P R O I E C T U L D E M A N A G E M E N T [604897]

1

P R O I E C T U L D E M A N A G E M E N T
MUZEUL „VASILE PÎRVAN” BÎRLAD

Structura și conținutul proiectului de management

A. Analiza socioculturală a mediului în care își desfășoară activitatea instituția și propuneri
privind evoluția acesteia în sistemul instituțional existent.

Tendințele consumului cultural public pot fi explicate de cele mai multe ori prin accesul la un tip
sau altul de cultură din localitatea în care trăiesc și oportunitățile cu care intră în contact. Altfel spus, de
cele mai multe ori, oamenii consumă sau nu evenimente culturale în funcție de disponibilitatea
infrastructurii culturale.
Pornind de la acest e realități desprinse în urma unor studii realizate de instituții specializate putem
conchide că Muzeul "Vasile Pârvan" este o instituție de cultură care caută să raspundă nevoilor și
așteptărilor membrilor comunității în mijlocul căreia își desfășoară activitate. Unitatea administrativă în
care se află instituția este județul Vaslui cu o populație de aproximativ 400000 de locuitori, Bârladul fiind
unul din cele două municipii importante ale județului, cu o populație de aproximativ 60.000 locuitori, cu o
viață culturală intensă, însă cu o dezvoltare economică nu prea puternică. Activitatea instituției fiind strâns
legată de o serie de factori care o pot influența, cum ar fi:
Factori economici
La nivelul județului Vaslui, din punct de vedere economic sunt două centre mai puternice,
respectiv Bârladul și Vasluiul. Dintre cele două Vasluiul are un ușor avantaj ca urmare a poziției de
reședință de județ, toate instituțiile publice județene funcționând pe teritoriul acestuia.
În județul Vaslui, 99,7% dintre unit ăților locale active sunt întreprinderi mici și mijlocii cu un
personal de până la 250 de angajați și doar 0,3% sunt întreprinderi mari, cu un număr de angajați de peste 250. În structura IMM -urilor o pondere ridicată o au întreprinderile din categoria mic ro (89,3%) al căror
număr de angajați este de maxim 9.
Structura unităților locale active, pe activități, reflectă o concentrare a agenților economici în
sectorul comerțului (46,8%, 2.499 firme). Următorul sector de activitate, cu cea mai bună reprezentar e, în
profilul economic județean este „industria” ce cumulează 12,2% dintre agenții economici. În acest sector
sunt antrenate un număr total de 650 unități locale, din care 647 în industria prelucrătoare și 3 agenți în
energie electric, termică, gaze și ap ă. Sectorul imobiliar , ce cuprinde activitățile de intermedieri financiare,
tranzacții imobiliare, activități profesionale și servicii reunește 535 de agenți economici și cumulează un procent de 10,0%. Sectorul construcțiilor deține 9,9% din structura unităților locale pe domenii de
activitate, iar transportul, depozitarea și comunicațiile 6,1% din totalul unităților locale. Un aspect foarte
important și particular al structurii economice locale a județului Vaslui este dată de ponder ea sectorului
agricol care se ridică la 4,6 puncte procentuale, echivalentul a unui număr de 247 agenți economici. Acest
aspect este explicat prin practicarea activităților agricole nedeclarate, deoarece suprafața agricolă a
județului Vaslui deține o ponde re de peste trei sferturi din suprafața fondului funciar total (75,4%).
„Hotelurile și restaurantele” reprezintă o pondere de 3,5% din numărul total al agenților economici locali,
lucru ce vine în completarea afirmației conform căreia deși potențial turist ic local există, el nu este
valorificat la nivelul corespunzător, astfel că unitățile cu funcțiuni de primire turistică sau alimentație
publică cumulează doar 189 de agenți economici dintr -un total de 5.338 agenți economici. În categoria
„alte activități” au fost incluse unitățile locale cu activitate de învățământ sau sănătate.
O ramură a economiei care poate influența în sens pozitiv activitatea muzeală este fără îndoială
turismul.

2
Formele de turism practicabile în județul Vaslui sunt cel: religios, cultu ral-istoric, vitivinicol,
rural, cinegetic și de pescuit.
În județul Vaslui se găsesc peste 36 de biserici, mănăstiri și schituri, care pot fi incluse în traseul
pelerinilor ortodocși. În privința turismului cultural- istoric Județul Vaslui este remarcabil prin tezaurele
arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă
existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Muzeele din
Bârlad, Vaslui și Huși dețin colecții importante și variate de la vestigii de arheologie, istorie medievală,
până la importante valori de artă plastică. Figuri importante ale culturii românești sunt amintite prin
monumentele de patrimoniu existente pe teritoriul județului, prec um: Casa Ghica din Vaslui, Casa Sturza
din Bârlad, Casa memorială Emil Racoviță din satul Emil Racoviță. Din cadrul instituțiilor de cultură ale
județului Vaslui trebuie menționate Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” și Centrele culturale
ce sp rijină activitatea de acest gen din județ, precum și Teatrul Victor Ion Popa din Bârlad. Tradițiile
locului sunt păstrate și promovate prin ansamblurile folclorice dar și prin festivalurile și târgurile
organizate în județ. Cetățile și castelele cu valoare istorică și memorialistică constituie atracții care pot fi
valorificate: Castelul Mavrocordat din Vaslui, Conacul Roseti – Balș din satul Pribești, Conacul Rosetti –
Solescu din satul Solești. Alături de acestea, siturile arheologice constituie un punct d e atracție pentru
istorici și pasionați: Cetatea geto -dacică Bunești – Averești, situl arheologic Trestiana din comuna Grivița,
situl arheologic Bârlad – Valea Seacă, ruinele Curții Domnești din Vaslui.
Turismul viticol. Viile ocupă, în Moldova, o întind ere de peste 90.000 hectare, ceea ce înseamnă
a treia parte din suprafața viticolă a țării. Urmărind harta viticolă a Moldovei și coborând pe ea, din nord
către sud, ne întâlnim cu câteva celebre podgorii, printre care și podgoriile din Huși. Municipiul Huși, al
treilea ca mărime în județul Vaslui, este faimos în întreaga lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor
sale. Întinsa podgorie a Hușilor cuprinde centrele viticole Bohotin, Averești, Huși, Vutcani și Murgeni. Tot în Vaslui există podgoria Colinel e Tutovei, alcătuită din centrele Iana, Tutova și Bălăbănești (ultimul
situat în județul Galați). Un adevărat sanctuar al vinului este Muzeul Viticulturii din Huși, un muzeu unic,
creat și găzduit la Școala Viticolă din Huși.
Turism rural. Multe dintre a șezările vasluiene și -au păstrat tradițiile și obiceiurile în pofida
transformărilor aduse de progresul tehnic. Satele vasluiene pot oferi turiștilor vacanțe interesante, de care
aceștia își vor aminti întotdeauna cu plăcere. Atmosfera liniștită a satelor îi deconectează și reconfortează.
Pe lângă ospitalitatea tradițională, pot gusta fructe și legume proaspăt culese din grădină, asistă la muncile tradiționale, se pot plimba cu caii sau căruța, pot vizita mănăstirile, conacele boierești și muzeele sătești.
Cei care doresc alt gen de activități pot organiza partide de vânătoare și pescuit, precum și drumeții în pădurile din zonă.
Organizarea administrativă a județului Vaslui Județul Vaslui cuprinde în structura sa administrativ
urbană organizatorică: 3 munici pii și 2 orașe: municipiul Vaslui – reședință de județ, 69.839 locuitori;
municipiul Bârlad, 69.373 locuitori; municipiul Huși, 29.047 locuitori; orașul Negrești, 10.154 locuitori; orașul Murgeni, 7.842 locuitori. Din punct de vedere al efectivului demogr afic, municipiul Vaslui deține
37,5% din efectivul urban total al județului, iar municipiul Bârlad 37,2%, împreună cele două centre urbane cumulând 74,7 puncte procentuale. Populația municipiul Huși, care se cifrează la 29.047 locuitori
reprezintă 15,6% di n populația urbană, în timp ce populația orașelor Murgeni și Negrești cumulează 9,7%.
Gradul de urbanizare al județului Vaslui a oscilat în jurul valorii agregate de 41%, în intervalul ce are ca
limită inferioară valoarea 41,2% și 41,6% ca limită superioar ă. În anul 2008, gradul de urbanizare al
județului Vaslui a fost de 41,2%, fiind inferior atât celui înregistrat la nivelul regiunii de dezvoltare Nord –
Est (43,2%), cât și celui național (55,0%). Situația demografică a populației urbane pe sexe, evidențiaz ă
faptul că la nivel județean este înregistrat un raport al populației feminine la cea masculină mai just proporționat decât la nivel regional și național. La ponderea populației feminine este de 51,5% la nivel
județean, de 51,9% la nivelul regiunii de dez voltare Nord-Est și de 52,2% la nivel național. La mijlocul
anului 2008, conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, populația tânără (0 -14
ani) a mediului urban vasluian deținea un procent de 15,3% din populația totală, populația adultă (15 -59
ani) reprezenta 72,1%, iar restul populației (12,6%) era încadrată în categoria „populație vârstnică” (60 ani
și peste). Structura populației pe grupe mari de vârstă reflectă o populație îmbătrânită a mediului urban

3
vasluian. Vârsta med ie a populației feminine urbane din județul Vaslui este de 37,4 ani, iar cea a
populației masculine de 35,3 ani. În acest moment, structura populației și gradul de îmbătrânire al acesteia
poate fi interpretată ca fiind „normală”, urmând trendul general al populației la nivel regional sau național.
În schimb, problema adevărată va apărea în timp (peste 10 -15 ani), când populația adultă va fi populația
bătrână și va deține un procent semnificativ și îngrijorător de mare din total populației urbane vasluiene,
fapt ce va avea ca efect imposibilitatea regenerării demografice.
● Având în vedere mediul economic în care se găsește Muzeul, dar și situația demografică și
urbanistică a județului, atunci când se creionează strategia de dezvoltare a instituției pe următorii ani toți
acești factori trebuie să stea la baza întocmirii acest eia.

Factori sociali
Județul Vaslui este parte integrantă a Regiunii Nord‐ Est. Cu toate că Regiunea Nord ‐Est este cea
mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și a suprafeței deținute, ea
se situează pe ultimul loc î n raport cu nivelul de dezvoltare. Situația economică și socială a continuat să se
agraveze odată cu intrarea în perioada de criză economică și financiară ‐ anual a avut loc o scădere reală a
produsul intern brut regional, într ‐un ritm mai accentuat decât cel existent la nivel național. Principalii
factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a Regiunii Nord ‐Est sunt: alternative economice reduse
pentru populația din mediul rural; competitivitatea scăzută a mediului economic, nivelul scăzut de
atractivitate, în special a zonelor rurale și oraselor mici și mijlocii.
O pondere importantă a populației se confruntă cu una sau mai multe forme de excluziune:
educațională, de sănătate, ocupațională, socială, economică și de locuire. Sunt afectate în special
persoanele cu venituri reduse sau fără venituri, persoanele aparținând minorității rrome, familiile
monoparentale, persoanele cu handicap, gospodăriile din mediul rural bazate pe agricultura de subzistență sau semisubzistență. Totodată, peste jumătate din tre copii și tineri cuprinși în grupa de
vârstă 0 – 18 ani se confruntă cu fenomenul de sărăcie sau de excluziune socială – cea mai mare parte
provenind din familii monoparentale, familii în care părinții au un nivel redus de educație, familii cu
părinți șomeri. Conform diverselor studii și rapoarte de cercetare, există și alte segmente sociale
vulnerabile care pot fi adăugate: persoane adulte fără adăpost, persoane cu HIV/SIDA, persoane
dependente (de droguri, de alcool, etc.), persoanele victime ale violenței domestice, vârstnicii singuri,
persoane cu slabă pregătire profesională sau slabă calificare, șomeri, în special cei de lungă durată.
Una din cauzele principale din care derivă sărăcia și slaba dezvoltare a zonei este generată de
nivelul de ed ucație a populației județului. Ponderea populației cu studii superioare reprezentând 7,05%, cu
studii postliceale este de 2%, cu studii liceale este 17,38%, cu studii profesionale este de 15%, cu studii
gimnaziale este de 33% și cu studii primare este de 2 1,42%. Persoanele analfabete reprezintă 2,16%.
Slaba dezvoltare economic a zonei generează o lipsă acută a locurilor de muncă. Ponderea
salariaților în 2011 era de doar 11%.
La sfârșitul lunii februarie 2013, rata șomajului înregistrat la nivel națion al a fost de 5,78%. În
județul Vaslui, 11,02% din populația activă depinde de ajutorul de șomaj. De mai bine de doi ani, județul
este pe primul loc în țară. Conform datelor furnizate de ANOFM, cele mai ridicate niveluri ale ratei
somajului au fost atins e în județele Vaslui (11,02%), Mehedinți (10,60%), Dolj (10,32%) și Teleorman
(10,19%), urmate de județele Alba (9,72%), Galați (9,44%) și Buzău (8,49%). La nivelul județului Vaslui
în evidențele AJOFM Vaslui sunt înregistrați un număr de 16.953 șomeri. Di ntre aceștia, doar 5.393
sunt șomeri indemnizati, restul de 11.560 nu mai primesc indemnizație de somaj, dar figurând în
evidențele AJOFM ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Rata șomajului în rândul femeilor este de
7,68%, iar 14,45% din bărbați sunt î n căutarea unui loc de muncă. Probleme principale ale pieței muncii:
ponderea semnificativă a populației ocupate în agricultură; nivelul ridicat al șomajului de lungă durată și
al șomajului în rândul tinerilor; insuficiența fondurilor și a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât
angajatorilor cât și angajaților, în domeniul formării profesionale continue; mecanisme de stabilire a
salariilor insuficient dezvoltate pentru a reflecta corespunzător productivitatea și nivelul de calificare;
insuficienta monitorizare a impactului măsurilor active asupra grupurilor țintă, necesară pentru
planificarea politicilor în domeniul ocupării.

4
Gradul scăzut al dezvoltării economice este reflectat și de numărul celor asistați. Copiii
beneficiari de alocație de plasament reprezintă 1,06% din numărul de copii care au primit alocație de stat,
cele mai mari valori ale acestui indicator fiind în județele Vâlcea (1,6%), Hunedoara (1,7%), Timiș
(1,8%), Caraș ‐ Severin (2,0%) și Vaslui (2,4%). Tot în trimestrul I 2013, în județul Vaslui s‐ au alocat 2
301 alocații de plasament, cel mai mult din toată țara, din care 1994 pentru copii fără handicap și 307
pentru copii cu handicap. Alocații pentru susținerea familiei în trimestrul I 2013, regiunea Nord‐ Est
prezintă cel mai mar e număr de familii beneficiare: 77 328 (27,5% din numărul total de familii beneficare
la nivelul național ), datorită faptului că în județele componente locuiau un număr mare de beneficari:
Botoșani (8 828), Neamț (10 663), Iași (13 190), Suceava (13 792) , Vaslui (15 017) și Bacău (15 838).
Din familiile beneficiare, în județul Vaslui au fost 29 973 copii din totalul de 530 794 la nivel național.
În cazul în care se raportează numărul estimat de copii beneficiari de alocație de susținere la cel de
copii b eneficiari de alocație de stat pentru copii, se obține o pondere la nivel național de 13,9%. Cea mai
mare pondere a fost înregistrată de județul Vaslui de 31,8%. Cele mai multe familii monoparentale
beneficiare de alocații de susținere au fost înregistrate în regiunea Nord‐ Est (12 689 reprezentând 23,5%
din totalul familiilor monoparentale de la nivel național. În județul Vaslui s ‐a înregistrat o valoare de 741
lei a indemnizației de concediu pentru creșterea copilului, fiind cea mai mică din țară.
După cât e se poate observa problemele sociale ale județului Vaslui sunt diverse și în număr din ce
în ce mai mare. Majoritatea au cauze economice, gradul foarte ridicat de sărăcie fiind la baza multor
fenomene sociale (violența în familie, abandonul copiilor, deli ncvență, neglijare sau exploatare economică
a copiilor, abandon școlar, alcoolism etc).
Mediul social cu toate specificitățile sale – culturale, profesionale, demografice poate duce la
creșterea sau scăderea receptivității activităților muzeale în cadrul diverselor categorii de public, segmente
comunitare și chiar comunități întregi. În stabilirea viitoarei strtegii de dezvoltare a instituției trebuie sa se
pornească și de la aceste realități de ordin social.
Factori tehnologici
Globalizarea produsă în aproape toate domeniile, și mai ales în domeniul comunicării și relațiilor
publice solicită și provoacă muzeul la construirea și menținerea unei prezențe active pe Internet, prezență
ce asigură accesul la informații despre muzeu 24 ore/7zile pe săptămână.
Tehnologia informației și comunicațiilor reprezintă un avantaj competitiv pentru muzeu. Se are în
vedere îmbunătățirea accesibilității informaționale pentru toate categoriile de public și creșterea transparenței actului decizional prin utilizarea adecvată a sistemelor informatice (internet, media);
În același timp, prezența în România a unei industrii IT în continuă creștere face posibilă apariția
de produse hard și soft pliate pe nevoile de dezvoltare ale organizațiilor solicitante.
Muzeul “Vasile Pârvan” deține două site-uri pe internet cu mare afluență de vizitatori, lucru care
poate mijlocii creșterea numărului celor interesați de o vizită la muzeu.
● Instituția muzeală trebuie să fie capabilă să utilizeze noile tehnologii pentru a-și perpetua și
dezvolta și cu ajutorul noilor mijloace de comunicare misiunea sa de păstrător și promotor al moștenirii culturale.

1. Instituții, organizații, grupuri informale care se adresează comunităților din Regiunea de
Nord -Est a țării

Pe segmentul turiștilor ca re practică turism cultural educațional și științific, Regiunea Nord Est se
remarcă printr -o ofertă bogată și foarte valoroasă.
Principalele atracții culturale istorice sau religioase, se bucură de o notorietate deosebită și au
beneficiat de promovare atât la nivel național cât și internațional sunt localizate în județele Iași, Neamț și
Suceava și Botoșani.

Județul Neamț
• Vestigii istorice

5
o Cetatea Neamțului – Tg. Neamț; Ruinele Curții Domnești – Piatra Neamț, ridicată de Ștefan cel
Mare în 1491; Vestigiile Cetății Dacice -Bâtca Doamnei ..
• Edificii religioase
• Mănăstirea Neamțului – Vânători Neamț ; mănăstirea -Bistrița; Mănăstirea Agapia -Văratec;
Mănăstirea -Secu;Biserica "Sf. Ion" – Piatra Neamț; Biserica Episcopiei-Roman; Mănăstirea-Pângărați ,
• Edifici i culturale
o Casa memorială "Ion Creangă" – Humulești ; Casa memorială "Calistrat Hogaș" – Piatra
Neamț ; Casa memorială "Mihail Sadoveanu" – Vânători – Neamț ; Muzeul memorial "Al. Vlahuță";
Complexul muzeal Județean – Piatra Neamț.
Județul Suceava
• Vestigii istorice
• Cetatea de scaun-Suceava ; Hanul Domnesc-Suceava;
• Edificii religioase
• Mănăstirea Voroneț; Mănăstirea Moldovița; Mănăstirea Humor; Mănăstirea Sucevița;
Mănăstirea Putna .
• Edificii culturale
o Muzeul lemnului – Câmpulung Moldovenesc ; Muzeul Național al Bucovinei – Suceava ; Casa
memorială "Ciprian Porumbescu"; Casa memorială "Nicolae Labiș".

Județul Iași
• Vestigii istorice
o Vestigiile Curții Domnești – Iași; Ruinele Curții Domnești – Hârlău; Ruinele Curții Domnești
– Cotnari ; Vestigiile unei a șezări din neolitic – Cucuteni; Palatul Culturii; Palatul domnitorului Al. I.
Cuza – Ruginoasa .
• Edificii religioase
• Biserica "Trei Ierarhi" – Iași; Mănăstirea Golia – Iași; Mănăstirea Cetățuia – Iași; Mănăstirea
Galata – Iași; Catedrala Mitropolitană – Iași.
• Edificii culturale
o Universitatea Al. I. Cuza – Iași; Teatrul Național "Vasile Alecsandri" – Iași; Casa Dosoftei –
Iași; Casa Vasile Pogor – Iași; Biblioteca Centrală "Mihai Eminescu "- Iași; Conacul Cantacuzino –
Cepelnita (sec. XVIII -XIX ); Muzeul Unirii – Iași; Muzeul etnografic al Moldovei – Iași; " Bojdeuca" lui
Creangă – Iași; Casa memorială "Vasile Alecsandri" – Mircești ; Grădina Botanică – Iași;Complexul
muzeistic "Mihai Eminescu" – Iași; Casa muzeu "Mihail Kogălniceanu" – Iași; Casa memorială "Mihail
Sadoveanu" – Iași; Casa memorială "George Topârceanu" – Iași; Casa memorială "Mihai Codreanu" –
Iași, (în Vila Sonet); Muzeul de Istorie al Moldovei – Iași.
o Județul Botoșani se remarcă prin următoarele obiective culturale:
• Casa memorială "Mihai E minescu" Ipotești ; Casa memorială "George Enescu" – George
Enescu ; Casa memorială "Nicolae Iorga" – Botoșani; Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Botoșani ;
Muzeul Răscoalei din 1907 – Flămânzi ; Muzeul Județean; Teatrul de Păpuși "Vasilache" – Botoșani;
Centru l Vechi – Botoșani .

