Argume nt ………………………………………………………………………………………3 Capitolul 1. Teorii. Concepte. Abordări psihologice. ………………………………. 6 1.1.Teorii ale memoriei… [604924]

1
Cuprins

Argume nt ………………………………………………………………………………………3

Capitolul 1. Teorii. Concepte. Abordări psihologice. ………………………………. 6
1.1.Teorii ale memoriei ………………………………………………………….7
1.2.Teoria identității de sine ……………………………………………………10
1.3.Identitate și memorie ………………………………………………………12
1.4.Formarea și dezvoltarea personalității …………………………………… 13
1.5.Sinteza capitolului ………………………………………………………….14

Capitolul 2. Contextualizarea artei video în contemporaneitate ………………..15
2.1. Dezvoltarea artei video ……………………………………………………16
2.2. Amploarea artei vizual -dinamice …………………………………………18
2.3. Arta video contemporană …………………………………………………22
2.4. Efectele artei video …………………………………………………………24

Capitolul 3. Referințe și abordări artistice ………………………………………………………….26
3.1. Memoria, concept în artă ………………………………………………………………….27
3.2. Subiectul identității în proiecte artistice …………………… ……………………….32

2

Capitolul 4. Memorie. Identitate. Dor. ………………………………………………………………… 37
4.1. Reprezentarea propriei identități …………………………………………38
4.2. Cercetarea anterioară proiectului de disertație …………………………39
4.3. Memoria, nucleul proiectului ……………………………………………………………43
4.4. Dezvoltarea proiectului între memorie, identitate și cadrul familial …..44
4.5. Înțelegerea proiectului prin semne, co d și mesaj ………………………..46
4.6. Realizarea filmului documentar experiment al……………………………47

Concluzii ………………………………………………………………………………………57

Bibliografie ……………………………………………………………………………………59

3

ARGUMENT

Convingerea de a alege să dezvolt proiectul de față, exprimat în mediul video, cu scopul final de
a susține lucrarea de disertație, s -a născut din dorința de a exterioriza și de a materializa o serie
de trăiri, simțiri, afecțiuni și experiențe personale. M ai concret vorbind, aceste evenimente au
avut loc în anul 2015, în urma a două întâmplări nefericite, care s -au concretizat cu dispariția a
două ființe dragi mie, persoane ce au avut un rol primordial în viața mea și care au contribuit
decisiv la formarea caracterului, comportamentului și a identității mele individuale.
Negocierea identității apare în urma procesului de învățare a rolurilor sociale prin intermediul
experiențelor personale, în urma interacțiunii cu ceilalți membri ai societății, individul stabilește
sensul identității sale, sens recunoscut și acceptat de ceilalți. Identitatea se ma i poate defini ca
fiind, unicitatea unui individ în funcție de temperamentu l particular sau identitate socială , ceea ce
implică trăsăturile de grup care îl definesc pe individ. Așadar, în urma analizei personale, am
constatat că anumite momente, pe care le -am experimentat în decursul vieții, au contat într -o
mare măsura la formarea identității de sine, dar mai mult decât atât, un rol incomensurabil l -au
avut cele două persoane, în crearea de experiențe, pe care mi le -au oferit și care au avut ca scop
să îmi folosească la compunerea propriului caracter.
Motivul pentru care am decis ca acest proiect personal a rtistic să fie exprimat, dezvoltat și
realizat în mediul video, a fost acela că mi -am dorit să aibă o notă amplă de autenticitate, prin
faptul că am ocazia să prezint cadre filmate chiar de cele două persoane, astfel că ei au un aport
fizic în compunerea proiectului. Un alt motiv pentru care am ales să înfăptui proiectul în mediu
video este acela că, îmi oferă oportunitatea de a -mi exprima gândurile, amintirile și sentimentele
cu ajutorul sunetului, așadar îmi pot exprima trăirile într -un mod cât mai perso nal cu putință. Iar
ceea ce mă face într -adevar mulțumită, în urma dezvoltării proiectului în această manieră, o
reprezintă comuniunea reîntâlnită, dintre aportul meu adus prin retrăirea acelor întâmplări în
prezent și contribuția celor doi, prin filmarea efectivă a cadrelor prezentate.

4
Proiectul de film este unul de tip documentar, pe care am dorit să îl compun într -o manieră
experimentală, având în struct ura sa o serie de simboluri, acestea se rezumă la exprimarea
propriu -zisă a părții sonore din video, deoarece am dezvoltat o parte scrisă, pe care am citit -o
textual, prin care mi -am exprimat gândurile, în urma retrăirii unor moment e simbolice alături de
cele două persoane. B aza vizuală o reprezintă arhiva personală din vacanța anului 2002 , folosind
tehnica de found footage, din care am ales doar cadre de manieră abstractă, scopul principal,
fiind acela de a nu exemplifica concret o imagine, ci doar de a simboliza un anumit sentiment,
experiență sau amintire ce a avut loc într -un anumit spațiu temporal.
Conceptul teoretic după care construiesc acest pro iect video este acela denumit –memorie și
identitate – la baza acestuia fiind no țiunile de mesaje și coduri, prin care se definește că opera de
artă este în esență o comunicare socială, o analiză semiotică și care are capacitatea de a pune în
discuție contextul, codul, canalul, zgomotul sau mesajul, având ca scop explicarea modului în
care textul sau enunțul vizual explică semnificațiile. Prin prisma acestor elemente se dezvoltă
textul, care reprezintă infor mația sonoră din proiect, acesta fiind compus din două părți, prima
dintre ele este cea de enumerare obiectivă a componentelor acelei vacanțe, însă a doua parte este
cea subiectivă , în care sunt declarate rolul și calitățile pe care le -au avut cei doi în c ompunerea
unui caracter uman.
Conceptul acestui proiect de film documentar experimental este reprezentat de dorința mea
personală, în care memoria joacă un rol important, retrăirea unor momente este esentială, cât și
dorința de a crea impresia că trec prin aceleași întâmplări , cu care m -am mai întalnit o dată, toate
acestea formează baza proiectului de film documentar experimental . Așadar , scopul acestora este
acela de a sublinia importanța unor momente ca acestea în dezvoltarea personală, în cr earea unui
comportament, în descoperirea obiectelor înconjurătoare, mai exact în compunerea de entit ate
socială .
Aceste cadre prezentate î n film sunt un pretext, deoarece ar fi putut fi utilizate oricar e alte
imagini din arhiva perso nală, în aceeași maniera. Pe parc usul desfășură rii filmului, imaginile nu
reprez intă explicit ceea ce se exprimă prin text, deoarece nu doresc o exemplificare de obiective
turistice în care informația vizuală să lucreze concomitent cu cea sonoră, fiindcă accentul
proiectului este cel expe rimental și personal. La nivel simbolic, cel ma i remarcant cadru folosit

5

este cel de î nceput, prin care se face și legatura cu formula declarativă “ Sunt ce au format și ei.” ,
în care doresc să pun accent pe ideea de bază , în urma că reia am construit pro iectul. Iar în finalul
filmului de tip doc umentar experime ntal, prezi nt din nou același cadru de la început, doar că în
acest moment afirmația textuală făcută este sub forma unei promisiuni către cele două persoane,
că “Voi fi ce și -au dorit și ei. ”
Proiectul se poate rezuma l a o trecere în revistă a unor momente reprezentative din viața
personală , putând fi considerat chiar un gest simbolic de regret și mulțumire către cele două
persoane, remarcante pentru compunerea și dezvoltarea identității mele . Acest proiect video nu
are o desfășurare cronologică , din punct de vedere vizual și nici în privința dezvoltă rii
informaț iilor sonore, deoarece esența acestui proiect nu este narativitatea, ci prezentarea unor
fapte ce au avut loc într -adevar în perioade a proapiate de timp, dar care de fapt reprezintă un
moment marcant din punct de vedere personal. În concluzie, proiectul video de tip documentar
experimental are o doză amplă de nostalgie, dor și chiar regret, însa se menține la un anumit
nivel, încât sa nu ajungă să atingă nota de exagerat sentimental sau melodramatic.

6

Capitolul 1 . Teorii. Concepte. Abordări psihologice.

TEORÍE, teorii, s. f. 1. Răspuns sau soluție la o chestiune filosofică sau științifică, bazată pe
dovezi și coordonată sistematic cu alte răspunsuri într -un întreg doctrinar; interpretare bine
întemeiată a dovezilor.1
MEMÓRIE, memorii, s. f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și
reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor etc. din trecut.2
IDENTITÁTE, identități, s. f. 1. Faptul de a fi identic cu sine însuși.3
PERSONALITÁTE, personalități, s. f. 1. Ceea ce este propriu, caracteristic fiecărei persoane și
o distinge ca individualitate conștientă și liberă; ansamblu de însușiri stabile ce caracterizează
mental și comportamental o persoană; felul propriu de a fi al cuiva. ◊ Personalitate juridică =
calitatea d e subiect de drepturi și obligații a unei organizații.4
COMPORTAMÉNT, comportamente, s. n. 1. Modalitate de a acționa și de a reacționa în
anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare.5
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice -morale ale unei
persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale.6

1 https://dexonline.ro/definitie/teorie
2 https://dexonline.ro/definitie/memorie
3 https://dexonline.ro/definitie/identitate
4 https://dexonline.ro/definitie/personalitate
5 https://dexonline.ro/definitie/comportament
6 https://dexonline.ro/definitie/caracter

7

“Memoria este modalitatea prin care ne tot repetăm nouă înșine poveștile noastre și spunem
celorlalți cumva versiuni diferite ale poveștilor noastre.” (Alice Munro)

În acest prim capitol al lucrării de disertație, după cum sugerează și titlul pe care îl poartă, am
decis să ofer nu doar o perspectivă de ansamblu asupra teoriilor majore ce au stat la baza
dezvoltării pro iectului propri u-zis de diserta ție, ci și o dezbatere analitică asupra ideilor
fundamentale ce sunt studiate de mari teoriticieni de o lungă perioadă de vreme. În urma
cercetării realizate am decis să prezint conceptele fundamentale, pe care le -am găsit a avea un rol
major în argumentarea și susținarea teoretică a lucrării, ca și subcapitole ale primului capitol din
lucrarea scrisă.
Am ales această abordare, deoarece am considerat -o fundamentală în înțelegerea și pătrunderea
spre logica personală de lucru pe care o dezvo lt în proiectul de față, astfel că această asociere
este fundamentală în receptarea finală a filmului documentar experimental. De altfel, limitarea la
prezentarea și dezbaterea următoarelor subcapitole este motivată prin faptul că în momentul
actual, teori i ale altor domenii se regăsesc de cele mai multe ori dezbătute în subiecte de artă
contemporană.
1.1. Teorii ale memoriei
Memoria poate fi definită și analizată ca un “proces psihic care constă în întipărirea,
recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor din trecut.”7
Memoria marchează dimensiunea de tip temporală a organizării psihice umane, după care
urmează integrarea acesteia pe trei etape temporal e, și anume: trecut, prezent și viitor . O altă
caracteristică primordial ă, pe care o are memoria este aceea că poate defini materia însuflețită ,
dar și pe cea neînsuflețită . Doar că, î ntre memoria formei anor ganice sau a unor forme de viață
inferioare și memoria de tip umană este o diferență considerabilă de mare. Astfel că, memoria
umană poate fi caracterizată ca fiind un mecanism psihic compus ș i cu foarte multe elemente, ce
stau la baza formării și conservă rii diferitelor elemente, pentru a face o interconexiune a acestora

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Memori e

8
și pentru a le separa în aspectul temporal. În principiu se poate afirma că “memoria umană se
poate defini drept proces psihic de întipărire (encodare, engramare), stocare (păstrare,
conservare) și reactualizare (rememorare) de informații.”8 Prin aceste calitati prezentate anterior,
memoria are calitatea de a asigura un traseu bine definit în viața psihică și cotidiană a ființei
umane, având poate rolul principal în “arhitectura sistemului cognitiv uman”.9

Teoria engramării
O serie de teorii susținute până în prezent dezvăluie că stocarea informației de către creier, ar fi
datorată fenomenelor electrice sau a unor elemente chimice. Lashley K. a dezvoltat în anul 1927,
teoria denumită engramării și susținea cu aceasta că exist ă o pierdere progresivă datorată
înaintării în vârstă, fiindcă cu trecerea timpului se distrug o parte din neuroni. Același autor
concluzionează prin conceptul, că o informație se găsește peste tot în creier și nu ar putea fi
localizată ca având alocat un anumit loc.
Cu toate că cercetătorii nu au un acord comun în ceea ce privește localizarea elementelor
memoriei, aceștia susțin teoria care spune că, ființele umane și animalele ar acționa datorită unor
imagini mentale proprii. Iar, în urma unor experimente au ajuns să susțină că există două tipuri
de memorie, cea procedurală ( prin “acțiune, angajarea deprinderilor și operațiilor î n car e
cunostințele sunt întipă rite”10) și cea declarativă (“a conștiinței și include fapte, episoade, șiruri
de evenimente din viață ”11).

