de credit,
calitatea persoanelor respective este adecvată.
În concordanță cu legea impusă de parlamentul României, instituțiile de credit sunt
obligate să păstreze confidențialitatea legată de natura activitățiilor, date personale, afaceri, etc.
Cu toate acestea în anumite situații aceste infomați i de natura secretului bancar pot fi
divulagate:
 La solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a
reprezentanților legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora;
 În cazurile în care instituția de credit justifică un interes legitim;
 La solicitarea scrisă a altor autorități sau instituții ori din oficiu, dacă prin lege specială
aceste autorități sau instituții sunt îndrituite, în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor specifice, să
solicite și/sau să primească astfel de informații și sunt identificate clar informațiile care pot fi
furnizate de către instituțiile de credit în acest scop;
 La solicitarea scrisă a soțului titularului de cont, atunci când face dovada că a introdus
în instanța o cerere de împărțire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanței;
 La solicitarea instanței, în scopul soluționării diferitelor cauze deduse judecății.
În tabelul de mai jos mi -am propus să prezint evoluția sistemului bancar pe forme de
proprietate, de asemenea o analiză ce are ca sc op să surprindă care dintre bănci din punct de
vedere a capitalului privat sau de s tat deține cea mai mare pondere din totalul activelor nete
bilanțiere.
Tabel 1: Evoluția sistemului bancar pe forme de proprietate
2014 2015 2016 2017 2018
Bănci – persoane juridice
române 31 29 29 28 29
Bănci cu capital
majoritar privat 38 34 35 33 32
Sucursalele băncilor
străine 9 7 8 7 7

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

10
Total instituții de credit 40 36 37 35 34
Sursa: Buletinele anuale BNR
Conform buletinelor anuale ale BNR, în anul 2014 activau un număr de 40 de instituții
de credit în sistemul bancar, dintre care erau 31 de bănci persoane juridice române plus o
organizație cooperatistă de credit , iar r estul de 9 erau sucursalele unor bănci străine. Figurau
38 de bănci cu cap ital majoritar privat și doar două bănci cu capital integral sau majoritar de
stat.
Analizând statisticile publicate de către BNR, băncile care dominau piața erau cele cu
capital majoritar străin, inclusiv sucursalele băncilor străine întrucât dețineau un procent de
89,9% din totalul activelor nete, în timp ce băncile cu capital integral sau majoritar de stat doar
8,7% din pondere.
În an, ultimul an în care s -au oferit , toate formele de proprietate a băncile au scăzut
raportate la anul de referință 2014, n umărul total al instituțiilor de credit a ajuns la 34, băncile
persoane juridice la 29, băncile cu capital majoritar privat la 32, iar sucursalele băncilor străine
la 7. Cu toate acestea băncile cu capital privat au fost lidere în continuare cu o pondere d e 75%
în totalul activelor nete, adică o micșorare de 14,9% față de anul 2014. Băncile cu capital
integral sau majoritar au suferit de asemenea micșorări a ponderei deținute respectiv cu 0,06%
ajungând la 8,1%.
1.2 Sistemul financiar din România și poziți a băncilor în cadrul lui
Potrivit raportului asupra stabil ității financiare al anului 2019 în cel de -al treilea semestru al
anului s-a evidențiat menținerea valorii gradului de intermediere financiară la cote similare cu
cea din anul precedent. Un avans im portant al activelor a fost înregistrat de sectorul pensiilor
și asigurărilor depășind rata de creștere a PIB -ului, cu toate astea evoluția a fost contracarată
de către dinamica modestă a celorla lte sectoare ale sistemului financiar, în principal sectorul
băncilor.
Nivelul intermedierii financiare avea un nivel de 68,1% din produsul intern brut, fiind cu
un pu nct procentual mai puțin decât trimestrul al treilea al anului 2018. În comparație cu
septembrie 2018, în 2019 toate componentele sis temului financia r au avut creșteri de active, în
fruntea clasamentului se situează pensile cu +26,6%, urmată de asigurările cu un plus de 14,5%,
instituțiile financiare nebancare (+9.5%), fondurile de investiții (+7,8%), iar pe ultimul loc
băncile cu o creștere de doar 6, 6%.
Cu toate că s -a aflat în scădere, sistemul bancar a deținut cea mai importantă proporție a
sistemului financiar, mai exact 74,1%, de asemenea s-a observat o valorificare a dezvoltării

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

11
sectorului de pensii care în T3 al anului 2018 era 7,7%, trece în 20 19 la 8.9% așa cum se poate
observa în figura de mai jos, graficul 3.1, reprezentând un lucru bun de altfel.
Figura 1: Structura sistemului financiar

Sursa: Raport asupra stabilit ății financiare 2019
Privind în figura de mai su s, graficul 3.2 se observă clar că România ocupa ultimul loc
din punct de vedere al ponderii activelor sectorului bancar, ce era de cinci ori mai mică decât
media Uniunii Europene, de două ori mai mică decât Bulgaria, țara vecină. Datorită existenței
unui grad de intermediere financiară autohtonă scăzut, sectorul extern intervine cu o
contribuție generoasă în a finanța campaniile nefinanciare, a instituțiilor financiare nebancare
și a administrației publice. Fapt care majorează datoria externă a României, m enținând un
bilanț al creditorilor externi vulnerabili la riscul de credit, tocmai din cauza finanțărilor cu
sume importante a unor entități de dimensiuni mici care au arătat că nu sunt capabile să facă
față unor evoluții negative.
Pe parcursul anului 2014 nu au fost înregistrat e schimbări majore în ceea ce privește
structura sistemului bancar românesc pe forme de proprietate . Una dintre schimbările
rema rcate î n prima parte a anului a repreze ntat-o modificarea din catergoria instituțiilor de
credit cu capit al majoritar străi n în cea a instituțiilor de cred it cu capital majoritar autohton , a
Băncii Transilvania, dar care la sfârșitul anului a redevenit instituție cu acționarat majoritar
străin datorită achiziției unei acțiuni de către Corporația Financiară I nternațională.
De altfel s -a remarcat o nouă tendiță de consolidare a sistemului bancar și anume
realizarea de fuziuni între instituții bancare și instituții nebancare, precum cea între Garanti
Bank și Domenia Credit IFN în luna noiembrie, dar și cea dintr e Raiffeisen Bank și Raiffeisen
Capital Investement care a fost finalizată în luna mai. Remarcate au fost si achizițiile realizate

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

12
de către OTP Bank România a Băncii Millennium și de către Banca Transilvania a Băncii
Volksbank, cu precizarea că aceste acți uni nu au fost finalizate in anul 2014.
Tabel 2: Top 20 al băncilor de pe piața din România în funcție de active și cota de piață

Sursa: Rapoartele anuale ale BNR
Așa cum se poate observa în tabelul de mai sus, instituția banca ră care a reușit în anul
2014 să aibă o creștere notabilă este Banca Transilvania cu o cotă de piață care a urcat d e la
8,9% la 9, 8%, activele majorându -se cu 3553,6 miliarde lei, ajungând astfel la 35619 ,5 miliarde
lei. În acest fel își consolideaza poziț ia a treia după BCR și BRD, amenințând locul acestora
având șansa să devină cea mai mare ba nca, datorită preluării la sfarșitul anului a instituți ei
bancare, Volksbank. Prin această achizitie, băncii i s -a adă ugat 12360 ,8 miliarde lei in activele
proprii, ajungâ nd astfel la un total de 47980,3 miliarde lei, ce a depășit numă rul de active a
BRD -ului ce se situa pe locul al doilea.
La polul opus se afla BCR care a avut cea mai mare sc ădere a cotei de piata de la 17,5%
în anul precedent, la 16, 2% î n anul 2014 pe fondul reducerii unui sfert de credite neperformante
echivalente a 4.4 miliarde lei. Tot în acest an BCR urma să vândă credite neperformante în
valoare de 14 miliarde de lei, care odata realizate scădea valoarea activelor la 45 de miliarde
lei, cu risc ul de a -și pierde primul loc din ierarhia băncilor.
Alte două mari bănci, Raiffeisen ș i UniCredit, și -au majorat anul trecut activele, ajutate
și de tranzacțiile de preluare a diviziilor de retail de la Citibank, respectiv RBS. Raiffeisen a
crescut cel ma i mult, cu 2,2 miliarde lei, iar UniCredit cu 1,2 miliarde lei, ambele bănci
ajungând la o cotă de piață identi că de 7,9%, pe locurile 4 si 5 în topul după active.
(Bancherul.ro)
Top 2018 Numele băncii Active 2013 (mil lei) Cota de piață 2013 (%) Active 2014 (mil lei) Cota de piață 2014 (%) Active 2015 (mil euro) Cota de piață 2015 (%)
1BT 32 065,9 8,9 35 619,5 9,8 47 382,9 12,6
2BCR 63 498,8 17,5 59 037,1 16,2 59 460,9 15,8
3BRD 47 079,4 13,0 45 180,0 12,4 49 192,9 13,0
4UniCredit 27 457,1 7,6 28 698,4 7,9 30 611,8 8,1
5Raiffeisen 26 474,7 7,3 28 734,6 7,9 31 443,1 8,4
6ING Bank 18 214,4 5,0 18 738,5 5,1 23 370,6 6,3
7CEC Bank 26 890,7 7,4 27 988,5 7,7 27 533,9 7,3
8Alpha Bank 16 253,8 4,5 16 955,1 4,6 15 005,9 4,0
9OTP Bank 4 650,4 1,3 4 740,8 1,3 8 588,4 2,3
10Garanti Bank 7 334,9 2,0 8 224,8 2,2 9 580,8 2,5
11Citibank 6 517,5 1,8 8 704,5 2,4 8 831,9 2,3
12Eximbank 3 983,7 1,1 3 869,4 1,1 3 826,8 1,0
13Banca Românească 7 237,7 2,0 6 773,6 1,9 6 658,8 1,8
14First Bank 9 135,1 2,5 8 998,2 2,5 7 093,0 1,9
15Intensa Sanpaolo 5 092,6 1,4 4 447,6 1,2 4 256,3 1,1
16Libra Internet Bank 1 202,2 0,3 1 687,1 0,5 2 441,4 0,6
17Credit Europe Bank 5 244,1 1,4 4 502,5 1,2 4 542,7 1,2
18Patria Bank 857,8 0,2 919,3 0,3 1 217,2 0,3
19BCR Locuințe 2 153,6 0,6 2 739,5 0,8 3 066,7 0,8
20Idea Bank 397,4 0,2 919,3 0,3 1 101,3 0,3

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

13
Anul 2015 nu vine cu schimb ări mari în ceea ce privește clasamentul, lupta de vine tot
mai strânsă după preluarea făcută de Banca Transilvania a băncii Volksbank de la care se adună
un portofoliu cu un număr mare de cred ite, astfel se apropie tot mai mult de locul 2 ocupat tot
de BRD. Concentrarea activelor au crescut în activele bi lanțiere a băncilor mari spre deosebire
de băncile mici care si -au pierdut din importanță.
Deși cota de piață a Băncii Comerciale Române s cade ușor cu 0,4% a reușit totuși să se
mențină pe locul 1 mojorându -și capitalul cu aproape jumate de milliard lei . În ceea ce privește
banca de pe locul 2, adică BRD a realizat cea de -a doua performanță notabilă, cu un avans de
aproximativ 4 miliarde lei, recuperându -și în totalitate cota de piață pierdută în anul anterior.
Atât locul 4 cât și locul 5 au r ămas neschimb ate, Raiffeisen cât și UniCredit au avut o
crestere ușoară a activelor, dar și a cotelor de piață care cresc de la 7,9% la 8,4%, respectiv 7,9
la 8,1%. În opoziție cu cele două s -a aflat CEC Bank care pierde cota de piață ajungând de la
7,7% la 7,3%.
Perfo rmanța c ea mai mare din acest an i -a aparținut băncii din Olanda exceptând
preluarea Volksbank de către Banca Transilvania , care și -a majorat capitalul cu 4,632,1
miliarde lei cât alte 30 de bănci românești, ceea ce poate fi o mare discrepanță a activități i celor
35 de bănci existente în anul 2015. Repre zintă o realizare mare după rezultatele modeste pe
care le -a avut în anul 2014 , cu o creștere de doar 0,1% a cotei de piață. Creșterea puternică a
cotei de piață de la 5,1% la 6,3% a venit pe fondul creșteri i portofoliului de credite cu 29% în
2015, astfel activele băncii au crescut cu 24% situând ING pe poziția a 7 -a în topul celor mai
mari bănci.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

