Consiliul Superior alMagis traturii [604889]

Consiliul Superior alMagis traturii
Institutul Na țional alMagi straturii
Această publicație afostelaborată încadrul proiectului„Asistență pentr uconsolidar eacapacității
instituționaleîndomeniul formări ijudecătorilor șiprocurorilor pentru aplicarea noilorcoduri”
implem entatdeConsiliul Superior alMagist raturii, înpartener iatcuInstitutul Național alMagistraturii ,în
cadrul Fondul uiTematic Secur itateaferent Programului deCooper areElvețiano -Român pentru
reducereadisparită țiloreconomice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse
Pub licațieco-finanțată deElveț iaprin intermediu lProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea disparităților econom iceșisociale încadrul Uniu niiEuropene extinse Conferin țele
NOUL CODCIVIL

Publica țieco-finan țatădeElveți aprinintermediul Programul uideCoop erare Elvețiano -Român pentru
reducerea disparitățilo reconomi ceșisociale încadrul Uniu niiEuropene extinse Desc rierea CIPaBibliotecii Naționale aRomâniei
ConferințeleNoul Codcivil:material realiz atîncadrul
proiectului româno-elvețian "Asistență pentru consolid area
capacit ățiiinstituț ionaleîndomeniul formări ijudecăto rilor
șiprocurorilor pentru aplicar eanoilorcoduri" / Consil iul
Superior alMagis traturii,InstitutulNațional alMagistraturii. –
București: PatruAce,2015
ISBN 978-606-93968-0-3
347

Pub licațieco-finan țatădeElveți aprin intermediul Programulu ideCooper areElvețiano-Român pentr u
reducerea disparităților economic eșisociale încadru lUniuniiEuropene extinse ABR EVIERI :
VCC –Vechiul Cod Civil
NCC –Noul Cod Civil
LPA–Legea depunere înaplicare aNouluiCod Civil
C.pr.civ–Codul deprocedură civilă
C.civ.–Codul civil
C.com. –Codul comercial
C.fam.–Codul familiei
OUG –Ordonanț ădeurgență

Pub licațieco-finan țată deElveți aprin intermediul Program uluideCoop erare Elvețiano -Român pentru
reducerea disparităț iloreconomi ceșisocialeîncadrul Uniunii Europene extinse Prelegerile aufostconsemnate șirezumate deexperț iiInstitutului Național alMagistraturii:
-Ruxandra ANA
-OanaBOB OC
-Georgiana Diana CARPEN
-Florentina DEACONU
-Maria DRAGU
-Răzvan MIHĂILĂ
-Maria SCARLAT
Rezumatele aufostverifica teșicorec tatedeautorii prelegerilor, căroralemulțu mimșipeaceas tăcale
pentru efortul depusșipentru serioz itatea cucareausprijinit inițiat ivanoastră.
Reda ctare șitehnoredac tare: Răzvan MIHĂILĂ

Pub licațieco-finanțată deElveț iaprin intermediu lProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea disparităților econom iceșisociale încadrul Uniu niiEuropene extinse CUPRINS
Bunuri le(prof. univ. dr.Valeriu Stoica) 13
Desp repatrimoniu 13
Desp reproprietate 16
Modurile dedobândire apropriet ății 17
Aplic area întimp anoul uiCod civil (prof. univ.dr.Gabr ielBoroi) 19
Aplicarea întimpalegiicivile 19
Simula ția 20
Contractuldeîntreținere 20
Limitele juridice aledreptuluidepropr ietate privată 20
Prescrip țiaextinc tivă 21
Instituția căsătoriei 22
Înscrierea încartea funciară 22
Partajul 23
Dreptu ldesuperficie 23
Moșt enirea (conf. univ. dr.Radu-Romeo Popescu) 24
Loculdeschiderii moștenirii 24
Capacita teadeamoșteni 24
Nedemnit atea succesor ală 25
Nedemn itatea dedrept 25
Nedemn itățile judiciare 26
Efectele nedemnității 27
Moștenirea legală 28
Repreze ntarea succesorală 28
Noțiuneadetulpină 28
Efectul particular alreprez entăriisuccesorale 28
Reducțiunea liberalităților excesive (conf. univ. dr.Radu-Romeo Popescu) 30
Reco nstituirea patrimo niuluidefunctul ui 30
Moduriderealiz areareducțiunii 32
Raportuldonațiilor 32
Imputarea liberalitățilo r 33
Dreptu ldeopțiune succesoral ă 33
Retransmiterea dreptu luideopțiune succesora lă 34
Renunțarea lamoștenire 34
Reducerea termenului deopțiune 35
Acceptarea tacită amoștenirii 35
Acceptarea forțată amoșteniri i 36
Certificatu ldemoștenitor. Efecte 36
Raportuldonațiilor 36
Modul deefectuare araportului 37
Dreptur ilesuccesorale alesoțul uisupravie țuitoraldefun ctului(con f.univ.dr.Radu-Romeo Popescu) 38
Liber alitățile (con f.univ.dr.Radu-Romeo Popescu) 40

Pub licație co-fi nanțată deElveția prinintermedi ulProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea disparități loreconomic eșisocialeîncadrul Uniunii Europene extinse Incapacitățispeci ale 40
Substituțiafideicom isară 40
Liberalitățile reziduale 43
Reviz uirea condițiilor șisarcin ilor 44
Dona ția 45
Promisiu neadedonație 46
Revocareadonațiilor 47
Donațiile făcute viitorilor soțiînvederea căsătorieișidonațiileîntre soți 48
Rezerva succesorală 49
Bunur ile(prof. univ. dr.Gabr ielBoroi) 51
Acțiunea înreven dicare 51
Efectele admi teriiacțiunii înrevendi care 53
Acțiunea înreven dicare mobil iară 55
Modalit ățijuridice aledreptului depropr ietate 56
Prop rietateacomună 56
Coproprietatea forțată 59
Prop rietateaîndevălmășie 59
Partajul 60
Prop rietateaperiodică 61
Dezmembrăm intele drept uluidepropr ietate 61
Drept uldesuperficie 61
Drept uldeuzufruct 61
Drept uldeservitute 62
Teoriageneral ăacontractul ui(prof.univ. dr.GabrielBoroi) 63
Cond ițiidevalabilitate alecontract ului 63
Viciiledeconsimțăm ânt 63
Form acontr actului 66
Obligațiile (conf. univ. dr.Flavius Baias) 67
Încheierea contr actelor 67
Etapele încheieri icontractului 69
Oferta deacontrac ta 69
Condițiileofertei 70
Răspunderea pentru revocarea ofertei 71
Încet area valabilității ofertei 71
Acce ptarea ofertei 72
Locu lșimom entul încheier iicontractului 73
Efectelecont ractului înreglementar eaNouluiCodcivil(Bogdan Dumitrache ) 75
Consacrarea principiului obligativității contractu lui 75
„Cau zeautorizat e”gener alaplicabile 76
Impreviziunea (art.1271 NCC) 76
Denunțarea unilaterală (art.1276-1277 NCC) 77
Îndeplinireacondiției rezolutori i 78
Neîndeplinirea condiției suspensive 79
Expirarea termenului (extinctiv) 79

Pub licațieco-finanțată deElveț iaprin intermediu lProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea disparităților econom iceșisociale încadrul Uniu niiEuropene extinse Impo sibilitatea fortuită deexecutare 79
„Cauzeautoriz atedelege”(art.1270 alin.2NCC )înmateriispecifice 79
Contractele sinalagma tice:rezol uțiunea șirezilierea 79
Aspecte specifice aleefectelor contractului 82
Efectul constitutiv șitransl ativdedreptur i 82
Risculcontractului translati vdeproprietate 83
Sferadeaplicare aforței obligatori iacontr actului 83
Prom isiunea faptei altuia 83
Stipulația pentru altul 83
Simulația 83
Contra ctelecivile speciale (conf. univ.dr.Radu-Romeo Popescu) 84
Contractul devânzare 84
Drepturilitigioase 84
Vânzarea bunului altuia 87
Garanția contra evicțiunii (Evicțiunea parțială) 90
Efectele garanției contr aviciilor 91
Dreptul depreempțiune 91
Vânzarea cuplata prețului înrateșirezervaproprietății 93
Contractul delocațiune 93
Tacitarelocațiune 93
Sublocațiunea șicesiunea 93
Contractul dearendare 94
Persoana fizică (judecător drd. Liviu Zidaru) 96
Capacit ateadefolosință 96
Început ulcapac itațiidefolosință 99
Încetare acapac itățiidefolosință 99
Capacit ateadeexercițiu 100
Capacitatea deexerciți urestrânsă 101
Sancțiuni pentru ipotezele încareregul ilereferitoare lacapac itate nusuntîndeplinite 102
Sancțiun eaanulabilității 102
Limitele obligației derestitui reaincapabil ului 102
Noutăți introduse înCarteaaII-a-Despre familie 103
Instanța competentă săsoluți oneze toate măsurileșitoatelitigiile dinCartea aII-a„Despre familie” 103
Consiliul defamilie 103
Tutorele poate fidesemnat înavans decătre parinte 104
Identificarea persoanei fizice.Impactul procedu ral.Dispoziț iinoiînmater iadomici liului 104
Unicitatea domic iliului șiareședinței 104
Nouadefiniție adomicil iului 104
Dova dadomicil iului 105
Altetipuridedomic ilii 105
Drepturialepersonalității 105
Drepturile laviață, lasănătat eșilaintegri tatealepersoaneifizice 106
Resp ectul vieții private șialdemnității perso anei umane 107
Mijloacele deapărare adrepturilor persona lenepatrimonial e 109

Pub licațieco-finan țată deElveți aprin intermediul Program uluideCoop erare Elvețiano -Român pentru reducer ea
disparităț iloreconomic eșisociale încadrul Uniunii Europen eextin se Persoanajuridică (judecător drd. Liviu Zidar u) 110
Definiție 110
Tipuri depersoane juridice șicondiții pentru existențapersonal itățiijuridice 110
Norme generale șinorme speciale referi toare lapersoa najuridică 113
Nulitateapersoanei juridi ce 113
Capac itatea defolosință apersoanei juridi ce 114
Capac itatea deexerciți ușifuncționarea perso aneijuridice 114
Răspunderea statului șiapersoanelor juridi cededreptpublic 115
Încet area persoanei juridice 116
Rapo rturilejuridice defamilie (conf. univ. dr.MarietaAvram) 118
Precizări preala bile 118
Convenția matrimonială 118
Cond ițiidevaliditate aleconvenți eimatrimonia le 119
Nulitatea șicaducitatea convenț ieimatrimoni ale 121
Publicitate aconvenției matrimon iale 121
Regimul primarimperati v 123
Interdep endența patrimoni ilorsoților 123
Indepen dența economico-socială asoților 126
Regimul primar imperativ însituațiadecrizaconjugală 128
Regimul comuni tățiilegal edebunuri 129
Bunurile comuneșibunuril eproprii alesoților 129
Pasivulpatrimonial 131
Regimul juridi caldatori ilorcomune șiproprii 132
Funcționarea regimului comuni tățiidebunur i 132
Împărț eala bunurilor comuneîntimpul căsători ei 134
Încetarea șilichidarea comunității debunuri 135
Regimurile matrimoniale convenționale 135
Clauza depreciput 136
Regimul separ ației debunuri 138
Modificarea regim uluimatrimonial 140
Rapo rturilejuridice defamilie (nota rpubli cVirginiaBeldea) 142
Convențiile matri moniale 142
Modificarea convenției matri monial e 142
Simulația înmateria convenți ilormatrimon iale 143
Clauza depreciput 143
Publicitate aconvenției matrimon iale 144
Modalităț ileconvenției matri moniale 144
Acteledeînstrăinare șidegrevare înregimul comun itățiilegale 144
Divorțul 144
Divorțuldinculpă 145
Divorțulprinacord 145
Divorțuldincauza sănătății unui soț 146
Procedura divor țului prinacord pecale notarială 146
Efectele divorțului 148

Pub licaț ieco-finan țată deElveți aprinintermediul Programul uideCoop erare Elvețiano -Român pentr u
reducerea dispa rități lorecono miceșisocial eîncadrul Uniunii Europene extinse Element ededrept internațional privatprivind divorțul 151
Ocrotire apersoanei fizice 152
Mandatul deincapacitate șidesemnarea tutorel uiprinactunila teral 152
Procedura denumire atutore lui 153
Mandatul deincapacitate 154
Sancțiuni leîndreptul civil.Nulitateacontr actului(avocatGheorgheFlorea) 155
Sancțiuni le(prof. univ.dr.Gabriel Boroi ) 159
Prescrip ția 160
Domeniul deaplicare aprescr ipțieiextinct ive 161
Sancțiuni leîndreptul civil.Prescripția. Decă derea(jud.drd.LiviuZidaru) 165
Cursul presc ripției extinctive 165
Începutul prescripției 165
Cauzele desuspendare aprescripției 169
Întreruperea prescripției extinct ive 170
Decă derea 171
Apăra reaprin mijloace dedrept civil adreptu rilornepatrimon iale,cuspecialaprivireasupr aapărării libertății de
exprim are,avieții private, ademni tățiișiapropri eiimagi ni(prof.univ.dr.LucianMihai) 172
Sediul principal almaterie i 172
Abro găriexplicite 172
Sursele NCCînprivința materiei analizate 172
Categorii denorme încuprinsul sediuluimateriei analizate 172
Apăr area drepturilor nepatri moni alereglement ateprinCartea I,TtiltlulII,Capitolul II 173
Mijloacetehnic edeapărare 173
Măsuri provizorii 174
Dreptu llareplica șilarectificare 175
Dispozi țiiperene încupr insul Legii depune reînaplicar eaNCC(prof.univ.dr.Lucian Mihai) 177
Structura NCC 177
Structura LPA 177
Categorii demasuri depune reînaplicare aNCC 177
Reglemen tarea raporturilor juridice între profesioniști (prof.univ.dr.Smar anda Angheni) 180
Cadrulconceptual altermenilor de„profesioni st”,„comerci ant”,„întreprindere” 180
Subiect eleraporturilor dedrept comer cial–profesioniștii comercia nți–persoanefizice 184
Contractulizvor deobligați i 186
Contractul deadez iune 186
Contractul-cadru 187
Contractul încheiat cuconsumatori i 187
Încheierea contrac tului 188
Bunacredință înnegoci eri 188
Obligația deconfidențiali tateînnegocie rilecontractua le 188
Clauze standard 189
Clauzele neuz uale 189
Prețul 189
Dispoziții preluate dinCodul comercial 190
Daunele moratorii încazul obligațiilordeaface 191

Pub licațieco-finanțată deElveția prinintermediu lProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea dispa rități loreconomiceșisocial eîncadrul Uniunii Europene extinse Clauzapenală 191
Redu cerea cuantum uluipenali tății 192
Transmisiunea șitransfor marea obligațiilor 192
Cesiun eadecreanță 192
Contractele speciale 192
Contractul defurniz are 193
Contractul dereport 193
Contractul delocațiune 193
Contractul dearendă 193
Contractul deantrepriză 193
Contractul desocietate 193
Contractul detransport 193
Contractul deasigurare 193
Contractul demandat 194
Contractul decomision 194
Contractul deinterm ediere (cont ractul decurta j) 194
Contractul deconsignație 194
Contractul deexpediție 194
Contractul deagenție 194
Contractul dedepozit 194
Contractul decont curent 194
Contul bancar curent șialtecontracte bancar e 194
Profesi oniștii șiîntreprinderea înlumina NouluiCodcivil(avocat RaduRizoiu) 196
Noțiunea deprofesionist –criteriulsubiectiv 197
Noțiunea deîntreprindere –criteriulobiectiv 198
Sistemul garant ăriiobligaț iilor înNoul Cod civil(avocatRadu Rizoiu) 200
Teoriapatrim oniului 200
Consecin țelepecare textele dinNoul Cod civilleaducînmateriagarantări ioblig ațiilor 201
Sistemul garanțiilor 202
Garanțiipersonale 202
Garanțiireale 203
Privil egiile 203
Normele deaplicare întimpînmateri agaranțiil or 204
Garanț iilepersonale 205
Fidejusiunea 205
Fidejusiunea asimilată 209
Rapo rturile generate defidejusiune 210
Garanț iileautonom e 211
Scrisoarea deconfort 211
Scrisoarea degaranție 211
Privileg iile 213
Garanț iilereale 215
Caracteristiciledreptului deipotecămobil iarășiimob iliară 216
Mecan ismul ipotec iimobili are 222

Pub licațieco-finanțată deElveț iaprin intermediu lProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea disparităților econom iceșisociale încadrul Uniu niiEuropene extinse Executarea garanțiilor reale 222
Ipotecaasupra creanțel or 223
Ipotecaasupra conturilor bancare, specie deipotec ăasupr acreanțe lor 224
Dispoziții noialelegiidepunere înaplicareaNCC 224

Pub licație co-fi nanțată deElveția prinintermedi ulProgramul uideCoop erare Elvețiano-Român pentr u
reducerea disparități loreconomic eșisocialeîncadrul Uniunii Europene extinse

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 13 Bunurile
Preleger esusținută deprof. univ.dr.Valeriu STOICA
Frica deNoul Cod Civil(NCC) .S-asesizatcăexistăoaprehensiun e:oare Noul Cod Civilnuvacrea
foartemari dificultățiînaplicarealui?Răspuns: nutrebuie sănefieteamă. Sigura nțaacestui Răspuns este
justificatădecomparația dintresituația noului Cod Civil șisituația vechiului Cod Civil; înurma cu150deani,
România nueramaipregătită decâtacum pentruuncodcivilalecăruireglementari erau înmaremăsură străine
românilor. Deasemenea, înVCC ,sintaxa este foarte alambicată, vocabularul este abscons ,seregăsesc multe
arhaisme. Sunt stângăciil eunei limbi care nueraformat ăpentrurafinamentul Codului civilfrance zdeatunci. La
1864 nuexista unlimbajjuridicromân format.Cultura juridicăs-aforma ttreptat, ajungâ ndcaastăzi săcorespundă
exige nțelor unui NCC, prinrigoarea conce ptelo r,calita teateoriilor. Înplus, pentru aaplica NCCavemnevoiede
practicieni. Aziexistă înRomânia numero șimagistrați,avocaț i,absolven țidedreptîngene ral,carepotfurniza
interpretări alelegii.Câtprivește diver sitateadeopinii, nutrebuie săsperieacest lucru. NCC arenorme judicioas e,
fieînsensul cărestrâng ariadeinterpretare, fieînsensul cătranșează vechicontroverse.
Concluzi e: nutrebuie sănefiefrică deNCC. Uncodcivilaremenire asăconstruiască spați uldelibertate
alindividului, să-lconsolideze șisă-llărgească.
Adevă rata patrie estespațiuljuridic încaretrăim.Dacă acesta estesolid, puternic, poate preîntâm pina
primejdiile, nepoate acorda protecție, siguranță.
Despre patrimoniu
-aufostpreluat efoarte multe prevederi dinVCC înNCC
Noțiunea depatrimoniu nuerareglementată caatareînVCC (existaudoarcâtevatexte careutilizau sau
suge rauaceas tanoțiune).NCCtinecont derealităț ișiîncearcăsăofere oimagine câtmaiclarăanoțiunii de
patrimoniu ,plecânddelateoria persona-listă apatrimoniului, deinspiraț iefranceză, șidelateoria patrimoniului
deafecta țiune. Rezultă oteoriemodernă,caresintetize azăcele două teoriiînceea ceprivește noțiuneade
patrimoniu. Rezultat ul:înNCC,încarte adespre persoane -art.31,32,33–există dispozițiifoarte claredespre
noțiune adepatrimon iu.Aiciestedefinită noțiunea depatrimoniu, aparelementele care compu nnoțiunea de
patrimo niu( art.31. -„ (1)Oricepersoană fizică saupersoană juridică estetitulară aunuipatrimo niucareinclude toate
drepturile șidatoriile cepotfievaluate înbani șiaparțin acest eia )”.Discuția s-aimpus, deoarec euniiautori afirmă că
înpatrim oniuintrășibunur ilecaatare.Înpatrimoniu intrăNUM AI dreptur ileșiobligațiile evaluabile înbani.Practic, este
foarte importantă aceasta distincție, deoarec e:
-încazcontr arsepoate ajunge laodublar eaactivu luisauapasivului;
-sunt bunu riasupr acărora sepotexercitamaimultedrept uri,respectiv sepotasuma maimulte obligații.
Teoria modernă apatrimoniul uisecaracterizează prinfaptul capreia dinteoria clasică ideea unici tății
patrimoniului ,ceea ceestefirescavândînvedere unicitatea persoane i.Fără aimagina unicita teapersoanei, fieea

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse fizică saujuridică,nusepoate imagina unicitatea patrimoniului. Înteoria germană există ideeamultiplicării
patrimoniului, ceea ceduce laideea multiplicării persoanei, privităcamaimultepersoane, idee greu deacceptat.
Înaceasta situație, s-apreluat ideea unicității patrimoniului dinvechea doctrină apatrimoniului, înschimb s-au
compatibiliza tnevoile practice cuideea dedivizibilita teapatrimo niului.Așadar,avem unpatrimoniu unitar, dar
divizibil înmaimulte mase dedrep turișiobligațiiînțelesecauniversali tăți.
PrinNCC s-aclarificatdistincț iadintre ideea deuniversal itatejuridicășiideea deunivers alitate defapt(art.
541“Universalitatea defapt: (1)Cons tituie ouniversal itatedefaptansamb lulbunurilor careaparțin aceleiași
persoane șiauodestinațiecomună stabilităprin voințaacestei asauprinlege. (2)Bunuril ecare alcătuiesc
unive rsalitatea defaptpot,împreună sauseparat, săfacă obiectul unor actesauraporturi juridice distinct e” ).
Distincția existăîndoctrină, însă până acum eanufusese prevăz utăexplicit.Eaafostpreluată pentrucaera
necesară, celedouă conc eptefiindimpo rtante dinpunct deveder epractic.
Două ideidiferenț iază netcele două univers alități:
-Când sevorbește depatrimoni u/masă patrimonială, cauniversalitate juridică, seareînvedereo
universalitate intelectua lă,numaterială; eacuprindenumaidreptu rișiobligații;
-Pentr uaavea ouniversalitate juridică este nevoiedeoprevedere legalăexpre să;masel epatrimoni ale,
pentru aputeaexista cauniversalitățijuridice, trebuie săfieprevăzute caatare delegiuitor, voințalegiuitorului
fiindindispensabilă, singură voința persoanei nefiind suficientă; easepoate adăuga voinței legiui torului, darnu
poate exista singură.
Încadrul univ ersalit ățiijuridice funcționează subrogaț iareală generală. Consistența șiconti nuitat ea
patrimoniului cauniversalitate sunt legate deunicit atea persoanei, elsubzi stândcâttimp existăpersoana.Dacă
nupierepatrimon iul,este pentru căpermanent există unschimb devalori,oînloc uireaunor bunuricualtele.
Când evorba deouniversal itatedefapt ,seauînvedere elemente lemateriale, nuintelectua le.
Universalita teadefaptpoateficreată prinsimpla voință apersoanei, indep endentdevoința legiuitorul ui;aceasta
numaieste continuă,perenă întimp, ciefemeră; pemăsură ceelementeleiesdincuprinsul ei,eapiere
(exemple clasice: biblioteca, turmadeoietc.).
Art.31alin. (2)dinNCC: cejustifică divizare apatrimoniului?Ideea unuiscop șiaunei activitățiafectate,
există drepturi șiobligații afectate acelui patrimon iu.Astfelseajunge ladiscuția despre diviziune apatrimoniului
șiafectațiunea patrimoniu lui .S-ar putea naște oconfuzie, respectiv căacest eaarfidouă noțiu nidiferi te,dar,
defapt, sunt două perspective asupra aceluiași fenome n.Patrimo niulpoatefaceobiectulunei diviziunisauunei
afect ațiuni numaiîncazurile șicondițiile prevăz utedelege. Afect ațiunea este scopul divizării, iardiviziunea este
mijlocul, rezult atulacestei afectați uni.
Noțiunea depatrimoniu este foarte importantă dinpunct devedere practic. Trebuie observat dacăîntre
masele patrimoniale existăoanumită comunicare ,subaspectul executăriidatoriilor.
Dacă patrimoniulnueste divizat, înseamnă canuexistă decât creditori personali. Ceseîntâmpl ăcând
patrimoni ulestedivizat înmaimultemase debunuri (deexemplu divizarea rezultată dincăsătorie saucea
14

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 15 rezultată dindivizarea patrimoniului înpatrimoniu profesio nalșipatrimoniu personal)? Indiferen tdetipul de
divizare,funcțio neazăregula potrivit căreia creditorii alecăror drept urisenasc înlegăturăcuomasă
patrimonială urmăresc maiîntâi acele bunuri șinumaidacă drepturile lornusuntsatisfăcu tepoturmări șibunuri
dinaltamasapatrimoniala. Deexemplu, potrivitdispozițiil orart.2324 alin.3 dinNCC, „ credi toriialecărorcreanțe
s-au născutînlegăt urăcuoanum itădiviziune apatrimoni ului,autori zată delege,trebuiesăurmărească maiîntâi
bunurile care facobiectulacelei mase patrimonia le.Dacă acestea nusunt suficient epentrusatisfacerea
creanțelor, potfiurmărite șicelelalte bunuri aledebitorului ”.
Exist ășioexce pțiedelaregula prezentatămaiînainte: art.2324alin.4: „Bunurile care facobiectul unei
diviziuni apatrimoniulu iafectate exercițiul uiunei profes iiautorizatedelege potfiurmăritenumaidecreditorii ale
căror creanțe s-aunăscut înlegătură cuprofesia respectivă.Aceșt icredit orinuvorputea urmăricelelaltebunuri
aledebitorului ”.Dacă există creditori alecărorcreanțe s-au născut înlegătură cupatrimoni ulprofesion al,
aceștia nu-și potextinde urmă rirea asupra altorbunuri .Dacă seauînvedere creditoriipersonali, aceștia nu-șipot
extin deurmări reaasupra patrimoniului profesi onal. Existăregula,există șiexcepția.Sejustifică oare excepția? Ce
s-aavutînveder edecătreceicare auredacta taceast ăprevedere ?
Întrebare: S-aurmărit prote jarea patrimoni uluiprofesional?
Profesiile libere, autori zate înoricețară,sunt coloana vertebrală astructurii deserviciidintr-o țară.Existența unei
catego riiputerni cedeprofesii libere dăseama despre forțaeconomiei țăriirespective, despre modernit atea acelei
țări.Protejarea patrimoniului profes ional esteexprimarea unei necesitățiînacest sens.
Art. 32alin.1dinNCC :„ Încazdediviziune sauafectațiune, transfe ruldrepturilor șiobligațiilor dintr-omasă
patrimonială înalta, încadrul aceluiași patrimo niu,sefacecurespectare acondiți ilorprevăzutedelege șifărăa
prejudicia drepturile creditorilorasupra fiecărei mase patrimoniale ”.Sepune problema dacă esteposibilă
transferarea dintr-o masă patrimonial ăînalta încadrul patrimoniului acelei așipersoane. Transferul
intrapatrimon ialeste posibi l,deoar ece nueste vorba deoînstrăina repropriu-zisă. Până acum, Ministerul
Finanțelor taxaaceste transferuri încadrul patrimoniului aceleiași persoa necașicum arfivorbadespreînstrăină ri.
Este oanomali e,pentru căopersoană areunsingurpatrimo niu.Astfel,potrivit dispozi țiilorart.32alin.2 :„ Întoate
cazurile prevăzute laalin.(1),trans ferul drepturilor șiobligațiilor dintr-omasăpatrimonială înaltanucons tituie o
înstrăinare ”.Nuestevorba, așadar ,deoînstrăinare.
Întrebare :Dacă debitorul obligației vaoscilatottimpulîntre patrimoniulpersonalșicelprofesional după propria voință,
pentru a-șimuta bunu rile(încazdeinfracți unedeprejudiciu,deexemp lu)nusevamaiputealuanicio măsură.
Sepune îndiscuțieposibilitatea utilizării, înaceastă situație,aacțiuniipauliene.
Întrebare :Ceactseurmăreș tesăseanulez eprinacțiu neapauliană, pentrucăaiciexistă două masealeaceluiași
patrimoniu. Noțiunea detrans fereste aidomacuceadeînstrăinare?
Cele două mase patrimoniale secomportă cadouăpatrimoniișiatunci seatacă actuldetrans ferîntre celedouă
mase patrimoniale.
Intervenție. Sepoate stabili /dovedi ușor frauda prin stabilirea afectaț iunii bunului, pentru asestabilidacă

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse transferul eranecesar șieste real. Lipsapublic itățiiesteiarunindiciu defraudă.
Fraudanuesteprejudiciu, este aspectul subiect iv,acoperălatura subiec tivă.
Întrebare .S-apăstr atdinVCC, încazul acțiunii pauliene, sancț iunea inopozabilități ifațădeterți?
S-apăstrat sancți unea inopozabilit ății,acțiunea profitând, înmăsuraprejudiciului suferit, doarcreditorul uicare a
pornit-o șicredit orilor care auinterveni tînproces.
Fidu cia -esteoinstituț iepreluată dinCodul civilfrancez. Reglementa reaesteunarestricti vă,maialesînceeace
privește calitatea defiduciar (veziart.773NCC :„ Fiducia este operaț iuneajuridică princareunulsaumaimulți
constituitori transferă drepturi reale, drepturi decreanță, garanții orialtedrepturi patrimoniale sauunansambl ude
asemenea drepturi,prezente oriviitoare, cătreunul saumaimulți fiduciari careleexercit ăcuunscopdeterminat,
înfolosul unuiasaumaimultor benefici ari.Aceste drepturialcătuiesc omasăpatrimoni alăautonomă, distinctăde
celelalte drepturi șiobligații dinpatrimonii lefiducia rilor ”).Sepune întrebarea deceeste aceastăreglementare
restrictivă? Poate arfitrebuit săsedeamaimult spațiudemanife stare șiideiideîncre dere,șiceleidediscreție,
după modelulanglo-saxo n.
Șiîncazul fiduciei seareînvedere odiviziune apatrimo niului. Masafiduciară vaaveaunregim juridicdistinct.
Când este vorba debunu riimob ileipotecate, bunurile potfiurmărite decreditorii consti tutorului chiar în
patrimonial fiduciar.
Înceea ceprivește publicitatea: fiduci aseînregistrea zălaorganul fiscal, adoua înregistrare lacompartime ntul
administrativ- teritorial șiapoi, pentru opoza bilitate,încarte afunciară.
Primele două înregistrărisunt șicondiții defond, pentru valabilitat eaactuluijuridic alfiduciei.
Despr eproprietate
Limiteleexercitării dreptului deproprietate privată(limite voluntare).
Clauza deinalienabil itate. Învech iulcod civil nueste reglementată, lamodulgeneral,clauzade
inaliena bilitate. Este regle mentată lacontrac tuldevânzare,lamateriaexecutăriisilite.
Laaceastă materie seauînvedere dispozițiile art.627-629, art.2376 șiart.2384. Potrivit dispoz ițiilorart.2376
dinNCC „ Actele dedispoziție asupra bunului ipote catsunt valabilechiar dacădobândito rulbunuluicunoașt e
stipulația dincontractul deipotecă ceinterzice transferul saudeclară căacest transfer esteechivalen tcuneîndeplinirea
obligați eigarantate ”.Art.2384alin. 1 dispunecă„ actelededispozi țieasupraimobi luluiipotecatsuntvalabile chiar
dacăcelcareadobândit bunul cunoaște stipulațiadincontractuldeipotecă ceinterzice asemenea acte saude clară
căîncheierealoreste echival entă cuneîndeplinirea obligație i ”.Rezultă cădacăeste vorba deuncontrac tde
ipote că,chiar dacă acesta arconține oclauză însensul căbunul ipoteca teste inalienabil, clauzanuarproduce
efecte.Așadar, într-uncontract deipotecă nupoate fistipulată oclauză deinalienabilitate. Exist ășioexcepție: dacă
legiuitor ulînsuși spune caipotecaestecompatibilă cuclauza deinalienab ilitate,cum este înmaterie decredit
ipote car.S-adiscutatchestiun eaadmisibilității uneiastfel declauze , cudouă condiții:
-justificarea existenței clauzei (trebuie săfiejustificată deuninteres serios șilegitim) și
-durataclauzei (săaibă odurată maximă de49deani).
Sancțiuni încazdeneresp ectare aclauzei deinalienabil itate (2categ orii):
16

17 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -dinperspectiva contractului inițial, dacă arecarac tersinala gmatic, nerespectarea decătreoparte aunei
obligații atrage rezoluțiuneasaurezilierea (art.629alin.1 ),după caz, lacererea celeil altepărți.Sancțiunea
privește contractul încare afoststipulată clauza.
-sanc țiunea nulitățiirelative (art. 629alin. 2) acontrac tuluisubs ecvent.
Moduril ededobândire aproprietății
A.Instituția accesiunii imobiliar e asuscitat numeroasediscuți i.
S-apusproblema decând dobândește propriet arulterenului dreptul deproprietate asupr aconst rucției/lucrării
încorporate terenului?
Într-o teoriesespune căpemăsură cematerialele seîncorporează înteren, proprietarul terenu lui
dobâ ndeștedreptul deproprietate asupra construcției. Această teoriearemulte inconveniente practice (deexemplu,
încazdeexpropriere).
Adoua teori e :înmomen tulîncare proprie tarulterenuluiîșimanifesta dorința săintreînposes iaconstrucției.
Dinacest moment, proprietarul terenului devine șiproprietaralcons trucției, elaborându-se așa-numita teoriea
proprietății rezolubile. Înacestcaz, accesiunea imobiliar ănuopereaz ădedrept. Enevoie demanifestarea de
voință aproprietarului terenul ui(cerere dechemare înjudecat ă,deobicei). Proprieta rulterenului areundrept
potest ativ. Prinmanifestarea sadevoință,propriet arulterenulu istinge dreptuldeproprietate -subcondi ția
rezolutorie aconstructorului asupraconstrucției -șidreptul săudepropriet ate-subcondiția suspensivăcuprivire
laaceeași const rucție -setransformă îndrept depropr ietate purșisimplu (exem plultipic dedreptpotestativ în
dreptulcivil: dreptul deaaccepta succesiunea).
ÎnNCCexistă oregulășioexcepț ie.Regula: art.577alin. 2 :„Când lucrarea esterealizată deproprietarul
imobilului cumaterialele sale saucumateria lelealtuia, dreptul deproprieta teasupra lucrăriisenașteînfavoarea
proprietarului imobilului dinmomentul începerii lucrării, pemăsu rarealizări iei,dacă prinlege sauactjuridic nuse
prevede altfel ”.Șiexcepția :„ Când seconstruieș tepeterenul altei persoane ,propriet arulterenului dobândește
dreptuldeproprietate asupracons trucției numaidacă face înscrierea încarteafunciară ”.Așadar,enevoiede
manifestarea devoințăaproprietar ului. (Art. 581lit.a ):„ Încazulîncareautorullucrăriiautonome cucaracter
durabilasupra imobilu luialtuia este debună-credi nță,proprietarul imobilului aredreptul:
a) săceară instanței sădispună înscrier easaîncartea funcia răcaproprietar allucrării, plătind,laalegerea
sa,autorului lucrării fievaloarea materialelor șiamanope rei,fiesporu ldevaloare adusimob ilului prinefectuarea
lucrării ”.Efectulconsti tutiv alînscrierii încartea funciară nuvaopera dela1octombrie 2011, nefiind definitivate
lucrările decadast ruîntoată țara.
Înconcepția NCC, noțiune adeaccesiun epoate aveamaimulte sensuri. Astfel, există acce siuneșicând
proprie tarul terenulu iconstr uiește peterenul său. Dobândirea dreptului deproprietat esefacepemăsură ce
lucrarea seîncorporeaz ăterenului.
Înacelașitimp,accesiunea este oprezu mție depropri etate:seprezumă cătotceseaflăpeteren este în
proprietatea celuicare esteproprietar alterenului.
B.Uzucapiunea asuferit modificări importante înconcepția NCC. Prin Legeanr.7din1996 s-aextins
regimul uzucapiunii dinvechiul Codcivilpeîntreg teritoriul Rom âniei. PrinNCC, înceea cepriveș teuzucapiunea,

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse s-arevenit laregimul dinDecretul-lege nr.115/1938:
-uzucapiunea extratabular ă ,pentru care, prinNCC, s-aredustermenul de20deanila10ani;
-uzucapiunea tabulară pentru care, prinNCC, s-aredus termenul de10anila5ani.
Definiție. Uzucap iunea sedefineștecaunmod dedobândire adrept uluideproprietate. Sebazeaz ăpeun
faptjuridic -posesia delungă durată -și,totodată, este nevoie cacelcare aposedat să-și manife stevoința dea
uzucapa, deadeveni proprietar. Acesta,uzucapantul, areundreptpotestativdeadeveni proprieta r.
Sfera deaplicar e auzucapiu niiextratabular eastfelcum estereglementată prinNCC estemultmairestrânsă
decât cazurile deuzuc apiun eastfelcum sunt reglementat eprinVCC.
Chiar subincidența NCC, s-aacceptatcă,însituații excepț ional e,uzucapiunea seaplicășibunurilormobile,
șianumeoridecâte orinusunt îndeplinite condițiile pentrudobâ ndireadreptu luideproprietate asuprabunurilor
mobileprinefectul posesiei debună -credință. Astfel, potrivitdispozițiilor art.939Dobân direabunului mobil în
temeiul uzucapi uniidinNCC :“ Acela care posedă bunul altuia timpde10ani,înaltecondiții decâtceleprevă zute
înprezenta secțiune, poate dobândi dreptul deproprietate ,întemeiuluzucapi unii.Dispozițiileart.932alin.(2),art.
933și934seaplică înmod corespunzător”.
Aplicarea legiiîntimp înmaterie deuzucapiune
Seaplicăreglement area învigoa reladata începe riiposesiei, potriv itdispozițiilor art.82dinLegea nr.
71/2011 pentru punerea înaplicare aLegii nr.287/2009 privindCodul civil(„ Dispozițiile art.930-934 dinCodul
civilreferitoarelauzucapiunea imobiliar ăseaplicănuma iîncazurileîncare posesia aînceput după data intrării
învigoare aacestuia. Pentru cazurile încareposesiaaîncepu tînain tedeaceastădată,sunt aplicabil edispozițiile
referitoare lauzucapiune învigoare ladataîncep eriiposes iei.Încazu limobilelor pentrucare,ladata încep erii
posesiei, nuerau desch isecărți funciare, rămân aplicabile dispoz ițiileînmateri edeuzucapiune dinCodul civildin
1864 ”).
18

19 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Aplicarea întimp aNoului Cod civil
Prelegere susținută deprof. univ. dr.Gabriel BOROI
Sediul materiei: Titlulprelim inar, Capitolul II„Aplica realegiicivile”, Art.6
Seenunță principiul neretroactivității Codu luiCivil.
Art.6.- (1) Legea civilă este aplicabilă câttimpeste învigoare. Aceasta nuareputereretroactiv ă.
Seobservă astfelconsacrarea, înNCC, aprincip iuluiconstituț ionalalneret roactivitățiiNoului Cod civil.
Încontinuare suntprezentate câtevadispoziții noidinNCC, precum șiunele aspec tecare arputea gene ra
dezbateri.
Aplica reaîntimp alegii civile
Noută țiintervin înaceastă materi eîncazulart.6alin.6:
“Dispozițiile legiinoisunt deasemenea aplicab ileșiefect elorviitoare alesituațiilor juridice născ uteanteri or
intrăr iiînvigoar eaacesteia, derivate dinstarea șicapacitatea persoanelor, dincăsătorie, filiație,adopție șiobligaț ia
legală deîntreținere, dinraporturile deproprietate, inclu sivregimul general albunurilor, șidinraporturile de
vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea învigoare alegiinoi “.
Astfel,dinenumerarea cazurilor încare sunt aplicabile dispoziț iileNCC,lipseșteinstituțiaactului juridic.
Însoluțiile pronunțate până înprezen t,dispozițiilelegii noiseaplicaușiefect eloractelorjuridice născ ute
înainte deintrarea învigoare anoiilegi.
Trebuieînsă lecturate șidispozițiile Legii nr.71/2011 pentru aplicarea Noului CodCivilpentru aobserva dacă
nuexistă contradicț iiîntreprevederile aceste iașipreve derile NCC.
Astfel,art.121dinLegea nr.71/201 1 prevede că:„ Dispozițiile art.1.710, 1.711,art.1.712 alin.(2)șiart.
1.713 dinCodul civilseaplică șiîncazuril eîncare viciileascunse aufostdescoperite dupădata intrăriiînvigoare
aCodului civil ”.
Așad ar,este permisăaplica reaNoului CodCivilviciilor ascunse descoperite după intrareaînvigoare a
NCC ,astfel căestenecesară șiconsulta reaLegiideaplicare aNCC lastabilirea legiiaplicabile.
Caregulă generală, legiuitor ulaexclu sînmod cons ecventaplicarea legiinoiînmateria reglementării
efectelor contract elor.
Cutoate acestea,art.134dinLegeadepuner eînaplicare aNCC aduce oderogare delaprincipiile
statuate înart.6,alin2și6,dupăcumurmează:
“Dispozițiile art.1.834 dinCodulcivilseaplică șicontracteloraflate încursdeexecut areladataintrării învigoare
aCodului civil ”.
Multe dispozițiialeNoului Cod civilnufacaltcevadecât săsoluționeze controversele dinpracticajudiciară
înanumite materii undeunitatea dejurisprude nțăseconstitu iaîntr-un deziderat.

Publicați eco-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Simulați a
Este reglementată sumar înCodul civilactual,lasecțiunea privind actul autenticart.1171șiurm.
Simulația acreat controvers ecuprivire lavalidarea/i mposi bilitatea validării actuluijuridic secret, caurmare
aadmiterii uneiacțiuni însimulație. S-apusproblema dacăactul juridicsecrettrebu iasăîndeplinească toate
condițiile devaliditate. Opinia doctrinară afostînsensul cătrebuieîndeplinite atâtcondițiile defond,câtșicelede
formă, dacă este cazul.
Launmoment dataexistat însă opractică judec ătoreasc ărelativ constantă, confirmată maitârziu deo
soluție datădeSecți acivilă șideproprietate intelectua lăaICCJ, însensul căactulsecret trebui esăîndepli nească
doar condițiil edefond, nușipeceledeformă; însens contrar,oseriedeinstituțiiarfifostlipsite deconținut (de
exemplu, donațiile deghi zate).
ÎnNoulCodcivil, legiuitorulasoluți onat această controversă, reglementândinstituția simulației la art.1289 :
„(1)Contrac tulsecret produce efecte numai întrepărțiși,dacă dinnatura contractului oridinstipulația
părților nurezultă contrariul, între succesorii loruniversali saucutitluuniversal.
(2)Cutoate acestea, contractul secret nuproduce efecteniciîntrepărți dacă nuîndepli neștecondițiilede
fond cerute delege pentru închei erea savalabilă “.
Legiuitorul stabileșt eastfel căactul secret trebu iesăîndeplinească doar condițiile defond, interpretâ nd per
acontr ario alin. 2alart.1289.
Dispoziți ileart.1289 trebuie coroborate cupreve derileart.109allg.71/2011, carestatuează faptulcă
dispozițiile art.1.289-1.294 dinCodulcivil“ seaplică numai încazul încarecontractulsecret este încheiat după
intrar eaînvigoare aCodului civil ”.
Astfel, înprivința simulațiilor încheiate anterior NCC, soluțiile nupotfimotivate pedispoziți ileNoului Cod
civil,art.1289, alin2,însă, lasoluționare, potfiavute învedere prevederileCodu luicivilînvigoare ladata încheierii
lor,înluminasoluțiilor arătate înNoulCod civil.
Așadar, încazul încare Noul Cod civilintroduce oinstituț ienouă șioptează -înreglementar e-pentruuna
dintre soluț iiledate depractica judiciară, iarpărțileîncheie anterior intrări iluiînvigoare unactsimilarinstituției
reglementate deNoul Codcivil, sepreia, înmod firesc, soluțiadinNoul Cod Civil,darmotivatăavândînvedere
dispozițiile legisla țieiînvigoare ladata încheierii acestu ia.
Contractul deîntreținere
Înluminaactualu luiCod Civil,contractuldeîntrețin ereeste uncontractnenu mit,însă după intrarea în
vigoareaNoului Cod civilvafiuncontract numit .
Limitele juridicealedreptului deproprietate privată
Unaltexemplu dedispoziții derogatorii delaprinc ipiulenunțat înart.6alNoului CodCivil este art.59dinLegea
nr.71/2011, careprevede că:„ Dispo zițiileart.602-625 dinCodulcivilnuseaplicăsituațiilor juridice născute
anterior intrării învigoare aacestuia”.
20

21 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.602-625 facreferirelaservituț ilenaturale șilegalecares-aunăscut anteriorintrăriiînvigoareaNouluiCod.
Art.6alin. 4dinNCC prevede:„ Prescripțiile, decăderile șiuzucapiunile începute șineîmplinite ladata
intrăriiînvigoare alegiinoisunt înîntregimesupusedispo zițiilor legale care le-au institu it ”.
Seobservă cădomeniul deaplicare aluzucapi unii,înluminaNCC, serestrânge foartemult, comparat ivcu
regle mentarea anter ioară dinLegea 115/193 8privindunificare adispozițiilor cărțiifunciare.
Diferenț eledintre vechea reglem entareșiceadinNCC vizează reducerea termenelor deuzucapiune la
cinci șizece ani,astfelîncât seridică proble masoluțiilo rcare trebui eadoptate deinstanțe. Înacest caz,sevaaplica
legea învigoar elamom entul lacare aîncep utposesia, însă nime ninuîmpiedică parteasănuseprevaleze deo
posesie începută anter ior,aceasta având posibilitatea săîncea păonouăposesie pentru care seprevede un
termen maiscurt,înnouareglem entare.
Este evide nt,astfel, căexistăposibilitatea deasoluționa ouzucapiune peactuala reglement arechiar șipeste
29deani.
Prescr ipțiaextinctivă
Art2.515 .–“(1)Prescripția extinctivă este reglement atăprinlege.
(2)Este interzisă oriceclauzăprincarefiedirect, fieindirect oacțiunearfideclarat ăimpre scriptibil ă,deși,
potrivitlegii, aceasta este prescriptibilă, sauinvers, oacțiunedeclarată delege imprescri ptibilăarficonsiderat ă
prescriptibilă.
(3)Cutoate acestea,înlimitele șicondiții leprevăzu tedelege,părțile care aucapa citateadeplin ădeexercițiu
pot,prinacord expres, sămodifice durata terme nelordeprescripție sausămodifice cursul prescr ipțieiprinfixarea
începutului acest eiaoriprinmodific area cauzelo rlegale desusp endare orideîntrerupereaacesteia,după caz.
(4)T ermenele deprescripțiepotfiredusesaumărite, prinacordul expres alpărților,fărăînsă canouadurată
aacestor asăfiemaimică deunanșinicimaimare de10ani,cuexcepți atermenelor deprescr ipțiede10aniori
mailungi, care potfiprelungite până la20deani.
(5)Dispoz ițiilealin.(3)și(4)nuseaplicăîncazul drepturilor laacțiunedecarepărțilenupotsădispunășinici
acțiunilor derivate dincontractele deadeziune, deasigurareșicelesupuse legislației privind protecți aconsumatorului.
(6)Orice convenție sauclauză contrară dispozițiilor prezentu luiarticoleste lovitădenulitate absolută“.
Semodi ficăprincipiu lpotrivit cărui aprescripția arfioinstituție deordine publică, astfel încât, înlumina NCC
prescripția extinctivă devineoinstituție deordin priva t;drept urmare, instanța nuovamaiputeainvoca dinoficiu.
Deasemenea ,părțile vorputea modifica, prinacord expres, termenul deprescr ipție, acord care, înlegislația
actuală, prescripția fiinddeordine publică, arfilovitdenulitate absol ută.
Dispoziții derogatorii delaregula stabilită deNoul Cod civilsunt cuprinse înLegeanr.71/2011.
Astfel,înceea cepriveștepresc ripțiileînceput eșialcăror termen nus-aîmplinit, art.201, legea71/2011
prevede: „ Prescripții leîncepute șineîmpliniteladata intrării învigoar eaCodului civil sunt șirămân supuse
dispozițiilor legale care le-au instituit ”.
Art.201, legea 71/2011 statueaz ăcă:„ Dispozițiile art.2.515 dinCodulcivilnuvalidează convențiil eavând
caobiect modificarea regimul uilegal alprescripției încheiate anterior intrării învigoa reaCodului civil ”.
Art.2515 NCC permite părțilorcaprinacord expressămodifice termen uldeprescri pție.Așadar, pentru

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse prescripțiile împlini tedupă dataintrăr iiînvigoareaNCCsuntposibileconven țiianterioare intrării învigoare a
Noului Codcivil; acestea vorfiînsălovitedenulitat eabso lută,fiindguvernate dereglementare aanterioară, care
stabilea caracteru ldeordin epublic ăalprescr ipției. Asem enea convenț iialepărților potfiîncheiate numa idupă
intrar eaînvigoare aNCC.
Art.203șiart.204dinLegea 71/2011 prevăd derogări delaregul ilestabil iteîndomeniul prescripțieiextinctive
șicare consacră princ ipiul potrivit căruia înmateriaprescrip țieiîncepute darneîmplinit elamomentul intrăriiîn
vigoareaNCC seaplică dispoz ițiilelegiianter ioare. Astfel:
Art.203 -“ Dispozițiile art.2.532 pct.6și7dinCodul civilprivitoare lasusp endareacursului prescripți eise
aplică șiîncazul prescripțiilor începute înainte deintrarea învigoare aCodului civil, dacă împrejurărilecareatrag
suspendar eas-au produs după aceas tădinurmă dată.
Art.204-Dispozițiile art.2.539 alin. (2)teza aII-adinCodul civilseaplică șiîncazul cerer iidechemare în
judecată saudearbitrareintrodu sedupă intrarea învigoare aCodului civil“.
Instituți acăsătoriei
Este amintit art.25alin2 dinLegea depunere înaplicareaNoului CodCivil caoderogare delaregulil e
stabilite înceea cepriveșt eaplicarea întimp aNouluiCod Civil.
„(2)Cutoate acestea, încazul încare, după intrarea învigoa reaCodului civil,aintervenit unfaptcare,
potrivit dispo zițiiloracestuia, acoperă nulitatea, căsă toria numaipoateficonstatatănulăsaunumaipoate
fianulată dupăintrareaînvigoare aCodului civil”.
Înaceastă materie aexistat opractică neunita răînanii’90,cuprivire laacele convențiiîncheiateșicare
presupun nunumai forma autentică, cișiautorizaț ieadministrati vădeînstrăinar e,existândsoluții potrivitcărora
după abrogar eaLegii59/1969 s-arfivalidat retroactivacele convenții prindecretul deabrogare.Aces tesoluțiinu
aurămas totușidefinitive ,având învederecăprinc ipiulconstituțional alneretroac tivității obligă laneaplica realegii
noi,convenția fiind încheiată subimperiul legiivechi.
Înscrierea încartea funciară
Oaltănoutatedeimpact menți onată este aceea căprindispozițiile tranzitorii serevinela cara cteru l
constitutiv dedrepturi alînscrierii încartea funciar ă. Cutoate acestea,trebuieavute înveder edispoz ițiile
tranzitorii aleart.56dinlg.deaplicare aNCC.
Astfel, înscrierea încarteafunciarănuvafiocondiție devaliditate înunitățile administr ative-teritorial eîncare
nus-au finalizat lucrările decadastru. Astfel, art.56dinLegeanr.71/2011 prevede:
„(1)Dispozițiile art.557alin.(4),art.565,art.885alin.(1)șiart.886dinCodul civilseaplicănumai după finaliz area
lucrărilordecada strupentru fiecare unita teadmin istrativ-ter itorialășideschide rea,lacerere saudinoficiu, acărților
funciare pentruimobilele respe ctive, înconfor mitatecudispoziț iileLegii cadastrul uișiapublic ității imobiliare nr.
7/1996, republicat ă,cumodificările șicompletă rileulterio are.
(2)Pânăladata prevăzută laalin. (1),înscriereaîncarteafunci arăadreptuluideproprieta teșiaaltor drepturi
reale, pebaza actelor princare s-au transmis, constituitorimodi ficatînmod valabil, sefacenumaiînscopde
opozabilitate fațădeterți“.
22

23 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Partajul
Este citat art.66dinlegeadepunere înaplicare 71/2011:
„(1)Dispozițiile art.669-686 dinCodul civilsuntaplica bileconvenț iilordepartajîncheiatedupă intrare aînvigoare
aCodului civil.
(2)Deasemenea, dispozițiileart.669-686 dinCodul civilseaplicășipartajului judicia r,atunci cândcerer eade
chemare înjudec atăafostintrodusă după intrarea învigoareaCodului civil“.
Astfe l,dupăintrarea învigoareaNouluiCod Civil, partajul vaavea efect const itutiv dedreptu ri,șinu
declarativ.
Trebuie precizat că,dela1octombrie, convenți iledepartajvoraveaefectconstitut iv(alin. 1),însă foarte
utilă este prevederea alin2,înceea cepriveștepartajuljudiciar, avândînvedere cănuvaintraînvigoare șiNoul
Cod deprocedură civilădelaaceeași dată.
Dreptul desuperficie
ÎnNoul Cod civileste reglementat pentru prima oară dreptul desuperficie, laart.551, NCC.
Dispoziții tranzitorii cuprivire lasuperfi cieavem laart.68dinlegea depunere înaplicare: „ Dispo zițiileart.
693-702dinCodul civilnuseaplică drepturilordesuperficie constituite înaintea intrăriiînvigoareaCodului civil ”.
Cutoate acestea, înprivințaaltor dezmembrămin tealedrept uluidepropri etate,(problemăcarevafiîntâlnitămai
ales înpractica notarială), legiuitorul seabatedelaprincipiul neretroactivit ățiiprevă zute deart.6,NCC, efectele
viitoare putând fi,înanumite condiții ,guvernate delegeanouă.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Moștenirea
Prelegere susținu tădeconf. univ. dr.Radu-Romeo POPESC U
CarteaaIV-a. Despre moștenire șiliberalități
S-apreferat termenul demoștenire, șinuaceladesuccesi une, conside rându-se căesteuncuvânt tradițional
românesc; s-aavut învedereșitextul constituțional, care vorbește despre dreptullamoștenir e.
Loculdesch ideriimoștenirii
Sepăstrează regula ultim uluidomiciliu aldefunctului, însăintervin noutățiînceea ceprivește modul încare
sefacedovada ultimului domiciliu.
S-apropus decătre Comisie cadovada ultimului domiciliualdefunctu luisăsefacăprinoricemijlocde
probă. Afostînsă aleasă decătre Parlam entsoluția cadovad aultimulu idomiciliu aldefunc tuluisăsefacă prin
certif icatu ldedeces sau, după caz,cuhotărâre ajudecăto rească decla rativădemoarte, rămasă definitivă,întrucât
s-aapreciat căaceastă soluție emaisigură.
Noua prevedere vacrea avantaje, darșidezavanta je,înmăsura încare întrelocalitatea încaredefunctul
aavutdomiciliul înscris încertific atuldedecesșiceaîncare aexistat ultimul domici liudefaptaldefunctului este
odistanță mare; vorapărea probleme legatedemodul dederulare alitigiilor(administrare aprobelor,deplas area
părților interesat eetc.).
Când ultimul domicili ualdefunctului nueste peteritoriul României ,soluția aleasă deNoulCod Civil este
următoarea:
Art.954alin(3): „Dacă ultimuldomiciliu aldefunctuluinuestecunoscut saunuseaflăpeteritoriulRomâniei,
moștenirea sedeschide lalocul dințarăaflat încircumscripț ianotaruluipublic celui dintâisesiz at,cucondițiaca
înaceastă circumscripți esăexiste celpuțin unbunimobil alcelui care lasămoștenirea. Încazul încare în
patrimoniul succesoral nuexistă bunuri imobile, locul deschiderii moștenirii este încircu mscri pțianotaruluipublic
celuidintâi sesizat, cucondiția caînaceastă circum scripție săseaflebunuri mobile aleceluicelasămoștenirea.
Atuncicând înpatrimoniul succesoral nuexistă bunuri situate înRomânia, locul deschiderii moștenirii este în
circumscripția notarului public celuidintâi sesizat ”.
Oaltăsoluție posibilă eraceaexistentă înprezent înart.68alin.2 dinLegeanr.36/1995, respectivaceea
calocul deschiderii moștenir iisăfielocul dințară unde seaflăbunurile cele maiimporta ntecavaloare ale
defunc tului.
S-aconsiderat însă căaceastă soluțienueste corespunzătoare, întrucât dovada celormaiimportante bunur i
dinpunct devedere valoric arfifostdestuldegreu defăcut.Astfel,atunci cânddefunctul arfilăsat,deexemplu,
maimulte apartam ente situate înlocalități diferite,arfitrebu itsăseadmi nistreze proba cuexpertizăpentru ase
stabili valoarea acestor apartamente. Înaceste condiții, s-apreferatprima soluț ie,pentrusimplifi carea procedurii .
Capacitateadeamoșteni
ÎnNoul CodCivil nusemaiface distincția între comoriențișicodecedați.
24

25 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Nedemnitatea succ esorală
Înprezent,pentruavenilamoșt enirecamoșteni torlegal, opersoană trebuiesăîndeplinească următoarele
condiții:
-săaibă capac itate succeso rală
-săaibă vocațiesucces orală
-sănufienedemnă deamoșteni
-sănufiedezmoșt enită
-săexercite dreptul deopțiunesuccesorală întermenul prevăzu tdelege.
ÎnCodul Civildela1864, nedemn deamoștenieste „celcondam natpentru caaomorât sauaîncercat să
omoare pedefunct”. Este nefiresc capersoanacare săvârșește ofaptădeomor sautenta tivădeomorșinueste
condamnată sănufienedemnă deamoșteni. Întrucâtlegislația românească afostprearestrictivă, România afost
condamnată printr-o hotărâre CEDO (asevedeaVelceașiMazăre împotri vaRomâniei ).
Nedemnitatea dedrept
ÎnNoul Cod Civil, această situație afostremediată. Astfe l,înart.958sepreve de:
(1)Este dedrept nedem nădeamoșteni:
„a)persoan acondamnată penal pentrusăvârșire aunei infracț iunicuintenț iadea-lucidepecelcare lasă
moștenirea;
b)persoanacondamnată penal pentru săvârșirea, înainte dedeschiderea moșt enirii,aunei infracț iunicu
intenția dea-lucide peunaltsuccesibil care,dacă moștenirea arfifostdesc hisăladata săvâr șiriifaptei, arfi
înlăturat sauarfirestrânsvoca țialamoștenireafăptu itorului .
(2) Încazulîncare condamnarea pentru faptele menț ionatelaalin.(1)este împiedicată prindecesulautorului
fapte i,prinamnis tiesauprinprescripția răspund eriipena le,nedemnitatea opere azădacă acele fapte aufost
constatate printr-o hotărâre judecătoreas căcivilădefinitivă”.
Luând înconsiderar eprevederile art.958alin.1 lit.b)numaivorbim deefectelerelative alenedemnități i,
dinmoment cecomiterea unei fapte împotriva unei perso aneatragedupăsinepierdereadreptului lamoștenirea
altei persoane.
Art. 960 alin. 3: „Acteledecons ervare, precum șiacteledeadministr are,înmăsura încare profită
moștenito rilor,încheiate întrenedemnșiterți, sunt valabile. Deasemene a,semenț inșiactelededispozițiecutitlu
onerosîncheiate între nedemn șiterțiidobândit oridebună-credință, regulile dinmate riacărțiifunci arefiindînsă
aplicabile “.
S-aintențio natastfel soluționare aproblemelor care țindesiguran țacircu ituluicivilșiprotec țiaterțului de
bună-cre dință ;semențin actele încheiat edenedemn cuterțul debună-cred ință,fiindaplicabile reguliledinmater ia
cărțiifunciare.
Oproblemă ridicatăînsalăafostaceea deașticesevaîntâmpla înurmătoarea situație: într-un proces de
partaj,unadintre părțicunoșt eacăceala ltăparte este nedemnă, nuinvocă însănede mnitatea;sepronunță
hotărârea departaj;aceas tarămâne definitivă șiseînscrie înCarteafunciară. Vafiaceasta ocauză pentru
revizuire?