Teoria procesării de informații
Această teorie afirmă în prezentarea sa, că există o oarecare asemănare între modul în care
funcționează memoria umană și felul în care este realizat sistemul de memorare a computerelor

8 http://socio -umane.ct -asachi.ro/e107_files/downloads/Psihologie/Memoria.pdf , pagina 1
9 http://socio -umane.ct -asachi.ro/e107_files/downloads/Psihologie/Memoria.pdf , pagina 2
10 http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie -psihiatrie/Teorii -explicative -ale-memorie54792.php

11 http://www.scrig roup.com/educatie/psihologie -psihiatrie/Teorii -explicative -ale-memorie54792.php

9
și un aspect diferenț iator este acela că printr -o etapă de codificare, informația se identifică prin
diferite imagini, sunete sau poate chiar concept. Asemănarea reprezentativă pe care au gasit -o
teoreticienii este aceea că, informațiile ce compun într -un final memoria sunt receptat e,
transformate, adaptate, stocate, analizate și utilizate în aceeași manieră de către ființa umană, cât
și de un computer, ca ulterior când revine la amintirea unei informații, printr -un mecanism de
repetare continuu să poată fi accesată, iar alte ori să nu se poată face legătura între dorința de a se
reaminti un anumit element al memoriei.

Teoria blocurilor memoriei
La dezvoltarea teoriei au contribuit R.C. Atkinson si R.M. Shiffrin , aceștia susținând că memoria
este compusă din trei depozite diferite, care au posibilitatea de a stoca informații pentru intervale
de timp variabile. Pentru ca acestea să funcționeze este necesar ca să traverseze fiecare depozit
de memorie, cu scopul de a ajunge la cel permanent, astfel c ă se discută despre trei nivele diferite
de memorie, dar nu și de trei memorii complet separate. Blocurile de memorie sunt: “ memoria
senzorial ă, memoria de scurtă durată și cea de lungă durată ”12. Fiecare dintre ac este trei etape are
un o anumită regulă și funcționează ca să servească anumitor scopuri .
În rândurile următoare voi descrie cât mai succint etapele, pentru a se forma o idee de bază a
acestei teorii și pentru a se înțelege cum funcționează logica prezentată de .C. Atkinson și R.M.
Shiffrin . Așadar că, etapa memoriei senzoriale este caracterizată de stimulii pe care omul îi reține
pentru o fracțiune de secundă, stimuli particulari pe care alege să îi pastreze și să îi proceseze
complet, iar ființa umană nu conștientizează ca are un așa tip d e memorie, deoarece informațiile
din memoria senzoarială sunt înlocuinte constant; etapa memo riei de scută durată permite ca
informația să fie păstrată pentru o perioadă mai lungă de timp, în această etapă ajung elemente
cărora li s -a dat un anumit grad de atenție și ajung să fie păstrate în memoria de scurtă durată
(pentru o perioadă mai mică de un minut), fără un efort intenționat și se pot pierde dacă nu sunt
repetate; etapa memoriei de lungă durată se diferențiază complet față de celelalte două, deoare ce
este un alt tip de memorie, capabilă să ofere informații după zile, săptămâni, luni sau chiar

12 R.C. Atkinson and R.M. Shiffrin – Human memory: A propoced system and its control, p rocesses, Stanford
University, 1968, pagina 90

10
întreaga viață și poate stoca un număr colosal de elemente, însa un lucru absolut interesant este
acela că pentru a se accesa date din memoria de lungă durată, acestea trebuie să treacă prin filtrul
memoriei de scurtă durată.

Teoria memoriei episodice și memoriei semantice
Analiza c elor două tipuri de memorie a fost facut ă de către Tulving în anul 1972 și se poate
afirma că ambele fac parte din memoria de lung ă durată, dar cu toate acestea ele se diferențiază
prin faptul că cea episodică este mai scurtă decât cea semantică. Memoria episodică se poate
defini ca fiind cea care face referire la elemente păstrate într -un context de spațiu și timp, pe când
cea seman tică reprezintă informații, înțelesuri și semnificații fără a fi plasate într -un anumit timp
sau spațiu.
În urma prezentării a acestor tipuri de teorii ce dezbat din diferite moduri și unghiuri subiectul
memoriei, ajung să concluzionez că aceasta este com plexă și reprezintă baza pentru educare,
instruire, adaptare, cunoaștere și dezvoltare a abilităților umane, astfel că, asigură o unitate
personală și o dezvoltare a caracterului pentru a compune o personalitate unică. Așadar, pot
susține cu vehemență că m emoria oferă caracteristica definitorie pentru existența mentală a unei
ființe.

1.2. Teoria identităț ii de sine
Această teorie dezbate subiectul identității și îl prezintă ca fiind nucleul central al personalității,
cel care are capacitatea să genereze și să înglobeze cinci elemente precum “temperament,
caracter, aptitudini, inteligență , creativitate”13. Din punct de vedere psihologic termenul “eu”
deține un nume, un rol, o relație socială și un anumit statut, așadar acest “eu” reprezintă “eul
social” și depinde de un raport social, astfel că, există doar și print -o legătură strâns formată cu
societatea. Însă pentru o cercetare mai profundă, trebuie mers mai departe și făcută o analiză
complexă pentru a se explica termenul “eu”, utilizat cu o oar ecare ușurință.

13 http://www.psihologiaonline.ro/download/art/A016_Identitatea.pdf , pagina 1

11
Ar exista posibilitatea ca “eu” să fie definit ca acel corp ce la un moment dat se naște, iar într -un
anumit punct moare, însă se tinde a crede că acest “eu” este unul pur biologic, unul care nu ar fi
capabil să își ridice un astfel de semn de întrebare, astfel că, se concluzionează că întrebarea
apare din dorința “eu -ului” psihic. Cu toate că, orice ființă are o individualitate biologică, doar
ființa umană are capacitatea să își formuleze astfel de întrebări.
Dacă ar fi să se vorbească des pre “eu” din punct de vedere psihic, s -ar putea afirma că acesta
reprezintă personalitatea, astfel că s -ar deduce că se discută despre gânduri, afecte, conduite sau
alte caracteristici, însă doar cele hotărâte pe o perioadă mai îndelungată. Pe toată durata vieții
personalitatea trece prin diferite etape și se află într -o continuă transformare, iar din copilarie
până la senectute se pot nota o serie de schimbări notabile, rămânând doar câteva caracteristici
neschimbate, cum ar fi, unele temperamentale sau ta lentele din naștere. Cu toate acestea, nu este
acceptat oficial că identitatea se modifică de la o etapă la alta și se afirmă în același timp că
temperamente identice (o sumă de tipare psihologice amplă) nu au ca rezultat identități
asemănătoare. Așadar, p ână în acest punct nici o explicație nu reușește să elucideze un răspuns
concret, coorent și acceptat pentru întrebarea formulată la începutul subcapitolului, iar prin
urmare se ajunge la concluzia că de fapt identitatea de sine, ar putea fi compusă chiar de sine și
ar putea fi “reflexia individualității biologice în plan psihic”.14

Sinele și conștiința
În urma unei analize psihologice, acesti doi termini par că se confundă. Dacă se analizează și mai
profund se descopera că de fapt se separă în punctul în c are sinele rămâne activ în vise și în
timpul somnului profund și în urma trezirii ființa umană este aceeași ca până în momentul
culcării. S -ar putea spune că în momentul trezirii conștiința revine cu încă două elemente formate
din atenție și voință. Aceast a ar putea fi divizată în conștiință de tip reflexivă (specifică
oamenilor maturi și conștienți de sine, cât și de lume) și cea de tip pre -reflexivă ( caracteristică
pentru copii sau animale, aceștia fiind constienți doar de lumea înconjurătoare).

14 http://www.psihologiaonline.ro/download/art/A016_ Identitatea.pdf, pagina 2

12
Tulbură ri de personalitate multiplă
Comportamentul unei persoane cu tulburări de personalitate multiplă se caracterizează prin
zbuciumul cauzat de existența “a mai multor identități distincte sau personalități”15 care variază
în controlul acestuia. Și cu toate că se manifestă mai multe tipuri de identități în același individ
se constată că o identitate este primară și aceea caracterizează sinele, iar celelalte sunt secundare
si pot apărea fracționar și influențează într -o notă scăzută, deoarece personalitatea primo rdială nu
este conștientă de existența celorlalte.

1.3. Identitate și memorie
Termenii prezenți, de “identitate” și “memorie” au fost analizați în celelalte două subcapitole din
punct de vedere psiholoc, dar separat, iar în acest moment voi studia legatura ce se formează
între cele două concepte generale, ce rezultă din relația mutuală a acestora și ce efect pot avea
asupra unui individ.
După cum am mai specificat, întregul proces de alcătuire i dentitară este unul complex și î n
continuă transformare , prin care implică “diferite referințe identitare: familia, religia, etnia, limba
precum și o suită de „locuri ale memoriei” la care individul se raportează în special în momentele
tensionante ale vieții sale”.16Această identitate implică o serie de rapoar te identitare personale,
dar și referințe colective alcătuite cu alți membri ai unei comunități, așadar că, rezultatul final
este cel de definire a identității personale chiar și colective, pentru a se putea integra într -o
societate și adapta presiunilor s urvenite.
Memoria poate asigura traseul de definire a identității și al propriul drum de tip identitar, pe când
memoria colectivă (format de limbă, familie, clase sociale, credință religioasă) fabrică resursele
activității sociale și a relațiilor interumane. Se con sideră că principala sursă de formare a
identității colective o reprezintă chiar familia, deoarece aceasta ajută la construirea identității și
cunoașterea poate ancora identitatea într -un trecut cu care sinele este înrădăcinat. “Amintirile și

15 http://www.psihologiaonline.ro/download/art/A016_Identitatea.pdf , pagina 3
16 http://www.utgjiu.ro/revista/lit/pdf/2010 -03/8_SIMONA_MITROIU.pdf , pagina 121

13
uitările cole ctive reprezintă solul din ca re identitatea își extrage seva ”17, această afirmație poate
fi întărită cu informația că memoria colectivă are la bază un proces natural, pe când uitarea
colectivă este într -o mare masură influențată de exterior, fiind manipulat ă de variații sociale.
Oportun este să existe un echilibru între memorie ș i uitare, deoarece aceastea pot provoca
instabilităț i identitare.