14

Sursa: Rapoartele anuale ale BNR
Principala schimbare ce a avut loc în anul 2016 în ceea ce prive ște topul băncilor după
active, publicat de BNR a fost urcarea cu un loc a Băncii Transilvania care își mărește cota de
piață de la 12,6 % la 13,15%, în timp ce BRD pierde poziția a doua datorită scăderii cu 0, 13%
a cotei de piață și a ajuns la 12,87% din totalul activelor sistemului bancar. Banca Comercială
Română și -a menținut totuși poziția de conducere în topul activelor deținute având 64 068,2
miliarde lei în urcare față de anul precedent și o cotă de piață mai mare cu 0,48%.
Raiffeisen, UniCredit, CE C Bank, ING și -au păstrat aceleași locuri ca și în anul 2015, cu
precizarea că ING a reușit o majorare notabilă a cotei de piață cu 0,78% mai mult, apropiandu –
se tot mai mult de CEC Bank care are o cotă de piață cu doar 0,08% mai mare.
În cadrul grupului d e bănci cu cota de piață între 1% si 4% au avut loc mai multe
schimbări: prima a fost trecerea de pe locul 11 pe locul 10 a instituției de creditare OTP Bank,
care deși s -a confruntat cu o ușoa ră scădere a cotei cât și a numă rului de active, a depășit
CitiBank , care la fel au avut pierderi, dar mult mai însemnate, activele scăzând dramatic și
ajungând la 6815,2 miliarde lei de la 8 831,9 miliarde lei.
Locul 15 a fost deținut anul acesta de Credit Europe Bank care a urcat o poziție în locul
instituției italie ne Veneto Banca, care a înregistrat pierderi importante din cauza creditelor
neperformante în ultimii ani fiind preluată de Intesa Sanpaolo din Italia.
Banca de Export -Import a României ( Eximbank ),ce se afla pe poziția 16 anul trecut, a
urcat două locuri, în timp ce subsidiara locală a Intesa Sanpaolo coboară pe 18.
Top 2018 Numele băncii Active 2016 (mil euro) Cota de piață 2016 (%) Active 2017 (mil euro) Cota de piață 2017 (%) Active 2018 (mil euro) Cota de piață 2018 (%)
1BT 51 776,1 13,15 59 315,3 13,87 74 354,3 16,48
2BCR 64 068,2 16,28 67 734,5 15,83 67 909,3 15,05
3BRD 50 657,6 12,87 53 490,9 12,50 54 089,3 11,99
4UniCredit 32 687,2 8,30 37 548,5 8,78 41 546,5 9,21
5Raiffeisen 33 419,8 8,49 36 084,7 8,44 40 042,3 8,88
6ING Bank 27 869,7 7,08 33 656,9 7,87 38 371,5 8,51
7CEC Bank 28 194,8 7,16 31 689,7 7,41 29 347,8 6,50
8Alpha Bank 14 732,5 3,7 15 637,6 3,66 16 956,9 3,76
9OTP Bank 8 215,3 2,09 9 151,8 2,14 11 061,9 2,45
10Garanti Bank 8 959,7 2,28 9 985,4 2,33 10 255,0 2,27
11Citibank 6 815,2 1,73 6 717,1 1,57 8 025,5 1,78
12Eximbank 4 271,9 1,09 5 554,6 1,30 7 200,9 1,60
13Banca Românească 6 383,2 1,62 6 253,3 1,46 6 766,1 1,50
14First Bank 6 572,5 1,67 6 447,0 1,51 6 749,7 1,50
15Intensa Sanpaolo 4 088,5 1,04 4 474,6 1,05 5 673,3 1,26
16Libra Internet Bank 3 392,1 0,86 4 607,9 1,08 5 455,4 1,21
17Credit Europe Bank 4 292,6 1,09 4 685,0 1,10 4 334,7 0,96
18Patria Bank 1 138,0 0,29 3 645,4 0,85 3 454,0 0,77
19BCR Locuințe 3 109,7 0,79 2 921,7 0,68 2 800,7 0,62
20Idea Bank 1 521,2 0,39 1 845,1 0,43 2 131,0 0,47Tabel 3: Top 20 al băncilor de pe piața din România în funcție de active și cota de piață

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

15
În cadrul grupul ui de bănci de mărime mica, cu cote de piaț a sub 1%, cea mai importantă
schimbare a fost ascensiunea de doua locuri a Libra Inte rnet Bank, de pe 21 pe 19, ce era deținut
de către BCR Banca pentru Locuinte.
Din sistemul bancar românes c format î n 2017 din 35 instituții de credit, două bănci de
mărime medie au dispărut din peisaj, Banca Carpatica este preluată de Patria Bank, iar Veneto
Bank de Intensa Sanpaolo banca italiană cu o su bsidiară și în România, ce se situa pe locul 18
cu o cotă de piață în scădere, ajung să fie sub 1%, mai exact 0,95%. Patria Bank a profitat în
schimb de preluarea făcută , având o creștere spectaculoasă față de anul anterior cu o majorare
de 0,56% a cotei d e piață de la 0,29% în 2016, după ce a crescut valoarea activelor cu
aproximativ 2,5 miliarde de lei .
Cu toate că Patria Bank a reușit o creștere remarcabilă în anul 2017, nu a fost cea mai
mare. Cea m ai mare majorare din acest an i s -a datorat Băncii Tran silvania care și -a sporit
activele cu 7539,2 miliarde de lei, cu un câștig de 0,72% la cota de piață care însumate au ajuns
la 13,87%.
La polul opus s -a aflat BCR, care a suferit cea mai mare pierdere din sistemul bancar
românesc în ceea ce p rivește cota de piață cu 0,45 puncte. Astfel BT s -a apropiat tot mai mult
de BCR fiind la o distanță de doar două puncte care avea o cotă de 15,83%, în scădere de anul
anterior când deținea 16,28%. Liderul clasamentului în topul numărului de active, Banca
Comercială Ro mână avea 67734,5 miliarde lei cu 8419,2 miliarde lei mai mult decât
concurentul său, Banca Transilvania . Cu toate acestea, banca înfințată la Cluj, BT urma să
integreze Bancpost care deținea în jur de 11 miliarde lei, ceea ce ar putea să o plaseze pe prim ul
loc.
Alte performanțe au fost realizate de banca olandeză, ING care a câștigat cea mai mare
cotă de piață, respectiv 0,79 depășind celălalte bănci din această perspecti vă, dar cu toate astea
BT a avut o majorare mai mare a activelor . Cu un număr de 33 656,9 miliarde lei, s -a plasat o
poziție mai sus, pe locul 6 ocupat de CEC Bank.
De asemnea CEC Bank s -a alăturat pri ntre băncile care au avut majorări în anul 2017, l a
rândul său, CEC Bank s -a aflat printre bă ncile care au c rescut anul trecut, banca majorâ ndu-și
substanț ial activele, cu 3,5 miliarde lei, câștigâ nd as tfel 0,25 puncte la cota de piață, la 7,41%,
insuficient însă pentru a rămâne pe locul 6, astfel ca a căzut pe 7, după ING.
Raiffaisen a avut pierderi u șoare a cote i de piață cu 0,05 puncte, dar totuși activele au
fost în creștere de la 33419,8 miliarde lei la 36084,7 miliarde de lei cu toate astea și -a pierdut
locul 4 în favoarea băncii Unicredit care și -a majorat capitalul cu 4861,3 miliarde lei, iar cota
de piață cu 0,48 puncte.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

16
Alpha Bank, Ba ncpost, Banca Românească ș i Piraeus Bank au înregistrat sc ăderi ale
activelor, iar celelalte au avut creșteri modeste. Creșterea mai pronunțată a fost săvârșită de
Libra Bank care a urcat două poziții, în fața băncii Intesa, de pe 19 pe 17 cu o creștere de 0,22%
echivalentul a 1215,8 miliarde lei.
Garanti Bank și OTP Bank și -au păstrat pozițiile și în anul 2017, 10 și respectiv 11, cu
un profit de aproximativ 1 miliard lei.
Locul 15 ocupat de Credit Europe Bank a fost preluat de către Eximbank, care are o c otă
de piață cu 0,20%, dar și a activelor cu 869,6 milioane lei mai mare decât a concurentului .
Ceea ce se poate constata este că băncile mari, au devenit de la an la an mai mari , lucru
pe care nu putem să -l spunem despre băncile mici care s -au micșorat . De altfel grupul primelor
șapte bănci mari românești care avea u peste 7% cote de piață și -au majorat cota față de anul
trecut când era 73,33% cu 1,37% ajungând la 74,7%. În schimb rezultatele grupului al doilea,
format din 10 bănci de m ărime medie cu cote î ntre 1% -4% nu au fost atât de satisfăcătoare
întrucât au înregistrat pierderi de 0,6% a cotei de piață scăzând de la 19,3% la 18,70%.
Așa cum era de așteptat după preluarea Bancpost de către Banca Transilvania a devenit
în 2018 noul lider al clasamentului după active, având nu mai mult de 74 354,3 miliarde active
și o cotă de piață de 16,48% mai mare cu 2,61% de anul precedent. Concurentul său în schimb,
BCR desi a avut o creștere ușoară a activelor de 174,8 milioane lei, cota de piață a fost în
scădere de l a 15,83% la 15,05%.
BRD s-a clasat de data asta pe locul 3 cu o cotă de piață ce a evoluat descendent de la
12,50% la 11,99% și cu o creștere a activelor cu o jumătate de miliard. Următoarele 4 instituții
situate dupa BRD, și -au menținut aceleași locuri ca și în anul anterior, Unicredit, Raiffeisen și
ING au câștigat cotă de piață, în schimb CEC Bank și -a redus cota de piață cu 0,91 puncte.
În cazul grupului de bănci de mărime medie au loc câteva schimbări printre care: locul 9
ce era deținut de Banc post, a fost luat de către OTP Bank ce are o majorare de cotă cu 0,31%
și a activelor cu 1910,1 miliarde lei mai mult d ecât în 2017. Eximbank urcă trei poziții, de pe
locul 15 pe locul 12 cu un câștig de 1646,3 miliarde lei. Altă modificare a fost reprezentată de
schimbarea numelui băncii Piraeus Bank în First Bank după ce a fost preluată de un fond de
investiții american.
Dacă în anul 2017 Credit Europe Bank făcea parte din grupul băncilor medii, în anul
2018 a pierdut din teren și a trecut in grupul băncilor mic i cu o cotă de sub 1%. În opoziție cu
aceasta se afla Intesa Sanpaolo care urcă de pe 18 pe 15 și a intrat astfel în grupul băncilor
medii cu o creștere de 0,31% a cotei atingând o valoare de 1,26%. O altă bancă a intrat în anul

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

17
2018 în top 20, este vorba despre Idea Bank care urcă două poziții ce a avut o creștere ușoară
a cotei cu 0,04%.
1.3 Dinamica activităț ii bancare în perioada 2014 -2019
În cadrul acestui subcapitol mi -am propus să prezint evoluția sistemului bancar din România
între anii 2014 -2019. Pentru o imagine cât mai clar ă despre această evoluție am ales să realizez
un tabel, dar și o serie de grafice ce cuprind transformările pe care le -au suferit de -a lungul
acestor 5 ani volumul creditului intern acordat sectorului privat de către băncile comerciale ,
volumul de depozite ale clienților bancari rezidenți, nonguvernamentali, ce reprezintă
principala sursă de atragere a fondurilor. Principala sursă a acestor date pe care am folosit -o
sunt rapoartele lunare publicare de către BNR ale lunii ianua rie a tuturor celor 6 ani incluși în
această cercetare. De asemena am sintetizat informații privind evoluția sumelor restante ce au
fost cauzate de către creditele neperformante și ratele de dobândă ce au fost practicat e de
băncile comerciale pentru credit ele acordate populației și depozitele atrase.
În tabelul de mai jos am dorit să prezint o imagine de ansamblu al modificărilor ce au
avut loc pe parcursu l perioadei de analiză 2014 -2019 atât a creditelor acordate cât și a
depozitelor atrase în lei și valut ă.
Tabel 4: Volumul creditelor și a depozitelor în lei și valută
Anul Vol. creditelor în
lei Vol. creditelor în
valută Vol. depozitelor
în lei Vol. depozitelor
în valută
2014 85 945,4 132 769,1 140 643,6 74 483,2
2015 91 672,9 118 675,4 152 273,7 77 908,5
2016 110 006,5 106 105,7 168 038,0 82 455,5
2017 125 144,5 92 863,1 184 209,1 86 321,8
2018 146 243,3 86 520,3 206 696,2 97 305,0
2019 164 935,3 87 255,6 219 025,5 112 402,0
Sursa: Rapoartele lunare ale BNR 2014 -2019