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Răspunsul datafostacela căeste greu decrezut căoasemenea situați esevaîntâlni înpractic ă.Partea
carecunoștea nedemnitatea celeilalte părținuaravea niciun interes sănuinvoce acest lucru ,având învederecă
nedemnul vafiînlăturat delamoștenire.
Unaltparticipant apusîndiscuție art.958alin.2(„ Încazu lîncarecondamnarea pentrufaptele menți onate
laalin. (1)este împiedicată prindecesul autorul uifaptei, prinamnistiesauprinprescripți arăspunderii penale,
nedemnit atea operează dacă acelefapte aufostconstatate printr-ohotăr ârejudecătorească civilădefinit ivă ”).
Aceste dispoziții trimit laoacțiune înconstatar e;sepune întrebarea ceartrebui săconstate instanțacivilă.
Răspunsul afostacela căartrebui săseconstate căparteaeste nedemnă deamoșteni, caurmare a
faptului caasăvârșit infracțiune adeomor. S-aarătatcănuartrebui săfimținuțidecum este reglementată acțiunea
înconst atare înprezent(seconstată existența sauinexistența unui drept, potrivit art.111C.proc.civ.).Șiînalte
acte normative există reglementări similare. Deexemplu, înart.54lit.d)dinLegeanr.64/1991privindbrevet ele
deinvenție seprevede că„ Unbrevet deinvenție acordatdeOSIM, precum șiunbrevet european cuefecte în
Români apotfianulate,lacerere, dacă seconstat ăcăprotec țiaconfer itădebreve tafostextinsă ”.Înprivința
nedemnității, insta nțapoate constatainexi stența dreptului lamoștenir ecaurma reasăvârși riiunei fapte de
nedemnitate.
Oaltăpărere afostaceea căseconfundă faptelecustare adedrept;instanțel epotconsta tastareade
nedemnitate, darnufaptele care duclaaceastăstare;nede mnitateaesteostarededrept, cuimplicații îndrept.
Searată căinsta nțele nupotcons tatafapta (căaucis, deexemplu).
Răspunsul datafostacela căînNoulCod Civil aufostsituații încare s-au inserat chestiunidedrept
procedural, însă momentan artrebui săneintereseze chestiunile dedrept substanțial; haina procedurală princare
vorfipuseînpract icăacestedispoziții sevoridentificadelacazlacaz.Șiînprezent,atunc icând acțiun eapublică
s-astinssaus-aprescri s,falsul sevacerceta deinstan țacivilăprinoricemijloace dedovad ă(art.184 C.proc.civ. ).
Oaltăîntrebare avizat faptu lcătextuldelege vorbește deohotărâre judecă toreas cădefinitivă; s-apus
problema dacă textul sereferă lamoment ullacare s-asoluționat apelul.
S-aarătat că,potrivitNouluiCod deprocedură civilă,carenuaintrat încă învigoare, nuvormaiexistă
hotărâri irevocabile, cidoar hotărâri definitive.
Nedemnitățile judiciare
Art.959:
„(1)Poate fideclar atănedemnă deamoșteni :
a)persoana condamnată penal pentrusăvârșirea, cuintenție, împo triva celui care lasă moștenirea aunor
fapte grave deviolență ,fizicăsaumorală,ori,după caz, aunor fapte careauavut caurmare moartea
victimei;b)persoana care, curea-credință, aascuns, aalterat, adistru ssauafalsificattestamentul defunctului;
c)persoana care, prindolsauviolență, l-aîmpiedicat pecelcarelasă moștenire asăîntocmească, să
modifice sausărevoce testam entul”.
Înceea ceprive șteipoteza prevăzută laart.a,s-apusproblema ceseîntâmplă încazulîncare opersoană
26

27 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse săvâ rșește oinfracțiune dinculpă,careabsoarbe oinfracțiune săvâr șităcuintenție(deexemplu, uciderea din
culpă, care absoarbe infracțiunea deconducere subinfluența băuturi loralcoo liceavând oîmbibațiealcoolică ce
depășește limitalegală ).Oastfeldespeță s-asoluționat cuaniînurmă înmateriaasigurărilor.
Oaltăproblemă care s-arputea iviesteaceeaanoțiuniide„faptegrave deviolenț ăfizică”. Estesigur căîn
sfera acestei noțiuni intrăvătămarea corpora lăgravă șicănuintrăinfrac țiuneadelovirisaualteviolențe. Sepune
problema dacă vătămarea corporală simplă intrăîncategoria faptelor gravedeviolenț ăfizică; răspu nsuldatafost
căacest lucru depinde denumăruldeziledeîngrijiri medi cale.
Sunt exemple defapte gravedeviolență morală: denunțarea calomnio asă, mărturiamincinoa să,șantaj,
lipsiredelibert ateînmod ilegal.
Celelalte ipoteze (lit.bșic)pornesc delaideea căpersoana trebuiesăfieliberăsădispună asupra masei
succesorale printestament.
Testa mentu ldobândește o„greutate” maimare,chiar șiînipoteza existențeimoștenito rilorrezervata ri.În
Noul Cod Civil nuvaexistarezervă maimarede½dinmoștenire.
Înceea ceprivește termenul deconstata reanedemnită ții,condiț iilelanedemnitat eajudiciară sunt puțin
diferitefațădecele prevăz utepentru nedemnita teadedrept.Astfel, art.959 prevede:
„(2)Subsancț iunea decăderii, orice succesibi lpoate cere instanței judecătore știsădeclarenedemnitatea
întermen deunandeladatadeschiderii moștenirii. Introducerea acțiuniiconstitui eunactdeacceptare tacităa
moștenirii decătre succesib ilulreclamant.
(3)Dacă hotărâr eadecondam nare pentrufaptele prevăzute laalin. (1)lit.a)sepronunță ulterior datei
deschiderii moșt enirii, termenul deunansecalcu leazădeladatarămânerii definit iveahotărâ riidecondamnare.
(4)Atunci când condamnarea pentrufaptele mențion atelaalin.(1)lit.a)este împiedicată prindecesu l
autor uluifaptei,prinamnistiesauprinpresc ripția răspu nderii penale,nedemnitat easepoate declaradacă acele
fapte aufostconstatat eprintr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. Înaces tcaz,termenul deunancurge de
laapariția cauzei deîmpiedicare acondamnării, dacă acea staaintervenit după deschiderea moștenirii“.
Noutăți intervin șiîncazulîncare nuexistăniciun succesibil:înNoulCodCivil, succes iunile vacante,bunurile
abandonate revin comunei, orașului sau,după caz, municip iuluiînacăruirază teritorială seaflau bunuri leladata
deschideri imoște nirii; drept urmare, șiacest eunități administrati v-teritoriale potavea interes încons tatarea
nedemnității.
Efectelenedemnității
Potapărea acte juridice închei ateîntre nedemn șiterț.Actele juridice deconservare șiadmi nistrare care
profitămoștenitorilor rămânvalabile; încazu lîncare aceste anuprofitămoștenitori lor,nuvorfivalabile.
Înceeacepriveșteactelededispoziție, terțul debună-credință poate invoca dobân direapropri etățiiprin
posesia bunurilor mobile sau, încazul bunurilor imobile, regimul Cărțiifunciare.
Oaltămodificare prevăzută deNoul Cod Civil este aceea căpotfiînlăturate efectele nede mnității prin
ierta re .Art.961alin.1 prevede: „ Efectel enedemnității dedrept saujudiciare potfiînlăturate expres printestament
sauprintr -unactauten ticnotarial decătre celcare lasă moștenirea. Fărăodeclarație expresă, nuconstituie
înlăturare aefectelor nedemnității legatullăsatnedemnulu idupă săvârșirea fapteicare atrage nedem nitatea ”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Așadar, iertarea trebuie săintervină îndepli năcunoștințădecauză ;testamen tulsauactulautentictrebui e
săcuprindă oclauză expresădeiertare.
Unul dintreparticipanțiapusproble maiertării înzonele cuunniveldecivilizație redus: dacăiertarea a
intervenit înfapt, însăfărăsăexiste unactexpres,care vafisoluția? Sevaconsi deracăaintervenitiertarea ?
Răspunsul datafostacela căeste oinstituție nouăși,fiind ositua țieexcepțio nalăprivitoar elanedemnitatea
succesorală, înlăturarea efectelor nedem nitățiiafostreglementată înmod intenționatîntr-u nmod rigid,darjustificat;
s-apreferat soluția rigidă, pentru aexistasiguranța deplinăcăiertarea s-aprodusîndeplin ăcunoștin țădecauză.
S-asubliniat faptul căefectele nedemnității potfiînlăturat echiar încazul nedemnități idedrept.
Moștenirealegală
Modul încare estereglementată moștenirea legalăafostconsiderat ușor depășit ,apreciind u-secăsoluți a
este prea conservatoare. Pentru aceste considerent eauexistat propuneri demodificareasistemului actual ,în
sensul înlăturării clasei aIV-ademoștenitori șialcreșteriicotelor pentrusoțulsupraviețui tor.
S-aoptatînsă pentru menț inerea sistemului actual almoștenirii legale, întrucât s-aconsiderat căsoțul
supraviețuitordobândește șialtedrept uriaccesor ii(dreptul deabitație,dreptul special asupra mobilel orșiobiectelor
aparținând gospodări eicasnic e);înceeaceprivește clasa aIV-ademoștenitori, auexistat discuți icureprezentanții
profesiilor juridice (înspecial cunotarii publici) ,dincare arezultatutilitatea mențineriiacestei clase.
Reprezentare asuccesorală
Înactualul Cod Civil, numai persoanele decedate potfireprezentate .
ÎnNoul CodCivil, șinedemnul ,decedat saunu,poate fireprezenta t.Această soluțieaavutînvedere
cadescend enții nedem nului sănuaibă desufer it.
Auexistat propuner ișicuprivire laposibilitate areprezentă riirenunțăto rului,însă s-apreferat mențin erea
situațieiactuale: renunță torul nupoate fireprez entat. S-aavut învedere, pentrumenținerea acestei soluții,faptul
căîncazul nedemnului există voința, dorințadeavenilamoștenire;încazu lrenunță toruluinuexistăaceastă
voință.
Noțiunea detulpină
ÎnNoul CodCivil estedefinit ăpentru prima dataaceastănoțiune, specifică reprezentării succesorale.
Această noțiu neafostreglementată pentru asoluți onaosituați enefirească, respectiv situațiadecesul ui
copiilor înain teapărinților. Înaceste situa ții,reprez entare aaremenirea deacorecta ceeaces-apetrecut împot riva
legilor fireștialefirii,moștenirea urmândaseîmpărț ipetulpiniși,even tual,pesub-tu lpini.
Efectu lparticular alreprezentării succeso rale.
Art.969:
„(1)Copiii nedemnului concepuți înaint ededeschiderea moște niriidelacarenedemnul afostexclusvor
raporta lamoștenirea acestuia dinurmă bunurile pecare le-au moște nitprinreprezentarea nedemnului, dacăvin
lamoștenirea luiînconc urscualțicopii aisăi,concepuț idupădeschi derea moștenirii delacare afostînlăturat
28

29 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse nede mnul. Raportul seface numai încazul șiînmăsura încare valoa reabunurilorprimite prinreprezen tarea
nedemnul uiadepășit valoarea pasivului succeso ralpecarereprezenta ntulatrebuitsăîlsuportecaurma rea
reprezentării.
(2)Raportul seface potrivit dispozițiilor prevăz uteînsecțiunea a2-aacap. IVdintitlulIValprezentei cărți “.
Ipoteza avută învedere deacest textesteurmătoare a:
Decuius (D)are2copii: C1șiC2.Intervinedecesul luiD.C2estenedemn .
Drept urmare, vinlamoștenire C1șiN1-copil alluiC2.
Ulter ior,senaște unaltcopil alluiC2:N2.Pentru aînlăturainechita teaces-arnaște întreN1șiN2,s-a
prevăzut obligativitatea pentru N1dearaporta ceaprimitdelaDprinreprezentarea luiC2,daracestraport se
vaface ladatadecesului luiC2.Rapo rtulsevafacelafelcalamate riaraport uluidonațiilor.
Este oreglement areinspirată dinCodul civilfrancez.
Oîntreb aredinsală avizatsituația încareN1renunț ălamoștenire aluiC2.
Răspunsul datafostcăseaplică aceea șisoluție precum încazul încare N1arfifostbeneficiar aluneidonații
raportabile pecarei-afăcut-oC2.
ÎnNoul Cod Civil există însă onuan ță.Pentruailustra acestfapt, s-aprezentat următoarea speță:
Săpresupunem căopersoana (D)are3copii:C1,C2șiC3.
Masadecalculestede400delei.
C1primeșteodonație de200deleidelaD;această donație repre zintă, defapt,unavansdinmoștenire.
Intervine decesul luiD.
C1vreasărenunțe lamoștenire, pentruapăstra dona țiaînlimitele cotitățiidispo nibile(rezerva luiC2+C3
arfide200delei,adică ½dinmoștenire).
Cotitat eadisponibilă pentru C1este de200delei.
Sepune problema echității acestei soluții, încondiți ileîncare rațiunea raportului donațiilor esteasigurarea
egalității între descendenții defunctului.
După intrarea învigoare aNoului Cod Civil,vaexista posibilitat eaevitării unorastfeldesoluții inechitabile.
Astfel, potrivit art.1147 :
„(1)Încazderenunț arelamoștenire alegală,descen dentulsausoțul supravieț uitornumaiareobligațiade
raport,putând păstra liberalitatea primită înlimitelecotitățiidisponi bile.
(2)Prinstipulație expresă încontractul dedonație,donataru lpoate fiobligat laraportul donațieișiîncazul
renunțării lamoșten ire.Înacest caz, donatar ulvareaduce lamoștenir enumai valoarea bunuluidonatcare
depășește partea dinbunurile defunctului lacare arfiavut dreptul camoștenitor legal”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Reducțiunea liberalităților excesive
Prelegere susținu tădeconf. univ. dr.Radu-Romeo POPESC U
Recon stituireapatrimoniului defunctului
Art.1.091:
„(1)Valoarea maseisuccesorale, înfuncție decare sedeterminărezervasucces oralășicotitatea dispon ibilă,
sestabilește astfel:
a)determinarea activului brutalmoștenirii, prinînsumar eavaloriibunurilor existente înpatrimoniul succesoral
ladata deschiderii moștenirii;
b)determinarea activului netalmoștenirii, prinscădereapasivului succesoral dinactivulbrut;
c)reunir eafictivă,doar pentru calcul,laactivulnet,avalorii donaț iilorfăcutedecelcare lasămoștenirea” .
Masasuccesor alăsestabilește, așadar, prinurmătoare leoperații:
1.Deter minar eaactivului brut;
2.Scăderea pasivului succesoral(datoriile șisarcinile moștenirii) pentruaobține activul net;
3.Sereunesc fictivdonațiile consimțite decelcare lasămoștenirea, indifere ntdepersoana donata rilorși
demomentul lacare aufostcons imțite donațiile.
Potapăreaînsă dificultăți înceea ceprivește conta bilizarea donațiilor.Pentru afacilitaacestdeme rs,au
apărut câtevamodificări legislative:s-astabilit oanumită limităadarur ilormanuale, sepotobțineinformații privind
depunerile labănci.
Prinaceste operațiuni sestabilește masa decalcul șicotitatea disponibilă.
Modificări înNoul Cod Civil apar chiar laoperațiunea prevă zută lapunct ul3.Dacă s-arfimenținut soluția
prevăzută deactualul CodCivil, s-arfiputut ajunge lacrearea unor situații inechitabile.
Astfel, donațiile făcute deopersoană sunt consimțite,uneori,launinterval detimpfoartemareînraportcu
data deschiderii moștenirii, iarbunu rilecareformează obiect aldonațiilor potsuferifluctuații devaloare.
Dacă adoptăm soluția actual uluiCodCivil,vom avea învedere starea bunului lamomentul lacare s-afăcut
donația șivaloarea bunul uideladata deschiderii moștenirii.
Sunt însă situații când utilizândacesttextnuajungemlaosoluțieechitabilă. Deexemplu, încazulîncare
obiectul donației arfifostunpachet deacțiunilaoanumi tăsocietatecomercia lă,iardonatorul aînstrăinataceste
acțiuni intr-unmom entîncare valoarea lors-adublat; înipotezaîncare valoareaacesto racțiuniacontinuatînsă
săcrească, iarulteri oraintervenit decesu ldonatorului, dacă sevaluaînconsiderare valoarea bunuril or,în
speță aacțiu nilor, deladata desch iderii succesiuni i,s-arputea ajunge lasituații dramatice pentru donatar, întruc ât
valoarea acțiunilor ladata deschiderii succesiuni ieramult maimare decât valoarea acestora ladatalacareele
fuseseră înstrăinate decătre donator; donatar ulvafisupus astfe lreducțiunii liberalităț iiexcesive,ajungându-se
lasituația încarevarăspunde cubunurile sale.
Pentruaînlătur aaceste inechit ăți,înNoul Cod Civilaufostfăcuteanum itenuanțări aleacestei soluții.
30

31 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Astfel,alin. 2prevede: „ Învederea aplicări ialin. (1)lit.c),seiaînconsiderare valoarea ladatadeschiderii
moștenirii abunurilor donate, ținându-s eînsă cont destarea lorînmomentu ldonației,dincare sescadevaloare a
sarcinil orasumate princontractele dedonație. Dacă bunuri leaufostînstrăin atededonat ar,sețineseama de
valoarea lorladata înstrăinării. Dacăbunuri ledonate aufostînlocuite cualtele, seținecont devaloarea, ladata
deschideri imoștenir ii,abunuril orintrateînpatrimoniu șidestarea lorlamomentul dobândi rii.Totuși,dacă
devaloriz area bunurilor intrateînpatrimoniu erainevi tabilă ladatadobândiri i,învirtutea naturii lor,înlocuirea
bunurilor nueste luată înconsiderare. Înmăsura încare bunul donat saucelcare l-aînloc uitpeacesta apierit
fortuit,indiferent dedata pieirii, donația nusevasupunereuniri ifictive.Sumele debani suntsupuseindexări iîn
raportcuindicele inflației, corespunzător perioadei cuprin seîntre dataintrării lorînpatrimoniu ldonatarului șidata
deschiderii moștenirii ”.
Astfel, auapărut înpractică situații carenece sităoreglemen taredetaliatădinacest punctdevedere,și
anume acele ipoteze încare unbunafostdonat,acesta afostvalorif icat,darsumadebanicareafostobținută a
fostinvestită înprocurare aunuialtbun.Sunt situații destu ldedesîntâlniteîncare sedonează decătrepărințisau
decătre opersoană apropiatăunapartament cudouă camere, bunul respectiv estevalorifica tși,dupăaceea, cu
banii obținuțisecumpă răunaltbun, deexemplu unapartament cutreicamere. Într-oasemenea situație, deci, este
vorbadeipoteza încare bunuriledonate aufostînlocuite cualtele, pentru camoștenit oriirezervatari săfieprotejaț i
șisăfieosoluție câtsepoate deapropiată derealitate, sevațineseama devaloar ealadata deschid eriimoștenirii
abunurilor intrat eînpatrimoniu șidestarea lorlamoment uldobândirii.Decifluctuați ilecare sevorproduce sevor
raportalaacestbun, care-l vaînloc uipecelinițial donat.
Calaorice regulă, aiciexistăoexcep ție,pentrucănutottimpul trebuie sănegândim doar laapartament e,
doar laterenuri, deoarec ecubanii obținuți caurmare avalorificăriibunului donatsepotcumpăra șialtetipuride
bunuri. Deexemplu, acele bunuri înprivințacărora devalori zarea, ținând contdenaturalor,erainevitabilă,șiaici
trebuie săavem învedere autoturismele, bunuri lecare sefolosesc îngospodăr iacasnică (televizoare,frigidere,
aspiratoare etc.), altebunuripecare persoan elelepotprocura șicare înmome ntulîncareaparcafiind noi,mai
ales dacă sunt rezultatul unei invenții, auovaloare foarte mare. Deexemplu,televizoarele cuecrane cucristale
lichide costau, lamomentul apariției, lorcirca10000delei,dupăcare prețu rileauscăzut foartemult,televizoare
comparabile cuacelea nudepășesc 2000-3000delei.Lafelseîntâmplă șiînprivința autoturismelor, diferențe
de10,20,30demiideeuro delaoperioad ălaalta, încondiț iileîncare, desig ur,piața îiobligă peproducători
să-și reducă prețurile. Însituația aces torbunuri acăror devalo rizare este inevit abilănusețineseam adebunurile
care le-au înlocuit pecelecare aufostdonate, cisevaaplicaregulainițială,adică sevaluaînconsiderare valoarea
obținută caurmare aînstrăinării acelu ibun.
Oaltămodificar eînsemnată vizează reconfigurarea art.845dinactualulCodCivil-prezum țiadedonație:
situația unei înstrăină ricurezerva uzufructului sausituația închei eriiunei înstrăinăriînschimbulunei rente viagere;
înacest caz,legiuitorul prezumă căneaflăm încazul unuicontractdedonație, urmând săseapliceregimuljuridic
aldonației.
Art.845: “Valoarea bunurilor înstrăinate unuisucce sibilînliniedreaptă, cusarcina uneirendite viagere sau
curezerv adeuzufruct vafisocotităînporțiunea disponibilă șiexceden tele,deeste, sevatrece înmasasucces iunii.
Imputația șiraport ulnupotficerute desuccesibilul înliniedreaptă care aconsimțit laaceste înstră inări” .

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Auexistatdiscuț iireferito arelafaptul dacă uzufructul uiurmează săiseasociezeuzulșiabitația, iarîncazul
încareseprevede doar rentaviageră, trebuie săavemînvedere șiîntreținerea.
S-aobser vatcă,lanoi,contractul deîntreține reeste maidesîntâlnitdecâtcontrac tulderentă viageră.
S-apusîntreb area deceseîntâlnește atâtdedescontractul deîntreținere. Răspunsul datafostcăseîncearcă
astfe leludarea normelor dinmateria rezerv eisuccesorale.
ÎnNoul CodCivil, înart.1091, alin.4sepreve de:
„Până ladovada contrară, înstrăinareacutitluoneros către undescend entoriunascenden tprivilegiatsaucătre
soțul supravi ețuitor esteprezumată afidona țiedacă înstrăina reas-afăcut curezerva uzufructul ui,uzuluioriabitației
sauînschimb ulîntreținerii peviață oriauneirente viagere. Prezumți aoperea zănumai înfavoarea descendenți lor,
ascendenților privilegiați șiasoțulu isupra viețuitor aidefunc tului,dacă aceștia nuauconsimțit laînstrăinare ”.
Este vorba deoprezumție relativă.Încazulîncare debitoru lîntreținerii ardorisăfacă dovada căs-aîncheiat
unveritabil contractdeîntreținere, este evident faptul căeste maiușor pentru debitorul întreținerii săfacădovada
întreținerii decât dovada rentei viage re.
ÎnNoul Cod Civil, întreținerea peviață nueste unpleonasm, întrucât serecunoașt eposibilitatea întreținerii
peoperioadă determinată detimp.
Moduri derealizare areducțiunii
S-apreferat caaceastă materie săfietratată înacestcapitolpentruaexistaoreglementare unitară, chiar
dacă sunt chest iunideordin procedural.
Nuauexistatdiscuții înceea ceprivește modul deinvocare areducțiu nii:acțiunea înreduc țiune sauexcep ția
înreducțiune.
Una dintre problemele ridicate încadrul acestei teme afosturmătoarea: dacă moștenit orulrezerva tar
este chemat înjudecată decătre beneficiaru lunuilegat, deexemplu, pentruapreda bunul-obiect allegatului,
moștenitorul rezervatarartrebui săinvoce excepția înreducțiune sausăformuleze cerere reconve nțională princare
săceară constatar eaineficacității legatului pentrucăiseîncalcărezer vasuccesorală?
Înliteratura despecia litateexistă opinia (prof. Dan Chirică,încursul din1996)potrivit căreiamoștenitorul
rezervatar artrebui săutilizezecaleacererii reconve nționale.Această soluțieafostpropusă caalternativă lasoluția
invocării excepț ieiînreducți une.
ÎnNoul CodCivil aprevalat soluțiainvocăriiexcep țieiînreducțiune, care sepoateinvoca șiverbal, înfața
instanței. S-aoptat pentruaceastă soluție pentr uaprotejamoștenitorii rezervata ri,care este posibil sănudețină
mijloacele necesare formulării uneicererireconvenționale (este necesară timbrarea acesteia,redactarea cu
respectarea exige nțelorproced urale etc.).
Raportul donațiilor
Art.1.152:
„(1)Raportul serealizează încadrul partajul ui,prinbună învoială saupecale judecă torea scă.
(2)Raportul cerut deunul dintre moștenitori profitășicelorlalți moștenito riîndreptățițisăsolicite raportul,cu
excepția celor care aurenunțat înmodexpres laraport“.
32

33 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Textu lnuafostdelaînceput așa.Într-o variant ăinițială,Noul Cod Civil prevedea caraportul donațiilorsă
poatăfisolici tatatâtîncadrulpartajului, câtșipecalesepa rată,având u-se învederepracticajudecătorea scă
îndelungată aICCJ, precum șidoctrina.
Înformafinală, Noul Cod Civil preve decăraport uldonațiilorserealizea zănumai încadrulpartajului.
Seconside răcădispo zițiile dinmateria raportului șidinmateria reducți uniitrebuie interpretate cât
maisuplu .
Impu tarea liberalităților
Înaceastămater ies-au respectat princi piileprevăzute înliteratura despecial itate.
Seface diferența între liberalitățil eraportabile (doardonațiile făcute descendenților saudonațiilefăcute
soțului supraviețuitor -încazul încareacesta vine înconcurs cudesce ndenți i)șicele neraportabile (legatul este
neraportabil, donațiile nerapor tabilesaudonațiile dincare sededuce căs-aurmărit înmodclaravantajarea
beneficiarului acelei donați i-exemplu: încazu luneidonațiideghizate subforma uneiînstrăinări cutitluonero seste
clarcăcelcelasă moștenirea aurmăritsăfacă odonație scutităderaport).
Dreptul deopțiunesuccesorală
Art.1.103:
„(1)Dreptul deopțiune succes orală seexercită înterme ndeunandeladata deschideriimoștenirii.
(2)Termenul deopțiune curge:
a)deladatanașteriicelui chemat lamoșteni re,dacă nașterea s-aprodus după deschiderea moșteni rii;
b)deladataînregistrării morții înregis truldestare civilă, dacăînregistrareaseface întemeiuluneihotărâri
judecătorești dedeclarare amorții celui care lasă moșt enirea, afarănumai dacăsucces ibilulacunoscu tfaptul
morții sauhotărârea dedeclarare amorții laodatăanterioară, cazîncare termenul curgedelaaceastă dinurmă
dată;
c)deladata lacare legatarul acuno scutsautrebuia săcunoască legatul său,dacă testame ntulcuprinz ând
acest legat este descoperit după desc hidereamoștenirii;
d)deladatalacaresuccesibilul acunoscut sautrebuia săcunoască legătura derudenie pecare se
întemeiază vocațiasalamoștenire ,dacă aceastădată este ulterioară deschiderii moștenirii.
(3)T ermenu luiprevăzut laalin.(1)iseaplică prevederile cuprinse încartea aVI-areferito arelasuspen darea
șirepunerea întermenul deprescripție“.
Oprimă modificare este aceeaprivind crește reatermenu luiîncarepoatefiexercitat dreptul deopțiune
succesorală delașase lunilaunan.
Oaltămodificar eprevăz utădeNoul CodCivilprivește naturajuridică aterme nuluiîncare poate fiexercit at
dreptuldeopțiune succes orală.
Înliteratura despecialitate s-aspus căarfiunterme ndeprescripție extinctivă,întrucâtiseaplică preved erile
referitoare lasuspend areșirepunere înterme n.Întrucât prinneexercit area dreptuluideopțiunesuccesorală în
termen sestinge dreptul subiectiv lamoștenire, s-apusproblemadeceacest termen nuarfiunuldedecădere.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Dacă termenul încarepoate fiexercitatdreptul deopțiu nesuccesorală arfifostconsiderat unul dedecăder e,
s-arfiajunsînsă lasoluții inechitabile, întrucât nuarmaifiputut opera instituțiile specific eprescripției :suspendarea
șirepunerea întermen.
ÎnNoulCod Civil nusespunecăeste vorba deuntermen deprescrip ție;esteuntermenîncareurmeaz ă
săseexercit eundrept potes tativ.
Retransmiter eadreptului deopțiune succesorală
Art.1.105:
„(1)Moștenitorii celui care adecedat fărăafiexercitat dreptuldeopțiunesucceso ralăîlexerc ităseparat,
fiecare pentru partea sa,întermenul aplicabil dreptului deopțiune privind moșt enireaautoruluilor.
(2)Încazul prevăz utlaalin.(1),partea succesibilului care renunț ăprofită celorlalți moștenito riaiautorulu isău”.
Înaceast ămaterie aapărut omodificareprincare s-aîncerc atreparare aunor inechități.
Astfel, înactualulCodCivilsepreved eacămoștenit oriicelui decedat fărăaexercita dreptuldeopțiune
succesorală potexercita acest drept întimpul rămas până laexpirarea termenului deopțiune succesorală prevăzut
pentru autorul lor.Acestlucru parenefires c,întrucât eraposibil camoștenitorii săaibăladispoziție foartepuțintimp
până laexpirarea termenului deșase luni.
Oaltăsoluție inechitabilă lacaresepoate ajunge aplicând prevederile actualuluiCodCivil esteaceeacă,
încazul încare moștenitorii nuseînțeleg cuprivir eladreptul deopțiune succesorală, seprezum ăcăacceptă
moștenirea subbeneficiu deinventar, deși poate unuldintre moște nitoriarfivrutsărenunțe lamoșten ire.Este
firesc,așad ar,cadreptul deopțiune succesorală săpoatăfiexercita tseparat.
ÎnNoul CodCivil aufostînlăturate aceste inechități .
Una dintrecelemaiimportante modifică riprevăz utedeNoulCod Civil este aceeacăînurmaexercitării
dreptului deopțiu nesuccesorală nusemaipune probl emasuport ăriipasivului moșten irii: dispa rediferenț adintre
acceptarea pură șisimplă șiacceptarea subbene ficiudeinventar .
Renunțarea lamoștenire
Art.1.112:
„(1)Este prezumat, pânălaproba contrară, căarenun țatlamoșteniresuccesibilulcare,deși cunoștea
deschiderea moșteniri ișicalitatea luidesuccesibi l,caurmare acitării saleîncondițiile legii, nuacceptă moștenirea
întermenul prevăzutlaart.1.103. Citațiatrebuie săcuprindă, subsancțiunea nulității acesteia, pelângă elementele
prevăzute deCodul deprocedură civilă, șiprecizarea că,dacă succesibilul nuîșiexerci tădreptuldeaaccepta
moștenirea întermenul prevăzut laart.1.103, vafiprezumat cărenunț ălamoștenire.
(2)Prezumția derenunțare opereaz ănumaidacăcitațiai-afostcomunicat ăsuccesibil uluicucelpuțin 30
dezileînain tedeexpirare atermenului deopțiune succeso rală”.
Auapărut unelemodific ări,caurmare aproblemelor întâlnite înpractică.
Astfel, seîntâlne ștedesînpractică situați aîncare unul dintremoștenitori seprezintă lanotarpentru
declanșar eaprocedurii succesorale notariale; este debună-credință șiprezint ădateledeidentitate alecelorlalți
34

35 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse moștenitori; notarul citează toțimoșten itorii, însă nuseprezint ădecâ toparte dintreei.S-apusîntrebarea ceva
facenotarul înaceast ăsituație; răspunsul unanim afostacela cămoșt enitoriitrebuie citațiîncăodată; încazul în
carenicideaceastă dată nusevorprezența toțimoștenito rii,uniidintre autori auconsiderat căprocedura
succesor alănotarială artrebui susp endat ă,întrucât nus-arealizat unacord almoștenit orilor; alțiautori au
considerat căartrebui eliberat certific atuldemoștenito rdoar celor care seprezi ntălanotar, cons iderându-se că
ceilalți moșt enitori nusunt interesați demoștenire .
Pentruaajunge laregleme ntarea prevăzută deart.1112 dinNoul Cod Civils-apornit delaart.13dinNoul
CodCivil, careprevede cărenunțarea laundreptnuseprezumă, urmă rindu-seînacelașitimpmobilizarea celorlalți
moștenitori pentruexercitarea dreptului deopțiune succes orală.
Această soluție nuvarezolva toate proble mele, darlucru rilesevorschimba înbine înraport cusituația actuală.
Reducere atermen uluideopțiune
Art.1.113 :
„(1)Pentru motive temeinice, lacererea oricărei persoane interesate, unsuccesibil poate fiobligat, cu
aplicar eaprocedurii prevăzute delegepentru ordonanța președinția lă,săîșiexerc itedreptul deopțiune succesorală
înăuntrul unui termen stabilitdeinstanța judecătoreas că,maiscurtdecât celprevăzu tlaart.1.103.
(2)Succesibilulcare nuoptează întermenul stabilit deinstanța judecătorească este considerat căarenunțat
lamoștenire”.
Este oinstituție construită pentru protej area creditorilor .
Acce ptareatacităamoștenirii
Art.1.110 :
„(1)Actele dedispoziție juridic ăprivind oparte sautotalitatea dreptur ilorasupra moștenirii atrag acceptarea
tacită aacesteia. Sunt astfeldeacte:
a)înstrăinarea, cutitlugratuitsauoneros,decătresuccesib iladrepturil orasupramoșt enirii;
b)renunțarea, chiar gratuită, înfolosu lunuia saumaimultor moșt enitori determinați;
c)renunțarea lamoștenire ,cutitluoneros,chiarînfavoarea tuturorcomoște nitorilo rsaumoștenito rilor
subsecvenți.
(2)Deasemen ea,potavea valoaredeacceptare tacită amoștenirii actele dedispoziție, admini strare
definitivă orifolos ințăaunor bunuri dinmoștenire.
(3)Acteledeconservare, supraveg here șideadminist rare provizorie nuvalorează acceptare, dacădin
împrejur ările încare aces teas-au efectuat nurezultă căsuccesibilul și-aînsușit prinelecalitatea demoșt enitor.
(4)Suntconside rateafideadministra reprovizor ieactele denatură urgentă acăror îndeplinire estenecesară
pentr unormala puner eînvaloare, petermen scurt,abunuril ormoștenirii”.
Nuexistă modificăr ispectacu loase.
Este introdu săcanoutate definir eaactelor deadministrare provizorie ,carenureprezintă acte deacceptar e
amoștenirii.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Neex istând modificări spectaculoase, poate fivalorificată practic ajudicia răbogatăînmateri adrept uluide
opțiu nesuccesor ală.
Acce ptareaforțatăamoștenirii
Art.1.119:
„(1)Succesibilul care, curea-credință ,asustras oriaascun sbunuri dinpatrimoniul succesoral sauaascuns
odonație supu săraportulu iorireducțiun iieste considerat căaacceptat moșteni rea,chiar dacăanteriorrenunțas e
laea.Elnuvaavea însăniciun drept cuprivirelabunurile sustra sesauascun seși,după caz,vafiobligat să
raporteze orisăreducă donația ascunsă fărăaparticipa ladistribuirea bunului donat.
(2)Moștenitor ulaflat însituația prevăzută laalin.(1)este ținutsăplăte ascădatoriile șisarcinilemoșteni rii
proporțional cucota sadinmoștenire ,inclusiv cupropriile sale bunuri ”.
Este singura situație încaremoștenitorul răspunde cupropriilebunuri pentru pasivul moșten irii.
Este introdu sîncategoria celor considerați căacceptă moșteni reaforțat celcare aascuns odonație
supusăraportului oriredu cțiunii.
S-apusproblema cum arfitrebuit săștiecelîncauză cărespe ctivadonație estesupusă raportului sau
reducțiunii. Răspunsul datafostacelacăartrebui urmărit dacă persoana încauzăaacțio natcurea-credință.
Certificatul demoștenitor. Efecte
Art.1.133:
„(1)Certificatul demoștenitor facedovada calităț iidemoștenitor,legalsautestame ntar,precumșidovada
dreptului deproprietate almoște nitorilor acceptan țiasupra bunuri lordinmasa succeso rală,încota care secuvine
fiecăruia”.
Ultima parte aacest uiarticol, referi toare lafaptul căcertific atuldemoștenitor face dovada dreptului de
proprietate, afostintrodusă lainsistențele reprez entanților notarilor publici.
Probleme vorinterveni pentru cănusevaputea stabilidacă bunurile care facobiect ulmasei succesorale
aufostînproprie tatea celui care lasă moștenirea.
Raportul donațiilor
Art.1.147:
„(1)Încazderenunțare lamoștenirea legală, descendentul sausoțulsupraviețuit ornumaiareobligația de
raport, putând păstraliberalitatea primită înlimitel ecotitățiidisponibile.
(2)Prinstipu lație expresă încontrac tuldedonație,donatarul poatefiobligatlaraportul donațieișiîncazul
renunțării lamoștenire. Înacest caz, donatarul vareaduce lamoștenir enumai valoarea bunului dona tcare
depășește partea dinbunurile defunctului lacare arfiavut dreptu lcamoștenitor legal”.
Art.1147 alin.1este echiv alentul art.752dinactualul Cod Civil.Aceste prevederi potduceînpractic ăla
36

37 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse aparițiaunor situații inechitabile, orscopul raportului donațiilorestedeaasigura egalitatea între moștenitori.
Alin. 2alart.1147 corectează inechitățilecare arputea apăre a.
Moduldeefectuarearaportului
Art.1.151:
„Raportulsefaceprinechiv alent. Esteconsiderată canescri sădispoziția care impun edonataru luiraportul
înnatură.
(2)Cutoate acestea, donatarul poate efectua raportul înnaturădacăladata cererii deraporteste încă
proprietarul bunului șinul-agrevat cuosarci nărealășinicinul-adatînlocațiune pentru operioadă maimare de
3ani”.
Înactua lulCodCivilseprevedecăraportul donațiilorcuprivire laimobile sefaceînnatură.Acea stădispo ziție
îlpune îndificult atepedonatar. Pentru aînlăturaacestegreută ți,Noul CodCivilpreve decăraportul sefaceprin
echivalent.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Drepturile succesorale alesoțului supraviețuitor aldefunctului
Prelegere susținu tădeconf. univ. dr.Radu-Romeo POPESC U
Sediulmateriei: Capit olulIII„Moștenitorii legali”, Secțiunea 1„Soțul suprav iețuitor”, Art.970-974
Înaceastă materie nuaufostadus emari modifi cărifațădeprevederile actuale aleDecretului -Legenr.
319/1944 privind dreptul demoștenire alsoțului supraviețuito r.
Astfel, nus-au adus modificări înceea ceprivește condi țiilecerute soțuluisupraviețuitor pentruamoșteni
(art. 970, NCC), vocația lamoștenire aacestuia (art. 971NCC) șicotasuccesorală asoțului supravie țuitor (art.
972NCC).
Seobservă însă onuanțare adrepturilor soțul uisupraviețuitorînceeaceprivește dreptul deabitație ,art.
973.
Art.973
„Dreptul deabitație alsoțului supra viețuitor
(1)Soțul suprav iețuitor care nuestetitular alniciunui drept realdeafolosi oaltălocuințăcorespunză toare
nevoilor sale beneficiază deundrept deabitație asupra caseiîncare alocuitpânăladatadeschideriimoștenirii,
dacă această casă face parte dinbunurile moștenirii.
(2)Dreptul deabitațieeste gratuit, inalienabil șiinsesiza bil.
(3)Oricare dintremoștenitori poate cere fierestrângerea dreptului deabitație, dacă locuin țanuestenecesară în
întregime soțului supraviețuitor, fieschimbarea obiectului abitației, dacă pune ladispozi țiasoțului supravie țuitor o
altălocuință corespunzătoare .
(4)Dreptul deabitație sestinge lapartaj, darnumaidevreme deunandeladatadeschideri imoște nirii.
Acest dreptîncetează, chiar înaintedeîmplinireatermenului deunan,încazderecăsătorire asoțulu isupravie țuitor.
(5)Toate litigiile cuprivire ladreptul deabitaț iereglementat prinprezen tularticolsesoluționează decătre
instanța competent ăsăjudece partajul moștenirii ,care vahotărîdeurgență,încame radeconsiliu”.
Art.973NCC consacră,deci, drept uldeabitație alsoțului supraviețuitor ,cucondiția caacest asănufietitular
alniciunui drept realasupra unei locuințecorespunză toare nevoilor sale.
Sepăstrează caracterul gratuit, inalienabil șiinsesizabil aldreptului deabitațiealsoțuluisupraviețuito r.
Seobservă însăodispozi țiecucaracter denoutate, recunoscându-se, laalin3alart.973,dreptul
moștenitorilor deapune ladispoziția soțului supraviețuitor unaltspațiu corespunzător delocuit ,însăasupra
acestui spațiu, soțul supraviețuitor vaavea totundreptdeabitație. Înacest cazsevamodificadoar obiectul
dreptului deabitație.
Noțiunea de„locuință cores punzătoare” trebuieobservată înlumina reglementărilor dinLegealocuinței nr.
114/1996, cumodificările șicompletările ulterioare.
Legiuitorul introduc eonormă deproce dură civilă lafinalul articolulu i973,care consacră dreptuldeabitație:
38

39 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse „(5)Toate litigiile cuprivire ladreptul deabitație reglemen tatprinprezen tularticol sesoluț ioneaz ădecătre instanța
competentă săjudece partajul moștenirii, care vahotărîdeurgență, încamera deconsiliu”.
Rațiun eamenținerii unei astfel denorme procedurale încuprinsul Noului Cod civil, existentă, dealtfel,șiîn
Legea319/1944,sejustificăprinnecesit atea soluți onării cuceleritateasituațieilocativeasoțuluisupravi ețuitorpână
laieșirea dinindiviziune.
Deasemenea, înenumerarea art.974NCC, cuprivirela altedrepturi specia le demoștenire alesoțului
supraviețuit or,nusemai recunoaște undrept special asupra darurilor denuntă, care esteînprezent
recunoscut deart.5dinLegea 319/1 944, alătu ridedreptulspecial asupra mobilelor șiobiec telordeuzcasnic
afectate folosinței comune asoților. S-aconsiderat căreglementarea unui dreptspeci alasupradarurilordenuntă
nuîșimaigăsește utilitatea, devreme ceaplicabilitatea practicăauneiastfel deprevederi legaleafostextrem de
redusă.
Art.974
„Dreptul special demoștenire alsoțuluisupraviețuit or
Când nuvineînconcurs cudescendenț iidefunctului, soțul supraviețuitor moștenește, pelângăcota stabilită potrivit
art.972, mobilierul șiobiectele deuzcasnic care aufostafectatefolosințeicomune asoților”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Liberalitățile
Prelegere susținu tădeconf. univ. dr.Radu-Romeo POPESC U
Incapaci tățispeciale
Sediulmateriei:Capitolu l1“Dispozi țiicomune”,Secțiunea a2-a“Capacit atea înmaterie deliberalități”, Art.990
Art.990
„Incapacită țilespeciale
(1)Sunt anulabile libera litățilefăcutemedicilor, farma ciștilor saualtorpersoane, înperioa daîncare,înmod direct
sauindirect ,îiacordau îngrijiri despec ialitate dispunătorului pentruboala care estecauză adecesului.
(2)Suntexcep tatedelaprevederile alin. (1):
a)liberalită țilefăcutesoțului, rudelor înliniedreaptă saucolatera lilorprivilegiaț i;
b)liberalităț ilefăcute altor rude până laalpatrulea grad inclusiv,dacă, ladata liberalității, dispunătorulnuaresoț
șinicirude înliniedreaptă saucolaterali privilegiaț i.
(3)Dispozițiile alin. (1)și(2)sunt aplicabile șiînprivințapreoțilorsauaaltorpersoane careacordau asistență
religioasă întimpul boliicare este cauză adeces ului.
(4)Dacă dispunător uladecedat dincauzabolii, terme nuldeprescripție adreptu luilaacțiunea înanularecurge
deladata lacaremoștenitoriiauluatcunoștință deexistența liberalităț ii.
(5)Încazu lîncaredispunătorul s-arestabilit, legat uldevine valabil, iaracțiuneaînanular eadonațieipoate fi
introdusă întermende3anideladata lacaredispunăto ruls-arestabilit”.
Alin. 1alart.990NCC aduce unelem entdenouta tefațădeprevederile art.810dinC.civilînvigoare la
acest mom ent.Astfel,NoulCod civilintroduce ocategorie suplimentară depersoan ecare nupotprimilibera lități,
șianume „ altepersoane, înperioada încare,înmoddirectsauindirect,îiacordau îngrijiridespecialitate
dispună toruluipentru boala careeste cauză adecesului ”.Încadrulacestei categorii, Comisi adeelaborareaNCC
aavut învedere ident ificareaacelor persoa necare, prinpoziția deținută înraport cumedi culcurant saucu
farmacistulcare l-atratatpedispun ătordeboala care afostcauz ăamorții,potinfluența voința dispunătoru lui,cum
arfidirectoru lspita lului, propr ietarulspitalului, asociatul sauadministratorul stabilimentu luiunde s-atratat
dispunătoru ldecedat etc.
Înprocesul deelaborare aincapaci tățiispecial eprevăzute laalin.1alart.990NCC, nus-aavutînvedere
șipersonalu lnespecializat, carenupoate acorda ,prinnaturaatribuțiilor,îngrij iridespecialitate (deexempl u,
portarul saugrădinarul spitalului saualstabilimentului).
Substi tuțiafideicomisară
Sediulmateriei:Capitolu l1“Dispozi țiicomune”,Secțiunea a3-a“Substituț iilefideicomi sare”, Art.993-1000
Înreglement area învigoare până la1octombrie 2011, substituțiile fideicomisare sunt lovite denulitate
absolută, cele două(sau maimulte) libera litățisuccesive contravenind principiului liberei circulații abunurilor(art.
1310 C.civ.), prinlimitareadreptului instituitului deadispune asupra bunur ilorprimite cuobligați adealetransmite,
lamoartea sa,către substituit.
40

41 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse S-aconsiderat ,până înprezent, căsubstituțiile fideicomisare aduc atingere caracterului strictpersonal al
testamentulu iși,înplus,căseindispo nibilizează bunuri care, pecale deconsecință, numai suntpuse
corespunzător învaloare. Înaceste condiții, este justificată sancțiunea seve răanulităț iiabsolute, care afectează
ambele liberalităț i.
Aceleași reglement ările-acunoscut întrecut șiCodul civilfrancez,însă doctri nașipract icafranceză au
căutat crearea unor figurijuridice adiacente pentruatenua reaaces teisancțiuni, cum arfifideicom isulfărăobligație,
legatul rămășiței, dublul legat condițional, dispoziții care nuerauafectate denulitate.
Întimp, socie tateafranceză asimțit nevoia întoarce riilaanumite valori, cuobservarea situa țiilorîncare
s-au aplicat acest esubstituții, desîntâlnite pânălaRevoluția franceză dela1789.
Astfe l,însituația clasică auneifamiliicumaimulte propri etăți,acțiunilasocietăți comerciale ,obligațiunisau
sume debani, titularul acestui patrimoniu îșipunea problema asigurării bunăstăr iifamiliei saleșiînceea ceprivește
generațiile viitoare. Pentr ucapatrimoniul familieisănufieafectatșidiminuatdeurmaș iititularulu i,dincauze
subiective (deprinder inepotrivite) sauobiective(afaceripăguboase implicând bunurile patrimoniului) ,proprietarul
stabilea ca–deregulă -cele maiimportante bunurisărevină primu luisăuurmaș băiat.Acesta deveneatitularul
patrimoniului familiei, cuobligaț iadeaconserva bunurile familiei șidealetransmite, larândul său, primul uisău
copil, băiat, pentru douăsaumaimulte generații. Înasemenea situaț ii,posibilitate acelui care primeabunurile de
adispune cuprivire laacestea erafoarteredusă.
Dreptul succesoral francez acunoscu tmaimulte modif icăriîncepând cuanul 1971, ulterior în2000 șiapoi,
după numai șase ani(în2006, cuintrare învigoare în2007),afostdinnoumodificat substanția l,întorcându-se la
valorile tradiț ionale, înmareparte ,șireglem entarea subst ituțieifideico misare, nuînsăînformasaclasică.
Explicând rațiunea existenței uneiastfeldeinstituții,legiuit orulfrancez aurmărit armonizare arelațiilor defamili e,
având învedere treisituații sociale cucaractergeneral:
-nevo iadetrans mitere abunurilor pestegenerați i,nuneapărat celeiimediat următoare ;
-protejarea atâtaintereselor copiilor șiurmașilor acest ora,câtșiainterese lorsoțuluidinadouacăsăt orie
(deexemplu ,uneipersoaneîidecedează soția, șidinprimacăsătorie areunul saumaimulțicopii; această
persoană serecăsăt orește, însă dorește sănuîidezavantajeze nicipecopiii dinprima căsătorie, darnicipesoțul
dinceade-adoua căsăt orie; astfel,această persoană poate lăsabunur iceleide-a doua soții, cuobligația –pentru
aceasta -dealeadmini strașidealetransmite,ladecesu lsău,copiilordinprimacăsător ie);
-asigurare aunui traicâtmaiconfortabil copiilor cuanumi tedizabilități șimenț inerea unui echilibruînceea
ceprivește drept urile succes orale aleurmaș ilor;astfel,bunurile sunt lăsat edecătre dispunător unuia dintrecopiii
săi-bolnav -pentru aavea untraicâtmaiconfortabil,darcusarci nacaacesta săconserveșisăadmin istreze
bunurile și,ladecesul acestuia, bunurile săfietransmise copiilorcelorlalți frați.
Peparcur sulredactării prevederilorreferitoare lasubstituțiafideicomisară dinNoulCodcivilauexistat multe
discuții cuprivirelaavant ajeleșidezavantajel ediferitelo rmodeledereglementare. S-aprefer atpreluarea modelu lui
francez .
Este evide ntcăreglementarea acesteinoiinstituții răspunde unor necesități sociale decons ervarea
bunăstăr iigenerațiilor carevorvenișideprotejare apatrimoniului înfațaunor planur ideaface ri/auneiadminist rări

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse ineficiente sauînfațaunor situații economice defavorabile (deexemp lu,eferve scențaimobiliară înaintedecriza
economică) .Dezavantajul acestei noiinstituțiiesteacela căbunurile care facobiectul substi tuțieifideicomisa renu
potfiînstrăinate. Nuînsea mnă însăcăelesunt scoasedincircuitulcivil,dimpotrivă, bunurile rămân încircuitul civil,
instituitul putând efect uaacte deadminis trare și,înconsecință, săîncheie contracte delocațiune, comodat etc.
Astfel, având învedere modelul francez, Noul Cod civilcreează onouăfilozofie,reglementând instituția
substituției fideicomisare.
Art.993
„Noțiune
Dispoziția princareopersoană ,denu mită instituit,este însărcinată săadminist reze bunul saubunurilecare
constituie obiectul liberalității șisăletransmită unui terț,denumit substituit, desemnat dedispunător, nuproduce
efect edecât încazul încare estepermisădelege”.
Art.994
„Substit uțiafideico misară
(1)Oliberalitate poate figrevată deosarcin ăcareconst ăînobligația instituitului,donatar saulegatar, dea
administra bunurile care const ituie obiectul liberal itățiișidealetransm ite,ladecesul său, substituitului desemnat
dedispunător .
(2)Instituitului iseaplică înmod cores punz ătordispozițiile dinpreze ntulcodreferitoare lafiduc iar.
(3)Incapacitățile deadispu neseapreci azăînrapor tcudispunător ul,iarceledeaprimi,înrapor tcuinstituitul
șicusubstituit ul”.
Astfel, art.993prevede posibilitatea caopersoan ă,numită dispunăto r,sălaseunulsaumaimultebunu ri
unei altepersoane,numită instituit,cuobligați adeadministrareabunurilorși,ladatadecesuluisău,deale
transmite alteipersoane, numită substit uit,pecare totdispunăt orulodesemnează .
Substituția fideicomisară este supus ăunorlimitări șicondiții:
-substituitul nupoate fiobligatca,larândulsău, săadmini streze șisătransmită bunurile primi te;acest lucru
arconstitui olimita readreptului său(art. 996alin. 3:„ Substituitu lnupoate fi,larândul său,supus obligației de
administrare șidetransmitere abunurilor”) ;
-trebuie respectat dreptul larezerva succesorală careaparținesubstitu itului;nuisepoateanihila acest drept
prinsubstitu țiafideicomisară (art. 998:„ Dacăinstituitul estemoștenitor rezervatar aldispunător ului, sarcinanu
poate încălca rezerv asasuccesorală ”)
-dispunătorul poatestabili obligația pentruinstituitdeaconstit uigaranții saudeaînchei acontrac tede
asigu rare abunurilo rtransmis e(art. 997: „Învedere aexecutării sarci nii,dispunătorul poateimpune instituitului
constituirea degaranț iișiîncheierea unor contracte deasigurare” ).Instituitului iseaplica înmodcorespunzător
dispozițiile legalecuprivire lafiduciar.
42

43 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Întrebări:
Art.993face vorbire despre liberalitateacare nuproduce efecte decât încazul încare este permisăde
lege. Lacesereferă aceas tăprevedere?
R:trebuierespec tateprevede rileconsacrate înîntreg capitolul privit orlasubsti tuțiile fideicomisare. Din
punct devedere altehnicii legislative, acestcapit olarfitrebuit săsenume ască „Substituții le”,pentrucănueste
firesc cauncapitol săprimească numele unuia dintrearticolele subse cvente (art.994). Pecale deconsecință, la
stabilirea legalității liberalități itrebuie avute învedere șiconstrângerile șicondițiile prevăzu teînarticole le
996-998.
Contractul defiducie princare serealize azăoliberalitat eșisubst ituțiafideicomisară.
Noul Codcivil,înart.773, defineșt efiducia cafiind,, operațiunea juridică prin care unul saumaimulți
constituitori trans ferădrepturi reale, drepturi decreanță, garanțiiorialtedrepturi patrimoniale sauunansambl ude
asemenea drepturi, prezen teșiviitoare, cătreunul saumaimulțifiduciari care leadmi nistreazăcuunscop
deter minat, înfolosul unuia saumaimultor beneficiari ’’.
Prin această reglementare s-aurmăr itevitarea utiliză riiacest eimodalităț ijuridice pentru aface liberali tăți
(donațiesaulegat ),eludând normeleliberalități lor,aceste adinurmă având oreglementare mult mairiguroasă.
Încazul reglementării subs tituției fideic omisares-apusprobl ema statu tului instituitului, avându-se învederecă
suntem înfațaunui cazatipic.Astfel, instituitul erestricționat îndreptul depropriet ateînprivin țaanumitor bunuri
(oproprietate incomplet ă),însă nupoate fidoarunpaznic albunu rilor,întrucâtnuiserăpește dreptul deaconstitui
garanți isaudeaîncheia contracte deasigura re(înanumite situa țiieste chiarobligatsăîncheie astfel decontracte,
pentru căbunurile trebuie îngrijite,repara te,protejate contra cutremurelor ,inund ațiilor etc.), așaîncât statutul
acestuia afostasimilat cucelalunui fiducia r(art.994alin. 2).
Fiduc iaeste totușioinstituți emaicomplexă, benefici arulfiduciei putândfichiarcelcare aconstituitfiducia,
constituitorul.
Bunul care formează obiec tulsubstituțieifideicom isare einsesiz abil?Poatefiurmărit decreditoriiinstituitului?
R:Nupoate fiurmărit .Prinreglementarea instituției substituției fideicomisarenusedorește doar conservarea
bunului, acesta poatefifolosit, închiriat, potficulese fructele, darînmod categoric nupoate fiînstrăinat.
Liberalitățile reziduale
Sediul materiei: Capitolul 1„Dispozi țiicomun e”,Secțiunea a4-a„Liberalit ățilerezidua le”,Art.1001-1005
Urmândmodelul francez afostadoptatășiinstituțialiberalit ățilorrezidual e.
Încazul liberalității reziduale, institui tulpoatedispune după cum dorește debunurile sale, cutitluoneros,
dispunător ulstipulând casubstituitul săbeneficieze doardebunurile care rămân ladata decesuluiinstituitului din
donațiile saulegat elefăcute decătre dispunăt or.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.1001
„Noțiune
Dispunător ulpoatestipulacasubstituitul săfiegratificatcuceeacerămâne, ladata decesului instituitului,
dindonațiile saulegatele făcute înfavoarea acest uiadinurmă”.
Art.1002
„Dreptul dedispoz ițiealinstituitului
Liberalitatea reziduală nuîlîmpiedică peinstituit săîncheie actecutitluonerosșinicisărețină bunurile ori
sumele obținute înurmaîncheierii aces tora”.
Peracontrario ,înart.1003 seprevede interdi cția,pentruinstituit,deadispune cutitlugratuitasup ra
bunurilo rcare constitu ieobiectul liberalității reziduale .Instituitul este supus, deci,unor cons trâng eri:acesta nu
poate dispune printestament înfavoarea unor terțe persoa ne(alin.1)sau, dacădispu nătorulaprevă zutînmod
expres,instituitul nupoate dispune niciprindonaț iedeaceste bunuri (alin. 2).
Art.1003
„Interdicția deadispune cutitlugratuit
(1)Instituitulnupoatedispun eprintestame ntdebunurilecare auconstituitobiectul uneiliberalități reziduale.
(2)Dispunătorul poate interzice instituitului sădispunădebunuri prindonație.Cutoate aceste a,atuncicând
este moștenitor rezerv ataraldispunăt orului, institu itulpăstreazăposibilitate adeadispune prinacteîntreviisau
pentru cauză demoarte debunurilecareauconstitu itobiect uldonațiil orimputate asuprarezer veisalesuccesorale” .
Astfe l,încazul liberalității reziduale, institu itulnudăsocoteală nicisubstituitu luișinicidispunătoru lui,asupra
modului cum dispune, cutitluoneros, asupra bunu rilorprimite.
Art.1004
„Independența patrimonială ainstituitul ui
Instituitul nuesteținut sădeasocoteală dispună torului orimoște nitorilor acestuia”.
Dispoziții leprevăzute laart.995, art.996alin. (2),art.997, 999și1.000 pentru substituția fideicomisa răsunt
aplicabile șiliberalitățil orreziduale (art.1005).
Revizuirea condițiilor șisarcinilor
Sediul materie i:Capitolul1„Dispoziț iicomun e”,Secțiunea a5-a„Revizuirea condiți ilorșisarcinilor”,Art.
1006-1008 Exemplu:
Înanul1941,profesorul Constantin Stoicescu afăcutuntestamen tprincare, printre altele, alăsat înfavoarea
Facultății deDreptaUniversității Bucure ști3/8dinaverea sa.Acest legat cutitluuniversalafostunlegatcu
sarcină. Sarcina constă înacorda readeajutoar estudențilormerit uoși șilipsițidemijloace, premiipentrustudenții
care prezintă celemaivaloro aselucrări încadrul conferinț elorștiințifice organizate deFaculta teadeDreptșiobursă
demerit pentrucelmaibunelev delaLiceul „Mate iBasarab”. Acesteajutoareșiburse seacordă dinveniturile
realizateînurma valorificării bunurilor moștenite.
44