1.4. Formarea și dezvoltarea personalității
Termenul de personalitate este unul folosit în limbajul comun și definește în general un complex
de reacții, trăsături și acțiuni ale unui individ aflat în diferite circumstanțe. Dacă se discută din
punct de vedere psihologic, aceasta poate fi explicată ca “fiind suma trăsăturilor emoționale,
cognitive și comportamentale, unice fiecărui individ, învățate și dezvoltate prin experiență,
relativ consistente de -a lungul timpului”.18
În momentul actual psihologii nu au ajuns la un con sens privind nucleul personal ității și nici
concret nu pot defini acest concept, însă până î n prezent au reuș it să dezvolte o multitudine d e
caracteristici ale personalităț ii, acestea fiind: cognitivă , psihanalitică, a trăsăturilor, a învățării
sociale ș i behavioristă. Și cu toate că sunt descoperit e aceste teorii ale personalităț ii, un ră spuns
comun ge neral care să definească personalitatea, nu este găsit momentan.
În concluzie, personalitatea se poate caracter iza ca fiind un produs social, însă la baza acesteia ar
fi de fapt chiar istoria, cele mai multe elemente fi ind preluate din istoria recentă , precum tradiții
sau obiceiuri. Astfel că, fiecare om reprezintă o personalitate unică î ntr-un tot unitar și chiar dacă
face parte dintr -o anumită com unitate socială , individul are tendinț a să-și manifeste
personalitatea autentică .

17 http://www.utgjiu. ro/revista/lit/pdf/2010 -03/8_SIMONA_MITROIU.pdf , pagina 122
18 https://ro.wikipedia.org/wiki/Psi hologia_personalității

14
1.5. Sinteza capitolului
În urma parcurgerii acestui capitol consider că am prezentat, argumentat și dezvoltat suficient,
încât să pot spune că am atins nivelul ce mă inte resa pentru a face clară perspectiva din care am
privit toate aceste noțiuni și pentru a mă ajuta la înțelegerea teoretică a lucrării practice, din
punct de vedere psihologic și social. Pot afirma că am prezentat într -o manieră succintă, deoarece
intenția nu a fost aceea de a susține o prelegere psihologică amplă, fiindcă scopul final este de a
implementa noțiuni necesare în formarea și punerea în practică a unor teorii ajutătoare în
dezvoltarea proiectului de disertație.
Teoriile studiate anterior m -au aju tat la înțelegerea mecanismului psihologic pe care îl dezvoltă
un individ, iar în același timp am putut conștientiza modul prin care anumite momente din viața
personală au impact asupra psihicului, personalității și identității proprii. Așadar, ideea de ba ză ar
fi aceea că, experiențele prin care trece ființa umană în decursul vieții se imprimă ca fiind
amintiri, iar acestea din urma au rolul de a influența identitatea umană, ca mai apoi toate acestea
să conducă la formarea unei personalități.
În urma spus elor anterior, concluzionez raportându -mă la propria mea persoană, și astfel am
observat că tot ceea ce reprezint în momentul actual este de fapt o sumă a evenimentelor de
impact, care au avut ca rezultat final construirea identității de sine și a personal ității. Pot afirma
că o parte din evenimentele care au contat la dezvoltare au fost cele cu care m -am întâlnit în anul
2002 și tocmai de aceea am decis să realizez proiectul având la bază cadre filmate din acea
perioadă. Dupa cum spun și unii teoreticieni un efect îl creează și persoanele cu care intră un
individ î n contact, iar pentru mine, unele dintre acestea au fost cele două persoane, în jurul cărora
gravitează proiectul de față.

15

Capitolul 2. Contextualizare artei video în contemporaneitate

CONTÉXT s.n. 1. Text mai mare dintr -o scriere în care se încadrează un cuvânt, o expresie,
interesante dintr -un anumit punct de vedere.19
DEZVOLTÁ, dezvólt, vb. I. 1. Refl. (Despre materie, fenomene) A trece prin diferite faze
progresive, spre o treaptă superioară; a evolua, a se transforma.20
ÁMPLU, -Ă, ampli, -e, adj. Mare, larg, dezvoltat (din punct de vedere cantitativ, intensiv etc.).21
ÁRTĂ, arte, s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și
care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific;22
VÍDEO2 adj. invar. , (2) videouri, s. n. 1. Adj. invar. Care se referă la sistemele de transmitere și
de înregistrare a imaginii.23

19 https://dexonline.ro/definitie/context
20 https://dexonline.ro/definitie/dezvolta
21 https://dexonline.ro/definitie/amplu
22 https://dexonl ine.ro/definitie/arta
23 https://dexonline.ro/definitie/video

16
“Curând, imaginile vor fi alcătuite pornind de la un sistem logic, cam cum se întâmplă în
filosofie, obiectele vor fi descrise pe baza unor principii și codificări matematice, și nu prin
fixarea în timp a undelor luminoase.” (Bill Viola)

Capitolul de f ață are rolul de a introduce lucrarea de disertație în zona noțiunilor din domeniul
artelor vizuale, de a contextualiza poziția î n care se află proiectul, de a oferi un suport teoretic la
care să se poată raporta și de a marca un treseu pe care se situează filmul documentar
experimental din punct de vedere estetic ș i simbolistic . Dar, și de a oferi informații de natură
estetică, care vor crea legatura dintre concept și modul de implementare. Astfel că, în
subcapitolele ce urmează se analizează, studiază și sintetizează teorii artistice și estetice cu un
puternic impact asupra conceperii lucrării de disertație, teorii ce au o contribuție majoră la
dezvoltarea sa ca și proiect.

2.1. Dezvoltarea artei video
Arta video a devenit o formă amplă de artă ce oferă oportunitatea ca un proiect să fie exprimat
atât din punct de vedere vizual -dinamic, cât și sonor. Aceasta a apărut în perioada anilor 1960 –
1970 și de atunci p ână în prezent a reușit să se înrădăcineze și să aibă o amploare neașteptată,
deoarece se poate exprima prin instalații, în mediul virtual, casete video sau dvd și chiar
performance. Iar în perioada anilor ’80 această formă de artă și -a găsit traseul alături de
fotografie, deoarece nu s -a mulțumim doar cu oportunitățile tehnice pe care le avea și a a juns să
se dezvolte proiecte bazate pe concepte complexe.
Această formă de artă a fost denumită după “casetele video”, deoarece acestea erau utilizate de
către artiști la început, atunci când aceștia au considerat că ar fi un mediu ce merită explorat și
care le -ar putea oferi multe forme de expresie artistică. Arta video se diferențiază de arta
cinematografică, deoarece aceasta nu respectă anumite standarde impuse, cum ar fi, necesitatea
unor personaje, a dialogului sau chiar a unui scenariu, și oferă posi bilitatea de a se explora într –
un mod cu totul diferit, față de alte medii de lucru.

17
Pionierul artei de tip video este consider at a fi Nam June Paik, fiindcă acesta a creat prima
lucrare utilizând acest mediu, pe care a denumit -o “Exposition of Music – Electronic Television”
în anul 1963, fiind urmat în același an de Wolf Vostell cu proiectul “ Sun in your head”. Anumiți
critici susțin că arta video a început când Nam June Paik a utilizat Sony Portapak pentru a -l
înregistra pe Pope Paul VI, după care în acceași zi a fost într -o cafenea și a arătat înregistrarea,
astfel că în acest mod se spune că a fost născută arta. Iar aceasta a avut o dezvoltare rapidă, încât
în jurul anului 1970 a avut loc prima expoziție de artă video și primul festival de acest gen,
având în același timp acces spre galerii de artă și chiar muzee.

Nam June Paik – Exposition o f Music – Electronic Television , 1963

Sony AV -3400 Portapak

18
Arta video reușește să se instaleze datorită unui context favorabil, cel al experimentelor din
America (desfășurate de Robert Rauschenberg, John Cage și Cunningham) și dezvoltarea
grupului Fluxus, din Germania. Astfel că, la începutirile sale, arta este in fluențată de către multe
elemente cu proveniențe total diferite. Iar ceea ce se diferențiază în mod distinct, este
preocuparea către ce direcție se îndreap tă arta anilor 60’ și cea din anii ’90, deoarece în perioada
de început, aceasta are tendința de a se lăsa definită de către curentul dada și cap ată opoziție față
de ceea ce cr ează televiziunea.
Concluzia acestor informații ar fi aceea că, la începutuile artei de tip video, a existat o tendință
de deturnare și că cei doi poli, i -au reprezentat Nam June Pa ik ( interesul său se îndreptă către
televiziune și materie videografică) și Wolf Vostell (cel din urmă și -a dezvoltat practica spre a
refolosi orice materie și a criticat dur societatea de consum). “Unul din pionierii artei video, se
referă la arta video ca la o „putere culturală”24, poate că această gândire i -a și determinat pe
artiști să se dezvolte din punct de vedere artistic, utilzând această formă de exprimare.

2.2. Amploarea artei vizual -dinamice
Arta video î ncepe să capete amploare după anii ’70, când tot mai mulți artiș ti cun oscuți aleg să
realizeze lucră ri în acest mediu. Unul dintre aceș tia este Dan Graham, el a creat o serie de
proiecte î n care spectatorul se putea inse ra în tot felul de dispozitive, ca mai apoi să poată
transmite imaginile în direct, iar ulterior și -a integrat lucrările î n spații publice, utilizâ nd oglinzi,
geamuri sau alte dispoz itive.
Din amploarea pe care a dezvoltat -o arta video face parte și Bill Viola, acesta s -a integrat în
această categorie în perioada în care arta se dezvolta din punct de vedere conceptual, iar artistul a
abordat încă de la încep ut teme precum, nașterea, moartea, respirația, somnul sau mersul. Alte
elemente ce se regăsesc cu preponderență în arta sa sunt: apa, pământul, aerul și focul, deoarece
acesta a avut intuția de a analiza textura și natura materiei. Artistul poate fi considerat un
maiestru al instalațiilor video.

24 Vito Acconci -Television, Furniture and Sculpture: The Roomwith the american Wiew, in Illuminating Video -An
Essential Guide to Video Art , New York,1990, pag.130.

19

Dan Graham – Two -Way Mirror Punched Steel Hedge Labyrinth

Bill Viola – A Portrait of Light and Heat, 1979

20
Bruce Nauman reprezintă un alt nume sonor pentru ceea ce a însemnat arta video în pragul
dezvoltării sale, deoarece acest artist a ales să își conceapă arta către acestă categorie, cu toate că
la începuturile sale a realizat performance -uri. Artistul a ales să varieze sistemul de încadrare și a
perturbat modul de a percepe o lucrare de artă, prin faptul că, acesta așeza spectatorul în centrul
producerii operei, astfel că, distorsiona zona reală și cea virtuală, cu toate că se petreceau în
același timp real.

Bruce Nauman – Changing Light Corridor with Rooms, 1971

21
O altă etapă parcursă de arta video o reprezintă ce a conceptelor despre identitate, sexualitate și
postura în care se află spectatorul față de noile inovații, iar reprezent antul acesteia este Vito
Acconci. Artistul a folosit această formă de artă pentru a se apropia de privitor, ajungând să
comunice direct cu acesta, să îl privească neocolit în ochi sau chiar să îl mustre. În timp ce corpul
artistului și al privitorului ajun g a fi doar un mediu de exprimare artistică.
În perioada în care arta a avut o orientare feministă, mediul video și -a găsit locul de expresie.
Pipilotti Rist este cea care a avut un rol important în mișcarea feministă și a hotărât să utilizeze
cu precadere arta video. O altă artistă ce și -a îndreptat atenția către aceeași direcție este Marina
Abramovic. Cele două artiste au maniere diferite de a aborda această tematică, fiindcă Pipilotti
Rist și -a îndreptat atenția către senzualitate, dorință sau voluptate, pe când Marina Abramovic
ajunge în zona în care și -a testat anduranța propriului corp.