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

18
Figu ra 2: Evoluția volumului creditelor interne acordate de către băncile comerciale

Sursa: Buletine lunare ale BNR
După cum se poate observa în graficul de mai sus avem două tendințe opuse, în timp ce
volumul creditelor în lei crește de la an la an, creditele î n valută scad cu fiecare an ce trece.
Consider că această scădere a creditelor în valută s -a datorat încrederii pe care populația a
căpătat -o în ceea ce privește stabilitatea monedei naționale în detrimentul celei în valută. O
situație concretă care a dus la această preferință a creditelor în lei a fost cea întâmpintă în 2015
când datorită aprecierii mari a francului elvețian a dus la o mare nemulțumire a debitorilor care
s-au confruntat cu greutăți de plată a ratelor.
În anul de bază 2014 creditele în valut ă erau în valoare de 132769,10 milioane lei mai
mari decât cele în lei cu 46823,7 milioane lei. În anul următor preferința clienți lor pentru
creditele în valută a scăzut ușor, respectiv cu 10,62%, iar pentru celelalte au crescut ușor cu
6,67%.
Deja în anu l 2016 creditele în lei le întrec pe cele în valută cu 3900,8 milioane lei adică
au o creștere procentuală cu aproape 20%. Același scenariu l -am avut și în 2017 creditele în lei
au crescut cu 13,76% față de anul anterior, iar creditele în valută scad trept at ajungând la
92863,10 milioane lei, reprezentând o scădere de 12,51%.
În ultimul an de studiu, după cum se poate observa și în graficul de mai sus creditele în
lei au o majorare accelerată ce a ajuns la o valoare maximă 164.935,3 milioane lei, în timp ce
creditele acordate în valută au o valoare minimă de 87.255,6 milioane lei.
0.0020000.0040000.0060000.0080000.00100000.00120000.00140000.00160000.00180000.00
2014 2015 2016 2017 2018 2019Volumul creditelor (milioane lei)
Vol. creditelor în lei Vol. creditelor în valută

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

19
Figura 3: Evoluția depozitelor atrase în lei și valută

Sursa: Buletine lunare ale BNR
În ceea ce privește volumul depozitelor , așa cum se poate observa și în graficul de mai
sus s-a înregistrat un trend ascen dent pe toată perioada 2014 -2019 . Depozitele în lei au fost
cele care au predomin at în alegerea cliențiilor dovadă fiind statisticile care arată că sunt de
două ori mai mari decât cele în valută. Ace st lucru poate însemna că mulți dintre clienții băncii
au fost sceptici în a -și depozita economiile în valută și că au acordat o mai mare încredere
monedei naționale, adică leului românesc.
Anul 2014 se prezenta cu depozite în lei de 140643,60 milioane le i, în timp ce depozitele
în valută erau de 74483,20 milioane lei, de două ori mai mici. A nul următor băncile comerciale
au reușit să iși mai adauge în plus aproximativ 11 milioane lei la depozitele în monedă națională
și peste 3 milioane lei în celelalte d epozite de monedă internațională.
2016 a adus o creștere față de anul precedent cu 10,35% a depozitelor în lei echivalent ul
a 15764,3 milioane lei și cu 5,84% mai mult a depozitelor în valută, ce înseamnă un plus de
4,5 milioane de lei. Cu toate că și 2017 înregistrază o creștere de data asta a fost mai mică,
respectiv 9,62% la cele în monedă națională și 4,69% la cele în valută.
Per total cu ajutorul indicelui cu bază fixă am aflat că față de anul de bază, 2014, ultimul
an de studiu 2019 a consemnat o creș tere de 55,73% a depozitelor în monedă națională și
50,91 % a celorlalte depozite.
0.0050000.00100000.00150000.00200000.00250000.00
2014 2015 2016 2017 2018 2019Volumul depozitelor (milioane lei)
Vol. depozitelor în lei Vol. depozitelor în valută

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

20
Figura 4: Evoluția ratelor dobânzii la creditele acordate persoanelor fizice și juridice

Sursa: Buletine lunare ale BNR
Conform graficului reali zat mai sus se pot ob serva cum au evoluat ratele dobâ nzii între
anii 2014 -2019 , dacă la î nceputul anului de bază aveam 10,9% rata dobânzii pentru clienții
persoane fizice, pentru persoanele juridice era mai mică rata, respectiv 7,09% . Evoluția acestor
rate a fost una predo minant descendentă, cu o ușoară creștere în ultimii doi ani.
Rata creditelor pentru persoane fizice și juridice au scăzut în anul 2015 cu 1,86 puncte și
1,45 puncte. Au continuat să scadă constant și in 2016, dar mai puțin față de anul tre cut luând
noi valori, dacă în anul 2015 rata la creditele acordate PF era 9,04% a ajuns la 7,36%, iar pentru
persoanele juridice de la 5,64% a trecut la 4,55%.
Cele mai mici valori înregistrate de ratele dobânzii au fost în anul 2017 când ratele
creditelor acordate pentru gospodăriile populației a luat valoarea de 6,62%, iar cele pentru
societățiile nefinanciare 4,13%. Sunt de părere că aceste măsuri de scădere a ratelor creditelor
în lei de către banca centrală au avut ca scop reducerea împovărarii clienți ilor ce aveau credite
în moneda naționala întrucât băncile comerciale au început și ele să -și reducă ratele. Acest
lucru a facilitat de asemenea creșterea împru muturilor contractate în lei.
10.9
9.04
7.36
6.627.17.9
7.09
5.64
4.554.134.955.94
024681012
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Evoluția ratelor dobânzii la credite (%)
Rate credite (PF) Rate credite (PJ)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

21
Figura 5: Evoluția ratelor dobânzii la depozitele overnight atrase de la persoane fizice și
juridice

Sursa: Buletinele lunare ale BNR
De data aceasta am ales să reprezint un grafic cu transformăril e pe care le -a suferit rata
dobâ nzii la depozitele de tip overnight atrase de la persoane fizice și juridice . După cum se știe,
aceste depozite au ca și scop valorificarea superioară disponibilităților bănești deținute la
sfârșitul fiecărei zile calendaristice.
La ianuarie 2014 ratele dobânzile au atins punctul maxim, a fost momentul când erau
cele m ai avantajoase aceste depozite pentru clienții băncilor si aveau valorile de 0,86% pentru
persoanele juridice și 0,68 pentru persoaneje fizice.
În ianuarie 2015 în schimb au urmat niște scăderi mari și bruște pentru ratele oferite
societăților nefinanciar e astfel a ajuns la 0,13%, suferind o reducere de 0,73% , acesta a fost
momentul când rata oferită depozitelor overnight pentru persoane fiz ice deși a cobrât cu 0,25%
a fost mai mare decât cealaltă.
2016 a copiat același scenariu, doar cu micșorări mai mici ale ratelor, respectiv cu 0,05%
mai puțin pentru depozitele overnight de la gospodăriile populației și cu 0,22% mai puțin pentru
societățiile nefinanciare.
Ratele au luat valori minime în anul 2017 , cele adresate depozitelor persoanelor fizice s –
au menți nut totuși mai mari cu o valoare de 0,12%, iar ratele stabilite pentru persoanele juridice
erau 0,07%. În schimb în anul 2018 ratele depozitelor overnight acordate persoanelor fizice
sunt mai mici cu 0.06%, iar societățile nefinanciare beneficiau de o rată mai mare cu 0,05%.
2014 2015 2016 2017 2018 2019
Rate depozite overnight (PJ) 0.86 0.13 0.08 0.07 0.12 0.29
Rate depozit overnight (PF) 0.68 0.43 0.21 0.12 0.06 0.0700.20.40.60.811.21.41.61.8Ratel edobânzii la depozitele overnight (%)
Rate depozit overnight (PF) Rate depozite overnight (PJ)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

22
Figura 6: Evoluția sumelor restante înregistrate de persoanele fizice ( >30 zile)

Sursa: buletine lunare ale BNR
În graficul de mai sus am intenționat să prezint cum au evoluat sumele restante provenite
de la persoanele fizice pe o periodă de timp de 6 ani. Aceste sume restante sunt rezultatul
creditelor neperformate acordate clienților de către băncile comerciale. După cum se poate
observa, parcursul acestor sume restante este unul descrescător, ceea ce este un aspect pozitiv
pentru bănci reușind să -și reducă aceste credite.
Dacă la începutul anului 2014 sumele restante au atins punctul maxim, având o valoare
de 11544,5 milioane lei, în anul următor se inregistrează o reducere mică a sum ei, ajungând la
11,397 milioane lei, adică o scădere cu 1,28 de procente mai puțin.
Sumele restante a continut în 2016 să scadă cu toate că nu a fost o micșorare foarte
evidentă, respectiv cu 366,5 mii lei. O scădere bruscă a aparut în anul 2017 când a ajuns la
8087,5 milioane lei, ceea ce înseamnă cu 26,68% mai puțin față de 2016.
Anul 2019 a atins pragul minim al sumelor restante mai mari de 30 de zile înregistrate de
persoanele fizice, respectiv 6456 milioane lei.
11544.5 1139711030.5
8087.57491.7
6456
02000400060008000100001200014000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Sume restante (milioane lei )

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

23
CAPITOLUL 2. CARDUL -INSTRUMENT DE PLATĂ MODERN

În cadrul acestui capi tol mi -am propus să prezint asp ecte teoretice legate de sistemul financiar –
bancar consultând bineînțeles literatura de specialitate și sintetizând o parte din structura
acestuia. De asemenea voi prezenta un top 20 al băncilor ce activează pe piața din România,
cu scopul de a vedea cum s e modifică ac esta pe o perioadă de cinci ani, urmând a continua cu
evoluțiile importante ale volumului de depozite, credite și altele.
2.1 Carduri și servicii conexe
Cardul bancar reprezintă un instrument de plată electronică , adică mai exact este un suport de
informație standardizat, individualizat și se curizat ce permite deținătorului să utilizeze
disponibiliățile bănești proprii avute într -un cont dechis pe numele său sau la emitentul
cardului, ori dacă este vorba de un card de credit se poate utiliza o linie de credit, dar în limita
unui plafon ce a fo st stabilit în prealabi l, deschis de către emitent în vederea efectuării anumitor
operațiuni de către deținătorul cardului.
Spre deosebire de celelalte instrumente de plată ce se realizează pe suport hârtie și permit
efectuarea unei singure tranzacții, pri n intermediul cardului se pot efectua unui număr nelimitat
de tranzacții.
În conformitate cu legislația românească, operațiunile ce se pot efectua prin intermediul
cardului sunt următoarele :
a) retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea un ităților valorice în cazul
unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de
numerar și ATM, de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții,
obligată prin contract să accepte instr umentul de plată electronică;
b) plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata
obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi,
penalități etc., prin intermediul imprin terelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de
instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică.
Indiferent de banca emitentă sau tipul de card, există o serie de elemente comune pe care
le au cardurile bancare , pe lângă forma unui dreptunghi și un materialul din plastic, precum:

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

24
În partea din față a cardului se regăsesc :
 Numele și logo -ul instituției emitente
 Cip-ul, elementul auriu situat imediat sub logo
 Holograma ce este o imagine tridimensională , iar la unele carduri se regăsete pe verso
sau deloc, spre exemplu Visa are holograma reprezentată de un porumbel
 Numărul cardului care este format din 16 cifre, dar poate a vea și mai puține
 Data de valabilitate a cardului
 Logo -ul organizației internaționale de plată din care face parte ca membru banca
emitentă
 Numele persoanei care deține cardul sau numele companiei
Pe partea din spate a cardului se regăsesc în schimb mai p uține elemente :
 Banda magnetică în care sunt incriptate elemente codificate ale deținătorului de card
 O bandă ce conține un spațiu ce este dedicat specimenului de semnătură a titularului
 Alte mențiuni ale instituției, precum date de contact în caz de nevoi e sau urgențe (email,
nr. de telefon, site)
Băncile și -au dat seama de importanța cardului ca instrument de plată astfel au investit
sume notabile de bani atât în promovarea lor, cât și în dezvoltarea, implementarea unor
funționalități noi ce vin în avanta jul clienților. Astfel multitudinea de funcții și caracteristici
ale cardurilor se datoarează aceste industrii ce este în continuă dezvoltare.
Cardurile se pot clasifica după mai multe criterii :
În ceea ce privește caracteristicile tehnologice, cardurile s e împart în :
 Carduri cu bandă magnetică sunt realizate dintr -un material de plastic și prezintă
dimensiunile standard în conformitate cu I nternational Standards Organization . Acestea au pe
verso o bandă magnetică ce conține informații esențiale legate de d eținătorul cardului (numărul
cardului, numele și prenumele, date expirării, codul pin etc) . Codul pin este un număr ce se
atribuie de către banca emitentă și are rolul de a indentifica titularul fiind utilizat de către acesta
când se dorește folosirea cardului la un terminal, spre exemplu retragerea sau alte operațiuni
realizate prin intermediul unui ATM.
Cardurile c u banda magnetica au aparut la î nceputul deceni ului șapte. Ele sunt emise de
către bă nci, iar prin intermediul acestora s -au permis retrageri de numerar la distribuit oarele
automate de banca. Beju ( 2009)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

25
 Cardurile cu microprocesor, mai sunt numite și Smart cards asta deoarece
înmagazinează mai multe informații , acest lucru este posibil datorită unui microprocesor (chip)
integrat. Spre deosebire de cardul magnetic pe smart -card plata se realizează instantaneu, se
pot stoca informații legate de soldul disponibil, fonduri ce au fost transferate din alt cont bancar.
Avantajul acestor tipuri de carduri este că prezintă o securitate mai mare, iar risc ul falsificării
este redus, datorită faptului că poate stoca un volum crescut de informații permițând o exti ndere
a serviciilor electronice.
 Cardurile hibrid sau dual card este acel card care conține bandă magnetică, dar și
microprocesor putându -se efect ua operațiuni combinate pentru fiecare tip de card.
Din punct de vedere al circulației se remarcă :
 Cardurile interna ționale sunt emise atât de instituțiile internaționale cât și de băncile
locale în valute convertibile, deținătorul putând să efectueze plă ți în orice valută , fără a se ține
cont de moneda în care este exprimată contul bancar. Unul dintre cel mai cunoscut sistem
internațional este Vissa Internation al ce are peste 22.000 de bănci ca membrii în toată lumea.
 Cardurile naționale sunt instrumente de plată exprimate în moneda națională emise de
obicei de către băncile locale și pot fi utilizate numai în țara respectivă.
 Carduri naționale ce se pot utiliza internațional, spre exemplu în România unul dintre
aceste tipuri de carduri este cel al Băncii Transilvania, Mastercard Direct ce este special
conceput pentru cumpărăturile făcute în afara țării.
2.11 Cardu ri de debit și carduri de credit
Din punct de vedere a sursei din care provin fondurile se remarc ă două tipuri mari de carduri :
Cardurile de debi t sunt asemă nătoare numerarului, adică permit efectuarea de plăți și
de retragere a numerarului însă în limita fondurilor plasate în cont de către titularul cardului .
Acest card este emis pe baza contului deschis de client , iar dacă a fost încheiată o conv enție cu
banca în prealabil se poate opta pentru un credit în de descoperit de cont (overdraft).
Această opțiune de card cu descop erit de cont poate fi în avantajul clientului dacă este
utilizată eficient. Cu ajutorul overdraft -ului se pot depăși situații financiare dificile prin faptul
că banca permite autorizarea efectuării de plăți în limita plafonului stabilit și după ce fondurile
proprii sunt cheltuite. Riscul băncii pentru această opțiune este diminuată dat orită faptului că
rambursarea este garantată de către firma angajatorului.
Utiliza rea cardurilor de debit nu presupune circulația documentelor pe suport hârtie, iar
contul titularului se debitează simultan cu creditarea contului în care este făcută plată, adică a

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

26
instituției sau a magazinului care ac ceptă această metodă de achiziție a bunurilor sau a
serviciilor. Prin intermediul debit cardurilor, bunurile se pot achiziționa prin telefon, spre
deosebire de cec și valoarea trazacțiilor nu e limitată , cu precizarea că tranzacția se va realiza
doar în co ndițiile în care disponibilitățiile bănești existente în contul clientului sunt suficiente.
Avantaje pentru clienț i:
 Unul dintre cel mai important avantaj al plății cu cardul e faptul că riscul de furt este
redus, întrucât clienții nu mai sunt nevoiți să aibă asupr a lor valori mari de bani, iar dacă totuși
portofelul în care era cardul este pierdut, clientul poate sesiza imediat banca pentru blocarea
acestuia.
 Plățile efectuate la comercianți se realizează istanteneu .
 Dacă în cazul unor instrumente de plat ă precum cecul este nevoie să completezi anumite
documente, în ceea ce privește tranzacțiile realizate cu cardul nu .
Avantaje pentru bănci :
 Costurile emiterii de carduri pentru clienți sunt mai reduse spre deosebire de cheltuielile
implicate de utilizarea cecurilor sau a numerarului.
 Cozile din bănci sunt diminuate crescând astfel operativitatea personalului, dacă
retragerile de numerar din ghisee sunt reduse.
 Băncile au un control ridicat a tranzacțiilor clienților mai ales dacă aceștia au ales
opțiunea de descoperire a contului.
Avantaje pentru comercianți:
 Comercian ții care pun la dispoziția plata cu cardul, nu doar că au să aibă creșteri a cifrei
de afaceri, dar și a cliențiilor care nu folesesc numerarul.
 Banca percepe taxe mai mici a operațiilor efectu ate cu cardul decât cele cu numerar
pentru a încuraja genul acesta de plăți .
 În cazul hypermarket -urilor spre exemplu, soluția reducerii timpului așteptării la caserie
poate fi soluționat ă efectuarea plăților cu cardul, care sunt mai rapide întrucât angaja ții nu mai
sunt nevoiți să numere banii.
Al doilea tip de carduri este cel al cardurilor de credit , unde clientul face tranzacții cu
banii ce sunt puși la dipoziție de către bancă în limita unei sume aprobate. Lunar acesta este
nevo it să plătească instituț iei de la care a contractat creditul o dobândă aferentă sumei cheltuite
din plafon, dar și comisioane, iar după o perioadă de timp ce este stabilită de comun acord,

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

27
trebuie să se efectueze rambursarea. Nu oricine însă poate să primească un credit, instituț iile
bancare au anumite condiții de eligibilitate ce trebuie să fie îndeplinite.
După cum sugerează și numele, particularitatea cardului de credit este dată de faptul că
posesoru l lui poate să facă plăți deș i nu deține disponibiltăți în contul său. Linia d e credit ce
este pusă la dispoziție de către bancă este stabilită în funcție de mai mulți factori considerați
importanți precum, situația financiară a clientului, gradul de îndatorare și poate să ajungă în
anumite cazuri până în 5 venituri nete obținute.
Aceste tipuri de carduri la fel ca și cele de debit pot fi folosite la toate magazinele și
instituțiile care permit achizițiile cu această metodă de plată . De asemenea și în cazul serviciilor
poștale, de telefonie spre exemplu este permisă plata cu credit c ardurile.
La sf ârșit de lună titularii de carduri de credit primesc situația debitelor care conțin
informații generale precum : plățile ce au fost efectuate, soldul la zi, valoarea creditului sau
suma ce este disponibilă în cont precum și valoarea limită a creditului la care se încadrează.
Astfel după primirea situației clientul poate să opteze fie poate să achite plata integrală a
datoriei, fie parțial, adică a unui procent prestabilit ce este calculat asupra sumei totale datorate
sau poate rambursa altă su mă.
În momentul în care clientul care beneficiază de credit și nu își achită datoria totală ,
atunci asupra sumei nerambursate o să se perceapă o dobândă și se va adăuga soldului debitor
al contului. Băncile pentru a nu încuraja clienții care depășesc limi ta de credit dobânda ce se
calculează este mai mare decât cea care se aplică de obicei în cazul creditului obișnuit.
Avantaje pentru clieți :
 Clientul beneficiază de o sumă suplimentară pe care o poate folosi în cazul în care are
urgențe și nu deține sufici ente resurse, spre exemplu prin intermediul cardului de cumpărături
poți achiziționa produsele preferate în rate.
 Dacă este plătită la scadență suma datorată nu se percepe dobândă.
 Unele bănci oferă beneficii la acest tip de carduri, spre exemplu Banca Tra nsilvania
oferă puncte STAR, un punct star valorează un leu, cu care adunate poți face diverse achiziții.
Avantaje pentru bănci :
 Întrucât o mare parte din veniturile băncilor se constituie din dobânzi, aceste carduri
vin în avantajul băncilor întrucât mulț i clienți nu achită suma integrală la scadență astfel sunt
nevoiti să plătească dobândă penalizatoare pentru asta care este mai mare ca cea aplicată de
obicei

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

28
 De asemenea banca mai percepe și comisioane de administrare a contului pentru credit
carduri, plu s mai sunt percepute și intituțiilor care acceptă această metodă de plată
 Sunt diminuate operațiunile cu numerar
Avantaje pentru comercianți:
 Comercian ții cu siguranță atrag clienți în plus atunci când oferă această metodă de
achiziție, întrucât multe pers oane sunt interesate să cumpere diverse produse în rate
 Comerciații care acceptă cardurile de credit sunt scutiți de cheltuielile și riscurile ce vin
ca urmare a utilizării numerarului
2.1.2 Servicii atașate cardurilor
Cu cât înaintăm mai mult în timp , cu atât tehnologia joacă un rol important în viețile noastre
ceea ce face ca această ramură să fie în continuă dezvolare. De altfel și competiția acerbă dintre
bănci duce la apariție de noi servicii inovative menite să atragă cât mai mulți clienți ceea ce
generează avantaje atât bănci lor cât și nouă consumatorilor care putem beneficia de o mulțime
de servicii. Printre aceste servicii se regăsesc asigurările, spre exemplu la cardul de studenți
Omnipass de la Banca Transilvania poți beneficia de o asigurare de c ălătorie cu condiția să se
fi realizat cel puțin o plată cu cardul în ultimele șase luni.
Unul dintre serviciile atașate cardurilor de debit în lei, dar și valută a persoanelor fizice
sau juridice, utilizatori de telefonie mobilă oferite de banci este Mob ile Banking. Prin
intermediul acestui serviciu posesorii cardului pot efectua diverse operațiuni precum:
 Verificarea soldului contului la care este atasat cardul de debit în lei, valută
 Vizualizarea tranzacțiilor realizate, prin solicitarea unui extras de cont
 Accesezi rapid informații despre depozitele existente, cu posibilitatea de a deschide și
a închide depozite clasice
 Transferuri de fonduri către alte persoane prin sms sau email, dar și între conturile
proprii de lei și valută la cursul de vânzare/cum părare al intituției bancare
 În cazul în care pierzi sau îți este furat cardul accesezi aplicația și îți poți bloca rapid
cardul
 Achitarea facturilor de utilități
Serviciul Mobile Banking aduce o întreagă serie de avantaje în viața cliențiilor:
 Informații bancare oferite on -line
 Siguranță și confidențialitate în ceea ce privește operațiunile desfășurate