45 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Bunul moștenit eraomoșie de203ha,arendată. Facultatea deDrept, împreună cuceilalți moștenito ri
persoane fizice, avea sarcina deaarenda înconti nuaremoșia, veniturile realizate astfelurmâ ndsăfieutilizate în
scopul acordării acesto rajutoare șiburse.
Înanul 1946 aavut locreforma agrară ,naționalizând u-se șiaceastă moșie.
Începând cuanul 1999 s-au recuperat circa 10% dinbunu rilemoște nite.
Terenurile nuaumaiputut fiarend ate,astfel încâtmoșt enitorii s-au înțelesasuprasarcinilor care aufost
stabilite inițialînlegatu lcutitluuniversal. Bunurile aufostvalorificate potrivit prețuluipieței,șicubanii obținuți
s-au constitu itdepozit ebancare ,urmând cadobânzile (fructele) săfievalor ificateconform sarcini ilegatului,
respectiv acordarea deburse studenților careîndeplinesc anumite condiți i.
Sepoate observaastfel căexistă cazu riîncare condițiile destabilire asarcinilor pecare le-aavutînvedere
dispunător ullamomentul întocmirii testamen tului săseschimbe. Înmăsura încare sepoaterealiza oînțelegere
întregratificat șiceiinteresați sărevoce liberalitate a,sepotgăsi soluțiipentruîndeplinirea sarcinii. Înipoteza în
care există disensi uniîntre benefic iarul liberal itățiișiceiinteresați înarevoca liberalitatea pentruneîndepl inirea
sarcinii, sepoate ajunge larevocarea donației.
Pentru aevitaaceastă ultimă situație ,NoulCod civilapreluat, dinsistemul francez, instituți arevizuiri i
sarcinilor șicondițiilor, laarticolul 1006:
Art.1006
„Domeniul deaplicare
Dacă ,dincauza unor situațiiimprevizibi leșineimputabil ebenefi ciarului, surveni teacceptării liberalității,
îndeplinirea condiț iilorsauexecutareasarcinilor careafecteazăliberalitatea adeveni textremdedificilă oriexce siv
deoneroasă pentr ubene ficiar, acesta poatecere revizuirea sarcinilorsauacondițiilor”.
Sunt multe situa țiiîncare îndeplini reacondițiilor sauexecutarea sarcinilor devine dificilă sauchiarimposibil
deîndeplinit /executat oriexcesiv deoneroasă.
Exemp le:opersoa năafăcut untestament înfavoar eabisericii,cusarcina caimobilultransmissăaibă
destinația decasă parohială sausăfiefolosi tcașcoală. Sepoateîntâmpla caulterior, localități lerespect ivesăfie
depopulate saucaparohia săfiemutată. Înacestecazu rinuaresensinterpr etareamecanică asarcinilor și
condițiilor șipăstrarea destinației inițiale aimobilului, avându-se învedere cănumaipotfifolositeînscopulpentru
care aufoststipulate sarcinile saucondițiile .Eletrebuieastfeladaptate.Sunt,deasemenea, situațiiîncare se
impun modif icări cantitățiv ealesarcinilor; unexemplu înacest sens îlconst ituieosituație dinFranța, încare s-a
solicitat revizuir easarcinii deaacorda cinciburse studenților merituoși .Dincauza devalo rizăriimonetare, laun
mom entdatsumele deveniseră mult prea mici. Sarcina afostrevizuită însensul deaseacordaosingură bursă,
încuantum maimare, pentru a-șiproduce rolul economic șisocialavut învederedecătre testator.
Donația
Sediul materiei: Capitolul II„Donația”, Secțiunile 1-4,Art.1011-1033
Înmateriadonațieiseobservă menți nerea ,prinreglementarea art.1011 alin.1,acaracterulu isolemn pentru
donația propriu-zisă –subsanc țiuneanulită țiiabsolute .
Art.1011 alin. 2tranșea zăproblema donațiilo rindirectesaudeghiza teșiadarurilormanuale. Donațiile

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse deghizate nuaucaracter solem n,fiind suficient săserespecte forma prevăzută delege pentruactulpublic. De
asemenea, donaț iileindirecte nusunt donații verita bile,trebuind săfierespectată formaactului princares-afăcut
donația. Unaltelem entdenoutate esteadus dealin.3alart.1011,care reglementează înmodexpres necesitatea estimării
obiectuluidonației, care trebuieidentificat, prinenumerare șievaluare, subsancțiunea nulității absolute. Sunt
autori caresusțin chiar șiîncadrul reglementării actualesancțiunea nulităț iiabsolute acontrac tuluidedonaț ieîn
lipsa statulu iestimativ. Dacă încorpu lcontract uluidedonație nuseprecizează exactbunurile donate ,acestlucru
trebuie făcut printr-unactseparat.
Noțiunea deobiect aldarului manual afostreglementată deNoul Cod civilcafiind bunurilemobil ecorporale cu
valoaredepânăla25000delei(art. 1011alin.4).Această valoare poatefiindexată periodic prinhotărâre a
Guvernului.
Art.1011
„Forma donației
(1)Donația seîncheie prinînscris autentic, subsancț iunea nulitățiiabsol ute.
(2)Nusunt supus edispoziției alin. (1)donațiile indirecte,cele deghizat eșidarurile manuale.
(3)Bunurile mobile care constituie obiect uldonațieitrebuieenumerat eșievaluate intr-un înscris,chiar sub
semnătură privată, subsancțiunea nulității absolut eadonaț iei.
(4)Bunuril emobile corporale cuovaloare depână la25000deleipotface obiectu lunui darmanua l,cu
excepția cazurilor prevăzute delege.Darul manual seînche ievalabil prinacordul devoințe alpărților, însoțit de
tradițiunea bunu lui”.
Unaltaspect denoutat eînmate riareglementării donațiilor îlreprezint ămodifi carea termen uluide
„reîntoarcere convenț ională” abunului către donator după decesu ldonata rului. Astfel, art.1016 consa crănoua
terminologie de„întoarcere convențională”, ceînlocuiește expresia dereîntoarce reconvențională.
Promisi unea dedonație
Sediul materiei: Capitolul II„Donația”, Secțiune a1„Înche ierea contractului”,art.1014;Secțiu neaa4-a„Rev ocarea
donațiilor” ,art.1022
Este oinstituțienouă,reglemen tatădeNoul Cod civillaart.1014 și1022.
Art.1014
„Promisiunea dedonație
(1)Subsancțiunea nulitățiiabsolute, promisiunea dedonațieeste supusă formei autentice.
(2)Încazdeneexecutare dinpartea promitent ului,prom isiunea dedonațienuconferă benefici arului decât
drept uldeapretinde daune-interes eechivalen tecucheltuielilepecarele-afăcut șiavan tajelepecarele-aacordat
terților înconsider area promisiunii”.
Art.1022
„Revocarea promisiunii dedonație
(1)Prom isiuneadedonaț ieserevocă dedrept dacă anterior execut ăriisaleseivește unul dintre cazuril e
46

47 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse derevocare pentru ingratitudine prevăzute laart.1.023.
(2)Deasemenea, promisiunea dedonație serevocădedreptșiatuncicând, anterior executării sale, situația
mate rială apromitentului s-adeteriorat intr-oasemenea măsură încâtexecutarea promisiun iiadevenit excesiv de
oneroasă pentru acesta oriprom itentul adevenit insolvabi l”.
Prom isiunea dedonație trebuie încheiată înformă autenti că,subsancțiuneanulității absolute. Această
instituție noucreat ăareofizionomie diferită fațădealtepromisiuni deacontracta, înacest cazfiindvorba deun
antecontr actcare precede uncontr actcutitlugratuit .
Pecaledeconsecință, dacăpromitentul nuîșiaduc elaîndeplinire promisiune a,beneficiarularedoardrept ul
lasolicitarea dedaune- interesepentru cheltuielile ocazionate șiavantajele pentru terți acordate înlumin a
promisiunii (deexemplu, taxele notariale, onorariileavocaților, avan sulplătitpentruîncheiere aunuicontract de
vânzar eșipecare promi tentul-cumpă rătorîlpierdecaurmareaneîncheierii contractului pentru căpromitentu l-
cumpărător nuprimește delapromit entul-do natorrestul depreț).
Art.1022 consacră revocare apromis iuniidedonație, aceasta revoc ându-sededreptîncazdeingratit udine
(art.1022 alin. 1)șiîncazul încare promitentul adevenit insolvabil sausituați asamaterialăs-adeteriorat într-o
asemenea măsură încare executarea promisiunii adeven itexcesiv deoneroasă .
Revoc area donațiilor
Sediul materiei: Capitolul II„Donația”,Secți unea a3-a„Revocarea donați ilor”,Art.1020-1029
NoulCodciviladucemodificăr iînmateria revocării pentru ingratitudine, cuprivire lacauze leacestei a:seconsacr ă
astfel revocare adonaț ieipentru atentarealaviața donator uluisauauneialtepersoane apropia telui(art.1023 lit.a).
Acțiu neaînrevocarea dona țieipentruingratit udine seprescr ie întermen de1an(art.1024 alin.1).Termenul
deprescripție deunancurgedeladata cânddonatorul aaflatdefaptadeingratitudine adonatarul ui.Șimoștenitorii
donatorului potintroduce acțiunea înrevocare întermen deunandeladata morțiidonatorului, dacăacesta a
decedat fărăsăficunos cutcauza ingratitudi nii(art.1024 alin. 3).
Unaltelement denoutateesteintrodusînart.1024 alin. 2,care prevede căacțiunea înrevocare pentru
ingratitudine poate fiexercitată numaiîmpotrivadonata rului. Totuși ,dacă donatarul moaredupăintroducerea
acțiunii, aceasta poate ficontinuată împotriv amoștenitorilor.
Art.1023
„Cazuri
Donația serevocă pentru ingratitudine înurmătoarel ecazuri:
a)dacădonatarul aatent atlaviața donatorului, aunei persoane apropiate luisau, știind căalțiiintenționează
săatenteze, nul-aînștiințat;
b)dacădonat arulseface vinovat defapte penale, cruzim isauinjurii grave fațădedonator;
c)dacă donatarulrefuzăînmod nejustificatsăasigu realimente donatorului ajuns înnevoie ,înlimita valorii
actuale abunului donat, ținân du-se însăseama destareaîncare seaflabunul lamomentul donației”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.1024
„Cererea derevoc are
(1)Dreptul laacțiunea princare sesolicitărevocare apentru ingratitu dine seprescrie întermen deunan
dinziua încaredonatorul aștiutcădonatarul asăvârșit fapta deingrat itudine.
(2)Acțiunea înrevocare pentru ingratitudi nepoatefiexerc itatănumai împotrivadonatarului. Dacădonatarul
moaredupă introducerea acțiunii, aceasta poate ficontinuată împo triva moștenit orilor.
(3)Cererea derevocar enupoatefiintrodusă demoștenitor iidonatorului, cuexcepția cazu luiîncare
donator uladecedat întermenul prevăz utlaalin. (1)fărăsăîlfiiertatpedonatar. Deaseme nea,moștenitor iipot
introduce acțiunea înrevocare întermen deunandeladatamorții donatorului,dacă acesta adecedat fărăsăfi
cunoscut cauza derevocare.
(4)Acțiunea pornită dedonator poate ficontinuată demoștenito riiacestuia”.
Înceeaceprivește reglementar eaefectel orgenerale alerevocă riidonațiilo r(art. 1025), secons acră
principiul restituirii înnatură abunul uidonat sau, înmăsura încarebunul numaipoate firestitu itînnatură, donatarul
vafiobligat săplăteas căvaloarea bunului lamome ntulsoluț ionării cauzei (art.1025 alin.1).Astfel,dinmomentul
săvârșirii faptei deingratitudine ,donatarultrebuie cons iderat afiderea-credință. Cutoateacestea, acestprincipiu
nueste întotalitate profitab ilpentrucircuitul civil,donata rulurmând celmaiproba bilasedezinteresadesoarta
bunului încadrultermenului deprescripție deunandeladatasăvârșiri ifaptei,așaîncât art.1025 alin. 2prevede
că,pânălamom entulintroducerii acțiunii înrevocarea donație i,donatarulvaputeaculege fructelebunului.
Art.1025
„Efectel egenerale alerevocării
(1)Încazderevocar epentruingrat itudine, dacărestit uireaînnatur ăabunului donat nueste posibilă,
donatar ulvafiobligat săplăteas căvaloarea aces tuia, socoti tăladata soluționăriicauzei.
(2)Înurmarevocăr iidonației pentru ingrati tudine, donatarul vafiobligatsărestitu iefructele pecare le-a
perceput începând cudata introduce riicereriiderevocare adonației”.
Donațiil efăcuteviitorilor soțiînvederea căsătoriei șidonațiile între soți
Sediul materiei:Capitolul II„Donați a”,Secțiuneaa4-a„Donațiilefăcuteviitorilo rsoțiînvederea căsătorieișidonațiile
întresoți”, Art.1030-1033
Noul Cod civiladuce element edenoutate șiînmateriadona țieiîntre soți, art.1031statuâ ndprincipiul
potrivit căruiaorice donație între soțipoate firevocată petimpul căsători ei.Pecaledeconsec ință, după rămâ nerea
defin itivăahotăr âriijudecătoreșt idedivorț,donaț ianumaipoatefirevocată.
Înprezent, seadmite cădonația poate firevoca tășidupă desface reacăsătoriei, pânăladece sulsoțului
donator. Seridică astfelproblema mențin eriiunei stărideincer titudi necuprivire labunuldonat, soțul donatar
rămânân dproprietarul bunului pecare artrebui săîladminist reze înmod corespu nzător ,chiar șidivorțat fiind.
Princonsacrarea legislativă aprincipiului revocării donației numa iîntimpul căsătoriei setranșea zăaceas tă
problemă, acea stăreglem entare profitând siguranț eicircuitu luicivil.
48

49 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.1031
„Revoc abilitateadonației întresoți
Orice donație încheiat ăîntre soțieste revocab ilănumai întimpul căsă toriei”.
Reze rvasucce sorală
Sediul materiei: Capito lulIV„Rez erva succesor ală,cotitateadispo nibilă șireducțiunea liberalitățilorexcesive”,
Secțiunea 1„Rezerva succesorală șicotita teadispo nibilă”, Art.1086-1090
Noul Cod civiladuce unimportantelement denoutateprinregleme ntarea instituț ieirezerve isucces orale
după unmodel clar-sistemul german. Astfe l,art.1088 consacră princi piulpotrivitcărui arezer vasuccesorală este
dejumătate dincota succesorală.
Art.1088
„Întinderea rezervei succesorale
Rezerv asuccesor alăafiecărui moștenitor rezervata restedejumătat edincota succesoral ăcare, înabsența
libera lităților saudezmoștenirilor ,is-arficuven itcamoșt enitorlegal”.
Seobserv ămenținerea acelorași categori idemoșt enitorirezervat ari.
Art.1087
Moștenitorii rezerv atari
„Sunt moșt enitorirezervatari soțul supraviețuitor, desce ndenț iișiascendenții privilegiațiaidefunct ului”.
Deasemenea, sepăstrea zăcotitatea disponibilă specială asoțuluisupravi ețuitor (art.1090,alin. 1),dar
această cotitate trebuie sărespecte aceleașilimite statuateșiînprezent deart.939C.civ.,șianume:
-limitafixăde¼dinmoștenire;
-limitavariabilă reprezentând cota desc endentului care aprimit celmaipuțin (decelemaimulteori,partea
descendentului care aprimitcelmaipuțin reprezin tărezerva succesorală aacestuia).
Astfe l,trebuie văzut delacazlacazcâtanume dincotitatea disponibilă ordinară poate reven isoțului
supraviețuitor, legat aruniversal, curespectarea celordouă limite.
Art.1090
„Cotitatea disponibilă specială asoțului supravie țuitor
(1)Liberalită țileneraportabile făcute soțuluisupraviețuitor, care vine lamoștenire înconcurs cualți
descendenți decât ceicomunilor,nupotdepăși unsfertdinmoștenire șinicipartea descende ntului care aprimit
celmaipuțin.
(2)Dacădefunctul nuadispus prinliberalitățidediferenț adintre cotita teadispon ibilăstabilităpotrivitart.
1.089 șicotitatea dispo nibilă specială ,atunci aceast ădiferență revinedescendenților.
(3)Dispoziți ilealin.(1)și(2)seaplică înmod corespunzător atunci când desc endentul mențion atlaalin.(1)
afostdezmoștenit direct,iardeaceastă dezmoșt enire arbeneficiasoțulsupraviețuit or”.
Înprivința calculului concret, sevaproced aastfel:

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 50 a)Înipoteza încaresoțul supraviețuitor vine înconcurs cuundescen dentdintr-o căsătorieanteri oară a
defunctul uișisoțulsupraviețuitor afostinstituit legataruniver sal,rezerva soțuluieste de1/8,rezervacopilu luieste
de3/8,iarcotitatea disponibilă ordinară este de1/2.Cotitateadisponibilăspeci alăasoțului supraviețuitor vafide
1/4(sevaraporta lalimita fixă, adică aceea caliberalitatea sănudepășească 1/4dinmoște nire).Diferența dintre
cotita teadisponibilă ordinară șiceaspec ialăeste de1/4șivareven idescendentului. Rezu ltăcă,înfinal, soțul
supraviețuit orvaprimi 3/8dinmoștenire, iardescendentul vaprimi5/8dinmoșt enire.
b)Înipoteza încare soțul suprav iețuitor vine înconcu rscudoidescendenți aidefunctului, dintrecarecel
puținunul provine dintr-o căsăto rieanterioarăadefunctului,iarsoțul suprav iețuitor afostinstituit legataruniver sal,
rezerva soțuluiestede1/8,rezerva celordoicopii estede3/8(cate3/16fiecare), iarcotitatea disponib ilăordinară
este de1/2.Cotitat eadisponibilă specia lăasoțuluisupravi ețuitorvafide1/4(sevaraporta totlalimita fixă,adică
aceea caliberalit atea sănudepășească 1/4dinmoștenire). Diferen țadintrecotitateadisponibilăordinară șicea
specială este de1/4șivareveni,încote egale, celor doidesc endenți .Rezult ăcă,înfinal, soțulsupraviețuito rva
primi 3/8dinmoșt enire, iardescendenții vorprimifieca recâte5/16dinmoștenire.
c)Înipoteza încare soțulsupraviețuitor vineînconcurs cutreidescenden țiaidefunctu lui,dintre care cel
puținunul provine dintr-o căsăto rieanterioarăadefunctului,iarsoțul suprav iețuitor afostinstituit legataruniver sal,
rezerva soțului este de1/8,rezerva celor treicopii este de3/8(câte1/8fiecare), iarcotitatea disponibilă ordin ară
este de1/2.Cotitatea disponibilă specială asoțulu isupra viețuito rsevacalcu ladupă următoarea formulă:
S=1/8+(1/2-1/8) :4=7/32.
Practic, calegatar, soțul suprav iețuitorvaprimi1/8(adicăatâtcâteste rezerva descendentului) ,lacare se
adaugă ceea cerămâne dincotitatea disponibilă ordinară de1/2după cesescadeaceasta partecaresecuvine
soțului supraviețui tor,pentru caacesta dinurmăsăprimească ceea cedejaaprimitdescendentu l(adică rezerva
de1/8),iaraceasta diferență seîmparte la4(3descend ențișisoțul supraviețu itor).Așada r,soțulsupraviețuitor
vaprimi7/32calegatar,lafelcașidescendenții, care vorprimi fiecare câte 7/32.Rezult ăcă,înfinal,soțul
supraviețuit orvaprimi11/32 dinmoșteni re(rezerv ade1/8lacareseadaugă cotitatea disponibilă specială de
7/32), iardescendenții vorprimi fiecare câte7/32dinmoștenire .
Încontinuare sevaaplicaaceeași formulă, respectivcotitatea disponibilă specială =partea descendentului
careaprimit maipuțin(parte care, deregulă, coincide curezerv adescen dentului) +cotitatea disponib ilăordinară
de1/2(partea desce ndentului care aprimitmaipuțin):lanumărultotalaldescen denților lacare seadaugă o
unitate(soțulsupravie țuitor ).Înacest mod, secreează condițiilecasoțul supravi ețuitorsănuprimească încalitate
debeneficiar alliberalității maimultdecât descendent uldintr-o căsătorie anterioară.
Deexemplu, dacă soțulsupraviețuitor gratificat vine înconcurs cupatru descendenți, dintre care celpuțin
unul provine dintr-o căsătorie anterioară adefunctului, cotita teadisponibil ăspeci alăaS=3/32 +(1/2–3/32) :5
=7/40.Înfinal,Svaprimi 12/40 (1/8+7/40),adică 3/10,iardescend ențiivorprimi câte 7/40 fiecare.

51 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Bunurile
Prelegere susținută deprof. univ. dr.GabrieBOROI
Acțiunea înrevendicare
-beneficiază, pentr uprima dată, deoreglementar eexpresă, respec tivart. 563NCC:
„(1)Proprietarul unui bunaredreptu ldea-lreven dicadelaposesor saudelaoaltăpersoană care îldeține
fărădrept. Elare,deasemen ea,dreptul ladespăgu biri,dacă estecazul.
(2)Dreptul laacțiuneaînrevendicar eeste imprescrip tibil,cuexcepțiacazurilor încare prinlege sedispune
altfel.
(3)Dreptul deproprietate dobâ nditcubună-credință, încondițiile legii, este pedeplin recunoscut.
(4)Hotărârea judecătorească princare s-aadmis acțiunea înrevendicare introdusă împotriva poses orului
este opozab ilășicelui caredeținebunul pentru pose sor,putând fiexecutat ădirect împotri vaacestuia. Hotărâre a
judecător ească princares-aadmis acțiunea înrevendicare împotri vacelui care deține lucrulpentru pose sornu
este opozabilă poseso rului, dacă acesta nuafostintrodusîncauză”.
Potrivi t alineatului 1, soluția legislativă este însensulcăacțiunea înreven dicare poatefiexercitată nu
numai împotriva posesoru lui,cișiîmpotriva detentorului ,problemă deja cristalizatăînpractica judiciară(în
special înipoteza încare, inițial,între propri etarul-reclaman tșipârât auexistat raporturi contractua le,iarulterior
acestea auîncetat, astfelîncât persoana care deține bunul dobândește calitatea dedetentor )–„Acțiunea în
revendicare urmăr ește bunul,iarnupersoan acareîldeține”.
Alineatul 2consacră regul acaracterul uiimprescriptibil alacțiunii înrevendi care, atâtmobil iarecâtși
imobiliare.
Alineatul 3reprez intăodispoz ițiederecunoa ștereaprotecțieijuridice adrept uluideproprietate dobâ ndit
înmodlegal șinureprezintă oconsac rareaprincipiului Error communis facitjus.
Acest principiu este reglementat deart.17alineatul 2dinTitlul preliminar alNoului CodCivil, careconsacră
excepția delaregula potrivit căreia nimeni nupoateconstituisautransmitemaimulte drepturi decâ tareelînsuși,
șianume: „ când cineva, împărtă șind ocredinț ăcomună șiinvincibilă, aconsiderat căopersoanăareunanumit
drept sauoanumit ăcalitatejuridică, instanțajudecătore ască, ținândseama deîmprejură ri,vaputeahotărî că
actul încheiat înaceastă stare vaproduce, fațădecelaflatîneroare, aceleași efecte cașicând arfivalab il,afară
decazul încare desființarea luinui-arcauz aniciun prejudiciu ”.
Seobservă căsfera deaplicabilitateaalineat ului2este foarte restrânsă, fiind avută învederenumai
persoana aflată îneroare.
Aline atul4 reprezint ăunelemen tdereformășiconsacră caracterul opozabil alhotărârii judecă toreștiprincare
s-aadmis acțiune aînrevendicare introdusă împotriva posesorului șiînceea ceprivește altepersoa necaredeținbunul.
Însituația terților dobânditori, textul delegeeste indubitabil aplicabil înceea cepriveșt epedobândit orul
ulteriorobținerii titlului exec utoriu (subdobând itorul).

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 52 Cesoluțies-ar putea adopta însă înipoteza încare terțul dobândeșt ebunul anterior obțineriititlulu i
executoriu?
Exemp lupusîndiscuție deprof.Gabr ielBoroi :
Pârâtul posesor înstrăinează bunul unui terț,fărăaseproceda lapredarea bunului, reclamantul-adevărat proprieta r
nuacunoscut această împrejurare, iarîncadrul procesuluinus-aapelatlainstituția arătăriititularului dreptul ui(art.
64codprocedur ăcivilă); dacă s-arfirecurs laaplicarea art.64codprocedurăcivilă,efectul opoza bilitățiihotărârii
judecătore știeracond iționat deefectele proces ualeprevăzute delege încazul aplicăriiinstituției arătăriititularului
dreptului.
Opinia 1:litigiul trebuia notat încarte afunciară, pentru efect uldeopozabilitate aacest eiînscrieri;
Opinia 2:reclamantuleste obligatsăindicepersoanele care aucalitateprocesuală pasivă, astfelcăartrebui
chemat înjudecat ădobândito rululterior, iarnuînstrăinătorul bunului;
Opinia 3: pretins ulpropriet ar(reclam antul) este protejatîmpotriva oricărei persoan eșiarputeainvocatitlul
executoriu –hotărâre opozabilă șiexec utorie -șiîmpotriva dobânditorului ulterior;
Opinia 4: proiect ulcodulu ideprocedură civilă reglementeaz ăînmater iasupusădiscuției numai ipoteza
înstrăinări iîntimpu lprocesului ,astfel că,interpretând peracontrario ,rezult ăcănusepoaterecun oaște caracterul
opozabil alhotărâriijudecătore știpentru dobânditorii anteriori;
Opinia 5: sepoate vorbi deolipsă deinteresadiscuț iei,întrucâ tînstrăina reaimobilelor presu puneîncheierea
actului juridicînformă advaliditatem ,iarproced uranotar ialăseîncheie întotdeauna cutrimiterea actelor învederea
înscrierii încarte afunciară .
Opiniaprof. Gabriel Boroi :Este evident că,încontin uare, opoza bilitateahotărârii judecător eștiînmateria
acțiunilor realeimobiliare trebuie săfieanalizată încontextul notăriilitigiului încartea funciară, întrucâtart.563nu
sepoate aplica făcând abstracție deprevederile Legii7/1996.
Câtdespr ecalitatea procesuală pasivă aînstrăinătorul ui,trebuieavut învedere că,potrivit art.563alinea t
1NCC,șiacesta poate fichemat înjudec ată,deoar ece, după înstrăinare, arecalitatea dedetentor; desigur căare
calitate procesuală pasivășidobânditor ul,care exercit ăoposesie corpore alieno ,înacest cazalnepredării bunu lui.
Cureferire ladispozițiile proiectuluicodului deprocedu răcivilă, trebuie avut învederecăacesta vafio
normă cucaracter general, iarcodul civilvaavea caracterul delege specială, astfelcănusepoate spunecă,în
cazul unui confl ictdenorm e,vaprevala codul deprocedură civilă.
Pentrurezolvarea aspect elorcontrov ersate, prof.GabrielBoroi apropus analizarea următoareloripoteze:
I. dobân ditorul anterio rprocedase laînscriere adreptul uideproprietate încartea funciară ladata
introducerii acțiunii înreven dicare
Înaceastă situație, reclamantul puteașitrebuia săcunoască faptul căbunul afostînstrăinat, astfel cănu
sepoate faceaplicarea alineatului 4alart.563NCC ;
II.dobâ nditorul anterior nuproce dase laînscrie readreptului deproprietate încarteafunciară ladata
introducerii acțiunii înreven dicare
1. dacă reclamantul anotat litigiulîncartea funciară, dinacelmoment acțiunea înreven dicare devine
opoz abilă terților, care arfiputut interveni înproces ,astfelcăexistă suficien tepremise pentru aplicarea alineatului 4;
2. dacă reclamantul nuanotat litigiul încarteafunciară, nusepoate aplica alinea tul4,pentrucănu

53 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse sepoate prevala decaracterul opozabil aldemersului său, nefiind îndeplini tecerințele Legii7/1996.
Art.565 -„Încazulimobilelor înscriseîncartea funciară, dovada dreptului deproprietate sefacecuextrasul
decarte funciară”.
Textulinstituieorestricție înmater iedeprobațiune,însă, pânălafinalizarea lucrărilo rdecartefunciară,
trebuie permisă dovada dreptului deproprie tateșiprinaltemijloacedeprobă.
Efecteleadmiteriiacțiunii înrevendicare
Art.566
„(1)Pârâtul vafiobligat larestituirea bunului sauladesp ăgubiri dacă bunul apierit dinculpa saoriafost
înstrăinat. Înaceleași condiții, pârâtu lvafiobligat larestituirea productelor sauacontravalorii acestora. Întoate
cazurile, despăgubirile vorfievalu ateînraportcumomentul restituirii.
(2)Posesor ulderea-credință saudetentorulprecar vafiobligat,lacerere, șilarestit uirea fructel orproduse
debunpână laînapoierea acestuia către proprietar.
(3)Proprietarulpoatefiobliga t,lacerere, sărestituieposesorului cheltuielilenecesare pecare acestale-afăcut.
(4)Cheltuie lileutileserestituie, lacerere, înlimita sporuluidevaloare,dacă prinlegenuseprevede altfel.
(5)Deaseme nea,propr ietaru lvaputea fiobligat,lacerere, larestituirea cheltuielilornecesarepentru
producerea șiculegerea fructelor sauaproduct elor.
(6)Pârâtulareundrept deretenți easupraproduselor până larestituir eachelt uielilor făcute pentru
producer eașiculegereaacestora, cuexcepț iacazului încareproprietarulfurnize ază pârâtul uiogaranție
îndestulătoar e.
(7)Dreptul deretenție nupoate fiexercit atînniciun cazasupra bunului frugifersaucândintrarea în
stăpânirea materială abunului s-afăcut prinviolenț ăorifraudăsaucând produsel esunt bunur iperisabile orisunt
supuse, caurmar eatrecerii uneiperioade scurte detimp, unei scăderi semnificative avalorii lor.
(8)Proprietarul nuestedator săacopere cheltuielile voluptuare. Posesorul aredreptul dea-șiînsuși lucrările
efectuate cuaces techeltuieli numai dacă prinaceas tabunul nusedeteriorează.
(9)Dispozi țiilealin.(3),(4)și(8)seaplică numai înacelesitua țiiîncarecheltuie lilenuseconcretize azăîntr-
olucrare nouă, cazîncare sunt incidente dispoziț iilecorespu nzătoare dinmateriaacce siunii imob iliareartificiale”.
Soluțialegislativă preiasoluția jurisprudențială maiveche,potrivitcăreiaadmiterea acțiunii înrevendicare
genera obligarea pârâ tului larestitu ireabunului sauacontraval oriiacestu ia.
Înplanpractic,reglementarea reprezintăunprogresșiseînscrie înspirituljurisprude nțeiCEDO,carepermite
instituirea obligației alternative derestitui reaunuibunsauplatacontravalorii;seevită astfelaldoilea proces încazul
încare seconstat ăcanumaiexistăbunul. Încontinuaretrebuie săpreval ezerestitu ireabunului,însă prevederea
alternativei conduce lapronunțarea unei hotărâri judecătorești care opreșt eunaldoileaproces .
Este neces arălămurire aîmprejurăriidacă ,pentru obligarea pârâtului laplata despăg ubirilor ,trebui eca
reclamantul sătransforme acțiunea înrevendi care înacțiune personală.
Opinia1 :Nuestenecesară oasemenea transformare, obligareapârâtuluiladespăgubirifiindconsecința directă
aadmit eriiacțiunii înreven dicare, înluminaart.566NCC; încazcontrar, dispoziț ialegalăarrămâ nefărăefect;

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 54 Opinia 2: Nuestenevoie detransformarea acțiuniiînrevendicare ,pentru căNoul Cod Civil reglementează
expresefecteleadmiterii acțiunii;
Opinia 3 :Instanț aeste ținută decadrul procesua l,potrivit principiului disponibilității,iarînipoteza încare
reclamantul nusolicită decât restituirea bunului, proce suleste foartedificildeadmi nistrat; înspeci alcuprivire la
evaluarea bunului, sepuneproblema stabilirii părții obligate laplata onora riuluiexpe rtizei deevaluare.
Opin iaprof. Gabriel Boroi :Caefectaladmite riiacțiunii înrevendicare, instanța poatedecide direct
obligarea pârâtului laplata despăgubirilor; acordarea despăgubirilor reprezintă unefect legal, înteme iulart.566
alineat 1NCC. Or,noilenorme trebuie săproducăefect enoi;cualtecuvinte, înlumina regulilor gene ralede
interpretare, art.566alineat1trebuie interpretat însensu lîncare acest aareunefectjuridic,iarnuînsensul în
carenuproduceniciunul.
Câtdespre dificultățile eventuale încadrul unuiproces, trebuiemenț ionatcăsoluția nupoatefistabilită în
funcț iedeatitudinea procesuală apărților (însituația încare reclamantul solicită exclus ivpredarea bunului,sauîn
carepârâtul solicită obligarea saladespăgubiri, dorind săpăstreze bunu l).
Deasemenea, nueste întotdeauna necesarăadministrarea probeicuexperti zăpentru evaluare abunului:
valoarea bunului, indicată dereclamant încererea dechemareînjudecată, înmăsuraîncare nueste contestată ,va
repre zenta contravaloarea bunului ,ceeaceface inutil aadministra probacuexpertiză. Recla mantulnuvaputea
invoca împrejurarea căadecla ratovaloare maimicăabunu luipentruaachita otaxăjudiciară detimbruredus ă.
Ipote zele alineatului 1:
I. pârâtul vafiobligat laplata despăgu birilordacă bunu lapieritdinculpasa
După cum seobservă, legea nureglementează situațiaîncare bunul apieritdinculpa unui terț.
Înipoteza încare pârâtul aîncasat despăgubiri (deexemplu, delaosocietatedeasigurăr i),acestatrebuie săle
restituie, pentrucăaceste aconstituie oplatănedato rată.
Cureferire laterțulculpabil, reclamant uldinacțiunea înrevendicare areinteressăîlcheme înjudecată,
pentru rezolvarea integrală alitigiului.
Mijlocul procesual eficient esteacelaalformulării, decătre reclamant, aunei cereri dechemare îngaranție
aterțuluiculpabil, pentru ca,înipoteza încare sevarespinge acțiuneaînrevendicare ,săsedeacursdreptului
deregres împotriva terțului.
Însituaț iaîncare bunul piereulterio radmi teriiacțiuniiînrevendicare, soluț ialegislativă este aceeași cu
soluțiaactuală, însensul căreclam antul trebuie săobținăunnoutitluexecu toriu, fieprinutilizareacăiideatac
extra ordinare arevizuirii, fieprinaplicarea dispozițiilor art.574codproced urăcivilă, care permit instanțe ide
exec utare săstabilească suma cutitludeechiv alent alvalorii lucrului,încazulimpos ibilității depredare aacestuia.
II.pârâtul vafiobligatlaplata despăg ubirilor dacăbunul afost înstră inat
Acea stăipoteză trebuie analiz atăîncorela țiecuart.563alineat 4NCC ,aspectcare afostdejapusîn
discuție.
Laalineatu l1,ultima teză,seprecize azăcădespă gubirile trebuie calculate înraport cu„momentul restituir ii”,
careeste momentul executării .

55 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Alineatu l6instituie înmodexpres drept ulderetenție alpârâtului asupra produselor până larestituirea
cheltuielilor făcute pentruproducerea șiculeg erea acestora.
Pentru valorificarea drept uluideretenți e,dinpunct devedere procesual, este necesar capârâtul să
formuleze cerere reconvențională.
Alineatul 9este important întruc âtintroduceonoțiune juridică nouă,aceea alucrărilor noi.
Trebuie semnalat unaspectdejurispr udență neunitară, referit orladistincțiadintreacțiuneaînrevendi care
șiacțiune aînevacu are,cuatâtmaimult cucâtnoua reglementare alărgitsfera efectelor admit eriiacțiu niiîn
revendicare.
Problema nuapare atuncicând este vorba deacțiun eaînevacu areîntemeiată peunraport locativ, cinumai
înprivința acțiunii înevacua relatosens u .
Opinia 1 :acțiunea înevac uare artrebui limitat ăexclusiv lasituațiaîncare există unraport locativ;
Opinia 2 :acțiunea înevacuare trebuie permisășiînsituațiapersoanelor tolerate ,obligarea reclamantul ui
dearecur genumai laacțiunea înrevendic arepentruapărarea dreptului săudepropri etateconstitu indosarcină
excesivă;
Opinia3: trebuie păstratădistin cțiacare sefaceînprezent, însensul căacțiunea înreven dicare vafiutilizată
atunci când pârâtulcontestă titlulreclamantului, iarîncazcontrar,reclamantul poatesăseprevaleze deacțiunea
înevacuar e,care reprezintă oprocedură mairapidășimaisimp lă;
Opinia 4: acțiunea înrevendicare estenecesară numai atunci cândposesia pârâtului este apărată juridic,
iarînsituația încare poses ianuîndeplineș tecondițiilelegii, este suficien tsăserecurgă laacțiu neaînevacuare.
Opiniaprof. Gabri elBoroi: Esteinexactă calificarea acțiuniiînfuncție deatitudinea procesual ăapârâtu lui
(după cum acest acontes tăsaunutitlulreclamantului-pr oprietar) saudupă cumșipârâtulseprevalează deuntitlu.
Sfera acțiunii înevacuare artrebui restrân să,înlumin anoiireglementări, însănupoate filimitatălasituația
încare existăunraport locativ ,citrebui eavutăînvedere șisituațiaîncareopersoană ocupă înmod samavolnic
imobilul.
Acțiunea înrevendicare mobiliară
Art.937NCC
Alineatul 1:„ persoana care, cubună-credință, încheie cuunneproprietar unacttranslativdeproprietate cu
titluonero savând caobiect unbunmobildevine proprietar ulacelui bundinmomentul luării saleînposesie efectivă ”.
Reglementează soluția stabilită înpracticajudiciară ,însensul căpersoana care seprevalează deacest mod
dedobândire adreptului deproprietatetrebuiesăprobez econdițiilebunei-cred ințeșialeexistenței unui act
translativ depropriet atecutitluoneros.
Alineatul2:„ bunu lpierdut saufurat poate firevendicat delaposesorul debună-cre dință, dacă acțiune a
este intentată, subsancțiunea decăderii, întermendetreianideladatalacare proprietaru lapierdutstăpânirea
mate rială abunului ”.
Este clarificată naturajuridică aterme nuluidetreiani,însensul căacesta esteuntermen dedecădere.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 56 Modalități juridic ealedreptului deproprietate
Prop rietatea comu nă
-Art.631șiurmătoar ele
Caaspect general, dispar dinterminologia juridicănoțiunea de„indiviziune” șideriva teleei(cotăindiviză,
coindivizari, indiviziune succesorală).
Sepăstr eazătoate formele deproprietate comună.
Articolul 634,alineatu l2prezintă deosebit interes însituația coachiziției.
TezaIinstituie prezum țiaegalității cotelor-părț i,pânălaproba contrară.
TezaaII-aintroduc eorestricție, însens ulcă,însituația încare bunul afostdobândit prinactjuridic ,proba
contrară nupoate fifăcută decât prinînscris .
Această regle mentare restrictivăeste aplicabilă doar încazul propr ietățiicomune pecote-părți, nușiîn
cazul devălmășiei .
Articolul 637 ,referito rlaregimul fructel or,prevede căacestea secuvin tuturor copropriet arilor, proporțional
cucota lorpartedindrept, fărăamaiexistadistincția întrefructelecivile, pedeoparte,șifructele industrialesau
naturale, pedealtăparte.
Articolul 638, alineatul 1 reglem enteaz ăsituația suport ăriichelt uielilorefectuat edeunsingur coprop rietar
cuproducerea fructelor, însensul căregres ulîmpotriva celorlalți coproprietari este divizibil, înproporție cucotele
lorpărți, iarnusolidar.
Artic olul 638, alineatul 2: „Fructe lenatural esaufructele industriale alebunului comun însușitedeun
coproprietar facparte dinmasa partajabilă câttimp elenuaufostconsuma teoriînstrăinate saunuaupieritșipot
fiidentificate distinct. Încazcontrar, coproprietarul intere sataredreptul ladespăg ubiri,cuexcepțiacazului încare
fructele aupierit înmod fortuit. Dreptul laacțiunea îndespăgubiri este supus prescr ipției,potrivi tdrept uluicomun ”.
Este rezolvată astfel oprobl emă controversat ăînpracti cajudiciară, însensu lcădespăg ubirea pentru
fructele naturale sauindustriale serealizeaz ăpecaleauneiacțiunipatrimoniale prescrip tibile, fărăamaiputea fi
asociată cucaracterul impresc riptibil alpartajului ,așacum sesusținea înunele opinii, înreglementareaactuală.
Alineat ul3 ,referitor lafructe lecivile, nuaduce element edenoutate.
Osoluție constantă înpracticajudiciară primește consacrare legisl ativăprin art.639teza aII-aNCC ,și
anume partaj uljudiciar alfolosinței.
Modificări semnificative trebuie semnal ateînceea ceprivește „regula unanimității” care, înpreze nt,
guvernează proble maactelor încheiate decoproprieta ri:
1.pentru actele deconservare, articolul640NCC păstrează soluț iaactuală, însensul căacestea, având
întotdeauna caracter util,potfifăcute deoricare dintrecopropriet ari;
2.pentruactele deadministrare, articolul 641alineatu l1NCC instituieregula majorit ățiicotelor-p ărți(iar
nuacoprop rietarilor); sunt menți onate cafiind acte deadministrare, cutitluexempli ficativ,închei erea sau
denunțarea unor contracte delocaț iune, cesiunile devenituri imobiliare.
Înreglementarea actuală ,dacă nueste respectată regula unanimității laîncheier eaactelor deadmin istrare,

57 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse seadmite căactul poate fipăstrat ,dacă sedove deștecaracterulutilalacestuia, întemeiul gestiuni iintereselor
altei persoane.
Încondițiil enoiireglementări semaipoatemenține osoluțiesimila ră(deexemplu, încazul încare unspațiu
comun este închiriat deuniidintre copropri etari)?
Opin ia1: Tăcerea celor lalțicoproprietari poate valoraratificare șiartrebui doved ităcondiția interesului
pentr udesființarea actului alcoproprietarilor care nuși-au exprima tacordul;
Opinia 2 :Dacă actul este profitabil, arputea fimenținut, maialescăregulamajorit ățiisemnifi căintenția
legiuitorului deaprotej ainteresele copropriet arilor care urmăresc încheiereaunor actedeadminist rare,încondițiil e
încare alțicoproprieta rinuîșiexprimă acordul;
Opiniaprof. Gabriel Boroi: Soluția trebuie săaibă înveder enunumai art.641alineat 1,cișiart.641
alineat 3NCC, care prevede că,însituația încheierii acteloradmin istrativeindispensabile menținerii utilitățiisau
valor iibunului, copropriet arulsaucoproprietarii interesați potcere instanței săsuplinească acordul copropri etarului
aflat înimposibilitate dea-șiexprim avoința saucare seopune înmod abuziv.
Prinurmare, pentru celelalt etipuri deacte deadministrare, coprop rietarul interesa tnuareobligația dease
adresainstanței, urmând ca,după verificarea cond ițieimajorității, săsepăstreze soluția dejaconturată înpracti că,
însensul căactulvafimenținut dacă este util.
Extinderea soluției delaalineatul 3șiîncazurile prevă zute dealineatu l1alarticol ului641apare cafiind o
interpretare excesivă.
Alineatul 2introduce omăsură deprote cțieacoproprieta ruluicare nudeținemajoritat eacotelor-părț i,în
sensul că,pentruactel edeadministrare carelimiteazăînmod substanț ialposibilit ateaunuicopro prietar deafolosi
bunul comunînrapor tcucota saparte oricare impunacestuia osarcină excesivă prinraportare lacotasaparte
saulacheltuielile supo rtate decătreceilalți copropriet ari,este necesar acordul său.
3.pentru actele dedispoziție, artic olul 641alineatul 4NCC păstrează regula unanimi tățiidinactuala
regle mentare; seprevede expres căesteconsiderat actdedispoziție oriceactjuridic cutitlugratuit (liberal itățile,
precum șiactele dezinteresate).
Articolul642alineatul 1 -Unelement denoutate îlreprezintă sancți unea care intervine încazul
nerespect ăriiregulilor maisusenunțate,șianume inopozabilitatea actuluifațădecopropriet arulcare nuaconsimțit,
înmodexpres sautacit(acestdinurmă fapttrebuiesărezult edinîmprejură rineîndoielnice), laîncheierea actului.
Soluțiaeste semnifi cativdiferită fațădereglementarea actuală, care prevede nulitatea relativă casancțiune în
acest caz.
Articolul 642alineatul 2: „Copropri etarului vătămat iserecun oaște drept ulca,înaintedepartaj ,săexercite
acțiunile posesorii împotriva terțului care arfiintratînposesia bunuluicomun înurma încheieri iactului. Înacest
caz, restituirea posesie ibunului sevaface înfolosul tuturor copropriet arilor,cudaune-interese, dacăeste cazul ,
însarcina celor careaupartic ipatlaîncheiereaactului ”.
Numaiinteresează soarta partajului, motivațiafiindaceea că,înNoul Cod Civil, parta julnumaiareefect
declarativ, ciefect constitutiv.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 58 Odispoziție nouășiextre mdeutilă pentru exercitare aacțiunilor înjustiție oreprezintă articolul 643NCC :
„(1)Fiecare coproprietar poate stasingur înjustiție,indiferent decalitatea procesuală, înoriceacțiune
privitoare lacopropr ietate, inclusiv încazulacțiun iiînrevendica re.
(2)Hotărâr ilejudecătorești pronunț ateînfolosul coproprietă țiiprofit ătuturorcoproprieta rilor.Hotă rârile
judecătoreș tipotrivnice unui coprop rietar nusunt opoza bilecelorlalți copropri etari.
(3)Când acțiune anuesteintrodusă detoțicoproprietarii, pârâtul poate cere instanței dejudecată
introducer eaîncauză acelor lalțicoproprietari încalitate dereclamanți, întermenul șicondițiil eprevăzute înCodul
deprocedu răcivilăpentru chem area înjudecată aaltor persoa ne“.
Potrivitalineat ului 1, copropri etarulpoate stasingur înjustiție,inclusiv încazul acțiunii înrevendicare,
concluzie careafost, înmod evident, deter minată dejurisprudența CEDO.
Foarteimportante sunt șialineatele următoa re,caresereferălaefectel ehotărâriijudec ătoreștifațăde
ceilalțicoproprietari șilacâtevaaspec teproces uale.
Apar însă câtevaprobleme care trebuieadus eîndiscuți e:chemarea înjudecată aaltorpersoane(art.57
dinactualul coddeprocedură civilă)formulată depârât este supusă unui termen (odată cuîntâmpinarea sau,
atunci când aceasta nueste obligat orie,celmaitârziulaprimazideînfățișare) ;înacest sens,trebuieanalizat ă
situațiaîncarepârât ulnueste înmăsurăsăcunoască peceilalț icoproprieta ripână laacest moment procesual.
Deasemenea ,încazul introduceri isuccesive amaimultor acțiuni înrevendicare decâte unuldintre
coproprietar i,datfiind caracterul inopozabil alhotărâriiderespingere aacțiuniipentruceilalți coproprietar i,nu
poate exista autoritatea delucrujudecat, iarpârâtul poate pierde oricare dintreacțiunileînrevendicare îndreptate
împotriva sa.
Opinia 1:Artrebui săseprevadă unalttermen pentruintroducerea cereriidechema reînjudecată aaltor
persoane;
Opinia 2:Soluțialegislat ivăestesurprinzătoare încazul hotărâri lorjudecătorești succesive, printranspunerea
înmod nenuanțat ahotărâr iiCED OLupaș c.Români a;dacă ,deexemplu, există cinci coproprietaricareexercită,
perând,acțiunea înrevendicare șidoar ceadinurmă cerer eesteadmisă, coproprietarii sevorprevala fațădeterți
numai dehotărârea favorabilă, iarpârâtul (același încelecinciprocese) pierde, deși acâștigatînprimelepatru
proceduri.
Opinia prof. Gabriel Boroi: Eraoportun sănuserenunț elaregulaunan imitățiiîncazulexercitării acțiunii
înrevendica re,admițându-s ederogări pentru imposibilitate arealăderespectareaacest eireguli, determinatede
circu mstanțele concr etealespeței.
Deasem enea, erautilasepăstrașicaracterul opozabil alhotărâr iijudecătorești, pentru caaceast asăaibă
putere delucru judecat .
Rămâne devăzut încemăsură aces tedispoziți isevorcorela cudispozițiile NouluiCoddeproce durăcivilă.
Trebuie remarc atedispozițiile tranzitorii relativ elaaces tedispoziții, prevă zute deart.63dinLegea nr.
71/2011 pentrupunerea înaplicareaLegii nr.287/2009 privin dCodul civil:
„Dispozițiile art.643alin. (1)și(2)dinCodul civilseaplică șiîncazurile încare hotărârea judecă torească
nuarămas definitivă pânăladata intrăriiînvigoare aCodului civil, iarcele aleart.643alin. (3)seaplicășiîn
situațiileîncare pricina nuafostsoluționat ăînprimăinstanțăpână ladata intrăriiînvigoare aCoduluicivil”.

59 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Coproprietate aforțată
-Art.646șiurmătoarele
Înliniimari,sepăstrează concepția legisla tivăactuală.
Articolul 650,alineatul 1reglementea zăatribuirea înfolosință exclusiv ăaspațiilor comun eșifolosește
noțiunea de„lezare” adreptului celorlalțicopropr ietari, care estegenerală șiacăreisferăvareprezenta ochestiune
deapreciere pentruinstanțele judecătoreș ti.
Alineatul 2 precizează cădeciziadeatribuire trebuie adoptată cuomajorita tede2/3dinnumărul
coproprietarilor șialcotelor-părți.
Artic olul652 sereferă lastabilirea cotel or-părți: „Înlipsa unei stipulații contr areexist ente întitlurilede
proprietate, cotele-părți sestabiles cprinraporta reasupra feței utileafiecăruispațiulocativ latotalulsupra feței
utile aspațiilor locativedinclădire ”.
Serezolvă oproblemă practică, apărută înspeci alînactivitateanotarială,pentru situația părțil orcomune
aleunor imobile vechi, care nuerau menționate întitluldeproprietate(deexemplu,podul imobilu lui).
ÎnNoul Codcivil, dacă nuexistătitlu,suprafațasevaîmpărți lanumărul decopropriet ari,pentru determinarea
cotelor-păr țiurmând asefolosi regula instituită deart.652.
Articolul658 -încetarea destinaț ieidefolosință comună, pentr uclădirile cumai multeetajesau
apartamente, sepoate hotărî motivat,cuomajori tatede2/3dinnumărul proprietarilor .
Textu lseaplică numai încazulspațiilor care,prinnatura lor,sunt suscep tibile dea-șipierde destinațiade
folosință comună (podul); suntspatii pentru carenusepoate încetacoproprietatea (scara).
Devin aplicabile regulile prevăzu tepentrucoproprie tatea obișnuită șitemporară ,curegimul juridic aferent.
Actelejuridice dedispoziție (înstrăinarea sauipotecarea)sepotrealizadacă existăomajoritatede2/3din
numărul coproprietarilor.
Opinia 1:trebuie remarcat că,încazulatribuirii înfolosință aspațiilorcomune, condițiile devotsunt mai
puter nice, fiind necesară majoritatea de2/3dinnumărul coproprietari lorșialcotelor-părți ,iarîncazulîncheierii
actelor dedispoziție privin dspațiil ecomune, careauconsec ințemaiimporta nteasupradreptuluidecopro prietate,
decizia seianumai cumajoritatea de2/3dinnumărul proprieta rilor.
Prop rietatea îndevă lmășie
-Art.667-668
Acea stăformădeproprietate comunăîșipoate aveatemeiul nunumai înlege, cișiîntr-un actjuridic, ceea
cerezolvă anumite probleme iviteînpractic ajudiciară.
Astfel,încadrul procedurii departaj între concubini nuputeau fiaplicate dispozițiile privindpropri etatea în
devălmășie, ciregulile proprietății comune pecote-părți,pentru fiecare bun, fiind necesar, defiecare dată, săse
facă dovada coachiziți ei.
Practi caaevoluat însensul instituiri iprezu mțieicăpartenerii auînțeles săachiziționeze încoproprietate.
ÎnNoul Cod Civil,concubinii potconve nicabunurile dobândite săfiesupuse regimuluijuridicalproprietății în
devălmășie.
Opinia 1 :instituirea devălmăși eiprinactjuridicpermite fraudarea intereselor creditoril or,pentru cănu

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 60 cunoaște cota exactă decontribuție ladobândirea bunul ui.
Opinia prof. Gabriel Boroi: art.668alin.2NCC trimitelaregimul comun itățiilegale, ceea ceînseam năcă
toțicreditorii copropr ietarilor devălmași prinactjuridic potpretindesăfieîndeplinite condițiile deopozabilitate ale
acelui actjuridic; textulesteodispoziție defavoare între codevăl mași,iarnufațădeterți.
Partajul
-Art.669șiurmătoar ele
Articolul 680:
„(1)Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusi valbunurilor sau, după caz,alsume lordebanicei-au
fostatribuite numai cuîncepere deladata stabilităînactuldepartaj, darnumaidevreme dedata încheierii actulu i,
încazulîmpărțelii voluntare, sau, dupăcaz,deladatarămânerii definitiveahotărârii judecătore ști.
(2)Încazul imobilelor, efectelejuridice alepartaju luiseproduc numaidacă actuldepartajînche iatînformă
autentică sauhotărârea judec ătoreas cărămasă definit ivă,dupăcaz,aufostînscrise încartea funciară”.
Partajul areefect constitutiv, iarnudeclarativ, caînregleme ntarea actuală.
Articolul 681sereferă laopozabil itatea actelorjuridice încheiatedeuncoproprietar cuprivire labunul
comun, însensul cărămân valabile șisunt opozabile celui căruia i-afostatribuit bunul înurma parta jului.
Trebuie săseverificeînsădacă, lamomentul încheierii, actulîndeplinea condiț iilelegale, prinraportare la
dispozițiile privind copro prietatea.
Problemă pusă îndiscuție -interpretarea articolului673:
„Instanța sesizatăcucererea departaj poate suspenda pronunțarea partajului, pentru celmultunan,pentru
anuseaduce prejudicii grave intereselor celorlalți coproprieta ri.Dacă pericolul acesto rprejudic iiesteînlăturat
înainte deîmplinirea termenului, instanța, lacererea părțiiinteresate ,vareveniasupra măsurii” -suspendarea
pronunțăr iipartajului nusepoate dispune dinoficiu,cinumailacerereaunuiadintre copropri etari.
Dispoziția este nouă șipoategenera dificultăț iînaplicare, maialescăexistă situații practice fațădecare
seîntrevede solicitarea părțilordeaseprevaladeaceastă soluție.
Exemplu: Înipoteza partajului unui imobilcudestinați edelocuință, coproprietarul căruiaiseatribuiebunul
nuareposibilit ateadeaplăticontravaloarea cotei-părți acelorla lțicopropriet arisauscoaterea lavânzare abunului
nusatisface nevoile patrim oniale alepărților.
Opinia 1 :sintagma “suspend area pronunțării ”semnificăfaptul căprocesul sevadesfășurapânăînetapa
închiderii dezbaterilor șiînain tedepronunțarea hotărârii finaledepartaj sevaputeadispun esuspend area;
Opinia 2 :instituția este echivoc ășieramaiutilasedispune căsepoate face aplicarea termenului degrație,
lacererea părțiiinteresate;
Opinia 3 :textulnuareînvedere căprejudiciul părțiinupoate fiapreci atmaiînainte depronunțarea soluției
asupra partajului;
Opinia 4 :suspendarea pronunțării partajului nusereferăneapărat lamomentul pronunțării sentinței, astfel
căaceastă soluț iepoate fidispusă șiîncursul procesului, fiindmaimultuncazdesuspendare ajudecății;
Opinia 5: este unincident procedural caresesoluț ioneazăprinîncheie reșicare trebuie soluțio natpânăla
închiderea dezbaterilor.
Problema nuaprimit orezolvare, partici panții constatând căformularea dispoziț ieieste inexac tă.

61 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Prop rietatea perio dică
-Art.687șiurmătoarele
Reglementarea instituției afostgenerată deonecesita tepractică,înRomânia existândlitigiiprivindacest
tipdepropriet ate,născute caurmare aunui program alLoterieiRomân e.
Înlitigiile deja născute, înlipsa unordispoziții exprese, s-afăcut aplicar earegulilor privind proprietatea
comună pecote-păr ți,afectată deunpartaj defolosinț ă,însă criteriu lconstitu indu-lunitate adetimp.
Este dereținut art.691 ,referitor laobligarea propriet arilorladespăgubir i,pentru nerespectare aobligațiilor,
precum șilasancțiunea excluderii:
„(1)Neresp ectarea obligațiil orprevă zute înprezent ulcapitolatrage platadedespăgubiri.
(2)Încazul încare unul dintre coproprietari tulbură înmod grav exercitarea proprietăți iperiodice, acesta va
putea fiexclus, prinhotărâre judecător ească ,lacerere acoproprieta rului vătămat .
(3)Excludereavaputea fidispusă numaidacăunul dintreceilalți coproprietari sauunterțcump ărăcota-parte
acelui exclus.
(4)Înaces tscop, sevapronunța, maiîntâi, oîncheiere deadmitere înprincipiu acereriideexcludere, prin
care sevastabil icăsunt îndeplinite condiți ileexcluderii ,încheiere care vaputeafiatacatăcurecurs pecale
separată.
(5)Dupărămânerea defin itivăaîncheie riideadmit ereînprincipiu, înabsența înțelegerii părților, sevastabili
prețulvânzării silite pebazădeexpertiză. După consemnarea prețului lainstituția decredit stabilită deinstan ță,
sevapronunța hotăr ârea care vaținelocdecontract devânzare-cumpărare.
(6)După rămâne readefinitivă aacestei hotărâri, dobânditorul îșivaputea înscrie dreptu lîncarteafunciară,
iartransm ițătorul vaputea săridicesuma consemnată lainstituția decreditstabilită deinstanță” .
Dezmembră mintele dreptului deprop rietate
Titlul III,articolul 693șiurmăto arele
Dreptuldesuperficie
Este pentruprima oară regle mentat.
Artic olul694 -spre deosebire deinterpretarea actuală, potrivitcăreia dreptul desuperf iciedureazăcât
timpdăinuie construcția, durata dreptul uidesuperficieînNoul Cod Civil estedemaxim 99ani,acesta putând fi
reînnoit, faptcare presupune cons imțământul proprietar uluiterenului .
Celelalte dispoziț iiconsacră soluțiileactua le.
Deremarcat articolul 696:
„(1)Acțiunea confesor iedesuperf iciepoate fiintentată împotriva oricărei persoane care împiedică
exercitarea dreptului, chiar șiaproprietarului terenului.
(2)Dreptul laacțiune este imprescriptibil”.
Dreptuldeuzufruct
Articolul705 trimite ladispozi țiileart.696alineat ul2NCC, ceea ceînseamnă căacțiunea confesorie poate

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 62 fiexerci tatănunumaiîmpotriva nudului proprietar, cișiîmpotriva unuiterț,iaracțiuneanega toriepoatefiexercitată
nunumaidenudul proprietar, cișideorice persoană interesata.
Cuexcepția acțiunii confesorie desuperficie, acțiunileconfeso riiîntemeiate pecelelaltedezmem brăminte
aledreptului depropr ietate sunt supuse prescripți ei,potrivittermenelor prevăzut edelege.
Unelement denoutate îlreprezintă reglem entarea cesiuniidreptuluideuzufruct, potrivit articolului 714
NCC (Codul Civil învigoare nupermite decâttransmiterea beneficiului/emolum entuluiuzufructului) .
Înviitorsepoate înstrăina chiardreptul deuzufruct, fără sămaifienecesaracordul nudul uipropri etar
(aceeași soluțieeste adoptată șiînprivința dreptuluideuzșiabita ție).
Uzufructuarul rămâne datorexclusiv fațădenudulpropri etarnumai pentru obligațiil enăscu teînaintede
cesiune. Până lanotifi careacesiuni i,uzufru ctuarulșicesionar ulrăspund solidar pentru îndeplinirea tuturor
obligațiilor fațădenudul proprietar.
După notifica reacesiunii, cesiona ruleste datorfațădenudul proprietar pentru toate obligațiile născute după
notificar eacesiunii. Înacest caz, uzufructuarului iseaplică ,înmod corespunză tor,dispoziț iilelegale dinmateria
fidejusiunii.
Seinstituie astfel uncazdefidejusiune născută directdinefectul legii,fărăsămaifienece sară încheierea
unei convenții.
Dreptuldeservitute
Înceea ceprivește dobândirea drept uluideservitute,dacă înreglementarea actuală, numai servi tuțile
continue șiaparen tepotfidobândite prinuzucapiu neade30ani,înNoul CodCivil,potrivitarticolului763, prin
uzucapiune tabulară poate fidobândită orice servit ute,iarprinuzuca piunea extratabularăpotfidobânditenumai
servituțile pozitive.
Definiția legal ăaservituț iipozit iveeste dată deart.762alineatul 2NCC: „ servituțile pozitive suntaceleaprin
care propri etarul fondului domin antexercită oparte dinprerogativele dreptului deproprietate asupra fondului
aservit,cum arfiservit uteadetrecere ”.
Trebuie remarcată oinadvertență înacea stăreglementare, șianume referirea laservitutea detrecere, în
cond ițiileîncare înNoul CodCivilnumaiexistă această servitute, cieste reglementat ăcalimită legal ăîn
exercitarea dreptului deproprietat e,subdenumirea de„drept detrecere”.