Pipilotti Rist – I’m Not The Girl Who Misses Much , 1986

22

Marina Abramovic – Becoming Visible, 1993

2.3. Arta video contemporană
Dezvoltarea și amploarea pe care o cunoaște arta video au reușit să modifice complet în ultimele
decenii viziunea artelor vizuale în ansamblu. Chiar dacă, pentru recunoaștere aceasta a avut de
așteptat o perioadă destul de îndelungată de timp, în momentul acesta ea are un loc bine defini t și
are acce s spre galerii sau muzee. Beneficiul cel mai important pe care l -a adus această formă de
artă este acela că artiștii dispun de o manevralitate aparte și că au putut să se elibereze de
anumite academisme, astfel că își pot transforma arta în una efemeră. Iar toate aceste specificații,
caracterirează și spațiul artistic românesc, ceea ce mă bucură, deoarece în acest mod se dovedește
că proiectele ce se desfățoară la nivel internațional au deschidere și influență as upra planului
local.

23
Prezentul a dat veridicitate spuselor lui Francois Molnar, î ncă din anul 1981, acesta susținea că
“artiștii învață să se folosească de un computer, tehnicienii descoperă posibilitatea de a face
arta[…],d e a produce asamblaje de form e și culori[…]. Aceș ti tehnicieni ai computerului
invadează “piaț a artei”, producțiilor lor seamănă , într-adevar, a opere de artă , dar esențialul
lipseș te.”25 Se poate spune că aparitia tehnologiei a avut benefii din punct de vedere artistic,
deoarece astfel a deschis noi orizonturi de exploatare, a diversificat opțiunile artiștilor și chiar a
oferit o mai mare creativitate acestora din urmă. Doar printr -un sim plu exercițiu de imaginație, se
poate afirma că dacă toate aceste beneficii nu ar fi existat, arta privită dintr -un unghi general nu
ar mai fi fost atât de amplă, poate totul s -ar fi limitat la exprimarea artiștilor prin artă clasică, iar
mulți dintre ei n u și-ar fi găsit spațiul în acest domeniu, pentru că nu ar fi simțit că au exprimat
tot ceea ce au conceput mintal.

Mircea Cantor – Departure, MoMA, 2008

25 Florence de Merideau – Arta și noile tehnologii, Editura Enciclopedia rao, 2005, pagina 96

24
Dacă se analizează arta video contemporană se poate afirma că nu există un traseu foarte bine
definit, așa cum nu există pentru artă în general. Fiecare artist produce artă spre ce direcție își
gasește inter esul , deoarece nu există un singur curent spre care să își îndrepte atenția sau o
tehnică anume de lucru. Astfel că, sunt create proiecte de ar tă video de orice manieră, oricare
dintre tipurile de artă video existent fiind prezentat în galerii sau muzee, iar efectul este unul de
apreciere. Toate acestea fiind spuse, consider că proiectul pe care l -am conceput se clasează în
activitatea artistică contemporană, deoarece este un film documentar de manieră experimentală.

2.4. Efectele artei video
Cadrele artei video au o proprie identitate ce pot fi corelate ușor cu realitatea probabilă și
existentă, fiind ca o oglindă a realului și au puterea de a acapara audiența și oferind un moment
unic. Aceste cadre pot ajuta la decodarea și poate înțelegerea lumii, prin faptul că printr -un
singur tip de artă au ca pacitatea să transmită înțelesuri complexe .
Chiar dacă în decursul artei video, aceasta a avut mai multe forme, proprietatea sa principală a
fost cea de expresie artistică, prin care se putea exprima spontanul, adevăru l și intimitatea.
Artistul era în cele mai multe cazuri și actantul, implicându -se mental sau corporal, drept dovadă
stau performance -urile ce au fost documentate video, iar î n prezent sunt ca o dovadă a acț iunilor
sau chiar mai mult, sunt privite în sine ca video perfomance. Arta video încearcă să producă
conectări psihice sau trăiri neprevăzute prin implicarea acțiunilor neașteptate, iar acestea sunt
susținute de cadrele în mișcare și secvențe ale realității, dar care sunt interconectate cu o
abordare per sonală, declanșând o dorință de meditație.
Conceptele ce declașează dorința de a crea artă video sunt de cele mai multe ori centrate către
identitatea umană spațială sau temporală, provocând imaginarea trecutului, prezentului sau
viitorului. Artiștii ce râ vnesc la regăsirea spirituală în realul concret tratează dezbateri despre
știință, artă, pericolul prezent, societate sau sublim. Creatorii de artă video folosesc multe metode
prin care pot exprima ceea ce se găsește în ambientul mental al ființei umane, u tilizând sunetul,
cuvintele sau colajele, cu scopul de a imagina cât mai corect posibil psihicul uman, în momentele
în care își conceptualizează o imagine prin imaginație.

25
La finalul acestui capitol pot constata că arta de tip video este foarte variată și că la baza acesteia
stă preocuparea de a studia individul, de a intra în psihicul acestuia și de a provoca anumite
procese de imaginație. Presupun că toate aceste înclinări de a trata prin acest tip de artă,
identitatea din real sau dincolo de acesta se de zvoltă din similitudinea pe care o concepe ființa
umană din prezentul său actual, deoarece activitatea sa normală se petrece într -o lume în
continuă mișcare și totul este dinamic. Tocmai de aceea, aș putea afirma că propria dorință de a
dezvolta conceptul pe care l -am gândit în acest proiect, s -a îndreptat către mediul artistic video
și am decis că ar fi cel mai de cuviință să ofer cheia de întelegere a filmului, prin sunet.

26

Capitolul 3. Referințe și abordă ri artistice

REFERÍNȚĂ, referințe, s. f. 1. Informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei
persoane. ♦ P. gener. Informație, lămurire, explicație.26
ABORDÁRE, abordări, s. f. Acțiunea de a aborda. 1. Studiere, tratare (a unei teme). 2. Acostare
(a unei nave).27
CONCÉPT, concepte, s. n. 1. Idee generală care reflectă corect realitatea; noțiune. 2. Ciornă,
schiță, bruion. – Din fr. concept.28
PROIÉCT, proiecte, s. n. 1. Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un
lucru.29
ÁRTĂ, arte, s. f. 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și
care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr -o epocă,
dintr-o țară etc.) care aparțin acestei activități.30

26 https://dexonline. ro/definitie/referință
27 https://dexonline.ro/definitie/abordare
28 https://dexonline.ro/definitie/concept
29 https://dexonline.ro/definitie/proiect
30 https://dexonline.ro/definitie/arta

27
“Memoria este un artist ciud at, îți desenează viața în culori mai vii, șterge ceea ce este
mediocru și nu păstrează decât cele mai frumoase linii, curbele cele mai emoționant e.”
(Marc Levy )

Capitolul acesta are rolul de a prezenta și sintetiza activitatea artistică desfășurată în jurul
conceptelor de memorie, amintiri, identitate sau personalitate, cu scopul de a plasa, prin
comparație, proiectul de disertație într -un cadru de contextualizare a locului în care se
pozit ionează. Subiectele tratate nu sunt dezvoltate în amănu nt, ci reprezintă o trecere în revistă,
pentru a putea fi mai bine înțeles cum s -au raportat artiștii la nivel de exprimare artistică a
conceptului de la care au dezvoltat un proiect.

3.1. Memoria, co ncept în artă
Artiștii s -au întrebat cum funcționează memoria și cum ar putea aceasta să influențeze activitatea
pe care o desfășoară ființa umană. Un artist ce și -a dedicat toată atenția sa, în a doua jumatate a
cariei sale, spre acest subiect este Mike K elley prin seriile denumite „Memory Ware”. Acesta își
deschide traiectoria prin proiectul „Educational Complex”, din anul 1995, prin care a reflectat
asupra copilăriei sale și cum unele obiecte cu participat la transformarea sa, astfel că a adunat
unele ob iecte cu însem nătate. În urma colectării obiectelor , acesta a realizat proiectele
tridimensionale, prin care a transmis nostalgie cu trimiteri personale și amintiri colective, prin
care a generat dezvoltarea unor practici estetice moderniste.
Mike Kelley a împrumutat expresia „memory ware” din arta populară a unor comunități din
America de Sud și a Angliei victoriene, în care zone a vaselor de uz casnic comun, precum, vaze,
lămpi sau sticle, erau acoperite cu obiecte personale de mici dimensiuni, cum ar fi chei, mărgele,
scoici sau nasturi ce erau așezate într -o matrice de argilă. Artistul a fost atras de aceste obiecte
încă de la început, deoarece a văzut o modalitate bună de a -și dezvolta propriul său interes, acela
de a crea obiecte de artă prin interme diul propriilor obiecte păstrate, ca dovadă a amintirilor sale
și a experiențelor proprii.

28

Mike Kelley – Memory Ware Flats, Skarstedt, 2012

29
Josiah McEl heny este un artist care declară că toată munca sa este inspirată din memorie și că
întotdeauna memoria poate fi o amintire imperfect ă. Acesta consideră că orice lucru ar vedea
prezentat î ntr-o carte sau fie vorba de o fotografie este denatura t, dar de fapt acesta îl va lua ca
atare. Iar în momentul în care artistul va crea un proiect, va fi de fapt doar o imagine reamintită,
dar prin care va crea o nouă amintire, cu toate că nu pornește de un sens real. Artistul spune că
munca sa reprezintă o memorie de obiecte, în ideea că într -o anumită perioadă acele obiecte au
reprezentat un anumit si mbol sau utilitate, iar în momentul în care el proiectează conceptul,
acelea nu mai înseamnă nimic.
La un moment dat a conceput un proiect prin care a făcut o serie de lucrări, prin faptul că a luat
mobilier clasic modern din perioada mijlocului secolului trecut și obiecte decorative de artă pe
care le -a refabricat, vopsindu -le complet în alb. Prin acest proiect a vrut să transmită că prin
ideea erei de modernitate contemporană, individul afectează tot ce face în prezent și astfel ajunge
să aplice acest obi cei asupra unui lucru care a avut cândva o valoare. Artistul dorește să ofere un
spațiu luxos, care acum poate fi un loc plăcut pentru spectator.

Josiah McElheny – Modernity circa 1952, Mirrored and Reflected Infinitely, 2004

30
Teresa Hubbard și Alexander Birchler lucrează în colaborare și realizează proiecte video,
fotografice ș i sculpturale . Arta acestora are o orientare generală, înde mnând sugestiv spre o
reflecatare deschisă asupra conceptelor de memorie, spații și cinema. Iar aceștia creează în
general artă video pe care o dezvoltă în urma unui scenariu, fiind fascinați de viața socială și
istoria ce se află chiar în afara cadrelor de imagini în mișcare. Aceștia reușesc să pătrundă în
forme hibride de povești, explorând acțiuni din timpul trecut pe care le introduc în spații
geografice din prezent.

Teresa Hubbard/Alexander Birchler – Giant, 2014

Un artist care și -a conceput o parte din artă, pentru care a fost remarcat și apreciat, gravitând în
jurul conceptului de memorie și timp este Hiroshi Sugimoto, de origine japoneză, dar care
activează ca și artist în America. Acesta a început experimentul proiectului denumit „Theatres”
spre sfârșitul anilor ’70 și a folosit o cameră pe format mare, mai exact 4×5 și un trepied, ș i

31
fotografia interiorul unor săli de cinema din Statele Unite ale Americii. El afirma că face doar o
simplă procedura de documentare, artistul fiind îmbrăcat ca un turist normal și pentru prima oara
a ales să meargă într -un cinematograf ieftin.