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

29
 Accesul rapid la informație, confort, economisirea timpul prin utilizarea telefonului ca
legătură cu banca
2.2 Emiterea, utilizarea și acceptarea la plată a cardurilor
Pentru a se putea realiza f luxul de activități corespunzătoare procesului de emitere și de
acceptare la plată a cardurilor este necesar parcurgerea unor etape precum :
 Identificarea prin intermediul campaniilor promoționale și a studiilor de mar keting
produselor tip card ce sunt cerute pe piață, totodată și capabilitatea de acceptare la plată sau
necesi tatea acestora
 Al doilea pas constă în solicitarea făcută de către bănci, organismelor internaționale
cum ar fi Visa sau MasterCard cu privire la deschiderea unui proiect pentru implementare,
upgradare sau modificare prin care se atribuie parametrii tehnici de lucru și cei ce sunt
definitorii pentru produse și servicii
 Actele de lucru ce sunt necesare pregătirii testării serviciilor sau a produselor care
urmează a fi implementate sa u modificate sunt elaborate, cre ându -se astfel cadrul metodologic
pentru implementărea lor
 Concomitent cu etapa metodologică are loc și etapa logistică ce are ca scop elaborarea
sau adapatarea programelor informatice cores punzătoare programelor de lucru
 Are loc lansarea produsului nou creat pe piață
 În același timp în care se desfășoară activitatea pe bază de carduri are loc control intern
și monitorizarea funcționării activității
 Programele de interfață sunt create pentru verficarea corectă a tranzacțiilor ce sunt
efectuate cu cardurile atât în rețeaua internă cât și în cea internațională
Emiterea cardului se face în urma prezentării de către solicitant la ghișeele bănci și
completarea cererii de des chidere a contului și a formularului de solicitare a cardului . În
contractu l încheiat se precizează lucruri precum tipul de card dorit, obligațiile pe care le are
clientul față de bancă, dar și facilitățile de care o să dispună. În urma completării cererii, aceasta
este verificat ă de către bancă și apoi i se comunică solicitantului despre aprobarea sau
respingerea documentului cu privire la eliberarea cardului. După comunicarea aprobării de
emitere a cardului solicitantul trebuie să semneze contractul de emitere și să depună fondu rile
ce sunt necesare contituirii disponibilităților, a garanțiilor aferente.
La momentul primirii cardului, clientului i se comunică de către bancă o parolă personală.
PIN-ul (Personal Identification Number) este generat în urma cererii de emitere a cardu lui, iar

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

30
utilizatorul trebuie să rescrie acest număr când folosește un ghișeu automat în scopul
indentificării posesorului. Cardul vine personalizat cu datele posesorului ( numele, PIN -ul, data
de expirare, număr unic). Acest proces de personalizare a card ului se desfășoară prin
intermediul unui echipament special .
“Băncile emitente emit cardurile sistemului prin centrul lor de personalizare de carduri,
mențin prin SMC -ul lor o bază de date ce cuprinde pe toți deținătorii de carduri și conturile lor
de card , dau răspunsul de autorizare la toate cererile de autorizare venite de la acceptatorii la
care s -au făcut tranzacții cu aceste carduri, asigură un serviciu telefonic permanent de asistență
pentru deținătorii lor de carduri și le eliberează acestora period ic extrasele de cont pe fiecare
card. ” (Vasilache, 2014)
Utilizarea cardului se poate face at ât de către titularul, dar și de posesorul desemant al
acestuia în scopul plăților sau a serviciilor furnizate de comercianții care acceptă mărcile de
carduri Visa spre exemplu, MasterCard ori Maestro. Al doilea scop e de a retrage numerar de
la ATM -urile ce sunt compatibile cu marca cardului, în limita unui plafon stabilit de către
instituția bancară, sau de la ghișeele băncii dotate cu POS -uri.
Pentru a putea fi r ealizate plățile la comercianți trebuie să existe un terminal de tip
EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) sau POS ce este conectat la infrastructura
informatică, dar ș i cea a telecomunicațiilor desti nată plăților cu cardul. Acest terminal
preluează, transmite și capturează informația privin plata realizate prin aceast instrument de
plată de la de la comerciantul la care se realizează achiziția spre centrul de autorizare. Prin
informațiile înregistrate în banda magnetică a cardului și prin scr ierea valorii plății la POS are
loc autorizarea acesteia, iar după ce este autorizată tranzacția făcută, dispozitivul va furniza
nota de plată în două exemplare.
Instrumentul de plată, cardul mai poate fi folosit pentru a realiza anumite o perațiuni la
ATM -urile băncilor. Ghișeul automat de bancă sau prescurtat ATM este dispozitivul care poate
înlocui operatorul uman în operații ce implică cardul ca fiind instrument de plată, prin
intermediul acestuia i se perminte utilizatorului să săvârșească acțiuni precu m plata facturilor
la utilități, obtinerea de miniextrase, verificarea soldului disponibil,transferul de disponibilități,
depuneri în contul propriu sau a altcuiva pe baza IBAN -ului (International Bank Account
Number), dar și schimbarea de PIN dacă este ne voie.
Acceptarea cardurilor la efectuarea plății necesită parcurgerea unor etape :
 Titularul cardului solicită achiziția unui bun sau serviciu comerciantului

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

31
 Comerciantul este cel care solicită ca tranzacția să fie autorizată de către centrul de
autorizare
 Centrul de autorizare este cel care transmite mai departe cererea spre instituția bancară
care a emis cardul
 Instituția bancară verifică contul posesorului de card
 După ce tranzacția este autorizată de banca emitentă este trimisă spre centrul de
autorizare local sau international
 Codul de autorizare este trimisă spre comerciant de către centrul de autorizare
 Ultima etapă presupune predarea bunului sau a servciului clientului
Tranzac țiile făcute prin intermediul cardului au loc în timp real cu ajutorul unor softuri
specializate ce garantează condiții de siguranță maximă.
Figura de mai jos prezintă toate etapele într -o manieră logică scrise anterior în ceea ce
privește realizarea procesului de acceptare a plăților.
Figura 7: Etapele procesului de acceptare a pl ăților

Sursa: Vasilache D., (2004) – Plați electronice
2.3 Evoluția pieței cardurilor
Pentru a avea o imagine în asamblu a evoluției pieței cardurilor în România am ales să realizez
mai multe grafice reprezentative, precum evo luția numărului cardurilor de debit și a celor de
credit, dar și volumul tranzacțiilor de plată făcute cu aceste două tipur i de carduri. Motivul
pentru care am decis să analizez întâi cardurile de debit și ulterior cele de credit este pentru că

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

32
sunt cele care au apărut prima dată fiind dedicate persoanelor juridice exclusiv pentru plățile
făcute în străinătate. Așadar pentru o analiză cât mai concretă a tendinței acestor instrumente
de plată am preluat date din baza interactivă a Băncii Naționale Române de -a lungul a 6 ani.
Figura 8: Numărul cardurilor valide în circulație cu funcție de debit

Sursa : Raport statistic BNR
În primul grafic de mai sus se poate observa tendința ascedentă pe care o au cardurile cu
funcție de de bit pe to t parcursul anilor 2014 -2019. Anul 2015 a înregistrat un număr de
12.385.216 unități de carduri emise, iar anul următor a urmat o creșter e de 681.974 unități mai
multe carduri cu funcție de debit.
2017 aduce de asemenea o creștere, dar mai mică în comparaț ie cu majorarea din anul
2015, aceasta fiind cu doar 504.473 unități mai mult față de anul anterior. Cea mai pronunțată
creștere a avut loc în anul 2018 când instituțiile bancare au emis cu 935.050 unități în plus. Per
total, prin intermediul indicelui cu bază fixă am aflat că a existat un plus cu 24,55 procente în
anul 2019 față de perioada de bază 2014 .
Acest trend acendent poate doar să confirme că odată cu evoluția tehnologiei și avantajele
folosirii cardurilor, preferința pentru numerar este în contin uă scădere. De asemenea creșterea
cardurilor de debit a fost influențată de emitenții nebancari ai tichetele de masă spre exemplu
care au ajuns să se înmâneze în format electronic .
12174437 1238521613067190135716631450671315163091
0200000040000006000000800000010000000120000001400000016000000
2014 2015 2016 2017 2018 2019Numărul cardurilor valide în circulație cu funție de debit
(unități)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

33
Figura 9: Numărul cardurilor valide în circulați e cu funcție de credit

Sursa : Raport statistic BNR
Cu toate că anul 2014 a avut cea mai mică valoare față de ceilalți ani analizați, a urmat
de fapt cea mai productivă perioadă de după apariția crizei economice din România pentru
instituțiile bancare ce au activat pe piața cardurilor de credit. Astfel al doilea an de analiză s -a
prezentat cu un număr de 2.479.992 carduri de credit, acest rezultat s -a datorat și a vânzărilor
agresive practicate de bănci. Omer Tetik, directorul Băncii Transilvania a anunțat de asemenea
rezultate bune cu un număr de 250.000 de carduri de credit active și un plus de alte noi 10.000
de astfel de produse vândute în luna septembrie.
Pe parcursul a nului 2016 băncile au avut creșteri ale portofolilor de instrumente de plată
ce au f unție de credit cu 345.879 de unități. Cu toate că în anul 2017 a avut loc o diminuare cu
9.963 de unități ar putea fi considerată insignificantă față de scăderile ce au avut loc de după
criza financiară.
Potrivit rapoartelor statisticilor postate pe BNR l a 31 decembrie 2018 românii aveau un
număr de 2.899.258 de carduri de credit, mai mult cu 84.010 unități față de anul precedent,
pierderea din 2017 fiind recuperată.
Anul 2019 a marcat un moment inedit pentru industria cardurilor de credit întrucât a fost
depășit pragul de 3 milioane de instrumente de plată, ceea ce este desigur o performanță
impresioanantă, respectiv o creștere cu 4,41% mai mare de cât în 2018. Creșterile din 2014 –
2019 au adus un portofoliu record pentru piața bancară din România , adică cu 31,18 % mai
multe instrumente cu funție de credit.
230761524793322825211 281524828992583027181
0500000100000015000002000000250000030000003500000
2014 2015 2016 2017 2018 2019Numărul cardurilor valide în circulație cu funție de credit
(unități)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

34
Figura 10: Valoarea tranzacțiilor de plată cu carduri cu funcție de debit

Sursa : Raport statistic BNR
Întrucât numărul instrumentelor de plată cu funție de debit a avut o tendi nță ascendentă
valoarea tranzacțiilor cu acestea au fost direct proporționale având valoare minimă în 2014 și
valoarea maximă în 2019.
Primul an a debutat cu peste 12 milioane de carduri de debit valide în circulație care au
generat tranzacții în valoare d e 7461 milioane lei. Urmând ca în 2016 să crească numărul
tranzacțiilor cu 25,51% ajungând la 11488 milioane lei.
În anul 2017 operațiunile realizate cu debit cardurile au suferit o creștere mai mare cu
34,97% în raport cu anul precedent. La 31 decembrie 2 018 valoarea operațiunilor treceau de
20 de milioane lei, lucru benefic băncilor întrucât au reușit să le insufle clienților încrederea că
utilizarea de carduri este sigură. Deja în 2019 tranzacțiile erau de 27567 mld lei, rezultat ce le
întărește încreder ea instituțiilor bancare că aceste evoluții vor continua să crească și în anii
următori.
De la an la an românii au făcut tot mai multe plăți cu acest instrument de plată ceea ce
denotă că oamenii sunt tot mai deschiși la această idee și că au văzut avantaj ele pe care cardurile
le aduc în viața oricui le utilizează. Faptul că angajatorii au ales să înmâneze bonurile de masă
în format electronic în defavoare celei clasice, au îndemnat angajații să folosească cardurile
ajuntându -i să se obișnuiască cu această metodă de achiziție.
7461915311488155062043627567
050001000015000200002500030000
2014 2015 2016 2017 2018 2019Valoare tranzacții de plată cu carduri cu funcție de debit
(milioane lei)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