63 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Teoria generală acontractului
Prelegere susținută deprof. univ. dr.Gabriel BOROI
Este desubliniat osoluțielegisla tivăfundamental diferită deceaactualăpentru interpre tarea contracte lor
nenumite ,consacrată prinarticolul1168, șianume aceea căseaplică dispozițiileprezent uluicapit ol,care se
completează curegulile spec ialeprevăzute pentrucontract ulcucareseaseamănă celmaimult.
Textu lrepre zintă oderogare delaprincipiulinterzicerii aplică riilegiispecia leprinanalogie (art.10dinTitlul
preliminar ).
Condițiidevalabilitate alecontrac tului
a)Capacitatea deacontracta -nusunt modificărisubaces taspect
b)Consimțământul
Articolul 1182:
„(2)Este suficient capărțile săsepunădeacord asupra elementelor esenți alealecontractul ui,chiar dacă
lasă unele elemente secundare spre aficonveni teulteriororiîncredințează determi narea acestora unei alte
persoane.
(3)Încondițiile prevăzute laalin. (2),dacă părțile nuajung launacordasupraelementelor secun dare ori
persoana căreiai-afostîncredințată determinarea lornuiaodecizie, instanța vadispune,lacerereaoricăreia
dintrepărți, completare acontrac tului, ținând seama, după împrejurări, denaturaacestu iașideintenția părților”.
Așad ar,înlipsaacordului părților, instanța sevasubstituiinten țieiacestora cuprivire laelementele secundare
alecontr actului.
Artic olul1186 sereferă lamomentul șilocul înche ieriicontrac tului,aspectcare prezintăuninteres deose bit
pentr uactivit atea comercială.
Potrivitarticolelor 1191, 1993, ofertadeacontracta poate firevocată doar dacă este fără termen de
acceptare. Când autor uleiseobligă săomenț inăunanumit termen,ofertaeste irevocabi lă.
Revocarea ofertei determină numai dreptul ladespăgubiri, destinata ruloferteineavând posibilitatea dea
solicita pronunțarea unei hotărâri care săținăloccontractu lui.
Viciile deconsimțământ
Eroa rea
Articolul1207reglem entează eroarea esențială, caviciudeconsimțământ, care include noțiu niledeeroare
obstacol șieroare gravă dinactuala reglem entare, sancțiunea fiindaceeaanulită țiirelativ e.
Dininterpretarea articolelor 1207alineatul 3 și1208aline atul 2 rezultă cășieroarea dedreptpoate
constitui viciu deconsi mțământ, subcondiția cadispozițialegală sănufieprevizibilășiaccesibilă.
Aprecierea acestor criterii seface prinrapor tarelajurisprudența CEDO.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 64 Eroarea asumată (indiferentă) nupoatedeter mina anularea actului juridic ( articolu l1209 ).
Articolul 1213 introduc eoinstituțienouă, adap tarea contractu lui:
„(1)Dacă oparte este îndreptățităsăinvoceanulabilita teacontractului pentr ueroare, darcealaltă parte
declară cădoreștesăexecute oriexecută contractul așacumacesta fusese înțelesdepartea îndreptățită să
invoceanulabilit atea, contractul secons ideră căafostîncheiatașacuml-aînțelesaceastă dinurmă parte.
(2)Înacest caz, după ceafostinformată asupra felului încare partea îndreptăți tăsăinvoceanulabilita tea
aînțeles contr actul șiînainte caaceasta săfiobținut anulare a,cealaltă partetrebuie, întermendecelmult3luni
deladata când afostnotifi catăorideladata când is-acomunicat cerer eadechemare înjudecată, sădeclarecă
este deacordcuexecutarea sausăexecute fărăîntârziere contractul, astfe lcum afostînțeles departeaaflată în
eroare.
(3)Dacă declarația afostfăcut ășicomuni cată părțiiaflateîneroare întermenul prevăzu tlaalin.(2)sau
contractul afostexecutat, dreptuldeaobține anularea estestinsșinotificarea prevăzu tălaalin.(2)esteconsiderată
lipsită deefecte”.
Dolul
Seconstată oîndepărtare delaconcepția dindreptul roman, preluatăînregleme ntarea actua lă,deoarece
artic olul 1214 alinea tul2prevede căpartea alcăreiconsimțământ afostviciat prindolpoatecere anular ea
contractulu i,chiar dacă eroarea încare s-aaflat nuafostesenț ială.
Leziunea
Există modif icări semnif icative cuprivirelaaceastă instituț iejuridică.
Articolul 1221alineatul 1 reglementează primul cazdeleziune, aplicabil persoanelor major e,înprivința
tuturor actelor juridice: atunci când unadintre părți,profitând destarea denevoie, delipsa deexpe riență oridelipsa
decunoștințe aceleilalte părți,stipulează înfavoar easaoriaunei altepersoane opresta țiedeovaloare
considerabil maimare, ladata înche ieriicontractului, decâtvaloarea proprieiprestații.
Alineat ul2 indicăuncriteriu deaprec ierealeziunii,respectiv naturașiscopul contractului.
Alineatul 3 reglementea zăalII-leacaz,aplicabil persoanelor minore, înprivințaactelor pentru care nueste
necesară capacitatea deplinădeexerc ițiu,cum suntacteledeadministrare, actelededispoziție fărăîncuviințare
prealabilă: atuncicând minorul îșiasumă oobligație excesivă prinraportare lastarealuipatrimonială, laavantajele
pecare leobțin edincontractorilaansamb lulcircumsta nțelor.
Artic olul 1222 stabile ștesancțiuneacare intervine încazdeleziune ,însensu lcăpartea poate cere, la
alegereasa,anulare acontr actuluisaureducerea obligațiilor sale cuvaloar eadaunelor-int erese lacare arfi
îndreptățită.
Pentr uprimulcazdeleziune (înprivințapersoanelo rmajore), acțiunea înanulareeste admi sibilă numai
dacă leziunea depășește jumătatedinvaloarea pecareoavea,lamom entul încheieriicontractului, prestația
promisă sauexecutată departealezat ă.Disproporția trebuie săsubzist epână ladatacereriideanulare.
Alineat ul3 dispune că,întoate cazurile, instanțapoatesămențină contract uldacăcealaltă parteoferă, în
modechitabil ,oreducere apropriei creanțe sau, dupăcaz, omajorare apropriei obligații. Dispoz ițiileart.1213
privitoare laadaptarea contractului seaplică înmodcorespunză tor.

65 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Însituația încare seexercit ăexclusiv acțiu neaînanula reșinusunt îndeplinite condiț iilepentru anularea
actului, iarcealaltăparte nuoferă adapt area contractului, sepune întrebarea dacă instanț apoatemenține
contr actul, reducând prestația, saurespinge cererea reclamantu lui.
Opinia 1 :dacă partea solicităanularea contractului (cea mai gravă sancțiune înmate rie),princ ipiul
disponibilității nutrebuiesăfieinterpretat însens restrictiv, astfelcănutrebuierespinsă acțiunea deplano ,ciare
posibilitatea deapronunța soluț iamaipuțin severă ,aceeadereducere aprestației;
Opinia 2 :înlipsa exprimă riimanife stării devoință apârâtului,insta nțanupoateface aplicareadispoziț iilor
privind adaptarea contractului;
Opin iaprof. Gabriel Boroi: Dinperspec tivaprincip iuluidisponi bilitățiiprocesului civil,cererea artrebui
respinsă, pentru căinstanța nupoate schimba obiectul cererii dechemare înjudecat ă,care este anularea
contr actului (leziunea fiind cauz acererii dechem areînjudeca tă).
Articolul 1223 alineatul 2 instituieoexcepție, înmateria leziunii, delaimpre scriptibilitate adrept uluidea
invoca nulitatea relativă pecale deexcepție, arătâ ndcăanulabilitat eacontra ctului nupoate săfieopusăpecale
deexcepție când dreptul laacțiune este prescris.
c)Obiectul
Sunt date câtev adefiniții legal e:
Articolul1225 :Obiect ulcontr actuluiîlreprezintă operațiune ajuridică, precum vânzarea, locațiu nea,
împrumutul șialtele asemenea, convenită depărți,astfel cum aceasta reiesedinansam bluldrepturilo rșiobligațiilor
contr actuale.
Articolul 1226 :Obiectul obligației este prestaț ialacare seangaj eazădebitorul.
Osoluțiediamet ralopusă celei actuale oferălegiuitorul înprivința bunurilorcare aparținaltuia,însensul că
bunurile unui terțpotface obiectul uneipresta ții,debitorulfiind obligat săleprocure șisăletransmită creditorului
sau,după caz, săobțină acordu lterțului.Încazul neexe cutăriioblig ației,debitorulrăspunde pentru prejudicii le
cauzate. ( articolul 1230 )
Înactuala reglementare, înopiniaprof.Gabriel Boroi, sancțiunea nulitățiirelati ve,însituațiaîncare obiectul
convenției îlconstituiau bunuri lecareaparțin alteiperoanedecât contracta ntul,esteinadecvată, deoare ceproblema
nuvizează valabilitatea contractului,ciproducerea efecteloracestuia. Trebu ieavut învedere că,încazulobligației
deada,transmit erea dreptului nuserealize azăîntotdeauna instantaneu, astfelcănașterea obligației nutrebui e
confundată cuexecutarea ei.Înconsid erarea acestor aspec te,neexe cutarea obligației detrans mitere aproprietăți i
asupra bunului respectiv îndreptățește pecocontractant lasolicitare arezol uțiuniicontractului.
Peadevăratul proprietar nuîlafecteazăînniciunfelfaptulcăbunulcare îiaparțin efaceobiectulunui
contr actcare nuîieste opozabil șicare nuîșiprodu ceefectele.
d)Cauza
Noul Cod Civil redefinește noțiune a,însensul că,prin cauza actului juridic seînțelege ceeace,în
reglementarea actuală, reprezin tăscopul mediat (mobilu l).
Articolul 1238alineatul 1 precizează căsancțiune acare intervinepentrulipsacauzeiestenulitatea relativă.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 66 Cauza ilicită sauimoralăatrage nulitateaabsolută acontractu luidacă este comună ori,încazcontrar,dacă
cealaltă parte acunoscut-o sau, dupăîmprejurări, trebuias-ocunoască.
Având învedere șidispozițiile art.1638NCC(prestația primită sauexecut atăînteme iulunei cauzeilicite
sauimorale rămâneîntotdeauna supusă restituirii), sedesprinde concluzia cănusemaipoate faceaplicarea
princ ipiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Forma contra ctului
Nuprezintă elemente denoutate.
Unaspect care trebu iesemnalat este dispoziția prevăzută de articolul 1247 alineatul 3 ,referitoare la
obligația instanței deainvoc a,dinoficiu, nulitatea absolută .
Avândînvedere noua reglementare, instanța numaiesteținutădetemei ulnulitățiiarătat departe,ciinstanța
vaputea schimba acest temei sauvaputea constată nulita teaabsolută însituația încere s-arinvocanulitatea
relativă prinsoluționa reauneiprobleme decalificare, potrivitart.84dinactualulcoddeprocedu răcivilă.

67 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Obligațiile
Prelegere susținută deconf. univ. dr.Flavius BAIAS
Impactul NCC
-Codul civilnuvaavea decât unimpactimed iatlimitat, deexemp lu,înmateri adreptului familiei.Înrest,
magistrații judecători sevorconfrunta efectiv cuprobleme ridicate peNCC peste câțiva ani.Dinpunctuldevedere
alprofesii lor,cadrele didacticeșinotari isevorconfrunta cuproblemele ridicate deNCC încă dela1octombrieanul
acesta.
-NCCeste, înmare măsură, vechiulcodcivil, înrealitate majoritat eainstitu țiilordinNCC fiindreglemen tări
care sunt ancorate înmare parte înreglemen tarea continentală detradițieromano-germanic ă,noutăți lenusunt
foartespect aculoas eșinumeroase.
-Maiales înmateriaobligațiilor sepoateconstata faptu lcăoserie dintre textesuntinspiratedincoduri le
civile europene învigoare (Codul civilelveția n,italiansaudinQuebec).
-Înceea ceprivește încheierea contractelor, oseriedetexteaufostpreluate, respectiv adaptate, dinmaril e
proie cteeuropene deunificare amateriei contractel or.
Încheiereacontrac telor
Este otemăimportantă, deaicisenaște raportul juridiccontract ual,dinfelulîncare senașterapor tuljuridic, din
felul încare seîntâln escmanifestări ledevoință,oferta șiacceptareaofertei, depindefoarte mult construcția
ulterioară arapor turilor dintre părți, depinzân dmaideparte deîncheierea contractului șisoluționarea litigiului.
Înche ierea contractelor este guvernatădeprinci piulbunei-credinț e( Art. 1183, alin.2: „Partea carese
angajeaz ăîntr-o negocie reeste ținută sărespecteexigențelebunei-cred ințe.Părțile nupotconveni limitarea sau
excluderea acestei obligaț ii” șialin. 3 :„ Este contrarăexigenț elorbunei-credințe ,întrealtele, conduita părții care
inițiază saucontinuă negocieri fărăintenți adeaîncheia contractul” ).
OnoutatesalutarăînNCC orepre zintă regleme ntarea etapei negoci erii.Delege lata nuerareglementată
aceasta etapă anegocierilor, eradezbătută doar îndoctrină, iarîndreptulfrancezexistăobogată jurispru dență.
Acea stăetapă interesează pentrucăacumseconturează mecanismulînchei eriicontractului, acumsecontu rează
cererea șioferta, mecan ismul întâln iriiaces tora, șipentrucăîncădeacum potsăaparăîntre părțineînțe legericare
săducă laacțiuni înjustiție.
Clasificare:-precontract uale;
-postcontractuale.
a)Precont ractuale –este onoțiune clasică,guvernată deprinci piispecif iceraporturil orcontractuale:
-principiul libertății negocierilo rdintre părți(Art.1183, alin.1: „Părțileaulibertate ainițierii, desfășurării și
ruperiinegocierilor șinupotfiținute răspunzăt oare pentru eșecul acestora” );
-principiul bunei-credinț ecuspecificpenegocier i( Art.1183, alin. 2 :„ Partea careseangajează intr-o negoci ere
esteținută sărespecte exige nțele bunei-cred ințe.Părțile nupotconveni limitarea sauexcluderea acestei obligații” );

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 68 -exemple decazuriderea-credin ță:( Art.1183, alin. 3și4 :„ (3)Estecontrară exigențelor bunei-credi nțe,
între altele, cond uitapărțiicare inițiază saucontinuă negocieri fărăintențiadeaînchei acontractul .(4)Parte acare
inițiază,continuă saurupe negocierile contrar bunei-credințe răspu ndepentruprejudiciul cauzat celeilalte părți.
Pentr ustabilirea acestui prejudiciusevațineseamadecheltuielileangajate învede reanegocier ilor,derenunțarea
decătrecealaltă parte laalteoferteșideorice împrejurări asemănătoare” ).
Dinpunctul devedere alNCPC sevaputea spune despre dovada relei-cred ințecăesteoches tiunelăsată
laaprecier easuverană ainstanței.
Sepoate ridica întrebare a:Careestetemeiul unei răspunde ri,încazulrăspunderii pentru prejudiciul cauzat
uneia dintre părți,înetapanego cierilor? Este vorba deorăspunder edelictuală, extracontractuală, saudeuna
contractual ă?Înpractică s-aputut observ afaptul că,înlipsa unui text, părțileausimțit nevoiasăregleme nteze
etapanegocierilor. Dacă înmod concret, înmomentul debut uluinegocierilor, părțileînche ieuncontract care
reglementează desfă șurarea negocieri lor,încălcarea obligațiilor asumate decătre părți atrage orăspund ere
contractual ă,șinudelictuală. Aces tcontract vafiunul nenumit.
Dacă sevorbește despre răspunderea întimpul negocierilor, trebuie săsefacă refer irilaobligațiade
confi dențialit ate,reglementată de art.1184 după normesimilaredindreptuleuropea nalcontractelor: „ Când o
informație confidențială este comu nicată decătreoparte încursul negocierilor, cealaltă parte esteținută sănuo
divulgeșisănuofolosească îninteres propriu, indife rentdacă seîncheie saunucontractul. Încălcarea acestei
obligații atragerăspunderea părții înculpă”.
Însituația încareoparteareacce slainforma țiiconfidențiale, devoalare aunor astfel deinform ațiipoate
săducă launprejudiciu șiapoi laangaj area răspunderii. Dacă esteîntemeiată peart.1184este răspundere
delictuală, iardacăexistă uncontract, putem vorbi deorăspundere contract uală.
b)Postcont ractuale –Potrivitart.1182, alin. 2 :„ Este suficient capărțilesăsepună deacord asup ra
elementelo resențiale alecontractului, chiar dacălasă uneleeleme ntesecu ndarespre aficonve niteulteriorori
încredințează determinarea acestora unei altepersoane ”șialin. 3: „Încondițiileprevăzute laalin. (2),dacă părțile
nuajung launacord asup raelemen telor secundare oripersoanacăreia i-afostîncredințatădeterminarealornu
iaodecizie, insta nțavadispune, lacererea oricăr eiadintre părți,comple tarea contractul ui,ținând seama, după
împrej urări,denaturaacestuiașideintenția părților”.
Arată înmod clarcălegiu itorul aînțele scăsepoate încheia uncontra ctfărăcapărțilesăsefiînțelesasupra
tuturor elementelor, asupra cărorapotconveni șiulterior. Dacăpărțile nuajung lanicio înțelegere cuprivirela
elementele secund are,instanța vadispun e.Este onormă carepoate sănascăunelecontrov erse, care poate fi
contestată. Însă judecătorul poate săintervină șicuprivire laîncheierea unuicontract. Chiarîndoctrina actuală
sevorbește deposibilitatea judecătorului deapronunța ohotărâre princare săoblig elaîncheierea contractului
încazul încare ofertantul revocăintempestiv oferta. Acea stăsoluțieeste inspirată dinCodul civilelvețian, iar
doctrina elvețiană ocomentează înmodfavorabil. Altexemplu este celdincazu limpreviziun ii,încarejudecă torul
poate adapt acontrac tul.
68

69 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 69 Etapele încheier iicontractului
Potriv itart.1182, alin.1 :„ Contractul seîncheie prinnegocierea luidecătrepărți sauprinacceptarea fără
rezerve aunei ofertedeacontracta”.
Ideea seregăsește înart.35,alin. 1dinCodul comercial. Înactualul Cod civilnuexistă oreglemen tarea
încheierii contractului, doctrina șijurisprudența translatând reglementarea dinCodul come rcial,careînsă vafi
abrogatprinintrarea învigoare aNCC .Caurmareaunificării dreptului priva t,toatedispozițiile privindînche ierea
contr actului sunt regle mentate înNCCșiseaplică tuturor raporturilor dedreptprivat, inclusiv celorcaresenasc
întreașa-numiții profesioniș ti,acestea acope rindșicategoriacomercianților .
Este suficient caoferta șiaccept area oferteisăpoarte asupra elem entelor esențial ealecontrac telor.
Noțiunea deelement eesen țialeesteclasificată îndouăcatego rii:obiec tiveșisubie ctive.Consecința imediată
aacestei clasific ărieste că,înlipsaunui element consi derat esențial deoparte,contractul nupoate ficonsi derat
încheiat, iarjudec ătorulvatrebui săaprecieze.
Există șioprezumție: unelementnuesteesențial, dacă nuareaceast ăcalitate înmod obiec tiv.Înapreci erea
aceasta trebuie avută învede reșipoziția părților.Relevantînacestsens este art.1185 ,textcare preve decă:
„atunci când,întimpulnegocierilor, oparte insistă săseajungă launacordasupraunui anumit element sauasupra
unei anumite forme,contractul nuseînche iepână nuseajungelaunacord cuprivirelaacestea” .Deexempl u,
formaautentic ănotaria lăadvaliditatem ,lacare țineunadintre părți, deșinuesteprevă zută delege astfel.
Ofertadeacontrac ta
Deși Codul civildăomulțim ededefiniții cuprivire ladiversecategorii șiinstituț iijuridice, oferta este definită
înmodindirect, daraceasta îșipăstrează configurația. Definițiile clasicedepână acumîșipăstreazăvalab ilitatea:
oferta este manif estarea devoință aunei părți însensul cădoreștesăîncheie uncontra ct.Existăodefiniție
indirectă înart.1188, alin. 1 :„ Opropunere constituie ofertă deacontracta dacăaceastaconține suficiente element e
pentru formar eacontra ctuluișiexprimă intenți aofertantului deaseobligaîncazulacceptări ieidecătre destin atar”.
Emitentulofert ei .Îngeneral, orice parte poate fiemitentul. Potrivitart.1188, alin. 2 :„ Ofertapoate proveni
delapersoana care areinițiativa încheierii contractului, careîidetermină conți nutulsau,după împrejurări, care
propuneultimul element esențial alcontra ctului”.
Rezultă călegiuito rulaînțeles căîncursul negocier iiunui contract există situații compl exe, oferte,
contraoferte, reveniri, astfelîncât oferta poate, înfinal, săvină delacelcare, înprima fază, aveacalitateade
destinatar alofertei.Art. 1197, înalin. 1șialin.2 ,lămurește asemenea situații: „ (1)Răspu nsuldesti natarului nu
constituie acceptare atunc icând:
a)cuprinde modificări saucompletări care nucoresp undofertei primit e;
b)nurespectă forma cerută anume deofertan t;
c)ajungelaofertant după ceoferta adevenit caducă”.
(2)Răspunsul destinatarului, exprimat potrivit alin. (1),poateficonsiderat, după împrejurări, cao
contraofertă.
Soluțiaeste cunos cutășiaziînart.39dinCodul comercial.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 70 Condi țiileoferte i
Există două categorii: condițiidefond șicondiții deformă.
Condițiile defond sunt :cele referitoare lamanifestareadevoință propriu-zisă –caracterulprecis alofertei
șiintenția deaseobliga ( Art.1188,alin.1 :„ Opropunere constit uieofertădeacontracta dacă aceasta conține
suficiente elemen tepentru forma reacontract uluișiexprimă intențiaoferta ntuluideaseobligaîncazul acceptării
eidecătre destin atar” )șicele referitoare ladestinatarul ofertei( Art. 1188 alin. 2 :„ Oferta poate proveni dela
persoana care areinițiativ aînche ieriicontract ului,careîidetermin ăconținut ulsau,dupăîmprejurări, carepropune
ultimul element esențial alcontrac tului” ).
Totaici,NCC vorbește despre propunerea cucaracterpublic, adică ceaadresat ăunor persoane nedeter minate,
care nueste, defapt,oofertă, decât înanum itecondiții, excepțiile fiindconsemnate dealin.2, Art.1189 :
„(1)Propunerea adres atăunor persoane nedet erminate,chiar dacă este preci să,nuvaloreazăofertă,ci,
după împrejurări,solicit aredeofertă sauintenție denegociere.
(2)Cutoate acestea, propunerea valoreaz ăofertădacă aceasta rezultă astfeldinlege,dinuzanțeori,în
mod neîndoi elnic, dinîmpre jurări.Înacestecazuri, revocareaofertei adresa teunor persoane nedeterminate
produce efecte numai dacăestefăcută înaceeaș iformăcuofertaînsășisauintr-o modalita tecarepermite săfie
cunoscută înaceeași măsură cuaceasta” .)
Încazurile deexcepție, instanța trebuie să-irecunoască naturajuridicădeofertă.
Solicit areadeoferte
Reprezintă onoțiune nouă, prevăzută de art.1190 :„ Solicitarea deaformula oferte, adresată uneiasaumaimultor
persoane determinate, nuconstituie, prineaînsăși ,ofertă deacontracta”.
Condițiile deformă :seconsacr ășiînaceastă materie princ ipiullibertă țiiformei ,înart.1178 :„ Contractul se
încheie prinsimplul acord devoințe alpărților dacă legea nuimpu neoanumi tăformalit atepentru încheierea sa
valabilă” .
Caracterul obligatoriu alofertei este ochestiune arzătoare înmecani smulîncheie riicontractelor.
Clasificare :dinperspect ivacaracterului obligato riualofertei, oferta poate fi:irevoc abilășirevocabilă.
Oferta irevocabilă reprezintă onoutate absolută înNCC,fiind prezentat ăînart.1191 :
„(1)Ofertaeste irevocabilă deîndată ceautorul eiseobligă săomențină unanumit termen. Oferta este,
deasemenea, irevocabilă atunci când poateficonsiderată astfelîntemeiul acordul uipărților,alpracticilor
stato rnicite întreacestea, alnegoc ierilor, alconținutului oferteiorialuzan țelor.
(2)Declarația derevocare aunei oferte irevocab ilenuproduce niciunefect”.
Așadar, ofertacutermen este totdeauna irevocab ilă.Darcaracterulirevocabil alofertei maipoatefiimpus
întemeiul acordului părților ,alpracticilor statornicite întreacestea ,alnegocieri lor,alconți nutuluioferteiorial
uzanțelor. Altfelspus, încazul încare ofertantul nuestesuficient deatent, încheierea contractului pentruofertant
este ofatalitate .Numaipoate sărevină asupr amanifest ăriidevoință .
Posibilitatea emiter iiunoroferte revocabile rezultădinexistenț aînNCC aart.1193, alin.1 :„ Ofertafără
termen deacceptare ,adresată unei persoane care nuesteprezentă, trebu iemenținutăuntermen rezonabil, după
împrejurăr i,pentr ucadestinatarul săoprimească,săoanalizeze șisăexpedieze accepta rea”.

71 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Alin. 2prevedecă:„ Revocarea ofertei nuîmpiedi căîncheiereacontractu luidecâtdacă ajunge ladestinatar
înainte caofertantul săprimeas căacceptar easau,după caz, înaintea săvârșirii actului orifaptuluicare, potrivit
prevederilor art.1.186 alin. (2),determină încheierea contractului”.
Art.1186prevede că,deasemenea, „ contr actulseînche ieînmomentu lșiînloculîncare acceptarea ajung e
laofertant, chiardacă acesta nuiacunoștinț ădeeadinmotivecare nuîisuntimput abile.
(2)Deasemenea, contractul seconsid erăîncheiat înmoment ulîncare destinatarul ofertei săvârșește un
actsauunfaptconclu dent,fărăa-lînștiințapeofertant,dacă ,întemeiu lofertei,alpracticilorstatornicite întrepărți,
aluzanțelor saupotrivitnaturiiaface rii,accept area sepoate faceînacest mod”.
Răspu nderea pentru revocarea ofertei
Când evorbade art.1193, alin1 ,adicăîncazul oferte ifărătermen, sepoate pune problema răspun derii
pentru revocare aofertei: „ Oferta fărătermen deacceptare, adresată unei persoane care nuesteprezentă, trebuie
menț inută untermen rezonabil, dupăîmprejurări, pentru cadestinatar ulsăoprimească, săoanalizeze șisă
expedieze acceptarea ”.
Eaintervine încazul încarerevocarea sefaceintempestiv ,răspunder eafiindreglementată înalin.3alart.1193:
„Ofertantul răspunde pentru prejudiciul cauzat prinrevocarea ofertei înaintea expirăr iitermenului prevăzut laalin.(1)”.
Noțiunea termenului rezona bilvadobândi probabilunconțin utdiferi tîninterpreta reainstanțelor dejudecată.
Este impo rtant caînacest cazsăsestabilească teme iulrăspunde rii.Răspund erea vafiunadelictuală,
putându- seprelua teoria potrivit căreia răspunderea civilă delictuală este bazată pefaptul ilicitalrevocări iofertei,
revocare cucarac terintempestiv, peexerci tareaabuzi văadreptuluidearevoca oferta.
Încetareavalabilității ofertei
-serealizează atunci când aceasta ajunge latermen, este retrasă, devine caduc ă.
Retrag ereaofertei este prevăzută deart.1199 :„ Ofertasauacceptarea poate firetrasă dacă retragerea
ajunge ladestinat aranterior oriconc omiten tcuofertasau, după caz, cuacceptarea ”.
Această reglementa resepar ă,concept ual,noțiuni lede revocare deceade retragere .Revocarea sereferă
lau nactjuridiccare s-anăscu t,manifestar eadevoință aajunsladestina tarulofertei,înpersoana acestu ias-a
născut dreptul deaîncheia contract ul,după cum s-anăscut înpersoana ofertant uluiobliga țiadeamenține oferta
pănălaîncheierea efectivăacontractului. Înceea ceprive șteretragerea ,ofertanuaajunsladestinatar ,emitentul
oferteinuareobligația deamenține oferta. Retragerea, deși implică șiomanifestaredevoință, pare săfieo
operațiune materială. Înorice caz, retrager eaoferteivalorează retrage renumai dacă ajunge lacealaltă persoană
anter iorsauconc omitentcuoferta.
Caducitatea este reglementată expres în art.1195:
„(1)Oferta devine caducă dacă:
a)acceptarea nuajunge laofertant întermenulstabilitsau,înlipsă, întermenulprevăzut laart.1.193 alin.(1);
b)destinatarul orefuză.
(2)Decesulsauincapacitatea ofertantului atrage caducitat eaofertei irevocabil enumai atunc icând natura
afacerii sauîmprejurăr ileoimpun”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 72 72 Modelele pentru acest textaufostCodul civilitalian șiceldinQuebec .Textul oferă suficiente elemente
pentruafiinterpretat. Dacăoferta este revocabilă, cazurile decaducit atesunt cele prevăz utedoar dealin.1.În
ceea cepriveș tecazur ileprevăzute dealin.2,judecător iivordetermina, înmod concre t,dacăseimpune
cadu citatea ofertei.
Accepta reaofertei
Reprezin tămanifestar eadevoință adestinata ruluioferte iînsensul încheierii contractului( Art.1196, alin.1 :
„Orice actsaufaptaldestinatar uluiconstituie acce ptaredacăindică înmod neîndoielnic acord ulsăucuprivirela
ofertă, astfel cum aceasta afostformulată, șiajungeîntermenlaautor ulofertei. Dispozițiile art.1.186 rămân
aplicabile…”.
Adică, potrivit art.1186:
„(1)Contractul seîncheie înmom entul șiînloculîncare acce ptarea ajunge laofertant,chiar dacăacesta
nuiacunoștință deeadinmotive carenuîisunt imputa bile.
(2)Deasemenea, contractul seconside răîncheiat înmomentul încare destinatarul ofertei săvârșeș teun
actsauunfaptconcludent, fărăa-lînștiințapeofertant,dacă,înteme iulofertei,alpracticilorstatornici teîntrepărți,
aluzanțelorsaupotrivit naturii afacerii,accept area sepoate face înacest mod”.
-clasificare :după moduldeexprim are,poate fiexpresă sautacită;
-valoar eatăcerii ( Art.1196, alin. 2 :„ Tăcerea sauinacțiunea destinata rului nuvalorează accepta redecât
atunci când aceast arezultă dinlege, dinacordul părților,dinpractici lestatornicite între aces tea,dinuzanțesau
dinalteîmprejurări” ).
-condițiile acceptării :defondșideformă;
-săfieneîndoielnic ă;
-acorddevoinț ăconsonant cuvoința autor uluiofertei,încazcontrar vorbindu-se despre ocontraofertă;
-săajungă latimp, întermen,laautorul ofertei;
-săemanedeladestinatar,încazul încareafostadresat ăunei anumi tepersoane.
Art.1196 acordăefecteșiunei acceptări tardiv e ,cuîndeplinirea unorcondiții:
„(1)Acceptarea tardivăproduce efectenumai dacăautorul oferteiîlînștiințează deîndată peacceptant
desp reîncheierea contractului.
(2)Acceptarea făcută întermen, darajuns ălaofertant după expirarea termenului,dinmotive neimputabile
acceptantul ui,produce efectedacă ofertantul nuîlînștiințează desp reacea stadeîndată”.
Răspunsul destinatar uluiofertei nuconst ituieacceptarea acest eiaîncazurile enumerate de alin. 1alart.1197:
„a) cuprinde modif icări saucompletări care nucorespun doferteiprimite;
b) nurespectă forma cerut ăanume deofertant;
c) ajunge laofertant după ceoferta adevenit caducă.
(2)Răspunsul destinatarului, exprimat potrivit alin. (1),poateficonsiderat, după împrejurări, cao
contraofertă”.

73 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 73 Locu lșimomentul încheierii contractulu i
Însistemul actual, înaceast ămater iesediscu tădespre sistemul informării,desprecaredoctrinasusțin ecă
este potențial generato rdeabuzuri, deoarec eînmoment ulreceptări iacceptării secreează împotriv aofertatuluio
prezumție deinformare ,deluare lacunoști nță.NCC reglem enteazăînmod clarsistemul recep ției ,conform art.
1186 ,alin. 1 :„ Contra ctulseîncheie înmom entul șiînlocul încare acceptareaajunge laofertant, chiardacă
acesta nuiacunoștinț ădeeadinmotive care nuîisuntimputabile”.
Avantajul acestui sistemconstă îndesfășurarea cuceleritateșiînsiguranțăaraporturil ordincircui tulcivil.
Acestsistem afostconsa cratșiîndreptuleuropean alcontractelor. Elesteluatîndiscuț ieșiînart.1200 :„ (1)Oferta,
acceptarea, precum șirevocarea acesto raproduc efectenumai dinmomentu lîncare ajung ladestinatar, chiar dacă
acesta nuiacunoșt ințădeeledinmotive carenuîisunt imputabile. (2)Comunic area accep tăriitrebuie făcută prin
mijloace celpuținlafelderapide cacelefolosite deoferta nt,dacă dinlege, dinacordul părților, dinpracticil e
statornicite întreacestea saudinalteasem enea împrejurărinurezultăcontrariul”.
Retrag erea oferte isau aacceptării. Art. 1199 prevede:„ Oferta sauaccepta reapoate firetrasădacă
retragerea ajunge ladestinatar anterior oriconco mitentcuofertasau,după caz,cuaccept area”.
Onoutate absolută prezentă înNCCoconstitu iereglementăril ereferitoare laclauzele externe, standard
șiceleneuzual e .
Clauzele externe:Art.1201 :„ Dacă prinlege nuseprevede altfel,părțilesunt ținutedeclauze leextrinseci
lacare contractul face trimit ere”.
Clauzele standard: Art.1202:
„(1)Sub rezerva preved erilor art.1.203, dispo zițiile prezentei secțiuni seaplică înmod corespunzător și
atunci când laîncheierea contractului sunt utilizateclauzestandard.
(2)Sunt clauzestandardstipulaț iilestabiliteînprealabil deunadintre părțipentruafiutilizat eînmod gene ral
șirepetat șicaresunt incluse încontract fărăsăfifostnegoci atecucealaltăparte.
(3)Clauzele negociate prevalea zăasupra clauzelor stand ard.
(4)Atuncicând ambele părți folosesc clauz estandard șinuajung laoînțelegere cuprivire laacestea, con –
tractulseîncheie totușipebaza clauzelor conven iteșiaoricăro rclauzestandardcomune însubstan țalor,cuex –
cepțiacazului încare unadintre părți notificăceleilalte părți,fieanterior momentului închei eriicontractului, fie
ulteriorșideîndată,cănuintenționează săfieținutădeunastfeldecontract”.
Clauzele neuzua le(exorbit ante):Art. 1203 :„ Clauzele standard care prevăd înfolosul celuicare le
propune limitare arăspunderii, dreptul deadenunțaunilatera lcontractul,deasuspendaexec utareaoblig ațiilor sau
care prevăd îndetrimentul celeilalte părți decădereadindrepturi oridinbenefi ciultermenului, limitareadreptului
deaopune excepții, restrângerea libertății deacontracta cualteperso ane,reînnoirea tacită acontractului, legea
aplicabilă, clauzecompromisori isauprin care sederogă delanormele privit oarelacompetențainstanțelo r
judecător eștinuproduc efecte decât dacă suntacceptate, înmodexpre s,înscris, decealal tăparte”.
Intervenții șiîntrebări:
1. Potrivitart.1168,„ contracte lorneregl ementate delege liseaplică prevederile prezen tuluicapitol–

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 74 reglementările referitoare lacontract, iardacăacestea nusunt îndestulătoare,regulile specia leprivitoare la
contractul cucare seaseamănă celmaimult ”.Care aufostcriteriile gânditedelegiuitor dupăcaresepoate
identifica contractul cuconexiunea ceamaiapropiată?
Răspuns: Defapt,art.1168 face trimitere, înprimul rând,laaplicarea preveder ilordinmateria contractelor,
maiexact, dinmateriaobliga țiilor, șiabia apoi, când acestepreveder inusunt suficient delămurito are,la
contractul celmaiasemănător subaspec tcalitat iv.
2.Înconcret, încazul clauzelor neuzuale, cum artrebui săsefacă acceptarea acest orapentru a
îndeplini condițiile deînmod expres șiînscris ?
Răspuns: Prinsemnarea acestora, înmod specia l,șidacăestecazul,pefiecare pagină.
3.Discuție: săfifost introdusă răspund erea precontractuală înetapa negocierilor ,înlocul celei
delictuale tradiționale. Dacătotușicontractul seîncheie, sepoate capărțilesăseprevaleze ,învederea
anulăr iicontractului deja încheiat ,deinexistența formei oferteisauaacceptăriiofertei?
Răspuns: Nu,deoarece, dacă s-aîncheiat contr actul, s-au acoperit orice defect eanterioare încheierii
contractului.

75 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Efectele contractului înreglementarea Noului Cod civil
Prelegere susținută deBogdanDUMITRACHE
NCC este șinuesteVCC, pentru că,dincolo dediferențele decantitate (înlocde1914 articolesunt 2664
dearticole), existășielem ente denatură calitativă,datorită introducerii unor texterelativnoi,dedicateîncheieri i
contractelor. Este vorba șideVCC, pentru căaufosttextecareaufostreiterate aproapecuvânt cucuvâ ntîn
NCC ;omizăaNCC, destul detransparentă, oreprezintă restabilireaunor soluțiicareaufostparțialabrogate de
jurisprudența șidoctrinaactuală, sunt formulări înNCC care arputea săsurprindă, darcăroralegiuitorul n-adorit
decât sălerestabileasc ălitera șispiritul reglementă riiinițiale.Rămâne devăzu tdacăacestesoluțiisunt soluții
superioare saudimpotrivă. Referirile ladreptulcomparat reprezintă otehnică, înprincipiu, corect ăatâtpentru
pract icieni, câtșipentruteoreticieni. Unele dintresurseleNCC, șivorbimînparticular înmateri acontractuală, se
clasează înzona unordocumente neverificate practic, cum arfiproie ctele europene laniveldeunificare
contr actuală. Lipsaunor verifi căripracticenupoate decât săcreeze anumitedificultăți .
Deexemplu, înceeaceprivește ceaplicămlacontractelenenumit e,niciacolo stadiulactual algândirii
juridice nueste consecvent, pentr ucăînrealitate, pentru ajustifica deceaplicăm rezoluț iuneaînmateria
contr actului deîntreținere casoluțiecare,înprinci piu,nueste aplicabilă rente iviagere, uzămdeargumentul că
nuneducem lareglementarea renteiviagere, ciladreptul comun, adică lateoriagene ralăaobligațiilor.
Rezo luțiunea nueste oproblemă deteoria generală acontractului, ciesteunefect specif iccontract ului
sinalagmatic. Or,nutoate contrac telesuntcontracte sinalagmat ice.
Sediul (principal) almateriei: Capito lulI–Contractul, Secți unea a6-a, art.1270-1296 NCC
-precizare „metodolo gică” prealabilă: vorfitexte dinacea stăparte compactă care vorfi„sacrifi cate”,dar,înacelași
timp, vorfiavute înveder easpec tecarețindeefectele contractului, deanumite particular itățialecontractelor, care
nuseregăsesc înaces tinterval detext. Abordare avafi,însă,unadesinteză,cuprivireinclusiv asup raunor
contr acte speciale.
Consacra reaprincipiului obligativității contractul ui
Art.1270 NCC (cores pondentulart.969C.civ.)
-contractul este„lege apărțilo r”(art.1270 alin. 1NCC –actualul art.969alin.1C.civ.)–sepăstrează
metaforele consa crate înacea stămaterie: „ (1)Contractul valabil încheiat areputere delege între părțile
contr actante”.
-„conț inutul” legiipărților secomplete azăcu(art.1272 alin.1 NCC: „( 1)Contractul valabil încheiat obligă
nunumai laceea ceeste expres stipulat,darșilatoateurmările pecare pract icilestatornici teîntrepărți,uzanț ele,
legea sauechit atea ledaucontrac tului,după naturalui”,replicaactualuluiart.970alin.2C.civ.)urmările date
contr actului, înraport cunaturasa.
a)practici statornicit eîntre părți (deciprimatul „precedentului raportu rilorcontractuale”, dacă existăunasemenea
istoric,cefăceau eledeobicei înainte deîncheiereacontractu lui);

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 76 b)uzanțele –atenț ielaart.1NCC(Titlul preliminar); asevedeași„tensiunea”dintreart.1alin.2NCCșiart.1168
NCC);
c)legea (sevaavea învedere, cuprioritate, celelalte dispoziț iilegale dinmateria contractulu irespe ctiv);
d)echitatea.
Concluz ie:comparație între art.1272 alin. 1șiactualu lart.970alin.2C.civ. :parametrii ușor modificați
-oaltăordinedeclasare (echitatea, obiceiul, legea);
-unaltreper aldeterminării urmărilor /efectelor: înNCC natura contra ctului, înVCC naturaobligație i.
Consec ințaprincipiului obligativității contractu luișiaabordării contractului calegeapărțil or(Art.1270(2)
„Contr actul semodifică sau încetează numai prinacordul părților oridincauze autorizatedelege” ):
modificarea/î ncetarea contractului sepoate face numai :
a)prinacordul părților =mutuusconsenssus, mutuusdissensus ;
b)înlipsa acordului părților, prin„cauze autor izate delege”.
„Cauze autorizate” genera laplicabile
Impr eviziunea(art.1271 NCC)
Reglem entare nouă, VCCnuorecunoaște, instituțiespectaculoasă, foarte uzitat ăînviitor,deoareceperioada pe
care otraversă meste unacaracteriz atădeposibilit atea unor modificăr icontractuale indiferen tcăsorgintea lor
este directinternăsaueste unainternaț ională.
Art.1271 .
„(1)Părțile sunt ținute săîșiexecute obligațiile,chiardacă exec utarea loradevenit maioneroasă, fiedatorită
creșteriicosturilor executării propriei obligații, fiedatorit ăscăderii valorii contraprestați ei.
(2)Cutoate acestea, dacăexecutarea contractului adeve nitexcesivdeoneroasădatorită unei schimbări
excepționa leaîmprejurări lorcarearface vădit injustă obligarea debitoru luilaexecutarea obligației,instanța poate
sădispună:
a)adaptare acontractului, pentru adistribui înmod echitabilîntre părțipierderile șibenef iciile cerezultă din
schimbarea împrejurărilor;
b)încetarea contr actului, lamomentul șiîncondițiile pecare lestabilește.
(3)Dispozițiile alin. (2)sunt aplicabile numai dacă :
a)schimbare aîmprejurărilor aintervenit după încheiereacontractului;
b)schimbare aîmprejurărilor, precum șiîntinderea acesteia nuaufostșinicinuputeau fiavuteînvedere
decătredebitor ,înmod rezonabil, înmomentul înche ieriicontractului;
c)debitorul nuși-aasumat riscul schimbării împrejură rilorșinicinuputeafiînmod rezonabil considerat că
și-arfiasumat acestrisc;
d)debitorul aîncercat, intr-un termenrezonabil șicubună-credi nță,negocierea adaptări irezonabil eși
echitabile acontractului –introdus cuprilejul LPAN CC”.

77 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 1.Premisele intervenție iînforțăajudecăt orului (con dițiile revizuirii contractului pemotivdeimpreviziune)
A.executa reacontract uluiadeve nitexcesi vdeoneroasă –plecânddelaunraport deexpertiz ăcesevaadmini stra
încauză, carevaprobaexistența unor schimbări neprevăzute, neimputabile părților; judecătorul care face aplicarea
corelației dintre celedouăalineate, 1și2,intrăintr-ozonădiscutabilă subaspectul legalității prinhotărâr eapecare
opronunță.
a)cauzaacest ei„deveniri” este oschimbare excepț ională aîmprejurări lorcare:
-aintervenit după încheiere acontrac tului;
-excepțională =nuputea fiavută învedere,înmodrezonabil, înmomentul încheierii contractului (înmod
„rezonabil”, conc eptjuridic deinspirațieanglo-saxonă, darcuunconținutjuridic propriu –rezonab iltrimite
laodiligențămedie);
-nuesteasumat ădedebitor;
-nuesteexclus ădelege (cazu lantrepri zeiîncare prețuleste stabilit forfetar –art.1867 NCC);
b)debitorul aîncercat, intr-un termen rezonabil șicubună-credință, negocierea adaptări irezonabileși
echitabile acontractului.
Judecăt orul, cândvaobserva căeste înfațaunei rupturi capitale, înfațaunei obligații care adeven itexcesiv
deoneroasă, nuvaregla lucruril espre zonadeoneros, civafifiobligat săadapteze contract ul,făcân dodistribuire
echitabilă aobligațiilor. Prinefectulunei evoluțiidepiață,deconte xteconomic, judecătoru lvatrebuisărealizeze
echilibrul, obligând debitorul șicreditorul laconcesii succesive șireciproce. Terenul deaplicareaacestor norme
vaficonstituit dinacelecontrac tecuexec utare succe sivă, întinsepeperioade îndelungat edetimp.
2.Conținutul intervenției judecător ului(vari ante)
-adaptarea contractului, adică distri buireaînmod echitabil întrepărțiapierderilor șibenefi ciilor cerezultă
dinschimbarea împrej urărilor;
-încetarea contrac tului, lamom entulșiîncondițiile stabilitedeinstanță.
Denunțarea unilaterală (art.1276-1277 NCC)
Noutatea cons tăînfaptulcăproblema este reglementată cadru.
Doctrina șijurisprudența audemonstrat faptulcăsepotsepotstipul aîncontracte clauze dedenunța reunilat erală.
A)încazu lcontracte lorîncheiate peodura tădeterminată
Art.1.276:
„(1)Dacă dreptul deadenunța contractu leste recuno scutuneia dintre părți,acest apoatefiexercit atatât
timp câtexec utarea contractului nuaînceput.
(2)Încontractele cuexecutaresucce sivă saucontinuă,acest dreptpoatefiexercita tcurespectarea unui
termen rezonabil depreaviz, chiar șidupă începereaexecu tăriicontra ctului, însă denunța reanuproduce efecte
înprivința prestațiilor executate saucare seaflăîncurs deexecu tare.
(3)Dacă s-astipulat oprestație înschimbul denunțării,aceasta produce efect enumai atuncicândprestaț ia
este executată.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 78 (4)Dispozițiile prezentului articol seaplică înlipsă deconvenție contra ră”.
-Condiții:
a)existența unei clauze care:
-sărecunoască posibilitatea denunțării unilateral eși
-săreglementeze modulîncare opereazădenunț area;înlipsa unorasemene areguli,denu nțarea operează astfel:
b)încazul contractelor cuexecutare dintr-odată, nuaînceput executare acontra ctului (textulnudistinge după cum
aufost, parțial,efect uate prestații caracteristice ori,celpuțin, principalesauoricefeldepresta ții,indiferent de
ponderea cantitat ivăoridenatur aloraccesorie);
c)încazul contr actelor cuexec utaresuccesivă, ces-aexecutat rămâne bunexec utat,dar,
-termen rezonabil depreaviz și
-caocons ecință: prestațiile executate nuserestituie;
d)întoate cazuri le,denunțarea nuopereaz ăînlipsa executări iprestației stipulate pentruexerc itareadreptului de
denunțare (deci prețul nueste deesențamecanismu luidedenunțare „dacă s-astipulatocontra prestație…”).
Întrebare :atenție laart.1276 alin.4NCC !:Părțile potsăprevadă posibilitateadenunțării, cutitlugratuit, aunui
contract cuexecu taredintr-o dată,deja executat ori,după caz,neexec utatdeloc? Careeste relația dintre art.1270
alin. 4NCC șiart.1403 NCC? -Condiția purprote stativă: Obligațiacontract atăsubocondițiesuspensivă ce
depinde exclusiv devoința debitorului nuproduc eniciun efect.
B)încazul contract elor încheiate peduratănedetermin ată
Art.1.277 – „Contr actul încheiat pedurată nedeter minată poate fidenunțat unilat eraldeoricaredintrepărțicu
respectareaunui termenrezonabil depreaviz .Oriceclauză contrarăsaustipularea unei prestații înschimbul
denunțării contractului seconsideră nescrisă”.
Oriceclauză contrară saustipul areaunei prest ațiiînschimbul denunță riicontractul uiseconsid erănescrisă
Situație denulitat eparțială :clauza dispare înneant ,însăcontractu lîșipăstrează efectele.
Cond ițiideoperareadenunțării:
a)independent devreo clauză dedenunțare și,maimult,chiar împo triva uneiclauze contrare;
b)termenrezonabil depreaviz (oricum, sancțiune anuarfiineficacit atea denunțăr iiunilaterale, ci,eventual,
daune-interese); c)sferă deaplicare: oricecontract încheiat pedurată nedet erminată, nudoar locațiunile.
Îndeplinirea condițieirezolutorii
Art.1407, alin.1,2și4NCC raportat laart.1321 NCC
Consecință: restituirea prestați ilorexecut ate(excepție delaregulă încazul contr actel orcuexecutar e
continuă sausuccesivă –alin. 2.

79 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Neîn deplinire acondiției suspensive
Art.1405 alin. 2raportat laart.1321NCC)
Expirare atermen ului(extinctiv)
Art.1412 alin. 2NCC
Impo sibilitatea fortuitădeexecutare
Art.1557 alin. 1NCC -Imposibilitatea deexecutare
Art.1.557:
„(1)Atunci cândimpo sibilitatea deexecuta reeste totală șidefinitivă șiprivește oobligație contractuală importa ntă,
contr actul este desființat deplindrept șifărăvreonotificare, chiardinmomen tulproducerii evenimentu luifortuit.
Dispozițiile art.1.274 alin. (2)sunt aplicabile înmod corespunzăto r.
(2)Dacă imposibilitate adeexecutare aoblig ațieieste temp orară, credito rulpoate suspenda exec utarea propriilor
obligați ioripoate obținedesfi ințareacontractului. Înacest dinurmă caz, regulile dinmateriarezoluțiunii sunt
aplicabile înmod corespunzător”).
Condiții:
a)imposibilitatea estetotală;
b)imposibilitatea estedefinitivă; dacă este temp orară, creditorul optează între:
-excepția deneexecutare, și
-desființareacontractu lui,cuaplicarea „corespunzăto are”aregulilor înmateriederezoluțiune (deci orezoluțiune independent ă
deculpă;rezoluțiunea esteatrasădelipsauneicauze justificatedeneexecuta re–art.1516alin.2pct.2NCC);
c)imposibilit atea esterezultatul unui „eveniment fortuit” (deci cazfortuitsauforțămajoră);
d)privește oobligaț iecontractuală „important ă”.
Efecte:
Regulă: desființarea deplindrept ,fărăvreo notifica re,dinmomentul producerii evenime ntului fortuit.
Excepție :cazul contra ctului sinalagm atictransla tivdeproprietatecând creditorulobligaț ieiimposi bildeexecutat
afostpusînîntârziere (art. 1510 NCC) înaintedeproducerea eveniment uluifortuit; înacestcaz,contractul, în
parteaprivitoare laobligația careincumbă acest uicreditor, subzist ă.
„Cau zeautorizate delege” (art. 1270 alin. 2NCC) înmaterii specifice
Contractele sinalagmatice :rezoluțiunea șirezilierea
Art.1549 -1554 NCC
Reglementarea sancțiu niiînNCC este mai„sofisticată”: (art.1550 NCC).