Deși concurența pentru zona cultural istorică Bârlad este foarte puternică, aceasta își poate
găsi locul în cadrul regiunii Moldovei și Bucovinei ca punct de tranzit pentru turiștii care vor să viziteze
celelalte atracții. Prin restaurarea patrimoniului cultural și istoric al Bârladului, acesta poate fi inclus
în traseele turiștilor care vizitează regiunea Moldovei. Acest lucru este favorizat atât de valoarea culturală și istorică a atracțiilor din zona Bârlad cât și de poziția m unicipiului – „poartă de intrare”
către celelalte județe din regiune.
Prin intermediul prezentul proiect managerial ne dorim să ilustrăm căile de urmat în vederea
atingerii obiectivelor enunțate privitoare la evoluția instituției în următorii 5 ani. Pornind de la Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui cu orizontul de timp 2013 – 2020. Din punctul de vedere

6
al activităților culturale, în județul Vaslui se remarcă municipiul Bârlad (denumit în vremurile trecute
„capitala Moldovei de Jos”), cu o istorie culturală foarte bogată și cu un prezent în care cultura este un
pilon important al comunității locale. Începând cu următoarea perioadă (2016-2021) este necesară o
actualizare a instrumentelor de management, orientat spre toți factorii loc ali activi sau potențiali activi
pentru o promovare conjugată și integrată, cu impact vizibil în folosul comunității, a vizibilității Muzeului din perspectiva turismului cultural și a activității sale de specialitate. Acest demers însă va trebui să
pornesc ă de realitățile economice, sociale ale zonei în care muzeul își desfășoară activitatea.

Viața culturală
Proiectul de management pe care îl propunem pentru perioada 2016-2021 își propune
următoarele:
– dinamizarea și diversificare activităților de valorificare expozițională și științifică a
patrimoniului deținut;
– realizării unor expoziții temporare cu teme atractive care să vină în completarea programelor din
învățământ al elevilor din școlile din zonă;
– descoperirea și cunoașterea principalelor nevoi culturale a membrilor comunității în mijlocul
căreia muzeul își desfășoară activitatea;
– asigurarea unor servicii de tot mai bună calitate, care să corespundă standardelor acuale și
așteptării publicului vizitator;
– promovarea intensă și eficientă a imaginii muzeului;
– promovarea cu caracter permanent și prioritar a programelor de educație muzeală prin atragerea
tinerilor din toate instituțiile de învățământ;
– încurajarea și sprijinirea inițierii de proiecte multiple finanțate din fonduri europene;
– modernizarea laboratoarelor de restaurare din cadrul instituției prin atragerea de fonduri de la
instituții din străinătate,
– modernizarea observatorului astronomic prin atragerea de fonduri europene;
– extinderea ofertei culturale prin organizarea primului muzeu din România în care urmează a fi
prezentate lucrări ale celor mai importanți reprezentanți ai artei nonfigurative;
– modernizarea sediului din str. republiicii 235, și a expozițiilor permanente din această locație;
– creșterea calității activității derulate de specialiștii instituției și perfecționarea continuă a
acestora în cadrul unor programe inițiate de instituții autorizate în domeniu;
– încurajarea și dezvoltarea cercetării în teren în vederea descoperirii noi situ ri arheologice și
paleontologice;
– continuarea derulării cercetării în cadrul taberelor internaționale de arheologie,
– inițiera unei tabere naționale de astronomie;
– aplicarea principiilor de eficiență, eficacitate și economie în gestionarea mijloacelor fina nciare;
– îmbunătățirea și aprofundarea relațiilor cu mass -media;
– modernizarea siteuri -lor muzeului, crescând astfel atractivitatea acestora.

Instituții, organizații care se adresează aceleiași comunități:

Păstrător al unui patrimoniu istoric și cultural de o deosebită valoare științifică și artistică,
teritoriul județului Vaslui este depozitarul unui bogat tezaur de mărturii arheologice, etnografice,
folclorice, locuri și monumente istorice, care probează capacitatea creatoare a poporului român în acest
spațiu și particularitățile prin care s -a remarcat în cultura universală.
Zorile istoriei în aceste locuri sunt atestate de mărturii de viață din paleoliticul superior dezvelite
la Mălușteni și Murgeni. Pe teritoriul unor localități ca Trestiana, Dumești, Poienești, Perieni, Dodești,
Gura Idrici și altele, s-au făcut descoperiri din epoca neolitică iar la Epureni, Zapodeni, Lipovăț, Drăgești,
Giurcani, Răsești etc. s- au descoperit numeroase așezări din epoca bronzului. Despre o înfloritoare
civilizație dacic ă din aceste locuri vorbesc vestigiile descoperite la Bunești – Averești, Fedești, Arsura,
Crețești, Târzii, Vutcani etc.

7
Istoria județului Vaslui este legată de viața și activitatea unor personalități care au contribuit la
dezvoltarea conștiinței, cultur ii și artei român ești: Nicolae Milescu Spătarul , Dimitrie Cantemir,
domnitorul Alexandru Ioan Cuza și soția sa, Doamna Elena, savantul de renume mondial, omul de știință
Emil Racoviță, întemeietorul biospeologiei și alte personalități de seamă care au făcu t cunoscută România
în lume.
Parte integrantă a acestei deveniri istorice este fără îndoială și orașul Bârlad cu monumentele și
evenimentele istorice care au marcat evoluție sa.
Orașul Bârlad – scurt istoric
Municipiul Bârlad este așezat în Podișul Centra l Moldovenesc, în zona de dealuri care poartǎ
numele de Dealurile Bârladului .
Este situat în partea de sud a județului Vaslui, aproape de intersecția unor importante cǎi rutiere și
feroviare, pe traseul dintre nordul și sudul Moldovei, dintre Valea Prutul ui și Valea Siretului, iar DE 581
asigurǎ legǎtura între centrul și sudul României cu Republica Moldova, prin punctul de frontierǎ Albița .
Al doilea oraș al Moldovei, ca vechime, Bârladul – ca așezare atestatǎ documentar – apare
semnalat din anul 1401, câ nd domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun emite un act de danie în care
figureazǎ și un boier, pe nume Negrea din Bârlad .
Continuitatea populației autohtone în zona Bârladului este susținutǎ de descoperirile arheologice
de la Trestiana și Bârlad -Valea Se acǎ, care au scos la luminǎ vestigii ale culturii Starcevo -Criș și Sântana
de Mureș, precum și urme ale unor așezǎri din secolele XII -XIII .
Sub aspect istoric, politic și cultural, Bârladul a fost un nucleu de formare și definire a unor
oameni ale căror n ume s -au înscris pe coordonatele locale și naționale (Al. I. Cuza, Manolache Costache
Epureanu, Gh. Gheorghiu Dej, Al. Philippide, Al. Vlahuță , N. N.Tonitza și mulți alții).
În rândul instituțiilor care au marcat sub aspect cultural Bârladul și chiar teri toriul întregului județ
un loc special a ocupat și ocupă Muzeul „Vasile Pârvan”.
În Bârlad însă în ultimul secol a existat o concurență benefică cu alte instituții, cum ar fi
Academia Bârladeana, Biblioteca "Stroe Beloescu", iar mai de curând Galeriile de arte "N. N.Tonitza" și
Centrul "Eminescu", instituții cu vocație și notorietate .
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad
Situat pe strada Vasile Pârvan , nr. 1, cod – 731050; tel : 0235/421691; fax : 0235/422211; e -mail
:muzeuparvan@gmail.com – se numǎrǎ printre primele instituții de culturǎ specializate, înființatǎ de un
grup de intelectuali bârlǎdeni.
Actul de înființare al muzeului a fost semnat la 10 aprilie 1914 sub numele de Muzeul Județului
Tutova . În 1948 este declarat instituție de stat sub numele de Muz eu mixt , trecând sub patronajul
Primǎriei. Pâna în anu l 1953 funcționau douǎ secții (arheologie -istorie și artǎ ), iar din 1953, prin
îmbogǎțirea patrimoniului cu donația fǎcutǎ de Filiala de vânǎtoare Bârlad ia ființǎ cea de-a treia secție a muzeului – Științele Naturii . În 1955, muzeul primește un nou spațiu – o aripǎ (parter și etaj) din Palatul
Prefecturii Județului Tutova, o clǎdire de secol XIX. În 1957, în urma demersurilor specialiștilor muzeul a
primit numele de Muzeul „Vasile Pârvan” , denumire care s-a menținut pânǎ astǎzi .
În prezent, muzeul are patru secții: Secția de arheologie-istorie, Secția de artǎ , Secția de științele
naturii și Secția Personalitǎți bârlǎdene și un department de astronomie. În anul 2004 au fost deschise spre
vizitare Pavilionul Marcel Guguianu (cuprinde lucrǎri ale maestrului) și aripa de sud a fostei Bănci
Raiffeisen, cu patru expoziții permanente – „Flora și fauna județului Vaslui”, „Bârladul cultural la sfârșitul
mileniului doi”, „Alexandru Ioan Cuza și epoca sa” și „Cabi net numismatic”.

Muzeul „Vasile Pârvan” – Casa Sturdza
Clǎdirea se aflǎ situatǎ pe strada Vasile Pârvan nr.4 .
Acest monument cu capelǎ de familie, de secol XIX, a aparținut spǎtarului Alecu (Alexandru)
Sturdza.
Din 1993 până în anul 2010 aceastǎ clǎdire a funcționat ca Muzeu al Colecțiilor, unde au fost
expuse șapte colecții (artǎ româneascǎ, universalǎ și istorie militarǎ) intrate ca donații în patrimoniul
Muzeului „Vasile Pârvan”.

8

Muzeul „Vasile Pârvan” – Casa Gheorghe Gheorghiu Dej
Se aflǎ situatǎ pe strada Trotuș nr. 52 .
Casǎ se află doar în administrarea Muzeului, fiind proprietatea Primăriei Bârlad.
Casa Cuza
Este situatǎ în Cartierul Podeni.
A fost construitǎ pe la 1812 de familia Cuza. În aceastǎ casǎ s-a nǎscut la 20 martie 1820
Alexandru Ioan Cuza, cel care prin actele de la 5 și 24 ianuarie 1859 a consfințit unirea Moldovei cu Țara
Românească. Monumentul din fața casei a fost amplasat la 20 martie 1990.

Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”
Situat pe strada Nicolae Bǎlcescu nr.11 .
Fondatorii liceului au fost frații Gheorghe și Nicolae Roșca Codreanu .
Între anii 1846-1858 funcționa Clasul real al Codreanului în clǎdirea situatǎ pe strada Leningrad
nr. 13 .
Între anii 1858 -1864 Clasul real al Codreanului a fost ridicat pe o nouǎ tr eaptǎ de învǎțǎmânt:
Gimnaziu. Ca urmare a Reformei învǎțǎmântului din 1864, a lui Al.I. Cuza, Gimnaziul Codreanu a fost
ridicat la rang de liceu. Liceul a funcționat scurt timp cu șapte clase , dupǎ care a revenit la opt clase,
reînființându -se cele douǎ secții: științificǎ și literarǎ. Actuala clǎdire în care funcționeazǎ liceul a fost
inauguratǎ în anul 1886, la 27 aprilie..
În anul școlar 1945-1946 s -au înființat gimnazii pe lângǎ liceu, intrarea fǎcându -se fǎrǎ examen.
În 1946, Liceul este ridicat la rangul de Colegiu Național. Dupǎ Reforma învǎțǎmântului din 1948, pânǎ în
1952 liceul se va numi „Liceul de bǎieți”. Din 1952 pânǎ astǎzi, titulatura liceului a cunoscut multiple
schimbǎri – Liceul teoretic”Gh.Roșca Codreanu”, Liceul de Matematicǎ-Fizicǎ și, în cele din urmǎ,
Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu”.

Teatrul „V. I. Popa”
Situat pe strada Republicii nr. 268; telefon : 0235/411414.
A luat ființǎ pe data de 20 martie 1955, sub denumirea de Teatrul de Stat Bârlad, fiind construit pe
temeliile u nei vechi sǎli de tribunal. La 28 decembrie 1955 a avut loc spectacolul inaugural cu premiera
„Mielul turbat” de Aurel Baranga .
În 1956 , primește numele de Teatrul „V.I.Popa”.
Biblioteca „Stroe Belloescu”
Situatǎ pe strada Republicii nr.109 ; telefon : 0235/411001.
A fost înființatǎ în anul 1906, la 15 noiembrie. Instituția poartǎ numele donatorului imobilului,
moșierul -filantrop Stroe Belloescu .
Este structuratǎ pe secțiuni: copii și adulți. În prezent, inventarul Bibliotecii „Stroe Belloescu”
cuprinde 145.000 unitǎți de bibliotecǎ (cǎrți, discuri, casete).
Galeriile De Artǎ” N.N. Tonitza”
Situate pe strada 1 Decembrie nr.12; telefon : 0235/416655.
S-au deschis pentru public în anul 1994, în incinta sa organizându-se frecvent expoziții de artă.
Casa de Culturǎ „George Tutoveanu”
Situatǎ pe strada 1 Decembrie nr.1; telefon : 0235/421207
S-a înființat în anul 1956 , sub denumirea de Casa de culturǎ raionalǎ.
Noul spațiu a fost inaugurat la 4 aprilie 1971.

9
În cadrul Casei de culturǎ au funcționat și func ționeazǎ o serie de cercuri cultural -științifice, de
inițiere muzicalǎ, contabilitate, dactilografie, filatelie, rebus, turism. Dispune de o salǎ de spectacole, sǎli
de repetiție, bibliotecǎ.

Grãdina Publicã
Situatǎ în partea de nord a orașului.
Bazele ei au fost puse în anul 1834, de Mihai Sturza, domnitorul Moldovei .
Parte integrantǎ a Grǎdinii publice, Parcul zoologic cuprinde faunǎ variatǎ, autohtonǎ și de pe alte
meleaguri; s -a constituit în anul 1960, din inițiativa specialiștilor Secției de Științele Naturii din cadrul
Muzeului „Vasile Pârvan”.

2. Analiza SWOT a următoarei perioade de raportare a managementului

Pentru urmă toarea perioadă de management p ornindu-se de la realizările anilor anteriori , dar și
de la realitățile momentului vom încerca creionarea unor strategii care să mijlocească îndeplinirea misiunii
instituției și a obiectivelor stabilite. În acest sens vom realize o analiză SWOAT care ne va ajuta în
alegerea celor mai bune căi de atingere obi ectivelor propuse.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

– sediul muzeului – aflat în mai multe clădiri situate
central și în vecinătatea unor edificii de interes
comunitar;
– situarea sediului central și al Muzeului pe drumul
European E 581, care face legătura dintre partea de
nord cu cea de sud a țării, dar și cu partea de răsărit
a Europei;
-existența unei baze tehnico -materiale moderne;
– existența unui personal calificat;
– potențial crescut de atrag ere de noi fonduri;
– lansarea și susținerea periodică de evenimente
culturale ce oferă un cadru optim de participare
pentru personalități publice, personalități culturale
și reprezentanți ai mediului de afaceri;
– prezența unui public fidel.
– existența constantă a unor programe și colaborări
pe teme extrem de diverse oferite tinerilor aflați pe
băncile școlii

– lipsa unei analize pertinente care să ofere
informații despre profilul consumatorului cultural;
– lipsa unui program de servicii culturale muzeal e
pliate pe nevoile culturale identificate la categoriile
de public;
– absența unui cadru de lucru care să implice o
participare activă și un interes constant al
insituțiilor partenere ale muzeului în ceea ce
privește dezvoltarea strategiei muzeului;
– inexis tența unui progran național de promovare a
turismului în această zonă a țării

OPORTUNITĂȚI : AMENIȚĂRI :

– aderarea României la Uniunea Europeană, cu
implicații directe și profunde asupra industriei turistice, cât și asupra liberei circulații a produselor
culturale în întreg spațiul european;
– promovarea și organizarea, împreună cu Consiliul
Județean, de evenimente, acțiuni, proiecte și
programe culturale comune;
– oferirea unui cadru optim pentru acțiuni și
activități derulate în parteneriate cu societatea civilă
– reducerea drastică a subvenției acordate muzeului
de la bugetul ordonatorului de credite;
– posibile cereri de retrocedare a unor piese ale
patrimoniului cultural mobil deținute de către
muzeu;
– nivelul scăzut de salarizare a personalului muzeal.
Pornind de la aceste constatări și de la situația
actuală a Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad putem
să încercăm să formulăm câteva direcții de acțiune

10
cât și cu reprezentanții mediului de afaceri;
– amplasarea spațiilor muzeului – relativ aproape de
centrele civice ale comunităților și în imediata
vecinătate a unor instituții administrativ e, culturale
și unități bancare;
– schimbarea politicii de sprijin financiar a
sectorului socio -cultural prin susținerea de către
companiile multinaționale a conceptului de răspundere socială corporatistă;
– dezvoltarea în ritm accelarat a industriei de IT
(atât a celei de software cât și a celei de hardware) pe plan național;
– existența și dezvoltarea continuă a unei rețele
naționale a muzeelor;
– existența și dezvoltarea rapidă a unei instituții
naționale de formare profesională a adulților care furnizează cu rsuri de perfecționare a personalului
din domeniul culturii. pentru perioada următoare, plecând de la axioma
potri vit căreia în management, inclusiv cel cultural,
sunt necesare previziuni pe termen scurt, mediu și
lung. În plus, plecând de la analiza SWOT, un
manager trebuie să accentueze părțile tari, să
elimine pe cât posibil pe cele slabe, să profite de
oportunităț ile pe care i le oferă mediul extern și să
ocolească amenințările.
Pentru aceasta este necesară o bună utilizare a
resurselor umane, materiale și financiare, astfel
încât scopul și obiectivele instituției să poată fi
îndeplinite. Fără aceaste condiții, c riteriile de
performanță nu pot fi îndeplinite.

3. Analiza imaginii existente a instituției și propuneri pentru îmbunătățirea acesteia

Analizând modul cum este perceput muzeul bârlădean în conștiința comunității în mijlocul
căreia se găsește constatăm că instituția se bucură de bune aprecieri. Media locală, dar si cea regional și
centrală, în repetate rânduri au evidențiat calitatea actului cultural și profesionalismul angajaților instituției. Muzeul „Vasie Pârvan” se află de câțiva ani într -un amplu pr oces de modernizare, proces care a
fost și este perceput de public ca reprezentând pași semnificativi pentru adaptarea discursului muzeistic
realităților momentului. S -au realizat progrese în direcția unei mai bune promovări a imaginii instituției. În
acest sens trebuie amintite materialele de promovare lansate pe piață (pliante, flayere, obiecte cu imagini le
unor piese aflate în patrimonial instituției, bannere, panouri publicitare, actualizarea celor două siteuri ale
muzeului, film de promovare). Toate a cestea contribuind la conturarea unei imagini bune vizavi de
instituția muzeală. Imaginea muzeului a fost susținută, pe de -o parte de sutele de apariții în presă unde au
fost diseminate informații legate de activitățile curente, iar pe de altă parte de sesiunea națională de comunicări științifice. Cu prilejul organizării acesteia zeci de specialiști din țară și străinătate având
posibilitatea să ne cunoască mult mai bine, aceștia transformându -se în adevărați ambasadori ai muzeului.
În viitor tot acest ca pital de imagine, câștigat va trebui folosit astfel încât, cu fiecare an
vizibilitatea Muzeului să se îmbunătățească. În acest sens vom căuta să dezvoltăm pe mai d eparte
parteneriatele cu media, colaborare a cu posturile de televiziune locale, dar și regionale și naționale vom
căuta să paricipăm la emisiuni în care să aducem în centrul atenției, patrimonial, care de fapt reprezintă
cea mai important bogăție a noastră. Problema cea mai spinoasă, care trebuie r ezolvată în viitor va fi cea
legată de introducerea Muzeului în circuitul turistic național.