Hiroshi Sugimoto, Radio City Hall, 1978

Această idee a apărut din senin, când artistul s -a întrebat cum ar fi dacă ar fotografia un film
complet într -o singura imagine, imaginându -și că va fi foarte sclipitoare. Imediat a încercat să
găsească soluții teh nice pentru a realiza acest lucru, dar mai întai a experimentat. Astfel că, a
ajuns la decizia de a proceda astfel: își seta diafragma și declanșa procedura imediat cum filmul
începea, urmând ca după cele două ore de film să închidă declanșatorul. Acesta d eclara că după
ce a developat filmul și a văzut fotografia, pur și simplu a explodat viziunea sub ochii săi.

32
Însa în spatele acestei proceduri, absolut impresionante, există și o critică socială și politică.
Cadrul prezentat, în care toată atenția o captea ză ecranul de cinematograf alb și gol vine cu o
serie de implicații strâns legate de cultura de consum. Astfel că, prin ideea de memorie și timp,
artistul nu se adresează în mod direct, există o aluzie referitoare la faptul că imaginile au o putere
incredi bilă și se experimentează o prăbușire finită de timp.

3.2. Subiectul identităț ii în proiecte artistice
Conceptul de identitate reprezintă un binecunoscut punct în jurul căruia mulți artiști aleg să își
dezvolte interesul și munca artistică. O identitate este compusă din multipli factori, precum, rasa,
etnia, clasa socială, apartenența sexuală. De aceea, unii artiști preferă să fo losească termenul de
„identități”, fiindcă identitatea are proprietatea de a se modifica și a trece prin diferite etape pe
parcursul vieț ii.
Mișcarea artistic ă feminist ă, din perioada sfârș itului anilor ’60 și începutul anilor ‘ 70 , din
America, a avut ca scop câștigarea recunoașterii artiș tilor de sex feminin. Majoritatea au
observa t că pe o perioadă de ani, miș carea feminist ă a privilegiat doar artistele albe ș i de
aceea Ana Mendieta , artistă de origine cubaneză , a avut un rol important. Ace asta a luptat
pentru egalitate și recunoaștere a artiș tilor de culoare.
Ana Mendieta și-a concentrat atenț ia, pe tot parcur sul vieții ș i a carierei artistice , spre a -și
găsi propria identitat e. De multe ori a căutat informații despre rădă cinile sale , în propriul
pământ și a utilizat î n arta sa , prin intermediul propriul corp, orice indiciu ce o con ducea
spre descoperirea identităț ii. “Reîntoarcerea la pămâ nt” a reprezentat o meta foră pentru
întreaga sa viață , prinvind din mai multe unghiuri. Artista s -a referit la întoa rcerea spre
pământ, în sensu l literal sau figurativ de acasă , iar prin legatura creată de propriul corp cu
pământul, aceasta a putut simți o putere nemarginită și o regăsire în adevaratul sens al
cuvantului. Impactul pe care l -a provocat aceasta este atât de puternic, încât în momentul
prezent arta sa este continuată, chiar dacă aceasta a murit, arta sa este su sținută și poate
chiar și mai mult apreciată.

33
Analizând operele sale, ajung să consider că arta sa a avut un atât de puternic impact,
deoarece căutar ea artistei a fost una profundă și sinceră, fiindcă scopul său principal era
acela de a descoperi cine este și cărui spațiu aparține. Termenii “cine” și “unde” sunt
asociați imediat cu numele artistei, deoarece aceștia au fost nucleul existenței și
preocup ărilor sale, atrăgându -i întreaga activitate spre vindecarea propriei identități
separate. Altfel privind, arta pe care a conceput -o Ana Mendi eta a fost ca un remediu
vindecă tor pentru ea, prin care și -a putut căuta sensul existenței și al apartenenței sal e.

Ana Mendieta – Tree of life, 1976

34
Jeanne Dunning este o artistă ce lucrează cu mediul fotografic, scultural și video, prin care
explorează formele identității din unghiul psihicului, al corpului, al morții sau privind spre
noțiunile normalității. Artista crează fotografii punând sub semnul întrebării ideea identității în
care prezintă imagini care par a fi cu totul altceva decât sursa originală. Astfel că, aceasta creează
o imagine folosind o bucată de fruct ce pare a fi un orificiu uman, capul unei femei seamană cu
un falus sau o mână uman ă poate fi și aceasta transformată, prin intermediul fotografiei, într -o
zonă de intimitate.
Într-o serie de fotografii, artista își transformă propriul corp într -unul eclipsat de o masă uriasă
neidentificată, oferind ocazia spectatorul să își formeze pr in prisma imaginației propria fobie sau
fetiș. Aceste lucrări pot fi considerate fascinante, dar în același timp și deranjante, pot atrage sau
dimpotrivă să provoace repulsie.

Jeanne Dunning – The Blob 4, 1999

35
Cindy Sherman este o artistă de origine americană și reprezintă unul dintre cei mai
importanță și influenți artiști din arta contemporană. Pe parcu rsul carierei sale a prezentat o
susținută, elocventă și provocatoare explorare a construirii identității con temporane.
Aceasta și -a îndreptat atenția spre reprezentarea prin fotografie a imaginilor din filme,
televiziune, reviste, internet și istorie artistică.
Artista lucrează pentru proiectele sale cu propriul corp, astfel că devine însuși modelul
fotografiil or și a avut ocazia de a se transforma în personaje care amuză, deranjează, sunt
lipsite de gust sau chiar afectează. Pentru a crea lucrările, aceasta își asumă roluri multiple,
deoarece este fotograful, modelul, make -up artistul, coafeză, stilist și cea c are se ocupă de
garderobă. Cindy Sherman este cu siguranță foarte pricepută în a -și transforma fizicul și
are capacitatea de a compune caractere interesante.

Cindy Sherman – Untitled Film Still #48, 1979

36
În incheierea acestui capitol pot afirma că artiștii au o căutare aparte în descoperirea rolului
memoriei și a identității. Consider că aceste două interese au dezvoltat o serie mare de
proiecte artistice, deoarece în descoperirea și înțelegerea lor, artiș tii ajung să devină
implicați cu un interes propriu, al modului în care se raportează acestea la propria lor
persoană.
Presupun că dorința oricărui individ este de a pă stra amintiri, fie mintale sau chiar
materiale, așadar că și în sfera artistică se tran smite aceeași dorință și de aceea artiștii
concept lucrări prin care să dezvolte această capacitate. Aceștia simbolizează fizic
conceptul memoriei, ori crează trasee cu trimitere directă spre imaginarea sau iluzia unei
amintiri simbolice pentru interesul l or. Astfel că, într -un fel sau altul reușesc să capteze sau
să readuca în prezent un fapt din trecutul lor colectiv sau personal.
Dezvoltarea ideii de identitate se dezvoltă cu ușurință în practica artistică, tot dintr -o
dorință ce se naște în mod natural în psihicul ființei umane. Fiindcă, una dintre
preocupările ce va rămâne mereu în atenția umană, este aceea de a se descoperi pe sine,
ceea ce este sau ce reprezintă, în cadrul social, personal și intim. Tocmai de aceea o serie
de artiști contemporani au orizontul îndreptat spre aflarea identității sau de a marcării
acesteia sub o anumită formă proprie.

37

Capitolul 4. Memorie. Identitate. Dor.

NUCLÉU, nuclee, s. n., (3) nuclei, s. m. 1. S. n. (Fiz.) Particulă centrală a unui atom alcătuită
din protoni și neutroni, purtătoare de sarcini electrice pozitive, în care este concentrată aproape
toată masa atomului.31
LEGĂTÚRĂ, legături, s. f. I. 1. Legare; mod de a uni două corpuri, prin care se limitează
mobilitatea lor relativă și care permite de obicei transmiterea unor mișcări de la unul la celălalt;
joncțiune.32
FAMÍLIE, familii, s. f. 1. Formă socială de bază, realizată prin căsătorie, care unește pe soți
(părinți) și pe descendenții acestora (copiii necăsătoriți).33
MESÁJ, mesaje, s. n. Ceea ce se predă sau se comunică cuiva, ceea ce trebuie predat sau
comunicat cuiva; știre, veste, comunicare.34
FILM, filme, s. n. 1. Bandă flexibilă de celuloid, transparentă și subțire, acoperită cu un strat de
material sensibil la acțiunea luminii, pe care se f ormează o imagine fotografică și care se
folosește în fotografie, în radiografie .35
EXPERIMENTÁL, -Ă, experimentali, -e, adj. (Adesea adverbial) De experiență, bazat pe
experiență, rezultat din experiență; cu titlu de încercare.36

31 https://dexonline.ro/definitie/nucleu
32 https://dexonline .ro/definitie/legătură
33 https://dexonline.ro/definitie/familie
34 https://dexonline.ro/definitie/mesaj
35 https://dexonline.ro/definitie/film
36 https://dexonline. ro/definitie/experimental

38
4.1. Reprezentarea propriei identități

De o perioadă de timp destul de îndelungată mă preocupă întrebarea „ Cine sunt eu?” și într -o
oarecare măsură am putut să îmi formulez un răspuns parțial. La început m -am preocupat de
mijlocul cum aș fi capabila să aflu cine sunt eu cu adevărat sau mă gândeam dacă există o parte
din mine, care reprezintă într -adevar sinele meu. Cu toate că am conștientizat că aceste
frământări se nasc în mintea oricărui individ, pot afirma că pe mine personal m -au determinat în
multe situ ații să îmi schimb acțiunile în funcție de necesitate a găsirii unui răspuns. Fiindcă am
considerat fundamental acest răspuns pentru definirea identității personale și în crearea unei
armonii psihice, astfel că am putut să realizez ce e fericirea reală pent ru mine.
În drumul meu de a -mi găsi un răspuns despre mine însă mi, am avut părți în care m -am amăgit în
mod deluzoriu, în care am considerat că mi -am găsit răspunsul la întrebare, dar trecerea timpului
m-a facut să descopăr că de fapt a fost doar o amăgire de moment. Activitățile de meditare în
găsirea răspunsului au fost mult ajutate de momentele în care scriam, studiam în scopul de a crea
artă, aceasta fiind ca o formă de terapie proprie. Însă, sinele nu l -am descoperit în creativitatea de
a compune artă, ci am reușit să -l descopăr din trecutul personal, doar că atunci nu am putut sa îl
percep, iar arta mi -a conturat principiile mai bine. Consider că activitatea de a crea artă în
căutarea sinelui, poate dezvolta arta în cel mai sincer mod de exprimare și în același timp crează
mediul propice de descoperire a sinelui.
Reprezentarea în artă a propriei identități, al sinelui și al propriului eu m -a făcut să descopăr, că o
pot face nu doar prin prezența fizică a propriului corp în imaginea propriu -zisă a proie ctului de
artă. Am ales ca această reprezentare să fie una cu o anumită semnificație, prin care am ales să
folosesc un anumit semn sau un cod, din dorința de a nu mă expune în mod direct din punct de
vedere al identității. Astfel că, ofer anumite puncte de citire al proiectului de artă, în care cel care
intră în contact cu lucrarea poate descoperi personal și imagina în același timp informații pe care
am dorit să le transmit, prin intermediul lucrării. Aceste puncte de citire s -au concretizat în
proiectele pe care le voi prezenta în continuare, în faptul că mi -am găsit refularea și confortul în
crearea de text, prin care îmi exprim propriile gânduri, amintiri sau sentimente legate de un
anumit eveniment. Aceste texte reprezintă într -o măsură, formularea de i nformații concrete, dar
la baza cărora există un substrat cu o conotație psihică importantă pentru sinele meu.