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 80 Art.1.550:
„(1)Rezol uțiunea poate fidispusă deinstanță ,lacerere, sau,după caz, poate fideclarată unilateral de
către parteaîndreptățită.
(2)Deasemenea, încazurile anume prevăzu tedelege saudacăpărțile auconvenit astfel, rezoluțiunea
poate opera deplindrept”).
Rezoluțiunea/r ezilierea poate fi:
a)judiciar ă(„actualul” art.1020-1021 C.civ.)
b)unilaterală ,adică prinnotificare scrisă (art.1552 NCC -corespo ndent ulaproxim ativalpactelorcomisorii de
gradul 2)și3),când mecanismul rezoluțiunii/rezilierii caefectalsimp leinotificări:
-afostconvenit depărți;
-debitorul seaflădedrept înîntârziere (pentr ucazurile încare debitorul seaflădedrept înîntârziere asevedea
art.1523 NCC).
Întârzierea dedrept -Art.1523 NCC:
„(1)Debitorul seaflădedrept înîntârziere atunci cânds-astipulatcăsimpla împlinire atermenului stabilit pentru
executare produceunasemenea efect.
(2)Deasemenea ,debitorulseaflădedrept înîntârziere încazurile anumeprevăzut edelege, precumșiatunc icând:
a)obligația nuputeafiexecut atăînmod utildecâtîntr-un anumit timp, pecare debitorul l-alăsatsătreacă,sau
când nuaexecutat-o imediat, deși există urgență;
b)prinfapta sa,debitorul afăcut imposibilă execut area înnaturăaobligaț ieisaucând aîncăl catoobligațiedea
nuface;
c)debitorul și-amanifestat înmod neîndoielnic fațădecreditorintenția deanuexecu taobligațiasaucând, fiind
vorbadeoobligaț iecuexecutare succesivă, refuzăorineglijeazăsăîșiexecut eobligația înmod repetat;
d)nuafostexecutată obligația deaplăti osumă debani,asuma tăînexercițiul activități iuneiîntreprinderi;
e)obligația senaște dinsăvârșirea unei fapte iliciteextracontract uale.
(3)Încazurile prevăzute laalin. (1)și(2),dacă obligația devinescadentădupă decesuldebitorului, moștenitorii
acestuia nusunt înîntârzieredecât după trecerea a15ziledeladata lacare credit oruli-anotifi catsau, după caz,
deladata notifi căriicuratorului dese mnat încondiți ileart.1.136.
(4)Cazurile încaredebitorulseaflădedreptînîntârzi eretrebuiedoveditedecredito r.Orice declarație saustipulație
contrară seconsiderănescris ă”.
Cazuri, maimult saumaipuțin, clasiceșirecunoscute:
-acordul devoință alpărților (art.1523 alin. 1NCC)
-termenul esenți al(art.1523 alin.2lit.aNCC)
-debitorul face imposibilăexecutarea, înnatură, aobligației deaface(art.1523alin. 2lit.bNCC)
-debitorul încalcă oobliga țiedeanuface(art.1523 alin.2lit.bNCC)
-nuafostexecutatăobligația deaplăti osumă debani, asumată înexercițiulactivității unei întreprinderi (art.
1523 alin. 2lit.dNCC).
Cond ițiideaplicar e:

81 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -obligație contractuală ;
-debitorul este„profesionis t”însensu lart.3alin.3NCC;
-obligația poate fiasum atăfațădeun„profesionist ”sauun„neprofesionist ”(textul nudistinge);
-obligația extracontractuală (art.1532alin.2lit.eNCC);
-cazur iprevăzu tedelege (art. 1725 alin. NCC ,succesoru lluiart.1370C.civ.,înmaterie devânzar e
mobiliară, precum șiart.1728 NCC înmate riedevânzare imobi liară).
Cazuri noideîntârzie rededrept (art.1523alin.2lit.cNCC):
-noutate parțială: obligațiaasumat ădeprofesionist (esteoextensie aregulii întârzier iidedrept încazulobligațiilor
bănești înmaterie comercială art.43C.com.)
-manifestar ea„neîndoielnică” aintenției debitoruluideanuexecut a(art.1523alin. 2lit.cNCC);
-refuzul sauneglijarea ,repetată, aexecută riiobligaț ieisuccesive (art.1523 alin. 2lit.cNCC).
-debitorul afostpusînîntârziere șinuaexecutat obliga țiaîntermenul acordat decreditor -Art.1522NCC:
„(1)Debit orulpoatefipusînîntârz ierefieprintr-onotificare scrisăprincarecreditorulîisolicităexecutarea
obligației, fieprincererea dechem areînjudecată.
(2)Dacăprinlege sauprincontract nuseprevede altfel,notificarea secomun icădebitoru luiprinexecutor
judecător escsauprinorice altmijloc care asigură dovada comunicării.
(3)Prinnotificaretrebuie săseacorde debitorului untermen deexecutare, ținând seama denatura obligației
șideîmpreju rări.Dacăprinnotificare nuseacordă unasemenea termen, debitorul poate săexecute obligația
într-untermen rezonab il,calculat dinziua comunicări inotificării.
(4)Până laexpir areatermenului prevăzut laalin.(3),creditorul poate suspenda executarea propriei obligații,
poate ceredaune-int erese, însănupoate exercita celelalte drepturi prevăzute laart.1.516, dacăprinlege nuse
prevede altfel. Credit orulpoateexercita acestedrepturi dacădebitorulîlinformează cănuvaexecuta obligațiile
întermenul stabilit saudacă,laexpirarea termenului, obligați anuafostexecuta tă.
(5)Cere readechemare înjudecată formulată decreditor, fărăcaanteri ordebitorul săfifostpusînîntârziere,
confer ădebitor uluidrept uldeaexecutaobligația într-un termen rezonabil, calculat deladata când cerere ai-afost
comunicată. Dacă obligațiaeste executată înacest termen, cheltuielile dejudecată rămân însarcinacredito rului”.
Punerea debitorul uiînîntârziere lacererea creditorului (art.1522 NCC)
„Libe ralizarea” formeinotific ării(art. 1522alin.2).Părțile aucuvâ ntuldecisiv asupra forme inotificăriiși,chiar în
lipsaunui acord alpărțilorcuprivire laforma notificării, executoruljudecăt oresc nuaparecafiind singura soluție.
-debitorul areladispo zițieuntermen deexecutare,șianume:
-termenul acordat prinnotificare;
-înlipsă, termenul „rezonabil” (șiatuncicândprinnotificarecreditorul menționea zătermenul, eltrebui e
săfie„rezonabil”) ;
-sancțiunea depunerii cererii înjustiție înlipsa punerii înîntârzie re:debito rularedreptuldeaexecuta obligația
intr-untermen rezonabil (nuneapărat până laprimul termen dejudecată! ),cusuportarea cheltuielilordejudecată
decătre creditor.
c)deplindrept (art.1550 alin. 2NCC)
-încazur ileanume prevăzute delege (deexempl u,cazul delaart.1725, corespondentu laproxima tivalart.1370
C.civ.,cuposibilă confuzie indusădeart.1552alin.1NCC fațădeformularea delaart.1725care face referire

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 82 nulaorezoluțiu nededrept, cilaopunere dedrept înîntârziere…);
-încazul încarepărțileauconvenit carezoluțiun easăopereze deplindrept(art.1553 alin. 2partea finalăNCC,
raportat laart.1550alin.2NCC -coresp ondent ulactualului pact comi soriudeultimgrad ).
Întrebări înlocdeconcluzii:
-aprecierea judecător ului, însensul inoportunităț iirezol uțiunii-rezi lieriipemotivdemică însemnătate apărții de
obligațieneexecut ată,esteaplicab ilătutur orspeciilor derezoluț iune saunumai rezoluțiunii judiciare? Întrebarea
este născută deplasarea art.1551 NCC după enumer area celor treiformederezoluțiune;
-rezoluțiunea deplindrept, încazul contractelo rcare aucaobiect bunuri supuse unor regimuri depublicitate
(carteafunciară, arhiva, registr ulcomerțului ș.a.),semanifestăcuadevărat …deplindrept exclusivînrapor turile
dintre părțile contractante ,partea interesată înaface opozabi lăterțilorinteresaț iincidența acestuicazdeîncetare
acontract uluiurmând apromova acțiuni/capete decerere specif ice(exemplul acțiuniiînrectificarea cărțiifunciare
însensul radierii înscrieriidreptului deproprietate alcump ărătorului –asevedea cazul prevăz utlaart.1729
raportat laart.909-910NCC).
Aspectespecifice aleefectelor contractului
Efectul consti tutiv șitranslativ dedrepturi
Art.1273 NCC:
„(1)Drepturil ereale secons tituie șisetransmit prinacord uldevoință alpărților, chiar dacăbunurilenuau
fostpredate, dacă acest acordpoartăasupra unor bunur ideterminate, oriprinindividual izarea bunurilor, dacă
acordulpoartăasupra unor bunuri degen.
(2)Fructele bunului saudreptu luitransmis secuvin dobândit orului deladatatransf erului propriet ățiibunului
ori,după caz, acesiunii dreptului, afară decazul încare prinlege sauprinvoința părțilorsedispune altfel.
(3)Dispoz ițiileînmaterie decarte funciară, precum șidispozițiile specia lereferi toare latransferul anumitor
categorii debunuri mobile rămânaplicabile”.
Principiul consensualismului, criteriualefectului constitu tiv/translativ (art.1273alin.1NCC,consecință alin.2).
Excepții delaprincipiul consens ualism ului:
a)decalaju lîntre acorduldevoințășitranslația dreptului(art.1 273alin. 3NCC). Deobservat cazulparticularal
transmiterii proprietăți iimobi liare înscr iseîncarte afunciară (art.885alin.1NCC, caretrebuieînsă cititprinprism a
„normei tranzitorii”cuprinse laart.56LPANCC);
b)cazultransmisiunilor succes ivemobili are(art. 1275 NCC), cuinclude reauneinormepentrusituația exoticăa
neobținerii posesiei efective decătre niciunul dintre achizitori isuccesivi.
Riscul contra ctuluitranslativ deproprietate
Art.1274 NCC–noutate majoră: resperit debitori
Art.1274 NCC :
„(1)Înlipsă destipulație contrară, câttimp bunul nueste predat,riscul contractului rămâne însarcina debitorului

83 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse obligației depredar e,chiar dacă proprietatea afosttransferată dobânditorului. Încazul pieiriifortuiteabunului,
debitorul obliga țieidepredare pierde dreptul lacontraprest ație, iardacăaprimi t-o,esteobligat săorestituie.
(2)Cutoate acestea, credi torulpusînîntârziere preia riscul pieiriifortuiteabunului. Elnusepoatelibera chiardacă
ardovedi căbunul arfipierit șidacă obligați adepredare arfifostexecutat ălatimp”.
Sferadeaplicar eaforței obligatorii acontractului
Între părți -relativitatea efectelor contractului. Noutate dereglementare: art.1282 alin.2 NCC („ (2)Drept urile,
precum și,încazurile prevăzute delege, obligațiilecontr actuale înstrânsă legătură cuunbunsetransmit, odată
cuacesta, succesorilor cutitluparticular aipărților” ),generatoare dedificultățiînpractică: ceînsea mnă „ obligații
contractuale înstrânsă legătur ăcuunbun” ?
Pasul seface delaacreditarea doctrinară lareglementarea cutitludeprincipiu (atenție, doctrina ajunses elao
concluzie-principiu prininducție, adică pornind delacazurireglementat e!)
Față deterți –cumul denoutăți .Sunt aduse înplanulreglementă riiexplicite, cuvaloaredegeneralit ate:
a)promisiune afaptei altuia
Art.1283 NCC
„com parație întreconcept ulnorm ativșiabord areadoctrinară: obligațiapromi tentului estederezultat,cucondiț ia
asumării unei obligații inechiv ocesubacest aspect” (art.1283 alin. 3NCC Intenția promit entului deaseangaja
personal nuseprezumă, citrebuie săreiasăneîndoielnicdincontractsaudinîmprejurările încareacesta afost
încheiat ).
b)stipulațiapentrualtul
Art.1284 -1287 NCC
„comparație între concep tulnorma tivșiabordarea doctrinară: stipulația nuesteosimpl ăofertădeacontracta
inclusă într-un contract-premis ășiautonom ăfațădeacesta dinurmă” (art.1286 alin. 2NCCșiart.1287 alin. 1
tezaadoua NCC).
c)simulația
-art.1289-1294 NCC
„Tranșar eaunor soluții:
-posibilitatea deghizării unei donații sauaoricărui actsolemn (forma autenti că)–art.1289alin.2NCC; lipsește
cerința întrunirii condiției deformă ;
-nuorice terțicare seîntemeiază pecontr actul public (mincinos) câștigă fațădeterțicareseîntemeiază pe
contr actul secret (art.1291NCCschimbă soluțiile vehiculat eintr-o anumită parteadoctrinei: (2)Dacăexistă un
conflict între creditorii înstrăinătoru luiaparent șicredito riidobânditorului aparent, sunt prefera țiceidintâi, încazul
încare creanța loreste anterioară contractului secret”). Însfârșit,creditoriidobânditorul uiaparent sunt „dezb răcați”
dehaina, nemeritată, decreditori „cvasiipo tecari”. …

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 84 Contractele civile speciale
Prelegere susținu tădeconf. univ. dr.Radu-Romeo POPESC U
Contractul devânzare
Vânz area dedrepturi litigioase șiretractul litigios
Aceste instituț iinuseregăsesc înNoul Cod Civil.Pentruaseajungelaaceastăsoluție s-aavutînvedere faptul
căaplicând prevederile referitoare laretrac tullitigiossepoateajungepractic laexproprierea unei persoane deun
drept alsăuîninteres privat, respectiv îninteresu lretractantului. Analizând înmod serios situația retractantului,
seobservă căacest anumerită săfieprotejat delegiuitorprininstituirea posib ilitățiiexercitării retractului litigios.
Drepturilitigioa se
Art.1.653:
„(1)Subsancțiunea nulitățiiabso lute, judecăt orii,procuror ii,grefierii, executorii ,avocații,notariipublici,
consilierii juridici șipracticienii îninsolvență nupotcumpăra, direct sauprinpersoane interpuse,drepturilitigioase
caresunt decompetenț ainstanței judec ătoreșt iînacăreicircu mscripțieîșidesfășoară activitatea.
(2)Sunt exceptat edelaprevederile alin. (1):
a)cumpăr area drepturilor succesorale oriacotelor-părți dindreptul deproprietatedelacomoștenito risau
coproprietar i,dupăcaz;
b)cumpărarea unui dreptlitigios învederea îndestulăriiuneicreanțe cares-anăscut înainte cadreptul să
fidevenit litigios;
c)cumpărarea care s-afăcut pentru apărarea drepturil orcelui cestăpâneștebunulînlegătur ăcucareexistă
dreptul litigios.
(3)Dreptul este litigiosdacă existăunproces început șineterminat cuprivirelaexisten țasauîntinderea sa”.
Dreptul litigios –nuafostavut învederedreptulasupra căruia existăprobabilitate adeasedeclanșa un
litigiu .
Noutățiînacest domeniuintervinlaalin.2,unde suntprevăzuteipotezele încare,deșipersoanele enumerate
laalin. 1cumpără drepturi litigioas e,aceste contracte rămân valabile .
Ipoteza prevăzută lalit.aaavut învedere crearea tuturor condițiilor pentru lichidarea stăriidecopropriet ate
sauindiviziune.
Ipotezele prevă zutelaliterele bșicsunt justificate defaptulcă,înacest caz,cumpărătorul nuarputea
urmări scopu rispeculative, ciprotej area unor drepturialesale.
Art.1654:
„(1)Sunt incapabili deacumpăra, direct sauprinpersoane interpuse, chiarșiprinlicitație publică:
a)mandatarii, pentrubunurile pecare sunt însărci națisălevândă; excepți aprevăzu tălaart.1.304alin.(1)
rămâne aplicabilă ;
b)părinții, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentrubunurile persoanelor pecare lereprezintă;

85 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse c)funcționarii publici ,judecăt orii-s indici, practicienii îninsolvență, execu torii, precumșialteasemenea
persoane, care arputeainfluența condițiile vânzării făcuteprinintermediullorsaucare arecaobiect bunurile pe
care leadministrează oriacăror administrare osupraveghează.
(2)Încălcar eainterdicți ilorprevăzute laalin. (1)lit.a)șib)sesancționează cunulitatea relativă, iaracelei
prevăzute lalit.c)cunulitatea absolută”.
Sepoateobserva căvânzarea între soținumaiesteinterzis ă;acest lucru estefiresc, având învedere că
înNoulCod Civil sunt reglem entate regimu rilematrimo niale.
Art.1662 Determi narea prețului decătre unterț
„(1)Prețulpoate fideterminat șidecătre unasaumaimulte persoane desemn atepotrivitacordul uipărților.
(2)Atunci cândpersoa neleastfel desemnate nudetermină prețulînterme nulstabilitdepărțisau,înlipsă,întermen
de6lunidelaîncheierea contra ctului, lacererea părțiiinteresat e,preșe dintelejudecă torieidelalocul încheierii
contractului vadesemna,deurgență, încamera deconsiliu, prinîncheieredefinitiv ă,unexper tpentru determinarea
prețului. Remuneraț iaexpe rtului seplătește încote egaledecătrepărți.
(3)Dacăprețul nuafostdeterminatîntermendeunandelaîncheiereacontra ctului, vânz areaestenulă,afară
decazul încare părțileauconv enitunaltmoddedeterminar eaprețu lui ”.
Înmateria stabilirii prețului existăcâtevanoutăți.
S-apusproblema ceseîntâmpl ăînsituațiaîncare terțulnustabilește prețul.S-aoptat pentrusoluțiacaacest
contract săseîncheie,săproducă efect ejuridice,urmând caprețulsăfiestabil itdeexpertul desemna tde
președintele judecă toriei.
Afostridica tăproblema prețului determinat saudeterminabilalcontrac tului deantrepriză, așacum
este reglementat înNoul CodCivil.Astfel,pornin ddelapreved erile art.1854dinNoulCodcivil, arpăreacăexistă
ocontradicție întredispozițiile alin. 2și3aletextului delege precizat.Astfel, art.1.854 alin.2dinNoul Cod civil
prevede că„ Prețul trebuie săfieseriosșidetermin atsaucelpuțindetermin abi” ,iaralin.3alaceluiașiarticol
prevede că:„ Atunci cândcontractul nucuprindeclauzereferitoare lapreț,bene ficiaruldatoreazăprețul prevă zut
delege oricalculat potrivit legii sau, înlipsa unoraseme neaprevederi legale, prețulstabilit înraport cumunca
depu sășicheltuielile necesare pentruexecut area lucrării oriprestarea serviciului, avându-s eînvedereșiuzanțele
existente ”.
Răspun sulcare poatefidatlaaceastă probl emă constă înfaptu lcăsituația -regulăestecaprețul săfie
deter minat saudeterminabi l,după cum prevedealin. 2alart.1.854 alin. 2dinNoul Codcivil, textullegal aducând
apoi onuanț areînurmătorul alineat. Astfel, decele maimulteoriprețul este determinat, demaipuțineoriapare
cadeter minabil șidecele maipuține orieste incidentă situația delaart.1.854 alin. 3dinNoul Codcivil.
Justificarea reglementării lacare amfăcut referire anterior constă înfaptul căestepreferabil săsegăsească
soluții învederea „salvării” contrac tului.Înacest sens, trebuie precizat faptulcăprețuleste unelem entesențial al
contr actului deantrepriz ă,lipsa luifiind sancționată cunulitateacontractului.
Totcuprivirelaprețul contractului înmaterie deantre prizătrebuie menț ionatfaptul călegiuito ruldetaliază
aceste reglementări delaart.1865 șiculminând cuart.1867, acesta dinurmăputând ficonsiderat celmaiimpor tant
articol care reglementează contrac tuldeantrepriză.Acest articolprotejează atâtinteresele clientului, câtșipe

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 86 cele aleantreprenorului ,însă cuprecădere esteînfavoarea client ului,avându-se învedere faptulcăacestaeste
maivulnerabil. Astfel, conform art.1867 dinNoul Cod civil,referitor laPrețulforfetar ,„ (1)Atunc icândcontractul
este încheiat pentr uunprețglobal, beneficiarul trebuie săplătească prețulconveni tșinupoate cere odiminuare
aacestui a,motivând călucrar easauserviciul anecesitat maipuținămuncă oriacostat maipuțindecât s-a
prevăzut. (2)Totastfel,antreprenorul nupoate pretinde ocreșter eaprețului pentru motiveopuse celor menționate
laalin. (1).(3)Prețul forfetar rămâne neschimbat, cutoatecăs-au adus modificări cuprivirelacondițiile de
executare inițial prevăzute, dacă părțile nuauconven italtfel ”.
Oproblemă importantă înmateria vânzării oconsti tuiepactul deopțiuneprivindcontractul devânzare
reglemen tatdeart.1.668. –„( 1)Încazul pactuluideopțiuneprivinduncontract devânzare asupra unuibun
individual determinat, între data încheierii pactuluișidataexerci tăriiopțiuniisau,dupăcaz,acee aaexpiră rii
termenului deopțiune nusepoate dispunedebunulcare consti tuieobiectul pactului. (2)Atuncicând pactulare
caobiectdrept uritabulare ,dreptul deopțiune senotează încarte afunciară. (3)Drept uldeopțiuneseradiază din
oficiu dacăpână laexpirarea termenului deopțiune nus-aînscris odeclarație deexercitare aopțiunii, însoțită de
dovada comun icării sale către cealaltă parte ”.
Acest textdelege trebuie coroborat cudispozițiile art.1278dinNoulCod Civil privind pactuldeopțiune
(Art. 1.278. –„ (1)Atunci cândpărțile conv incaunadintre elesărămână legatădepropri adeclarație devoință, iar
cealaltă săopoată acce ptasaurefuza, acea declarație seconsideră oofertă irevocabilă șiprodu ceefectele
prevăzute laart.1.191. (2)Dacăpărțile nuauconvenit untermenpentru acceptare, acestapoatefistabilitde
instanță prinordonanț ăpreședinț ială, cucitarea părților.(3)Pactuldeopțiunetrebuie săconțină toateelementele
contractulu ipecare părțileurmăresc săîlîncheie, astfelîncât acesta săsepoată încheia prinsimplaacceptare a
beneficiaru luiopțiunii. (4)Contractul seîncheie prinexercitarea opțiuniiînsensul acceptării decătre beneficiara
declarației devoinț ăaceleilalte părți,încondițiile conven iteprinpact. (5)Atâtpactuldeopțiune,câtșideclaraț ia
deacce ptare trebui eîncheiate înforma prevăzut ădelege pentru contractul pecare părțile urmă resc săîlîncheie”.
Deasemenea, trebuie avut învedere șiart.1279 dinNoulCodCivilprivindprom isiuneadeacontrac ta –
art.1.279. –„ (1)Promis iunea deacontracta trebuie săconțină toateaceleclauze alecontractului promi s,înlipsa
cărorapărțile nuarputea exec utaprom isiunea. (2)Încazdeneexecutare apromisiunii, beneficia rularedreptul
ladaun e-interese. (3)Deasemenea, dacă promite ntulrefuză săîncheie contractul promis ,instanța, lacererea părții
careși-aîndeplinit propriile obligații, poate săpronunțe ohotărâre caresăținălocdecontract, atunci cândnatura
contractul uiopermite, iarcerințelelegiipentruvaliditatea acestuia suntîndepl inite. Prevederile prezentului alineat
nusunt aplicabileîncazulpromis iuniideaîncheia uncontractreal, dacă prinlege nuseprevede altfel.
(4)Convenția princarepărțile seobligăsănegocieze învederea încheierii saumodificării unuicontractnuconstitui e
promisiune deacontracta ”.
Referitor laaceast aultimă institu ție,observăm căpotexistadouafigurijuridice,șianume promisiunea
unilaterală devânzar e ,respec tivpromisi unea unilateral ădecumpărare.
Deaseme nea, trebuieavute învedere șipromisiu nea bilat erală devânzare-c umpărare sau
antecontractul devânzare-cumpărare, careesteceamaidesîntâlnit. Întoate situațiile,părțile seobligă caîn
viitor săînche ieuncontract devânzare, consimță mânt ulinițialnefiindsuficient pentruaseajunge laîncheierea
contractulu i.Deci, promitentul-vânz ătorîșiasumă ooblig ațiedeaface care estecorelativăunui drept decreanță

87 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse alceluilalt, darpentru aseajunge laîncheiere acontractu luidevânzare este necesar capromitentul-vânz ătorfie
să-și deacons imțămân tul,fieconsimțământul săîifiesuplini tprintr-ohotărâre judecătoreasc ă.Altfel,nusepoate
încheia contractul devânz are-cumpărare.
Promisiunea devânzare șipromisiunea decumpăra resuntreglementate înArt.1.669 dinNoul Cod
Civil, care prevede următoarele: „ (1)Când unadintrepărțile careauîncheia topromisi unebilaterală devânzare
refuză, nejust ificat, săînchei econtractul promis,cealaltă parte poate cerepronunța reaunei hotărâri care sățină
locdecontrac t,dacătoatecelela ltecondiții devaliditate sunt îndeplin ite.(2)Dreptullaacțiune seprescrie în
termen de6lunideladata lacare contra ctultrebuia încheiat. (3)Dispozițiile alin. (1)și(2)seaplicăînmod
corespunzător încazu lpromisiunii unilater aledevânzare saudecumpă rare, după caz. (4)Încazul promisi unii
unilaterale decumpărare aunui bunindivid ualdeterminat, dacă, maiînaintecapromisiun easăfifostexecutată,
creditorul săuînstrăinează bunul oriconsti tuieundrept realasupra acestuia, obligaț iaprom itentului seconsideră
stinsă ”.
Înceeacepriveștepactul deopțiune ,acesta nueste doaroofertă deacontracta, ciconstituieuncontract,
oconvenție care implică acordul devoință alpărților,cupreci zarea căprinacesta nuarelocîncheierea vânzării.
Spre deosebi redeprom itentulvânzător,careartrebuisă-și maideaconsi mțămân tulpentru încheiere acontractul uisau
consimțământu lsăîifiesuplinitdecătreinstanța dejudecată, înacest caz, simpla accepta re,simpladeclarație a
bene ficiarului pactului însensulcăestedeacord cuîncheierea contractulu idetermină încheierea valabilăacontrac tului,
dacă șicelelalte condiții suntîndeplinite.Așadar,nuvafinevoie deunnouconsi mțămâ ntdinpartea promit entului.
Dacă s-afăcut oofertă irevocabilă, aplicabilă așadar șipactuluideopțiun e,chiar dacă s-arevenit asup ra
einumaiarenicio importan ță.Simpla exerci tareaacelui drept potestati vdecătre beneficia rulpactului determină
încheierea contractului.
Însitua țiaîncare contractul lacare neraportăm trebuie încheia tînformă autentică, atâtmanifestarea de
voință apromitentului, câtșiceabeneficiarului trebuie date înformă autent ică.Înaces tsens,art.1278alin.5din
NoulCod Civil preve decă„ Atât pactuldeopțiune, câtșideclarația deacceptare trebuie încheia teînforma
prevăzută delege pentrucontractul pecare părțileurmărescsăîlîncheie ”.Pactu ldeopțiune este oopera țiune
care senotează încarte afunciară.
Cuprivire laprețul plătit înschim bulpromis iuniidevânzare saudecumpărare, trebuiemențio natfaptulcă
aceste sume reprezintă unavans dinprețul convenit, astfel încâtafostnecesar cașiaceastă dispoziție săfie
prevăzută înmod expres.
Referitor latermen uldeșase luni,acestaeste untermen deprescripție susceptibil deîntrerupere,
suspendare, repunere întermen.Acestaafostprevă zutdindorința deadetermina părțile săsemobilizeze astfel
încât starea deincertitudine săînceteze câtmairepede.
Vânzarea bunuluialtuia
Înaceastă materie, subimperiul Codului civildela1864 s-arecurs adesea lasoluții aflatelalimitarigorilor
principi ilordedrept, făcând u-seuzînacest sens dereglementări dinmateria erorii. Soluțiaconsiderată afi
corespunz ătoare afostpreluată dinCodulcivilitalian,care dealtfel avenit cumulte soluțiiprivind„latura comercială”
acontractului devânza re.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Dacă ladata încheierii contractu luiasupra unui bunindividua ldeterminat, acesta seaflăînproprietatea
unui terț,actuleste valabil, însănutrebuie confundat ăvalabilita teacontrac tuluicutransmiterea proprietăți i.
Refe ritor laacea stăinstituție, precizăm căunastfel decontracteste perfect valabil, cuprecizarea că
vânzătorul îșiasumă obligația deaasigura transmite readrept uluidepropriet atedelatitularulsăulacumpărător.
Potrivit art.1683alin. 2dinNoul Cod Civil, „ obligațiavânzătoruluiseconsideră cafiindexecutatăfieprin
dobândirea decătreacesta abunului, fieprinratificarea vânzării decătre propriet ar,fieprinorice altmijloc, direct
oriindirect,care procură cumpărătorului propr ietatea asupra bunului ”.Obse rvăm cămoda litățile deexecutare a
obligației vânzătorulu inusunt prevă zute limita tivdelege,nefiindexcluse șialtemijloacedirecte sauindirecte ,
cum arfiuncontr actdeschimb,oîntreținere dublată deunaltcontractetc.
Referitor lamomentu lîncare urmeazăsăsetransfe reproprieta tea,potrivitart.1683alin. 3dinNoul Cod
Civil, „ dacă dinlege saudinvoința părților nurezultă contrariu l,proprietatea sestrămut ădedrept cump ărătorului
dinmomentul dobâ ndirii bunului decătre vânzător saualratificări icontractului devânzar edecătrepropr ietar ”,fapt
cepresupune cădinacestmom entnumaiestenecesară oaltăformalitatepentru carespec tivulcumpărăto rsă
devină proprietar.
Înalin. 4alaceluiași articol este reglementată sancțiuneacare intervine încazul încare vânză torulnu-și
execută obliga țiileșicareafost promo vată șiîndoctrina actual ă:„ încazul încare vânzătorul nuasigură
transmiterea drept uluideproprietate către cumpărător, acesta dinurmă poate cere rezolu țiune acontractului,
restituirea prețului, precum și,dacăestecazul, daune-interese ”.
Încontinuare, alin. 5reglement ează situația bunur iloraflate încoproprietate sauindiviziune, problemă
conexăvânzăriilucrului altuia: „ Atunci când uncopro prietar avândutbunul proprietat ecomună șiulterior nuasigură
transmitere apropriet ățiiîntregu luibuncătre cumpă rător,acesta dinurmă poate cere, pelângă daune-intere se,la
alegerea sa,fiereducerea prețului proporțional cucota-p artepecare nuadobâ ndit-o,fierezoluțiunea contrac tului
încazul încarenuarficump ăratdacăarfiștiut cănuvadobândiproprietat eaîntregulu ibun ”.Înaceastă situați e,
nuseareînvede revânz area uneicote-părți dindreptuldeproprietate, ipoteză încare s-artransm iteundrept
asup racăruia există proprietate exclusivă. Dimpotriv ă,înacestcaznereferimlasituați aîncarevânz ătorul a
dispusasupra bunului proprietate comună întotalit atea,înmaterialitatea sa.
Înprezent există controvers ereferit oare lamodul încare trebuiesăseprocedeze înacest caz.Potrivitunei
opinii, sevaaplica regimul juridic delapartaj, considerându-se acea stăvânzare cafiind afectată deocondiție
rezolutorie, înfuncțiederezult atulpartajului. Potrivit alteiopinii,sevoraplica regulilespeci ficevânzăr iilucruluialtuia.
Înaceastă situație,trebuie sărealiz ămocorelație curegimul juridic aplicabil încazul evicțiu niiparțiale,
soluțiaaplicabilă fiindfiereducerea proporțională aprețului cucota-parte pecare nuadobâ ndit-o,fierezoluțiunea
contractulu i,însituația încare nuarficumpărat dacă arfiștiut cănuvadobândi proprietatea întreguluibun.
S-apusproblema dacă celcare cumpără nuștiecăachiziționează unbuncare aparține altuiavamaiavea
laîndemână oacțiune înanulare.S-aravea învedere faptul că,înpractică, cumpărătorul poatefidebună- credință
șisăcreadă cădobândeș tebunul delapropriet ar.
Situația încare secere șiseobține constatarea nulitățiiabsolut eeste aceea încare ambele părțiaufost
derea-cred ință. Noțiunea derea-credință afostinterpret atădecătreinstanțe ledejudecată înspecial cuprivire la
contracte devânzare care aveau caobiec timobil epreluate destat.Lasituați abunurilor preluatefărătitlueste o
diferență fațădesituaț iaobișnuită pentru căîndoiala există. Deaceeas-anuanțat însensul căbuna-credință
88

89 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse trebuie săfieîntreagă, adicălipsită deorice culpă sauîndoială.
Revenind laproblematica supusă discuției, existădouă variante,fiecumpărătoru lcunoștea căbunuleste
alaltuia,fienucunoșt ea.Dacă nucunoșt eacăbunul nuaparținevânzător ului, poate săceară rezol uțiunea
contr actului cudaune-interese. Pentru asolicitaanularea trebuie săidentificăm ocauză denulita te,dardacă am
avut învedere ipoteza căacelcontracteste perfect valabil, vânzătorulasumându -șiobligați adeatransmite bunu l
înpatrimoniul cumpărător ului,încazul încarenu-și execută acea stăobligați e,sevaputeasolicitarezoluțiunea
contr actului.
Sepoate ridicaproblema dacă acelcumpărăt orpoate cere anularea pentru eroare asup racalității
vânzătorului dacă nuaștiut căvânzătorul este proprietar.
Îngăsirearăspunsului laaceastă problemă trebuie săavem înveder eatâtnoul regim alerorii,câtși
necesitatea deaacope rinulitatea șideasalva contractul .Referitor laipotezele încare poate fiincidentă nulitatea
relativă,eroarea poatefidedouă feluri –eroarea asupra calitățiiesențialeavânzătorului careafostconside ratîn
mod greșitdecumpărător cafiind proprietaru lbunulu irespectiv saueroare asupra bunulu irespe ctiv,care afost
considerat eronat caaparținân dvânzăt orului.
Remediul care existăindependent deoricecauzădenulitateestecelalrezoluț iunii.
Confo rmart.1683 alin.6„ Încazurile prevăz utelaalin.(4)și(5),întinderea daunelo r-interese sestabilește,
înmodcorespun zător, potrivitart.1.702 și1.703. Cutoateacest ea,cumpărătorul care ladataîncheie riicontractului
cunoștea căbunul nuaparținea înîntregim evânzătoruluinupoate săsolicit erambursa reacheltuielilor referitoare
lalucrările autonome sauvoluptuare ”.
Așadar, aparniște noțiuni noi–lucrărileautonome, lucrările adăug ateșicelevoluptuare, făcute înscop delux
saudeplăcere șicarenumăresc valoarea lucrului respectiv. Referit orlaacest ultim aspect, șidoctrinaconsidera că
aceste lucrări număresc valoarea lucrului,însăacest lucru estepentru prima datareglementat expresînCodulCivil.
Prin urmare, dacăambele părți arfiderea-credință, sancțiu nea aplicabilă arfinulitat eaabsolu tăa
contr actului întemeiul cauzei ilicite saufraudei, avându-se învedere prejudicierea proprietarului.
Înacest cazînsă,adev ăratul proprietar nueste prejudiciat. Elpoatesăratificesaunuvânzarea. Ceea ce
contează este faptulcăîntre celedouăpărți s-aîncheiat oconvenție, iarîncazul neexecut ăriioblig ațiilorsepoate
cere rezoluțiunea.
Subliniind, așadar ,vânzarea bunului altuiaextindepartea dedoctri năcome rcială ladreptul civil.Această
instituție acoperă totodată situații reale dinpractică existente dincolo deoricerea-credință pentru căaceast anu
este întotdeauna ooperație speculativ ă,făcut ăînscop defraudă. Deasemenea, propriet arulbunului nueste
preju diciat, întrucât elesteterțfațădeconvențiaîncheiată devânzător șicumpărător.
S-aridicat oîntrebare referito arelaart.1683alin.5„ Atunci cânduncoprop rietaravândut bunu lproprietate
comunășiulterior nuasigură transmit ereaproprietățiiîntreg uluibuncătrecumpărător, acesta dinurmăpoate cere,
pelângă daune -intere se,laalegerea sa,fiereducerea prețului propor țional cucota-pa rtepecare nua
dobândit-o, fierezoluțiunea contr actuluiîncazul încare nuarficumpărat dacă arfiștiut cănuvadobând i
proprietatea întregului bun ”.
Întrebarea sereferă laprimaopțiuneacumpărătorului deacere reducerea prețului proporțion alcucota-parte
pecare nuadobândit-o, dacăaceas tăipoteză areînvedere bunul înmaterialitat easaucota-pa rtedindrept ulde
proprietate. Înaceastă situație, cumpărătoru lprimește cota-parte respectivă, deșiînțelegerea inițială vizaîntregul

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 90 bunsauocotă-parte maimare.Remediu lpentru oatare situație arfiacelacăpoate deveni proprietarulcotei-părț i
șipoate cere reducerea prețului proporțional cucota-parte pecaren-aprimi t-osaupoate cererezoluțiunea, dacă
operațiunea este păguboasă pentru cumpărăt or.
Oaltăîntrebare vizează situația încare vânzarea bunuluialtuiaarecaobiectunimob il–cum sevaînscrie
dreptul asup racotei-părți încartea funciară. Arexista doua posibilerăspunsuri, înfuncțiedemodul încare sevor
înțelege părțile:fiesituația sevasoluțion apecale amiabilă,fieînbazaunei hotărâri judecătorești.
Oaltăproblemă supusă dezbateri isereferă laceestevânzarea înconcepț iaactualului codcivil–uncontract
translativ deproprietate sauunactconstitutiv deobligații, printrecare aceladeatransferaproprieta teașiacest
transfer arelocprinaltactjuridic?
Dupămodel francez,până acum s-aaplicat principiul consensualismulu i,conform căruia ,prinsimplul acord
proprietatea trecea dedrept lacump ărător, deci arfiunacttransla tivdeproprietate, șinugenerato rdeobliga ții.
Însistemul german, vânzarea este uncontract creator deobligațiiprincare nusetransferădrept uldepropriet ate.
Înreglementarea art.1650 dinNoul CodCivil,-(1)„Vânzar eaeste contractul princarevânzăt orultransmite
sau, după caz, seobligăsătransmită cump ărător uluiproprietatea unui bun înschimb ulunuipreț pecare
cumpăr ătorul seobligă săîlplăteas că ”.
Prinaceastă definiție avânzării s-auconsacra tambele sistemeprezentat eanterior .
Înprivința bunurilor mobiles-apăstr atsistemul actual. Astfel,art.1674 dinNoul Cod Civilprevede :„ Cu
excepția cazurilor prevăzute delege oridacădinvoințapărților nurezultă contrariu l,proprietat easestrăm utăde
dreptcumpărătorului dinmomentul încheierii contra ctului, chiardacă bunul nuafostpredatoriprețulnuafostplătit
încă ”.Așadar,esteconsa cratsistemulclasicalvânzării translativedeproprietate .
Înmateri abunurilor imobile, art.1676 prevede că„Înmateriedevânzare deimobile ,strămutarea proprietăți i
delavânzător lacumpără torestesupusă dispoziț iilordecartefuncia ră ”.
Gara nțiacontra evicțiunii (Evicțiunea parțială)
Ainterv enitomodificare referitoare laefectele evicțiunii parțiale.Înprezen t,dacă nuintervine rezoluțiunea
contrac tului,vânzătorul trebu iesărestituie cumpă rătorul uivaloarea părțiipierdute ,indifere ntdecreștereasau
scăderea valorii bunului. Confo rmnoiireglementări, vânzătorul trebuie sărestituie cumpărătorului opartedinpreț
proporțională cuvaloarea părții decare afostevins, astfe lîncâtraportareasevaface lapreț.
Potrivit prevederilor art.1705„ (1)Cum părătorul chemat înjudecat ădeunterțcare pretinde căaredrepturi
asupra lucrului vândut trebu iesăîlcheme încauză pevânzător. Încazulîncarenuafăcut-o, fiind cond amnat
printr -ohotărâre intratăînputerea lucrului judecat, pierde dreptul degaranție dacă vânzătoru ldovedește căexistau
motivesuficiente pentru aserespinge cererea.
(2)Cumpărătorul care, fărăaexistaohotărâre judecătorească, arecunoscut dreptul terțului pierde dreptul de
garanție, afară decazul încare dove dește cănuexistau motivesuficient epentru aîmpiedicaevicțiunea ”.
Însituația prevăzut ălaprimul alineat, sarcinaprobeirevine vânză torului, carepoate invoc auzucapiunea,
pose siadebună-cr edință etc.Ipotezadelaalineatul 2nuesteregleme ntată înactualu lCodCivil șivizează situația
încarecump ărătorul „s-apredat” ,nuneapărat fiindcă nuaravea șanse deacâștiga procesul ,existând și
posibilitatea unei înțeleg eriacumpără torului cuterțul evingător. Înacest caz, sarci naprobeiseinverseaz ă,în

91 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse sensul căacum cump ărătorului îirevine sarci naprobei. Astfel,seîmpiedică înțelegerile frauduloase întreterțul
evingător șicumpărăt or,protejându-se, așadar, vânzătorul.
Încazul încare cumpărătorul dovedește cănuexistau motivesuficien tepentruaîmpiedica evicți unease
vaangaja răspunderea vânzătorului, încazcontrarpierzând drept uldegaranț ie.
Efectelegaranțieicontra viciilor
Înaceastămaterie, seimpuneoprecizare foarteimpo rtantă dinpunct devedereprocedural, șianume
aceea căînart.1710 suntmenționate posibilități lepecare learecumpărătorulînprivin țagaranțieicontraviciilor:
“1)Întemeiu lobligației vânzătorului degaranți econtraviciilor, cumpărăto rulpoate obține, dupăcaz:
a)înlăturarea viciilor decătrevânzător saupechelt uialaacestuia;
b)înlocuire abunului vândut cuunbundeacelaș ifel,însă lipsit devicii;
c)reducerea corespunzătoare aprețului;
d)rezoluț iuneavânz ării.
(2)Lacererea vânzător ului,instanț a,ținând seama degravitatea viciilorșidescopu lpentrucare
contr actul afostîncheiat, precum șidealteîmprejurări, poatedispune oaltămăsură prevăzută laalin.(1)decât
ceasolicitată decumpărător”.
S-au luatmăsuriastfelîncâtprincipiul disponibilității sănuproduc ăanumite consec ințenefas teasupra
cumpărătorului. Deexemplu, încazulîncare cumpă rătorul cere rezol uțiunea contra ctului, darinstanța aprec iază
căînfuncție degravita teaviciilor, acea stămăsu răesteexcesivă,șis-arimpune, deexemp lu,înlocuirea bunului
vândut cuunbundeacela șifel,însă lipsit deviciisauînlăturareaviciilordecătre vânzător saupecheltuiala
acestuia. Instanț a,dacă arfiînvestită cuacțiu neaînrezoluțiune, arconst atacănusunt îndeplinite condițiileșiar
respinge acțiu nea;arfipăguboasă oastfel desoluție. Prin urmare,instanțaeste considera tăînvestită cuo
acțiune îngaranție contraviciilor șiurme azăsăiamăsura corespun zătoare.Situați aarfiincidentă când s-ar
cere omăsură radicală, cumarfirezol uțiunea astfelîncât săseaibă învedere posibilit ateadeaseluaoaltă
măsură.
Trebui eprecizat faptul că,dinpunctdevedere procedural, sepoate solicita dispunere aunei anumite
măsuri înprincipal șiaaltora însubsidiar.
Dreptuldepreempțiune
Cuexcepția situaț ieireglemen tatedeOrdonan țadeUrgență aGuvernului nr.40/1999, dacă drept ulde
preempțiune esteîncălcat, titularul poate săsolicit e,dupăcaz, nulitatea relativă sauabsol utăacontractului. Ca
efect aladmiterii acțiunii, bunul sereîntoa rceînpatrim oniul vânzătoru lui,care aredouăvariante: fienumaivrea
săvândă bunul nimănui, fieîlvinde curespect area dreptului depreempț iune,ceea cevaconferi oșansă înplus
titularului acestuia. Așadar, suntsituații încare titularul dreptu luidepreempțiun enuarobțin eniciun folos practic,
cum este cazul primei ipoteze. Pedealtăparte,nueste normalsăexistă douăsistemeîncareseîncearcă săse
corecteze încălc area dreptului depreempțiu ne.
Înprezent, esterecunoscut pactuldepreferință înmateria contractului devânzare, care esteunfelde„drept
depreempțiune denatură conv ențion ală”. Astfel, s-aapreciat cănutrebuie săexisteoasem enea situațieîncare

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 92 întâlnim undrept depreempțiune denaturălegală, iaraltuldenatură convențională.
Seimpune oprecizare terminologică, șianume acee acădrept depreemp țiune nuavem decâtînmateria
vânzării, înaltemater iiexistă undrept depreferinț ă.
Reglementar eaacestui dreptestefăcutăînart.1730 alin. 3care preved eurmătoarele: „ Titularuldreptului
depreempțiu necare arespins oofertădevânzare nuîșimaipoateexercitaacest drept cuprivire lacontractulcare
i-afostpropus. Oferta seconside rărespinsă dacă nuafostaccept atăîntermen decelmult10zile,încazul
vânz ăriidebunu rimobile,saudecelmult 30dezile,încazul vânzării debunur iimobile. Înambele cazuri, termenul
curgedelacomunicarea ofertei cătrepreemptor ”.
Titularul dreptului depreempțiune care arespins oofertădevânzare nuîșimaipoate exercitaacestdrept
cuprivire lacontr actulcei-afostpropus .Acest lucru nuînseamnă căapierdut drept uldepreemp țiune îngeneral,
cidoarseraportează launanume contract încheiat înanumite condiț ii.Acea stădispoziț ieeste valab ilășiîncazul
altor drepturi depreferință. Dacăulterior seîncheie contrac tulcuunterțînaceleaș icondiții cacele propus e
titularului dreptului depreempțiune (preemptor), nus-aîncălca tacest drept.
Art.1730 preve decă„ Vânzarea bunului cuprivire lacare există undrept depreempțiu nelegalsau
convențional sepoate facecătre unterțnumai subcondiț iasuspensi văaneexercit ăriidreptului depreempțiune
decătrepreempt or ”.
Dacă vânzăt orulaîncheiat cuterțulacest contr actafectat deocondiție suspensivă, vatrebui sănotifice
preemptorulu icuprinsulcontractul ui,posibi litate recunoscută șiterțuluialcărui interes îlconstituielimpezireasituației.
Preemptorul îșipoate exercita dreptuldepreempți uneînacelași termen de10sau30dezile,după caz,deladata
comunicării, carepresupuneacorduldeaîncheia contractul șiconsemnarea prețuluiladispoziția vânzătorul ui.
Ceseîntâmplă într-oastfe ldesituație este asemănător dreptu luidepreempț iuneregleme ntatdeOUG nr.
40/1999. Astfel,contractul este consi deratîncheiatîntrepreemptor șivânzăt orîncondiți ilecontract uluiîncheiatde
vânzătorcuterțul ,iarcontractul cuterțulsedesființează cuefect retroactiv. Vânzăt orulvarăspunde pentruevicțiune
fațădeterțuldebună-credință care nuacunoscut dreptul depreempțiune, care poatefișiconven țional.
Referitor laconcursul dintrepreemptor i,trebuie avutînvede refaptulcăpoate existaundrept depreempțiun e
denatură legală sauconvenționa lă.Prioritate sevadadreptului legaldepreemp țiune, pentru căaces tapoate fi
cunoscut decătre oricine. Încazul încaremaimulte perso aneaucalitate adepreemptori legali, sevalăsala
latitudinea vânzătorului cuivavinde.
Dreptu ldepreemp țiune este indivizibil șiincesibil. Încazul încare intervine decesul, acest drept seva
transmite nefracționat datorită caracterului indivizibil.
Stingerea aces tuidrept arelocprinmoart eapreempt orului,cuexcepția situației încareafostconstituitpe
unanumit termen ,șiînaces tcaztermenul sereduce la5anideladata constituirii ,dacăafoststipulat untermen
mailung.
Seaplică undrept deprefe rință șichiriașului, laîncheierea unui noucontract deînchiriere ,după același
mecanism ,benefi cambelor părți.
Vânzarea cuplata prețului înrate șirezerva proprietății

93 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.1.757 alin. (2)prevedecă„ Atunci când s-aconve nitcasumele incasate cutitluderatesărămână,
întotsauînparte,dobândit edevânzător, instanța vaputea totușireduce acest esume, aplicându-se înmod
corespunzător dispozițiile referitoare lareducerea decătre instanță acuantumul uiclauzei penale.
(3)Prevederile alin. (2)seaplică șiîncazu lcontractului deleasing, precu mșialcelui delocațiune, dacă,
înacest ultimcaz,seconvine calaîncetarea contractului proprietat eabunului săpoatăfidobândi tădelocatardupă
plata sumelorconvenite”.
Acea stăsituație presupu necărespectivul cumpărăt ornuplăteșteunasaumaimulte rate,vânzătorul are
dreptullarezoluțiunea contractului, iarrateledeprețplătite nusevorrestitui.Nuarelocorepunere însituația
anter ioară, fiindcă vânzătorul redobândește bunulșipăstrează șiratele plătite .Instanțavaputeareduce aceste
sume, aplicându-se înmod corespun zătordispoziț iilereferitoare lareduce readecătre instanță acuantum ului
clauzei penale.
Contractul delocațiune
Înmateria contr actului delocațiune, proprietarul acăpătat anumite puteriînceeacepriveș teîmbunătățiril e
aduse dechiriaș fărăacordul lui.Astfel, propri etarularedouă varia nte:săleînsușeas căfărăaplătidespăgubi ri
sausăsolicite chiriașu luisăaducă bunul înstarea inițială pecheltuiala lui.
Tacitarelocațiune
Art.1810dinNoul Cod Civil:„ (1)Dacă,după împlinirea termenului, locatarul continuă sădețină bunul șisă
îșiîndeplinească obliga țiilefărăvreoîmpotri viredinpartealocatorului, seconsideră încheiatăonouălocați une, în
condițiile celei vechi, inclusivînprivințagaranțiilor.
(2)Noua locațiune vafiînsăpedurată nedeterminat ă,dacă prinlege sauconvenția părților nuseprevede altfel ”.
Pelângăcele douăcondiț iicaresunt necesare șiînprezent (locatar ulsăfolose ască bunul închiriat și
locatorul sănuseîmpotriv easc ă),înaceastămaterieapar două noutățiimport ante:
-locatarul trebuie săîșiexecute obligați ile(plata chiriei, efectuarea repara țiilor locative etc.);
-garanțiile dinvechiul contract îlvorînsoți șipecelnouprinefectul legii.
Cuprivire laceade-adoua situaț ie,precizăm căînprezent seconsid erăcănoulcontract este unul
independent, iartoate convențiile accesoriicare presupuneau garanții înceteazăînmoment ulîncare contractul
principal aîncetat caurmare aexpirării termenului.
S-aintrodus omodif icare importantă, șianume: contractu ldelocațiune const atatprinactautenticsauprin
înscrissubsemnătură privată care esteînregistrat laorganul fiscal competent (prinacest faptdobândind dată
certă)reprezintă titluexecutoriu .Astfel, dacă nueste plătită chiria latermen numaieste nevo iesăseîncarce
instanțele culitigii deacest fel,sepoate investi contractul cuformulă executorie șiastfelsăfiepusînexecutare
silită.
Subloca țiunea șicesiunea
Înprivința cesiunii locați unii, înpreze ntexistăanumite deficiențe, însensu lcăsepoateceda doar dreptul
defolosință, având învedere faptul căactualu lCod civilnureglementează cesiunea dedator ie.Practic, areloco

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse „cumpărare” doar adreptului defolosință, ceeacereprezintă osituație anormală.
Spre deosebir edereglementarea actuală, conform Noului CodCivil,cesiunea seface înîntregulsău.
Art.1.833. prevede: „ Chiriașul poate ceda contractul deînchirierealocuin țeisausubînchiria locuința numai
cuacordul scris allocatorului, cazîncare, înlipsa unei stipulații contrare, cesionarul, respect ivsublocatarul
răspunde solidar cuchiriașu lpentru oblig ațiile asumate fațădelocator princontract uldeînchiri ere ”.
Înpreze nt,dacă într-un contract este menționat faptu lcăeste interzisăsublocațiunea, s-aexpri matunpunct
devede recucare nuputemfideacord ,potrivitcăruia esteinterzisă sublocațiu neatotală, fiindpermis ăceaparțială,
situațiafiind aceeași șiîncazul cesiunii.
Pentruaînlătura orice dubiu, s-aprevăzut înart.1.806 alin.2dinNoulCodcivil,că„Interdicți adeaînchei a
osublocațiune priveșt eatâtsublocațiunea totală,câtșipeceaparțială. Interdicțiadeaceda locațiuneaprivește
atâtcesiunea totală, câtșipeceaparțială” .
Contractul dearendare
Înmater iacontractului dearendare s-aureglementat problemel ereferitoare lariscuri.
Art.1.841., intitulat marginal „ Reduc erea arendei stabilite înbaniîncazul pieirii recoltei“ prevedeurmătoarel e:
„(1)Atuncicând, pedurataarendării,întreaga recoltă aunui ansaucelpuțin ojumătate dineaapierit fortuit,
arendașul poate cere reducerea proporțională aarende idacăaceasta afoststabilit ăintr-o cantitate determinată
deproduse agricole, intr-o sumă debani determinat ăsauintr-osumă debanideterminabilă înfuncțiedevaloarea
unei cantități determinate deproduse agrico le.
(2)Dacă arendarea estefăcută pemaimulți ani,reducere anusevastabili decât lasfârși tularendării,când
sevaface ocompensare arecoltelortuturor anilor defolosință” .
Aren darea poate fiînschimbul unor fructe sauînschim bulunei sume debani. Arendareaînbaninu
înseamnă doarplata unei sume debani. Arendarea înbani este reglementat ădeart.1841.
Dacă arendarea estestabilită intr-o cantitate determinată deproduse agrico le,trebui emențio natfaptulcă
acestea nutrebuie săfieneapărat celecultivate efectiv peterenularend at.
Arenda poate fistabilită șiîntr-o sumă debani determinab ilăînfuncț iedevaloarea unei canti tățideterminate
deproduse agricole (deexemp lu,echivalentul înleilaprețulpieței libereaXkgdegrâu).
Arenda înfructe estereglementată deart.1.843dinNoul Codcivil„ (1)Atunci când arenda este stabilităîntr-
ocotă dinfructe sauîntr-o sumă debani deter minabilă înfuncțiedevaloarea uneiastfeldecote, pieirea fortuit ă,
întotsauînparte, afructelor deîmpărțiteste suportată propo rțional șinudăniciuneiadintre părțiacțiu neîn
despăgubire împotriva celeilalte.
(2)Dacă însă pieirea s-aprodusdupă culeger eafructelor șiunadintre părți întârzie înmod culpabi lpredarea sau
recepția lor,cota cuveni tăacesteia sereduc ecufructe lepierdute, iarcota celeilalte părți seconsideră cașicum
nuarfisurvenit nicio pierdere, afară numaidacă fructelearfipieritchiardacă predareașirecepțiafructelor se
făceau latimp”.
Arenda înfructesereferă laipoteza încare arenda constăînfructele cultivate peterenul respectiv –se
contracteaz ăocotă dinfructe sauosumă debani determin atăînfuncție devaloarea uneiastfel decote. Sistemul
suportării riscuri lor,înacest caz,este împărțirea proporțională, darraportat lariscuri.
94

95 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Este prevăzută obligativitatea arendașului deaîncheiacontracte deasigurare,cuprecizarea căsocietăți le
deasigurare nuîncheie asigurare pentru oricecalamit ate.Înaceste condiți i,problema supor tăriiriscurilor rămâne
unaimportant ă.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Persoana fizică
Prelegere susținu tădejudecător drd.LiviuZIDARU
Materia perso anelor revine înCodul civil, putându-se vorbi deorevanșă istorică acodului civil.Din1954,
materiapersoan elorșimater iadreptului familiei aufostscoa sedincodul civil prindecrete lenr.31(privește
persoanele fizice șipersoanele juridice) șinr.32(actnormativ depunere înaplicare adecretuluinr.31),respectiv
prinLegea nr.4/1953 (privește dreptul familiei).
NCC începe cudispozițiile generale șicontinuă cupersoa nafizică ,aceast afiinddefinităîncuprinsulart.
25alin2(„ Persoana fizică este omul, privitindividual, catitulardedrepturi șideobligații civile ”),iaralin.3definește
persoana juridică („ Persoana juridic ăesteorice formă deorganizare care, întrunind condițiile cerute delege,este
titularădedrepturi șideobligații civile ”).Înceea ceprive ștepersoana, aceasta esteprivită catitular dedrepturi și
obligații.
Capacitateadefolosință
I.Art.34defineș tecapa citatea defolosință („ Capacitatea defolosință este aptitudinea persoanei dea
avea dreptu rișiobligații civile ”).Spre deosebire deDecretu lnr.31/1954, care sereferălaaptitu dineadeaavea
drepturi șiobligații, NCCface preciza reacăeste vorbadedrep turișiobligații civile .Opersoană nupoateavea
maimulte capacități, darcapaci tateapoate îmbrăca maimulte forme raportat laramura dedrept care interesează.
Prindefiniția dată,NCC nuface altcevadecât să-și dovedească pozițiadedrept comun(consa crata expres înart.
2alin. 2dinNCC:(„ Prezentul codestealcătuit dintr-unansamblu dereguli care const ituie dreptul comun pentru
toatedomeniile lacare sereferă literasauspirit uldispozițiilor sale ”).
Îndiferitele ramuridedrept sepotîntâlni șialteipostaze alepersoanei fizice: calitate aderudă, desoț,de
contr ibuabi l,decetățean etc.,însă niciuna dintre acesteramu ridedrept nureglem enteazădeomaniera exhaustivă
persoana fizică.
ÎnTitlulI,referit orladispoz ițiilegenerale, sedăuncaracter concretdispoziți eiconst ituționale dinart.18,care
instituieprotecția generală apersoanelor străine șiapatrizilor ,dispunându-se căcetățenii străinișiapatrizii sunt
asim ilațiîncondiț iilelegiicucetățenii români înceea ceprivește drepturile șilibertățile civile.
Anumite trăsătur ienunțate îndoctrină înlegătu răcucapacitat easuntpreze ntateîntextul art.29dinNCC
(alin.1: „ Nimeninupoate fiîngrădit încapacitat eadefolosință saulipsit, întotsauînparte,decapacitatea de
exercițiu, decât încazurile șicondițiile expres prevăzute delege ”,alin. 2:„ Nimeni nupoate renunța,întotsauîn
parte, lacapacitatea defolosință saulacapacitatea deexercițiu ”).Înmăsura încare s-arîncheia acte unilaterale
saucucaracter convențional princareunsubiect dedrept renunță laoparte acapacității saledefolosința, acestea
arfilovitedenulitate absolută, fiind contrare regimului dedrept publicalcapacități i.Deexemplu, clauza potrivi t
căreia opersoan ăseobligă fațădealtasănudobândească nicio datădrepturi dintr-o succesiune sauclauza
potrivit căreia printr-un contract demuncă seimpune angajatului sănudevin ăpărinte etc., fiindcontrarebunelor
moravuri (aduc atingere libertății persoanei deadispunedeeaînsăși ),sunt lovite denulitate abso lută.
Art.1255 dinNCCreglementeaz ăregimul nulită țiiparțiale .Înalin.2, textuldispune:„ Clauzele contrare
96

97 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse legii,ordini ipublicesaubunelor moravur ișicare nusunt consideratenescriseatragnulitatea contractulu iînîntregul
săunumai dacă sunt,prinnatur alor,esențiale saudacă, înlipsa acestora, contractul nus-ar fiînchei at ”.
Următoarele 2alineate reglementează două situații denulita teparțială ( alin.2:“ Încazulîncarecontractul este
menț inutînparte, clauzel enule sunt înlocu itededreptcudispo zițiile legaleaplicabile ”,alin. 3 :„ Dispoziții lealin.
(2)seaplică înmod cores punzător șiclauzelo rcare contravi nunordispozi țiilegale imperativ eșisuntconsiderate
delege nescrise ”).
Dacă seconstat ăcăexistă ocauzădenulitate care priveșteoclauzădintr-un actcomplexsepune întrebarea
dacă nulitatea esteparțială -regul asautotală-excepț ia.(Doctrina s-apronunțat însens ulcănulitatea este
parțială.)Înmăsura încare nulitateaprivește oclauză esențială acontractul ui,potrivitnaturii ei,eliminarea acest ei
clauze facecatoatecelelalteclauze, conside rate neese nțiale, săfieelimina teșiele.Dacăoclauză nueste
esențială potrivitnatur iiei,sepune oproble mădeinterpretare: dacă potrivitvoințeicomune apărților,respecti va
clauzăarfiavut caracteresențial. (Ipotez aunui împrumutcudobândă cămă tărească. Pentru împrumutător, clauza
referitoare ladobânda care depășește maximul admis delege înmateriedelege arecaracter esențial, darpentru
împrumutat nueste esenț ială. Nulitatea clauzei referitoare ladobând ăpoateatrage nulitat eaîntreg uluicontract?
Într-o asemenea ipoteză, numai clauz areferitoare ladobâ ndaexce sivăeste nulă, iarcontractu lîșivaproduc e
efectel e.Noua ordonanță referitoare ladobânda legală prevede că,într-oasemene aipoteză, credi toruleste
decăzut dindreptul deaprimi dobânda).
Înlegătură cuaceste clauze nescri se ,încuprinsul NCC seregăses cmaimulte dispoziți ireferitoare la
nulitatea absolută/parțială. Dacă legiuitorul aprevă zutcăoanumita clauza este nescrisă,aoptat înmod clarca
nulitatea săprivească numaiacea clauză. Unexemplu seregăsește încuprinsul art.1246alin.4 „Prin acordul
părțilornupotfiinstituiteșinicisuprimate cauzedenulitate. Orice convențiesauclauzăcontra răeste considera tă
nesc risă ”.Înmăsura încarepărțile arinstituisausuprima clauzedenulitate,aceste clauze suntconsiderate
nesc rise.Încazulnulități lordedrept,separecăNCC distingeîntre nulitat eaabsolută șianularea actului ,nulitatea
absolută operând dedrept(încazdelitigiu esteconstată deinsta nță).
Unicit atea capacitații defolosință, catrăsăt uraabstr actă apersoanelor morale,este însoțită șide
unicitatea patrimoniului (veziart.31alin.1 :„ Orice perso anăfizică saupersoană juridică estetitularăaunui
patrimoniu care include toate drepturile șidatoriilecepotfievaluateînbani șiaparț inacestei a ”).Prinurmare ,se
dăexpresie teoriei personaliste apatrimoniului. Pedealtăparte, opersoanăpoate avea unsingur patrimoniu, dar
pentru arăspunde unor nevoi practice, încondițiile legii, patrimoniul poate fisupus diviziunii sauafectațiunii.
Diviziunea poateopera numai încond ițiilelegii. Înalin. 3alart.31 sedaucaexemple „ masel epatrimoni ale
fiduciare, celeafectat eexerc itării unei profesiiautorizate, precum șialtepatrimonii determina tepotrivitlegii ”.Se
potdadouă exemple:
-O.U.G. nr.44/2008, care privește desfășurarea activităților economice decătrepersoanele fizice autorizate,
întreprinderile individu aleșiîntreprinderile famil iale. Art.20,26și31dinacest actnormativ prevădcăpersoana
fizica autorizată răspu ndepentru obligațiile contractate înexercițiul activi tățiisale profe sionale cupatrimoniul de
afect ațiune, dacă acesta afostconst ituitîncondițiile legii, șiîncompletar ecuîntreg patrimo niul. Există o
răspunder eprivilegiată cubunurile afectateexerc ițiului profes iei,darînsubsidiar există șirăspundere cutoate
celelalte bunur i,care nusunt afectate profesi ei,potrivit regulilor dedrept comun ,respe ctivpotrivitart.2324, care
prevede, precum art.1718 dinactualulcodcivil, că„ celcare este obligat personal răspunde cutoatebunurile sale