4. Propuneri pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari (studii de consum, cercetări, alte
surse de informare)

Una din rațiunile de a exista a muzeelor este legată de prezența constantă a publicului. Muzeele
sunt vizitate de public provenit din rândul elevilor, studenților, pensionarilor, deci vizitatori din diferite
medii sociale, culturale și educaționale. Cunoscând structura categoriilor de public, precum și proveniența
acestuia se pot realiza strategii viabile privitoare la atragerea acestuia. De o mare însemnătate în vederea
realizării strategiilor sunt studiile sociologice care trebuiesc frecvent făcute pentru a cunoaște cât mai
exact așteptările publicu lui. Din nefericire până la acestă dată în muzeul bârlădean s-au făcut foarte puține
asemena studii, ultimele fiind realizate în urmă cu câțiva ani. Pentru a înțelege mai bine direcțiile spre care

11
se îndreaptă așteptările publicului ne vom folosii de o ser ie de studii și date oferite de institutul Național
de Statistică. În urma observațiilor făcute s-a constatat faptul că la ora actual se manifestă un consum
cultural de tip omnivor sau practici culturale hibride, care combină mai multe tipuri de activități pentru
petrecerea timpului liber. Deschiderea spre un astfel de tip de consum și de bricolare a activităților de
loisir (de petrecere a timpului liber) se manifestă la toate vârstele. De exemplu, pentru respondenții cu
vârste cuprinse între 18 și 34 de an i, frecventarea muzeelor la un interval de 2 -3 luni înregistrează un
procent de 7,2%, apropiat de cei care optează pentru un sport de întreținere – 6,4%. Urmărind același
interval de timp, putem spune că pentru persoanele cu vârste cuprinse între 35-49 de ani, consumul
cultural de cinema și cel de spectacole de divertisment sau muzică indică procente aproape egale (7,5%, respectiv 7,7%). Respondenții din categoria de vârstă 50-64 de ani aleg să meargă la filarmonică (1,1%),
operă (1,1%) sau bibliotecă (1,0% ). În cazul persoanelor peste 65 de ani se observă procente similare în
ceea ce privește consumul de spectacole de divertisment/muzică (0,4%), competiții sportive (0,4%), practicarea unui sport de întreținere (0,6%) sau mersul la bibliotecă (0,8%). În soci etatea contemporană,
indivizii au o putere de mișcare mai mare între câmpuri decizionale, ca urmare a diminuării normării și conformării în anumite grupuri sociale din care fac parte. Setul de preferințe pe care și -l construiește o
persoană tânără (între 1 8 și 34 ani) are la bază factori de influență diferiți față de cei de la baza alegerilor
făcute de o persoană mai în vârstă (între 35 și 49 de ani). Este posibil ca tinerii să aleagă o activitate în
detrimentrul alteia în funcție de accesul la educație, accesul la tehnologie sau în funcție de grupul de
apartenență, în vreme ce persoanele din segmentul de vârstă 35 -49 de ani pot alege în funcție de mediul de
lucru la care sunt expuși, timpul liber de care dispun sau mediul familial și responsabilitățile de care sunt
legați. De cele mai multe ori, persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani și cele peste 65 de ani și –
au format deja un set de preferințe de- a lungul vieții și în jurul lor există activități de nișă cu care iau
contact în urma unor întâlni ri ocazionale cu persoane din alte cercuri sociale. Totuși, viziunea expusă mai
sus este una generală ce se aplică persoanelor care nu se mișcă foarte mult de la un câmp decizional la
altul. Există situații, tot mai dese, care fac ca persoane de vârste dis tincte, provenite din medii rezidențiale
diferite să se întâlnească, deoarece granițele dintre categoriile sociale, aflate într -un anumit spațiu, sunt
astăzi mult mai fluide decât în urmă cu trei -patru decenii. Pot fi urmărite cu ușurință relaționări logic e
între o colecție infinită de obiceiuri. Am putea spune că variantele de consum cultural pentru care optează
unii dintre respondenți ar putea fi puse pe seama dorinței de a fi prezenți într -un spațiu public, dacă spațiul
public devine scena unde fiecare i ndivid este un actor și acesta se va comporta sub presiunea așteptărilor
audienței sau pentru a intra în competiție cu alți performeri.
Activitățile pentru care optează populația generală o dată la câteva luni pot fi redate în următoarea
ordine: cei mai m ulți preferă sărbătorile locale (27,2%), apoi excursiile (21,5%), festivalurile de muzică/
film/ teatru (19,5%), spectacolele de divertisment/muzică (18%), frecventarea mallurilor (17,8%), plimbările prin parcuri (16,7%) și vizitarea muzeelor (15,8%).
Porn ind de la cunoașterea acestor date va trebui să se creioneze întreaga strategie de atragere a
publicului către actul cultural, în general, pentru muzeu în special.

5. Grupurile țintă ale activităților instituției pe termen scurt/mediu

Atunci când ne gândim la o strategie pe termen mediu și lung privind atragerea publicului la
muzeu parcursul preliminar în marketing începe cu reflexia asupra muzeului ca producător și asupra
vizitatorului în calitate de consumator. Vizitatorii merg de regulă la muzeu în timpul lor liber. Muzeele sunt, deci, ofertante de produse orientate către timpul liber. Piața timpului liber oferă muzeelor multe
șanse, dar este o piață cu mulți concurenți în spațiul sferei culturale și în afara lui . Caracteristicile
consumatorilor sunt și ele mereu în schimbare. Apar mereu grupuri țintă și consumatorii devin tot mai
exigenți. Aceste caracteristici ale pieței culturale pot reprezenta șanse pentru muzee dacă acestea oferă
calitatea cerută și stârnesc interesul publicului vizitator. U n pas important în procesul de atragere a
publicului îl reprezintă cunoașterea misiunii muzeelor și identificarea grupurilor țintă la care se raportează
acesta. Trei elemente sunt definitorii pentru grupul țintă: misiunea muzeului (în ce excelează muzeul, ce
are el de oferit) ; pe ce direcție vrea să se dezvolte muzeul și pe cine vizează; n atura colecțiilor muzeului .

12
Grupurile țintă se diferențiază de consumatorul obișnuit prin: proveniența geografică a vizitatorului ;
vârsta: produsele culturale ale muzeului se adresează unei categorii de vârstă sau tuturor ; statutul socio –
economic și nivelul de educație .
Produsul oferit spre vizitare și cunoaștere reprezintă, în sens restrâns colecția muzeală, sau în sens
mai larg felul în care este prezentată colecția prin expozițiile de bază, expozițiile tematice temporare,
amenajarea traseului de vizitare, indicatoare orientative, curățenia, utilizarea mijloacelor de informare
pentru public etc. Un aspect important va fi legat de stabilirea programului de acces zilnic și săptămânal,
amabilitatea angajaților care vin în contact cu vizitatorii, îndrumarea directă a publicului precum și
dotările destinate publicului vizitator (parcare pentru mașini, garderobă, toalete etc.)
– Locul reprezintă amplasarea expoziției, clădirea sa u locația care adăpostește patrimoniul.
Locul trebuie să corespundă calitativ activităților culturale, răspunzând unor exigențe specifice
legate de calitatea împrejurimilor – accesibilitate ușoară, prestanța clădirilor în concordanță cu natura
colecțiilor și a produselor culturale.
– Prețul biletului de intrare este un alt instrument de marketing căruia îi vom acorda atenție. Pentru
vizitatori costul accesului în Muzeu nu se rezumă numai la biletul de intrare ci și la celelalte costuri pe
care le determină călătoria. Din această cauză calculul prețului biletului sau ansamblului de sisteme de
acces în muzeu sunt realizate asfel încât să nu constituie o opreliște pentru vizită. Există mai multe căi prin
care vom folosi prețul ca instrument de marketing: difer ențierea de preț (reducerea prețului în cadrul unor
campanii speciale); accesul gratuit într -una din zilele lunii; – biletele pentru familii; flexibilitatea prețului
în funcție de sezonul expozițional și oferta culturală sau vânzările la pachet cu alte tip uri de produse
(ghidaj de specialitate)
Prin tot ceea ce ne propunem să întreprindem vom urmării creșterea numărului celor care
vizitează muzeul, precum și atragerea unor noi categorii de vizitatori și fidelizarea acestora. Sigur în
primul plan se va aflat dorința de a ne apropia tot mai mult de generația tânără, cei care în următorii ani
vor putea deveni vizitatori și colaboratori constanți și fideli ai instituției.
Pe termen scurt vizăm:
– creșterea numărului de colaborări cu instituții din domeniul educației, și a celor cu caracter
social și diversificarea acțiunilor de pegagogie muzeală, astfel încât muzeul să se transforme într -o a doua
școală, acolo unde tinerii pot aprofunda cunoștinț ele acumulate la orele de curs.
– diversificarea și creșterea numărului materialelor de publicitate și promovare a activităților
propuse de muzeu.
– organizarea unor expoziții în afara muzeului la sediul altor instituții muzeale în vederea
promovării pa trimoniului;
– diversificarea ofertei culturale;
Pe termen lung vizăm:
– modernizarea spațiilor expoziționale de la Casa Sturdza;
– organizarea unui nou muzeu de autor prin care să reușim promovarea noilor curente în artă.
– reorganizarea expozițiilor din sediul de pe strada R epublicii 235.
– dotarea și organizarea, după principii moderne, a laboratoarelor de restaurare
– introducerea muzeului într -un circuit național de vizitare.

6. Profilul beneficiarului actual

Public ul vizitator reprezintă fundamentul care stă la baza activității oricărui muzeu. Nu este vorba
numai despre vizitatori ci despre toate instituțiile și persoanele care pot susține muzeul. Muzeele atrag
diverse categorii de public: populația locală, elevi, studenți,vizitatori individuali, familii cu copii, turiști și
alte categorii.
Făcând o analiză a structurii și provenienței publicului un muzeu își poate schița o imagine a
situației sale actuale. Publicul, ca entitate abstractă, a existat dintotdeauna, în că de la apariția muzeului ca
instituție publică. Interesul acestuia pentru actul cultural muzeal s -a manifestat cu o intensitate graduală,
într-o evoluție permanentă, în funcție de nivelul de educație. Pentru a înțelege ceea ce dorește publicul,

13
raportat la profilul beneficiarului actului cultural vom căutat să ne racordăm la studii sociologice, realizate
în anii anteriori, precum și la studii inițiate și realizate de alte instituții. Rezultatele acestor studii au fost
următoarele:
– cei mai numeroși vizit atori au vârsta cuprinsă între 12 și 35 de ani. Categoria elevilor din ciclul
gimnazial și liceal fiind cei mai numeroși. În consecinta vom încerca să ne adaptăm oferta cultural
stiințifică în funcție de nevoile acestor categorii de vârstă și profesionale. Dintre genurile de manifestari
care îi vor viza pe aceștia sunt spectacolele de planetariu, observațiile astronomice, lecțiile de muzeu pe
diverse teme, expozițiile permanente, dar și o mulțime de expoziții temporare, etc.
– vom urmari satisfacerea asteptărilor publicului adult de până în 35 de ani, dar si celui cu vârste
mai mari de 35 de ani, prin organizarea unor manifestări pornind de la expoziții până la concerte de muzică clasică, precum si conferințe cu caracter științific, din domeniile istoriei, științelor naturii,
arheologiei, numismaticii, etc.
– Pornind de la rezultatele studiilor sociologice avem și am avut în vedere și o problematică care
se pune tot mai acut în privința accesului la actul cultural.
Sociologic, se poate intui că mediul de proveniență și cultură a părinților tinde să facă din procesul
de reproducție culturală principalul redistribuitor de cultură, accentuând astfel inegalitățile. Consumul
cultural este un revers și un catalizator al relațiilor sociale. El pune în valoare ceea ce altfel ar fi mai greu de observat. De pildă, ca variabilă rezidențială, de tip urban -rural sau centru -periferie, devine o variabilă
de stratificare ascunsă, din ce în ce mai semnificativă. Ceea ce înseamnă, că șansele de reușită socială
depind nu numai de capitalul economic, educațional sau social, ci și de ceea ce s-ar putea numi “capital
rezidențial”, care realocă în mod semnificativ, după criteriul apropierii de marile concentrații de resurse,
toate celelalte specii de capital. De altfel, discursul cotidian spune, chiar dacă cel sociologic sau
politologic o ignoră: românii se identifică și ierarhizează între ei nu numai prin deosebirile dintre bogați și săraci, educati și needucati etc., ci (poate mai ales!) pr in etichetări de tipul: “de la țară”/”de la oraș” sau:
“din Capitală”/”din provincie” – discriminări și excluderi operate în fiecare zi, pe o bază de sorginte
culturală. Dar acesta este reflexul vizibil al unui trend de adâncire a unor clivaje în care un element important de corecție îl reprezintă accesul generalizat la educație. Este limpede că, în absența unui reglaj
instituțional și a unor politici adecvate, contrastele se vor accentua, cu consecințe, mai târziu, greu de
contracarat.
Pornind de la adevă rurile și realitățile dezăluite de anumite studii dedicate vieții culturale ne
dorim să ne aducem contribuția la anularea s-au eventual diminuarea decalajelor existente între ceea ce
înseamnă viața culturală în lumea satelor și cea a orașului. În acest sen s ne propunem să permanetizăm
prezența în școlile din mediul rural, acolo unde vom promova știința, cultura și importanța muzeului în
viața comunităților.
De asemenea ne propunem să asigurăm o apropiere mai puternică între muzeu și o categorie
socială pozi ționată într -o zonă mai îndepărtată de muzeu și mă refer aici la categoria persoanelor de peste
60 de ani. În acest sens vom stabili contacte cu organizațiile pensionarilor, încercând să îi atragem și mai
mult spre ceea ce înseamnă viața culturală oferită de un muzeu.
Atunci când încerci să schițezi portretul beneficiarului țintă al acțiunilor culturale ale muzeului
trebuie să faci distincție între mai multe categorii de vizitatori, cu trăsăturile lor specifice.
– Vizitatorul local individual vine cu regula ritate la muzeu pentru a vedea noile expoziții
temporare. Acest vizitator poate să aducă și invitați care se pot transforma în vizitatori fideli.
– Turiștii din afara localității vin pentru vizionarea expozițiilor permanente si temporare, dar mai
ales pent ru a participa la spectacolele de Planetariu.
– Adulții insoțiți de copii caută îndeosebi oferte care vizează copii. În această direcție este
importantă oferta noastră expozițională, îndeosebi în ceea ce privește arheologia și istoria, dar și
observațiilo r astronomice, spectacolelor de planetariu și filmele 3D.
– Pentru vizitatorii cu dizabilități există, cel putin la două din locațiile, care gazduiesc expozitii,
concerte de muzică clasică și camerală facilități speciale, respectiv, căi de acces, rampe, l ift.

14
– În general elevii din școlile din Bârlad, dar și din localitățile apropiate de municipiu vin în
grupuri însoțite de cadre didactice care preferă ca aproape în integralitate lecțiile să fie susținute de către
specialiștii instituției noastre.

B. Anal izați activitățile instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:

1. Analiza programelor și a proiectelor instituției
Cercetarea patriminiului cultural 2011 -2015
Acest program a reprezentat pentru instituție unul din punctele importante din activitatea specialistilor,
acesta constând din cercetări în teren în situri importante din domeniul arheologiei, paleontologie,
astronomiei și a cercetării arhivelor proprii precum și din alte institiții. În domeniul arheologiei extrem de
importante fiind cercetările din cadrul șantierului arheologic Călălboaia – Polocin acolo unde a fost
descoperită o importantă asezare aparținând perioadei secolelor III – IV d. Chr., așezare legată de
necropolele de secol IV d Chr, din punctele „La Movilă” și „Islaz”.
În aceași notă privind importa nța pentru cercetarea științifică românescă se află și descoperirile din
domeniul paleontologiei de la Cerțești. Satul Nou, Pogana și Gherghești, cercetări care reprezintă pași
semnificativi în cunoașterea și dezvoltarea acestu i domeniu al științei pe teritoriul României. În acest sens
putem sublinia faptul că aceste cercetări sunt cele mai importante din acet domeniu realizate în ultimele decenii din România.
Tot la capitolul cercetare trebuie adăugate și realizările din domen iul astronomiei acolo unde s -a făcut
cea mai importantă descoprire din Romînia, prin semnalarea unei nove roșii, aceasta reprezentând a șase
descoperire de acest gen de pe plan mondial în istoria acestei științe.
În cadru acestui program va trebui să se continue în direcțiile deja cunoscute, astfel încât rezultatele
obținute să fie din ce în ce mai bune. În domeniu arheologie se impune amplificare cercetarilor astfel încât
să putem afla care sunt legăturile dintre cele două necropole din zonă cu așezare c are a început să fie
cercetată.
În domeniu paleontologiei necesitatea numărul unu este de a transforma noile situri în zone protejate și
continuarea invetigașiilor în teren. În domeniu astronomiei se impune continuarea observațiilor cu speranța că vom putea aduce noi
contribuții la cunoașterea universului.
Programul de valorificare științ ifică a patrimoniului
În ace st domeniu cele mai importante realizări sunt legate de continuarea apariției revistei muzeului,
care din anul 2016 apare ținând cont de s ecțiile din cadrul muzeului, respectiv arheologie, personalități
bârladene. De asemenea specialiștii instituției au realizat o multitudine se articole și studii publicate în reviste din țară.
Se impune ca pe viitor și secția de științele naturii să poată realiza propria revistă, iar specialiștii
muzeului să poată fi mai prezenți cu proriile studii și în publicații aparinând altor instituții.
Programul de sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, expoziții, concerte, lecții de muzeu,
observații arheol ogice.
În acestă direcție ste ușor de sesizat faptul că în cadrul isituției, deși numărul specialiștilor este foarte
redus, numărul manifestărilor este extrem de mare. În ultimii 3 ani în fiecare din acești ani numărul
manifestărilor cu caracter cultural au depășit cifra de 300 ceea ce însemnă că instituția încercă și în mare
parte reușește să fie constant în mijlocul publicului. Acest domeniu de activitate asigurându -ne prezența,
pe parcursul anilor a unui numeros public.
În acest domeniu având în vedere prezența extrem de activă în mijlocul publcului se impune ca acesta
să se păstreze cel puțin la același nivel, prin ridicarea însă a calității actului cultural.
Programul privind evidența patrimoniului
Una din misiunile majore ale muzeului este ac eea de a asigura o evidență corectă și completă a
întregului patrimoniu deținut. În acet sens este ușor de observat dicrepanțele existente între secțiile
muzeeului. Secțiile personalități și științele naturii nereușind întodeauna să se încadreze în programele
stabilite îndeosebi în ceea ce privește clasarea bunurilio în categoriile fond și tezaur. Unu dintre motive

15
este legat de faptul că angajații de la aceste secții încă nu au căpătat statutul de experți ceea ce face ca
procesul de clasare să fie mai anevoios. În schimb în domeniul arheologiei și numismaticii muzeul se afă
pe prima poziție în țară în privința clasării bunurilor de patrimniu.
Pentru perioada următorilor ani se impune ca și specialiștii de la cele două secții să obțină calitatea de
experi astfel încât procesul de casare să se dinamizeze.
Progranul privind conservarea și restaurarea patrimoniului
Deși în acest domeniu nu dispunem decât de un specialist cu sudii medii încercă să asigurăm condiții
optime conservării întregului patrimoniu. Se poate observa creșterea constantă a numărului pieselor care
au făcut anual obiectul proceselor de restaurare și conservare.
Se impune angajarea cel puțin a încă unui specialist în aceste domenii astfel încât întregul patrimoniu
să fie mai bine asigurat .
Programul privind dinamica creșterii patrimoniului
Fiecare din secțiile muzeului își aduc un aport substanțial la creștera patrimoniului care este extrem de
diversificat. Având în vedere faptul că la capitolul achiziții nu am dispus de fonduri în ultim ii ani,
singurele căi de creștere a acestuia rămânând donațiile și cercetările din teren. În ultimii ani creșterea a fost determinată în bună parte de multe bunuri aflate în muzeu, dar neinventariate, lucru valabil pentru
secția peronalitâți. La celelalte secții creștrea fiind determinată doar de cercetările din teren.
Avînd în vedere încheierea inventarierii documentelor aflate în depozitele instituției, pe viitor va trebui
să se încerce dinamizarea cercetărilor din teren, precum și obțonerea unor donați i.
Programul privind promovarea muzeului și activităților lui.
Este ușor de sesizat numărul mare a materialelor prin intermediul cărora s -a încercat promovarea
activităților, precum și a parițiilor în presa locală, regională și centrală.
Pentru urătoarea perioadă de management va trebui realizat un proces de promovare prin intermediul
îndeosebi a mijloacelor media de nivel naționa, îndeosebi prin intermediul posturilor de televiziune cu
mare impact la public.

CONCLUZII Este ușor de sesizat faptul că la baza întregii activități care se desfășoară în instituție stau șapte
programe mari, care pe de -o parte vizează latura cultural științifică a activității de muzeu, iar pe de altă
parte creșterea și diversificarea continuă a patrimoniul ui. Printre funcțiile majore ale instituțiilor muzeale
figurează și cea de cercetare a patrimoniului virtual. În acest sens, pe parcursul celor 100 de ani de
existență a instituției, specialiștii au desfășurat ample cercetări, îndeosebi în zonele din aprop ierea
municipiului, cercetării care au dus la importante descoperiri în domeniile arheologiei, paleontologiei,
științelor naturii etc. Toate aceste descoperiri reprezentând contribuții importante la dezvoltarea cunoașterii asupra unor evenimete și fenomen e istorice și natural. Dovada acestei ample și diverse
cercetări derulate de specialiști sunt numeroasele șantiere de cercetare deschise de-a lungul timpului, dar și
numeroasele studii, articole, monografii publicate. Nu mai puțin importante s -au dovedit programele
legate de conservare restaurare a patrimoniului, garanție a transmiterii către viitoarele generații a valorilor strânse pe parcursul secolelor. Subliniind importanța și valoarea patrimoniului deținut extreme de
consistentă a fost și este munca legată, pe de -o parte de dinamica creșterii patrimoniului, unde în câțiva ani
acesta a crescut cu aproape 25 %, dar și al clasării acestuia. La ora actual muzeul aflându -se pe primele
locuri la nivel național în privința bunurilor clasate în categoriile teza ur și fond, din domeniile arheologie
și numismatică.
Ca un corolar al acestor activități sunt acele manifestări legate de promovarea patrimoniului și a
imaginii Muzeului. În acest sens este suficient să amintim că în ultimii ani numărul manifestărilor cu publicul au depășit constant cifra de 300, iar acet lucru reflectându -se în numărul de vizitatori, la sediu sau
la sediile altor instituții similar din țară și străinătate.
Se poate ușor observa că patrimonial instituției a crescut îndeosebi pe două căi, re spective
cercetările în teren și donațiile, în schimb la capitolul achiziții lucrurile nu stau prea bine datorită lipsei fondurilor cu asemenea destinație.

16
2.1. Reformularea mesajului
„Muzeul "Vasile Pârvan" Bârlad instituție de importanță județeană are d rept misiune cercetarea,
îmbogățirea, tezaurizarea, conservarea, restauratea, promovarea și valorificarea pentru public a
patrimoniului deținut, printr -o ofertă variată de manifestări culturale și științifice specifice fiecăreia din
secțiile instituției, respectiv istorie arheologie, numismatică, medalistică, memorialistică, științele naturii și
astronomiei”.
Misiunea Muzeului „Vasile Pârvan” va rămâne aceași, dar pentru a avea o valoare reală, respectiv
pentru a fi un factor activ, aceasta va trebui pr omovată și recunoscută atât în interiorul organizației cât și
în afara acesteia. Aceasta va trebui să aibă relevanță atât pentru organizație cât și pentru diferite grupuri de interese asociate, precum și pentru comunitatea în mijlocul căreia își desfășoară activitatea. Misiunea
instituției va trebui mai clar și precis enunțată, atractivă pentru public, motivantă și stimulantă, incluzând
activități dintre cele mai diverse.