39
4.2. Cercetarea anterioară proiectului de disertație

La baza dezvoltării proiectului de disertație există proiectul de tip video experimental pr ecedent,
denumit “doi. șase.patru”, născut din dorința acută de a explora din punct de vedere artistic, zona
de dezvoltare, formare sau completare a propriei persoane. Zonă spre care mi -a fost mai dificil să
am curaj să o cercetez, dar prin urmare am descop erit că e cel mai sincer interes pe care îl
dezvolt, în momentul în care reușesc să creez un proiect artistic.
Proiectul “doi.șase.patru ” se co ntruieș te pe structura exp erimentului a unui moment de trăire
personală a acta ntului. Acest video are ca rol î n sine de a documenta scurta perioadă de timp, în
care se produce acț iunea, în care este im plicat autorul. Baza conceptuală a acestui proiect este de
a dezvălui ce anume a păstrat î n memorie ca fiind semnificativ persoana care trece prin acest
experiment. C oncret, p entru fiecare an pe care l -a trăit are motivația să scrie câ te o amintire, o
trăire, un gând sau un sentiment , într-o ordine cronologică până la timpul p rezent, astfel că se
poate dezvălui o poveste de viață în câteva râ nduri sub forma unor scurte formulări de cuvinte.
Filmul poar ta numele “doi.șase.patru” din considerație simbolică, deoarece în video se ilustrează
22 de ani, ceea ce reprezintă de fapt 264 de luni, 12 din fiecare an în care s -au construit tră iri
pentru o pe rsoană . Totul ține de faptul că trebuie să scrie primul lucru pe care și -l amintește, în
momentul în care își repetă în gând numărul anului, astfel că se reprezintă pe foi probabil cele
mai importante amintiri.
Autorul se află într -un cadru natural, câ t mai neutru din punct de vedere coloristi c, tocmai pentru
a putea evidenția partea de scriitură ce apare pe parcursul video -ului. În desfășurarea regizorală a
filmului, la î ncepului acestuia apar în fundalul cadrului două persoane ce reprezintă simbolic
celel alte două etape ale vieții, diferite față de etapa în care se află actantul, ș i anume copilaria și
senectutatea, cea dintâi fiind perioada pe care a trăit -o, însă a doua va urma să o trăiască .
Amprenta stilistică a acestui proiect o reprezintă desfășurare a grafică a propriului scris al
actantului , în nuanță de albastru, pentru că din punct de vedere compozițional cadrele să se
construiască î ntr-un contrast complementar cu îmbrăcă minte a în tonuri de oranj . Însă, o altă
motivația pentru care în video se ilus trează scrisul personal al actantului este aceea , de a ilustra o

40
notă poetică și subiectivă a trăirii, dându -i în același timp autenticitate ș i veridicitate
experimentului în sine.
Textul ce apare în proiectul video este următorul:
“…
______
nu vreau
locui nță nouă | sufragerie goală
am căzut sub un leagăn
începeam să am prieteni
era un nou început… cred că eram emoționată
învățătoarea mă muta în bancă cu o fată pe care nu o plăceam
vacanța pe care și acum o țin minte | am vizitat Ardealul
nu-mi aduc aminte nimic
prima dezamăgire | nu am fost admisă la clasa de informatică
mă bucuram de noi prietene | unele dintre ele îmi mai sunt și acum
nu-mi plăcea matematica
mă bucuram de identitate oficială
eram de cele mai multe ori nervoasă
o pot numi –regăsire –
am fo st unul dintre cei mai încăpățânați adolescenți
la mare fără familie
plecam de la casa din Huși
dezamagită de prieteni
an dificil | m -am convins ce vreau să fac în viitor
– moment de cumpănă – “

41

Textul original ce apare în proiect ul “doi.șase.patru”

Cadru de început al proiectului “ doi.ș ase.patru”, video, durata 2:16 minute, 2015

42

Cadru din video la secunda ’50, “doi.ș ase.patru”, video, durata 2:16 minute, 2015

Cadrul final al proiectului “ doi.ș ase.patru”, video, durata 2:16 minute, 2015

43
4.3. Memoria, n ucleul proiectului
Ființa umană nu este un individ retras, ci se află într -o continuă relaționare cu alte persoane și
formează o memorie colectivă, dezvoltând o identitate comună. Memoria este într -o dependență
și relaționare directă cu mediul social, persoanele din jur și tocmai de aceea, cele mai multe
amintiri au capacitatea să revină în mintea individului, în momentul în care are un contact cu
familia sau prietenii. Prezența persoanelor din jur, necesitățile și speranțele lor pentru a se
identifica pot accelera amintirile și nevoia de conturare a propriei identități a individului, care
activează procesul de amintire. În acest context se poate provoca și aducerea aminte a unor
evenimente de care o ființă umană nu ar dori sau ar vrea sa le uite, însă din cauza persoanelor
înconjuratoare, aceasta este nevoită să își nelinistească propria imagine identitară. Aducerea
aminte a unui eveniment exact, poate fi stimulată de o necesitate a amintirii și poate ajuta într -un
proces, iar lipsa memoriei colective ar face imposibil acest fapt. Fiecare ființă umană are anumite
gânduri, trăiri sau sentimente pe care nu le -a dezvăluit nimănui, fiind știute doar de aceasta. Însă,
cu toate acestea, amintirile există pentru că sunt clas ificate, integrate dintr -un anumit context,
atât social cât și personal, iar în cele din urmă, reamintirea lor poate ajuta la găsirea unei
semnificații a acestora.
În urma prezentării paragrafului anterior pot declara că toate afirmațiile făcute le pot rap orta la
propria -mi persoană și pot confirma că acestea devin un adevar complet. Nucleul ce stă la baza
proiectului de disertație este compus tocmai din această confirmare, iar toată dorința de
dezvoltare a filmului se poate numi ca fiind o exteriorizare l a nivel de confesiune în plan artistic,
ce mă ajută la acceptarea evenimentelor. Vorbind mai concret despre nucleu, trebuie precizat că
la un moment dat am ajuns să concluzionez că identitatea de sine pe care o am acum, mi -am
construit -o influențată fiind de întâmplări, ce au avut loc în jurul a două persoane ce au facut
parte din viața mea.
Din cauza a două evenimente nefericite și neașteptate, în anul 2015 cele două persoane pe care
tocmai le -am menționat, au dispărut din viața mea și consider că acela a fost punctul care a
declanșat o perioada de timp ce mi -a schimbat cursul normal și m -a determ inat să meditez timp
îndelungat la felul în care poate influența o persoana dragă, modul de desfășurare a propriei vieți.
În urma analizei propriului trecut recent sau mai îndepărtat, am putut descoperi că anumite
evenimente pot reprezenta momente cheie, pentru a descrie și analiza modul în care am evoluat

44
în decursul anilor la nivel social, dar și personal. Astfel că, am constat cu ușurință că cele două
persoane au reprezentat un reper în viața mea și au avut rolul de a mă modela ca și persoană,
oferindu -mi teorii de viață primordiale.

4.4. Dezvoltarea proiectului între memorie, identitate și cadrul familial
Memoria și identitatea se potențează și modelează prin u nghiul unei etape de învăț are, ce se
dezvoltă î n cont extul unui mediu de comunicare și relaț ionare cu efect constructiv. O legatură
socială puternică poate dezvolta o bună desfăș urare la nivel p ersonal, prin prisma bunei
relaționări la nivel de grup social . Aș putea obverva că baza memori ei colective o reprezintă
familia ș i grupul cel mai apropiat d e un individ. Fiecare familie îș i compune propriile principii de
funcționare și acestea există încă dinaintea apariț iei altei p ersoane ce face parte din aceeaș i
familie. Amintirile se compun cu ajutorul fiecă rui membru al acesteia, chiar dacă există feluri
distincte de a percepe evenimentele, ia r apoi are un mod diferit de a -și aduce aminte, însă toți
membrii știu că trecutul lor ș i identitatea sunt construite d in elementele ce fac parte din memo ria
colectivă .
În urma acestor prezentări generale, dacă fac o extrapolare spre propria mea persoană, observ că
mă încadrez în tipologia ultimului membru al unei familii. Chiar dacă cele două persoane, în
jurul carora gr avitează proiectul de față, nu faceau parte din familia biologica, aceștia m -au
încadrat de la început în contextul familiei, urmând ca să se formeze o uniune între familia
proprie și cei doi. Amintirile relatate cu alți membri din familie pot consolida o stransă bază
identitară, determină un fel de a percepe ideea de familie, încadrează roluri sociale și se pot
realiza anumite cerințe la nivel de rol în structura familiei.
Consider că familia joacă rolul primordial în viața unei ființe umane, deoarece repr ezintă o mică
comunitate în jurul căreia se petrece cea mai mare parte a vie ții personale și de aici provin
educația, suportul identitar, normele morale și etice. De la familie se definește și natura ce
rămâne în urma unei existențe trecătoare, fiind ca o dovadă a identității colective și individuale,
datorat onorării îndreptate spre trecut și însuflețirea amintirilor familiei. De aceea mi -am dorit în
mod sincer și profund să dezvolat un proiect artistic, în care să pot conecta importanța celor două
persoan e raportat la propria persoană, deoarece aceștia au avut capacitatea de a oferi noțiuni ce

45
m-au ghidat în etapele, deciziile și desfășurarea vieții mele. Cei doi au facut parte din persoanele
care m -au susținut în alegerea de mă dezvolta în plan artistic ș i chiar pot spune că au fost poate
primii care au observat și preconizat interesul meu spre tot ce e frumos, încă de la o vârstă destul
de fragedă.
Un gând ce mă framantă de o perioadă de câțiva ani este acela de a găsi un raspuns la î ntrebarea
“Cine sunt eu?”. În contextul familial se disting o serie de coduri și norme, care pot fi reluate și
admise de toți membrii unei familii, așa cum se întamplă în cazul sărbătorilor, tradițiilor,
ritualurilor, cântecelor, meselor luate împreună și evenimentelor familia le. Aceste obiceiuri pot
confirma o anumită identitate, fiind susținută de aceleași preocupări ai membrilor familiei, dar in
același timp se petrece și o diferențiere vizibilă față de alte familii, care nu au aceleași coduri și
norme familiale. Astfel că, îmi pot găsi o parte din răspusul pentru întrebarea anterior prezentată,
încât există o multitudine de evenimente familiale, la care am împărtașit același interes și
conduită împreună cu cele două persoane. Mai presus de atât, acestea au jucat rolul princi pal și
dezvoltator în crearea unor tradiții și ritualuri în jurul cărora se petreceau evenimentele
importante, ce trebuiau marcate, în existența noastră ca și familie.
Un fapt ce se petrece î n prezent este cel de reînsuflețire din doleanț a de a aduce înapo i amintiri
din trecutul petrecut împreună, de a crea falsa impresie că evenimentele ce au avut loc cândva se
mai petrec ș i acum , astfel că trecutul regretat își pune amprenta pe timpul actual. Aceasta
“implică amintirea și retrăirea trecutului, pe baza u nei memorii afective, a sentimentelor și a
relațiilor din trecut, care continuă să însuflețească prezentul”37. Prezentul poate fi afectat de
amintir i, deoarece acestea sunt neprevăzute și reprezintă un simbol al unei imagini, spațiu,
context sau cuvânt. Îns ă, în ace eași măsură, trecutul poate oferi o oază de buc urie pentru un
moment petrecut î n prezent și poate ameliora o neliniște sufletească . Dezvoltarea proiectului de
film, s e naș te din întoarcerea spre trecutul familial, spre a oferi o însemnă tate timpului trecut.
Conș tientizarea semnifi cației aduse pentru identitate, a tuturor m omentelor marcante, simbolice
și în același timp liniștirea psihică creată de satisfacția că în prezent pot retrăi efectiv clipele din
perioada în care petreceam timp împreu naă cu cele două persoane. Așadar, aș putea afirma că
proiectul reprezintă un gest simbolic prin care încă mai pot oferi însemnătate persoanelor pe care
în prezent nu le mai am fizic lângă mine.