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse mobile șiimobile ,prezente șiviitoare. Eleservesc dreptgaranție comu năacreditorilorsăi ”.Seexceptează bunur ile
insesizabile potrivit legii.
-Alteexemp lesegăsesc șiînNCC .Art.352instituieorăspunderesubsidia rășisolidară asoțilorpentru
obligațiile comune cubunurile proprii, înmăsura încare bunuri lecomune nusunt suficien tepentru satisfacerea
creanțelor creditorilor.
Înart.2324dinNCC înalin. 3sestipulează: „ Creditorii alecăror creanțe s-au născutînlegăt urăcuo
anumită diviziune apatrimoniului, autorizată delege, trebuie săurmăreasc ămaiîntâi bunurile carefacobiectul
aceleimase patrimoniale. Dacăacestea nusunt suficiente pentrusatisfacerea creanțelor, potfiurmăriteșicelelalte
bunuri aledebit orului ”-seconsac rasituația existența șiînaltematerii.
Alin.4 dispune că:„ Bunurile care facobiectul unei diviziuni apatrimoniulu iafectateexerciț iuluiunei profesii
autorizatedelege potfiurmărite numaidecreditorii alecăror creanțe s-au născut înlegătură cuprofesia respectivă.
Acești creditori nuvorputea urmări celelaltebunuri aledebitorului .”Putem vorbi decrean țeizvorâte dintr-un
contrac tîncheiat înlegătu răcuexercițiuluneiprofesii saudecreanțe întem eiate pedelicte civile, dintr-un malpraxis,
deexemplu. Există odublă restricție: pedeoparte,bunurile afectate exercitării profesiei autorizatenupotfi
urmărite dealțicreditori. Pedealtăparte, creditoriialecărorcreanțeaulegăturăcuexercițiu lprofesiei nupot
să-și satisfacă creanțele cubunur idinaltemase patrimo niale. Marea probl emă aacesteireglementari ocons tituie
distincția careseface întrepersoanele autorizate săexerc iteoprofesie șiceleautori zatesădesfă șoareoactivitate
cucaracter economic. Sepune totodată șiproblema garanției pentrucredit ori.Încazul formelor deexerc itarea
profesie ipentr ucare nuexistă orăspundere limitatăpotrivitlegii,nuexistădispoziții legale care săimpună existe nța
unpatrimoniu deafectațiune minim.
Intervenție: Risculeste șipentrucreditoriipersonali șipentru ceiprofesionali, pentrucatrecerea
făcându-se doar prinactunilateral dintr-odiviziune încealaltăapatrimoniului, creditorii voraflaabialamom entul
execut ării,dacă actul nuabenef iciatdepublicitate, încediviziune apatrimoniului seaflăbunul. Sepune problema
dacă eivorficeicaretrebuie sădesființeze sausăfacă inopozabil actul detransf ersaudebitorulurmărit trebui e
săformuleze contestație laexecutare șisăinvoce faptul căbunul nueste afectat profesie i.Dacăseîncepe
executarea, într-oconte stație laexecutare, debitoru lartrebuisădovedea scăacesttransfe rcucaracterunilateral.
Art.32alin. 1dispune că„ încazdediviziune sauafectațiune, transferul drepturilor șiobligațiilordintr-o masă
patrimonialăînalta,încadrul aceluiaș ipatrimoniu, sefacecurespectare acondiț iilorprevăzute delegeșifărăaprejudicia
drepturile creditorilorasup rafiecărei mase patrimoniale ”.Semenționează, caocondiție distin ctăfaptulcătrebuie să
existeșiosancțiunepentru untransfe rintrapatrimon ialprincare seintenționează producerea unuiprejudi ciu.
Art.193alin.1stipulează că:„ Persoana juridicăparticipăînnume propriu lacircuitul civilșirăspundepentru
obligațiile asum atecubunurile proprii, afară decazulîncare prinlege s-ardispune altfel ”.Iarîn alin. 2 sedispune
că:„ Nimeninupoate invocaîmpo trivauneipersoane debună- credință calitatea desubiect dedrept auneipersoane
juridice, dacă prinaceasta seurmărește ascunderea unei fraude, aunui abuzdedrept sauaunei atingeriaduse
ordinii publice ”.Ipoteza pecare opriveștereglementarea :nuserespect ăobligațiaseparării patrimoniului persoanei
juridice depatrimoniul membrilor organelor deadminist rare, obligație stabilită deart.214.Înacest cazîncarenu
există oseparare reală depatrimonii, sepoatevorbi deosociet atefictivă, sancționată prinart.193alin. 2.
Trebuie stabilit care este temeiul dedrept substanțial pentru care secere inopozab ilitatea.
98

99 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Intervenție: Temeiul inopozabilității estedatderegula potrivit căreiabunul trebuie săseafleînpatrimoniul
comun. Seaplicădrept principiu regula potrivi tcăreia toate bunu riletrebuie consi deratecaaflând u-seînpatrimoniul
debitorului; înmăsura încare debitorul invocă faptul căacelbuneste afectat unui patrimoni uspecialdeafectațiun e
înbazaunui act,înmăsura încare seconstată nerespect areadispozițiilor legale cuprivire laafectați une, iarprin
acelacts-aurmări tfraudarea creditorului, bunul vaficonsiderat cafăcând parte dinpatrimoniul comun șisuscept ibil
deexecutar e.Nuenevoiedeunalttemei, actulfăcut îndauna credi torului seconsideră inopoz abildupă regul ile
dreptului comun.
Intervenție :S-acons tatat căînpracti că,încă delamomentul dobândiri ibunurilor, patrimo niulîncare intră
acelbuneste determinat deactul princaresedobândeșteacelbun, chiar șiîncazul persoanelor fiziceautorizate.
Prob lema nueste doar aceea astabilirii apartenenței bunurilor laoanumita masăpatrimonială, ciceremedii
juridicemaiaucreditorii unei obligații carefacepartedintr-oaltămasăpatrimonială înipotez aîncare bunurile din
acea masă patrimonială nusuntsuficiente.
Înceea ceprivește persoana fizică autorizată, există ohotărâreaICCJ–Secția comercială(probabil o
jurisprude nțăizolată) princare s-areținutlipsacalitățiiprocesual epasive apersoan eifizicecumotivarea că
obligația face parte dintr-un altpatrimoniu.
Începutul capacitații defolosință
Desemnalat dispozițiile art.36: “Drepturil ecopiluluisuntrecunoscute delaconcepț iune,însănumai dacă
elsenaște viu.Dispozițiile art.412referitoare latimpul legal alconce pțiunii sunt aplicabile ”.Suntîncontinuare
recunoscute drepturile copilului delaconcepție numaidacă senaște viu.Seface trimite relaart.412, care instituie
prezumția timpului legal alconcepției ( alin.1: „Intervalul detimp cuprins întreatreisuta șiaosută optzecea zi
dinaintea nașter iicopilului estetimpul legal alconcepțiuni i.Elsecalculează zicuzi ”).Aceas tăprezumție afost
privit ăîndoctrină caabsolută șiirefragabi lă,iarîndoctrina recentă caoprezumție relativă.Înalin. 2alart.412
searatăcăpoatefirăsturnată doar cumijloace științificedeprobă(“ Prinmijloacedeprobăștiinți ficesepoateface
dovada conce pțiuniicopilului într-o anumită perioadădinintervaluldetimpprevăzut laalin.(1)sauchiar înafara
acestui interv al ”).
Încetareacapa citățiidefolosință
Acea staareloclamomentul decesului persoanei. Desemnalat ipotezacomorienț ilorșicodeced aților.În
NCC ,înaceastaprivință, existăart.957alin.2,care prevede ocondițieunică, șianume caacestepersoane să
fidecedat, astfel încât sănupoată fistabil itcăunaasupraviețuit alteia,fărăasemaifacedistincția dacă decesul
acestor persoane aavut locînaceleași împrejurări .
Câteva aspecte legate deîncetare acapacității defolosi nțăprindeclararea judecătoreascăamorții ( dela
art.49laart.57 înNCC):
-oscurtare generală atermenelor prevăzutedereglemen tarea învigoare: deexempl u,dacă art.16din
Decret ulnr.31/1954 stabileș teuntermende4anideladataultimelor vești dincarerezultă căeraînviață,
art.49alin.1institui euntermende2ani;dacădispariți aaavutlocînîmprejurări deosebite (cutremu r,
inundație, catastrofă decale ferată oriaerianăetc.),decesul poate fideclarat dacă autrecut celpuțin 6luni

Publicați eco-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse deladata împrejurării încare avutlocdispariția ( art.50alin.1 dinNCC);dacă este sigur cădecesul s-a
produs, deșicada vrulnupoate figăsit sauidentificat, moartea poate fideclarată prinhotărâre judecăt orească,
fărăaseașteptaîmpli nireavreunui termen deladispariție ( art.50alin.3 )(deexemplu, ipotez aprăbușiri i
unui avion înastfeldecircum stanțe încât nusepoateaccepta căasupra viețuit vreun pasa ger).
-ipoteza anulării hotărârii dedeclarare amorțiipoatefirăsturnată printr-o acțiune înanulare ulterioară ,în
măsura încare persoana dece dată reapare.
-deasemen ea,sepoaterectifica data morții.Uncertifi catdedeces eliberat întemeiul constatăr iifizicea
morții areîntotdeauna prioritate fațădehotărâ readecla rativădemoarte.
-dacă celdeclar atmort reaparepoate obține anulareahotărâri iprincare is-adeclarat moartea ( art.54alin.
1).După anular eahotărârii declarative demoarte, art.54alin.2 preved ecăceldeclara tmort șicareeste
înviață poate cere înapoiere abunuri lorsaleînnatură, iardacă aceasta nuestecuputință,restituire alorprin
echiv alent. Art.54alin. 2îlprotejează pedobâ nditor ulcutitluoneros, care nueste oblig atsăînapoieze
bunurile decât dacă, subrezervadispozițiilor înmater iedecarte funciară, sevaface dovada căladata
dobândirii știaoritrebuia săștiecăpersoana declarată moartă este înviață.Deexemplu, dacă estevorba
despre unimobil înscris încarteafunciară, regulile specifi cedeapreciere abunei- credințe șiefectel ebunei-
credințe înceea ce-lpriveșt epedobânditorul dreptuluitabularprevale azăfațădereglementarea îndiscuție.
Astfel, art.901alin. 1 dinNCC, carepriveș tedobândi reacubuna-cre dințăaunuidrepttabular: „ Subrezerva
unor dispoziți ilegale contra re,oricine adobândit cubună-credință vreun drept realînscris încarteafunciară,
întemeiul unuiactjuridic cutitluoneros, vafisoco tittitularu ldreptului înscris înfolosul său,chiardacă, la
cerereaadevăratului titular,dreptu lautorului săueste radiat dincarteafunciară ”.(Ipoteza:aparentuldecujus
eraîntabulat caproprietar alimobilului.Dupădeschid erea succesiu nii,succeso rulseîntab ulează la
rândul săupentruadispune debunuri șiînstrăinează unui terțdebuna-c redință. Terțulbenefi ciazădebuna-
credințănumai dacăladata cererii deînscriere aufostîndeplinite următoar elecondiții: a) nuafostînreg istrată
nicio acțiune princare secontestăcuprinsu lcărții funciare; b)dincuprinsul cărțiifuncia renurezultănicio
cauză care săjustificerectificarea acesteia înfavoa reaalteipersoan e;șic)nuacuno scut,pealtăcale,
inexactitatea cuprinsului cărții funciare ( art.901alin.2 ).
-art.57 reglementează drepturile moștenitorului aparent: „ Moștenitorul aparent care aflăcăpersoanacare
afost declarată deced atăprinhotărâre judecătorească esteînviață păstr ează posesia bunurilo rși
dobândește fructeleacestora, câttimp celreapărutnusolicit ărestituirealor ”.
Capacitateadeexercițiu
Capacitatea deexercițiueste definităînart.37 :„ Capacit ateadeexerciți ueste aptitudineapersoanei deaîncheia
singurăactejuridice civile ”.Aceas tadefiniție relevă două aspe cte:
-capacitatea deexercițiu secircumsc riesferei actelor juridiceșinufaptelorjuridice, privește posibilitatea
deadobând ișiexercita drepturi prinîncheierea deacte juridice civile, respectivdeaasuma șiexecuta obligații
peaceeași cale;
-aspectul esențial cons tăînfaptul căexistențacapacității deexerciț iuimplicăposibilitatea deîncheia singur
șifărăautorizație acte juridice. Aexistat ocontroversă :încemăsură minorul, dobândind capacitatedeplină de
100

101 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse exercițiuprincăsătorie, păstreazăsaunucapacitatea deplină deexercițiu, înipoteza anularii căsătoriei.Controversa
este clarificată înNCC(vezi art.39alin. 2 :„ Încazul încare căsătoria este anulată, minorul care afostde
bună-credinț ălaîncheierea căsători eipăstrează capaci tatea deplinădeexerciț iu ”).Sedăposibilitatea instanțe ide
tutelă,dearecunoaște minor uluide16ani capacitat eadepli nădeexercițiu pentrumotiveteme inice.Unmotiv
temeinicseregăseșt eîncuprinsul art.42 :„ 1)Minorulpoate săîncheie actejuridiceprivind munc a,îndeletniciril e
artistice sausportive orireferitoa relaprofesia sa,cuîncuviințar eapărinț ilorsauatutorelui,precumșicurespe ctarea
dispozițiilor legiispeciale, dacăestecazul.2)Înacest caz, minorul exercită singur drepturi leșiexecută totastfel
obligațiile izvor âtedinaces teacte șipoate dispune singur deveniturile dobândite ”.
Capacitatea deexercițiu restrânsă
Regula pentru capacitat eadeexercițiu restrâns ăeste înscrisă înart.41 dispune ca„ (1)Minorul carea
împlinitvârsta de14aniarecapacitatea deexercițiurestrânsă.
(2)Actele juridice aleminorului cucapacita tedeexercițiu restrânsă seîncheie decătre acesta, cuîncuv iințare a
părinților sau, după caz, atutorelui, iarîncazuril eprevăzut edelege, șicuautorizarea instan țeidetutelă.
Încuviințar easauautorizarea poatefidată,celmaitârziu, înmomentulîncheierii actului”. Existășioexcepți e de
laregulaprezentată, care dăexpresie unor considerații doctrinare existente, excepțieprezent atăîncuprinsul alin.
3alart.41 :„Cutoateacestea, minorul cucapacitatedeexercițiurestrâ nsăpoate facesingur acte deconservare ,
acte deadministrare carenuîlprejudiciază, precum șiacte dedispozi țiedemică valoare, cucaracter curentșicare
nuîlprejudiciază, precum șiacte dedispoziție demicăvaloare ,cucaracter curent șicare seexecut ăladata
încheierii lor”.
Dincuprinsulart.43alin.3sepoate observa faptul că,chiar șipersoana lipsită decapacitate deexerciți u
poate săîncheie acte juridice dedispoziție demicăvaloare cucaracter curent șicareseexecută lamomentul
încheierii lor.Înaceastă materi etrebuie avută înveder eclasifica reaactelor juridice după importanța lor în:acte
dedispoziție, deconservare, deadministrar e.Dacă raporta reaseface launbunutsinguli, oriceînstrăinare este
unactdedispozi ție,dacăraportarea sefacelapatrimoniu înansamblul său,unactdeînstrăinare aunuibun, pentru
onormală puner eînvaloare apatrimoniului, este unactdeadministrare. Conse cințe:înprima ipoteză, minorul cu
capacitate restrânsă deexercițiu vaputea încheia actul deadmin istrareneprejudici abilsingur,înadouaipoteză,
fiindvorba deunactdedispoziție, minorul vaavea nevoie dedublă încuviințare,aocrotitorului legal șiainsta nței
detutelă, înlipsa căroraactul esteanulabil pentru incapacitate, indiferentdacă actul l-aprejudiciat saunupe
minor.
Art.144alin. 2și4 dinNCCsunt situateînsecțiunea care privește exercitarea tuteleicuprivirelabunuri le
minorului. Înalin. 2 sestipulează că:„ Tutorel enupoate, fărăavizul consi liuluidefamilie șiautorizarea instanței
detutelă, săfacă acte deînstrăinare, împărțeală, ipotecare oridegrevar ecualtesarcin ireale abunur ilorminorului,
sărenunțe ladrepturile patrimoniale aleacest uia,precum șisăîncheie înmod valabil orice alteactecedepășesc
dreptuldeadministrar e ”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Sancțiunipentr uipotezele încare regulile referitoare lacapacitate nusunt îndeplinite
Sancțiuneaanulabilității
Potrivit art.44alin.1„Actele făcute depersoan alipsită decapacitat edeexerciț iusaucucapacitat ede
exercițiurestrânsă, altele decâtcele prevăzute laart.41alin. (3)șilaart.43alin.(3),precum șiactelefăcutede
tutore fărăautorizarea instanț eidetutelă, atunci când această autorizare este cerută delege, suntanulabile, chiar
fărădovedire aunui prejudic iu”.
Potrivit art. 44alin.2„ Cellipsitdecapac itate deexerci țiusaucucapaci tatedeexercițiu restrânsăpoate
invocașisingur,înapărare, anulabilitatea actului pentru incapacit atea sarezultatădinminoritate oridinpunerea
subinterdicți ejudecătorească ”.Invocarea nulitățiirelative pecaledeapăra reînsea mnăoinvocare pecaleexcepție
dedrept substanțialșinupresupune formularea uneicereridistincte deanulare. Spre deosebi redereglementarea
actua lă,unde există ocontro versă legatădeprescripti bilitatea sauimprescriptib ilitateainvocăriinulitățiirelative pe
cale deexcepție, NCC aoferit osoluție. Astfel, încuprinsu lart.1249 alin.2 dinNCCsestipulează că„ nulitatea
relativăpoate fiinvoc atăpecaleacțiunenumai întermenul deprescripț iestabilit delege. Cutoate aceste a,partea
căreia isecere executarea contractu luipoateopun eoricând nulitatearelati văacontractului, chiarșidupăîmplin irea
termenului deprescr ipțieadreptului laacțiunea înanulare ”.Delaaceastăregul ăexistă oexcepțieînmateriede
leziune,potrivit dispozițiilor art.1221 alin.1 („Existăleziune atunci când unadintre părți, profitânddestarea de
nevoie, delipsa deexperiență oridelipsa decunoști nțeaceleilalt epărți, stipulează înfavoareasaoriauneialte
persoane opresta țiedeovaloare considerabil maimare, ladata încheieriicontractului, decâ tvaloar eapropriei
prestații ”).
Încazul leziuniinusepoate opun eexcepția denulitate oricân d,cidoar îninterior ultermenului deprescripție
pentru acțiunea înanulare pentru leziune (1an).
Înipoteza încare actuls-aîncheiat fără autorizarea instanțe idetutelă ,aceas tavasesiza procurorul în
vede reaexerci tăriiacțiunii înanulare ( art.46alin.3 ).Procuror uluiiserecunoaște calitate procesuală activă
într-oasemenea acțiune.
Limitele obligației derestituire aincapabilului
Înceeaceprivește limitele obligați eiderestituir eaincap abilului ,înart.47existăotrimitere laart.1635-
1649, care reglementează deomanier agenerală obligația derestituire. Încartea aV-a,titlulVIII,art.1647dispune
„(1)Persoana care nuarecapa citatedeexercițiu deplinănuesteținută larestit uireaprestațiilor decât înlimita
folosului realizat, apreciat ladata cererii derestituire. Sarcina probei acesteiîmbogățiri incumbă celui care solicită
restituirea.
(2)Eapoate fiținută larestituireaintegralăatuncicând,cuintenție saudinculpă gravă ,afăcut carestituirea
săfieimposibilă ”.
NCC nuanțează principul aplicării imedi atealegiinoiînmaterie contractualăși,îngeneral, înmater iaactelor
juridice.Înschimb, înceea ceprive ștestărilelegaleextracontractuale, principiul aplicăr iiimediate alegiinoi
prevalează. Astfel,potrivit art.5alin.2dinLegea depunere înaplica renr.71/2011 „ Dispoz ițiileCodului civilsunt
aplicabile șiefectelor viitoare alesituațiilor juridicenăscute anterior intrăriiînvigoare aacestuia, derivate dinstarea
102

103 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse șicapacitate apersoanelor ,dincăsătorie, filiație,adop țieșiobligația legală deîntreținere, dinraporturile de
proprietate, inclusivregimul general albunuri lor,șidinraportur iledevecinătate, dacă aceste situaț iijuridicesubzistă
după intrar eaînvigoare aCodului civil ”.
NoutățiintroduseînCartea aII-a-Despre familie
1.Instan țacompetentăsăsoluțio nezetoate măsurile șitoate litigiile dinCartea aII-a
„Des prefamilie ”
Este, potrivit art.265dinNCC ,instanța detutelăprevă zută laart.107 1.
Art.265. -„Toate măsurile date prinprezenta carte încompete nțainstanț eijudecă torești, precum șitoate
litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărțisunt decompet ențainstanțe idetutelă prevăzute laart.
107”.
-NCCfacediferența întremăsuri -care implic ăoprocedură necont encioasă -șilitigii -careimplicăoproce dură
contencioasă (înpractic ă,preponderente ;vorfiprocedurile necon tencio ase) ;
-competența instanței detutelă, înviziun eanoului Cod Civil,este extrem deextinsă ,aceastăinstanțăfiind
competentă cuprivir elacăsătorie, desfac erea căsăt orieiprindivorț,obligația deîntreținere, litigiile cuprivire la
regimul matrim onial etc., darșicuprivirelaocrotir eamino rului șipersoanei, îngeneral, atribuții trasateprin
prevederile Cărții I„Despre persoane”;
-conform art.229alin1dinLegea nr.71/2011 pentrupunerea înaplicareaLegii nr.287/2009privind Codul Civil,
organizarea ,funcțio nare așiatribuții leinstanței detutelă șidefamili esestab ilesc prin legeaprivin d
organizar eajudiciară ;
-până lareglementarea prinlege aorgan izării șifuncționării instanțeidetutelă, atribuțiile acesteia, prevăzut e
deNoulCodcivil, suntîndeplinit edeinstanțele, secțiilesau,dupăcaz, completele specializate pentru minori
șifamilie;
-normel eNouluiCod civil nustabilesc competența materială ainstanțelo r ,delegelata ,înlipsa uneiprecizări
expre se,fiindjudecăto ria;peviitor,însă, plenit udineadecompetenț ăvaaparține tribunalului ,judecă toriapăstrând doar
comp etențele expres prevăzute deart.92dinnoul Cod deprocedură civilă, astfel căvatrebui reglementat acest
aspect prinlegea privind organi zarea judiciară: care dintreceledouăinstanțe vaprimi atribuți ileinstanței detutelă.
2.Consiliul defamilie
-oinstituțienou introdu săprin noulCod civil
Art.124.-„(1)Consiliul defamili esepoate constitui pentru asupraveg heamodulîncaretutoreleîșiexerci tă
dreptu rileșiîșiîndeplinește îndatori rilecuprivirelaperso anașibunurileminorului.
(2)Încazulocrotiriiminorului prinpărinți, prindareaînplasament sau, după caz,prinaltemăsuri deprotec ție
specială prevăzute delege nusevainstitui consiliul defamilie”.
-constituirea saeste facultativă
-consiliul defamilie areunroldesupraveghere atutorelui, așacum reiesedinart.136NCC
1Art.107. -Procedurile prevăzute deprezentul codprivind ocrotirea persoanei printutelă șicuratelă sunt decompetența instanței detutelă șidefamilie stabilite potrivit
legii, denumită încontinuare instanța detutelă.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.136. -„Măsurile privindpersoa naminorului seiaudecătre tutore,cuavizul consiliului defamilie,cu
excepția măsurilor careaucaracter curent”.
-consiliu ldefamilieșitutor elesunt control ațiefectiv șiconti nuu decătre instanța detutelăasupramodului
încaretutorele șicons iliuldefamilie îșiîndeplinesc atribuțiilecuprivirelaminor șibunurile acestuia,conformart.
151NCC.
3.Tutorele poatefidesem natînavans decătre parinte
Art.114. -„(1)Părintele poate dese mna, prinactunilate ralsauprincontra ctdemand at,încheiateînformă
autentică ,ori,după caz,printestamen t,persoa nacareurmează afinumi tătutorealcopiilo rsăi;
(2)Desemnarea făcută depărintele care înmomentul morți ieradecăzut dindrepturile părintești saupus
subinterdicți ejudecăt oreas căeste lipsită deefecte;
(3)Desemnar eafăcută încondițiile prezentului articol poate firevocat ăoricând decătre părinte, chiarși
printr-un înscris subsemnătură privată”.
-seface prinactunilateral sauprincontract demandat ;
-trebuie săîndeplineas căcondiția deformă, fiind prevăzutăexpres forma autentică ;
-casăaibă efect desemnarea, părintele trebuie sănufiedecăzut dindrepturilepărinteștisau sănufiepus
subinterdi cțiejudecător ească înmomen tulmorții ;
-revocarea desemnării tutorelui nunecesită formaautenticăaactului, fiindsufici entunînscris subsemnătură
privată .
Identificar eapersoanei fizice. Impactul procedura l.Dispoziții noiînmateria domiciliu lui
1.Unicit atea domiciliului șiareședinței
-Art.86NCCinstituie obligația persoanei fizice deaavea unsingurdomiciliu șiosingură reședință
Art.86.-„(1)Cetățenii români audreptul săîșistabileas căorisăîșischimbe, înmod liber,domiciliulsau
reședința, înțarăsauînstrăinătate, cuexcepția cazurilo ranume prevă zute delege.
(2)Dacă prinlege nuseprevede altfel,opersoa năfizică nupoate săaibă înacelașitimpdecâtunsingur
domiciliu șiosingură reședință, chiarșiatunci cânddeține maimulte locuințe”.
2.Nouadefin ițieadomiciliului
Art.87.-„Dom iciliulpersoanei fizice, înveder eaexerci tăriidreptu rilorșilibertă țilorsalecivile, este acolo unde
acea stadeclară căîșiarelocuința principală".
-această formăeste introdusă prinLegea nr.Legenr.71/2011 pentru punerea înaplicare aLegiinr.287/2009
privind Codul civil;
-s-aoptat pentru ocertitud inejuridică sporit ăîndefinirea noțiunii dedomiciliu, atribu indoimportanță
privilegiată declarației pecare persoana fizicăoface înfațaorganelordeevidențăapersoanelor;
-pentru stabil ireasauschimba readomiciliului, așacumreies edinart.89alin. 2NCC 2,sunt neces aredouă
elemen teconstit utive:
104

105 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse a.unelement faptic -stabilirea efectiv ăalocuințeisaumutarea într-un anumitloc;
b.unelem entsubiectiv -intenția persoanei dea-șistabili locuinț aprincipală undeadeclarat, făcânddin
aceaașezarecentrulrelațiilor sale cucaracte rsocial șiprofesional;
-înlipsa declar ațieipersoa neifizicecuprivireladomicili ulsău,acestapoate fistabilitdinoricealteîmprejurări
defapt, avându- seînvedere cele două elemente cons titutiv e aminti teanteri or.
3.Dovadadomiciliului
Art.91.-„(1)Dovada domic iliului șiareședinței sefacecumenț iunilecuprinse încartea deidentitate.
(2)Înlipsa acestormențiuni oriatunci când acestea nucorespund realității, stabilirea sauschimbarea
domiciliului oriareședinței nuvaputea fiopusă altorpersoa ne.
(3)Dispoziț iilealin.(2)nuseaplică încazul încare domiciliul saureședința afostcunos cută prinaltemijloace
decelcăruia iseopune”.
-seface, caregulă, cumențiunile cuprins eîncarteadeidentitate ;
-oprevedere defoartemareutilitate practic ă afostintrod usăprinalineatu l2alart.91careprevede că,înlipsa
unorastfeldemențiuni stabilirea sauschimbarea domiciliului, nuvaputea fiopusă altorpersoane de
bună-credință (buna- credință fiind prezumată).
4.Altetipuridedomicilii
-domiciliul legal :deexemplu, înart.art.92alin.1NCC sestatuează cădomi ciliul minorului carenuadobân dit
capacitate deplină deexercițiu încondițiile prevăzu tedelege este lapărințiisăisaulaacela dintre părinți lacare
ellocuiește înmod statornic .
-domicil iulprofesional : reglementat înart.96NCC („Cel careexploate azăoîntreprindere aredomic iliulșilalocul
acelei întreprinderi, întotceea ceprivește obligațiile patrimoni aleces-au născut sauurmează aseexecuta înacel
loc”).
-domiciliul ales :art.97alin. 1NCC -„ Părțileunuiactjuridic potsăaleagă undomi ciliuînvederea exerci tării
drepturilorsauaexecu tăriiobligații lornăscu tedinacelact.Alegerea domicili uluinuseprezumă, citrebuie făcută
înscris ”.
Dom iciliul ales poate aveasemnificațiaprorogării convenți onaledecompete nță,atunci când legeapermite astfel
dederogări, respectiv încazul competenț eiterito rialerelative .
Alegerea dedomiciliu prezintărelev anță șiînceeaceprivește plata.Înmodnormal,delegelata ,plata seface la
domiciliul debitorului. ÎnnoulCod Civil,plata devineportabil ă, înlipsă deprevederi contractuale, uzan țe,natura
prest ației saudispoziți icontrare (art.1 494NCC).Înacestcazpoate fivorba deundomiciliu ales alcreditorul ui.
Drepturialepersonalității
Seregăsesc înart.58șiurmătoa reledinnoulCod civil
-elenuseconfundă cudrepturile decrean țăsaudrepturile personale (iuraînperson aaliena) ,acăror realizare
implică concursul subiectului pasiv,ținut săprocure subie ctuluiactiv oprestație orisăseabținădelaceva ceea
cearfiputut săfacă, înabsența angajamentulu isăujuridic ;șinicicudrepturile reale( iurainrecor porali )ori

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse drepturile intelectuale ( iurainreincorporali ),care conferă titularuluilorpreroga tivecare seexercită nemijloc itasupra
unor bunur icorporale sauincorporale;
-acestea beneficiau deoreglem entare incomplet ăînvechea legisl ație;
-nusunt drepturi instituite delege, cisunt recunoscut e,garantatedeaceasta;
-prevederil eîșiauoriginile îndreptul german din(art.823dinCodul civilgerman);
-drepturile personalității poart ăasupra unor aspecte sauatribute inerente persoane i( juraînpersona ipsa)
-sunt dobândite odată cunașterea;
Art.58.-„(1)Orice persoană aredreptul laviață, lasănătate, laintegritatefizică șipsihică, laonoare și
reputație, drept ullarespectarea vieții private, precum șidreptul lapropria imagine.
(2)Aceste drepturi nusunt transm isibile”.
a.Dreptul laviață;
b.Dreptul laintegritat efizică șipsihică;
c.Dreptul laonoare șireputație;
d.Dreptul larespectarea vieții private;
e.Dreptul lapropria imagine;
f.Dreptul deadispunedesine însuș i;
Art.60.-„Persoanafizicăaredreptu lsădispunădesineînsăși, dacă nuîncalcă drept urileșilibertățilealtora,
ordinea publică saubunele moravuri”.
-valorilepersonalității umane ocrotitedelegesuntenumera teînart.252NCC,intitulat chiar „ocrotirea personalit ățiiumane”;
Art.252. -„Orice persoană fizicăaredreptul laocrotirea valorilorstrâns legate deființa umană, cum sunt
viața, sănătatea, integritatea fizică,demnitat ea,intimitateaviețiiprivate,creația științifică, artistică, literară
sautehnică, precum șiaoricăror altedreptu rinepatrimoniale”.
-esteposibilcaaces tedreptur ialepersonalit ățiisăfieextinsepecale jurisprude nțială dincolo desituațiile
expres prevă zutedelege, înmăsura încare dinneces itățile practicesevasimținevoia ,așacumrezultă din
interpretarea textului art.252NCC („… ocrotirea valorilor strâns legatedeființaumană, cum sunt ”);
-aceste drepturisunt struct urate înnoul Cod civilîndouă secțiuni:
a.Secțiunea aII-a-Drepturile laviață, lasănătate șilaintegritat ealepersoa neifizice;
b.Secțiunea aIII-a-Respectul vieții private șialdemnităț iipersoa neiumane;
Suntreglemen tateastfel pentru căgradu ldeprotecțieacord atfiecărei categorii este diferit .
1.Drepturile laviață ,lasănătate șilaintegritate alepersoanei fizice
-legiuitorul este mult maicategoric înocrotirea dreptu rilordinSecțiunea aII-a,începriveș teviața,sănătatea și
integ ritatea fizică.
-există oseriededispoziții caregaranteaz ăinclusiv integrita teaspeciei umane înfațamani pulăril orștiințifice(de
exemplu art.61alin.2NCC – „Intere sulșibinele ființeiumane trebuie săprimeze asupra interesul uiunicalsocietăți i
saualștiinței”, art.62NCC „Nimeni nupoate aduce atingere specieiumane.alin(2)Este interz isăoricepractică
eugenică princare setinde laorganiz area selecției persoanelor” );
-seinterzice conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sauproduse lorsale,actele juridice
106

107 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse având caobiect astfeldevalori fiind lovite denulitateabsolută;
Art.66.-„Orice acte care aucaobiectconferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau
produselor sale sunt lovitedenulitate abso lută,cuexcepțiacazurilor expres prevăzut edelege”.
-donar eadeorgane estepermisășieste esențialmente revocabilă pânăînmomentul prelevării;
Art.68.-„(1)Prelev area șitransplan tuldeorgane, țesuturi șiceluledeorigine umanădeladonatori înviață
sefacexclu sivîncazurile șicondi țiileprevăzutedelege, cuacordul scris,liber,prealabil șiexpresalacestora
șinumai dupăceaufostinformați ,înprealabil, asupra riscur ilorintervenției. Întoate cazu rile,donatorul
poate reveni asupr aconsim țământul uidat,până înmomentul prelevării”.
(2)Seinterziceprelevarea deorgane ,țesutur ișicelule deorigine uman ădelaminori, precum șidela
persoanele aflate înviață, lipsite dedisce rnământ dincauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale
grave saudintr-unaltmotiv similar, înafara cazurilor expres prevăz utedelege.
-înart.69NCC existăotrimiterelaprocedura specialăreglementa tădeart.252-256,însensulcăinstanța poate
luatoate măsuri lenecesare pentru aîmpiedic asauafacesăînceteze oriceatingere ilicită adusă integrității corpului
uman, precum șipentr uadispunerepararea daunelor materia leșimoralesuferite. Legiui torul afostfermînsensul
protejării dreptului laviață. Înschimb, nulafelstau lucruri leînsecțiunea următo are.
2.Respectul vieții private șialdemnității persoa neiumane
-aexistat otemere accentuata căregleme ntândaces tematerii, legiuitorul arputea săfacămaimultrăudecâtbine
șisăatingă, deexemplu, libertatea presei;
-înart.70șiurmăt oarele sunt recunoscu teșiprotejat edrepturi,curestrângerile prevăzute înart.75;
-laart.14șiurmătoarele dinLegea nr.71/ 2011pent rupunerea înaplica reaLegiinr.287/2 009privindCodul civil
seregăsesc norme tranzitoriicuprivireladreptu rilepersonalit ății.
Dreptul lalibera exprimare
Art.70.-„(1)Orice persoa năaredreptullaliberaexprim are.
(2)Exerc itarea acestui drept nupoate firestrânsă decât încazurile șilimitele prevăzu telaart.75”.
Dreptul laviața privată
Art.71.-„(1)Orice persoa năaredreptullarespe ctare aviețiisalepriva te.
(2)Nimeni nupoatefisupus vreunor imixtiuni înviața intimă, personală saudefamilie,niciîndomicili ul,
reședinț asaucorespondența sa,fărăconsimțământu lsăuorifărărespectare alimitelor prevăz utelaart.75.
(3)Este,deaseme nea, interzisă utilizarea, înoricemod, acorespondenței, manuscrisel orsauaaltor
documente personale, precum șiainformațiilor dinviațaprivată aunei persoane, fărăacordulacesteia ori
fărărespectarea limitelorprevăzute laart.75”.
Dreptul lademnit ate
Art.72.-„(1)Orice persoa năaredreptullarespe ctare ademn itățiisale.
(2)Este interzisă orice atingere adusă onoarei șireputaț ieiunei persoane, fărăconsimțământ ulaces teiaori
fărărespectarea limitelorprevăzute laart.75”.
Dreptul lapropria imag ine
Art.73.-„(1)Orice persoa năaredreptullapropria imagine.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 108 (2)Înexercitarea dreptului lapropria imagin e,eapoatesăinterzică orisăîmpiedice reproducerea, înorice
mod, aînfățișării salefiziceoriavocii salesau, după caz,utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispoz ițiile
art.75rămân aplicabil e”.
Atingeriaduse viețiiprivate
Art.74.-„Subrezerva aplicării dispozițiilor art.75,potficonsi deratecaatingeri adusevieții private:
a)intrarea saurămânerea fărădrept înlocuință sauluarea dinaceasta aoricărui obiectfărăacordul celuicareo
ocupă înmod legal;
b)interceptarea fărădrept auneiconvorbiri priva te,săvârșită prinoricemijloace tehnice ,sauutilizarea,încunoșt ință
decauză, aunei asemenea interceptări;
c)captarea oriutilizarea imagin iisauavociiunei persoane aflateîntr-un spațiuprivat ,fărăacordulacesteia;
d)difuzar eadeimagini care prezintă interioare aleunui spațiu privat, fărăacordul celui careîlocupă înmodlegal;
e)ținerea viețiiprivate subobservație, prinoricemijloace, înafară decazu rileprevăz uteexpresdelege;
f)difuzarea deștiri,dezbateri, anchete saudereportaje scrise oriaudiov izuale privindviațaintimă,person alăsau
defamilie, fărăacordulpersoanei încauză;
g)difuzar eademateriale conținând imagin iprivindopersoană aflatălatratament înunitățile deasistență medicală,
precum șiadatelorcucaracter personal privind starea desănătate, proble mele dediagnosti c,prognostic,
tratament, circu mstanțe înlegătură cuboala șicualtediverse fapte, inclusiv rezult atulautop siei,fără acordul
persoanei încauză, iarîncazul încareaceast aeste decedată, fărăacordulfamil ieisaualpersoane lorîndreptăți te;
h)utilizar ea,curea-credință, anumelui, imaginii, vocii sauasemănării cuoaltăpersoan ă;
i)difuzare asauutilizarea corespondenței, manuscri selororiaaltor document eperso nale,inclus ivadatelorprivind
domiciliul, reședi nța,precum șinumerele detelefon aleunei perso anesaualemembrilor familieisale,fărăacordul
persoanei căreiaaces teaîiaparțin saucare, după caz,aredreptuldeadispune deele”.
Limite
Art.75.-„(1)Nucons tituie oîncălc areadrepturilor prevăzu teînaceastă secțiuneatingerile care suntpermise de
lege saudeconvenț iileșipactele internaționale privitoareladrepturile omul uilacare România esteparte.
(2)Exercita readrepturilor șilibertăților constit uționale cubună-credin țășicurespectarea pactelorșiconvențiilor
internaționale lacare România esteparte nuconsti tuieoîncălcare adrepturilor prevăzute înprezen tasecțiune”.
-lastabilirea încălcării saunuadrepturilor prevăzut eînart.70șiurmătoarele, insta nțaeste nevoităsăpună în
balanță celedouă drepturi, pentr uavedea încemăsu răexercițiul unuidrept fundamenta l(cum este, deexemplu,
libera exprimare )constituietotodată oingerință într-un altdrept alpersonalității, totundrept fundament al(cum este
deexemplu, dreptul laviață privată), realizând untestalproporționalității șirăspu nzând laurmătoarele întrebări:
care este interesul care justifică ingerința? ;careeste interesul care trebuieprotejat?;câtdegravă esteingerința?;
careeste proporțiaîntreceledouă?
-acordul seprezumă atunci cândînsuși cellacare sereferăoinform ațiesauunmaterial lepune ladispoziția unei
persoane fizice oripersoa nejuridi cedespre care arecunoștință căîșidesfășoa răactivitatea îndomeniul informării
publicului (art.76NCC). Înacestcaznumaieste necesar acordu lscris. Totuși, pentru celcare oferă informații
despre sine presei saualtor organisme similare, înaintedeintrarea învigoare anoului Cod Civil, acordul nuse
prezumă,așacum reiese dinLegea nr.71/2011 pentrupunerea înaplicare anoului Cod civil.

109 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 3.Mijlo acele deapărareadrepturilor personale nepatrimoniale
-art.252-257 NCC seaplica numai faptelo rsăvâ rșite dupăintrareaînvigoare anoului Cod civil;
-art.253-257NCCreglementează oprocedura foarteamplă pentrumijloacele deapărareadrepturi lorpersonale
nepatrimoniale alepersoanelor fizice:
Art.253. -„(1)Persoana fizică alecărei drepturi nepatrimoniale aufostlezateoriamenințatepoate cere oricâ nd
instanței:
a)interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
b)încetarea încălcării șiinterzic erea pentru viitor, dacăaceastadureazăîncă;
c)constatarea caract erului ilicitalfapteisăvâ rșite,dacă tulburare apecare aprodus-osubzi stă.
(2)Prinexcep țiedelaprevederile alin. (1),încazul lezării prinexercitarea dreptuluilaliberaexprimare, instanța
poate dispune numai măsurile prevăzute laalin. (1)lit.b)șic).
(3)Totodată, celcare asuferit oîncălcare aunorasemenea drept uripoatecere instanței săîlobligepeautorul
fapteisăîndeplineas căorice măsuri socotite nece saredecătre instanță spre aajung elarestabilirea drept ului
atins, cum sunt:
a)obligarea autorului, pecheltuiala sa,lapublicarea hotărâri idecondamn are;
b)orice altemăsuri necesare pentru înceta reafaptei ilicitesaupentrurepara reaprejudici uluicauza t.
(4)Deasemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubirisau,după caz, oreparație patrim onială pentru
preju diciul, chiar nepatrimonial, cei-afostcauza t,dacă vătămare aesteimputabilă autorului fapte iprejudi ciabile”.
Înaceste cazur i,dreptu llaacțiune estesupusprescripției extinctive.
-estevorba demijloace cucaracter prepond erentmoral dereparare aunui prejudiciu ,înprimul rânddereparare
înnatură.
-însituația prevăzut ădealin. 3alart.253, dreptullaacțiune este supus prescripției extinctiv econform regulilor
generale înmateria faptelor ilicite cauzatoare deprejudicii.
-mijloacele deapărare mențion atelaalin1.alart.253suntimprescri ptibile.
Interven ție: referitor laart.255alin. 3.
Încazul prejudiciilor aduseprinmijloacele presei scrisesauaudiovizuale, instanța judec ătoreas cănupoate să
dispună încetar ea,cutitluprovizoriu, aacțiunii prejudic iabile, decât dacă prejudiciilecauzate reclamantului sunt
grave, dacă acțiunea nuesteînmod evident justificată,potrivitart.75,șidacămăsu raluată deinstanță nuapare
cafiind disproporț ionată înraport cuprejudiciile cauzate. Dispozițiile art.253alin. (2)rămân aplicabile.
S-aformulat opinia cănupoate fidispusă ointerzicere anticipată aunei acțiuniprejudiciabile cinumai dacă aceasta
este încurs dedesfășurare.
Intervenție: Care suntmijloacelepecare learelaîndemână opersoană pentru aretrage consi mțămân tul
prezumat? Simpla menționare asintagmei „offtherecord ”estesuficientă? Părerea exprimată afostînsensul că
simpla mențion areasintagmei „offtherecord” nueste suficientă înpractică pentru evitarea unoreventuale
preju dicii.
Intervenție: Arfifostbineve nitășioregleme ntareadrept uluilareplicăprintre mijloacele deapărare aacestor drept uri,
dar,deșinuesteexpres prevăzutdelege,acestapoatefidispusdeinstanțăîntemeiul art.253alin.3lit.b)NCC.
Intervenți e :Sepoate îndrepta oacțiun eîmpotriva uneipersoan enede terminate? S-aopinatînfavoar eaposibil ității
introducerii unei acțiuni deacestgen,darrămâ neproblema deordin practic,șianume identificarea pârâtului.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 110 Persoana juridică
Prelegere susținu tădejudecător drd.LiviuZIDARU
Definiție
-multe dispo zițiidinlegispeciale aufostpreluate denoul Cod Civil;
-art.18dinLegea nr.71/ 2011pentru punerea înaplicare aLegii nr.287/2009 privind Codul civil:„Dispoziți ile
Codu luicivilprivitoare laregimuljuridic general aplica bilpersoa nelorjuridice seaplicășipersoan elorjuridiceîn
ființăladataintrării sale învigoare, însă numai înmăsu raîncare prinlegile aplicabile fiecărei persoanejuridice
nusepreve dealtfel”;
-art.187 NCC –definiț iapersoanei juridice :„ Oricepersoană juridică trebuie săaibă oorganizare desine
stătă toare șiunpatrimon iupropriu, afectat realiză riiunuianumit scop licitșimoral, înacordcuinteresulgeneral ”;
-art.188NCC-„ Sunt persoane juridice entităț ileprevăzut edelege,precu mșiorice alteorganiza țiilegal înființate
care,deși nusunt declarate delege persoane juridice, îndeplin esctoatecondiți ileprevăzute laart.187”.
Tipuri depersoanejuridic eșicondiții pentru existența personalității juridice
-pot,așadar, exista persoane juridice șialteledecâ tceleexpresrecunoscute delege?Pentr uarăspunde ,trebuie
distins, înprealabil, între perso anele juridicededreptpublicșicele dedrept privat (art.189);
-încazulcelordedreptpublic, art.191dispune căeleseînfiin țează prinlege ,ori,încazurile anume prevă zute
delege,prinactalautorității administrative centrale saulocale;
-art.194alin.1instituieînacest cazobligaț iacaactul deînființaresăprevad ăexpres dacă autoritatea publică
sauinstituți apubli căaresaunucalitatea depers oanăjuridi că ,aceasta fiind odispozi țiederecomand are;
-încazul persoanelor juridic ededrept privat, s-arema rcatjustcăîncazul aproapetuturor persoanelorjuridicese
prevede oprocedură deînregistr aresauînmatricular e,conform art.200 NCC șiart.202NCC cuprivirela
consecințele neefectuă riiformalităților depublicit ate;
-art.188NCC conțin e,dealtfel,unindiciu,arătândcăorganizația care arputeaconstitu ipersoanăjuridicătrebuie
săfie„legal înființa tă”.Trebuie găsit,așadar, uninstrum entdedrept privat princare persoan elefizice saujuridice
arputea înfiin țaoentitate caresăîndeplineascăcondițiiledinart.187NCC, fiind,așadar, susceptibilă deafi
considerată perso anăjuridică;
-înacest sens,înCarteaaV-a:Despre obligații –contractuldesocie tate, confo rmart.1881 alin.3, societatea poate
ficusaufărăpersonalitate juridic ă;
-art.1884 alin.2 prevede căîncazulaportului unor bunuriimob ilesau, dupăcaz, alaltordrepturirealeimobiliare,
contract ul(desocietate) seîncheieînformăauten tică;
-șiart.1889alin.2 și3NCC:„ dacă, potrivitvoinței asociaților, societatea urmează săaibă personalitate juridică,
indiferent deobiec tuldeactivit ate,eapoateficonsti tuitănum aiînforma șicondițiile prevăzute delegea
specială care îiconferă perso nalitate juridică” ;
-„Societate adobând eștepersonali tatejuridică prinșideladata înmatriculării înregistrul comerțul ui,dacă prinlege
nusedispune altfel”.

111 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Dintextele demaisusrezultă căsocietatea cuperson alitatejuridicăsepoateconst ituinumai înformelejuridice
expres prevă zute delege șieste supusă unor formalități privin dactu lconstitutiv, precu mșicerinței
înmatriculării.
Totodată, conform art.1893 NCC,societatea defapt, orisocie tatea rămasă neînmatriculat ă areregimuljuridic
alsocietății simple, care, potrivit art.1892 alin.1NCC, nuarepersonali tatejuridi că .
Intervenție :această concl uzierezultășidincoroborarea cuart.25NCC alin. 3:„ Perso anajuridi căesteorice
formădeorganizare care, întrunind condițiile cerute delege,este titulară dedrept urișideobligații civile”.
Norme gener aleșinorme speciale refer itoare lapersoana juridică
-începriveșt eregimul aplicabilfiecărei persoane juridice,art.192NCC prevede că:„ regulile special aplicabile
fiecărei categorii și,încompletare, regulile dinNCC ( aplicațieaprincipiuluiconform căruia normagenerală
seaplică încomplet area normeispeciale ,acolounde aceasta nudispune )”.Aceastăregulă prezintă interes
înceeaceprivește societățile come rcialepentru care nuexistăoparte generală bine conturată înlegea societ ăților
comerciale care săcuprindă regimul general alsocietă ților.Foartemultedispoziții înmateriasocietății peacțiuni
sunt aplicate, mutatismutandis ,șilaaltetipuridesocietăți .Esteadmisibilsăextindemoregleme ntare prevăzută
pentr ualttipdeipoteză înmăsuraîncare nuavem onormă generală care săacop ererespe ctivaipoteză.
-unefect principal alpersonalității juridice este prevă zutdeart.193alin.1NCC: „ limitarea răspunderii pentru
obligațiile asumate labunurile proprii ,dacă prinlege nuseprevede altfel”.Prinacestarticol seinstituieprincipiul
autonomie ipatrimoniale apersoane ijuridicecare trebuie privit încorelațiecuart.214NCC care instituie obligația de
aasigura șiamențin eseparația dintrepatrimoniulpersoanei juridice șipatrimoniul organelordeadminist rare
-totuși, art.1889 alin.1 NCC instituiealtăregulăînmateriedesociet ate:„ princontract uldesocietatesauprintr-
unactseparat, asociații potconveni constitui reaunei societăți cupersonalita tejuridică ,curespe ctarea condiții lor
prevăzute delege ”.Înacest caz, răspunderea lorpentrudatorii lesociale estesubsid iară,nelimitată și
solid ară,dacă prin legenusedispun ealtfel.
-acest textarevocaț iadedrep tcomun pentru toateformel edesocietate,civilă(profesiona lă)oricomercială,
prevăzută delegispeciale, înmăsura încare legea specială nudispune expres altfel (limitare arăspunderii la
patrimoniul social) .
Exemplu: Societatea civilă profes ională curăspundere limitatăprevăzut ădeart.6dinLegeanr.51/1995; potrivit
alin.4,societ atea deține „unpatrim oniu deafectațiune”, iarobligațiilesunt garantat ecupatrim oniul.Asociații
răspund doar înlimita aportului social alfiecăru ia.
Nulitatea persoaneijuridice
(art.196șiurm. NCC)
-cauzele denulitate sunt expres șilimitativ reglementa te,dupămodelul art.56–59dinLegea nr.31/1990 privind
societăților comercia le, larândul lor,rezultatul transcrierii unor reglementări europene (direct iveînmater ia
societăților comer ciale). Nulitatea virtualăeste exclusă
-este înlătu ratefectul retroactiv alnulității, nulitateaprinefect elesale practiceseaseamănă cuodizolvare
urmată delichidare (art.198alin.1 NCC).

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -acteleîncheiate cuterțiirămânvalab ile(art.199NCC).
Art.199.-„(1)Cons tatarea sau,după caz, declararea nulitățiinuaduce atingere actelorînche iateanterior
înnumele persoanei juridice decătre organele deadministrare, direct sauprinreprezenta re,dupăcaz.
(2)Niciperso anajuridică șinicifondat oriisauasociații nupotopun eterțilornulitatea acestei a,înafară de
cazul încare sedovedeș tecăaceștia cunoșteau cauza denulita telamomentul încheierii actului”.
-nulitatea poate fiacoperită până laînchi dereadezb aterilor înfațaprimei insta nțedejudecată (art.197
alin.2 NCC ).
Capacitateadefolosință apersoanei juridice
-art.205alin.3NCC reiareglem entarea corespunză toare dinDecretul nr.31/1954cuprivire lacapacitatea de
folos ințăanticip ată(art. 33alin.3)șiprevede întermi niscăpersoanajuridică poatenudoarsădobândească
drepturi, cișisă-și asum eobligații, înmăsura necesară constitu iriivalabile.
-noutate: art.205alin.4NCC instituie răspunder eanelimitatășisolidară afondatorilor, asociaților,reprez entanților.
„4)Fond atorii, asociații, reprezentanții șiorice altepersoan ecareaulucratînnumele unei persoan ejuridice
încursdeconstitui rerăspund nelimitat șisolidar fațădeterțipentru actele juridice încheiate încontulaceste ia
cuîncălcarea dispozițiilor alin.(3),înafară decazul încare persoana juridică nou-crea tă,dupăceadobând it
personalitate juridică,le-apreluat asupr asa.Actele astfelpreluate sunt considerate afialepersoa neijuridice
încă deladataîncheierii lorșiproduc efecte depline”.
-onoutatefoart eimpor tantăeste renunțarea laprincipiu lspecialității capacită țiidefolosinț ăînprivința
persoanelor juridic e cuscop lucrativ (art.206alin.1NCC): dejaantici patăîndoctrina dedreptcomerci al,prin
conceptul descop statutar (art.1dinLegea nr.31/1990 privind societă țilorcome rciale );
-principiul semenține însă începrivește persoan elejuridicefărăscop lucrati v,dinmotivebine întem eiate(art.206
alin. 2NCC: „ Persoanele juridice fărăscoppatrimonial potavea doar acele drepturi șioblig ațiicivile care sunt
necesare pentrurealiz area scopului stabilit prinlege, actul decons tituire saustatut) ”;
-sancțiune aeste încontinua renulitatea absolut ă(art.206alin.3NCC);
-șiart.1889alin.2 și3NCC:„ dacă, potrivitvoinței asociaților, societatea urmează săaibă personalitate juridică,
indiferent deobiec tuldeactivit ate,eapoateficonsti tuitănum aiînforma șicondițiile prevăzute delegea
specială care îiconferă perso nalitate juridică” ;
-„Societate adobând eștepersonali tatejuridică prinșideladata înmatricul ăriiînregistrul comerț ului,dacă prinlege
nusedispune altfel”.
Dintextele demaisusrezultă căsocietateacuperson alitatejuridicăsepoateconstitui numa iînformele
juridice expres prevăzute delege șieste supu săunor formalităț iprivind actul constitutiv, precum șicerinței
înmatriculării .
-totodată, confo rmart.1893 NCC, societatea defapt, orisocieta tearămasă neînmatriculată areregim uljuridic
alsocietății simple, care,potrivit art.1892 alin.1 NCC, nuareperso nalitatejuridi că .
Interve nție :această conc luzierezultășidincoroborarea cuart.25NCC alin. 3:„ Persoana juridică este orice
formă deorganizare care, întrunind condițiile cerute delege, estetitularădedrept urișideobligații civile”.
112

113 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Norme gener aleșinorme speciale refer itoare lapersoana juridică
-începriveșt eregimul aplicabilfiecărei persoane juridice,art.192NCC prevede că:„ regulile special aplicabile
fiecărei categorii și,încompletare, regulile dinNCC ( aplicațieaprincipiuluiconform căruia normagenerală
seaplică încomplet area normeispeciale ,acolounde aceasta nudispune )”.Aceastăregulă prezintă interes
înceeaceprivește societățile come rcialepentru care nuexistăoparte generală bine conturată înlegea societ ăților
comerciale care săcuprindă regimul general alsocietă ților.Foartemultedispoziții înmateriasocietății peacțiuni
sunt aplicate, mutatismutandis ,șilaaltetipuridesocietăți .Esteadmisibilsăextindemoregleme ntare prevăzută
pentr ualttipdeipoteză înmăsuraîncare nuavem onormă generală care săacop ererespe ctivaipoteză;
-unefect principal alpersonalității juridice este prevă zutdeart.193alin.1NCC: „ limitarea răspunderii pentru
obligațiile asumate labunurile proprii ,dacăprinlegenuseprevede altfel”. Prinacest articol seinstituieprincipiul
autonomiei patrim oniale apersoanei juridice care trebuie privitîncorelație cuart.214NCC care instituie obligația
deaasigura șiamenț ineseparația dintre patrimoniul perso anei juridice șipatrimoni ulorgan elorde
administrare; -totuși, art.1889 alin.1 NCC instituiealtăregulăînmateriedesociet ate:„ princontract uldesocietatesauprintr-
unactseparat, asociații potconveni constitui reaunei societăți cupersonalita tejuridică ,curespe ctarea condiții lor
prevăzute delege ”.Înacest caz, răspunderea lorpentrudatorii lesociale estesubsid iară,nelimitată și
solid ară,dacă prin legenusedispun ealtfel;
-acest textarevocaț iadedrep tcomun pentru toateformel edesocietate,civilă(profesiona lă)oricomercială,
prevăzută delegispeciale, înmăsura încare legea specială nudispune expres altfel (limitare arăspunderii la
patrimoniul social) ;
Exemplu: Societatea civilă profes ională curăspundere limitatăprevăzut ădeart.6dinLegeanr.51/1995; potrivit
alin.4,societ atea deține „unpatrim oniu deafectațiune”, iarobligațiilesunt garantat ecupatrim oniul.Asociații
răspund doar înlimita aportului social alfiecăru ia.
Nulitatea persoaneijuridice
(art.196șiurm. NCC)
-cauzele denulitate sunt expres șilimitativ reglementa te,dupămodelul art.56–59dinLegea nr.31/1990 privind
societăților comercia le, larândul lor,rezultatul transcrierii unor reglementări europe ne(direct iveînmater ia
societăților comerciale). Nulitatea virtualăeste exclusă;
-este înlătu ratefectul retroactiv alnulității, nulitateaprinefect elesale practiceseaseamănă cuodizolvare
urmată delichidare (art.198alin.1 NCC);
-actele încheiatecuterții rămânvalabile (art.199NCC).
Art.199.-„(1)Cons tatarea sau,după caz,declararea nulitățiinuaduce atingere actelorînche iateanterior
înnumele persoanei juridice decătreorganeledeadministrare, direct sauprinrepreze ntare, dupăcaz.
(2)Nicipersoana juridică șinicifondatori isauasociații nupotopun eterțilornulitatea acestei a,înafară de
cazul încaresedovedeș tecăaceștia cunoșteau cauza denulitat elamomentul încheierii actului”.
-nulitatea poate fiacoperită pânălaînchiderea dezbate rilorînfațaprimei instanțe dejudecată (art.197
alin.2 NCC).