2.2. Descrierea principalelor direcții pentru îndeplinirea misiunii

Obiective strateg ice propuse pentru perioada 2016 -2021.

Produsul muzeal este un ansamblu coerent de bunuri materiale, componente ale unei colecții
muzeale sau aparținând unor personae fizice și juridice, ansamblu care are menirea de a transmite un mesaj implicit sau expl icit către vizitatori. Un produs muzeal este format din două categorii de
componente: materiale și nemateriale. Elementele materiale fiind bunurile culturale prezentate în cadrul unei expoziții sau a altor proiecte culturale. Componentele nemateriale pot f i concepet, idei, ipoteze, teorii
rezultate în urma cercetării și interpretării unui anumit subiect de către specialiștii muzeului sau alți
specialiști din domniu. Pornind de la datele oferite de analiza SWOT strategiile vizând evoluția instituției în peri oada avută în vedere de actualul proiect managerial vor urmării: corelarea tuturor activităților
instituției între ele; direcțiile de dezvoltare a activității și ritmul de evoluție și creștere a acestora;
asigurarea climatului cultural adecvat, rapotându -ne la tendințele de pe piața culturală, respectiv
concurența directă și cea indirect; cunoașterea caracteristicilor publicului vizat de actul cultural;
stimularea, respectiv crearea cererii.
Instituția, respectiv organizația urmând să identifice segmentele de public care ar putea fi intereste
de o anumită ofertă, respectiv identificarea publicului extern cu cele două componente ale sale. Este vorba
de publicul intermediar, în acestă categorie regăsindu -se entități care contribuie la realizarea obiectivelor
instituției și publicul consumator din care fac parte grupuri de persoane diverse, interesate de actul cultural
în general. Cea de- a doua categorie de public care trebuie avută în atenție este publicul intern, din care un
loc aparte pot juca voluntarii organizației.
– dezvoltarea unei strategii privind atragerea și implicarea voluntarilor;
– oferirea de servicii suplimentare, uneori chiar personalizate;
– delimitarea pieții, prin segmentarea acesteia, pornindu -se de la realitatea că beneficiarii
produsului cultural au comportamente diferite față de un produs;
Perfecționare continuă și inovare:
Pentru a răspunde în permanență noilor provocări extrem de important este cadrul reglementat al
dezvoltării profesionale continue. Inovarea presupune asigurarea unor mecani sme viabile care să permită
dezvoltarea profesională prin programe de formare, participarea la proiecte, schimb de experiență,
oportunități de reflecție, desfășurarea și comunicare rezultatelor propriilor investigații și cercetări.
Angajarea susținută în d irecția implementări noilor curente și introducerea inovației în practica de zi cu zi
sunt condiții necesare pentru înoirea profundă la nivel de concepție.
În vederea atingerii scopurilor privitoate la perfecționarea continuă și inovare trebuie să se aib ă
în vedere următoarele:
– Elaborarea unui sistem adecvat de evaluare și selecție la intrarea în activitate; Asigurarea unei
mai bune pregătiri practice; Stimularea cercetării și autodepășirii în profesie; O evaluare cât mai eficientă

17
a nevoilor de formare în raport cu opțiunile metodologice legitimate de concepțiile teoretice actuale;
Demararea unor programe de formare a formatorilor în arii mai puțin uzitate până în prezent; Includerea
pe lista de priorități de formare continuă a unor arii tematice care pr ivesc implementarea noilor orientări în
promovarea culturii;

Coerența obiectivelor în procesul de conducere:
Procesele de management se caracterizează printr -un ansamblu de decizii și acțiuni pentru
atingerea obiectivelor unei organizații sau în caz rest âns a unui proiec. Managementul este cel care
conduce echipa astfel încât obiectivele propuse să fie realizate în condiții de eficiență maximă. Procesul de
management direcționat pe atingerea obiectivelor stabilite trebuie să parcurgă o serie de etape în v ederea
atingerii scopurilor stabilite. În acest sens sunt de parcurs următorii pași:
– identificarea obiectivelor generale; identificarea obiectivelor specifice; planificarea;
comunicarea; motivarea; reacție și control; activități corective – schimbarea.
Fiecare dintre aceste activități trebui să fie racordate la misiunea muzeului și obiectivele propuse,
fapt ce va fi urmărit deopotrivă în procedurile managerial, mai sus prezentate, dar și în activitatea
angajaților.

Responsabilitate publică:
Succesul viito arelor politici culturale va depinde de modul în care relația dintre cultură și
dezvoltare poate fi integrată în mod eficient și în funcție de capacitatea legiuitorilor de a considera cultura
drept o problemă multisectorială. Ei trebuie să înfrunte noile p rovocări din domeniile artei și
patrimoniului, dar trebuie să avanseze chiar dincolo de acestea pentru ca noile politici culturale să se preocupe și de dezvoltarea umană, promovarea pluralismului și ocrotirea coeziunii sociale.
În acest mod cultura și aspectele legate de cultură trebuie integrate politicilor naționale
internaționale de dezvoltare. De aceea este extreme de important repoziționarea politicilor culturale în așa
fel încât să fie legate cât mai strâns de abordările politicilor din alte domenii. Politicile culturale trebuie să
urmărească următoarele obiective: transformarea politicilor culturale într -o componentă cheie a strategiei
de dezvoltare; promovarea creativității și participării la viața culturală, întărirea măsurilor menite să
păstreze patrimonial cultural și să promoveze industriile cultural; promovarea diversității culturale și
lingvistice în societatea informatizată; creșterea disponibilității resurselor umane și financiare necesare
dezvoltării cultural.
Focalizarea asupra rezultatelor :
De păstrarea unei poziții constante în raport cu misiunea muzeului, acordată la permanenta
schimbare a cerințelor sociale depinde abilitatea angajată de a întâmpina interesele beneficiarilor, furnizorilor, angajaților, ale societății în general.

Struct uri funcționale :
Pentru realizarea funcțiunilor sale, muzeul are o structura organizatorică proprie compusă din
secții, servicii, birouri, compartimente, laboratoare; în această structură sunt incluse și unități ce
îndeplinesc activități funcționale, precum și activități a uxiliare funcțiilor de bază.
Perioada managerială 2016-2021:
Prezentarea exponatelor muzeale în adecvate astfel încât impactul asupra publicului să fie
puternic; Adugarea a noi spații expoziționale; Asigurarea unei mai profunde și ample interactivități între
tematica expozițională și public. Introducera audioghidurilor în cadrul expozițiilor permanente; Creșterea rolului organizațiilor de tineret și a persoanelor în vârstă în procesul de voluntariat; Creșterea
accesibilității unui public cât mai divesrs ificat la actul cultural; Îmbunătățirea dotării laboratoarelor de
conservarea – restaurare prin aducerea acestora la standardele impuse de perioada pe care o parcurgem;
Asigurarea cât mai rapidă a unor condiții de restaurare a bunurilor de patrimniu din domeniul artelor
palstice; Extinderea activităților de restaurare și consevare pentru terți; Realizarea de tururi virtuale și
postarea acestora pe internet; Participarea la ample proiecte expoziționale în țară și străinătate; Atragerea

18
unor specialiși renumi ți care să participle la proiectele inoțiate de muzeu; Schimburi cultural cu instituți și
specialiști din țară și străinătate; Amplificarea procesului de atragere de noi donator care să contribuie la
creșterea și diversificarea patrimniului; Amplificarea cercetărilor științifice în teren și publicarea în reviste
de prestigiu a rezultatelor; Introducerea muzeului într -un circuit național de vizitare; Îmbunătățirea
calității actului editorial, prin atragerea unor specialiști de prestigiu în domeniu cercetăril or științifice; O
mai bună colaborare cu reprezentații mijloacelor media; Diversificarea materialelor publicitare; Inițierea
de proiecte cu atragere de fonduri europene, proiecte care să contribuie la îmbunătățirea ofertei cultural –
științifice a instituției; Asigurarea corespunzătoare a întregului patrimoniu prin utilizarea unor mijloace
modern de securitate la efracție și incendiu.

C. Analiza organizării instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare

1. Analiza reglementărilor interne ale instituției și a actelor normative incidente

În conformitate cu Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF), Muzeul „Vasile Pârvan”
are următoarea organizare: Conform prevederilor Legii nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor
publice Muzeul , este i nstituție publicã de culturã, de drept public, fara scop lucrat iv, aflata in
serviciul societății, care colectioneaza, conserva, cerceteaza, restaureaza, comunica si expune in
scopul cunoasterii, educarii si recreerii, marturii materiale si spirituale ale existentei si evolutiei comunitatilor umane, precum si ale mediului inconjurator.
Conform Ordinului Ministerului Culturii si Cultelor nr.2230 din 22.04.2004, Muzeul
"Vasile Pârvan " Bârlad este încadrat în categoria muzeelor de importanță judeteană. Muzeul
este organizat și funcționeazã în conformitate cu legislația română în vigoare (Legea muzeelor și
colecțiilor publice nr. 311/2003 republicată, Legea nr. 488/2006 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil) și cu prezentul Regulament de
Organizare și Funcționare (denumit în continuare ROF).
Funcțiile principale ale Muzeului sunt:
a) constituirea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal;
b) evidența, protejarea, cercetarea științifică și dezvoltarea patrimoniului muzeal;
c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoașterii, educării și recreării.

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERNĂ (ROI )
Regulament de ordine internă concretizeaza regulile privind protectia, igiena si securitatea in
munca, drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor, procedura de solutionare a cererilor sau
reclamatiilor individuale ale salariatilor, reguli le privind disciplina muncii in unitate, abaterile disciplinare
si sanctiunile aplicabile si modalitatile de aplicare a dispozitiilor legale sau contractuale specifice.

CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA 2014 -2016
Contract colectiv de munca se incheie in co nformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 republicata
(Codul Muncii) si ale Legii dialogul social nr. 62/2011, care constituie cadrul legal general in aceasta
materie.
Prin contractul colectiv de munca se stabilesc clauze privind condiț iile de munca,
salarizarea, durata timpului de lucru, programul de munca, obligatiile si drepturile corelative ale partilor.

CODUL DE CONDUITĂ ETICĂ A PERSONALULUI
DIN CADRUL MUZEULUI ,,VASILE PÂRVAN”

19
Codul de conduită etică a personalului contractual, reglementează normele de conduită
profesională a personalului din cadrul Muzeului ,,Vasile Pârvan” și este întocmit în conformitate cu
prevederile Legii53/2003 Codul Muncii, cu modificările si completarile ulterioare, Legii nr. 477/2004
privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice, Regulamentului
de Organizare și Funcționare, Regulamentului de Ordine Interioară.
Codul de conduită a personalului reglementează normele de conduită profesională si sunt
obligatorii pentru a persoanele încadrate cu contract individual de munca în Muze ul ,,Vasile Pârvan”
Barlad.
2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne

Pentru perioada 2016 – 2021 propunem următoarele modificări:
A. Regulamentului de Organizare și Funcționare
– complectarea cu noi art. a cap. I – Dispozitii generale – se vor introduce prevederi privind
structura organizatorică;
– complectarea cu noi art. a cap. II – Scopul si obiectul de activitate – se vor adăuga articole cu
privire la atributii și competențe în conformitate cu organigrama și statul de funcții al ins tituției;
B. Regulamentul de ordine internă
– modificare cap. X – Disciplina muncii – vor fi identificate noi situații care pot constitui abateri
disciplinare și sancțiunile aplicabile acestora;
– modificare cap. XII – Procedura disciplinară – modul de lucru al Comisiei de etică și echitate.
C. Actualizarea și modificarea fișelor posturilor
D. Contract colectiv de muncă – se va încheia un nou contract, actualul Contract colectiv este
valabil până pe data de 20.06.2016.
E. Regulament de funcționare a Comisie de control intern managerial – se vor face modificari
la regulamentul existent, cu privire la componența comisiei și modul de lucru al acesteia; vor fi numiți
responsabili privind sistemul de control intern managerial la fiecare secție și ser viciu, responsabili care vor
face parte din Comisia de control intern managerial
F. Actualizare contracte individuale de muncă ;
G. Actualizarea Registrului riscurilor;
H. Regulament Comisia de etică și echitate – nu există un asemenea regulament, dar există
prevederi ale modului de lucru al Comisiei în ROI.
I. Regulament comisie paritală – nu există, dar modul de lucru al acesteia și modul de negociere
al problemelor salariaților între angajator si reprezentant ul salariatilor este prevazut în Contractul colectiv
de muncă
J. Elaborarea a 20 de noi proceduri operationale, pentru următoarele activități:
– organizarea si desfasurarea concursurilor privind ocuparea posturilor vacante; – organizarea si
desfasurarea ex amenelor de promovare; – organizarea de expozitii; – cercetare de teren; – organizarea
activitatii de observatii astronomice; – organizarea proiectiilor de spectacole Planetariu; – supraveghere;
– manipularea si transportul bunurilor culturale; – evidenta bunurilor culturale; depozitarea
bunurilor culturale; introducerea bunurilor culturale in patrimonial institutiei; organizarea depozitelor
culturale; – inventarierea bunurilor culturale; inventarierea bunurilor goscpodaresti; casare bunuri;
imprumutarea bunurilor culturale in vederea realizarii de expozitii; – reconstituire bunuri ceramica;
taxidermie; intretinerea si supravegherea centralelor termice; lucru cu foc deschis.
K. Actualizarea în permanentă a fișelor și criteriilor de evaluare
Pornind de la prevederile înscrise în Regulamentul de organizare și funcționare, de la
Regulamentul de ordine internă și de la prevederile înscrise în fișa postului caracteristică fiecărei categorii
de angajați managerul precum și șefii de compartimente vor efectua evaluarea anuală a acestora cu
exigență și obiectivitate.

20
3. analiza capacității instituționale din punctual de vedere al resursei umane proprii și/sau
externalizate
PERSONALUL ȘI CONDUCERE
Conform prezentului ROF, Muzeul este organizat pe secții și compart imente:
– Secția de Istorie – arheologie; – Secția de Științele Naturii; Secția de Artă; – Secția de Istorie
contemporana – Personalitati bârladene; – Compartimentul Planetariu – Observator astronomic; – Serviciul
administrativ – contabilitate; – Compartimentul Juridic;
Personalul Muzeului se structureazã în personal de conducere, de specialitate , administrativ și
gospodăresc.
Conducerea Muzeului este formată din director și contabil șef.
Numărul personalului din cadrul muzeului este extreme de mic ceea ce face ca activitatea curentă
să se desfășoare cu oarecare dificultate. Nu există o acoperire suficientă pentru nici una din secțiile
muzeului. Spre exemplu la secția de artă nu există specialist de circa 5 ani de zile. Nu există specialist
restaurator cu studii superioare, dar nici conservator cu studii superioare. Toate încercările de a angaja un asemenea personal au eșuat, motivul fiind legat de salariile foarte mici. Nici numărul supraveghetoarelor
nu este sufficient. Dacă conform normativelor ar trebui să existe o supraveghetoare la 2 – 3 săli de
expoziție, în instituție există unul la 10 săli. Această lipsă acută încercăm să o surmontăm prin mijloace
tehnice modern, care însă nu pot înlocui în totalitate prezența factorului uman. De asemena ani la rândul
nu am beneficiat de un specialis fotograf, lucru care a împietat asupra bunei desfășurări a activității unor
compartimente din cadrul instituției. În esență putem afirma că una din dificilele probleme cu care ne-am
confruntat în ultimii ani a fost cea legată de personal. În ultimul timp, ca urmare a unor modificări
survenite în legislație am făcut câțiva pași în remediarea, cel puțin parțială, a acestei situații.

V. ORGANISME COLEGIALE CONSULTATIVE SI COMISII DE SPECIALITATE
Managerul este asistat în activitatea sa de organisme colegiale cu rol consultativ, după cum
urmează:
a) un consiliu administrativ;
b) un consiliu de specialitate
În cadrul Muzeului ,,Vasile Pârvan” Bârlad, funcționează comisia de evaluare și / sau achiziții bunuri culturale. Membrii comisiei sunt numiți prin decizia managerului instituției.
Managerul Muzeului ,,Vasile Pârvan” decide, în funcție de necesități și cu respectarea
prevederilor legale în materie, înființarea, organizarea, funcționarea, componența comisiilor temporare și
permanente, pentru desf ășurarea unor activități, precum: achiziția de bunuri materiale, servicii și lucrări;
conservare și restaurare; inventariere; recepționarea lucrărilor de reparații curente și capitale, precum și a bunurilor și serviciilor; casarea de bunuri.

4. Analiza capac ității instituționale din punct de vedere al spațiilor și patrimoniului
instituției, propuneri de îmbunătățire
Clădirea unui muzeu însumează o serie de funcții, ea trebuie să fie potrivită pentru păstrarea și
prezentarea colecțiilor, pentru primirea vizita torilor, pentru organizarea de depozite, laboratoare și pentru
găzduirea personalului. Toate aceste funcții implică exigențe deosebite. Pentru protejarea colecțiilor trebuie luate măsuri de stabilizare a condițiilor de microclimat, măsuri antiefracție și a ntiincendiu.
Muzeul Vasile Pârvan încorporează în structura sa, patru imobile si un apartament într -un bloc,
acestea fiind următoarele:
Muzeul “Vasile Pârvan”, sediul central:
-suprafață construită de 4400 m
2 ;
Cladirea muzeului “Vasile Pârvan” este o construcție monumentală, realizata în secolul XIX, după
planul arhitectului italian Giovani Baldorossi. Clădirea face parte din lista monumentelor istorice si de arhitectura de importanță natională.

21
În acest moment acest vast spatiu găzduieste expoziția de artă intitulată Colecții și Colecționari și
expoziția Tezaur. Aceste expoziții sunt realizate la etajul I al imobilului. La parter cu prilejul sărbătoririi a
100 de ani de existență a muzeului au fost amenajate ur mătoarele expoziții: Expoziția permanentă de
arheologie , expoziția permanentă: Evoluția muzeului pe parcursul celor 100 de existență și organizarea
sălii Geneza Pământului .
Spațiul este utilizat la acest moment în proporție de 100%

Casa Sturdza :
-suprafață construită 825 m2
La acest moment cele 11 săli de expoziție nu mai sunt utilizate urmând ca în viitorul
apropiat, în funcție de fondurile obținute, să demarăm procesul de reabilitare a acestui imobil. Ne
propunem ca după modernizarea spațiului să organizăm un muzeu al crațiilor nonfigurative.

Pavilionul Muzeal “Marcel Guguianu” :
– suprafață totală 1610 m2 ; suprafață destinată organizării expozițiilor 950 m2 ; suprafață
construită 522 m2 ; suprafață cu destinație administrativă (birouri , magazii) 100 m2 ;suprafață curte 1088
m2
Investiție determinată de oferta de donație a marelui sculptor bârlădean, constând în sculptura,
machete, grafica, mobilier, obiecte personale, care au condus la refacerea atelierului artistului si
prezentarea op erei.

Planetariul si Observatorul astronomic
Muzeul "Vasile Pârvan" din Bârlad, în anul 2006, a achizitionat și organizat la sediul instituției un
modern observator astronomic, care îsi propune sa acopere atât nevoile celor care se ocupă îndeaproape de studierea astronomiei, cât si pentru nevoile pub licului larg interesat în cunoașterea și înșelegerea
fenomenelor astronomice.
Spațiile sunt utilizate în proporție de 100%.

Imobilul situat în stradă Republicii nr. 235 .
– suprafață totală 1510 m
2 ; suprafață destinată organizării expozițiilor 1060 m2 ; suprafață cu
destinație administrativă (birouri, magazii) 450 m2 ; suprafață curte 80 m2 ; suprafață terasă destinată
construirii platformei pentru telescop 22 m2 .
Găzduiește expozițiile : – Bârladul cultural la sfârșitul mileniului doi cu două ecțiu ni Societatea
Literară “Academia Bârlădeană”, Evoluția culturii bârlădene sec. XIX-XX.
– secția de Științele naturii ;
– expozițiile de numismatică și medalistică, precum și Cuza și epoca sa .

Casa Octavian Stoica :
– suprafață utilă 41 m2
Scriitorul Octavian V.Stoica (1942 – 1995) s -a nascut la Bârlad. Este autorul lucrarilor în volum
„Antologia reportajului românesc contemporan”, „D -ale gurii din batrâni”, „Almanah literar
gastronomic”, „Calendarul si almanahul almanahurilor românesti”, „Cinstire pat riei”, precum si a unor
povestiri „Încet înainte si înapoi”, „Noaptea orasului”.

Propuneri de îmbunătățiri ale spațiilor:
Pentru perioada managerială 2016 – 2021 avem în vedere o serie de măsuri prin intermediul
cărora urmărim modernizarea tuturor spații lor muzeului astfel încâ toate acestea să se ridice la standardele
momentului. Dacă Sediul central al Muzeului și Pavilionul Marcel Guguianu se ridică prin aspect și maniera de organizare și expunere a patrimoniului la standarde europene, spațiile de la Casa Sturza și
imobilul din str. Republicii 235, care găzduiesc mai multe expoziții permanente sunt în mare suferință. Pe
baza unui program care se va derula pe parcursul a mai multor ani urmărim reabilitarea și a acestor spații.