37 Anne Muxel – Individu et memoire familiale, Editions du Seuil, 1996, pagina 24

46
4.5. Înțelegerea proiectului prin semne, cod și mesaj
În viaț a socială contemporană, dar mai ales în acti vitatea artistică sunt multe zone reprezentate
de semne și diferite semnificații ale acestora. Analizând aceste semne ce dau sens în desfășurarea
normală a vieții cotidiene, se poate ajunge la înțelege rea profund ă a acestora și se dezvoltă „o
activitate productivă: ea produce semnificații noi”38. În proiectul de disertație am utilizat acest
limbaj al semnelor, deoarece am dorit o orientare a atenției spectatorului spre perceperea,
înțelegerea și elucidarea sensului pe care îl dezvoltă limbajul artistic al semnelor oferit în proiect.
Principala preocupare a privitorul este aceea de a înțelege a cui este vocea ce se aude în fundal,
către cine se adresează și modalitatea în care este construit monologul. Astfel că, ima ginile din
filmul documentar experimental reprezintă doar un semn vizual adiacent, dar care se află în
corelație cu sunetul, cel din urmă devenind de fapt sursa primordială de desluș ire a sensului
proiectului.
Textul și imaginile din filmul documentar experimental reprezintă într -un tot unitar, cheia
artistică esențială a proiectului, iar aceasta poate fi înțele asă și explicată prin semnificațiile
oferite din „termeni precum context, cod, canal, zgomot sau mesaj”39. Codurile sunt în fapt un
cumul de semn ificații ce reprezintă semne, care completează și oferă un sens unui limbaj artistic,
pentru a ajuta spectatorul, ca în urma vizionării unui proiect artistic să își ofere o explicație
proprie la ceea ce a perceput. Altfel spus, privitorul necesită să aibă o oarecare experiență și să
fie familiarizat cu anumite noțiuni generale, pentru a putea înțelege opera de artă așa cum și -a
dorit să o conceapă artistul.
În concluzie, codul, semnele și mesajul pe care am dorit să le dezvolt în proiectul de disertație
sunt formate în esență, de textul compus de mine și care s -a concretizat în a reprezenta partea
sonoră în filmul documentar experimental. Această dorință de a oferi cheia de înțelegere a
privitorului prin text, poate fi explicată prin logica pe care am dezvo ltat-o în sinea mea, de a
enumera, consemna și sublinia actele care au condus la formarea ideei că identitatea personală a
fost formată într -o măsură, de evenimente petrecute alături de cele două persoane. Astfel că,
enumerarea ce se dezvoltă în text, repr ezintă în prima parte o enumerare concretă de locuri,
lucruri și spații, iar în a doua parte se prezintă enumerarea efectelor psihice asupra identității.

38 Chris Barker – Cultural studies:Theory and Practice, Sage Publishing, Londra, 2007, p. 216
39 Cristian Nae – Moduri de a percepe, Editura Artes, 201 3, pagina 141

47
4.6. Realizarea filmului documentar experimental
În urma prezentărilor teoretice și personale descoper ite, înțelese, lămurite și conștientizate: a
felului în care au avut impact evenimentele din 2015, legătura pe care am creat -o între dispariția
celor două persoane și propria mea persoană din prezent, a aducerii amintire a tuturor
evenimentelor marcante tr ăite alături de cei doi, a dorinței de a retrăi mintal o parte din
momentele importante, a descoperirii că o parte din ceea ce sunt o datorez lor, a regretului că
fizic nu o sa îi mai pot întâlni, a dorului pe care îl port aproape constant, a aspirației că într-o
formă să îi mai pot simți prezenți în viața mea, a doleanței ca în orice manieră să îi fac să se
bucure de ceea ce se petrece în prezentul actual. Toate acestea menționate anterior au trezit
dorința profundă și sinceră de a crea pentru susținerea d isertației, proiectul de film documentar
experimental.
Practic vorbind, în momentul în care am luat decizia de a realiza acest proiect, am încercat să
descopăr ce moment a fost mai marcant în toată legătura creată alături de cele două persoane și
ce anume aș putea prezenta într -un proiect artistic pentru a avea veridicitate și autenticitate.
Așadar, am ajuns să îmi concentrez atenția pe dovezile înregistrate video, din trecutul petrecut
împreună și din multitudinea de informație digitală mi -am axat atenția asupra vacanței din vara
anului 2002. Am ales acest moment deoarece a fost perioada de timp în care ei s -au dedicat cel
mai mult mie și în acea vară din 2002 au reușit să pună bazele pentru mine în ceea ce privește:
deschiderea orizonturilor, a descoperir ii spațiului în care trăim, a înțelegerii istoricului unui
popor, a consolida unele noțiuni teoretice pe care atunci am putut sa le însușesc practic și chiar a
explicării cum funcționează ființa umană în contextul social.
În compunerea practică a filmului documentar experimental am făcut o selecție a unor cadre ce
sunt într -o manieră de a nu expune concret corpuri umane sau locuri exacte, pentru a nu fi
perceput ca un film ce are drept scop documentarea unor spații și ulter ior descrierea acestora.
Cadrele alese sunt cele ce au o abordare mai abstractă sau cu caracter de descoperire și captare
video a spațiilor ce trezesc un anumit interes. Imaginea stilistică de final al proiectului se
încadrează într -o estetică specifică an ilor 2000, în care apariția camerelor de filmat în spațiul
comercial a determinat ca majoritatea oamenilor să le achiziționeze și să le utilizeze în scop
personal. Astfel că, modalitatea prin care am dezvoltat și concretizat acest proiect a fost aceea de
a folosi found footage -ul, fiindcă am considerat a fi maniera cea mai potrivită pentru a adapta

48
dorința exprimată prin conceptul teoretic în mediul practic artistic. Iar această modalitate de a
utiliza found footage are și o însemnătate simbolică la nivelul mulțumirii personale, deoarece în
întregul proiect subliniez prezența celor două persoane în conceperea și dezvoltarea filmului,
încât cel mai potrivit este să utilizez imagini captate chiar de ei înșiși, aducându -le aportul
concret în dezvoltarea proiect ului de disertație.
Subliniam anterior importanța și semni ficația pe care o are sunetul în filmul documentar
experimental, însă vorbind concret despre acest text, acesta este compus în urma revizualizării
imaginilor din vacanța din vara anului 2002. Textul s-a dezvoltat într -o manieră concret
explicativă a faptelor, prin care am realizat o enumerare a elementelor ce au compus acea
perioadă de timp. Acesta beneficiază de corectitudine și coerență la un nivel cât mai exact,
deoarece pentru acea vacanță am avu t creat un jurnal de călătorie, care în momentul prezent m -a
ajutat în reamintirea exactă a faptelor. Privind retrospectiv, pot sublinia că acel jurnal de călătorie
a fost menit în a avea un rol important cândva, deoarece în momentul când l -am creat a fost doar
din entuziasm, fără a avea un scop final, însă în prezent descopăr că poate nu a fost întâmplător
acest lucru și că la un anumit nivel inconștient își avea scopul bine definit.

Pagini din jurnalul de călătorie al vacanț ei din anul 2002

49

Pagini din jurnalul de călătorie al vacanț ei din anul 2002
Textul compus în urma reamintirii cadrelor video și recitirii jurnalului de călătorie, se deschide
cu formularea de intro, ce are rolul de a sublinia că tot ceea ce am dezvoltat se datorează celor
două persoane, și l -am împărțit prin organizarea a patru etape. Prima parte a textului o reprezintă
contextualizarea acelei perioade, prin faptul că introduc noțiuni ce au ca scop de a elucida
spectatorului c ând sunt petrecute faptele, cine ar putea fi vocea pe care o aude, cui i adresează și
cui dezvăluie noțiunile generale. În partea a doua realizez o enumerare concretă a evenimentelor
petrecute, printr -o conturare matematică, dar care la rândul său benefici ază de unele zone cu
inserții ale trăirilor personale. În partea trei am descris evenimentele speciale din punct de vedere
personal, atingând în același timp o notă de concluzie a întregi i perioade. Etapa patru a textului
este și cea mai semnificativă, deo arece în această etapă am analizat și prezentat ca o concluzie,
toate noțiunile care au conturat personalitatea pe care o am acum, iar repetiția termenului “au”
poate deveni obsedantă, însă reprezintă modalitatea de a sublinia rolul incomensurabil pe care l-
au purtat cele două persoane în dezvoltarea mea. Însemnătatea expresiei din finalul textului este
de a mărturisi și promite în același timp, că voi continua să țin cont de tot ceea ce au dorit să -mi
ofere și implementeze, pentru a mă ajuta să devin o per soană remarcabila.

50
“Intro
-Sunt ce au format ș i ei.

Partea I
La o distanță de 14 ani îmi amintesc.
Noi patru am fost împreună .
Am traversat trei țări româneș ti.
Un traseu de peste 2000 de kilometri .
Am schimbat șapte locuinț e.
Perioadă de trei săptămâ ni.

Partea II
Am vizitat:
– nouă spații religioase;
– un parc naț ional;
– izvorul poporului româ n;
– doua masive muntoase;
– o zonă medieval ă;
– trei muzee;
– 27 de orașe, un oraș ce î n prezent trebuie salvat;
– un castel;
– trei peșteri, una dintre ele era ghețar;
– cinci cascade;
– două cetăț i;
– o rezervț ie de zimbri;
– un trase u muntos la care mi -am dorit să revin de încă trei ori;
– două drumuri foarte dificile;

51
– doua f amilii la care am revenit după ș apte ani;
– patru tuneluri;
– șase râ uri.

Partea III
Au fost peste 56 de mese luate împreună .
Poate opt nopț i cu ploi puternice.
Am țipat print re munț i.
Am pășit în locuri nevă zute.
În permanență am fost la o distanță de cel puț in 560 de kilometri de familia de sâ nge.

Partea IV
Când au trecut anii, am ș tiut rolul lor.
Au oferit mult;
Au dăruit cu drag;
Au ajutat;
Au enervat;
Au arătat;
Au supă rat;
Au disciplinat;
Au învăț at;
Au cizelat;
Au format;
Au educat;
Au rămas amintiri;
Au avut ei din ce le -a lipsit celorlati;
Au compus o treime din mine.
Final
Voi fi ce și-au dorit și ei.”