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Capacitateadefolosință apersoanei juridice
-art.205alin.3NCC reiareglem entarea corespunză toare dinDecretul nr.31/1954cuprivire lacapacitatea de
folos ințăanticip ată(art. 33alin.3)șiprevede întermi niscăpersoanajuridică poatenudoarsădobândească
drepturi, cișisă-și asum eobligații, înmăsura necesară constitu iriivalabile;
-noutate: art.205alin.4NCC instituie răspunder eanelimitatășisolidară afondatorilor, asociaților,reprez entanților.
„4)Fond atorii, asociații, reprezentanții șiorice altepersoan ecareaulucratînnumele unei persoan ejuridice
încursdeconstitui rerăspund nelimitat șisolidar fațădeterțipentru actele juridice încheiate încontulaceste ia
cuîncălcarea dispozițiilor alin.(3),înafară decazul încare persoana juridică nou-crea tă,dupăceadobând it
personalitate juridică,le-apreluat asupr asa.Actele astfelpreluate sunt considerate afialepersoa neijuridice
încă deladataîncheierii lorșiproduc efecte depline”.
-onoutatefoart eimpor tantăeste renunțarea laprincipiu lspecialității capacită țiidefolosinț ăînprivința
persoanelor juridic ecuscop lucrativ (art.206alin.1NCC): dejaantici patăîndoctrina dedreptcomerci al,prin
conceptul descop statutar (art.1dinLegea nr.31/1990 privind societă țilorcome rciale );
-principiul semenține însă începrivește persoan elejuridicefărăscop lucrati v,dinmotivebine întem eiate(art.206
alin. 2NCC: „ Persoanele juridice fărăscoppatrimonial potavea doar acele drepturi șioblig ațiicivile care sunt
necesare pentrurealiz area scopului stabilit prinlege, actul decons tituire saustatut) ”;
-sancțiune aeste încontinua renulitatea absolut ă(art.206alin.3NCC);
-conform art.207alin. 2NCC, „ actele șioperaț iunilesăvârșite fărăautorizațiileprevă zute delege suntlovitede
nulitate absolută, iarpersoanel ecare le-au făcut răspund nelimita tșisolidarpentru toateprejudiciile cauzate,
independent deaplicarea altorsancțiuni prevăzute delege”.
Capacitateadeexercițiu șifunc ționarea persoanei juridice
-dintehnic anormativă prevă zutădelegiuito rrezultă cășiîncazul persoanelor juridice trebuiedistinsîntre
capacitatea defolosință șicapac itatea deexerc ițiu;
-art.209alin.3NCC: raport urile interne sunt supus eprinanalogieregulilor mandatu lui(vezișiart.72dinLegea
nr.31/1990 privind societăților comerciale –obliga țiileadministrat orilor:reguliledelamandatșiceleprevăzutede
prezenta lege). 213: prudența șidiligenț aunui bunproprieta r;
-începrivește actel eîncheiate defondat ori,oridecătrepersoanele fizice saupersoanele juridicedesemnate în
acest scop, cudepășirea puterilo rconferite potrivit legiiobligă persoana juridică doar încondiț iilegestiunii
deafaceri (art.210NCC);
-noutate: art.211NCC instituie incapacită țișiincomp atibilitățicuprivirelaexercit areaadministrăr iișicontrolului
persoanei juridice(deexemplu, unmagis tratadministrat or);
Art.211. -„(1)Nupotface parte dinorganele deadmi nistrare șidecontrol alepersoanei juridiceincapabilii,
ceicucapacit atedeexercițiu restrânsă, ceidecăzuț idindreptul deaexercita ofuncție încadrulacestor
organe ,precum șiceideclara țiprinlegesauprinactuldeconstituir eincompatibili săocupe oastfel de
funcție. (2)Actele închei atecuîncălcarea dispozițiilor alin.(1)suntlovite denulitaterelativă.Acestea nupotfianulate
pentru simplulfaptcăpersoanele care facpartedinaceste organe sunt incapabile oriincompatibile, după
114

115 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse caz,saupentrucăacestea aufostnumite cuîncălcarea dispo zițiilor legale oristatut are,dacănus-aprodus
ovătămare”.
-acteleîncheia teîncondițiile art.211alin. 1NCC nupotfianulate dacă nuafostprodusă ovătămare;
-art.215NCC: contrarietatea deinterese întreadministra torișiinteresele perso aneijuridice.Înacest caz, actul
încheiat este anulabil, darnumai dacăcealaltă parteacunoscut sautrebuiasăcunoas căexistențaconfli ctuluide
interese;
-art.216NCC regleme nteazăacțiunea înanularea hotărâriloradoptat edeorganeleemise depersoanele juridice ,
deasemenea similar ăreglementării dinLegea nr.31/1990privind societăților comerciale cuprivire laanularea
hotăr ârilorAGA;
-discuție referitoare laart.216alin. 6NCC: Dacă seinvocămotivedenulitateabso lută,dreptullaacțiunea în
constatar eanulității este impresc riptibil. Efectul acestui alineat estefoartemarecuprivirelasocietățiîngeneral.
Acesta poate fiatenuat, eventual, prinrestrângere amotivelor denulitate absolut ă.
Înart.1912 NCC„ (1)Asociatul nemulț umit deohotăr âreluată cumajoritate opoate contesta lainstan ța
judec ătoreasc ă, întermende15ziledeladata lacare afostluată ,dacă afostprezent, șideladatacomuni cării,
dacăafostlipsă.Dacăhotărâre anui-afostcomunica tă,termenu lcurgedeladatalacarealuatcunoștință deaceasta,
darnumaitârziu deunandeladatalacareafostluată hotărârea.(2)T ermenul de15zileprevăz utlaalin.(1)este
termen dedecădere .Înaceastămaterie rezultă căterme nuldedecăd ereesteaplicabil oricărui tipdenulitate”.
-art.218alin. 2și3NCC: „ Persoana juridică este angajată înraporturile cuterțiichiardacă acteleîncheiate
depășesc puterea dereprezentare conferită ”(aplicație amandatu luiapare nt;deasemenea, modelul este Legea
nr.31/1990 privind societăților comerciale ).Prinacest artico ls-aurmăr itprotejare aterților.
Răspu nderea statuluișiapersoanelor juridice dedrept public
-art.221șiurmătoareledinNCC:instituie căpersoanel ejuridi cededrept publicrăspund pentru faptele licite
sauilicite aleorganelor lor, înaceleași cond ițiicapersoan elejuridice dedrept privat;
-art.223NCC: statul este reprezentat ,deregulă, prinMinisterul Finanț elorPublice ;
-art.224NCC introduce osoluțienouă înceea ceprive șterăspu nderea statului : subaparen țaunei formulări
neutre,seinstituie orăspundere subsidi arăastatului șiaunitățil oradmi nistrativ-ter itoria lepentru obligațiile
organelor, autor ităților șiinstituțiilor publice;
-art.229alin.2NCC, referitorladomiciliul persoanei juridice ,instituieinopozabili tatea stabilirii șischimbării sediului
care nuaufostaduse lacuno ștința altor perso ane(similar art.91alin.2 încazul domiciliului persoan eifizice).
-art.41dinDecr etul31/19 54:Comasarea sefaceprin absorbirea unei persoa nejuridice dealtaoriprinfuziunea
maimultor persoane juridic eșiconstituirea unei persoane juridice noi;
Însistemul Legii nr.31/1990 privind societăț ilorcomerciale sevorbește despr efuziune prinabsor bțieși
fuziune princontopire.
Art.234NCC preia această terminologie, vorbind despre fuziune, cagen,respectivdeabsorb țieșicontopire,
caspecii.
-art.237NCC efectele divizării: „ Osociet atecomerc ialăsedividedând naștere la2societ ățicomerciale noi:
patrimoniul seîmparteînmod egal sau conformcotelo rstabilite” (alin.1)

Publicați eco-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -încazul divizării parțiale ,când opartedinpatrimo niulunei persoane juridicesedesprindeșisetransmi teunei
singu reperso anejuridicedeja existente saucare seînființea zăînacest mod, „ reduce reapatrimoniului persoane i
juridice divizat eeste proporțională cupartea transmisă”. (art.237alin.2 NCC);
-însituația încare sedesp rinde capital social dintr-o societat ecomercia lă,urmând aficonstituite două societăți
comer ciale noi,acestora levareveni capitalul desprins împărțitînmodegal sauconformpropor țieistabilite (art.
237alin. 3NCC);
-art.243NCC, după modelul legiisocietăților comercia le,reglementează opoziția pusălaîndemân acreditorilor
șiaoricăroraltepersoane interesate.
Art.243. -„(1)Actele princare s-ahotărâtreorganizarea potfiataca te,dacăprinlege nusedispune altfel,
prinopoziție, decătre creditor ișiorice altepersoane interesat e,întermen de30deziledeladata când au
luatcunoștinț ădeaprobarea reorganizării, darnumaitârziudeunandeladata publicăriiacesteia ,sau,după
caz, deladataaprobării aces teiadecătre organul competent ,potrivitlegii.
(2)Opoziția suspendă executare afațădeoponențipânălarămânerea definitivăahotărâ riijudecă torești, în
afară decazul încare persoana juridică debitoare face dovada executării obligațiilor sauoferă garanții
acceptate decredit orioriîncheie cuaceștia unacordpentru plata datoriilor.
(3)Opoziția sejudecă încamera deconsiliu, cucitarea părților, decătre instanțacomp etentă.
(4)Hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numa iapelul ui”.
Încetareapers oaneijuridice
-înaceastă materie existăolegiferare supletivă (Art.249NCC), care reglementează destinația bunurilor rămase
după lichidar e
Art.249. -„(1)Oricare arficauzele dizolvării, bunurileperso anei juridicerămase dupălichidare vorprimi
destinația stabilită înactul deconstituire saustatutoridestinaț iastabilită înhotărârea organului competent
luată înainte dedizolvare;
(2)Înlipsa uneiasemenea prevederi înactul decons tituire saustatu toriînlipsa unei hotăr âriluate în
condi țiilealin.(1),precu mșiîncazulîncareprevederea sauhotărârea este contrară legiisauordiniipublice,
lapropunerea lichidatorului, bunurile rămase după lichidar eseatribuie deinstanța competentă,prinhotărâre
supusă numai apelulu i,unei persoane juridic ecuscop identicsauasemănăto r,dacăprinlege nuseprevede
altfel. Atunci când există maimulteastfel depersoa nejuridice, lichidat orulpropune celpuțin3persoane
juridice, cazîncare bunurile seatribui eprintragere lasorți;
(3)Încazul încare persoa najuridică afostdizolvat ăpentrumotivele prevăzute laart.245lit.d),precumși
încazul încare nicio persoană juridic ănueste deacordcupreluareabunurilor rămase după lichidare în
condițiile alin. (2),acestea vortrece înproprietatea comunei, orașului saumunicipiului înacărui rază
teritorială seaflăbunurile;
(4)Întoate cazurile, transmiterea dreptului deproprietat easuprabunurilor răma sedupălichidare arelocla
data preluării lordecătre benef iciari, dacă prinlegenuseprevede altfel.Procesul -verbal depredare-primire
șihotărârea judecătorească rămasădefinitivă, încazu rileprevă zute laalin. (2)ori(3),cons tituietitlude
proprietate sau,după caz,potservidrepttemei juridic pentru intabula reaîncartea funciară. Încazulbunuril or
116

117 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse imobile, dispozițiile art.1.244 șiceleînmaterie decarte funciară rămân aplicabile”.
Intervenț ie :înlegătură cuopoziți a(art. 243NCC), s-apreluat reglement area cuaceleași carenț e.Nuexistă
obiectul cererii. Seformuleaz ăopoziția, darceurmăre ștecredit orul? Rămâ neaceeași întrebar e.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Raporturile juridice defamilie
Prelegere susținu tădeconf. univ. dr.Marieta AVRAM
I.Precizăriprealab ile
Prinintrareaînvigoare aNoului Cod Civilvafiabrogat Codul Familiei ,reglementa rearelațiilor defamilie
revenind astfellamatca safireas că:Codul Civil.
S-aspuscăînaceastă materie sunt celemaispectacul oasemodi ficări,însă trebu ieprecizat căceeacepare
noutate pentrunoinueste onoutateabsolută.
Ceamaiafectată materie este ceaaregimurilor matrimoniale;suntșimodifi cărialealtor instituții dedreptul
familiei, însă acesteasuntpunctuale.
Înceea ceprivește reglementarea regimuril ormatrimon iale,princ ipala noutate oreprezintă orevenire la
princ ipiullibertățiiconv ențiilor.
ÎnNoul CodCivil apar concep tenoi;astfel, este regle ment atregimulmatrimon ialconvențional, iarînlipsa
unei convenții matrimoniale seaplică regim matrimonial legal.
Înceeacepriveșteregimu lmatrimoniallegal, auexistat discuții cuprivirelamenținerea sistemuluicomun ității
debunuri sauintroducerea regimului separației debunu ri.S-aajuns laconc luzia căceamaibună soluțieeste
menținerea regim uluicomunității debunuri caregim matri monial legal.
S-apusîntreba reacâtdeextinsă artrebuisăfielibertateaînceea cepriveșteîncheierea convenț iilor
matrimoniale, dacăartrebui săpoată fiîncheiate orice tipuri deconvenții matrimoniale sauartrebui săfie
reglementate anumit etipuri deregimuri matrimoni ale,cuposibilitatea deaopta întreacestea. Auexistat discuți
aprinse cuprivire laaces taspect. Soluția consacrată deNoul Cod Civileste aceea deaacorda soților olibertate
limitată laîncheierea convenț iilormatrimoniale: soțiipotoptaîntreregimul separației debunuri șiregimulcomunităț ii
convenționale debunuri.
Îndoctrină auexistatcriticicuprivirelaaceastă soluție; s-apusîntreb areadecenuaufostreglementate
maimulte regimuri matrimoniale, cum arfiregimul participării laachizi ții.Într-ovariant ămaivecheaNoului Cod
Civil s-aîncercat regle mentarea acestui regim matrimonial; ideeaafostaban donată ulterior,întruc âteste un
regim mixt,destul decomplicat șicuosferă deaplica refoarte restrâ nsă.
ÎnNoul CodCivilexistă însă reglementări carecreeaz ăoanumită breșă carepermite „evadarea” dinregimul
separației debunu rișitrecerea spre regim ulparticip ăriilaachiziț ii.
Maiexistă unconcept noucarenuseregăsește caatareînNoulCodCivil, esteunconcept doctr inar:
regimul primar impera tiv .Este onoțiuneimporta ntă,întrucât reuneș teunsetdenorme juridice aplicabile tuturo r
persoanelor căsăt orite,indiferent deregimul matrimonial aplica bil.
Unaltprincipiu căruia is-au datefect eînNoulCodCivileste celalmutabilități iregimurilor matrimoniale:
regimurile matrimoniale potfimodificate pedurata căsători ei.
II.Convențiamatrimonială
Art.329. -„Alegerea unui altregim matrimoni aldecât celalcomunită țiilegal eseface prinîncheier eaunei
convenții matri monial e”.
118

119 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Convenția matrimonială reprezintă actul princare viitorii soțistabiles cregimu ljuridic aplicabil petoată durata
căsătoriei.
Reglementările speciale secompl etează cudreptul comu n.
Conv enția matrimonială poate fiprivităcauntiparjuridic :eapoate cuprinde clauzereferitoare laregimul
matrimonial aplicabil, darșialteprevederi: clauzeprivinddonațiile reciproce între soți, recunoașter eaunui copil;
aces teinstituțiiîșipăstre azănatura lorjuridică, nefiind alterate defaptul căsunt cuprinseînconv ențiimatri monial e.
A)Condițiidevaliditate aleconvenției matrimoniale
Condițiidefond
1. Capacitatea Conve nțiamatri monială reprezint ăuncontract, așadar vafiaplicabil principul potrivitcăruia cine poate
încheia înmod valabil ocăsătorie, poate încheia înmod valabiloconvențiematrimonia lă.
Art.272dinNoul Cod Civil areînvedereînceeaceprivește căsăt oriadecapacitate matrimonială,nude
capacitate deexercițiu.
Art.272. -„(1)Căsătoria sepoate închei adacă viitoriisoțiauîmplinitvârstade18ani.
(2)Pentru motivetemeinice, minorul care aîmplin itvârsta de16anisepoatecăsători întemeiulunui aviz
medical, cuîncuv iințare apărințilorsăisau, după caz, atutoreluișicuautorizarea instan țeidetutelăînacărei
circumscripție minorul îșiaredomicil iul.Încazul încare unul dintrepărinți refuză săîncuviințeze căsătoria, instanța
detutelă hotărășt eșiasupra acestei diver gențe, având învedereinteresul superior alcopilului.
(3)Dacăunuldintrepărinți este decedat sauseaflăînimposibilit atedea-șimanifestavoința, încuvi ințarea
celuilalt părinte este suficientă.
(4)Deasemenea, încondiții leart.398,estesuficientă încuviințarea părint eluicareexercit ăautoritate apărintea scă.
(5)Dacănuexistănicipărinți, nicitutorecaresăpoatăîncuviințacăsători a,este necesa răîncuviințarea
persoanei sauaautorită țiicare afostabilitatăsăexercitedrepturile părintești”.
Art. 337 .-„(1)Minorul care aîmpli nitvârsta matrimonială poate încheia sau modifi caoconven ție
matrimonială numai cuîncuviințarea ocrotitorul uisăulegal șicuautorizarea instanțeidetutelă.
(2)Înlipsa încuviinț ăriisauaautorizăr iiprevăzu telaalin. (1),conve nțiaîncheiată deminorpoate fianulată
încondițiile art.46,care seaplică înmod corespunz ător.
(3)Acțiunea înanulare nupoate fiformulată dacă atrecut unandelaîncheierea căsă toriei” .
2. Consimțământul
Art.330. -„(1)Subsanc țiunea nulită țiiabsolute, conven țiamatrimonială seîncheie prinînscrisautentificat
denotarul public, cucons imțământul tuturor părților,exprima tpersonal sauprinmand atarcuprocură autentică,
specială șiavând conținut predete rminat.
(2)Convențiamatrimonială încheiatăînaintedecăsăt orieproduce efectenumai deladata încheierii căsătoriei.
(3)Conven țiaîncheiată întimpul căsătoriei produce efecte deladata prevăzut ădepărțisau, înlipsă, dela
data încheier iiei”.
Conven țiamatrimonială poate fiînchei atăprin mandat ar;procura trebuie săaibă însă unconținut
predeterm inat(încuprinsul procu riitrebuie săexiste toateclauzele care sevorregăsi înconve nțiamatrimonială).

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 3. Obie ctulconven țieimatr imon iale
Obiectul convenției matrimoniale este repreze ntatderegimul matrimonial ales deceidoisoți.
Cuprivir elalibert atea dealegere aregimului matrimo nialexistă limitegeneraleșilimitespec iale.
Limitegeneral e:
Oprimă limită este ceadinmateria contractel or:
Art.1.169. –„Părț ilesunt libere săîncheie orice contracteșisădetermine conținutulaces tora,înlimitele
impusedelege, deordinea publică șidebunele moravuri ”.
Altelimite generale sunt stabilite deart.332dinNoul Cod Civil:
Art.332. -(1)„Prin convenția matrimonială nusepoatederoga, subsancțiunea nulității absolute,dela
dispozițiile legaleprivind regimul matrimo nialales decâtîncazuril eanumeprevăzute delege.
(2)Deasemenea, convenția matrimonială nupoate aduceatingere egalită țiidintresoți,autoritățiipărintești
saudevoluțiunii succes orale legale“.
Deexemplu, dacă s-ar prevedea căgestiunea bunuril oraparține numai unuisoț,s-ar încălca principiul
egalit ățiiîntre soți.
S-apusîntrebarea decenus-arevenit laregimul dotal. Răspunsul datafostacela cădotapresupunea o
indisponibi lizarea abunu rilorimobile, încălc ându-se astfel princ ipiulcirculației bunurilor. Sepotface însă donațiiîn
vederea încheier iicăsătoriei, iardacă sedorește indisponibilizarea bunurilor, carepoate fistipulatăclauza de
inalienabilitate prevăzută deNoulCodCivil,încazul încaresuntîndeplinite condițiile prevăzute pentruaceast ăclauză.
Limitespecial e
1.Limita privind libert atea soțilordeaalege unregim matrimonial: soțiiauoopțiune limita tă,neputândfi
createalteregimuri matrimoniale decât cele prevăzu teexpresdeNoul CodCivil.
Avem învede reaicișilimitel eprivindregimul primarimperativ (prin conv enții matrimonial enusepoate
deroga delaprevederile legale care ținderegimul primar)șilimitele intrin seci regimului matrimonialales(prin
convenții matri moniale nusepoate deroga deladispoz ițiilelegale privind regimu lmatrimonia lales).
4.Cauza convenț ieimatrimoniale
Este repreze ntată deintenția viitorilorsoțideaîncheia oconvenție matrim onială( affectioconjugalis ).
5.Data convențieimatrim oniale
Conv enția matrimonială seîncheie, deobicei, înainteacelebrării căsăt oriei.Eaproduce însăefecte dela
data șisubcondiția încheierii căsătoriei.
Convenț iamatrimonială poatefiînsă încheiată șiîntimpul căsătoriei,producând efecte deladata prevăz ută
depărți saudeladata încheierii ei.
Dacă nus-aîncheiat conven țiamatri moni alăladata celebrării căsătoriei, ciulterior,seaplicăregimul
comunității legale debunuripână ladatalacare seîncheie convenția, urmând caacestregim săsemodifice
conform convenți eiîncheiate desoți.
Condiții deformă
Art.330prevede forma autentică notarială advaliditat em:
Art.330. -(1)„Subsancțiunea nulității absolute, conven țiamatrimon ialăseîncheie prinînscris auten tificat
120

121 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse denotarul public, cucons imțământul tuturor părților,exprima tpersonal sauprinmandatarcuprocură autentică,
specială șiavând conținut predete rminat”.
Dacă nusunt respec tatecond ițiilepentruîncheierea valabilă aconvenției matrim oniale seaplicăsancțiun ea
nulității aces teia. Efectul nulității convenției matrimoniale este acelaprevăzut deart.338dinNoul CodCivil: se
aplică regimul comunității legale debunuri .
B)Nulitatea șicaducitatea convenției matrimoniale
Nulitatea convenției matrim oniale intervine încazulîncare seîncheiecuîncălcareacondițiilor defond sau
deformă cerutedelegeadvaliditatem.
Art. 338 -„Încazul încare convenț iamatrimo nială estenulă sauanulată, între soțiseaplicăregimul
comunității legale, fărăafiafectatedrepturile dobândite deterțiidebună-credință”.
Oaltăsancțiune care poateinterveni încazul convenției matrimoniale estecaducitatea;acea staintervi ne
când ulterior încheierii convenți einusemaiîncheie căsătoria, precum șiatunci cândseconstat ănulitateacăsătoriei
(cuexcepția căsătoriei putative) .
C)Publicitateaconvenției matrimoniale
Îndreptulcomparat secunosc maimultesisteme depublicitate acăsătoriei.Înunele state,publicitatea se
asigură prinmenț iunea despre încheierea unei convenții matrimon ialepeactuldecăsătorie. Înaltestate sunt
folosite registre depublicitate aconvențiilo rmatrimon iale.
ÎnNoul Cod Civilsunt regle menta teambele mecani sme depublicitate,însă determinantă pentru asigura
opozabilitatea fațădesoțieste înscrierea înRegistrul națion alnotaria lalregimurilor matrimoniale.
Art.334 -„(1)Pentru afiopozabile terților, convențiile matrimoniale seînscriu înRegistrul națion alnotarial
alregimur ilormatrimon iale, organizat potrivitlegii;
(2)După autentif icarea conv enției matrimoniale întimpul căsător ieisaudupă primirea copie idepeactul
căsătoriei, potrivit art.291, notarul public exped iază,dinoficiu, unexemplar alconvenției laserviciul destare civilă
unde aavut loccelebrarea căsătoriei, pentru asefacemențiune peactuldecăsătorie,laregistrul menționa tlaalin.
(1),precum șilacelelalte registre depublici tate,încondițiil ealin. (4);
(3)Dispoz ițiilealin.(2)nuexclud dreptul oricăruia dintre soțideasolicita îndeplinirea formalitățil ordepublicitat e”.
Cele două mecanisme depublicitate menționateanterior reprezintă formalitățigener aledepublicit ateale
convenției matrimoniale.
Pelângă acestea, Noul CodCivilprevedeformalită țidepublici tatecare trebuie îndeplinite ținând seama fie
denatura unor bunuri (imob ilesaumobile), fiedecalitatea unor persoa ne(profesionișt isauneprofesioni ști).
Art.334(4):„Ținând seama denaturabunurilor,conve nțiilematrimonial esevornota încarteafunciară, se
vorînscrie înregistrul comerțului, precum șiînalteregistre depublicitate prevăzute delege. Întoateaceste cazuri,
neîndeplinirea formalităților depublicitate speciale nupoate fiacoperită prinînscrierea făcut ăînregistrul menționat
laalin. (1);
(5)Oricepersoană, fărăafiținută săjustifi cevreuninteres, poatecerce taregist rulmenționa tlaalin. (1)și
poate solicita, încondi țiilelegii, eliberarea deextra secertifi cate”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Aceste prevederi trebuie corelate cuart.902alin2dinNoul codCivil privind notarea încartea funciară.
Dinredactarea art.313alin. 2( „Față deterți,regimulmatrim onial este opozabil deladataîndep linirii
formalităților depublicitate prevăzu tedelege, afarădecazulîncare aceștia l-aucunosc utpealtăcale ”),observă m
căNoul CodCivilconsacră sistemul public itățiibazate pecunoașterea efectivă,așa-n umita teorie subiec tivă.
Sanc țiuneapentru neîndepli nirea cond ițiilor depublicitateeste inopozabilitat eafațădeterțiaconvenției
matrimonia le;drept urmare, soțiisuntconsiderați fațădeterțicafiindcăsăt orițisubregimul comun itățiilegale de
bunuri.
Însalăs-aridicat oproblemă înlegăt urăcuregleme ntarea simu lațieiînmateriacăsătoriei:carevafisoluția
încazulconcursulu idintre credito riidebună-credință șiceiderea-credință. S-aarătatcăînliteratura despecialitate
există opinia potrivit căreia încazul conc ursului dintre terțisăfiepreferați ceidebună-credință. Noul Cod Civilnu
reglementează însă această soluție. Maimult, art.1291 rezolvă numai probl ema concursului dintre creditorii
înstrăinătorului aparent șiceiaidobâ nditorului aparent.
Art. 1.291 :„(2)Dacă există unconfli ctîntre credit oriiînstrăinătorului aparent șicreditoriidobânditorului
aparent, sunt preferați ceidintâi ,încazulîncare creanța loreste anterioară contractulu isecret”.
Răspunsul datafostacela că,dincolo deart.1291,seaplicăprincip ulconformcăruia actul secretnupoate
fiopusterțilo rdebună credință.
S-auexprimat opinii care aususținut căarfifostpoate maibinedacă Noul Cod Civil nuarfireglem entat
simulația înmateria convențiilor matrimonia le
Răspunsul datafostacelacăs-apreferat reglementarea simulați ei,consid erând u-se căactul secret este
uncontract, fiindindicat săseaplice regulile generale dinmateriacontractelor, inclusivsimulaț ia.
Oaltăproblemă ridicată însală afostaceeaprivind capacita teadeaînchei aconvenți imatrim oniale de
către minorul de16anicăruia i-afostrecunoscută capaci tatea deplinădeexercițiu.
Art.40 -„Pentru motive temeinice, instanța detutelă poate recunoaște minorul uicareaîmplinitvârstade
16anicapacita teadeplină deexercițiu. Înaces tscop ,vorfiasculta țișipărinți isaututoreleminorului,luându-se,
când este cazul, șiavizulconsiliulu idefamilie”.
Art. 337 -„(1)Minorul care aîmplinitvârsta matrimon ialăpoate încheia sau modifi caoconve nție
matrimonia lănumai cuîncuviințarea ocrotitorului săulegalșicuautorizarea instanțeidetutelă”.
S-asubliniat ideea potriv itcăreia, pentru încheiereauneiconven țiimatrimoniale, NoulCodCivil prevede
capacitatea matrimonială, șinucapac itatea deplină deexercițiu. Deasemenea, s-aexprimat opiniapotrivit căreia
minorulnuarmaiavea nevoie deîncuvi ințareaocrotitor uluilegal,avân dînvedere căminorul emanci patnumaiare
ocrotitor legal. Totînsprijinul ideiicăminoru lemancipat poate încheia singur oconvenție matrim onial ăs-a
arătatcănoțiuneadecapacitate matrimonială nuartrebuitratatăcaoreglement aredistinctă deceaprivind
capacitatea deexerciț iu.
Oaltăîntrebareexprimată decătrepartic ipanțiavizat necesitate aexistenț eiavizului medic allaîncheierea
căsători eidecătreminorul emanci pat.Concluzia afostaceea căavizul medical este necesar, întrucâ tacesta
atest ădezvolt area sabiologică,capacitatea safizică deaconsuma căsători a.
122

123 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse III.Regi mulprimar imperativ
Dispozițiile comu neprivind regimurile matrimon ialeîngeneralsereunescsubcupolaregimuluiprimar
imperativ ,acesta constituind „consti tuția”regimurilor matrimoniale.
Regimul primar imperativ arerolul deaasigura, însituațianormală, de„pace conjugală”,pedeoparte o
minimă coeziu ne,ointerdependență apatrimoniilor soților, iar,pedealtăparte, ominimăinde pendență
economico-socială asoților.
Însituațiile decrizăconjuga lă,scopul regim uluimatrimonial primaresteacela deaorganizadoua categorii
demecanisme pentru dozarea puteri lorcelor doisoți, însensul extinderii puteri lor unuiadintre soțisaual
limităriiputerilor celuila ltsoț.
I.Interdependența patrimoniilor soților
Însituați apăciiconjugale, regim ulprimar imperativ reglement ează aspect elelegatedecoeziunea
patrimonială afamiliei, șianume locuința comunășichelt uielile căsăto riei.
1.Locuința familiei
Sediul materiei :
CarteaaII-a„Despr efamilie”
Titlul alII-lea „Căsător ia”
Capitolul VI„Drept urile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea aII-a„Locu ințafamiliei”
Art.321-324
Locuința famili ei beneficiaz ădeoreglementa respecială înNCC,caonoțiune defapt, șinuunadedrept,
reprezentând chiar locuințaunde familiatrăiește efectiv,așacumindică art.321, alin1,NCC:
Art.321 -„(1)Locuința familiei este locuința comună asoților sau, înlipsă,locuinț asoțuluilacare seaflă
copiii”.
Astfel,locuințafamiliei nutrebui econfun datăcudomiciliul comun alsoților,legea instituind obligațiasoților
dealocui împreună, șinuaceea deaavea domiciliul comun. Teza adoua aalin1,art321 NCC înlătură
dificultățile practicecare s-arputea ivi,maialesdacă soțiisunt separaț iînfaptsauaulocuințe separ ate,stabilind
calocuință afamiliei imobilul încare locuiește unuldintre soțiîmpreună cucopiiilor.
Dacă soții dețin maimulte imob ile,intră subincidențaregimului matrimonia lprimarnumai locuința care,
prinafectațiunea ei,îndeplineș tefuncțiadelocuințăafamiliei, indifere ntdedrept urile pecareunulsaualtul dintre
soțileareasupraacestui imob il(care poate fiinclusiv unimobilaflat înfolosință înbaza unui contrac tdeînchiriere).
Alin. 2alart.321dinNCC reglem entea zăformalită țilepentruopozabili tatea fațădeterți, șianume notarea
încartea funciară aimobilului calocuință afamili ei.
Art.321 -„(2)Oricar edintresoțipoatecerenotareaîncarteafuncia ră,încondițiilelegii, aunuiimobil ca
locuință afamiliei, chiardacănueste proprietarul imobilul ui”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Textu lart.322 alin1dinNCC, privitorlaregimul unoractejuridice,instituie o limităadreptului unuiasau
altuiadintr esoți deadispune prinacte juridice asupra imob iluluicudestinațiadelocuință afamiliei,indiferent
deregimul matrimonia lconcret aplicabil –comunitate legală sauconvențională sauseparație debunur i–fără
consimțămâ ntulceluilalt soț.
Legea limiteazăînsădoar drept ulunui soțdeadispune singurdeacestimobil, bunul nefiind scos din
circu itulcivil. Actele dedispoziție făcute deunul dintresoțiasuprabunulu iproprieta teexclusivă trebuie făcut e
numai cuconsimțământul celuilaltsoț.Dacăbunul este comun, înbaza comunității convenț ionalesaulegale,textul
alin. 1nuprezintăinteres deosebit..
Art. 322 –„(1)Fără consimț ămân tulscris alceluilalt soț,niciunul dintresoți, chiar dacă este proprietar
exclusiv, nupoatedispune dedrepturile asupra locuinț eifamili eișinicinupoate încheiaacteprincare arfiafectată
folosința acest eia”.
PrinLegea nr.71/2011 depunere înaplicareaNoului Cod civils-aadus omodificareaart.322alin.1,în
sensul adăug ăriiunei dispoziții care prevede căniciunul dintre soținupoate încheiaacteprincarearfiafectată
folosinț alocuințeifamilie i.Înforma luiinițială,acesttextdelege preved eacondițiaexistenț eiconsimțământulu iscris
alceluilalt soțdoar pentruadispun ededrepturile asupr alocuinței familiei, chiar dacă soțulcaredispune este
proprietarexclusivalrespectivului imobil. Înmod evident,intenția legiui toruluiafostdeaextinde sferaactelor
încheiate deoricare dintre soțidoar cuconsimțămâ ntulceluilalt șilaalteactedecât celededispoziție, respect iv
acte deadministrare saudefolos ință, dacă acesteaafectează folosința aceste ilocuințe .
Reglementăr isimilare înaceastă materie seregăsesc șiînCodulcivilfrancez șiînaltelegislațiialecăror
coduri auconstituit sursedeinspirație pentruNoul Cod civil.
Sancțiunea care interv ineîncazul încare actul dedispoziți eseîncheie fărăconsimțământul ambilorsoți
este, potrivit alin4,art.322, NCC ,nulitatea relativă.
Art.322„(4)Soțul care nuși-adatconsimțământul laîncheiereaactuluipoate cere anularealuiîntermen
deunandeladata lacare aluatcunoștință despre acesta,darnumaitârziudeunandeladata încetăriiregimului
matrimonia l”.
Dacă locuința este proprieta teaexclusi văaunuia dintre soți,acord ulceluilalt arevaloarea uneiîncuviințări,
aunei autorizări, întruc âtsoțulneproprietar nueste parte încontract –„ cons imțământ deneîmpotrivire ”.
Dacă însă imob ilulcare constituielocuin țaconjugal ăface partedincategoria bunurilorcomune în
devălmășie, consimțământul ambilor soțiesteimpus chiar deregula cogest iuniidinmateria comunit ățiidebunuri
(art.346 alin.(1),astfel încât ambii soți trebuie săaibă calitatea departeînactul juridic. Înacest caz,
consimțămâ ntulcerut ambilor soțiareodublă semnificație, fiind necesar atâtpentru căimobilul aredestinația de
locuințăafamiliei,câtșipentru căimobilul este propriet atecomună devălma șă.
Însituația încarebunul este proprietate comună pecote-părț i,sevoraplica prevederile art.641alin. (4),
NCC,care institu ieregula unanim itățiipentru orice acte dedispoziți easupra bunurilor, astfel căcerin țaprevăzută
laart322 estedublată deconsim țământul cerut delege coproprietarilor.
Înceea ceprivește forma sub care trebuie expr imatacest consi mțământ, art.322alin(1)prevede
expres căforma este ceascrisă .NoulCod civilconsac răprincipiul potrivit căruia toate actele dedispoziție cu
privire laimobile trebuie săserealizeze prinactautentic, advalidita tem (art. 1244 NCC) .Astfel,dacă locuința
124

125 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse este buncomun sauproprietatepecote părți,consimțămân tulambi lorsoțieste cerut încalitatedecopropri etari,
fiindîntr-adevăr necesară forma autentică advaliditatem .
Cutoateacest ea,însituația unui consimțământ cerut soțului neproprietar alimobilului ,seridicăprobl ema
formeiacest uitipdeconsimțământ, opiniaautoarei fiind căacest consimțământ poatefiexprimatvalab ilșiprin
înscrissubsemnătură privată, forma autentică fiindnecesară adprobat ionem .Nimicnuîmpiedică însă pesoțul
care nudevine parte înactul dedispoziție săîșiexprime cons imțământu lprintr-odeclarație înformă autenti că,
soluție care,celmaiprobabil, vafiadoptată șiînpractică.
Înceeaceprivește opozabilitatea fațădeterți, legiu itorulaprevăzut expres necesitatea înscrieriiîncartea
funciară, sancțiunea încazdenerespectare aacesteiprevederifiind aceeaaimposibilității obținerii anulării
actului dinpartea soțuluicare nuși-aexprima tconsimțămân tul,cuunicaposibili tatedeasolicitadaun e-interese
delacelalalt soț,dacă terțulafostdebună-c redință șinuacunosc utdestinația imobilului. Seasigură astfel
dinamica circuitului civilșiseprotejea zăinteresele terțilordebună credință.
Art.322 -„(5)Înlipsa notării locuin țeifamilieiîncarteafuncia ră,soțul care nuși-adatconsimțământul nu
poate cere anularea actul ui,cinumaidaune-i nteres edelacelălaltsoț,cuexcepțiacazuluiîncare terțuldobânditor
acunoscut, pealtăcale, calitatea delocuințăafamiliei” .
NCCinstituie unregimjuridic special șipentru bunurile mobile care mobilează saudecorează locuinț a
familiei,art.322, alin2prevăzând căacesteanupotfideplasatedeunsingursoțfărăacordul celuilaltsoțșinici
nupotfifăcute actededispoziție cuprivir elaacestea deunsingur soț.
Art.322 -„(2)Deasem enea, unsoțnupoate deplasadinlocuință bunurile cemobilează saudecorează
locuința familiei șinupoate dispune deacestea fărăcons imțământul scris alceluilaltsoț”.
Intervenție dinpublic :Încazul refuzăr iiînmod nejustificat aexprimări iconsimță mânt ului,autorizațiadată
deinstanță ținelocdecons imțământ, conform art.322,alin3:
Art. 322 -„(3)Încazul încare consimțământul este refuzat fărăunmotivlegitim,celălaltsoțpoatesă
sesizeze instanț adetutelă,pentru caaceas tasăautorizeze încheierea actului”.
Înaceastă ipoteză, soțul carearefuzat–fărătemei-săîșideacons imțământul, suplin itînconseci nțăprin
autor izarea instanței, poate cere,ulterior,întemei ulart322alin(4),anularea actului, înciudahotărârii judecătoreș ti
exprimate anter ior?
Răspun sM.A .:Dacăexistăohotărâre judecătorească prin care s-acenzurat refuzu lnejustific atal
consimțăm ântului celuilalt soț,considerăm căsoluțiaatâtpeconținut,câtșicalogică juridicătrebuie văzută în
sensul căalin. 4nuîșimaigăseș te,prin ipoteză, aplicare. Catehnică legislativăeste insădiscutabil dacă alin(3)
este poziționat înmod corec tînaintea alin. (4).
2.Cheltu ielilecăsătoriei

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea aIII-a„Chelt uielilecăsătoriei”
Art.325-328
Înaceastă materie trebuie reținut faptul că,indiferent deregimulmatrimonia lconcr etaplicabil, soțiisunt
obligați săcontribuie ,înraport cumijloacele fiecăr uia,lacheltui elile căsătoriei pentru asigu rarea coeziun ii
patrimoniale înraport urile dintresoți,potrivit art.325,alin2,NCC, care statuează că:
„Art.325 -(2)Eisunt obliga țisăcontribuie, înraport cumijloace lefiecăruia, lacheltu ielile căsătoriei, dacă
princonvenție matrimonială nus-aprevăzu taltfel”.
Teza adoua aacestui aliniat instituie posibilit ateaca,princonvenție matrimonială, soțiisăprevadăclauze
referitoare lasuportar eacontr ibuției fiecăruia dintre soțilacheltuielilecăsă toriei. Înlipsa uneiastfeldeprevederi,
seaplicădispoziți alegalăcare consacră regula proporționalităț iimijloacelor.
Cutoate acestea ,art.325alin(3)consacră oaplicare aprincipiului egalitățiidintre soți,interzicând conve nția
careprevede căsuportar eacheltuielilor căsătorie irevinedoar unuia dintre soți,această convenț iefiindconsiderată
canescrisă.
Art.325 -„(3)Orice convenție careprevede căsuporta reacheltuielilor căsă toriei revine doarunuia dintre
soțiesteconsid erată nescrisă”.
II.Independ ențaeconomico-socială asoților
Regimul primarimperativstabilește, însituație denormalitate, șidispoziții privitoare laominimă
independență profesională șipatrimonia lăasoților, cuobligația corelativă ainformării celuilalt soțcuprivir ela
bunurile, veniturile șidatoriilesale.
1.Indepen denț aprofesion ală
Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrim oniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea aIII-a„Cheltui elilecăsătoriei”
Art.327-32 8
Potrivitart.327, NCC:
Art.327 -„Fiecare soțeste liber săexercite oprofesie șisădispună, încondițiile legii, deveniturileîncasate,
curespectarea obligațiilor ceîirevin privindcheltu ielilecăsătoriei”.
126

127 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Această libertate areînvedere atâtlibertatea fiecărui soțdea-șialegeprofesia, câtșilibert atea deadispune
deveniturile obținutedinexercitarea acestei profesii.
Art.328NCC statueazădreptul lacompensație alsoțuluicare apartic ipatefectivlaactivitatea profes ională
aceluilalt soț,înanumite limite:
Art.328 -„Soțul careaparticipatefecti vlaactivitatea profesional ăaceluilaltsoțpoate obțineocompensație,
înmăsura îmbogățirii acestuiadinurmă, dacăparticipareasaadepășitlimite leobligaț ieidesprijin material șiale
obligației deacontribui lachelt uielile căsătoriei”.
2.Independența patrimonială
Sediul materiei:
CarteaaII-a„Despr efamilie”
Titlul alII-lea „Căsător ia”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea I„Despre regimul matrimoni alîngeneral”
Art.317-318
NCC consacr ă,înart.317alin(1),ideeapotrivit căreiacăsătoria nuîngrădește, înprincipi u,capa citatea
fiecăruisoțdeaînche iaacte juridice, atâtcucelălalt soț,câtșicuterții, independ entderegimul matrimonial
aplicabil.
Art.317 -„(1)Dacă prinlege nuseprevedealtfel, fieca resoțpoatesăîncheieorice acte juridice cucelălalt
soțsaucuterțepersoan e”.
Aliniatel e2și3aleacestui articolprezintăuncaracter denouta telegisla tivă,inspirat efiinddincodul civil
francez. Aces teaconsa crăo independență patrim onial ă asoțilorînraporturilededrept bancar,înceeace
prive ștedepo zitele bancar eșialte operațiuni înlegătură cuacestea, deasemenea, indiferen tderegimul
matrimonial concret aplicabil.
Art.317 -„(2)Fiecaresoțpoate săfacă singur, fărăconsimțămân tulceluilalt,depozitebancare,precum și
orice alteoperațiuni înlegătură cuacestea;
(3)Înraport cuinstituți adecredit,soțultitular alcontuluiare, chiar șidupă desfacerea sauîncetarea
căsătoriei, dreptul deadispune defonduri ledepuse ,dacă prinhotărâre judecătorească exec utorie nus-adecis
altfel”.
Reversul independen țeipatrimoni aleasoțiloreste reglementat înart.318, NCC, șianume dreptul la
informare alfiecărui soțcuprivire labunurile, veniturile șiîndatoririle sale. Acest textcomplementar este inspirat
dinCodul Civil elvețian .
Refuzul abuziv alunuia dintre soțideainforma celălalt soțpoateficenzurat deinstanț adetutelă, încazul
încare soțul reclamant justifică uninteres legitim șinuacționeazăînspiritșican atoriu.
Art.318 -„(1)Fiecar esoțpoate săîiceară celuilalt săîlinformeze cuprivirelabunurile, venitur ileșidator iile
sale, iarîncazderefuznejustificat sepoate adresa insta nțeidetutelă”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse III.Regim ulprimar imperativ însituația decriza conjugală
Reglementar earegimului primarimperati vprevede douămecanisme însituațiadecriză conjugală pentru
dozarea puterilor celor doisoți, însensul extinderii puter ilor unuia dintresoțisaual limitării puterilor celuilalt
soț.
1.Extinderea puteri lorunuia dintresoți
Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea I„Despreregimul matrimonial îngeneral”
Art.315„Manda tuljudiciar”
Potrivit art.315alin(1)NCC ,unul dintresoțiesteabilitat,printr-o hotărâre judecătore ască, săexercite,în
situațiiexcepț ionale, dreptu rilepecare learecelălaltsoțpotrivitregimului matri monial.
Art.315 -„(1)Încazul încareunuldintresoțiseaflăînimpo sibilitate dea-șimanif estavoința, celălaltsoțpoate
cere instanțe idetutelă încuviin țareadea-lreprez entapentru exercitarea drepturilor pecare learepotrivitregimului
matrimonial. Prinhotărârea pronu nțată sestabilesc condițiile, limiteleșiperioada devalabilitateaacestuimandat”.
Astfe l,prinmandat judiciar, serealizează extinder eaputerilor unuia dintre soțipentru reprezent area celuilalt
soț,înipote zaîncare acestdinurmăsoțseaflăînimposib ilitatedea-șimanife stavoința.Nupoate ficonsid erat
înimpo sibilitatedea-șimanifesta voința soțul care seopune laîndeplini reaunui actdecătrecelălalt, întrucât
acesta nuseaflăînimposibilitate dea-șiexprima voinț a,dimp otrivă, elși-oexprimă însens negativ.
Cazu riledeimposib ilitate amanif estăriivoinței potficelecare arcondu celainstituireatutelei sau,după caz,
acuratelei. Seconsideră că,într-o anume măsură, mandat uljudicia reprimulmijlocdeprotecție asoțului aflat
într-ostarespecială, deimposibilitate, până laluare amăsurilor deocrot iresus-me nționate.
Intervenție dinpublic :Înlumina textu luiart.314NCC, sepoateconsidera abrogată dispozițialegalăa
mandatului tacit între soți?
Răspuns M.A .:Da,mandatul tacit între soțiseabrogă.
2.Restrânge reaputerilor unuia dintresoți
Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrim oniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea I„Despreregimul matrimonial îngeneral”
Art.316„Actelededispoziție care punînpericol grav interese lefamiliei”
128

129 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Celde-aldoileamecanism deprotecț ieasoțilorinstituit deregimul primar imper ativ–limita reaputerilor
unuia dintre soți-este reglemen tatlaart.316NCC care prevede ,laalin(1),următoare le:
Art.316 -„(1)Înmodexcep țional, dacăunuldintre soțiînche ieactejuridice princarepune înpericol grav
interesele familiei, celălalt soțpoate cereinstanțe idetutelă ca,pentruoduratădeterminată ,dreptul deadispune
deanumite bunuri săpoată fiexerci tatnumaicuconsimțământu lsăuexpres .Durata acestei măsuripoate fi
prelungi tă,fărăînsă asedepăși întotal2ani.Hotăr ârea deîncuviințar eamăsuriisecomunic ăînvederea efectuări
formalităților depublic itate imobiliară saumobiliară,după caz”.
Prin aceste dispoziții legaleseinstit uieolimitare, cucaracter judiciar, adreptului unuia dintre soțidea
dispu nesingur deanumit ebunuri, chiar șiînsituația încare regimul matrimonial aplicabil îiconferă aceste drepturi.
Pentr uaputea fitotuși dispusă această măsură decătreinstanță, estenecesară existențaperic oluluigrav încare
sunt puse interesele familiei prinacteleîncheiate.
Înaceastă situație, legea prevedenecesitat eaexistențeiconsimțământului celuilaltsoț,extin zând înmod
excepțional regula cogestiunii dinmateria bunuril orcomune,indiferent deregim ulmatrimonialaplicabil. Această
regle mentare este inspirată dinCodul civilfrance z.
Sanc țiunea pentru nerespectar eahotărârii judecătorești delimitare adrepturilor estenulita tearelativă,
potrivitart.316alin2.
Art.316 -„(2)Acteleîncheiate cuneresp ectare ahotărâriijudecătoreș tisuntanulabile.Dreptul laacțiune se
prescrie întermen deunan,careîncep esăcurgă deladata când soțulvătămat aluatcunoș tință deexistența
actului”.
IV.Regimul comunității legale debunuri
Sediul materiei :
CarteaaII-a„Despr efamilie”
Titlul alII-lea „Căsător ia”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea aII-a„Regimul comunității legale”
Art.339-359
Înaceastă materie semențin,înliniigenerale, reglem entăril edinactualul Codalfamil iei,cuunelemodific ări
care facfoarte atract ivregim ulcomunităț iilegale debunur i,concurând regimurile conve nționale.
1.Bunurile comu neșibunurile proprii alesoților
Înesență, înceea ceprivește structura patrimoniilor fiecăruisoț,semenține diviziunea între bunurile comune
șibunurile propr iireglem entate înprezentul codalfamilieilaart.30-31 șiînNCC laart.339-340.
Art.339 -„Bunurile dobândit eîntimpul regimului comunităț iilegale deorica redintre soțisunt,deladata
dobândirii lor,bunuri comune îndevălmăși ealesoților”.
Astfel,textu ldinNCC califică înmodexpresproprietatea comună asoților cafiind unaîndevălmășie.
Înacestcontext, art.667-668 reglementeaz ăregim ulproprietăți icomune îndevălmășie, statuând căaceasta

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse poate fiinstituit ăfieprinefectul legiisauînteme iulunui actjuridic.
Art.667 -„Există proprietat eîndevăl mășieatunci când, prinefect ullegiisauîntemeiul unuiactjuridic,
dreptul depropriet ateaparține concomitent maimulto rpersoane fărăcavreuna dintre acestea săfietitular ulunei
cote-părți determinate dindreptul deproprietat easup rabunului saubunu rilorcomun e”.
Înmod firesc, proprietatea devălmașă asoților aredrept teme iînsășilegeacarestabile șteregimu lcomunităț ii
legale caregim matrimonial.
Maimult, art.668prevede cădispozițiile cuprivirelapropriet ateaîndevălmășie născute prinefectul legii
secomplete azăcudispoz ițiileprivitoare laregimul comun itățiilegale.
Art.668-„(1)Dacă senaște prinefectul legii,propri etatea îndevăl mășie este supus ădispozițiiloracelei
legicare secomp letează ,înmod corespu nzător ,cucele privind regimul comunită țiilegale;
(2)Încazul încare izvoru lproprietățiiîndevălmăș ieeste unactjuridic, dispozițiileprivitoarelaregimul
comunității legale seaplicăînmod corespunzător ”.
Înconsecinț ă,regimul comun itățiilegale debunuri asoțiloresteconsiderat deNCC cafiind dreptulcomun
pentru regimul proprietății îndevălmăș ie.
Dovada bunurilor comune estepresupusă delege princhiar instituireacomunității legaledebunuri.
Corespunză torart.30alin(3)C.fam., Noul Cod civilapăstratsoluția prezumției decomunitate debunurilaart.
343alin1,care prevede:
Art.343 -„ (1)Calitatea debuncomun nutrebuiesăfiedovedită ”.
Prevederile Codului familie ireferitoare lacategor iiledebunuri proprii (art.31,C.fam.) semențin ,în
princ ipiu, șiînreglementările Noului Cod civil,laart.340,privitor labunurile proprii .
Art.340 -„Nusunt bunuri comune, cibunuri proprii alefiecărui soț:
a)bunurile dobândite prinmoștenire legală, legat saudonați e,cuexcep țiacazului încare dispunătorul a
prevăzut, înmodexpres, căelevorficomune;
b)bunurile deuzpersonal;
c)bunur iledestinate exercitării profesiei unuia dintre soți,dacă nusunteleme ntealeunui fond decomerț
careface parte dincomunitatea debunuri;
d)drepturile patrimoniale deproprietate intelectu alăasupra creațiilorsaleșiasupra semnelor distinctive pe
carele-aînregist rat;
e)bunuri ledobândite cutitludepremiusaurecompe nsă,manuscr iseleștiințifice sauliterare, schițel eși
proiectele artistice, proiectele deinvenții șialteasemenea bunuri;
f)indem nizația deasigura reșidespăgub irilepentruoriceprejudic iumate rialsaumoraladusunuia dintre soți;
g)bunurile, sumele debani sauorice valori care înlocuiesc unbunpropriu, precum șibunul dobânditîn
schimbul acesto ra;
h)fructele bunurilor proprii”.
Seobservă astfel căprincipalele categorii debunuri proprii semențin șiînnoua reglementare, Noul Codcivil
neaducând noutățispectaculoase. Sepotevidenț iaurmăt oareledeosebiri fațăderegimul existentînC.fam.:
-Numaiexistă prevederea expresă abunurilor dobânditeînaint edecăsăt orie;
-Litera a)este similarăprevederilo rart.31.litb),cumențiun eacăînNCC seadaugă condiția cadispunătoru l
130

131 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse săfiprevăzut înmod expres căbunuril evorficomune;
-Litera c)estesimilarăprevederilor art.31lit.c)cuprecizarea căseadaug ătezaadoua ,princareseexceptează
delacategoria debunuri propriibunuri lecomune care reprezint ăelemente aleunuifond decomerț.
-Literad)adaugă ocategorie nouădebunuri proprii, carenuseregăs ește înC.fam. Nuseauaiciînvedere
sumeleîncasate înbaza drepturilor deautor–careurme azăunregim asemănător venituri lorsalariale -ci
acele drepturi patrimoniale deautor,regle mentatedeart.12-13 dinlegeanr.8/1996privinddreptuldeautor
șidrepturile conex e;
-Litera h)areglem entat expres cabunuri proprii fructelebunur ilorproprii, soluție care, dealtfel ,este
consa crată îndoctrină șijurispruden ță.
Înceeaceprive șteveniturilerealizate dinsalarii ,subimperiul Codului familiei, care nureglement aexpres
naturaacestora,aufostelaborat emaimulte opinii îndoctrină cuprivirelanatur aacestora, însăart.341NCC ,vine
săclarifice aceas tăcontroversă, astfel că:
Art.341 -„Veniturile dinmuncă,sumeledebanicuvenite cutitludepensie încadrulasigură rilorsocialeșialtele
asem enea, precumșivenitu rilecuvenit eîntemeiul unuidrept depropr ietate intelectuală suntbunuri comune, indiferent
dedata dobândirii lor,însănumaiîncazulîncare creanț aprivind încasarea lordevine scadentă întimpul comuni tății”.
Este deremarcat faptulcă,înfinalul lui,art.341condiționeazăcalita teadebuncomun dedata scadenței
creanței ,care trebuie săsesitueze peperioada funcți onării regimu luicomunități i.
Având învedere căbunurile proprii reprezintăexcepția delaregul acomunității debunuri, calitat eadebun
propriutrebuie dovedit ă,conform art.343NCC, prinorice mijloace deprobă. Astfel, dovada bunuri lorproprii
menț ineregula stabilită deart.5alin. (1)dinDecr. 32/195 4,alin. 2,cuexcepț iasituațieiîncare este vorba despre
bunurile dobândite prinmoștenirelegală, legatsaudonație pentru care dovad aseface încondiți ilelegii.
Art.343 -„(1)Calitatea debuncomun nutrebuie săfiedovedit ă;
(2)Dovada căunbuneste propr iusepoate faceîntresoțiprinoricemijloc deprobă. Încazul prevă zutla
art.340lit.a),dovada sefaceîncondițiile legii”.
Alin3alart.343NCC instituie oregul ănouă privitoare ladovada bunurilor proprii,însensulcăpentru
bunurile mobile dobândite înainte decăsători etrebuie întocmitînaint eaîncheie riiacesteiaun inventar decătre
notarulpublicsausubsemnătu răprivată.Înaceastă privinț ă,seremarcă instituireaunei reguli specifice dinmateria
separației debunuri.
Art. 343 -„(3)Pentrubunuri lemobiledobândite anterior căsător iei,înainte deîncheierea acesteiase
întocmeșt euninventar decătrenotarulpublic sausubsemnăt urăprivată ,dacă părțile convinastfel.Înlipsa
inventarului ,seprezumă, până laproba contrară, căbunurile suntcomu ne”.
2.Pasivu lpatrimonial
Înmateria pasivu luipatrimonial semenținedistincția întredatoriilecomun eșidatoriile proprii și,înmod
corespunzător, soțiiaudouă categorii decreditori –personali șicomu ni.
Deasemenea, totînaceas tămaterie semenține principiul potrivitcăruiadatoriilesunt prezu mate afipersonal e,

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse iarcele comune sunt cele expres prevăz utedelege laart.351NCC.
Art.351 -„Soțiirăspund cubunurile comune pentru:
a)obligațiile născute înlegătură cucons ervarea,adminis trarea saudobândirea bunurilorcomune;
b)obligațiile pecarele-au contractat împreună;
c)obligațiile asumat edeoricare dintre soțipentruacoperirea cheltuielilor obișnuite alecăsătoriei;
d)repararea prejudiciului cauzatprinînsușirea, decătre unuldintresoți,abunurilor aparți nând unui terț,în
măsuraîncare, prinaceasta, ausporit bunurile comunealesoților”.
Comparativ cuart.32C. fam., Noul Cod civiladuce următoarele modifi cări:
-Laliteraa),textulafostformulat astfelîncât săaibăoariedecuprinderecâtmailargă,avându-se practic
înveder eorice cheltuială făcută înlegăturăcuconservarea, administrarea șidobândireaunuibuncomun;
-Literele b)șic)sunt preluă rialetextelordinC.fam.(art.32lit.bșic);
-Litera d),corespunzătoare art.32lit.d.C.fam., face oextindere aconținutului datoriilo rcomune, obliga ția
dereparareaprejudiciului cauzatexistân dindiferent denaturajuridică abunului, asigurându-se astfel o
protecție unitarăproprietății publice șiproprietă țiiprivate
.
3.Regimuljuridic aldatoriil orcomune șiproprii
Potrivit art.33C.fam., credit oriipersonali aisoțilorpoturmări numa ibunurile propri ialesoțul uidebit or.Se
ridicaproblem aurmăririibunurilor proprii decătrecreditoriicomuni aisoților ,soluțiagăsită delegiuitorînaceastă
privințăfiindînsensul cărăspunder easoțilorestedivizibilă,iarcredito rulurmasăîșidividăcreanța, urmând aurmări
pefiecar esoțpentru parteasa.Înmod corespun zător, art.353NCCprevede căbunurile comunenupotfiurmărite
decreditorii personali aiunuia dintre soți, eiavând doar posibilitatea partajării bunurilo rcomune, înmăsu ra
necesară acop eririi creanței.
Art.353 -„(1)Înmăsura încare obligațiile comu nenuaufostacoperiteprinurmărirea bunurilorcomune,
soții răspund solidar, cubunurile proprii. Înacest caz, celcare aplătitdatoriacomună sesubrogăîndrepturile
creditorului pentru ceea ceasuportat peste cota-part ecei-arrevenidincomun itatedacă lichidare as-arface la
data plății datoriei”.
Seobservă că,înceea cepriveș teregimul datorii lorcomune, Noul Cod civiladuce elemente denoutate în
raport curegleme ntarea cuprinsă înCodul familiei. Astfel,potrivitart.352NCC, soțiirăspu ndsolidarcubunuri le
propr iipentru urmărir eabunurilor comu ne.Tezaadoua stabilește subrogarea îndreptu rilecredit oruluiacelui care
aplătitdatoria, pentruceeaceasuportat pestecota-parte .
4.Funcționa rearegimului comunității debunuri
Gestiunea bunurilor comune
Pentru asigura reaegalități idintresoțișipentru dinamica șiflexibilitatea circuitului juridiccivil,potficoncepute
treimecanisme degestiune abunurilor comune alecelor doisoți.
Laprimavedere, celmaibunmecanism degestiune pareafigestiuneacomun ă –cogestiune a(A+B).
Acest sistem asigură coeziunea patrimonială dintre soți,prindeciziileluateîncomun, însăexistă neajunsul unei
dinamici ineficient eacircuitu luicivil. Înanumite sistemededrept,inclus ivînCodul familie idinprezent, seprevede
132