22
Spațiile din impobilul din strada Republicii urmărim a le reabilita în totalitate astfel încât sălile
de expoziție, punctul de informare și vânzare suveniruri, garderoba, grupurile sanitare etc. să-și schimbe
înfățișarea;
– Operațiunea de reabilitare va fi urmată de reorganizarea expozițiilor permanente, reorganizare
care va cuprinde inclusiv modernizarea și înlocuirea mobilierului expozițional;
– La sediul central al Muzeului se impune modernizarea laboratorului de restaurare, modernizare
care va include și dotarea cu aparatură mod ern a acestuia;
– Realizarea la timp a reparațiil or curente la toate imobilele deținute , astfel încât să nu se ajungă la
deteriorări seriose în timp;
– Reabilitarea imobilului Casa Surdza, urmărind îndeosebi refacerea în totalitatea acoperișului,
precum și a u nor elemente de fundație.
– În interiorul imobilului se va avea in vedere modernizarea spațiilor precum și a instalațiilor de
iluminat, încălzire și aprovizionare cu apă;
– Reabilitarea va fi urmată de introducerea unui mobilier expozițional modern;
– Verificarea permanent a elementelor ornamentale aflate în componența imobilelor și intervenția
imediată în vederea preîntâmpinării accidentelor și a deteriorării arhitecturii acestora;
– Verificarea permanent ă și intervenția imediată în vederea preîntâmpinării deterio rării generate de
factori biologici care ar putea afecta elemntele din lemn și alte materiale organice;
– Realizarea ignifugării structurilor din lemn în intervalele de timp stabilite prin lege;
– Efectuarea operațiunilor de conservare a materialului lemons di n expoziția din cadrul secției de
Științele naturii, Flora și fauna județului Vaslui;
– Efectuarea, conform programelor și în funcție de situațiile apărute, a operațiunilor de igenizare,
dezinsecție și deratizare;
– Reparații la acoperișul imobilului de la sed iul central al Muzeului;
– Întreținerea permanentă a sistemului anti incendiu și anti efracție de la toate imobilele deținute,
iar acolo unde se impune înlocuirea sistemelor depășite moral și fizic, cu altele noi;
– Spațiile din afara imobilelor vor fi în con tinuare întreținute, iar cele din jurul Casei Sturdza vor fi
modernizate

5. Viziunea proprie asupra utilizării instituției delegării, ca modalitate legată de asigurarea
continuității procesului managerial

Managerul este asistat în activitatea sa de organisme colegiale cu rol consultativ, după cum
urmează:
a) un consiliu de administrație;
b) un consiliu de specialitate.
Propuneri pentru perioada 2016 – 2021
Consiliul de Administrație va avea următoarele atribuțiuni:
– decide direcțiile de dezvoltar e ale Muzeului; hotãrãște programele și proiectele de cercetare
muzeografice; hotãrãște planul de expozi ții permanente și temporare ale Muzeulu i; aprobã colaborãrile
muzeului cu alte institu ții din țar ã și strãinãtate; stabilește modul în care se utilizeazã bugetul și sunt
orientate sumele realizate ca venituri extrabugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
inițiazã și controleazã activitãțile de întreținere a imobilelor aflate în administrare, inclusiv reparații
curente și capitale, rest aurarea și conservarea lor; organizeaz ã protecția și securitatea instituției în
colaborare cu organele de specialitate; propune Consiliului Judetean taxele de intrare în Muzeu, de
fotografi ere și de filmare și stabilește sistemul prin care se fac vânzãrile prin stand etc.

D. Analiza situației economic -financiare a instituției
Analiza financiară pe baza datelor cuprinse în caietul de obiective:

23
1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz completate cu informații
solici tate/obținute de la instituție: (ANEXA I)
1.1. bugetul de venituri (subvenții/alocații, surse atrase/venituri proprii);
Bugetul instituției se constituie în mare parte din subvenții asigurate de ordonatorul principal
de credite. Sumele alocate pe parcursul celor trei ani, care fac obiectul analizei , au fost în jurul a
1250000 lei, sumă care ne -a permis desfășurarea activit ății curente, cu oarecare dificultate, dar
printr -o gestionare eficientă am reușit să ducem la bun sfârșit activitatea din fiecare an. O sumă
mai mare n -a fost alocată în anul 2013 atunci când lucram la organizarea expozițiilor permanente.
În privința veni tuilor proprii acestea, cu excepția anilor când lucrarile de eliberare de sarcină
istorică sunt de mai mare întindere, acestea reprezintă doar undeva între 4 și 5%. Încasările sunt relative mici nu datorită prezenței sau absenței publicului vizitator ci datorită prețului biletelor,
care este foarte mic și a numărului mare de manifestări la cere nu se percept axe de vizitare. Un
sector care ne aduce mai multe venituri este planetarium, care se bucură de prezența unui mare
număr de vzitatori, dar și aici prețurile biletelor sunt mici.
1.2. bugetul de cheltuieli (personal; bunuri și servicii din care: cheltuieli de întreținere,
colaboratori; cheltuieli de capital
Ponderea cheltuielilor cu salariile este una destul de bună, având în vedere că sumele allocate
pentr u salarii a variat între 38% și 44 % ceea ce reprezintă un raport foarte bun. Unul din motive este legat
de numărul foarte mic al angajaților și a salariilor relative mici ale acestora. În privința cheltuielilor cu
întreținerea acestea se ridică la sume destul de mari, reprezentănd procente semnificative din total buget.
Acest lucru se datorează suprafetei mari deținută de muzeu, suprafețe care se regăsesc în cele 5 imobile
deținute. Pe parcursul anilor de fiecare dată s-a încercat diminuarea acestor cheltu ieli printr -o oarecare
raționalizare a consumului de energie. La capitolul colaboratori sumele au fost în general constante fiind
legate de programele derulate pe parcursul anilor. Conferințele și concertele de muzică clasică implcând folosirea acestui gen de cheltuieli. În ceea ce privește cheltuielile de capital acestea au fost în general mici
și datorită prevederilor legislative, iar atunci când s-au făcut au vizat modernizarea spațiilor și a manierei de prezentare a exponatelor.
2. analiza comparativă a c heltuielilor (estimate și după caz realizate) în
perioada/perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu
informații solicitate/obținute de la instituție.
Din studierea bugetului de venituri și cheltuieli se poate consta ta ca acesta este organizat pe 3
titluri, primul fiind legat de cheltuieli de personal al doilea bunuri si servicii iar cel de-al treilea are in
vedere cheltuielile de capital. Este important de sesizat că, în general, bugetul s-a menținut, ca valoare, în limit e apropiate, cu o excepție anul 2013 atunci cân Muzeul s -a aflat în proces de redeschidere după 25 de
ani în care a fost parțial închis, iar în anul 2015 sumele alocate pentru salarii au fost ceva mai mari, ca urmare a cerșterilor de salarii. Așa se expli că sumele mai mari de la cele două capitole. În schimb celelalte
cheltuieli s -au păstrat aproximativ la același nivel, încadrându -ne în totdeauna în limita bugetelor alocate
Lista cu programele și proiectele culturale minimale prevăzute pentru anii 2013 – 2015 (ANEXA II)
Este foarte ușor de sesizat numărul mare de manifestări organizate în fiecare an. Spre exemplu
numai in anul 2015 au fost sustinute de muzeu numai puțin de 394 de manifestări cu publicul. O altă
caracteristică a programelor și proiectelor derulate este legată marea diversitate a acestora. De la lecții de
muzeu, la conferințe pe diverse teme si expoziții, unele dintre ele de anvergură. În acest sens cele mai elocvente exemple sunt legate de expozițiile organizate la nivel național și inter național la care Muzeul
este parte. Extrem de importantă în viața instituției este Sesiunea anuală de comunicări științifice, care a
ajuns la a XII a ediție și la care participă cercetători din țară și străinătate. Strâns legat de această
activitate este și tipărirea cu regularitate a revistei Muzeului care adună între coperțile sale studii și
articole de mare valoare științifică. Numărul mare de maifestări asigură un număr relative mare de
vizitatori de toate vârstele. Este ușor de observat că în cele mai multe cazuri cheltuielile pe activitate sunt

24
relative scăzute și în același timp, cu mici excepții reușim să ne încadrăm în sumele stabilite. Și în cadrul
celorlate programe derulate am căutat să îmbunătățim continuu oferta noastră și să asigurăm în
perma nență securitate, sănătatea și promovarea patrimoniului și a activității propri.
3. Soluții și propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor
instituției.
3.1;. analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază,
Veniturile obținute din activitatea de bază, respective organizarea de evenimente gen expoziții,
concerte, etc. au cunoscut o creștere spectaculoasă în anul 2013, după redeschiderea unei părți din spațiile
muzeului, după care aceste venituri s-a u păstrat la un nivel mai scăzut. Sumele relativ mici încasate se
datorează în primul rând prețului foarte scăzut al biletelor de intrare, respective 1 leu, sau 1,50 lei pentru
elevi și studenți , aceștia fiind de altfel categoriile de public cele mai numer oase. De asemenea nu se
percep taxe de intrare la evenimentele culturale organizate, gen expoziții temporare, unele concerte de muzică clasică, serate literare, conferințe, simpozioane, etc. Astfel numărul plătitorilor unui bilet întreg
este mai mic decât cel al neplătitorilor sau a acelor cu plată parțială.
3.2. analiza veniturilor proprii realizate din alte activități ale instituției.
Nivelul veniturilor realizate din alte activități sunt ceva mai ridicate , un aport semnificativ fiind adus de
spectacolel e de planetarium. În anii în care instituția este solicitată să asigure descărcările de sarcină
istorică a spațiilor unde urmează să se realizeze construcții veniturile pot crește substanțial. Cum în ultimii
ani numărul investițiilor de infrastructură și c onstrucții s -a diminuat continu și sumele intrate în muzeu au
scăzut semnificativ.

Anul 2012 2013 2014 2015
-venituri din vânzare
bilete muzeu virate
Cj.Vs 5.565 9.007 5.643 4.211
– venituri din vânzare
pliante 1.058 1.233 991 899
– venituri din prestări
servicii –
– venituri din studii și
cercetări –
venituri din activități
diverse 111.459 245.724 24.017 40.248
venituri din servicii
planetariu 10.376 14.992 19.816 20.686
Total veniturilor
proprii (următoarea
perioadă de raportare a
managementului) 122.893 261.949 44.824 61.833

4.Soluții și propuneri privind gradul de creștere a surselor atrase/venituri proprii în totalul
veniturilor
Găsirea unor noi surse și forme de finațare

25
Instituțiile publice de cultură sunt susținute financiar de bugetele autorităților publice locale.
Pentru rezolvarea problemelor legate de susținerea financiară corespunzătoare a activității culturale locale,
soluția viabilă, pe termen mediu, este aceea a co -finanțării din bugetele județene și municipale, În ceea ce
privesc finanțările e xtrem de importante pot deveni:
– parteneriatele public – private reprezentând surse importante de completare a resurselor
bugetare. Aceste contribuții nu se rezumă la cheltuielile consumatorilor de cultură pentru accesul la oferta
instituțiilor locale, ci constă în diversitatea de forme și modalități practice. Realizarea parteneriatelor
public – private pe lângă susținerea efectivă a finanțării culturii, reprezintă o oprtunitate de participare la
viața culturală comunitară;
– sponsorizarea și mecenatul – în susținerea financiară a activităților cultural se mizează și pe
sponsorizări. Palierul de deductibilitate de 5 % stipulat în prezent este considerată însă nestimultiv și implicit ineficient, în condițiile în care se raportează la profitul impozabil și nu la cifra de afaceri. Și în
această privință sectorul culturii este defavorizat în competiție cu celelalte domenii, care pot beneficia de
sponsorizări; cu toate aceste impedimente nivelul sponsorizărilor în cultură poate crește prin inducerea în
comunitățile de afaceri a interesului pentru programele și proiectele culturale, motivându -i implicit să
participe la ele.
– în vederea creșterii atractivității ofertei culturale vom realize tururi virtuale pentru o parte a
expozițiilor permanente găzduite;
– integrarea Muzeulu i într -un circuit turistic regional și național; inițierea de noi publicații de
promovare a cercetărilor științifice din cadrul instituție;
– diversificare materialelor publicitare oferite vizitatorilor;
– organizarea unor ateliere de lucru cu scopul iniț ierii în domeniul arheologiei experimentale;
– modernizarea și dotarea laboratorului de restaurare ceramic;

Dezvoltarea activităților de voluntariat și internship
În strategia de dezvoltare a muzeului pentru perioada imediat următoare locul și rolul voluntarilor
va putea fi unul extrem de interesant. Atragerea și recrutarea acestora va necesita elaborarea unei strategii viabile. Primul pas este cel al examinării nevoilor instituției. Mai apoi se va căuta gruparea în câteva
categorii a tipurilor de ne voi și competențe necesare. Aceștia vor putea să descopere lucruri inedite despre
muzeu, să se implice în realizarea proiectelor și să promoveze activitățile instituției. Voluntarii vor avea posibilitate să intre în contact cu lumea din culisele muzeului, având în același timp acces la
simpozioanele și conferințele organizate de instituție.
Poziționarea Muzeul ui în raport cu alte instituții de cultură
În cazul unei organizatii culturale sau a unui proiect cultural, pozitionarea definește modul în care
publicul privește oferta si organizatia. O poziționarea clară, puternică și atractivă determină
recunoașterea publică a organizatiei, respectiv a ofertei sale sau a proiectului cultural.
Proiectarea poziționarii specifice vizeaza construirea si promovarea unei idei sau a unui
concept care sa definească organizația /proiectul în mintea publicului. Conceptul de pozitionare, pentru a fi
înteles și accept, va fi simplu, de bun simt. Mesajul va fi direct, nefiind construit într -o formă alambicată ,
mascat prin diverse "figuri de stil"
Pozitionarea eficientă presupune evidentierea unor avantaje speciale oferite de organizație. Din
această cauza perspectiva vizată trebuie sa fie cea a publicului, nu a organizatiei. În cazul organizatiilor
culturale, se va alege ca element distinctiv al pozitionarii beneficiul adus publicului sau unei comunitati,
nevoia satisfacuta sau avantajele organizatiei fată de concurență. De asemenea se poate miza pe un simbol
cultural specific sau pe apartenența la un stil de viata sau curent mental.
Pozitionarea propusă și promovată va fi susținută de realitate. Mai exact, activitatea organizatiei,
respectiv oferta sa, va fi în concordanta cu promisiunea, adică cu pozitionarea aleasa.
Diversificarea ofertei cultural în raport cu publicul vizitator
Segmentarea reprezintă procesul de subdivizare a clientilor organizatiei in grupuri distincte care se
comporta in acelasi fel și au nevoi similare. Fiecare grup poate fi ales ca o piata tinta, care va fi vizata cu o
strategie de mark eting special dezvoltata, ținandu -se cont de caracteristicile publicului respectiv.

26
Segmentarea este acțiunea de grupare a publicului organizatiei în categorii omogene, numite
segmente de piata. Astfel, fiecare segment include persoane cu caracteristici as emanatoare, nevoi si
exigente similare. Acest proces facilitând comunicarea cu fiecare segment în parte, făcând ca mesajele
transmise de organizatie sa poata fi mai ușor întelese și mai credibile.
Criteriile de stabilire a segmentelor sunt foarte numeroase: varsta, nivel al veniturilor, provenienta,
profesie, studii etc. In majoritatea cazurilor, cel puțin în Romania, organizatiile culturale par sa nu vizeze un
anumit segment al publicului printr -o anumita ofertă. Pare să se conteze pe vizitatorul instruit, cu studii
superioare, dar cu ve nituri scazute. Această abordare este cu totul greșită, prin vizarea distincta a anumitor
categorii de public poate creste atractivitatea ofertei organizatiei, și aceasta sa își atinge mai bine misiunea.
Procesul de segmentare va începe prin alegerea unei baze de segmentare. Aceasta este un factor
specific care reflecta diferentele privind cerintele sau raspunsurile publicului la variabile de marketing
(posibilitatile sunt beneficiile urmarite, intentiile, preferintele sau loialitatea).
Criteriile utilizate pentru segmentare variaza foarte mult. Se poate vorbi de doua seturi distincte, în
functie de tipul de clienți vizati: individuai sau institutionali (alte organizatii, de orice tip). In contextul
clientilor individuali, criteriile sunt urmatoarele: geogra fice (locul de rezidență, tipul localitatii etc.),
demografice (vârstă, sex, situatie familiala, stare civila, educație.), psihografice (personalitate, stil de viata,
categorie sociala), comportamentale (obiceiuri de consum cultural, rata de consum, fideli zarea etc.) In
cazul clientilor organizationali se pot avea în vedere criterii geografice, caracteristicile organizatiilor -client
(dimensiuni, obiect de activitate etc.) sau ale persoanelor care iau decizia în cadrul acelor companii.
Segmentarea se face în mai multe etape: identificarea nevoilor consumatorilor și a segmentelor de
piață; construirea profilului consumatorului din fiecare segment identificat; evaluarea atractivității fiecarui
segment ; selectarea segmentelor care vor fi vizate prin identificarea avantajelor oferite de fiecare
segment.
Abordarea unor noi strategii de marketing
Strategia definește modalitatea de atingere a obiectivelor de marketing, deci arata calea de realizare în
conditii optime a misiunii specifice organizatiei respective. In f unctie de orizontul de timp vizat, care este
direct proportional cu importanta strategica a lor, strategiile de marketing se pot dezvolta pe termen scurt,
mediu sau lung.
Strategia este subordonata politicii de marketing. Ea proiecteaza relatiile dintre organizatie si mediul
în care aceasta actioneaza. Alegerea strategiei se va face tinandu -se cont de diverse criterii . Se va avea în
primul rând în atenție publicul organizatiei, respectiv segmentarea pieței organizatiei. Unul dintre cele
mai importante rol uri ale strategiei va fi alegerea publicului țintă , a acelui segment sau a acelor
segmente vizate prin intermediul unei campanii de marketing.
Strategi a de marketing va viza definirea următoarelor elemente: oferta organizației și segmentele
vizate; directi a de dezvoltare a activitatii și ritmul de creștere a acesteia; delimitarea și promovarea avantajului
competitiv.
Corelarea tuturor activitatilor organizatiei, între ele, precum sj cu elemente din interiorul si exteriorul
său (de exemplu cu interesele pers onalului sau a așa- numitilor stakeholder!)
Strategiile vor ține cont de climatul cultural, tendintele de pe piata culturala, concurenta directa și
indirecta (inclusiv canalele de televiziune sau alti ofertanti de servicii de divertisment). De asemen ea va
ține cont și de caracteristicile publicului vizat.
Muzeul, instituția care poate oferii o gamă largă de servicii.
Produsul muzeal este format din doua categorii de componente: materiale și nemateriale. Elementele
materiale sunt bunuri muzeale sau ap artinand altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în cadrul
muzeului. Componentele nemateriale pot fi variate: concepte, idei, ipoteze, teorii rezultate La baza
produsului de tip muzeal stau unul sau mai multe bunuri componente ale patrimoniului cultural mobil
(pictura, sculptura). În esență se ,,ofera" publicului un ansamblu de bunuri omogene sau eterogene carora li
se ataseza sau nu servicii.
Serviciul oferit este / serviciile oferite sunt atât de natură educațională, cât și de
divertisment. Astfel pentru unii aspectul educational este mai important, pentru alții primează petrecerea

27
agreabila a timpului liber. Orice muzeu ar trebui să ofere atât servicii culturale și educative, cât și de
divertisment.
Așa cum s -a arătat, produsul muzeal este format din mai multe servicii. Unele sunt legate de
patrimoniul cultural pe care muzeul îl administreaza, altele nu. Din categoria serviciilor pe care vom căuta să le
oferim vor face parte :
– servicii expozitionale/muzeale propriu -zise: acordarea accesului la colecțiile
muzeului, prezentate într -un ansamblu sistematic, coerent, care transmite diverse
informatii specifice obiectului de activitate al organizatiei si un anumit mesaj.
– ghidaj: oferirea de explicații cu privire la tematica expozitiilor și la diferite
componente ale colectiilor muzeului, prezentate în cadrul unui tur organizat. Acesta
este un serviciu suplimentar cu totul special deoarece asigură înțelegerea mai bună
și de durată a obiectelor de patrimoniu, respectiv a valorilor culturale prezentate.
– servicii educative: sunt prestate de catre personalul de specialitate al muzeului și au
menirea de a transmite anumite notiuni stiintifice unui public din cel mai va riat prin
intermediul unor programe educative specifice.
– organizare de conferinte publice, pot fi considerate o categorie specială de servicii educative. De
asemenea în această categorie vor intra si proiecțiile de filme documentare 3D sau obișnuite. Toate aceste
acțiuni au menirea de a educa publicul cu privire la diverse subiecte legate de tematica muzeului.
– documentare, punerea la dispozitia diversilor specialiști a unor materiale din arhivă și biblioteca
muzeului, sau a unor piese din cadrul colecțiilo r, pentru a fi cercetate și mai bine înțelese. Ulterior acești
specialiști transmit mai departe cunoștințele astfel acumulate prin mijloace specifice: articole, cărți și tratate,
conferințe publice, prelegeri universitare etc.
– servicii de divertisment cu caracter cultural, c ele mai uzuale vor fi legate de organizarea și
găzduirea de concerte sau proiecții de filme documentare și artistice de mare valoare.
– servicii suplimentare, aceste servicii pot facilita perceperea mesajului, modul receptare a
experienț ei muzeale. Aici se vor încadra serviciile cu caracter commercial, vânzarea de obiecte cu mesaje
legate de muzeu.
– Mai buna promovare a programelor și proiectelor culturale inițiate sau desfășurate în
instituție.
Promovarea programelor și proiectelor cultural în cadrul oricărei instituții implică două aspecte
importante: informarea și proiectarea de imagini. Informarea vizează transmiterea de date despre programe
și proiecte, către diferite categorii de stakeholderi, ca și către publicul larg.
Un proiect, ca orice altă oferta, poate beneficia de pe urma unei imagini puternice atractive.
Aceasta trebuie construita prin intermediul unei strategii coerente de promovare. Imaginea se bazează pe
poziționarea o rganizației / proeictului, respectiv pe caracteristic ofertei. Imaginea proiectată va fi în funcție de
publicul vizat. Reactiile acestora sunt influiențate de foarte mulți factori (economici, schimbarea statutului
social, nivelul educațional etc.)
Activitatea de promovare va fi vitală pentru dezvoltarea muzeului și impune proiectelor acestuia.
Politica de promovare adoptata de instituție va trebui să fie dusă cu multăconsecvență.
Obiectivele activității de promovare pot varia extrem de mult, atât ca tipo logie, cât și ca orizont de
timp. Printre cele mai importante obiective menționăm: impunerea și dezvoltarea imaginii instituției si a
programelor și proiectelor dezvoltate de aceasta; informarea publicului cu privire la programele și proiecte si la
beneficiile care se vor obține; construirea și menținerea unor relații de colaborare cu diferiți terți; fidelizarea
publicului; sensibilizarea opiniei publice, a liderilor de opinie; atragerea unor noi categorii de public;
atragerea si ralierea reprezen tantilor mass media; comunicarea cu diferite categorii de public; combaterea
unor zvonuri, factori care influiențează negativ imaginea etc.
– Dezvoltarea și diversificarea activităților legate de restaurarea și conservarea patrimoniului.
– Extinderea spațiilor expoziționale prin redeschiderea și reorganizarea expozițiilor din locația
Casa Sturdza
– Inițierea de noi proiecte care au în vedere dezvoltarea și diversificarea ofertei noastre.
Construirea unei cupole pentru observatorul astronomic din cadrul instituț iei

28
– Diversificarea ofertei expoziționale prin implicarea în organizarea unor asemenea evenimente
și a altor instituții similar din țară și străinătate.
– Transformarea Muzeului într -un important punct de atracție în cadrul unor circuite turistice
care să traverseze și acestă zonă.