52
La nivel de desfășurare a cadrelor video, acestea nu sunt prezentate într -o ordine cronologică și
nici nu au un nivel de corespondență și potrivire a informației sonore cu cea vizuală. Cadrele
sunt montate într -o manieră simplă, fără a face apel la efecte speciale sau alte artificii vizuale,
deoarece dorința mea a fost cea de a păstra imaginile cât mai curate și simple, pentru a nu
bulversa privitorul cu multă informație vizuală, fiindcă esența și cheia de citire a proiectului este
oferită de partea sonoră.
Filmul începe cu un cadru simbol, de asemenea acesta este singurul la nivel vizual, pe care l -am
conceput în acest proiect, în care apare imaginea unei ape în care se oglindește mediul exterior,
acesta având semn ificația că ceea ce au reflectat cele două persoane spre mine, acum se poate
reflecta în propria mea persoană. Am considerat că imaginea apei ar fi cea mai potrivită la nivel
simbolistic, deoarece aceasta reprezintă un element primordial în exisța umană și este un simbol
al vieții, al purității și al regenerării, iar în același timp poate oferi o notă de mister și de
nedeslușit, ceea ce poate caracteriza proiectul de film documentar experimental. Această apă
poate marca la nivel simbolic și faptul că prin asocierea ei cu conceptul proiectului, reușesc să
construiesc o noțiune de nedispariție a celor doi. O altă perspectivă din care poate fi privită apa
este aceea că aș a cum apa reprezintă unul dintre ele mentele de bază ale vieții, această apă îi
reprezintă pe cei doi, care la rândul lor au fă cut parte din elementele esențiale în construirea
identității mele.
Proiectul artistic se încheie în maniera promisiunii că “ Voi fi ce și-au dorit și ei” și am luat
decizia ca din punct de vedere simbolic, moral și esteti c cel mai potrivit este să prezint același
cadru al apei de la început. Astfel că, acest cadru al apei calme ce reflectă mediul natural
înconjurător reprezintă simbolul nivelului vizual și în acelasi timp are rolul de a deschide un
mediu retrospectiv în mi ntea spectatorului.
Așadar, proiectul de disertație se concretizează în a fi un film documentar de manieră
experimentală, cu o durată de timp de 7 minute și 42 de secunde, cu un conținut sonor consistent
și reprezentativ. Tocmai de aceea l -am abordat ca fi ind un film documentar, deoarece mi -am
dorit analiza aparent distantă, însă în esență să aibă o valoare sentimentală crescută, prin care să
mă pot manifesta în plan artistic într -un mod creativ, dar în același timp sincer și profund.
Descrierea de bază a p roiectului este aceea că reprezintă un film nostalgic, de regret și dor, însă
nu se încadrează în tiparele unui proiect ce depășește limitele, ajungând să fie melodramatic.

53
Titlul filmului documentar experimental este “Memorie. Indentitate. Dor.” și acest a se
încadrează în aceeași manieră de abordare cu cea a textului din proiect. Compunerea sa este una
simplă, obiectivă și complet caracterizantă. Acesta se compune din termenul “memorie” din
noțiunea concretă că întreg proiectul se compune și gravitează în jurul noțiunii de memorie, fie
ea colectivă sau personală, aceasta reprezintă nucleul de la care s -a putut dezvolta o altă
traiectorie de viitor. Al doilea cuvânt este “identitate” acesta este o altă noțiune primordială
acestui proiect de disertație, fiin dcă dorința de a descoperi răspunsul la întrebarea “cine sunt eu?”
și de a dezvălui în mod profund identitatea personală, a declanșat motorul de cercetare personală
a etapelor premergătoare produsului final. Termenul cu numarul trei este “dor” și acesta po ate
defini cel mai bine sentimentul care mă caracterizează în mod profund, în urma retrăirii mintale a
evenimentelor specificate în proiect. Așadar, aceste trei cuvinte reprezintă o enumerare
descriptivă a întregului proiect și în același timp pot oferi tr aiectoria de citire a fimului
documentar experimental.

Primul și ultimul cadrul al proiectului “Memorie. Id entitate. Dor”, video, durata 7: 42 minute, 2016

54

Cadru din minutul 1:59 al proiectului “Memorie. Id entitate. Dor”, video, durata 7: 42 minute, 2016

Cadru din minutul 3:25 al proiectului “Memorie. Id entitate. Dor”, video, durata 7: 42 minute, 2016

55

Cadru din minutul 5:55 al proiectului “Memorie. Id entitate. Dor”, video, durata 7: 42 minute, 2016

Cadru din minutul 6:29 al proiectului “Memorie. Id entitate. Dor”, video, durata 7: 42 minute, 2016

56
Modalitatea de prezentare a filmului documentar experimental “Memorie. Identitate. Dor” va fi
aceea de video p roiecție a acestuia pe peretele galeriei, de preferat ar fi ca pereții înconjurători să
fie de o culoare închisă, pentru a crea o vizibilitatea cât mai bună și pentru a oferi intimitatea
necesară vizionării acestuia. Spațiul trebuie să dispună indispensabi l de simplitate, pentru a nu
crea artificii superficiale, deoarece proiectul corespunde unei maniere simple și necomplicate.
Fiindcă sonorul este punctul de citire a proiectului va fi necesar să existe o acuratețe a acestuia și
să beneficieze de o calitate bună, pentru a se putea propaga corespunzator.

Simularea modalității de proiecție a filmului într -o galerie

57

Concluzii

Obiectivul cercetării proiectului de disertație a fost acela de a contura întrebări și de a găsi
răspunsuri noț iunilor legate de memorie, identitate, personalitate, caracter, temperament, cadru
familial, prezent și trecut, terapie prin artă și cum pot fi înglobate și exprimate toate aceste
noțiuni într -un tot unitar, care să dezvolte un film de artă video contempor ană. În urma
examinării, consider că mi -am atins scopul și am ajuns în punctul în care am înțeles nelămuririle
pe care le aveam, dar în același timp am descoperit că mulți factori au anumite semnificații pe
care nu le -am prevăzut până în momentul acesta.
Teoriile psihologice pe care le -am studiat m -au ajutat la înțelegerea mecanismului de funcționare
a psihicului și cum elemente din viața personală pot avea impact asupra psihicului, personalității
și identității de sine. Experiențele prin care am trecut în decursul vieții s -au imprimat în noțiunile
de amintiri, iar acestea au rolul de a -mi influența identitatea actuală și mă ghidează în conturarea
propriei personalități. Suma amintirilor rămase în urma evenimentelor de impact din trecut, se
manifestă în prez entul actual și consider că un raport important în acumularea acelei sume o
reprezintă influența pe care au avut -o cele două persoane.
În momentul în care am început să conștientizez că unul din momentele marcante din viața mea
îl reprezintă vacanța din v ara anului 2002, mi -am concentrat toată atenția asupra acelei perioade
și la modul cum aș putea să mă exprim artistic pentru a reda conceptul pe care îl conturasem
teoretic. După punctul în care am remarcat că în arhiva personală există informație vizuală din
acel moment, în mintea mea a început să se contureze forma pe care ar putea să o capete
proiectul. Astfel că, am început să cercetez și mai mult arta video încă de la începuturile sale,
pentru a -mi forma o părere de ansamblu și pentru a găsi formula potrivita prin care proiectul să
prindă contur prin intermediul artei video. Iar în cele din urmă, tehnica de found footage am
găsit -o a fi cea mai potrivită pentru a adapta conceptul în proiectul concret și în această manieră
puteam exprima realitatea, ad evărul și intimitatea, prin faptul ca retrăiam evenimentele trecutului
în prezentul actual.

58
În momentul în care am trasat direcția pe care o dezvoltă memoria, și anume aceea că are rolul
de contura identitatea și în aceeași măsură dezvoltă personalitatea ș i caracterul, mi -am dorit să
cercetez cum se raportează activitatea artiștilor spre aceste concepte. Am constat că o serie de
numeroși artiști au creat de -a lungul vremii proiecte artistice ce au avut trimiteri către conceptul
de memorie, identitate și toc mai de aceea am concluzionat că aceștia se raportează folosind arta
pentru a desluși propriile neliniști. Astfel că, mi -am consolidat do rința de a compune un proiect
născut din aceste cercetări, deoarece consider că are avantajul de a se bucura de sincerit ate
profundă și veridicitate, iar în același timp ar putea avea efect terapeutic în liniștirea tuturor
angoaselor personale.
Proiectul de disertație s -a concretizat în a fi un film documentar experimental, în care cadrele
vizuale sunt cele din arhiva perso nală. Acesta are o manieră de desfășurare în timp simplă și
efectiv durează 7 minute și 42 de secunde, timp în care imaginile de manieră abstractă se
derulează continuu și fără a utiliza efecte video speciale. Partea sonoră reprezintă citirea
monologului c ompus de mine, în mod textual și acesta este cheia de înțelegere și deslușire a
proiectul. Filmul se poate caracteriza ca având o notă nostalgică a trecutului și acest fapt se poate
sesiza din cadrele video și din modalitatea de desfășurare a informațiilor sonore. În incheiere pot
afirma cu sinceritate că proiectul reprezintă un gest de recunoștință, mulțumire și subliniere a
dorului provocat de dispariția celor două persoane.

59

BIBLIOGRAFIE

1. Florence de Merideau – Arta și noile tehnologii , Editura Enciclopedia R ao, 2005
2. Cristian Nae – Moduri de a percepe, Editura Artes, 2013
3. Andrei Cosmovici – Psihologie generală , Editura Polirom, 1996
4. D. N. Zaharia – Istoria artei moderne , Artes, Iași, 2010
5. Catalin Gheorghe – Estetică , Universitatea de arte “ George Enescu”, Iași
6. Burbridge – Exacting Photography | Self-imaging and its frustration , 2010
7. Michael Rush – Video art, Editura London: Thames & Hudson, 2007
8. Matei Bej enaru – Corpul uman reprezentat î n artele media, Editura Artes, Iași 200 6
9. Rudolf Arnheim – Arta și percepția vizuală : O psihologie a văzului creator, Editura
Polirom, Bucuresti, 2011
10. Erving Goffman – Viata cotidiană ca spectacol , Comunicare.ro, 2007
11. Alain Besanç on- Eseuri despre lumea de azi , Humanitas, București, 2007
12. D.N.Zaharia – Transgresiuni – Spați ul și corpul în arta contemporană, Editura Artes,2008
13. R.C. Atkinson and R.M. Shiffrin – Human memory: A propoced system and its control,
processes, Stanford University, 1968

60

14. Zlate M. – Secretele memoriei, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979
15. Baddeley A. – Memoria umană , Ed. Teora, Bucureș ti, 1998
16. Lieury A. – Manual de psihologie generală , Ed. Antet, Bucuresti, 1996
17. Johnston, William M. – Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848 -1938,
Editura Polirom, Iași, 2000
18. Aron, Raymond – Spectatorul angajat. Interviu cu Jean -Louis Missika si Dominique
Wolt on, Editura Nemira, București, 2006
19. Nicolas Bourriaud – Estetica Rela țională Postproducție, Idea, Cluj, 2007
20. Mark Tribe, Reena Jana – New Media Art, Taschen, 2009
21. Jean-Francois Lyotard – Ideea unui film suveran, revista IDEA #17, 2004
22. Vito Acconci – Television, Furniture and Sculpture: The Roomwith the american Wiew,
in Illuminating Video -An Essential Guide to Video Art , New York,1990
23. Nicolas de Oliveira, Nicola Oxley, Michael Pe try – Installation art in the new millenium
Thames & Hudson, London , 2003
24. Anne Muxel – Individu et mémoire familiale, Editions du Seuil, 1996
25. Chris Barker – Cultural studies:Theory and Practice, Sage Publishing, Londra, 2007

61

Bibliografie web

1. www.wikipedia.com
2. www.dexonline.ro
3. http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie -psihiatrie/Teorii -explicative -ale-
memorie54792.php
4. http://socio -umane.ct -asachi.ro/e107_files/downloads/Psihologie/Memori a.pdf
5. http://www.psihologiaonline.ro/download/art/A016_Identitatea.pdf
6. http://www.utgjiu.ro/revi sta/lit/pdf/2010 -03/8_SIMONA_MITROIU.pdf
7. https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologia -personalitatii/
8. https://www.scribd.com/doc/35220875/Arta -Video -referat -master