35
Figura 11: Valoarea tranzacțiilor de plată cu carduri cu funcție de credit

Sursa : Raport statistic BNR
Dacă facem o comparație între valoarea tranzacțiilor cu cardurile de debit și cu cardurile
de credit se poate observa că cele dintâi sunt mult superioare față de operațiunile făcute cu
credit cardurile, dar cu toate astea partea pozitivă este că evoluția acestora este una crescătoare
de la an la an. C u cele p este 2 milioane de carduri de credit au fost făcu te tranzacții în valoare
de 1.914 milioane lei în 2015. Creșterea de anul următor este cu 26,22% mai mare, echivalentul
a 2416 mld lei.
Avantajul principal al cardurilor de credit este faptul că titularilor li se perimite
aciziționarea de bunuri și servic ii în rate fără a plăti dobândă . Deținătorul de credit card are
posibilitatea să returneze flexibil sumele utilizate în rate lunare, dar să acopere suma minimă
de plată, iar dobânda se plătește doar în cazul în care nu s -au achitat sumele datorate la scade nța
lunară. De obicei băncile încheie parteneriate cu comercianții prin care utilizatorilor li se oferă
reduceri dacă fac plata cu cardul de credit.
În anul 2018 s -a consemnat o sumă de 3538 de milioane lei, aceste tranzații mari au fost
influențate și de parteneriatele băncilor cu companii ce le permit clienților să achiziționeze
diferite bunuri în rate, spre exemplu programul co -branded al băncii comerciale Raiffeisen
Bank care în parteneriat cu eMag a reușit să emită un număr de 25.600 de carduri noi de credit.
Majorarea cu 14.41% echivalat a 4048 mld lei din ultimul trimestru al anului 2019 poate
fi datorat de cumpărăturile făcute de români cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Această evoluție
pozitivă de -alungul celor 5 ani a avut loc din cauza campaniilor organizate de instituțiile
bancare de a încuraja plăți le cu cardul de credit prin programe de “cash -back” , BT spre exemplu 151719142416286635384048
050010001500200025003000350040004500
2014 2015 2016 2017 2018 2019Valoare tranzacții de plată cu carduri cu funcție de credit
(milioane lei)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

36
oferă puncte la plata cu cardul flying blue cu care poți achiziționa bilete de avion sau poți
beneficia de bagaj suplimentar gratuit .
Figura 12: Evolu ția numărului de ATM -uri existente cu funcție de retragere

Sursa : prelucrare personală pe baza raportului statistic BNR
Ca să fie posibilă răspândirea și dezoltarea cardurilor a fost necesară implementarea în
prealabil a reț elelor de ATM, dar și POS . Așadar în ultimul trimestru al anului 2015 existau
10.682 de ATM -uri cu fucție de retragere conform rapoartelor statistice publicate de către
BNR , mai puțin cu 268 unități față de anul de bază 2014 . Pentru bancă o re țea remarcabilă de
ATM -uri nu înseamnă doar un nivel crescut de vizibilitate, dar reprezintă și capacitatea de a
deservi un număr mare de deținători de carduri. 5 bănci comerciale dețineau peste 1.000 de
bancomate, printre care Banca Transilvania, BRD, BCR , Raiffeisen Bank și CEC Bank. O
reducere de portofoliului de bancomate însemnată a fost efectuată de BCR, dar și de Bancpost.
Decembrie 2016 se prezenta cu un număr de 10.341 ATM -uri, cu 341 mai puține adică
în scădere cu 3,41% în raport cu anul trecut. Faptul că numărul de ATM -uri a scăzut se poate
datora închiderilor sucursalelor bancare, a întreținării mașinilor, a reducerii costurilor ce
implică manipularea de numerar și a creșterii de utilizare a mediului online, băncile iși
încurajează clienții în ac est sens.
În 2017, trendul și -a continuat parcursul descende nt având loc o ușoară scădere respectiv
cu 48 de ATM -uri instalate mai puține. Anul următor micșorarea a fost cu 3,9 procente, iar
BRD, BCR și CEC Bank ocupau primele trei poziții din persepectiva mărimii rețelei de
bancomate. De asemena CEC Bank a devenit cea mai ieftină bancă pentru utilizarea cardului
10950
10682
10341
10293
9892
9776
2014 2015 2016 2017 2018 2019NUMĂRUL DE ATM -URI EXISTENTE CU
FUNCȚIE DE NUMERAR (UNIT ĂȚI)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

37
de debit întrucât a decis eliminarea comisioanelor de retragere a disponibilităților bănești de la
orice bancomat, atât din Europa cât și din Româ nia.
Pe întreaga perioadă 2014 -2019 numărul de ATM -uri este în scădere cu un procent de
10,72 % ultimul față de primul an, această reducere se poate datora faptului că băncile și -au
încurajat să folosească cardurile pentru plăți în detrimentul operațiunilor de retragere a
numerarului.
Figura 13: Evolu ția numărului de POS -uri existente în România

Sursa : prelucrare personală pe baza raportului statistic BNR
Spre deosebire de evoluția numărului de ATM care a fost una descendentă pe to t
parcursul anilor analizați, POS -urile au avut o tendință asce ndentă pe întreaga perioadă 2014 –
2019. Numărul de POS -uri în 2015 era de 144.441 de unități, iar anul următor a crescut cu
12,09% mai mult, echivalentul a 17.464 de unități. Aceste creșteri s -au datorat în ceea mai
mare parte și din cauza gradului de bancarizare din țară. Fiindcă numărul de utilizatori de
carduri a crescut, comercianții au fost nevoiți să implementeze pentru o mai bună dezvoltare a
activității desfășurate această metodă de plată .
În ultimul trimestru al anului 2017 POS -urile erau în număr de 193.934 de unități, mai
mult cu 19,78% decât în 2016. Majorarea numărului de POS -uri a crescut de asemenea pe
fondul unor decizii legislative prin care comercianții erau obligați să facilitez e plata cu cardul
dacă înregistrau o cifră anuală de afaceri mai mare de 10.000 de euro.
Anul 2018 se prezenta cu un plus a POS -urilor cu 10.438 de unități mai mult și un procent
de 5,38% ceea ce putem observa e că a avut loc o încetinire a creșterii ceea e poate să însemna
ca acceptarea cardului ca metodă de plată, pentru comercianți este privită ca un dezavantaj, o
obligație fiscală ce este impusă de lege. 135465
144441
161905
193934
204372
229520
2014 2015 2016 2017 2018 2019NUMĂRUL DE POS -URI EXISTENTE ÎN
ROMÂNIA (UNITĂȚI)

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

38
În ultimul an, 2019 se poate observa foarte bine diferențele mari dintre ATM -uri și POS –
uri care con tinuă ușor să crească, spre deosebire de bancomatele de la care se poate retrage
numerar care își continuă declinul odată cu închiderea unor unități bancare.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

39
Cap 3. Studiu de caz -Analiza portofoliului de carduri oferite de 3
bănci

În acest subcapitol am decis să prezint în linii mari trei bănci, acestea fiind Banca Transilvania,
Banca Comercială Română și BRD, alegerea acestora a stat la baza faptului că fac parte din
top 3 cele mai mari instituții din punct de vedere al activelor, a cotei de piață. Pentru analiza
acestora am ales două carduri distincte respectiv cel de debit adresat studenților și cel de credit
Gold, urmând să le compar din punct de vedere al avantajelor și al comisioanelor acestora.
3.1 Prezentare scurtă a cel or 3 bănci implicate în studiu
Banca Transilvania a luat naștere în anul 1993 la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj –
Napoca , iar de la 13 persoane a ajuns să aibă peste 8000 de angajați devenind cea mai mare
bancă din România și locul 1 in topul băn cilor din țară. Deține 500 de sucursale în 180 de orașe
din România și nu numai, fiind singura bancă românească cu sucursale în Italia.
De-a lungul timpului strategia Băncii Transilvania a fost bine gândită reușind să treacă
cu bine perioadele de criză, me nținându -se în top 3 cele mai mari intituții bancare, iar în anul
2018 reușeste să urce pe primul loc cu un număr total de active de 74.354,3 miliarde lei . Printre
strategiile folosite a fost achizițiile de bănci precum Volksbank România (2015), Bancpost ș i
Victoria Bank din Republica Moldova, ambele în anul 2018.
BT deține 3 linii de bussines, retail, interprinderi mici și mijlocii (IMM) , corporate.
Conform datelor de pe site -tul oficial al băncii, t rei milioane de persoane sunt clienții ai Băncii
Transilv ania, iar 2 milioane de operațiuni au loc zilnic și 6 tranzacții se realizează cu cardurile
la fiecare secundă.
Această bancă dorește să transmită oamenilor mesaje cum că nu fac numai banking, ci
că se doresc a fi aproape de comunitate. BT mizează mult pe brand și se implică în diferite
festivaluri, Untold unde sunt sponsori, Electric Castle, evenimente sportive, sunt partenerii
Simonei Halep. De altfel se implică în acțiuni umanitare, în diferite asociații ce au nevoie de
susținere financiare, dar și de pr otejare a mediului, echipa BT desfășoară diferite activități de
împăduriri.
Banca Comercială Română (BCR) a apărut în anul 1990, preluând activitățile
comerciale desfășurate de Banca Națională a României devenind printre cele mai importante

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

40
grupuri financi are din țară. Î n activitatea sa se includ operațiuni de bancă comercială, precum
retail, trezorerie, corporate & investment banking și piețe de capital, iar alături de societățile
de pe piața leasingului, a băncilor pentru locuințe și a pensiilor private a lcătuiesc grupul BCR.
Gama de produse pe care le ofera această bancă este una diversificată, completă deținând
430 de unități retail aflate în cele mai multe dintre orașe care au peste 10.000 de locuitori . În
ceea ce privește piața tranzacțiilor bancare, B CR ocupă locul 1 cu cel mai mare număr de ATM –
uri și mașini multifuncționale care au ajuns la aproape 2.000 de echipamente, în jur de 14.500
de POS -uri și servicii complete de Phone -banking, Mobile Banking, Internet Banking și E –
commerce.
De-a lungul perio adei în care a activat pe piață, BCR s -a remarcat prin mai multe
premiere, printre care :
 1995 – a emis primele carduri cu funție de debit în țară sub siglă internațională și a avut
loc prima tranzacție la un ghișeu automat în România
 2002 – Banca Comercial ă Română a lansat primul credit de tip ipotecar de pe piața
românească
 2005 – a permis utilizarea cardurilor cu Chip sau smart card cum li se mai spune în
rețeaua sa de POS și ATM
 2006 – prin intermediul Universității BCR a fost lansat în premieră un progr am de
practică adresat studenților
BRD Groupe Société Générale ocupă locul al doilea din punct de vedere al totalului de
active obținut din România, de asemena este la a patra capitalizare bursieră fiind listată la Bursa
de Valori București. Aparută în anu l 1923, Societatea Națională de Credit Industrial a avut
funcția de bancă de investiții până să primească în anul 1990 licența de bancă universală,
aceasta este urmașa instituției bancare, BRD. În anul 1999, BRD a preluat banca devenind
acționar majoritar.
BRD are o pozi ție solidă în Europa și este puternic conectată la restul lumii fiind activă
în economie de peste 150 de ani, având un număr mai mare de 147.000 de colaboratori care
oferă zilnic consiliere. De serviciile acestei bănci beneficiază 31 de mili oane clienți precum
persoanele fizice, companiile sau investitori instituționali din toate colțurile lumii.
Grupul Société Générale are mai multe linii pri ncipale de activitate, situate în diferite
locuri ale lumii, cum ar fi :
 Banca de retail se află în Fr anța și oferă clienților o gamă largă de servicii financiare,
precum și produse care includ tehnologii digitale performante

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

41
 Banca internațională de retail, Servicii financiare pentru Companii și Asigurări sunt
situate în Rusia, Africa, Europa Centrală și d e Est oferă utilizatorilor servicii specializate
 Global Banking and Investor Solutions sunt responsabile de oferirea unei expertiză
recunoscută global
BRD un număr mai mare de 7.500 de angajați ceea ce îl urcă pe prima poziție ca fiind
cel mai mare angajat or a sectorului bancar. De asemena BRD mai este lider pe piața din
România din puct de vedere a acordării creditelor sindicalizate, a cardurilor bancare și a
factoringului.
3.2 Oferta cardurilor d e debit și de credit a bă ncilor analizate
3.2.1 Cardurile de debit pentru studenți
Pentru acest studiu am ales să prezint 3 oferte pe care BT, BCR și BRD le oferă categoriei de
vârstă tânără, adică mai exact studenților venindu -le în ajutor cu oferte avantajoase.
1. BT Omnipass
Așa cum îl numesc cei de la bancă este u n card tineresc din toate punctele de vedere.
Cardul este de debit, de tip mastercad în lei, partenerul studeților la shopping și călătorii.
Avantajele cardului omnipass:
 Contactless, plățile se realizează instant ce apropii cardul de POS atât în țară cât și în
străinătate în limita a 100 de lei sau echivale ntul monedei din țara respectivă
 Beneficiezi de o serie de reduceri odată ce ai acest card întrucât ai acces la o aplicație
parteneră care oferă reduceri în achiziția de abonament de transport, plus prom oții la diferite
restaurante și altele
 Cardul Omnipass este perfect pentru plățile online
 Vine la pachet cu o asigurare de călătorie
 Dacă totuși alegi acest card și ai între 18 -26 de ani poți accesa gratuit BT24 student,
având astfel controlul mai ridicat a plăților realizate cu cardul
Cât costă acest card? Ei bine, ai 0 comision de emitere a cardului , 0 comison la plățile cu
cardul, 0 comision la retragerile de numerar de la ATM -urile BT și 0 comision la schimbarea
PIN-ului la bancomatele băncii.
2. City card de la BCR
Este destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 19 și 26 de ani conceput și vine cu
beneficiile următoare:

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

42
 Poți să alegi tu designul cardului de debit atașat contului tău în lei
 Acces rapid la cont de pe laptop sau telefon prin Internet și M obile Banking
 Banca organizează promoții pe o anumită perioadă de timp când poți avea parte de
anumite beneficii în plus, spre exemplu spre a încuraja plata cu acest card, la cinema aveai la
un bilet cumpărat, unul gratuit
Cât plătesc având acest card? 0 comisio n de administrare, 0 comision la deschiderea
contului și zero comision de interogare și retragere de la ATM -urile de la BCR.
3. BRD ISIC
Cardul de la BRD este de debit, de tip Visa, adresat de data asta nu doar stundeților, ci și
elevilor cu vârsta de peste 14 ani. Fără cash, rest sau alte griji în plus, are o valabilitate de 4 ani
și 0 lei emiterea cardului. Cel mai tare beneficiu al acestui card este că oferă acces la un program
ce este internațional cu reduceri valabil în 130 de țări. Așadar pentru t oți tinerii pasionați de
călătorie este cardul perfect, având reduceri la transport, muzee, cazare, săli de fitness,
restaurante, etc.
Operațiuni care se pot efectua cu cardul BRD ISIC :
 Plăți contactless la comercianți, online
 Interogori ale soldului și re trageri și schimbare de PIN
 Plăți facturi, reîncărcări de cartele Prepaid Orange, Telekom și Vodafone
 Acces la lista ultimelor 10 operațiuni făcute
3.2.2 Cardurile de credit
1. Banca Transilvania Star Gold
Star gold este un card de credit, Visa ce poate fi ut ilizat pentru cumpărături, tranzacții
către comercianți și la bancomatele din țară, străinătate indiferent unde alegi să -ți petreci
timpul .
Avantajele cardului STAR Gold:
 Deținătorul acestui produs, beneficiază de o linie de credit generoasă aș putea spun e
deoarece valoarea acesteia poate ajunge până la 50.00 0 de lei, dar nu poate să depășească mai
mult de 5 venituri lunare eligibile, cu condiția de a se încadra în gradul de îndatorare
 Perioada pe care se acordă creditul este de 5 ani și se poate prelungi automat
 Între zilele de 1 și 25 a lunii curente se rambursează cel puțin un procent de 10% din
valoarea împrumutului făcut

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

43
 Dobânda este de 24% pe an
 Se pot oferi altor persoane accesul la contul titularului prin emiterea unor carduri
suplimentare
În plus f ață de cele enumerate mai sus, este oferită clienților asigurare pe timpul
călătoriilor efectuate în străinătate, de asemenea ai acces la saloanele Business din Aeropoartul
Internațional Henri Coandă din București și a Aeroportului Internațional Cluj -Napoc a, plus
beneficii și reduceri speciale atât în țară cât și în străinătate prin intermediul programului Visa
Premium. În situații special e, cardul se va înlocui sau se va elibera numerar în regim de urgență.
Cu fiecare plată realizată fie în țară sau străin ătate, în funcție de valoarea cumpărăturilor
făcute vei primi puncte STAR , care se vor tranforma în bani ce pot fi utilizați după bunul plac.
Aceste puncte STAR se pot transforma în procent de cel mult 15% din valoarea achizițiilor în
cazul în care tranzac țiile sunt realizate la cei peste 12.000 de comercianți care fac parte din
programul STAR. 0,3 % se vor transforma în puncte prin plățile efectuate în țară la comercianții
parteneri ai programului STAR, dar și la ceilalți care nu fac parte și 0,1% la plăți le făcute în
afara României.
Condiții de acordare:
 Venitul minim să fie 4.000 de lei
 Să nu existe restanțe la credite
 Cetățenie română
 Vârsta trebuie să fie cuprinsă între 18 -60 de ani, până în 65 de ani dacă venitul este din
pensie
 Este necesară existenț a unei vechimi de cel puțin 3 luni la locul de muncă actual
2. Cardul de credit Gold de la BCR
Despre acest card cei de la BCR spun că ai parte de experiențe și oferte premium unice
la efectuarea plăților, este de tip Mastercard, de credit, contactless și mai mult de cât atât ai
siguranța maximă a achizițiilor datorită serviciului 3D -Secure.
Deținând acest card, poți beneficia de:
 Achiziții de până la 12 rate egale ce au dobânda 0, cu 55 de zile perioada de grație
oriunde în lume
 Prin intermediul platformei o ferite de bancă PlusÎnCont beneficiezi de ofertele care îți
aduc banii înapoi direct pe cardul BCR

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

44
 Ai 0 comision la orice plată efectuată atât la comercianții care acceptă această metodă,
cât și la comenzile din mediul online, iar la fiecare tranzacție rea lizată primești notificări de tip
Push, email, SMS cu condiția de a avea activat Serviciul George
 Avantajul de a lua parte la experiențe pline de surprize în p este 40 de orașe de pe glob
doar printr -o înregistrare și o rezervare în cadrul platformei Master Card Priceless Cities
 Numerarul se poate ridica în regim de necesitate la nevoie, iar extrasul de cont îl
primești gratuit fie prin poștă fie prin email
 De asemenea ai reduceri la p artenerii care sunt înscriși în Programul MasterCard
Premium și nu numai, a i posibilitatea de a încărca cartele ale telefonului mobil ( Orange,
Telekom, Vodafone)
În cazul în care obișnuiești să călătorești poți profita de accesul gratuit în Business
Lounge -ul Aeroportului Internațional din Cluj Napoca și Aeroportului Otopeni Bu curești la
care se adaugă asigurările de călătorie, protecție gratuite a cumpărăturilor prin care ai asigurat
următoarele:
 Asistență medicală
 Pierderea/ deteriorarea bagajelor
 Întârzierea mijloacelor de transport și a bagajelor
 Asigurarea documentelor
 Protecție legală și răspundere civilă
 Asigurarea invalidității permanente și de deces
Asigurarea de protecție a cumpărăturilor protejează achizițiile împotriva furtului, a
deteriorării sau a distrugerii asigurând titularul de card, dar și utilizatorul autoriz at de acesta.
Spre exemplu la cumpărarea unui TV dacă are loc furtul, deteriorarea sau distrugerea acestuia
în termen de 100 de zile de la achiziție primești contravaloarea produsului în baza acestui tip
de asigurare.
Condițiile de eligibilitate pentru a p utea intra în posesia cardului de credit Gold oferit de
BCR:
 Salariul net minim să fie ≥4000 lei/lună
 Pentru cardurile negarantate vârsta să fie cuprinsă între 18 -64 ani la data solicitării
acestui card, iar pentru cardurile garantate 18 -74 de ani
3. Cardul d e credit Gold de la BRD

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

45
Acest card vine cu un slogan menit să încurajeze persoanele care îl utilizează să își ducă
pasiunile mai departe. Putând face achiziții în rate extise de până la 36 de luni, iar printr -un
apel la MyBRD Contact, ai posibilitatea de a cumula mai multe cheltuieli în valoare de
minimum 200 de lei care să facă parte dintr -un singur plan de rate cu o dobândă mai redusă,
respectiv 16,9 % anual.
Perioada de grație oferită de bancă este de până la 55 de zile în care dobânda este 0 dacă
suma utilizată este plătită la scadență integral , iar suma minimă de plată din soldul ce a fost
utilizat este de cel puțin 20 de lei . Cumpărăturile făcute în rate se pot seta ușor și rapid printr –
un simplu SMS .
Deținătorul unui card de credit Gold nu doar că ar e acces la o mulțime de beneficii, ci și
extrabeneficii precum:
 Fiindcă timpul este considerat prețios pentru clienții din acest segment, cardul este livrat
direct acasă
 PIN-ul este trimis titularului prin SMS și se poate schimba ușor la orice bancomat al
băncii BRD, plățile sunt rapide, contactless la achizițiile de sub 100 de lei, nu mai este necesar
testarea codului
 Dacă în cazul cardului standard aveai incluse 10 tranzacții în valoare de maxim 8.000
de lei, cu cel gold suma ajunge la 15.000 lei pe zi, siguranța este garantată printr -un cod unic
trimis prin SMS la fiecare tranzacție
 Accesul gratuit , nelimitat la lounge -urile din aeroporturile partenere, Henri Coandă
București, Cluj, Timișoara și Viena la care se adaugă asigurarea de călătoria gratuită nu doar
pentru titular, dar și pentru familia acestuia
 BRD Concierge sunt servicii prestate la un telefon distanță, organizarea călătoriilor
devine mai simplă primind informații referitoare la servicii de cazare, sfaturi de călătorie, bilete
de avion și mult e altele.
Pentru cardul Gold BRD limita de credit acordată constă în însumarea a 6 venituri nete
lunare, suma minimă pornește de la 5.000 de lei și poate ajunge până la 60.000 de lei, iar durata
de valabilitate este de 4 ani. Tranzacțiile făcute în afara României pot fi și ele transformate în
rate egale în care dobânda este 0, iar în cazul în care perioada de grație este depășită se
calculează dobânda anuală de 26%.
Cardul Gold se adresează persoanelor fizice, atât rezidente cât și nerezidente care dispun
de resurse financiare importante și care mai ales au o relație privilegiată cu BRD, având nevoie
poate de un element de distinc ție și prestingiu în raport cu statutul lor social.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

46
Condițiile de acordare au caracter confidențial, în considerare sunt luate aspecte
financiare și persona le ale solicitantului care vor fi mai departe analizate de către
departamentele avizate ale băncii.
1.3 Comparerea porto foliului de carduri oferite de cele 3 b ănci analizate
Acest subcapitol are ca scop analizarea și compararea pr oduselor prezentate mai sus oferite
clienților de către Banca Transilvania, BCR și BRD . Pentru a realiza acest lucru, voi începe
prin a compara beneficiile atribuite fiecărui tip de card ales, urmând o comparație mai profundă
prin realizarea unor tabele c e cuprind comisioanele ce apar ca urmare a desfășurării anumitor
operațiuni.
În ceea ce privește cele 3 carduri, adică BT Omnipass, City Card BCR și ISIC BRD
oferite studenților, băncile mizează în a oferii anumite beneficii distincte față de cele ale
concurenților. Spre exemplu cardul de la Omnipass vine în plus față de celălalte două cu o
asigurare de călătorie gratuită, fiind un benefiu bine venit în cazul în care ca și student îți place
să călătorești și vrei să elimini anumite griji din timpul expediț iei.
Cardul de la BCR iți oferă posibilitatea de a iți alege tu designul dorit al cardului, ceea
ce este o strategie de marketing, făcând u-l pe client să se implice direct în proces. Ce i de BRD
în schimb au o ofertă specială și anume, reduceri în 130 de țări la utilizarea cardului, spre
deosebire de BT și BCR unde ai doar în cadrul României. De altfel la BRD și vârsta de la care
poți opta pentru acest tip de card începe de la 14 ani, cu condiția de a frecventa o formă de
învățământ, la BT doar de la 18 an i, iar la BCR la 19 ani.
La solicitarea cardului de studenți la Banca Transilvania, dar și la Banca Comercială
Română titularul are acces gratuit la internet și mobile banking, iar la BRD ai inclus numai
accesul la ultimele 10 operațiuni făcute.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