Analiza gradului de crestere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor
Venituri realizate (in
procente) 2011 2012 2013 2014 2015
Total venituri din care 100% 100% 100% 100% 100%
Venituri din subventii 85.68 87.95 81.08 96.12 95,03
Venituri proprii 14.31 12.04 18.91 3.87 4,90

Venituri realizate (in lei) 2011 2012 2013 2014 2015
Total venituri din care 893458 1020034 1385048 1157567 1261271
Venituri din subventii 765561 897141 1123100 1112743 1199438
Venituri proprii 127897 122893 261948 44824 61833
Cu ușurință se poate observa diferențele mari existente în perioada celor 5 ani. Având în vedere
faptul că în mare parte veniturile proprii sunt obținute din descărcările de sarcină arheologică, în anii în
care acestea lipsesc nivelul veniturilor proprii este foarte scăzut. Un alt aspect care merită menționat este
legat de faptul că prețul biletelor de intrare sunt la un nivel foarte scăzut. Se poate observa că aproximativ
95% din buget provine din subvenți i de la stat și doar o mică parte din venituri propri. Situația este foarte
greu de schimbat atâta timp cât în zonă numărul investițiilor este foarte scăzut.
4.1 Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor
Având în vedere numărul f oarte mic de angajați cheltuielile de personal au fost în decursul anilor
destul de scăzute, rămânând practic în fiecare an cam la același nivel , reprezentând spre exemplu pentru anul 2013 37,1% din total buget. Pentru anul 2015 această pondere a crescut puțin ajungându- se la 42,9%.
Creșterea procentuală datorându – se mă ririlor de salar din acel an. Putem constata că instituția dispune de
un număr mic de angajații, cu salarii foarte mici. Una din căile de a depăși acestă situație este ca
personalul să aco rde o mai mare atenție pregătirii astfel încât încadrările în privința salarizării să fie mai
bune.
4.2. Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total

Anul 2011 2012 2013 2014 2015
Cheltuieli de capital 2819 13147 17684 7999 30066
% 1,67 1,29 1.28 0,69 2,38
Cheltuielile de capital, au avut un volum mic determinat și de legislația din anii 2013, 2014 care
interzicea aciziționarea unei anumite categorii de bunuri . În anul 2015 cheltuielile de la acest capitol au
fost ceva mai mari datorită lucrărilor de reabikitare și modernizare a spațiilor de la sediul din str,
Republicii 235.
4.3. Analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subvenții/alocații
Anul 2011 2012 2013 2014 2015
Cheltuielile cu salariile 471938 440263 514414 535606 553606
Grad de acoperire a cheltuielilor cu sal.
Din subv. (%) 100% 100% 100% 100% 100%

29
Salariile întregului personal sunt asigurate în exclusivitate de la capitolul subvenții, iar aceste cheltuieli
reprezentând în jurul a 45% din întregul buget .
4.4. ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât
contractele individuale de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile)
Anul 2011 2012 2013 2014 2015
Chelt. cu plăți
conv. civile 25000 18107 14837 2457 3605
Valoare
subvenție 788500 922578 1142684 1139000 1223349
Valoare buget 923500 1077578 1417684 1214000 1288849
Grad de
acoperire a chelt. conv.
Civile din
subv. (%) 3.17 1.96 1.30 0.22 0.28
Grad de
acoperire a
chelt. conv.
Civile din total
buget. (%) 2.71 1.68 1.05 0.20 0.28
În perioada 2011 – 2013 cheltuielile cu plați în cadrul unor convenții civile au fost mai mari
datorită contractelor încheiate cu câțiva experți în arheologie cu care am colaborat la derularea
contractelor legate de eliberarea de sarcină istorică a terenurilor aflate în pr eajma șoselelor aflate în proces
de modernizare (Ghidigeni – Iasi și Crasna – Huși). În anii următori ponderea acestor cheltuieli fii nd tot
mai mici din total buget, ele rezumându -se la contracte și convenții civile legate de organizarea unor
evenimente culturale.
4.5. cheltuieli pe beneficiar, din care:
a. subvenție
b. venituri proprii
Cheltuieli cu proiectele culturale 2011 2012 2013 2014 2015
Total cheltuieli 893458 1020034 1385048 1157567 1261271
Total cheltuieli cu proiectele culturale 62486 75593 94508 90467 75200
Ponderea cheltuielilor cu proiecte
culturale in total cheltuieli 6.99% 7.41% 6.82% 7.81% 5,96%
Numar de vizitatori 30403 29642 89903 74463 96887
Cheltuieli pe vizitator 29.39 34.41 15.41 15.54 13,30
Din subventii 25.18 30.26 12.49 14.94 12,38
Din venituri proprii 4.21 4.19 2.92 0.60 0.64

Este ușor de observat nivelul foarte săzut al cheltuielilor pe beneficiar al actului cultural , ceeea ce
dovedește un randament foarte bun în asigurarea a acestuia. Numărul mare de manifestări a asigurat în
decursul timpului și un număr mare de vizitatori, atât la propriile locații, cât și în afara localității. Totalul
vizitatorilor depășind în fiecare din ultimii 3 ani peste 70000 de persoane. Cheltuielile de 13 – 15
lei/vizitator reprezintă un raport foarte bun între cheltuielile efectuate cu actu l cultural și numărul de

30
participanți. Numărul mare de vizitatori fiind generat fără îndoială de valoarea patriminiului și modul în
care acesta a fost și este prezentat.

E. Strategia, programele și planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a
instituției conform sarcinilor formulate de autoritate:
Propuneri pentru întreaga perioadă de management:
1.viziune
Viziunea managerială trebuie să pornească de la vocația muzeului ca loc de formare și devenire
cultural, pe de -o parte a specialiștilor instituției și pe de altă parte a publicului care vede în muzeu locul
unde actul cultural contribuie la formarea sa. Muzeul afându -se într -un mediu concurențial, prin
programele și proiectele elaborate și propuse trebuie să tindă continuu sp re atingerea criteriilor de calitate
și performanță.
3. misiunea
Muzeul "Vasile Pârvan" Bârlad instituție de importanță județeană are drept misiune cercetarea,
îmbogățirea, tezaurizarea, conservarea, restauratea, promovarea și valorificarea pentru public a
patrimoniului deținut printr -o ofertă variată de manifestări culturale și științifice specifice fiecăreia din
secțiile instituției, respectiv istorie arheologie, numismatică, medalistică, memorialistică, științele naturii și astronomiei.
4. obiective (generale și specifice)

Obiectiv general – propus de prezentul proiect de menagement:
Muzeul "Vasile Pârvan" instituție muzeală, model la nivel regional și național!
Obiective specifice – propuse de prezentul proiect de management:
– Creșterea eficienței și eficacității managementului instituției în protejarea patrimoniului
deținut și în promovarea acestuia inclusiv prin utilizarea tehnologiei informației – software, hardware;
– Creșterea performațelor profesionale ale personalului de specialitate din instit uției,
accentuându -se capacitatea acestuia de a propune, implementa și dezvolta programe și proiecte culturale;
– Diversificarea și adecvarea ofertei culturale a muzeului prin cunoașterea profilulului
consumatorului cultural bârlădean și prin promovarea de acțiuni culturale transdisciplinare;
– Creșterea vizibilității instituției pe plan național și internațional – site performant de promovare
a muzeului, parteneriate regionale, naționale și internaționale, înscrierea în rețele de diseminare a informațiilor ș i a produselor culturale;
– Poziționarea și promovarea noii imagini a muzeului pe piața culturală românească, atragerea
de noi categorii de public, creșterea audienței;
– Îmbunătățirea ofertei culturale prin realizarea de produse culturale de calitate inclusiv prin
utilizarea unui cadru de lucru performant cu instituțiile partenere ale muzeului/stakeholders.

5. Strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management

Strategia este determinarea scopurilor și obiectivelor unei organizații/instituții pe termen lung,
adoptarea politicilor determinate și alocarea resurselor pentru atingerea scopurilor propuse.
Pornind de la prevederile legislației în vigoare, de la principalele curente din domeniul
muzeografiei, de la așteptările publicului nostru vom crei ona principalele repere ale strategiei manageriale
propuse pentru intervalul 2016 – 2021.

31
Întregul demers va avea ca punct de reper și raportare misiunea Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad,
aceea de cercetarea, îmbogățirea, tezaurizarea, conservarea, restauratea, promovarea și valorificarea pentru
public a patrimoniului deținut, printr -o ofertă variată de manifestări culturale și științifice specifice
fiecăreia din secțiile instituției, respectiv istorie arheologie, numismatică, medalistică, memorialistică,
științele naturii și în domeniul astronomiei.
Principalele repere strategice avute în vedere pentru perioada 2016 – 2021 sunt următoarele:
– Transformarea și modernizarea instituției astfel încât prin mesajul și maniera de
prezentare să devină o instituție apropiată de nevoile și așteptările publicului.
– Adaptarea mesajului realităților actuale;
– Racordarea la cele mai noi cuceriri în domeniul științelor
– Adâncire și perfecționarea rolului de instituție de informare, formare, educație și relaxare a
publicului l arg;

Muzeul „Vasile Pârvan” instituție cu vocație europeană
Atingerea acestui deziderat se va putea realiza prin abordarea modernă și flexibilă a regulilor
după care funcționează instituția. În acest sens vor fi modificate:
– Regulamentul de organizare și funcționare;
– Regulamentul de ordine interioară;
– managementul resurselor umane pornind de la o mai atentă analiză a fiecărui post și impunerea
atitudinii necesare titularilor fiecărui post.
– managementului schimbării prin crearea unei viziuni comune a organizației privitoare la
dezvoltarea în viitor a instituției
– îmbunătățirea managementului planificării – planificarea este activitatea de luare a deciziilor și
care ajută la o mai bună organizare, conducere și control oferind organizației o țintă și o direcție;
– îmbunătățirea alocării resurselor – prin programerea succesivă a activităților; redistribuirea
sarcinilor de la o persoană supraalocată la o persoană subalocată; identificarea rezervelor de timp.
– îmbunătățirea comunicării interpersonal – comunicarea eficientă apărând atunci când oamenii
primesc la timp informația potrivită.
Diversificarea ofertei culturale a instituției pe baza cunoașterii așteptărilor publicului
– diversificarea și adecvarea ofertei culturale a muzeului prin cunoașterea profilulului
consumatorului cultural bârlădean și prin promovarea de acțiuni culturale transdisciplinare;
– îmbunătățirea ofertei culturale prin realizarea de produse culturale de calitate inclusiv prin
utilizarea unui cadru de lucru performant cu instituțiile partenere ale muzeului/stakeholders.
– reorganizări expoziționale la sediul din str. republicii 235;
– extinderea ofertei expoziționale în urma redeschiderii și reamenajărilor spațiilor de la Casa
Sturdza;
– diversificarea ofertei de spectacole de la cinematograful 3D;
– achiziționarea de noi spectacole de planetarium;
– realizarea unor tururi virtuale în toate expozițiile muzeului.

Transformarea Muzeului într-un important punct de atracție turistică
În vederea atingerii acestui obiectiv va fi necesară o mai bună promovare și publicitate realizate
prin mass media, îndeosebi prin posturile naționale de televiziune;
– Realizare unor spoturi publicitare ;
– Diversificarea materialelor de promovare ;
– Promovarea turismului cultural educațional ;
– Promovarea turism ului cultural – științific.

Transformarea Muzeului într-un important centru al cercetării științifice

32
– În vederea atingerii acestui obiectiv vor fi necesare eleborarea unor programe și proiecte de
cercetare care să implice toate secțiile Muzeului;
– Încurajarea și sprijinirea interdisciplinarității;
– Deschiderea de noi șantiere de cercetare în domeniile arheologiei și paleontologiei;
– Inițierea unor colaborări cu specialiști din țară și străinătate;
– Cercetarea științifică având drept scop o mai bună cunoaștere a istoriei, civilizației și tradiției
locale, regionale și integrarea acestora în cultura națională și regional-europeană;
– Imbogățirea patrimoniului științific al instituției prin cercetări a rheologice, etnografice,
paleontologice, precum și prin studierea documentelor de arhivă provenite din donații sau achiziții;
– Valorificarea rezultatelor cercetării științifice prin editare de publicații, care să reliefeze stadiul
cercetarilor la acest mom ent ;
– Asigurarea unui contact permanent cu mediile de informare, fundații, organizații
nonguvernamentale, unități de învățământ de toate gradele, organisme și forumuri internaționale,
naționale, județene și locale specifice;
– Elaborarea unor programe -proi ecte de colaborare cu alte instituții similare din țară și
străinătate în vederea valorificării patrimoniului deținut și promovării imaginii municipiului bârlad și a
țării în general;

Utilizarea pe scară largă a tehnologiei informaționale
– Se poate realiza prin utilizarea instrumentelor de lucru la distanță. Unul din aceste instrumente
este e- mailul care reprezintă cea mai răspândită formă de comunicare la distanță pe care tehnologia
informației le pune la dispoziție;
– Listele de discuții care pot servi la schimbul de idei între mai multe personae pe diverse teme;
– Discuțiile on -lin și video -conferințele.
Dezvoltarea pregătirii profesionale ale personalului.
– Participarea periodic a personalului la cursuri de pregătire profesională;
– Participarea frecventă a specialiștilor de la instituție, la conferințe, simpozioane, lansări de
carte, etc.
– Sprijinirea participării la stagii de documentare în instituții din străinătate;
– Parcurgerea pe cât posibil a tuturor treptelor de formare profesională.
– Stabilirea unor raporturi clare între pregătirea profesională și promovare.
Asigurarea stării de sănătate a patrimoniului în vederea transmiterii generațiilor viitoare.
– preocuparea permanentă pentru verificarea si asigurarea „stării de sănătate” a obiect elor aflate în
patrimoniul muzeului;
– restaurarea valorilor de patrimoniu cu specific de arta, literatura, arheologie, ednografie, precum
și din domeniul științelor naturii;
– continuarea înregistrării bazei de date legate de patrimoniul instituției pe s uport electronic și
îmbunătățirea evidenței științifice a patrimoniului în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;
– asigurarea securitatii valorilor de patrimoniu împotriva eventualelor incendii sau a acțiunilor de
distrugere sau efracție;

Dezvoltarea și încurajarea cooperării între instituțiile muzeale.
– Integrarea Muzeului în rețeaua națională a muzeelor;
– Accederea în calitate de membru în rețeaua ICOM ;
– Încurajarea inițierii și participării la proiecte expoziționale și de cercetare de anvergură ;
– Inițierea unor proiecte expoziționale la nivel regional ;
– Promovarea propriului patrimoniu în instituț ii de profil din întreaga țară.

Dezvoltarea funcției didactice a Muzeului.

33
Muzeul trebuie să devină pentru elevi o a doua școală, putându -se transforma în locul unde tineri
pot să își consolideze informațiile primate la orele de curs.
– În acest sens extreme de importante pot fi colaborările directe dintre școală și muzeu, lecții pe
diferite teme putând fi organizate chiar în muzeu.
– Extinderea permanent a proiectelor de colaborare dintre instituțile de învățământ și muzeu, în
cadrul unor parteneriate;
– Organizarea unor „școli de vară” în muzeu, pe teme de arheologie și astronomie;
– Organizarea unor ateliere de lucru, în domeniile arheologiei, artelor, științelor naturii.
– Organizare unor lecții de muzeu inclusive în sălile de clasă din cadrul școlilor;

Inițierea unor proiecte finanțate din fonduri europene
– În acest sens se poate avea în vedere dotarea corespunzătoare cu aparate, instalații și ustensile a
laboratoarelor de restaurare;
– Reabilitarea Casei Sturza și organizarea spațiului pentru o nouă expoziție de auto r;
– Modernizarea și dotarea cu o cupolă a Observatorului astronomic.

6. Strategia și planul de marketing

Îndeplinirea diverselor roluri de către instituțiile muzeale, precum și de către alte instituții care au
ca obiect principal patrimonial, se poate realize prin oferirea către public , în totalitatea sa sau pe categorii
précis delimitatea unor produse specific. Aceste produse pentru a avea impactul dorit va trebui proiectat,
dezvoltat și oferit pe baza unei strategii de marketing.
Este cunoscut faptul că un produs muzeal este format din două component majore, respectiv o
component material și una imaterială. Componenta material se referă la bunurile muzeale propriuzise, iar
cele imateriale pot fi concept, idei, ipoteze, teori, rod a unor cercetări.
Prezentarea către public a oricărui produs muzeal trebuie să pornească de la cunoașterea acestuia,
audiența de care se va putea bucura acesta fiind legată de anumite categorii de public, respective din
public „profane” și specialiști.
Pentru atingerea scopuri lor sale strategia de marketing trebuie să acorde atenția cuvenită tuturor
categoriilor de public, pornind de la publicul tânăr (elevi, studenți), afați încă în etapele de formare umană,
cultural și civică, continuând cu publicul adult a căror așteptări po t fi diferite față de publicul tânăr. De
asemenea pentru ca produsul cultural, în forma sa material, sau imaterială pentru a putea fi recepatat și de
alte categorii de public, cum ar fi turiștii, trebuie adapta fiecărei categorii de turiști, respective aut ohtoni
sau străini.
O țintă permanent a manegerului trebuie să fie legată atragerea, alături de muzeu, a instituțiilor de
învățământ, a altor instituții mai mult sau mai puțin cultural, atragerea de sponsori, dar nu în ultimul rând de diversificare progr amelor, serviciilor și de realizarea de parteneriate diverse.
Dezvoltarea audienței reprezintă de asemena un obiectiv strategic al managerului. Acest lucru
fiind posibil prin promovarea insistent a imaginii instituției, dar și prin implicarea publicului.
Datoria muzeului este aceea de a oferi o experiență de calitate vizitatorilor. Acest lucru fiind
posibil numai printr -o bună și exactă cunoaștere a vizitatorilor, și adresarea ofertei celui mai potrivi
segment de public.
În vederea cunoașterii așteptărilor vizitatorilor trebuiesc realizate studii de marketing.
Un alt lucru care trebuie avut în vedere în mo mentul stabilirii strategiilor de dezvoltare a instituției
este acele legat de segmentarea publicului pe categorii, astfel încât fiecare dintre ele să fie omogene.
Criteriile segmentării putând fi legate de: vârstă, nivelul veniturilor, proveniență, profesie, studi etc.
Produsul cultural va trebui să corespundă mentalităților și perspectivelor cultural contemporane,
respective să asigure interactivitate, flexibilitate, adaptabilitate.
Din categoria produselor muzeale, alături de expozițiile permanente, sau temporare, trebuie să se
aibă în atenție și alte produse, cum ar fi: publicațiile muzeului, albume, monografi, dar și suveniruri.

34
În derularea actului mu zeal și prezentarea produselor specific un rol important va trebui să ocupe
și serviciile auxiliare oferite. Oferta muzeului va trebui să aibă în vedere inclusive amenajarea de așa
manieră a spațiilor încât vizitatorul să vadă în muzeu și un loc de relaxar e, modern, adaptat nevoilor, dar și
un loc în care curățenia să nu lipsească.
Prin ansamblul de elemente care trebuiesc avute în vedere atunci când se stabilește strategia de
marketing se urmărește păstrarea vizitatorilor în muzeu, prin găsirea în permanen ță a celor mai potrivite
căi de a le satisface așteptările.

6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management

I. Cercetarea patrimoniului cultural
Programul de cercetarea științifică va fi organizat și se va desfășura având în vedere cuprinderea
direcțiilor care se regăsesc în structura organizatorică a Muzeului. Se va porni de la temele déj à existente
și abordate continuându ‐se cu unele noi. În acest sens vor trebui să continule cercetările de pe
șantierele arheologice ș i paleontologice déjà de schise. Importantă și determinant va fi colaborarea cu
instituții universitare și de cercetare din țară, astfel încât rezultatele cercetărilor să fie cât mai exacte și
cuprinzătoare. La fel de importante vor fi cercetările din domeniul astronoiei acolo unde în ultimii ani au
fost obținute rezultate remarcabile.
La baza activităț ii de cercetare va trebui să stea inclusive patrimonial déjà existent în muzeu.
II. Programul editorial de valorificare științifică a patrimoniului
În strânsă legătură cu programu l de cercetare a patrimoniului, la fel de important va fi și acest
program care va avea în vedere popularizarea și cunoașterea rezultatelor cercetărilor științifice, atât de
către cercetătorii din țară cât și cei străinătate. În acest sens ne propunem ca f iecare din secțiile muzeului
să editeze propriile reviste.

III. Programul de sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, expoziții, concerte, lecții de
muzeu, observații astronomice;
Va urmării valorificarea către publicul larg a patrimoniului deținut, în cazul expozițiilor
permanente și temporare organizate, cât și popularizarea celor mai recente descoperiri ștințifice din
domenii ca istoria, arheogia, țtiințele naturii, literaturii, etc. Prin programul de organizare a unor concerte
de muzică clasică u rmărim promovarea în publicul lar a acestui gen de muzică, contribuind astfel la
formarea și educarea lor în această direcție. Organizarea unor serate literare vor putea contribui la
marcarea unor personalități și realizări majore din domeniul literaturii.
Strâns legat de implementarea acestui program se va lega și programul de promovare a
instituției prin toate mijloacele posibile. Pornind de la inițierea unui department de relații cu publicul până
la promovarea pe toate canalele media.

IV. Evidența patrimo niului; evaluarea și clasarea acestuia.
Extrem de important în viața oricărei instituții muzeale este să asigure o evidență corectă și
completă a întregului patrimoniu. La fel de importante pentru viitoarele acreditări și ierarhizări a muzeelor
este procesul de evaluare și clasare a întregului patrimoniu deținut. Vom urmării să ne păstrăm în fruntea
ierarhiei muzeelor cu cele mai multe bunuri clasate.

V. Conservarea și restaurarea patrimoniului.
În vederea transmiterii patrimoniului existent și generațiilor v iitoare conservarea și restaurarea
bunurilor ocupă un loc crucial. Vom avea în vadere ca în viitor să introducem metode modern e și mult mai
eficiente de restaurare a bunurilor aflate în suferință. Printr -un program de conservare adecvat urmărim
aigurarea sănătății pe termen lung a fiecărui obiect de muzeu și preântâmpinarea oricăror intervenții de
restaurare.

35

VI. Dinamica creșterii patrimoniului;
Prin intermediul unor programe de achiziții, prin cercetări proprii, dar și prin donații obținute de la
terți ne propunem să creștem și să diversificăm continuu acest patrimoniu, astfel încât generațiile viitoare
să se poată bucura de o cât mai comletă informație legată de perioadel anterioare ale istoriei.
VII. Programul privind promovarea instituției și a actului cultural.
Prin intermediul acestui program vom încerca să promovăm întregul patrimoniu deținut, ilustrân
astfel valoarea și importanța acestuia.

7. Proiecte din cadrul programelor (ANEXA III).

8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de management
– verificarea frecventă a așteptărilor publicului larg, prin intermediul unor sondaje de opinie;
– oferirea de noi servicii de relaxare a publicului vizitator;
– creșterea numărului de evenimente organizate în aer liber (prin amenajarea curții interioare de la
sediul central);
– inițierea unor spectacole de prezentare a creației marilor artiști plastici a căror lucrări se află în
Muzeul „Vasile Pârvan” – filme legate de colecția Ion Chiricuță;
– adâncirea colaborării cu Primăria și Consiliul local Bârlad, inițierea și dezvoltarea unor
programe în colaborare;
F. Previzionarea evolutiei economico -financiare a institutiei publice de cultură, cu estimarea
resurselor financiare care trebui alocate de către autoritate, precum și veniturile instituției ce pot fi
atrase din alte surse
1. Proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe perioada managementului:

Nr.
crt. Categorii Anul
2016/
2017 Anul
2017/
2018 Anul
2018/
2019 Anul
2019/
2020 Anul
2020/
2021
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
1. TOTAL VENITURI, din care:
1.a. venituri proprii, din care
1.a.1. venituri din activitatea de baza
1.a.2. surse atrase
1.a.3. alte venituri proprii
1.b subventii/alocatii
1.c. alte venituri 1559500
58000
35000 15000
8000
1501500 1821650
42000 25000 10000
7000
1779650 1809150
42000 25000 10000
7000
1767150 1877170
45000 28000 10000
7000
1832170 1877170
42000 25000 10000
7000
1835170

36
2. TOTAL CHELTUIELI, din care:
2.a. Cheltuieli de personal, din care
2.a.1. Cheltuieli cu salariile
2.a.2. Alte cheltuieli de personal
2.b. Cheltuieli cu bunuri si servicii, din care
2.b.1. Cheltuieli pentru proiecte
2.b.2. Cheltuieli cu colaboratorii
2.b.3. Cheltuieli pentru reparatii curente
2.b.4. Cheltuieli de intretinere
2.b.5. Alte cheltuieli cu bunuri si servicii
2.c. Cheltuieli de capital 1559500
762250 575499 186751 624750
70000
5000
20000 53000
227400 172500 1821650
948050 715778 232272 723600 100000
10000 10000 55000
230000 150000 1809150
948050 715778 232272 761100 120000
10000 10000 55000
230000 100000 1877170
961370 725834 235536 765800 120000
10000 10000 55000
230000 150000 1877170
961370 725834 235536 765800 120000
10000 20000 55000
230000 150000

2. Numărul estimat al beneficiarilor pentru perioada de management
2.1. la sediu – 22000 – 23000 în fiecare an.
2.2. în afara sediului – 20000 în fiecare an
3.Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobată (ANEXA IV)

ANEXA nr.1
La Proiectul de management

1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz completate cu informații solicitate/obținute de la instituție:

Program Realizat Program Realizat Program Realizat Program Realizat Program Realizat
2011 2011 2012 2012 2013 2013 2014 2014 2015 2015
1. Personal 47 47 47 48 48 36 36 36 36 46
a)Nr.de personal
cf.statului de functii
aprobat, d.c. 47 47 47 48 48 36 36 36 36 46
– personal de
specialitate 35 35 35 35 35 24 24 24 24 33
– personal tehnic
– personal
administrativ 12 12 12 12 13 12 12 12 12 13
b)Nr.de personal
prevazut sa se
realizeze, d.c: 47 47 47 48 48 36 36 36 36 46
– personal de
specialitate 35 35 35 35 35 24 24 24 24 33
– personal tehnic
– personal
administrativ 12 12 12 13 13 12 12 12 12 13
2. Venituri totale , din
care : 761500 893458 952578 1020034 1.152.684 1.385.048 1.214.000 1.157.567 1288849 1261271
– venituri proprii 60000 127897 80000 122893 60,000 261.948 75.000 44.824 65500 61833
– subventii 701500 765561 872578 897141 1.092.684 1.123.100 1.139.000 1.112.743 1223349 1199438
3.Cheltuieli totale ,
din care : 761500 893458 872578 897141 1.152.684 1.385.048 1.214.000 1.157.567 1288849 1261271

– cheltuieli de
personal, inclusiv
colaboratori 461000 471938 487078 440263 530.000 514.414 561.000 535.226 553649 553606
– cheltuieli materiale 300500 413912 449500 566624 605.000 852.950 645.000 614.342 705134 677599
– cheltuieli pentru
reparatii capitale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
– cheltuieli de capital 0 7608 16000 13147 17.684 17.684 8.000 7.999 30066 30066
4. Cheltuieli pe
vizitator, d. c: 34.61 29.39 43.30 34.41 57,63 15,41 48,56 15,54 51.55 45.20
– din subventii 31.88 25.18 39.66 30.26 49,67 12,49 45,56 14,94 48.93 42.99
din venituri proprii 2.73 4.21 3.64 4.15 7,96 2,92 3,00 0,60 2.62 2.21
5.Gradul de acop. din
venituri proprii a
chelt.(%) 7.88 16.12 8.40 12.05 5,21 18,91 6,17 3,87 5.08 4.90
6.Ponderea chelt.de
personal din totalul
chelt. (%) 60.54 52.82 51.13 43.16 45,98 37,14 46,21 46,23 42.95 43.89
7.Gradul de acoperire
a salariilor din
subventii (%) 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
– numar de vizitatori 22000 30403 22000 29642 22.000 89.903 25.000 74463 25000 27900
– plati pt. manifestarile
cult. 39600 45011 70000 75593 76.000 94.508 110.500 90.467 75200 75052
– pondere chelt.capital
din total cheltuieli(%) 0 0.85 1.67 1.29 1,53 1,28 0,66 0,69 2.33 2.38

Nr.
crt. S p e c i f i c a t i e Cod indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL CHELTUIELI 893.458 1.020.034 1.385.048 1.157.567 1.261.271 1.528.500
SECTIUNEA DE FUNCTIONARE 885.850 1.006.887 1.367.364 1.149.568 1.231.205 1.387.000
A Cheltuieli curente 1 885.850 1.006.887 1.367.364 1.149.568 1.231.205 1.387.000
Cheltuieli de personal 10 471.938 440.263 514.414 535.226 553.606 762.250
Cheltuieli salariale in bani 10.01 370.314 347.185 403.387 422.987 453.105 622.500
salarii de baza 10.01.01 369.643 344.913 401.145 421.825 451.600 618.000
indemnizatii delegare 10.01.13 169 312 195 286 357 500
alte drepturi salariale in bani 10.01.30 502 1.960 2.047 876 1.148 4000
Contributii 10,03 101.624 93.078 111.027 112.239 100.501 139750
Contrib.pentru asigurari sociale de stat –
20.8% 10.03.01 77.323 72.097 84.430 84.529 71.536 97750
Contributii pentru asigurarile de somaj –
0.5% 10.03.02 1.827 1.716 2.000 2.101
2.199 3200
Contrib.asigurarile sociale de sanatate 5.2% 10,03,03 19.005 17.849 20.799 21.909 23.397 32400
Contrib.asig.de accid. de m.si boli
prof.0.168% 10.03.04 558 518 646 709
764 1100
Contrib.pt.FNUASS .0,85% 10.03.05 2.911 898 3.152 2.991 2.605 5300
2 BUNURI SI SERVICII 20 413.912 566.624 852.950 614.342 677.599 624750
Bunuri si servicii 20.01 291.819 374.611 446.882 480.707 483.872 513000
furnituri de birou 20.01.01 2.256 809 658 596 500 600
materiale pentru curatenie 20.01.02 2.867 1.928 1.490 4.553 1.995 2000

incalzit, iluminat 20.01.03 91.747 113.268 183.039 162.223 192.120 197600
apa, canal, salubritate 20.01.04 8.922 7.412 7.570 6.910 6.682 7900
carburanti, lubrefianti 20.01.05 4.513 4.513 2.256 4.514 4.507 7000
posta, telecomunicatii,r -tv, internet 20.01.08 13.026 13.048 14.340 14.666 13.972 17500
mater.si prestari servicii cu caracter
functional 20.01.09 34.000 49.500 50.890 68.555
50.104 53000
alte bunuri si servicii 20.01.30 134.488 184.133 186.639 218.690 213.992 227400
Reparatii curente 20.02 9.944 9.863 1.442 1.495 78.424 20000
Bunuri de natura ob.de inventar – 20,05,30 44.085 96.929 301.928 37.496 31.971 15000
Deplasari ,detasari,transferari 20.06.01 2.527 5.190 3.569 1.932 2.963 3000
Carti si publicatii 20.11 2.351 2.018 1.940 2.218 2.372 2000
Consultanta si expertiza 20.12 0 620 0 0 1.500 0
Pregatirea profesionala 20.13 700 1.800 1.100 0 700 1000
Protectia muncii 20.14 0 0 1.581 27 745 750
Alte cheltuieli 20.30.30 62.486 75.593 94.508 90.467 75.052 70000
SECTIUNEA DE DEZVOLTARE 7.608 13.147 17.684 7.999 30.066 141500
B Cheltuieli de capital 70 13.147 17.684 7.999 30.066 141500
Constructii 71.01.01 10000
Masini, echipamente si mijl.transport 71.01.02 4.789 30.066 13000
Mobilier, ap.birotica, alte active corporale 71.01.03 2.819 13.147 17.684 7.999 118500
Alte active fixe 71.01.30

NEXA nr. 2
La Proiectul de management
Nr.
crt. Programul/Proiectului Devizul
estimat Devizul
realizat Observații,
comentarii,
concluzii
(1) (2) (3) (4) (5)
2013
I. Cercetarea patrimoniului cultural :

1. Proiecte mici : Cercetări în teren (periegheze )
2. Proiecte mijlocii : Culegere de informații legate de
fenomene astronomice importante
3. Proiecte mari : Cercetări arheologice și
paleontologice. Cercetări în arhive
Total 15647 lei 15638
II. Programul editorial de valorificare științifică a patrimoniului

1. Proiecte mici : Programul de cercetare și
documentare a a specialiștilor de la toate secțiile
muzeului
2. Proiecte mijlocii : Realizarea de studii și articole
de către specialiștii de la toate secțiile muzeului
3. Proiecte mari : Realizarea anuală a revistelor de la
secțiile muzeului
Total 3600 lei 3600 lei
III. Programul de sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, expoziții, concerte, lecții de muzeu,
observații astronomice
1. Proiecte mici : Lecții de muzeu;
Spectacole de planetariu;
Observații astronomice
2. Proiecte mijlocii : Conferințe; Serate literare;
Concerte; Expoziții
3. Proiecte mari : Expoziții; Sesiuni de comunicări;
Conferințe; Concerte
Total 62200 62198.46
IV. Evidența patrimoniului; evaluarea și clasarea acestuia

1. Proiect: Secția Arheologie -numism atică –
întocmirea FAE și clasare.
2. Proiect: Secția Personalități – întocmirea FAE și
clasare
3. Proiect: Secția Științele naturii întocmirea FAE
Total 1600 lei 1600 lei

V. Conservarea și restaurarea patrimoniului

1 Proiect: restaurare piese
2. Proiect conservare preventivă
3. Proiect: desene pe calculator
4. Proiect: întocmire fișe conservare
5. Proiect: fotografiere înainte și după restaurare
Total 1931 lei 1930,54 lei
VI. Dinamica creșterii patrimoniului

1. Programe: pentru creșterea patrimoniului la
toate secțiile muzeului
Total 350 lei 350 lei
VII. Promovarea

1. Program tipărire material de promovare
2. Program promovare prin intermediul mijloacelor
media
Total 9191 lei 9191 lei

Nr.
crt. Programul/Proiectului Devizul
estimat Devizul
realizat Observații,
comentarii,
concluzii
(1) (2) (3) (4) (5)
2014
I. Cercetarea patrimoniului cultural :

1. Proiecte mici : Cercetări în teren (periegheze )
2. Proiecte mijlocii : Culegere de informații legate de
fenomene astronomice importante
3. Proiecte mari : Cercetări arheologice și
paleontologice. Cercetări în arhive
Total 8000 lei 7870,53 lei
II. Programul editorial de valorificare științifică a patrimoniului

1. Proiecte mici : Programul de cercetare și
documentare a a specialiștilor de la toate secțiile
muzeului
2. Proiecte mijlocii : Realizarea de studii și articole
de către specialiștii de la toate secțiile muzeului
3. Proiecte mari : Realizarea anuală a revistelor de la
secțiile muzeului
Total 3650 lei 3625,38 lei
III. Programul de sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, expoziții, concerte, lecții de muzeu,
observații astronomice
1. Proiecte mici : Lecții de muzeu;
Spectacole de planetariu;
Observații astronomice

2. Proiecte mijlocii : Conferințe; Serate literare;
Concerte; Expoziții
3. Proiecte mari : Expoziții; Sesiuni de comunicări;
Conferințe; Concerte
Total 56650 55336,86
IV. Evidența patrimoniului; evaluarea și clasarea acestuia

1. Proiect: Secția Arheologie -numism atică –
întocmirea FAE și clasare .
3. Proiect: Secția Personalități – întocmirea FAE și
clasare
4. Proiect: Secția Științele naturii întocmirea FAE
Total
V. Conservarea și restaurarea patrimoniului
Proiect: restaurare piese
2. Proiect conservare preventivă
3. Proiect: desene pe calculator
4. Proiect: întocmire fișe conservare
5. Proiect: fotografiere înainte și după restaurare
Total 12200 lei 12185,19
VI. Dinamica creșterii patrimoniului

1. Programe: pentru creșterea patrimoniului la
toate secțiile muzeului

VII. Promovarea

1. Program tipărire material de promovare
2. Program promovare prin intermediul mijloacelor
media

Total 10000 lei 9500 lei

Nr.
crt. Programul/Proiectului Devizul
estimat Devizul
realizat Observații,
comentarii,
concluzii
(1) (2) (3) (4) (5)
2015
I. Cercetarea patrimoniului cultural :

1. Proiecte mici : Cercetări în teren (periegheze )
2. Proiecte mijlocii : Culegere de informații legate de
fenomene astronomice importante
3. Proiecte mari : Cercetări arheologice și
paleontologice. Cercetări în arhive
Total 6900 lei 6856.24 lei

II. Programul editorial de valorificare științifică a patrimoniului

1. Proiecte mici : Programul de cercetare și
documentare a a specialiștilor de la toate secțiile
muzeului
2. Proiecte mijlocii : Realizarea de studii și articole
de către specialiștii de la toate secțiile muzeului
3. Proiecte mari : Realizarea anuală a revistelor de la
secțiile muzeului
Total 4750 lei 4740 lei
III. Programul de sesiuni științifice, simpozioane, conferințe, expoziții, concerte, lecții de muzeu,
observații astronomice
1. Proiecte mici: Lecții de muzeu;
Spectacole de planetariu;
Observații astronomice
2. Proiecte mijlocii : Conferințe; Serate literare;
Concerte; Expoziții
3. Proiecte mari : Expoziții; Sesiuni de comunicări;
Conferințe; Concerte
Total 42500 42448,41
IV. Evidența patrimoniului; evaluarea și clasarea acestuia

1. Proiect: Secția Arheologie -numism atică –
întocmirea FAE și clasare .
3. Proiect: Secția Personalități – întocmirea FAE și
clasare
4. Proiect: Secția Științele naturii întocmirea FAE
Total 4210 lei 4208,43 lei
V. Conservarea și restaurarea patrimoniului

.1 Proiect: restaurare piese
2. Proiect conservare preventivă
3. Proiect: desene pe calculator
4. Proiect: întocmire fișe conservare
5. Proiect: fotografiere înainte și după restaurare
Total 8500 lei 8500 lei
VI. Dinamica creșterii patrimoniului

1. Programe: pentru creșterea patrimoniului la
toate secțiile muzeului
VII. Promovarea

1. Program tipărire material de promovare
2. Program promovare prin intermediul mijloacelor
media
Total 8340 lei 8318,7 2 lei

ANEXA nr. 3
La Proiectul de management
7. Proiecte din cadrul programelor.

Nr.
crt. Programul Tip
proiect Titlul proiectului 2016/
2017 2017/
2018 2018/
2019 2019/
2020 2020/
2021
I
Cercetarea
patrimoniului
cultural Proiecte mici Cercetări în teren în domeniile arheologiei și paleontologiei 20 20 20 20 20
Proiecte medii Culegerea de date și imagini cu prilejul unor importante
fenomene și evenimente astronomice 10 10 10 10 10
Proiecte mari Cercet. arh. sistematice în situl arheologic din punctual
„Călălboaia”, sat Polocin.
Săpăturile de salvare în șantierul paleontologic de la
Dobrina, com. Crețești, Gherghești. Cercetare în arhive 3 3 3 3 3
II Programul de
valorificare a patrimoniului Proiecte mici Programul de cercetare și documentare a specialiștilor de la
toate secțiile muzeului 20 20 20 20 20
Proiecte medii Realizarea de studii și articole de către specialiștii de la
toate secțiile muzeului 8 8 8 8 8
Proiecte mari Realizarea anuală a revistelor de la fiecare secție în parte
precum și a unor lucrări monografice 4 4 4 4 4
III Programul de
sesiuni științif.
simpozioane,
conferințe,
expoziții, concerte, Proiecte mici Lecții de muzeu, observații astronomice cu participarea
publicului, spectacole de planetarium, spectacole 3 d, vizite la muzeu 200 200 200 200 200
Proiecte medii Serate literare, concerte de muzică clasică, lansări de carte,
conferințe, simpozioane. 20 20 20 20
20

lecții muzeu,
obs.astronom. Proiecte mari Expoziții, concerte de muzică clasică, sesiunea națională de
comunicări științifice 20 20 20 20
20
IV Evidența
patrimoniului
Proiecte mici Întocmirea fișelor de evidență 600 600 600 600 600
Proiecte medii Evidența compiuterizată a întregului patrimoniu
Proiecte mari Clasarea patrimoniului în categoriile fond și tezaur 200 200 200 200 200
V Conservarea și
restaurarea
patrimoniului Proiecte mici Verificarea permanent a stării de sănătate a întregului
patrimoniu
-Întocmirea fișelor de conservare și restaurare 9000 9000 9000
9000 9000
Proiecte medii Intervenții periodice în depozitele muzeului 1000 1000 1000 1000 1000
Proiecte mari Conservarea și restaurarea pieselor provenite în urma
cercetărilor de teren, donații, achiziții 100 100
100 100 100
VI Dinamica creșterii
patrimoniului Proiecte mici Îmbogățirea patrimoniului cultural prin cercetări de
suparafață (pereghieze)

Proiecte medii Îmbogățirea patrimoniului cultural prin donații și achiziții 100 100 100 100 100
Proiecte mari Îmbogățirea patrimoniului cultural prin cercetări de teren 50 50 50 50 50
VII Popularizarea
muzeului și a activităților sale Proiecte mici Tipărirea de invitații flayarea, afișe 6000 6000 6000 6000 6000
Proiecte medii Punerea în circulație a unor produse artizanele 20 20 20 20 20
Proiecte mari Activități editoriale, panouri stradale, banere 4 4 4 4 4

ANEXA nr. 4
La Proiectul de management
3. Program minimal estimat pentru perioada de management aprobată
Nr.
crt. Program Scurtă descriere a
programului Nr. proiecte
în cadrul
programului Denumirea
proiectului Buget
prevăzut pe
program
Primul an de management 2016
1 Cercetarea
patrimoniului
cultural: Programul
vizează cercetarea patrimoniului
virtual prin
activități
desfășurate în
teren
Proiecte mici 20 Cercetări în
teren
(periegheze)
Proiecte medii 10 Culegere de
informații
legate de
fenomene
astronomice
importante.
– Proiecte mari 4 Cercetări
arheologice și
paleontologice.
Cercetări în
arhive.