47
Tabel 5: Comis ioanele atribuite cardurilor de debit pentru studenți

Sursa : Listă comisioane BT, BCR, BRD
Așa cum se poate observa și mai sus, emiterea cardurilor a celor 3 bănci este gratis, în
schimb diferențele încep să apară deja la a dministrarea anuală, unde cel mai mare cost îl are
cardul de la BRD, respectiv de 10 lei, urmat de BT cu 5 lei, iar BCR nu are niciun comision.
La interogarea soldului la ATM -urile proprii Banca Transilvania este singura care are un
comision de 0,3 lei pe fiecare interogare, în schimb la interogarea altor ATM -uri decât ale
băncii emitente de card are taxa cea mai mică, de 2 lei, spre deosebire de 4,5 lei pe interogare
cât are BCR și 1 euro echivalent în moneda națională.
Pentru a face un exercițiu simplu, spre a vedea unde există costul cel mai mare când vine
vorba de retragerea de numerar de la alte ATM -uri din țară, să presupunem că o persoană deține
toate cele 3 ti puri de carduri pentru studenți și dorește să retragă suma de 2.000 de lei de la un
bancoma t deținut de o bancă diferită.
Răspuns: Cu cardul Omnipass plătește pentru 2 .000 de lei retrași un comison de 12,5 lei,
cu City Card comisionul este în valoare de 20 de lei, iar cu ISIC taxa este de 25 lei, așadar
putem observa că cel mai rentabil card c ând vine vorba de retrageri de la a lte ATM -uri este cel
de la BT.
Retragerile de la ATM -urile proprii sunt taxate doar de către cei de la BRD cu un
comision de 0,2% minim 0,9 lei, ceea ce î nseamnă că pentru o sumă retrasă mai mică de 500
de lei plătești 0 ,9 lei, iar de la 500 începând se calculează înmulțirea de 0,2% și suma extrasă.
Ceea ce se poate deduce de aici e că BRD încearcă să -și îndemne clienții să folosească ca
metodă de plată cardul prin aceste comisioane și mai puțin numerarul.
Tip comision Banca Transilvania Banca Comercială Română BRD Groupe Société Générale
Emitere card contactelss 0 Lei 0 Lei 0 Lei
Administrarea anuală a cardurilor 5 Lei 0 Lei 10 Lei
Interogare sold ATM propriu 0,3 Lei/ interogare 0 Lei 0 Lei
Interogare sold de la ATM-urile altor banci din țară 2 Lei/ interogare 4,5 Lei 1 euro echivalent valutei contului
Retragere numerar la ATM propriu 0 Lei 0 Lei 0.2%, min.0.9 Lei
Retragere numerar de la ATM-urile altor bănci din țară 0,5% + 2,5 Lei 1% minim 15 Lei 1% + 5 Lei
Închidere card 5 Lei /card 0 Lei 0 Lei
Reemitere card din vina clientului (furat,distrus) 10,1 Lei/ card 20 Lei 10 Lei
Reemitere PIN (uitat, pierdut, distrus) 4,9 Lei 4 Lei 10 Lei
Reemitere card la scadență 0 Lei 0 Lei 0 Lei

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

48
În cazul în car e se dorește a se închide cardul, cei de la Banca Transilvania au un comision
de 5 lei, iar restul este gratuit, la BRD cel puțin se aplică dacă încă mai ești student la data
închiderii.
Dacă reemiterea unui nou card la scadență este grauit la toate cele t rei bănci, situația e
alta atunci când este nevoie de o reemitere a unui card nou din vina clientului, adică furt,
distrugere sau pur și simplu pierderea acestuia se taxează destul de mult, cei de la BCR având
un comision în valoare de 20 de lei, pe când c elelalte două de 10,1 lei și respectiv 10 lei.
Pentru a avea o idee cam cât ar însemna să plătim pentru a deține aceste carduri pe o
perioadă de un an spre exemplu adunăm sumele din tabel, presupunându -se că se dorește a
retrage din cont suma de 2.000 de l ei avem:
BT: 5+0,3+2+12.5+5+10.1+4,9 = 39,8 lei
BCR: 4,5+20+20+4 = 48,5 lei
BRD: 10+4,84+2000 x 0,2%+ 25+10+10 = 63,84 lei
Concluzia este că cel mai rentabil card din punct de vedere a comisioanelor este cel al
Băncii Transilvania, urmat de BCR, iar pe u ltimul loc se situează BRD. Dar dacă se iau în
considerare și avantajele de care beneficiezi, cardul BRD este potrivit pentru persoanele care
călătoresc și pe lânga asta dores să ai parte de reduceri în afara țării.
Când vine vorba de cardurile de credit, băncile organizează tot felul de oferte care să
atragă un număr mare de clienți, ceea ce este specific la cardurile de cred it ale Băncii
Transilvania față de celelalte două bănci analizate sunt punctele STAR pe care le poți
transforma în lei, de multe ori se organizează astfel de campanii care iți aduc un anumit număr
de puncte la solicitarea cardului. Pe lânga, BT oferă în plus deținătorului de card primele 6 luni
gratuite în accesarea serviciului de BT24.
BCR aduce ceva nou față de concurență prin platforma MasterCard Priceless Cities care
promite a oferi experiențe inedite în 40 de orașe din lume. Cei de la BRD sunt diferiți spre
deosebire de celelalte două bănci prin faptul că îî este livrat clientului cardul direct acasă, iar
dacă BT și BCR ofereau ac ces la lounge -urile din aeropoartele din Cluj -Napoca și Bucureșt i,
BRD oferă și in aeroportul din Viena.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

49
Tabel 6: Comisioanele atribuite cardurilor de credit

Sursa: L istă comisioane BT, BCR, BRD
Tabelul de mai sus prezintă câteva dintre comisioanele atribuite cardurilor de credit Gold
ale celor 3 instituții bancare alese, așa cum era de așteptat costurile sunt ridicate întrucât se
adresează unor categorii de clienți cu resurse financiare mari. Emiterea cardului este de 100 lei
atât pentru BT cât și pentru BCR, iar BRD este singura cu comision 0. Cea mai mică dobânda
anuală este oferită de BT, respectiv 24%, urmată de BRD cu 26% și pe ultimul loc BCR cu
28%, toate acestea fiind fixe.
Administrarea anuală este la fel în cazul primel or 2 bănci, respectiv de 200 de lei, mai
mult cu 50 de lei față de comisionul atribuit de BRD.
Pentru a afla cât am plăti în cazul că dorim să retragem 5,000 de lei din cont de la ATM –
ul propriu al fiecăre i instituții analizate, se face un calcul simplu, pentru BT avem:
5,000 lei x 1% = 50 lei , deci pentru fiecare tranzacție în valoare de 5000 de lei comisionul
va fi de 50 de lei.
Pentru BCR: 5,000 lei x 3% = 150 lei, aici situația nu este atât de avantajoasă întrucât
suma necesară de plătit în cazul re tragerii de 5 ,000 de lei este mult mai mare.
BRD este cea mai avantajoasă din această perspectivă a retragerii, care este gratuită atât
la ATM -urile proprii, cât și la bancomatele altor bănci.
Cu toate că Banca Transilvania oferă rate de până la 18 luni, iar BCR 12, BRD a lansat
o ofertă prin care poți opta pentru o variantă extinsă a ratelor, de 36 de luni în care dobânda
anuală este mai mică și anume 16,9% pe an.
În concluzie, în alegerea cea mai optimă a cardului de credit trebuie să ținem cont de
nevoile pe care le avem, avantajele pe care le oferă, dar nu în ultimul rând de costurile pe care
suntem di spuși să le suportăm . Cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont mai ales
la cardurile de credit, este dobânda anuală la care se calculează suma pe care o avem de plătit
Tip comision Banca Transilvania Banca Comercială Română BRD Groupe Société Générale
Emitere card contactelss 100 Lei/ Card 100 lei / Card Gratuit
Dobânda anuală 24% 28% 26%
Tip dobândă Fixă Fixă Fixă
Dobânda anuală efectivă (DAE) 26.77% 33,72% 30,45%
Administrarea anuală a cardurilor 200 Lei 200 Lei 150 Lei
Retragere numerar la ATM propriu 1%, minim 2,5 LEI 3% minim 10 LEI Gratuit
Retragere numerar de la ATM-urile altor bănci din țară 1% + 2,5 LEI 3% minim 10 LEI Gratuit
Număr de rate 18 12 6

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

50
în cazul în care nu s -a realizat restituirea sumei la scadență ca nu cumva să se ajungă la situații
în care nu se mai poate face față la achitarea datoriei.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

51
Concluzii

Se poate spune că atât cardurile de debit, cât și cele de credit au reprezentat o provocare pentru
acest secol al tehnologizării masive survenite întrucât sunt efectiv o revoluționare pentru
sistemul bancar. Această activitate de emitere a cardurilor aduce un profit important băncilor,
în special pentru comis ioanele practiate. Dacă altădată băncile se bazau pe obținerea
câștigurilor în cea mai mare parte de pe urma dobânzilor, acum se bazează și de pe urma unor
venituri aduse din comisoanele atribuite diferitelor operațiuni care sunt o formă mai subtilă să
spunem de taxare.
Această creștere ușoară de până acum a posesorilor de carduri se datorează și faptului că
există o lipsă a educației financiare a populației, de aici pornind o mulțime de neîncredere în
produsele băncii.
După toate aceste analize real izate în cadrul licenței consider că o alternativă mai bună a
creditelor de nevoi personale pe termen scurt aș spune, sunt cardurile acestea de cumpărături
întrucât există o flexibilitate mai mare în ceea ce privește rambursarea sumelor cheltuite. Cu
toate astea tocmai din lipsa educției financiare, cum am menționat și mai sus multe persoane
nu înțeleg cum funcționează în totalitate aceste lucruri, ajungând în situții nefavorabile când nu
mai reușesc să plătească ratele la timp generând costuri mult mai mar i decât în situația în care
informarea era mai bine realizată.
Cea mai bună metodă pentru evitarea acestor situații nevaforabile ar fi o informare cât
mai riguroasă a serviciului de care urmează să beneficiezi și totodată de analizarea instituțiilor
care oferă același tip de serviciu dorit pentru a compara variantele oferite ca la final opțiunea
să fie în concordanță cu nevoile pe care le ai.
Totuși în această eră a digitalizării se pune întrebarea “Vor mai exista carduri în format
fizic?”. Deja a apărut a cest tre nd în care se regăsesc carduri în forma digitală, unde prin
intermediul unor aplicații introduci datele cardului și rămâne salvat acolo. Din comoditate sau
pur și simplu din ușurința și rapiditatea cu care poți face plăți cu ajutorul telefoanelor s au a
ceasurilor smart ce au incorporate cardul perso nal tot mai multe persoane prefe ră această nouă
metodă de plată în care scapi de grija portofelului în timpul sesiunilor de cumpărături. Cred că
această temă a evoluției cardului, a formei, dar și a noilor caracteristici ce urmează să se
dezvolte, impactul pe care îl au toate aceste schimbări asupra populației ar fi o temă foarte
interesantă de cercetat și dezvoltat în cadrul masteratului.

PIAȚA CARDURILOR BANC ARE DIN ROMÂNIA

52
Bibliografie

Beju D., Mecansime monetare si institutii bancare, Ed itura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2009
Prof. univ. dr. Dardac N., Conf. univ. dr. Vascu (1995) – Monedă și Credit I – Modul 1, Teodora,
Editura Didactică și Pedagocică București curs în format digital disponibil pe
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/
Dedu V., Enciu A., Ghencea S. (2008) – Produse și servicii bancare : corporate și retail bancar, Editura
ASE, Bucuresti
Conf. univ. dr. LOPOTENCO V. , Analele ASEM, ediți a a XIII -a. Nr.1 / 2015 C onsolidarea și eficiența
sistemului financiar, disponibilă pe https://ibn.idsi.md/
Nistor S. (2019) Banking -Note de curs
Lector. univ.dr. POPESCU M. 2007 – PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE (Curs ID)
Vasilache D., (2004) – Plați electronice: O introducere, Editura Rossetti
Educational, Bucuresti
Medrega C. (2019) 20.000 de români sunt încă prinși în coșmarul creditelor în franci elvețieni – preluat
de pe https://www.zf.ro/banci -si-asigurari/20 -000-de-romani -sunt-inca-prinsi -in-cosmarul –
creditelor -in-franci -elvetieni -18486179
https://www.bnr.ro/Publicatii -periodice -204-Mobile.aspx
https://lege5.ro/

Home

https://www.bancatransilvan ia.ro/
https://www.bcr.ro/
https://www.brd.ro/
https://nocash.ro/
https://www.digi24.ro/stiri/economie/companii/bancile -reduc -numarul -de-bancomate -681336

Business Home 4

https://www.starbt.ro/
https://www.investingromania.com/ro/companii/brd -groupe -societe -generale -s-a