2. Programul de
valorificare a
patrimoniului Urmărim punerea
în circuitul științific a
rezultatelor
cercetărilor în
teren, arhive ș i
depozite, aducându-ne astfel contribuția
la dezvoltarea
științei.
Proiecte mici 30 Programul de
cercetare și
documentare a
a specialiștilor
de la toate
secțiile
muzeului

Proiecte medii 8 Realizarea de
studii și
articole de
către
specialiștii de
la toate secțiile
muzeului
Proiecte mari 3 Realizarea
anuală a
revistelor de la
secțiile
muzeului
5000 lei
3. Programul de sesiuni
științifice, conferinte,
expozitii, concerte, lecții de muzeu, obs.
astronomice. Prin intermediul
acestui program
se urărește
atragerea
publicului către
muzeu prin
oferirea unei
palete largi de
manifestări din
domenii diferite.
Proiecte mici 200 Lecții de
muzeu;
Spectacole de
planetariu;
Observații
astronomice
Proiecte medii 20 Conferințe;
Serate literare;
Concerte;
Expoziții
Proiecte mari 20 Expoziții;
Sesiuni de
comunicări;
Conferințe;
Concerte
35000 lei
4. Programul: Evidenta
patrimoniului Pentru a asigura
un acces cât mai
ușor la
patrimoniu
deșinut, precum și
pentru a
preîntâmpinaorice
eveniment legat de securitatea și
conservarea
acestuia

programul de
evidență a
întregului
patrimoniu ocupă
un loc foarte
important.
Proiect 200+100 Secția istorie –
arheologie –
numismatică –
întocmirea de
FAE 200 buc.
Clasare bunuri
de patrimoniu
– 100 buc.
Proiect 200+100 Secția
Personalități:
Întocmirea
FAE 200 buc.
Întocmirea fișe
pentru clasare
100 buc.
Proiect 200 Secția:
Științele
naturii: –
întocmit 200
FAE
10000 lei
5. Programul:
Conservarea
restaurarea bunurilor
de patrimoniu În vederea
transmiterii
patrimoniului
existent și
generațiilor
viitoare
conservarea și
restaurarea bunurilor ocupă
un loc crucial.
Vom avea în
vadere ca în viitor
să introducem
metode moderne
și mult mai
eficiente de
restaurare a
bunurilor aflate în
suferi nță. Printr –
un program de
conservare
adecvat urmărim
aigurarea

sănătății pe
termen lung a
fiecărui obiect de
muzeu și
preântâmpinarea
oricăror
intervenții de
restaurare.
Proiectul 1000 Restaurare
piese –
decapat,
curățat, tratat,
uscat, integrat
cromatic, lipit
– 1000 piese
Proiectul 9000 Conservare
preventivă –
9000
Proiectul 200 Desene pe
calculator –
200 buc.
Proiectul 100 Întocmire fișe
conservare –
100 buc.
Proiectul 500 Ședințe foto
înainte și după
restaurare –
500 buc.
10000 lei
6. Programul: Dinamica
creșterii patrimoniului Prin intermediul
unor programe de achiziții, prin
cercetări proprii,
dar și prin donații
obținute de la terți
ne propunem să
creștem și să
diversificăm
continuu acest patrimoniu, astfel
încât generațiile
viitoare să se
poată bucura de o
cât mai comp letă
informație legată de perioadel
anterioare ale
istoriei.
Proiectul 150 Secțiile istorie
arheologie,

numistaică,
științele
naturii, istorie
contemporană,
artă – 150
piese

7 Programul:
Popularizarea Muzeului și a
activităților sale Prin intermediul
acestui program
vom încerca să
promovăm
întregul
patrimoniu
deținut, ilustrân
astfel valoarea și
importanța
acestuia.

Proiectul 6000 Tipărire
material
publicitar.
Proiectul 200 Promovare în
mijloacele
media
10000 lei

2017 – 2018
Nr.
crt. Program Scurtă descriere
a programului Nr. proiecte
în cadrul
programului Denumirea
proiectului Buget
prevăzut
pe
program

1 Cercetarea
patrimoniului
cultural: Programul
vizează cercetarea
patrimoniului
virtual prin
activități
desfășurate în
teren
Proiecte mici 20 Cercetări în
teren
(periegheze)
Proiecte medii 10 Culegere de
informații
legate de
fenomene

astronomice
importante.
– Proiecte mari 4 Cercetări
arheologice și
paleontologice.
Cercetări în
arhive.
10000 lei
2. Programul de
valorificare a
patrimoniului Urmărim punerea
în circuitul științific a
rezultatelor
cercetărilor în teren, arhive și
depozite,
aducându-ne
astfel contribuția
la dezvoltarea
științei.
Proiecte mici 30 Programul de
cercetare și
documentare a
a specialiștilor
de la toate
secțiile
muzeului
Proiecte medii 8 Realizarea de
studii și
articole de
către
specialiștii de
la toate secțiile
muzeului
Proiecte mari 3 Realizarea
anuală a
revistelor de la
secțiile
muzeului
10000 lei
3. Programul de sesiuni
științifice, conferinte,
expozitii, concerte, lecții de muzeu, obs.
astronomice. Prin intermediul
acestui program
se urărește
atragerea
publicului către
muzeu prin
oferirea unei
palete largi de manifestări din
domenii diferite.

Proiecte mici 200 Lecții de
muzeu;
Spectacole de
planetariu;
Observații
astronomice
Proiecte medii 20 Conferințe;
Serate literare; Concerte;
Expoziții
Proiecte mari 20 Expoziții;
Sesiuni de comunicări;
Conferințe;
Concerte
50000 lei
4. Programul: Evidenta
patrimoniului Pentru a asigura
un acces cât mai ușor la
patrimoniu
deșinut, precum și
pentru a
preîntâmpinaorice
eveniment legat de
securitatea și
conservarea
acestuia
programul de
evidență a
întregului
patrimoniu ocupă
un loc foarte
important.
Proiect 200+100 Secția istorie –
arheologie –
numismatică –
întocmirea de
FAE 200 buc.
Clasare bunuri
de patrimoniu
– 100 buc.
Proiect 200+100 Secția
Personalități:
Întocmirea
FAE 200 buc.
Întocmirea fișe
pentru clasare
100 buc.
Proiect 200 Secția:
Științele

naturii: –
întocmit 200
FAE
10000 lei
5. Programul:
Conservarea
restaurarea
bunurilor de
patrimoniu În vederea
transmiterii patrimoniului
existent și
generațiilor
viitoare
conservarea și
restaurarea
bunurilor ocupă
un loc crucial.
Vom avea în
vadere ca în viitor
să introducem metode moderne
și mult mai
eficiente de
restaurare a
bunurilor aflate în
suferință. Printr –
un program de conservare adecvat urmărim
aigurarea
sănătății pe termen lung a
fiecărui obiect de
muzeu și
preântâmpinarea
oricăror
intervenții de
restaurare.

Proiectul 1000 Restaurare
piese –
decapat,
curățat, tratat,
uscat, integrat cromatic, lipit
– 1000 piese
Proiectul 9000 Conservare
preventivă –
9000
Proiectul 200 Desene pe
calculator –
200 buc.

Proiectul 100 Întocmire fișe
conservare –
100 buc.
Proiectul 500 Ședințe foto
înainte și după
restaurare –
500 buc.
10000 lei
6. Programul:
Dinamica creșterii
patrimoniului Prin intermediul
unor programe de
achiziții, prin
cercetări proprii,
dar și prin donații obținute de la terți
ne propunem să
creștem și să
diversificăm
continuu acest
patrimoniu, astfel
încât generațiile
viitoare să se
poată bucura de o
cât mai comletă
informație legată
de perioadel
anterioare ale
istoriei.
Proiectul 150 Secțiile istorie
arheologie, numistaică,
științele
naturii, istorie contemporană,
artă – 150
piese
7 Programul:
Popularizarea
Muzeului și a
activităților sale Prin intermediul
acestui program vom încerca să
promovăm
întregul
patrimoniu
deținut, ilustrân
astfel valoarea și
importanța
acestuia.
Proiectul 6000 Tipărire
material
publicitar.

Proiectul 200 Promovare în
mijloacele
media
10000 lei
2018 – 2019
Nr.
crt. Program Scurtă descriere a
programului Nr. proiecte
în cadrul
programului Denumirea
proiectului Buget
prevăzut pe
program

1 Cercetarea
patrimoniului
cultural: Programul
vizează cercetarea patrimoniului
virtual prin
activități
desfășurate în
teren
Proiecte mici 22 Cercetări în
teren
(periegheze)
Proiecte medii 10 Culegere de
informații legate de
fenomene
astronomice
importante.
– Proiecte mari 4 Cercetări
arheologice și paleontologice.
Cercetări în
arhive.
10000 lei
2. Programul de
valorificare a patrimoniului
Urmărim punerea
în circuitul științific a
rezultatelor cercetărilor în
teren, arhive și
depozite, aducându-ne
astfel contribuția
la dezvoltarea
științei.
Proiecte mici 30 Programul de
cercetare și
documentare a
a specialiștilor
de la toate
secțiile
muzeului

Proiecte medii 8 Realizarea de
studii și
articole de
către
specialiștii de
la toate secțiile
muzeului
Proiecte mari 3 Realizarea
anuală a
revistelor de la
secțiile
muzeului
10000 lei
3. Programul de sesiuni
științifice, conferinte,
expozitii, concerte, lecții de muzeu, obs.
astronomice. Prin intermediul
acestui program
se urărește
atragerea
publicului către
muzeu prin
oferirea unei
palete largi de
manifestări din
domenii diferite.
Proiecte mici 200 Lecții de
muzeu;
Spectacole de
planetariu;
Observații
astronomice
Proiecte medii 20 Conferințe;
Serate literare;
Concerte;
Expoziții
Proiecte mari 20 Expoziții;
Sesiuni de
comunicări;
Conferințe;
Concerte
50000 lei
4. Programul: Evidenta
patrimoniului Pentru a asigura
un acces cât mai
ușor la
patrimoniu
deșinut, precum și
pentru a
preîntâmpinaorice
eveniment legat de securitatea și
conservarea
acestuia

programul de
evidență a
întregului
patrimoniu ocupă
un loc foarte
important.
Proiect 200+100 Secția istorie –
arheologie –
numismatică –
întocmirea de
FAE 200 buc.
Clasare bunuri
de patrimoniu
– 100 buc.
Proiect 200+100 Secția
Personalități:
Întocmirea
FAE 200 buc.
Întocmirea fișe
pentru clasare
100 buc.
Proiect 200 Secția:
Științele
naturii: –
întocmit 200
FAE
15000 lei
5. Programul:
Conservarea
restaurarea bunurilor
de patrimoniu În vederea
transmiterii
patrimoniului
existent și
generațiilor
viitoare
conservarea și
restaurarea bunurilor ocupă
un loc crucial.
Vom avea în
vadere ca în viitor
să introducem
metode moderne
și mult mai
eficiente de
restaurare a
bunurilor aflate în
suferi nță. Printr –
un program de
conservare
adecvat urmărim
aigurarea

sănătății pe
termen lung a
fiecărui obiect de
muzeu și
preântâmpinarea
oricăror
intervenții de
restaurare.

Proiectul 1000 Restaurare
piese –
decapat,
curățat, tratat,
uscat, integrat cromatic, lipit
– 1000 piese
Proiectul 9000 Conservare
preventivă –
9000
Proiectul 200 Desene pe
calculator –
200 buc.
Proiectul 100 Întocmire fișe
conservare –
100 buc.
Proiectul 500 Ședințe foto
înainte și după
restaurare –
500 buc.
15000 lei
6. Programul: Dinamica
creșterii patrimoniului Prin intermediul
unor programe de achiziții, prin
cercetări proprii,
dar și prin donații
obținute de la terți
ne propunem să
creștem și să
diversificăm
continuu acest
patrimoniu, astfel
încât generațiile
viitoare să se poată bucura de o
cât mai comletă informație legată
de perioadel
anterioare ale
istoriei.

Proiectul 150 Secțiile istorie
arheologie,
numistaică,
științele
naturii, istorie
contemporană,
artă – 150
piese
5000 lei
7 Programul:
Popularizarea
Muzeului și a
activităților sale Prin intermediul
acestui program
vom încerca să
promovăm
întregul
patrimoniu
deținut, ilustrân
astfel valoarea și
importanța
acestuia.

Proiectul 6000 Tipărire
material
publicitar.
Proiectul 200 Promovare în
mijloacele
media
15000 lei

2019 – 2020
Nr.
crt. Program Scurtă descriere a
programului Nr. proiecte
în cadrul
programului Denumirea
proiectului Buget
prevăzut pe
program

1 Cercetarea
patrimoniului
cultural: Programul
vizează cercetarea patrimoniului
virtual prin
activități
desfășurate în
teren
Proiecte mici 20 Cercetări în
teren
(periegheze)
Proiecte medii 10 Culegere de
informații
legate de
fenomene

astronomice
importante.
– Proiecte mari 4 Cercetări
arheologice și
paleontologice.
Cercetări în
arhive.
10000 lei
2. Programul de
valorificare a
patrimoniului Urmărim punerea
în circuitul științific a
rezultatelor
cercetărilor în teren, arhive și
depozite,
aducându-ne
astfel contribuția
la dezvoltarea
științei.
Proiecte mici 30 Programul de
cercetare și
documentare a
a specialiștilor
de la toate
secțiile
muzeului
Proiecte medii 8 Realizarea de
studii și
articole de
către
specialiștii de
la toate secțiile
muzeului
Proiecte mari 3 Realizarea
anuală a
revistelor de la
secțiile
muzeului
10000 lei
3. Programul de sesiuni
științifice, conferinte,
expozitii, concerte, lecții de muzeu, obs.
astronomice. Prin intermediul
acestui program
se urărește
atragerea
publicului căt re
muzeu prin
oferirea unei
palete largi de manifestări din
domenii diferite.

Proiecte mici 200 Lecții de
muzeu;
Spectacole de
planetariu;
Observații
astronomice
Proiecte medii 20 Conferințe;
Serate literare; Concerte;
Expoziții
Proiecte mari 20 Expoziții;
Sesiuni de comunicări;
Conferințe;
Concerte
50000 lei
4. Programul: Evidenta
patrimoniului Pentru a asigura
un acces cât mai ușor la
patrimoniu
deșinut, precum și
pentru a
preîntâmpinaorice
eveniment legat de
securitatea și
conservarea
acestuia
programul de
evidență a
întregului
patrimoniu ocupă
un loc foarte
important.
Proiect 200+100 Secția istorie –
arheologie –
numismatică –
întocmirea de
FAE 200 buc.
Clasare bunuri
de patrimoniu
– 100 buc.
Proiect 200+100 Secția
Personalități:
Întocmirea
FAE 200 buc.
Întocmirea fișe
pentru clasare
100 buc.
Proiect 200 Secția:
Științele

naturii: –
întocmit 200
FAE
15000 lei
5. Programul:
Conservarea
restaurarea bunurilor
de patrimoniu În vederea
transmiterii
patrimoniului
existent și
generațiilor
viitoare
conservarea și
restaurarea
bunurilor ocupă
un loc crucial.
Vom avea în
vadere ca în viitor
să introducem metode moderne
și mult mai
eficiente de
restaurare a
bunurilor aflate în
suferință. Printr –
un program de conservare adecvat urmărim
aigurarea
sănătății pe termen lung a
fiecărui obiect de
muzeu și
preântâmpinarea
oricăror
intervenții de
restaurare.

Proiectul 1000 Restaurare
piese –
decapat,
curățat, tratat,
uscat, integrat cromatic, lipit
– 1000 piese
Proiectul 9000 Conservare
preventivă –
9000
Proiectul 200 Desene pe
calculator –
200 buc.

Proiectul 100 Întocmire fișe
conservare –
100 buc.
Proiectul 500 Ședințe foto
înainte și după
restaurare –
500 buc.
15000 lei
6. Programul: Dinamica
creșterii
patrimoniului Prin intermediul
unor programe de
achiziții, prin
cercetări proprii,
dar și prin donații obținute de la terți
ne propunem să
creștem și să
diversificăm
continuu acest
patrimoniu, astfel
încât generațiile
viitoare să se
poată bucura de o
cât mai comletă
informație legată
de perioadel
anterioare ale
istoriei.

Proiectul 150 Secțiile istorie
arheologie,
numistaică,
științele
naturii, istorie
contemporană,
artă – 150
piese
5000 lei
7 Programul:
Popularizarea
Muzeului și a
activităților sale Prin intermediul
acestui program
vom încerca să
promovăm
întregul
patrimoniu
deținut, ilustrân
astfel valoarea și
importanța
acestuia.

Proiectul 6000 Tipărire
material
publicitar.
Proiectul 200 Promovare în
mijloacele
media
15000 lei

2020 – 2021
Nr.
crt. Program Scurtă descriere a
programului Nr. proiecte
în cadrul
programului Denumirea
proiectului Buget
prevăzut pe
program

1 Cercetarea
patrimoniului
cultural: Programul
vizează cercetarea
patrimoniului
virtual prin
activități
desfășurate în
teren
Proiecte mici 20 Cercetări în
teren
(periegheze)
Proiecte medii 10 Culegere de
informații
legate de
fenomene
astronomice
importante.
– Proiecte mari 4 Cercetări
arheologice și
paleontologice.
Cercetări în
arhive.
10000 lei
2. Programul de
valorificare a
patrimoniului Urmărim punerea
în circuitul științific a
rezultatelor
cercetărilor în
teren, arhive și
depozite,
aducându-ne astfel contribuția
la dezvoltarea
științei.
Proiecte mici 30 Programul de
cercetare și

documentare a
a specialiștilor
de la toate
secțiile
muzeului
Proiecte medii 8 Realizarea de
studii și
articole de
către
specialiștii de
la toate secțiile
muzeului
Proiecte mari 3 Realizarea
anuală a
revistelor de la
secțiile
muzeului
10000 lei
3. Programul de sesiuni
științifice, conferinte,
expozitii, concerte,
lecții de muzeu, obs. astronomice. Prin intermediul
acestui program
se urărește
atragerea publicului către
muzeu prin
oferirea unei
palete largi de
manifestări din
domenii diferite.
Proiecte mici 200 Lecții de
muzeu;
Spectacole de
planetariu;
Observații
astronomice
Proiecte medii 20 Conferințe;
Serate literare;
Concerte;
Expoziții
Proiecte mari 20 Expoziții;
Sesiuni de
comunicări;
Conferințe;
Concerte
50000 lei
4. Programul: Evidenta
patrimoniului Pentru a asigura
un acces cât mai
ușor la
patrimoniu
deșinut, precum și
pentru a

preîntâmpinaorice
eveniment legat de
securitatea și
conservarea
acestuia
programul de
evidență a
întregului
patrimoniu ocupă
un loc foarte
important.
Proiect 200+100 Secția istorie –
arheologie –
numismatică –
întocmirea de FAE 200 buc.
Clasare bunuri de patrimoniu
– 100 buc.
Proiect 200+100 Secția
Personalități:
Întocmirea
FAE 200 buc.
Întocmirea fișe pentru clasare
100 buc.
Proiect 200 Secția:
Științele
naturii: –
întocmit 200
FAE
15000 lei
5. Programul:
Conservarea restaurarea bunurilor
de patrimoniu În vederea
transmiterii
patrimoniului
existent și
generațiilor
viitoare
conservarea și
restaurarea bunurilor ocupă
un loc crucial.
Vom avea în
vadere ca în viitor
să introducem
metode moderne
și mult mai
eficiente de restaurare a
bunurilor aflate în

suferi nță. Printr –
un program de
conservare
adecvat urmărim
aigurarea
sănătății pe
termen lung a
fiecărui obiect de
muzeu și
preântâmpinarea
oricăror
intervenții de
restaurare.

Proiectul 1000 Restaurare
piese –
decapat, curățat, tratat,
uscat, integrat
cromatic, lipit
– 1000 piese
Proiectul 9000 Conservare
preventivă –
9000
Proiectul 200 Desene pe
calculator –
200 buc.
Proiectul 100 Întocmire fișe
conservare –
100 buc.
Proiectul 500 Ședințe foto
înainte și după restaurare –
500 buc.
15000 lei
6. Programul: Dinamica
creșterii
patrimoniului Prin intermediul
unor programe de
achiziții, prin
cercetări proprii,
dar și prin donații
obținute de la terți
ne propunem să creștem și să
diversificăm
continuu acest
patrimoniu, astfel
încât generațiile
viitoare să se poată bucura de o
cât mai comletă

informație legată
de perioadel
anterioare ale
istoriei.
Proiectul 150 Secțiile istorie
arheologie,
numistaică,
științele
naturii, istorie
contemporană,
artă – 150
piese
5000 lei
7 Programul:
Popularizarea
Muzeului și a
activităților sale Prin intermediul
acestui program
vom încerca să
promovăm
întregul
patrimoniu
deținut, ilustrân
astfel valoarea și
importanța
acestuia.

Proiectul 6000 Tipărire
material
publicitar.
Proiectul 200 Promovare în
mijloacele
media
15000 lei