133 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse mecanismul cogest iuniicumecanism ulcomplemen taralmandatului tacitreciproc întresoți.
Aldoilea mecanism degestiune abunurilor comune estegestiune aparalelă sauconcur ența (AsauB) .
Acestsistemeste adoptat deCodul civilbelgi anșiacordăfiecăruia dintre soțiroluldecapalcomunită țiidebunuri,
avân daceleași puteri asupra bunurilor comune. Seridică, înacest context,problema respectării principiuluiegalității
dintresoți, care setraduce înacesttipdegestiune caoindependenț ăreciprocă înprivința gestionăriibunu rilor
comune, ambii având aceleaș iputeriasupra bunuri lorconferitedelege.
Acest dinurmă mecanism seregăse ștepunctual înCodul familiei numai înceea ceprivește actele de
conser varecarepotfifăcutedeunul dintre soțisauchiar însituaț iaîncare celălaltsoțseopune(abuziv).
Mecanismul gestiun iiparalel epresupu nedecișiconsecinț acacelalaltsoțsănupoată cereanularea actul ui
încheiat deunsoț,singur ,învirtutea gesti uniiparalele,menținându-se astfel stabilit ateacircu itului juridic civil.
Exist ăînsă șiînacest cazunmecanism complemen tardecorecți e,prininstituirea răspu nderi isoțuluicare
aîncheiat singuractul,înmăsura încare,prinînche ierea acestuia,apreju diciatintereselorceluilalt soț,carepoate
cere numai daune interese.
Unaltreileamecanism, cucaracter excepțio nal,degesti uneabunurilor comune este gestiunea exclusivă
(numai Asaunumai B) .Acest tipdegestiune stabileștecănumai unuldintre soțipoate încheia anumite acte în
anumite cazuri, cum arfi:legatul,depozitelebanc are.Art.349alin.2teza aII-aNCCreglementează încă oipoteză
încareseprevede gestiunea exclusivă: situația încare unuldintresoțiesteacționarlaosocietate comercială, iar
aportulestebuncomun.
Art.349 -„(2)Încazulprevăzut laalin. (1),calitatea deasoc iatesterecunos cută soțului care aaportat
bunul comun,darpărțile sociale sauacțiu nilesunt bunuri comune. Soțulasociatexercită singurdrepturile ce
decurg dinaceastăcalitate șipoate realiza singur transf erulpărțilorsociale ori,după caz, alacțiunilordeținute”.
Noul Cod civil aduce,înmate riagestiuni ibunurilo rcomune, unelemodificări față demecani smele
reglementate deCodulfamili eidinprezent (art. 35alin. 1și2)care consacră sistemul gestiuniicomun e,cu
mecanismul complementar almandatului tacitîntre soțișiaplicarea gestiuni iparalele încazul actelordeconservare,
gestiunea exclusivă fiindadmisădoar înmaterialegatului sauadepozitelor bancare.
Astfel,art.345și346NCC consacră ambe lemecanism eprincipale, celalcogestiunii șigestiunea paralelă.
Gestiunea paral elăseextinde asupra majorităț iiactel orjuridice care aucaobiectbunurile comunealesoților,
renunțându-se lafigura juridică amandatului tacitreciprocconsi mțit.
Art.345 –„(1)Fiecaresoțaredreptuldeafolosi bunulcomun fărăcons imțământu lexpresalceluilalt soț.
Cutoate acest ea,schimbarea destinației bunuluicomun nusepoate face decâ tprinacordul soților”.
Art.346 -„(2)Cutoateacestea, oricare dintresoțipoate dispune singur,cutitluoneros, debunurile mobile
comu neacăror înstrăina renueste supu să,potrivitlegii, anumitor formalități depublicitate. Dispozițiile art.345alin.
(4)rămân aplicabile”.
Ceea ceintra deciînsfera limitelormandatului tacit reciproc intră acum însfera gesti uniiparalele,cu
princ ipiulcorelativ alresponsab ilitățiiîntre soțipentrugestiunea bunurilor comune, potrivit art345alin4NCC, care
prevede că:
Art.345 -„(4)Înmăsura încare interesel esale legate decomunitatea debunuri aufostprejudi ciate printr-
unactjuridic, soțul care nuapartic ipatlaîncheierea actului nupoatepretinde decât daune-inte resedelacelălalt
soț,fărăafiafectate drepturile dobândite deterțiidebună-credință”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Caexcepție delaprincip iulgestiunii paralel esemenț ineșisistemul cogest iunii,subcondiția existenței
consimțămâ ntului expres alambilor soți, însferagestiunii comune putând intra,potrivitart.346alin1și2NCC,
actele dedispoziție cutitluoneros șiactele cutitlugratuit ,prininterpretare aperacontrario aalin2alart.346.
Art.346-„(1)Actele deînstrăinare saudegrevare cudrepturireale având caobiectbunurile comune nu
potfiîncheiate decât cuacordul ambilor soți;
(2)Cutoate acestea,oricare dintresoțipoate dispu nesingur,cutitluoneros, debunurile mobile comunea
căror înstrăinare nueste supu să,potrivitlegii,anumi torformalitățidepubli citate.Dispozițiileart.345alin.(4)rămân
aplicabile”.
Intervenție dinpublic :Care este forma cetrebuie săoîmbraceconsimțământul celuilalt soț,când acest aeste
cerutpotrivit legii, deexemplu, art.347alin. 1.
Răspuns M.A. :Legiuitorul prevede căacestatrebuiesăfieexpre s,astfel căseaplică regulilegene raleîn
materie, deregulă cons imțământul vafidatînforma cerută delege pentruînche iereaactului.Deexemplu, în
cazul ipotecii, procur atrebuie săîmbrace forma autentică.
Intervenție dinpublic :Actele deadministrare sunt identi ficate îndoctrină și,deasemen ea,potfiidentificat e
categoriile deactedeadministrare șiprincoroborarea textelordinNCC. Șiîndomeniul gestiunii bunurilor soților
trebuie făcuteaceleași corob orări,avândînvedere cănuexistă oprevedere expresă care sădiferenție zeactul
dedispoziție fațădeactuldeadministrare (labunurile perisabile, deexemplu, sunt discuții înpractică)
Răspuns M.A. :Trebuieaplicatdreptul comun înmaterie,cașipânăînprezent,cutoateproblemele pecare
leridica launmoment datcalificarea unui act.
5.Împăr țealabunurilor comune întimpul căsătoriei
Spre deosebire deviziuneaextrem derestri ctivăaprevederilor dinCodul famil iei,art.358dinNoulCodcivil
reglementează posibilitatea partajului întimpulregimului comunității, flexibiliz ează astfel regimul comunității legale
debunuri șiîlface atractiv,însensul căpermite împărțirea bunu rilorcomuneîntimpulcăsătoriei ,întotsauîn
parte, fărăniciun feldeopreliști, dacă soțiiseînțeleg, cucondiția respectăriiformei notari ale.Dacă soții nuse
înțeleg,partajulpoate fifăcut șipecalea uneiacțiuni îninstanță, fărăsăfienecesar ădovada unormotive teme inice,
cum este înprezent .
Art.358 -„(1)Întimpul regim uluicomunit ății,bunurile comun epotfiîmpărțite ,întotsauînparte,prinact
încheiat înformă autentică notarială, încazdebună învoială, oripecale judecăto rească, încazdeneînțelegere.
(2)Prevederile art.357alin. (2)seaplică înmodcorespunză tor.
(3)Bunurile atribuite fiecărui soțprinpartaj devin bunuri propri i,iarbunurile neîmpă rțiterămân bunuri comune.
(4)Regimul comunităț iinuîncet ează decât încondițiile legii, chiar dacă toate bunurile comune aufost
împărțite potrivit acestui articol ”.
Alin. (4)alart.358NCconsa crăastfel expres soluția potrivitcăreia regimu lcomunități inuîncetează decât
încondițiile legii, chiar dacă bunurile comu neaufostîmpărțiteîntimpul căsătorie i;partajulnuarevaloar eaunei
încet ărisauauneimodificări aregimului matrimonial aplicabil.
134

135 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 6.Încet area șilichid area comunității debunuri
Regim ulmatrimonial încetează când existăocauză dedisoluție acăsător iei(divorț, nulitate,deces),
respectându- seprincipiulpotrivitcăruia regimu lmatrimo nialnupoate supraviețui disoluției căsătoriei.
Încetarearegimului matrimonial arelocladata produceriicauzeidedisoluți eacăsătoriei, înfuncție de
cauzele deîncetare, desfac eresaudesfii nțare aacesteia,urmâ ndcașicomu nitatea săfielichidată, potrivit art.
355alin(1)NCC, prinhotărâre judecător ească sauactautentic notarial.
Art.355 -„(1)Laîncetarea comu nității, aceastaselichidea zăprinhotărâre judecătorea scăsauactautentic
notar ial”.
Încetarea regimului matrimonial este însă oproblemă distinctădelichidare acomu nitățiilegaledebunuri,
care presupune împărțirea bunurilor șiaobligațiilor comu nealesoților .Astfel ,alin. 2alart.355 reglementează
oproblemă doctrinară, șianume, până lafinalizarea lichidăriicomunităț ii,aceast asubzistă-comunitateapost-
matrimonială.
Art.355-„(2)Până lafinalizarea lichidării, comunita teasubzistă atâtînprivințabunurilor,câtșiînprivința
obligațiilor ”.
V.Regimurile matrimoniale conve nționale
Sediul materiei :
CarteaaII-a„Despr efamilie”
Titlul alII-lea „Căsător ia”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea a4-a„Regimul comunității convenționale”
Art.366-368
Noul Cod civilreglementează caregimur imatrim onialeconvenți onaleatâtregimulseparației debunu ri
(Secțiunea a3-aaCapitolului VIdinTitlulII,Cartea aII-a), câtșiregimulcomu nitățiiconvenți onale(Secț iuneaa
4-aaCapitolului VIdinTitlulII,Cartea aII-a).
Astfel,prinderogare delaregimul comunității legale, sepoateîncheia oconve nțiematrimonială între soți
sauîntre viitorii soți.
Art.366-„Regimu lcomuni tățiiconvenționale seaplică atunci când,încondițiile șilimite leprevăzuteîn
prezenta secțiune, sederogă, princonvenție matrimonială, deladispozi țiileprivind regimul comunitățiilegale”.
Art.367NCC face oprezentare –limitativă-aaspectelor încare sepoate deroga delacomunit atealegal ă,
soțiiputând opta pentru extinderea saurestrângerea comun itățiiînraportcucealegală, dupăcumurmează:
Art.367-„Încazul încare seadoptă comunitatea convențională, convenț iamatrimo nială sepoate referi la
unul saumaimulte dintre următoarele aspecte:
a)includere aîncomunitate, întotoriînparte,abunurilordobândite sauadatoriilor proprii născute înainte
oridupă încheier eacăsătoriei, cuexcepți abunuri lorprevăzute laart.340lit.b)șic)”;
Potrivitart.367lita),convenția matrimo nialăesteextinsă pânălaocomunita teuniversa lă,soțiiconvenind
săintroducă încomu nitatea debunuri ,atâtactive câtșipasiv epatrimon iale,cuexcepția bunurilor prevăzute laart.
340lit.b(bunuri deuzpersonal) șic(bunuri desti nateexercitări iprofesiei unuia dintresoți).

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse „b)restrângerea comunități ilabunurilesaudatori ileanumedeterminate înconvenția matrimonial ă,indiferent
dacă suntdobândite ori,după caz, născute înaint esauîntimpul căsătoriei,cuexcepția obligațiilor prevăzutela
art.351lit.c)”;
Acest punct aduc eunaspect denoutatelegislativăînmateriarestrângerii comunităț iidebunuri,care,sub
imperiul Codului familei, estesanc ționat ăcunulitatea absolută. Astfel, NCC permite înprezent soților săintroducă
oclauză convențio nală învederea restrângerii comunitățiilabunuriledeterminate înmod expres deconvenție.
„c)obligativitatea acordul uiambilorsoțipentru încheierea anumitor acte deadmi nistrare ;înacestcaz,dacă
unul dintresoțiseaflăînimposibilitate dea-șiexprima voinț asauseopune înmod abuzi v,celălal tsoțpoate să
încheie singur actul, însă numaicuîncuviințarea preala bilăainstanței detutelă”;
Înceea ceprivește actele deadministra re,soțiipotderogadelaregimul comun itățiiși,prinacordullorde
voință,potcondiționa validitatea unoractedeadmin istrare abunu rilordincomun itatedeexistența consim țământului
expresalambilor soțichiarșiatunci când bunurile seaflăsubimpe riulgestiunii paralele.Tezaadouaaacestui
punct vine însă săreglementeze situațiaîncare unul dintre soțiseaflă înimposibilitate dea-șiexprima
consimțămâ ntulsauseopune înmod abuz iv,încuvi ințarea, înacest caz,acord atădeinstanța detutelăținând loc
deacord alsoțulu iaflat înimposibilitate saucare seopune înmod abuziv.
„d)includerea clauzei depreciput; exec utareaclauze ideprecip utsefaceînnaturăsau, dacăacest lucru
nueste posibi l,prinechivalent, dinvaloarea activului netalcomunități i“;
„e)modalităț iprivindlichidarea comunității convenți onale”.
Clauza depreciput
Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea I„Dispoziții comune”
Subsecțiunea 4„Alegerea regimului matrimonial”
Art.333„Clauza depreciput”
Înaceastă materie, Legea deaplicareaNoului Cod civilnr.71/2011aduce omodificare import antă a
dispozițiilor Codulu i.
Înesență, înipoteza încare căsătoria încetează prindecesul unuia dintresoți, acea stăclauz ăarescopul
deacreaunavan tajsoțului supraviețuitor.
Astfel,clauzadepreciput esteoconvenție asoților,care conferăunuiadintre ei,șianume soțulu isupraviețuitor,
posibilitate adeaprelua unul saumaimultebunuri comune deținute îndevălmășie saucopropri etate,cutitlugratuit,
înainteapartaj ului.Încategoria acestor bunu ripotintra locuin țafamiliei, bunuri dinlocuinț afamilie i,amintiri defamilie
etc.,urmărindu-se săseconfere unavantajpatrimonial soțului supravieț uitor înainte departaj ulmoștenirii.
Această clauză generează undrept lapreci put,caresenaște,înbeneficiulsoțului suprav iețuitor, înmom entul
decesului celuilalt soț.
136

137 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.333-„(1)Princonvenție matri monialăsepoatestipula casoțul supravieț uitorsăpreia fărăplată, înain te
departajul moștenirii, unul saumaimultedintrebunurilecomune,deținuteîndevălm ășie sauîncopropr ietate.
Clauza depreciput poate fistipulată înbeneficiulfiecăruia dintresoțisaunumai înfavoarea unuia dintre ei”.
Modif icarea reglementată prinLegeanr.71/2011 vizeaz ăintrod ucere aposibilității stipulării clauzei depreciput
șiînmod unilateral, numaiînfavoarea unuia dintre soți, dacăvasupraviețui celuila lt.Este soluți aadop tatășiîn
dreptulfrancez,deunde s-ainspirat legiuitorul român înreglementarea acest eiinstituțiijuridice.
Textul inițialalart.333N.C.civ.prevedea posibilitatea adoptării clauzeidepreciput doarînbeneficiul soțului
supraviețuitor, fărăaseprevede așivariantastipul ăriiacest eiclauze numai înfavoarea unuia dintre soți.Încontextul
reglementării modificate, pelângă aceas tăposibilitate ,clauzapoate fiprevăzutășinumai înbeneficiu lunuia
anume dintresoți,deexemplu doar înbeneficiu lsoției saudoarînbene ficiulsoțului,cucondi țiacasoțulbenefi ciar
săsupraviețuias căceluilalt.
Deasemen ea,înnoua formă aart.333N.C.civ.seprecizează dispoziții lelegaleaplicabile reducțiunii
căreia îieste supusă clauza depreciput. Regimul juridic alaceste iclauz enueste decicelaluneidonații cieste o
instituție suigeneris ,reglementată dealin.2alart.333.
Art.333 -„(2)Clauza depreciput nuestesupusă raportulu idonațiilor, cinumai reducțiunii,încondițiileart.
1.096 alin. (1)și(2)”.
Maimult,clauza depreciputseexec utădupăsatisfacerea creanțelo rcredito rilorcomunitari, neputându-se
aduce atingere drepturilor creditorilor comuni, așacum preved ealin3alart.333.
Art.333-„(3)Clauza deprecipu tnuaduce nicioatingere dreptului credito rilorcomu nideaurmări, chiar
înainte deîncetar eacomunității, bunurile cefacobiectul clauze i.”
Princompletarea alin. (4)alart.333N.C.civ.,lasituați ileîncareclauzadepreciputdevine caducă afost
adăugată șiaceea încare soțul beneficiar alclauze idecedeazăînainteasoțuluidispunător, înscopul armonizări i
cunoua formă aclauzei introduseprinmodif icareaalin. (1)alaceluiașiarticol.
Art.333-„(4)Clauza depreciput devinecaducă atunci când comunita teaîncetează întimpul viețiisoților,
când soțul beneficiar adecedat înaintea soțuluidispunător oricând aceș tiaaudeceda tînacelași timpsaucând
bunurile care aufăcut obiec tuleiaufostvândute lacererea credito rilorcomu ni”.
Întrebare dinpublic: Obiect alclauz eidepreciput potfibunuri care ladata încheierii convenției matrimoniale
nuexistau?
Răspuns M.A .:Esteposibil, bunurileviitoarepotfideterminabileîncadrul conve nțieimatri moni ale,alături
declauze concrete cuprivirelaanumite bunuriindivid ualdeterminate. Rolul convenți eimatrimoniale este acela
deareglement araporturile patrimoniale dintresoți,deastabilireguliprivind regim ulmatrimoni alaplicabil.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Regimul separ ației debunuri
Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea a3-a„Regimul separație idebunuri”
Art.360-365
Reglementat expresdeart.360șiurm.dinNCC, acestregimeste apare ntcelmaisimplu regim matrimon ial,
avân dvocația dearealizaocompletă disociere aintereselor soților, oferindu-le acestora cea mai mare
independență patrimonială. Regim ulseparatist nuconduce laformarea unei mase debunuri comune, masa de
bunu ripropri ifiecărui soțdezvoltându-se înmod autonom. Existătotușișideoseb iriimportantefațădeindepende nța
patrimonială apersoanelor necăsătorite.
Art.360-„(1)Fiecaredintre soțieste proprietar exclusiv înprivin țabunurilordobân diteînainte deînchei erea
căsătoriei, precum șiacelor pecare ledobândește înnume propriudupăaceastă dată”.
Înliniimari,fiecare soțepropr ietar exclusivasuprabunurilordobânditeînainteșiîntimpul căsător iei,datoriile
asumate sunt personale, leincumbă soțilorînmod individual și,înmod corespunzăt or,soțul careșile-aasumat
răspunde singur pentru acestea,operând separația câtpriveșt eactivu lșipasivul patrimonial.
Potrivitart.361NCC, laadoptar eaacest uiregim matri monia ltrebuieîntocmi tuninventaralbunurilor mobile
proprii fiecăruia dintre soți.
Art.361 -„(1)Laadoptarea acestui regim, notarul public întocme șteuninventaralbunu rilormobile proprii,
indife rentdemodul lordedobândire”.
Gest iunea bunurilor aparț ineînmod firesc fiecăruia dintre soți,asupra bunuriloraflate înproprietate asa,în
aparență existând osimplificare evidentă agestionării bunurilor.
Această perspectivă simplis tăcuprivire laregimul separaț ieidebunuri nuesteîntotdeau narealistă, având
învedere căîntr-o comunitate deviață există întotdeauna șiocomunit atedeinterese.Astfel,regimulseparați ei
debunuri nuesteabsolut, aces taneexcluzând posibilit ateadobândirii debunuri înregimdecoproprietate, însă
nucopropr ietateîndevălmașe, cipecote părți.
Art.362 -„(1)Bunurile dobândite împreunădesoțiaparținacest oraînpropr ietatecomună pecote-p ărți,în
condițiile legii.
(2)Dovada copropriet ățiisefaceîncondiții leart.361, care seaplicăînmod corespunzător”.
Sepoate obse rvacăîncadrul acestui regim matrimonial nuoperează nicio prezumție decomunitate,
trebuind casoțiisăfacă dovada căeste opropriet atepecote părți.
Alin. 2alart.360NCC, adăugat deLegea pentrupunereaînaplicare aNCC, aduce osoluți eingenioasă
pentru apermi tetrece readelaregimul separ ației debunuri laregimulparticipăriilaachiziții ,fărăaadăuga o
secțiune specială Noului Cod civil.
Introducerea regimului matrimonial alparticipării laachiziț iisubforma unei modalități delichidare încadrul
138

139 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse regimului separ ației debunuri afost determinată defaptul că,potrivit art.312NCC, soții nupotalege altregim
matrimonial înafara comunității legale ,separației debunuri saucomunități iconvenționale.
Astfel,alin. (2)art.360NCCprevede că:
Art.360 –„(2)Prin conven țiematrimonială, părțilepotstipulaclauz eprivind lichidar eaacestui regim(al
separației debunuri, n.n.)înfuncțiedemasadebunuri achiziționatedefiecaredintresoțiîntimpulcăsători ei,în
baza căreia sevacalcul acreanțadeparticipare.Dacă părțile nuauconvenit altfel, creanța departicipare reprezintă
jumătate dindiferențavaloric ădintre celedouămase deachiziții neteșivafidatorat ădecătresoțul acăruimasă
deachiziții nete este maimare,putândfiplătităînbani sauînnatură”.
Reglementarea acestuiregim mixt presupune căîntimpul căsăt oriei soții sunt considerați cafiind intr-un
regim matrimonial alseparației debunu ri,astfel încâtseasigură deplinaindependență patrim onialăafiecăruia
dintresoți, elementul comunitar apărâ ndînmomentul încetăriiregimului matrimonial șilichidareaacestuia.
Elementul comunitar areînvedere achizițiile șimasel edeachiziții,așacum suntelereglementate deteza
adoua aart.360alin2,fiind vorba despre expresia valori căasporului pecarel-aînreg istrat întimpul căsătoriei
patrimoniul fiecăruia dintre soți.
Lalichidare aregimului matrim onial sevorface calcule care vorarătacucât„s-aîmbogățit” saucucât„a
sărăcit” fiecare dintresoțiîntimpul căsătoriei.
Noțiunea de„masădeachizițiinete” secalculează făcând diferenț adintre patrimoniul inițial netșipatrimoniul
finalnetdelamomentul lichidării, obținându-seovaloare care reprezintă valoarea maseideachizițienetăafiecăr ui
soț.
Încadrullichidării regimului matrimonial sevaface diferențaîntre celedouămasedeachizițiinete (resp ectiv,
masa deachiziț iinete asoțului șiceaasoție i),jumătate dindiferență const ituind creanța departicipare.Dintr-un
spirit deechitat ecarecaracterizează regimul matrimonial alparticipării laachizi ții,soțulcareobține omasă de
achiziții nete maimare vadatora celuil altcreanța departicipare. Calculul creanței departicipare sevaface
întotdeauna valoric, însă aceasta vaputea fiplătit ăînbani sauînnatură.
Unroldeosebit înreglementarea acestui regim departicipare laachizițiiilvaaveanotarulpublic care va
încheia convenția matrimonialășicarevatrebui săexplice părților contractante condițiile încarepotadoptao
astfel declauză, ceefectevaavea aceasta șiceaspecte necesită clarificare princonve nțiaîncheiată.
Întrebare dinpublic :Sporul devaloarealbunului propriu trebuieluatînconsiderare îndeterm inarea mase i
deachiziții netă descrisămaisus?
Răsp unsM.A. :Art.360alin. 2stabileș tedoarreperelegeneral ecare permit configurarea acestui tipde
regim patrimonial. Desubliniat înaceastă materie rolulnotaruluișialavocatuluicare potcrea conv enția,înlimite le
generoase stabilite deart.360alin. 2.
Întrebare dinpublic :Nucumva s-acreatoconfuzie înprivința reglementării regimului separație idebunuri ?
Acest regim estedescri sla360alin.1fărăaplica reaalin.2.Alin.2reprezintăoalternativă,oconvenție matrimonia lă
deseparație încare potinsera clauze pentru creanț adeparticipare. Deaceeanuartrebuiinserataici,laregimul
separației debunuri, cilasecțiune aprivinddispozițiile generale.
Răspuns M.A. :Sepoate opta pentru această clauză doar laregimulseparaț ieidebunuri.

Publicați eco-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Modificarearegimuluimatrimonial
Sediul mate riei:
Cartea aII-a„Despre familie”
TitlulalII-lea„Căsătoria”
Capitolul VI„Drepturile șioblig ațiile patrimoniale alesoților”
Secțiunea a5-a„Modificarea regimului matrimonial”
Art.369-372
Noul Cod civil permite modi ficarearegimului matrimonial întimpulcăsătoriei, consacrân dprincipiul
mutabilității, deneconceput, înmod tradițional, subimperiul Codului familiei.
Majoritatea sistemelor dedrept permitastăzi soțilormodificarea regimului matrimonial fiepecale
convențională, fiepecale judecătoreasc ă.
Distinge mastfel, înreglementa reaNCC, două modali tățidemodif icare aregimului matrimon ial:modificarea
convențională (art.369NCC)șimodificarea judiciară (art.370–372NCC).
Potrivit art.369, NCC, modificarea convenți onală sepoateface oridecâteoridoresc soții, cusingura
condiție deatrece celpuțin unandelaîncheiere acăsătoriei.
Art.369 -„(1)După celpuțin unandelaîncheier eacăsător iei,soțiipot,oridecâteoridoresc, săînlocuiască
regimul matrimonial existent cuunaltregim matrimonial orisăîlmodifice,curespectarea condiț iilorprevăz utede
lege pentru încheierea convențiilor matrimoniale.
(2)Dispozițiile art.291, 334, 335și361sunt aplica bileînmod corespu nzător.
(3)Creditorii prejudiciați prinschimbarea sau lichidarea regimului matrimonial potformu laacțiunea
revocatorie întermendeunandeladata lacare aufostîndeplinit eformalităț iledepublicitate sau,după caz,de
când auluatcunoștință maiînainte deaceste împrejurări pealtăcale.
(4)Creditorii prevăzuți laalin. (3)potinvoca oricând, pecale deexcepție, inopoza bilitat eamodi ficăriisau
lichidării regimului matrim onial făcute înfrauda intere selor lor”.
Înmod firesc,art.37dinlegea pentru punerea înaplicareaNoului Codcivilpermiteaplicareatextului privind
modificarea convenționa lăaregim uluimatrimonial șicăsătoriilor înche iateînainte deintrareaînvigoare aNCC.
Modifi carea judiciară reglementată deart.370–372NCC presupune trecer eaforțată, pebazejudiciare,de
lacomunita tealegalăsauconvențională launregimdesepara țiedebunuri.
Art.370prevede ocondiție pentru modificare ajudiciară, șianumecacelălalt soțsăîncheie acte caresă
pună înpericol interesele patrimonial ealefamiliei, noțiune defaptalcăreiconținut vafideterminat depractica
judecătorea scă.
140

141 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.370 -„(1)Dacă regimul matrimoni alalsoțiloreste celalcomunităț iilegale sauconvenționale, instanța,
lacererea unuia dintre soți, poate pronunța separați adebunuri ,atuncicând celălalt soțîncheieactecare punîn
pericol interesele patrimoniale alefamiliei”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Raporturile juridice defamilie
Prelegere susținu tădenotar public Virginia BELDEA
I.Conve nțiile matrimoniale
Înnoul Cod civilseprevede forma autentică notarială pentru astfel deconvenții,subsancțiunea nulității absolute.
Convenția matrimo nialăsepoate încheia șiprinmandatar cuprocur ăspecială autenticăavând conținut
predetermin at,ceeaceînseamnă căînconținutu lprocurii trebuietrecut înîntregimeconținutul convențieicare
urmează săfiesemnat ă,întrucât convenția matrimonială este unacces oriualcăsătoriei.
Obiectul principal alconvenți ilormatri moniale estealegerea regimului matrimonial, darprin aceste asepot
reglementa șialteelemente carevorstabili raport urile necesare unui traiîncomun specificcăsăto riei.
Nupotcoex istadouă regimuri matrimoniale.
Convențiile matrimoniale sepotîncheia înainte saudupă încheierea căsătoriei.
Conform art.281NCC, soțiitrebuie săîșideclar eregimul matrimo nialales,înlipsa acestui aaplicându-seregimul
legal.
Art.281 -„(1)Îndeclarația decăsător ie,viitoriisoțivorarătacănuexistăniciunimpediment legallacăsătorie
șivormenționa numele defamilie pecare îlvorpurtaîntimpul căsători ei,precum șiregim ulmatr imonial
ales .
(2)Odată cudeclarația decăsătorie eivorprezentadovezilecerute delegepentru închei ereacăsătoriei”.
Înurmaîncheieri iunei convenții matrimoniale, notariicomu nică lastarea civilăunexempla rdinconvenție .
1.Modificareaconvenției matrimoniale
Deplano, convențiile matrim oniale sepotîncheia întredouă persoane care sepotcăsători (conform noului Cod
civil,doar unbărbat șiofemeie);
Princonvenț iilematrim oniale sepotprevedea donaț iiîntre soți, recun oașterea unuicopil etc.
Convențiile matrimoniale auuncaracter compozit;
Pentruîncheierea valabilă aunei convenții matrimon ialesecere capacit atea deaîncheia căsătoria;
Capa citatea seaprec iază ladata încheierii conve nțieimatrimo niale,șinuladata încheierii căsătoriei(încazul în
careconvenț iamatrimonială esteîncheia tăînaint edecăsăt orie);
Conform noului Cod Civil, princonvenția matrimonială sepoatealege doar unsingur regimmatrim onial (dincele
treireglementat edeacesta);
Înart.336NCC este reglementată modi ficarea convențiilor matrimo niale;
Art. 336 -„Convenția matrimonială poate fimodificată înainte deîncheier eacăsătoriei, curespect area
cond ițiilor prevăzute laart.330și332. Dispozițiile art.334și335sunt aplicabile”.
-prinmodificarea convenției matrimonial esepoate schimba însuși regimul matrimonial, saudoarseadau găoaltă
clauzăîncondiț iileîncare regim ulmatrimonial rămâne același
142

143 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 2.Simula țiaînmater iaconvențiilor matrimoniale
Art.331 -„Actul secret princare sealege unaltregimmatrimoni alsausemodifică regimul matrimon ial
pentru care sunt îndeplinite formalită țiledepublicitate prevăzute delege produceefectenuma iîntre soțiși
nupoate fiopus terțilordebună-credință”.
Premisa esteneîndeplinirea formelordepublicit ate;
Actul secretcare conține oconvenție matrimonială,pentruaproduce efecte,trebuie săîmbraceforma autentică
sausăfievalidat printr-ohotărâre judecătorească;
Înainte decăsăt oriesepoate modificaoricând conv enția matrimonială ,prinurmare,înmod normal, nueste nevoie
desimulație;
După căsător ie,convenția matrimonială sepoate modifica doar cuanumite condiț iidepublici tate.Înacest caz,
simulația poate fiposib ilăpentruceicare oîncheie;
Hotărârea instanței princare seconstată căsimu lația vaproduce efectefațădeterțidinmomentul rămânerii
irevocabile aaces teia(saurămânerii definitive ,conform Noului Cod deprocedură civilă ).
3.Clauza depreciput
Este reglementat ăînart.333NCC;
Art.333.-„(1)Princonvenți ematrim onială sepoate stipulacasoțul supra viețuit orsăpreia fărăplată, înainte
departajul moștenirii, unulsaumaimulte dintre bunurile comune, deținute îndevălmășie sauîncoproprietate.
(2)Clauz adepreciput nueste supusă raportului donați ilor,cinumai reducț iunii,încondițiilelegii.
(3)Clauza depreciput nuaduc enicio atingere dreptuluicreditorilor comuni deaurmări, chiar înainte de
înceta reacomunității, bunurile cefacobiectul clauzei .
(4)Clauza depreci putdevinecaducă atuncicândcomun itatea încetea zăîntimpul viețiisoților,cândaceștia
audecedat înacelași timpsaucând bunurile care aufăcut obiectul eiaufostvându telacererea creditorilor
comuni.
(5)Executarea clauzei depreciput sefaceînnaturăsau, dacă acest lucru nuesteposibil,prinechivalen t”.
Nueste nicidonație șinicilegat;
Nueste supusă rapor tului donați ilorcinumai reducțiunii.
Intervenție :Cesereduce maiîntâi, legatul sauclauza deprecip ut?
Răsp uns: Având învedere căîndreptulfrancez (deinspirațieînceea ceprivește această instituție),clauza
depreciput este tratată laclauzele privind avanta jelematrimoniale întresoți, opinia exprim atăeste aceea că,în
condițiile încareprinclauza deprecipu tseîncalcă rezerva succeso rală, soțul supraviețuitor preia înpatrimoniul
săubunurile care aufăcut obiectul clauzei depreciput șiapoi sevaaplicareducțiunea liberalităților încondi țiile
prevederilor Codului civil.
Nupoate faceobiectul clauzei deprecip utunbunpropriu, cinumai unbunaflatînproprietate comună pe
cotepărțisaudevălmășie.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 144 4.Publ icitate aconvenției matrimoniale
Convențiile matrimon ialeînchei ateanteriorcăsătorie itrebui esăfiecomunicatelaRegistrul național notarial al
regimurilor matrimoniale, întruc âtacestea potfimodifica teoricând;
Convențiile matrimonialeîncheiate între soțisecomun icălaRegistrul național notarial alregim urilormatrim oniale
precum și,înfuncțiedebunurile careformează obiectulconvențieimatrimo niale,Serviciul deStare Civilă delalocul
încheierii căsător iei(art.291NCC), laRegist rulcomerț ului, Registrul degaranțiimobiliare oripentruînscriere în
Cartea funciară.
5.Modalitățileconvenției matrimoniale
Deprincipiu: convențiile matrimoniale potfiafect atedeanumit emodalit ăți:
Excepție:
-întrucât orice căsătorie trebuie săaibăunregimmatrimonial efectiv,conve nțiilematrim oniale nupotfi
afect atedecond ițiisuspensive saurezoluto riicare încazu lîndeplinirii/neîndeplinirii arface casoțiisănuaibăun
regim matrimonial efectiv;
-nupotfiafectate determene care prelungesc dupăcăsătorieefectul regimu luimatrimonial sauextind
efectele regimului matrimonial anterior încheieri icăsătoriei.
6.Acteledeînstrăinare șidegrevar eînregimul comunității legale
Art.346 -„(1)Actele deînstrăinare saudegrevare cudrept urireale având caobiectbunuri lecomu nenu
potfiîncheiate decât cuacordul ambilor soți.
(2)Cutoate acestea, oricare dintresoțipoate dispu nesingur,cutitluoneros, debunur ilemobile comunea
cărorînstrăinar enueste supusă, potrivitlegii, anumitor formalitățidepublicit ate.Dispoziții leart.345alin.
(4)rămân aplicabile.
(3)Sunt, deasemenea, exceptate delaprevederile alin. (1)darurile obișn uite”.
Spredeosebir edevechiul Codcivil, înnoul Cod civilsepreve decăinclusiv pentru înstrăi narealucrur ilormobi le
este nevoie deacordul celuilalt soț,cuexcepția bunurilormobile acăror înstrăinare nueste supusă unor formede
publicitate.
II.Divor țul
Prevăzut deart.373
Art.373 -„Divorțul poate avea loc:
a)prinacordul soților, lacererea ambilor soțisauaunuiadintre soțiaccep tatădecelălaltsoț;
b)atunci când, dincauz aunor motive temeini ce,raporturile dintre soțisunt gravvătămate șicontin uarea
căsătoriei numaieste posibilă;
c)lacerere aunuia dintre soți,după osepar areînfaptcare adurat celpuțin2ani;
d)lacererea aceluia dintre soțiacăruistare desănătate faceimpos ibilăcontinuarea căsător iei”.

145 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 1.Divor țuldinculpă
Este prevăzut deart.373litera bNCC ;
Cuprivire laposibilitatea pronunțării divorțul uidinculpa exclusi văareclamantu luiexistă două opinii contradi ctorii
înlege care artrebui modificate într-un senssauînaltul;
(Admisibilitate)
a)sepoate pronunța -după cum rezultă dinart.42dinLegea nr.71/2011șiart.388NCC
Art.42.L71/2011 -„Încazu lcererilor dedivorț formulate anteriorintrării învigoareaCodului civil,instanța
dejudecată poate sădispună divorțul întemeiul prevederilor art.373lit.b)șiart.379alin. (1)dinCodul
civil, chiar dacă rețineculpaexclusivă areclamantului ,înmăsura încaremotivele dedivorțsubzistă și
după intrarea învigoare aCodului civil.
Art.388 NCC. -Distinctdedrept ullaprestația compe nsatori eprevăzut laart.390,soțul nevinova t ,care
suferă unprejudiciu prindesfac ereacăsăto riei,poate ceresoțului vinovat săîldespăg ubească .Instanț a
detutelă soluționează cererea prinhotărâreadedivorț”.
(Respingere)
b)nusepoate pronunța –după cum rezul tădinart.617alCodului deproce durăcivilămodi ficatconform art.219
dinLegea nr.71/2011 pentru punerea înaplicare aLegiinr.287/2009 privind Codul civil
Art.617 -„Instanțavapronunțadivorțul dinculpasoțului pârâtatunci când, dincauza unor motive temeinice,
imputabile acestuia, raporturile dintresoțisunt gravvătămate șicontinuarea căsător ieinumaiesteposibi lă.
Instanța poate săpronunțe divorțul dinculpaambil orsoți, chiar atunci când numai unul dintreeiafăcut
cerere, dacă dindovezile administrat ereiese căamândoisunt vinova țidedestrăma reacăsătoriei.
Dacăpârâtul nuaformul atcerere reconvențion ală,iardindovezileadministrate rezultăcănumai reclam antul
este culpabil dedestr ămarea căsăt oriei,cerereaacest uiavafirespinsăcaneîntemei ată.Dispozițiil eart.
6171 sunt aplicabile înmod corespun zător.
Hotărârea princaresepronunță divorțu lnusevamotiva ,dacă ambe lepărți solici tăinstanței acea sta.
Încazul divorț uluiprinacordul soților, instanța vapronunța divorțulfărăafacemențiune cuprivire laculpa
soților".
Este admisibildivorțul chiar dacă sepronunță dinculpaexclusiv ăasoțul uireclamant, așacum reiese din
interpretarea art.379și388NCC, carevorbesc doar desoțul vinovat, fără amai face distincție între
reclamant șipârât.
2.Divor țulprinacord
Pecale judiciară
Art.374. -„(1)Divorțul prinacordul soțilorpoate fipronunț atindiferentdedata încheierii căsătorie iși
indiferent dacă există saunucopii minori rezulta țidincăsăt orie.
(2)Divorțul prinacordul soților nupoatefiadmis dacăunuldintresoțieste pussubinterdicție.
(3)Instanța este obligată săverificeexistența consimțământului liber șineviciat alfiecărui soț”.
-poate fipronunțat indifere ntdedurata căsă toriei,indiferent dacă există saunucopiiminori rezultațidincăsătorie;

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 146 Acest divorț nupoatefiadmis dacă unul dintresoțiseaflăsubinterdicție judecăt orească;
Pecale extrajudiciară: -admini strativă (lastare acivilă)
-notarială
Art.375 -„(1)Dacă soțiisunt deacordcudivorțu lșinuaucopii minori, născuțidincăsăto riesauadoptați,
ofițerul destarecivilăsaunotarul publicdelalocul căsăt oriei saualultimei locuințecomune asoților poate
constata desfac erea căsătoriei prinacordulsoțilo r,elibe rându-le uncertifi catdedivorț, potrivit legii.
(2)Dispozițiile art.374alin. (2)rămân aplicab ile”.
Poatefipronun țatîncazul încarenuexistăcopii minorirezultaț idincăsătorie;
Există ocompet ență nouă șialtern ativăîntre ofițerul destare civilă șinotaru lpublic delaloculînche ieriicăsătoriei
sauofițerul destare civilă șinotarul public delaultima locuințăcomu năpecare auavut-osoții;
Înaces tcaz, soțiitrebuie săseînțeleagă cuprivire lanumele defamilie pecareîlvorpurtadupădesfacerea
căsătoriei; Nuseadmite reprezen tarea (excepție făcând procedura notarială) –doar ladepunerea cereri i;
Căsător iaseconsideră desfăcută ladatat eliberăriicertificatu luidedivorț ;
Art.375alin.2NCC introduce onouăcompetenț ă,care este exclusiv anotarului publicdelaloculîncheierii
căsătoriei saudelaultima locuință comună pecareauavut-o soții–aceeadeaconstata divorțulîncazul încare
există copii minori rezultațisauadoptați întimpulcăsăt oriei doar dacă serealizează acordul asupra tuturor
aspectelor: numele defamilie pecareîlvapurtafiecare dupădivorț, exercit area autorităț iipărintești încomun,
stabilirea locuinței copiilor după divorț ,modalitatea depăstrare alegăturilor perso nale dintrepărintele separatși
copii minori ,precumșistabil ireacontrib uțieilacheltuielile decreștere, educ are,învățătur ășipregătireprofesională
Încazul încare, înurma raportului deanchet ăpsihosoc ială, seconstată cănuesteîninteresul copiilor minori
acordul soților cuprivirelaexerci tarea încomun aautor itățiipărinteș tisaucelprivind stabilirea locuințeinueste
îninteresul minorului, soluția este derespingere decătrenotaracerer iidedivorțșiîndrumar easoților cătreinstanța
dejudecată.
3.Divor țuldincauzasănătății unuisoț
Este prevăzutdeart.373lit.dNCC;
Doctrinal-adenumit divorțul remediu, înacest cazcăsăto rianumaipoatesubzista datorită stării desănătat ea
unuia dintre soți;
Divorțul sepronunță lasolicitarea soțului bolnav;
Insta nțadejudecată,analizând starea desănătat eșiexistența motivelor invocat eîncerer eadedivorț, pronunță
divorțulfărăasefacemențiunea despre culpa soților, conform art.381NCC;
4.Proc eduradivorțului prin acord pecale notarială
Art. 376 -„(1)Cererea dedivorțsedepunedesoțiîmpreună. Ofițer uldestare civilă saunotarulpublic
înregistr ează cererea șileacordă untermen de30dezilepentru eventu alaretragereacereriidedivorț.
(2)Laexpirarea acestui termen, ofițeruldestarecivilăsau, după caz,notarul public verifică dacă soțiistăruie

147 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse sădivorțeze șidacă, înaces tsens,consim țămân tulloreste liber șineviciat.
(3)Dacăsoțiistăruie îndivorț, ofițerul destarecivilă sau, după caz, notar ulpublic eliberează certif icatulde
divorț fărăsăfacăvreo menț iune cuprivirelaculpa soților.
(4)Dispozițiileart.383alin.(1)și(3)seaplică înmod corespunz ător.Dacă soțiinuseînțeleg asupra numelui
defamilie pecare săîlpoarte după divorț, ofițer uldestare civilă sau,dupăcaz, notarul public emiteo
dispo zițiederespingere acereriidedivorțșiîndrum ăsoții săseadreseze insta nțeidejudecată, potrivit
prevederilor art.374.
(5)Soluționarea cererilor privind alteefecte aledivorțului asupracărora soțiinuseînțeleg estedecompet ența
instanței judecătorești.
-este admi săreprezentarea doarpentru depune reacererii
-mandatarul trebuie săaibă oprocură autentică, caretrebuiesăconțin ăexpres acordulsoțilorpecele5
cape tedecerere”.
Este admisă reprezentarea doar pentru depunerea cererii laproced uranotarială;
Mandatarul trebuie săaibă procură autentică;
Procura trebuiesăconțină expres acordul soților pentrucele5capete decerere,așacum sespecifică înart.376
alin. 4,fiind inadmisibi lăoprocurăgenerală sauunaîncare nuseconstată acordul soților petoate capetele de
cerere;
Notarul dispune efectuarea anchetei psihosociale șiaudiază minorulcare aîmplinit 10ani(art.264);
Potrivit art.229alin.2lit.bdinLegea nr.71/2011 pentru punerea înaplicare aLegiinr.287/20 09privindCodulcivil ,
raportuldeanchetă psihosocială seefectuează deautorit ateatutelară;
După depunerea cererii dedivorț seacordă untermendereflecție de30dezile.
Pentr uefectuar earaport uluideanchetăpsihosocială șipentru audierea minorului s-aexprimatopinia căpotfi
acordate maimulte termene, înfuncție departiculari tățile fiecărui caz, darsoțiitrebuiesăfieprezenți lafiecare
termen acordat șitrebuie săinsisteîncerereadedivorț;
Este necesar acordul soților șicuprivire lastabilire acontribuțieipărin țilorlacheltui eliledecreștere, educare,
învățătură șipregătir eprofesională acopiilor(deregulă,obligațiadeîntreținere trebuie săfieprestatăînnatură,
conf. art.530NCC) ;
Părțilepot,prinacordulterior desfac eriicăsătoriei, săstabilească domiciliul copilului,cuan tumu lcontribuțieietc.
cudispunerea anchetei psihosocia leșiaudierii minorului care aîmplinit vârstade10anidecătreinstanțăsau
notar ;
Sepoate suspenda procedura pendinte laoinstanțăjudecătorească, divorțul fiind finalizat șisoluți onat denotar
prinacord;
Înprivința pensiei deîntreținere trebuie emisuntitluexecutoriu. Pentruafititluexecu toriu,trebuie săfieunact
autentic; Regulamentul 4/2009alComisiei Europene cuprivirelapensiadeîntreținere–unchestionar care trebuie completat
când există undivorț cuelem entdeextraneit ateîncare existăuncopilminor;
Înart.2612 NCC sestabilește legea aplicabilă încazul obligațieideîntreținere atuncicândexistă unelement de
extra neitate;

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 148 Art. 2.612 -„Legeaaplicabilă obligați eideîntreț ineresedetermină potrivit reglementărilor dreptul ui
comunitar”. -încazul încare seconstată divorțul prinacord (pecalenotarială) fărărespectareadispozițiilor legale, potrivitart.
100dinLegea nr.36/1995, actul poatefiatacatcuacțiune înanulare depărțișideoricepersoană interes ată.
5.Efectele divorțului
Dinpunct deveder ealsubiecților dedrept implic ați
a)efecte întresoți
b)efecte fațădeterți
c)efecte fațădecopiii minori
Dinpunct deveder ealtipurilor deraportu rijuridice
a)efecte cuprivire laraporturile personal nepatr imoniale
b)efecte cuprivire laraporturile patrimo niale
Potrivitart.382alin.1-căsătoria seconsideră desfăcut ăladata rămân eriidefinitive ahotărârii dedivorț,
excepție făcând art.380NCC, cazul încare căsători aseconsideră desfăcută ladata decesului .Excepțiaare
utilitate practică încondi țiileart.380NCC,care prevede căacțiunea dedivorț poateficontinuată demoștenitorii
reclamantului, dacă seconstată exclusivculpa pârâtu lui;
-încazuldivorțului pecale notarială, căsători aseconsiderădesfăcută ladataeliber ăriicertif icatului de
divorț
Efectele cuprivi relaraportu rilenepatrimoniale
a)Numele defamilie
-Potrivit art.383, soțiipotconveni:
Săpăstreze numele purtat întimpul căsătoriei (trebuie săexiste acord)
Pentrumotive temeinic e,justificate deinteresul unuiadinsoțisauîninteresul superi oralcopilului instanța, chiar
înlipsa înțelegerii dintre soți ,poate săîncuviințe zesoțiisăpăstreze numele dincăsăt orie.
Înlipsa acordului sauaîncuviințării instanței, fiecare dintrefoștiisoțipoart ănumele dinaintea căsător iei.
b)Dreptu rilesoțului „inoce nt”
Încazul divorțului dinculpă (art.373lit.bșiart.373 lit.c),divor țulesteconsiderat împotriva soțuluidinacărui culpă
exclusivă s-adesfăcutcăsătoria.
Legiuitorul astabilitanum itedrepturi înfavoarea soțului„inocent” stabili ndastfel:
Art.324alin.1 –laatribuirea beneficiului contractului deînchiriere încazuldesfacerii căsă toriei, dacă nueste
posibilă folosirea locuințeidecătreambiisoțișiaceștia nuseînțeleg, beneficiul poate fiatribuitunuiadinsoți
ținândseama, înordine, de:
-interesul superior alcopiilor minori,

149 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -culpaîndesfacer eacăsătoriei, sau
-posibilitățile locat iveproprii alefoștilorsoți;
-pensiadeîntreținere între foștiisoți;
-prestația compensatori e(art.390).
Art.384alin. 2 –soțul dinacărui culpă exclus ivăs-apronunțat divorțul pierde drepturile pecare legeasau
convențiile încheiate ulteriorcuterții laatribuirea acestuia (spreexemplu, opromisiun ebilateralăde
vânzar e-cumpăr are,unpactdeopțiune etc.).
Această sancțiune nuseaplică încazul culpeicomune saualdivorțului prinacordulsoților.
-pentru prima datăîncazu ldivorțului dinculpă, legiuitoru lstabilește anumiteavantajeînceeaceprivește soțul
inocent.
-exemple dedreptur ipecare lepoate pierde soțuldivorțat:
-art.324alin.1NCC: -„(1)Ladesfac ereacăsăt oriei, dacănueste posibilăfolosirea locuinței decătreambi i
soțișiaceștianuseînțele g,beneficiul contract uluideînchir ierepoatefiatribuit unuia dintresoți, ținând
seama ,înordine, deinteresul superio ralcopiilor minori, deculp aîndesfacerea căsătoriei șide
posib ilitățile locative proprii alefoștilor soți”.
-art.389alin.4NCC: …„(4) Cânddivorțul este pronun țatdinculpaexclu sivă aunuiadintre soți, acesta
nubenefic iază depreveder ilealin.(2)și(3)decât timpdeunan deladesfacerea căsătoriei”.
-„poate pierdedrepturile născute dinconve nții(art.384alin.2)
-art.397NCCinstituie regulacăautoritateapărin tească seexerci tăîncomun. Prinexce pție,pentru motive
temeinice, instanța detutelă poate stabili caautoritate apărinteascăsăseexercitedoar deunuldinpărinți.
Efectele cuprivirelaraporturilepatrimonia ledintresoți
Distingem categoriideefecte:
1.încetarea regimului matrimonial;
2.dreptul ladespăgubiri (art.388);
3.prestația compens atorie (art.390);
4.obligația deîntreține reîntre foștii soți(art.389).
1.Confor mart.319alin. 1raportat laart.385-regimul matrimoni alîncetează între soțiladata introducerii
cererii dedivorț .
Oricare dintre soțisauamândoi împreună, încazul divor țuluiprinacordul lor,potcere instanț eidedivorț săconstat e
căregimul matrimonial aîncetatladataseparației defapt.
Încazul divor țului prinacord pecale administrati văsaucale notari alăregimu lmatrimonial încetează pedata
introducerii cererii dedivorț sau(acordul lorexpres) pedata separațieiînfapt.
-art.385NCC prevede căregim ulmatrimonial încetează ladataintroduceri icereriidedivorț. Cere readedivorț
artrebuiînregistrată ,indiferentdeprocedur aaleasă desoți,înRegist rulnațional alregimu rilormatrimonial e ,
întrucât, conformart.386NCC, „actele menț ionatelaart.346alin. (2),precu mșiactele dincare senasc obligații
însarcina comuni tății, încheiate deunul dintre soțidupă dataintroducerii cererii dedivo rț,sunt lovite de

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 150 nulitaterelativă, dacă aufost făcuteînfrauda celuilaltsoț”.
-hotărârea dedivorț șicertificatul dedivorț secomunic ălastarea civilădelalocul încheie riicăsător iei,laRegistrul
național alregimurilormatrimoniale, laCartea funciară, dacă existăbunuri imobile, laRegistr ulcomerțului etc.
Sancțiunea necomunicării esteinopoz abilitatea fațădeterțiahotărârii saucertificatului dedivorț.
2.Dreptul ladespăgub iri:
-sepoate cumulacuprestația compensa torie dacă suntîndep linitecondiț iileart.390.
Condiții: -soțul nevinovat, caresuferă unprejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate casoțulvinova tsă-l
despăgubească. Insta nțadetutelăsoluțione azăcererea prinhotărâ readedivorț.
Într-oopinie pornindu-s edelaacest textșidelacondițiile cumu lativeprevăzute deart.379alin.1, care, în
teza aII-a,stabilește că„dacă culpa aparține întotalitaterecla mant ului,sunt aplicabile preve derileart.388–s-a
susținutcăsepoatepronunț adivorțul dinculpa exclusivăareclam antuluichiarîncazul prevăzutdeart.373lit.b,
înacest cazreclamantul putând fiobligat lacerer easoțuluipârât inocent/nevinova tlaplatadespăg ubirilor.
Având învedere modalitatea adusă prinlegea 71/2011art.617 precum șiviziunea nouă, inovatoare asupra
instituției divorțului care numaieste retrogradă ciadaptată cerințelorsociale darîncazul prevăzut laart.373lit.
b,dacăculpa aparține exclus ivreclamantului, sepotacord adespăgubiri conform art.388, daracțiunea dedivorț
trebuie respi nsă„cererea reclamantului vafirespin săcaneînteme iată”.
-art.388NCCacordarea despăgubirilor esteonouta tepentru legislațiaromânească:
Art.388 -„Distinct dedreptullaprestația compensat orieprevăzut laart.390, soțulnevinovat, care suferă
unprejudiciu prindesfacerea căsătoriei, poateceresoțuluivinovat săîldespăgubească. Instanța detutelă
soluț ionează cererea prinhotărârea dedivorț”.
3.Prestația compensatorie:
Este oinstituțienouă, menită săatenueze efecte lenefaste aleunui divorțîncazulcăsăto riilorcare audurat
celpuțin 20deanișisăcompens eze, pecâtposibil, undezechilibru semnifi cativ pecare divorțul l-ardeterm ina
încondițiile deviață alecelui care osolicită.
Pentrucasoțul reclamant săbenef iciezedeprest ațiacompensat orie(care sepoatecumul acudreptulla
despăgubiri ),divorțul trebuie săsepronunțe dinculpaexclusivă asoțului pârât.
Conform art.391NCC, prestația compens atorie sepoate soluți onadoarodată cucererea dedivorț;
Prestația compen satoriesepoate acorda doar încazu lîncare căsătoria aduratcelpuțin20deani;
Înacordcuart.390NCC, prestația compensat orienusepoate cumula cuobligațiadeîntreținer e ;
Lastabilirea prestației compensatorii sețineseam aderesursele soțului careosolicită ,demijloace lesoțului care
este obligat sălepresteze, deefectele pecare le-ar putea avealichidarea regimuluimatrimonial (unuldintre soți
arputea beneficia deanumite avantaje înurma acestui fapt), precum șideorice alteîmprejurăriprevizibil e,cum
arfistarea desănăt ateasoților, contribuția lacreșterea copiilor minori;
Potrivitlegii,prestația compensator iepoate fistabilită înbani, subforma unei rente viagere saupeoperioadă
determinată, subformaunei sume globale, poate fistabilită înnaturăsubforma unui uzufruc tetc.;
Fiindvorba deoprestație succesi vă,prestațiacompensatorie poate fisupusă unei revizui riînfațainstanței

151 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse judecător ești;
Conform art.394alin. 2NCC ,încazul încare prestația comp ensatorieconstă într-osumă debani,aceasta se
indexează dedrept,trimes trial, înfuncție deratainflați ei;
Încetarea prest ației compensatorii:
Art. 395 -„Prestația compe nsatorie înceteaz ăprindecesulunuia dintre soți,prinrecăsătorirea soțului
creditor, precum șiatunc icând aces taobțin eresurse denaturăsăîiasigurecondițiideviață asemănătoare
celordintimpul căsăt oriei”.
Efectele divorțului cuprivire larapor turiledintre părinți șicopiiilorminori
Noul Cod civilnumaifacevorbire deîncredințarea copiluluiminor spre creștere șieducare, cidespre ocrotirea
părintească ;
Art.396NCC instituie regula potrivitcăreia ocrot ireapărinte ascăseexercită încomu ndeambii părinț i;
Doar instanța detutelă ,pentru motive temei nice, poatestabilicădoarunpărinte exercităautori tatea părintească,
dar,chiar înacest caz, soțul care numaiareexercițiul drepturi lorpărint eștiaredreptuldeaveghealacreșt erea
șieducarea copilului șidreptul deaconsim țilaadopț iaacest uia;
Art. 398 -„(1)Dacă există motive întemeiat e,având înveder einteresul superior alcopil ului,instanța
hotărăș tecaautoritat eapărintească săfieexercitatănumai decătre unuldintre părinți.
(2)Celălalt părintepăstrează dreptul deaveghea asupra modului decreșter eșieducare acopilul ui,precum
șidreptuldeaconsimți laadopția saulacăsătoriaacestuia ”.
-art.399NCC exercita reaautorită țiipărin teștidecătre alteperso ane:
Art.399 -„(1)Înmod excep țional, instanțadetutelăpoatehotărî plasa ment ulcopilului laorudăsaulao
altăfamilieoripersoană, cuconsi mțământ ulacestora, sauîntr-oinstituț iedeocrotire. Acestea exercită
dreptu rileșiîndatoririle care revinpărințilorcuprivire lapersoana copilului.
(2)Instanța stabile ștedacă drepturilecuprivire labunurilecopiluluiseexercitădecătre părinți încomunsau
decătreunuldintre ei”.
-înart.400NCC sereglemen teazămodalitatea destabilire alocuințeicopilului după divorț .Înprincipiu, aceasta
sevastabili launul dintre soți,prinexcepție locuinț aputândfistabilitălabunicisaulaalterudesaupersoane.
6.Elemente dedreptinternațional privat privind divorțul
Art.2597 NCC alegerea legii aplicabile divorțului (seaplică șicăsăt oriilorînființă șicererilor dedivorțformulate
anter iorintrăriiînvigoare anoulu iCod civil)
Art.2.597 -„Soțiipotalege decomun acordunadintre următoarele legiaplicabile divorțului:
a)legea statului peteritoriul căruia soțiiaureședința obișnuit ăcomună ladata convențieidealegere alegii
aplicabile;
b)legea statu luipeteritoriul căruiasoțiiauavut ultima reședință obișnuită comună, dacă celpuținunul
dintreeimailocuieș teacolo ladata convenție idealegere alegiiaplica bile;
c)legea statului alcăruicetățean este unul dintre soți;
d)legea statului peteritoriul căruia soțiiaulocuitcelpuțin3ani;
e)legea română”.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 152 Legiui torul aavutînveder ecapunct comu nreședința obișnuită comună, dacă celpuțin unuldintreeimai
domiciliază înacel locladata lacare afostîncheiat ăconvenția;
Art.2598–convenția dealegerealegiiaplicabile divorțului sepoate înche iasaumodifi caceltârziupână ladata
sesizării autoritățiicompetente săpronunțe divorțul;
Insta nțadejudecată poate luaactdeopțiunea soților privindalegerealegiiaplicabile divorțului celmaitârziu la
primul termen dejudecat ălacare părțile aufostlegal citate ;
Încazulîncare părțile nustabilesc celegesăseaplicedivorțului, legiuitorul, înart.2600NCC,decideregulil e
stabilirii acesteia
Încazul încare legea străină nuprevededivorțul saudacă îlprevede încondiți ifoarterestrictive,încazulîncare
unul dintre soțieste, ladatacererii dedivorț,cetățean român sauarereședinț aobișnuit ăînRomânia.
III.Ocro tireapersoaneifizice
1.Mandatu ldeincapacitate șidesemnare atutorelui prin actunilateral
Lafelcaînvechea legislației sepoate institui tutela minorului
Caelem entdenoutate, toate atribuțiile privind ocrot ireapersoanei serealizează decătre instanț adetutelă șide
familie Înart.229dinLegea nr.71/2011 sunt prevăzut enorme tranzitoriiprivind insta nțadetutelă șidefamilie
Art.229-„(1)Organiza rea,funcționarea șiatribuțiile instanțe idetutelă șidefamilie sestabilesc prinlegea
privind organizarea judiciară.
(2)Până lareglement area prinlege aorgan izării șifuncționă riiinstanței detutelă:
a)atribuții leacesteia, prevăzut edeCodul civil, sunt îndeplinit edeinstanțele, secțiile sau, după caz,
completele specializate pentru minori șifamil ie;
b)raportuldeanchetăpsihosocială prevăzut deCodul civileste efectua tdeautor itatea tutelară, cuexcepț ia
anch eteiprevăzute laart.508alin. (2),care seefect uează dedirecția generală deasistență socialăși
protecția copilului;
c)autoritățile șiinstituțiile cuatribuț iiîndomeniulprote cțieidrepturi lorcopilului,respecti vapersoaneifizice
continuă săexercite atribuțiile prevăzute deregleme ntările învigoare ladataintrăriiînvigoare aCodului
civil, cuexcepț iacelor date încompetența instanțeidetutelă.
(3)Până laintrarea învigoareareglementării prevăzute laalin. (1),învederea îndep liniriiatribuțiilor
referitoare laexercitarea tutelei cuprivire labunuri leminorului sau,după caz, cuprivirelasuprave gherea
modului încare tutoreleadministrează bunurile minoru lui,instanțadetutelă poate delega, prinîncheiere,
îndeplinirea unora dintre aces teaautorități itutelare.
(4)Cererileîncurs desoluționar eladata intrăriiînvigoare aCodului civilrămân săfiesoluționate de
instanțel ejudecător eștisau, după caz,deautoritățile administrative competente potrivitlegiiînvigoare ladata
sesizării lor”.
-Desemnarea tutorelui prinactunilateral este oinstituțienouă șieste prevă zută înart.114NCC;
Art.114 -„(1)Părintele poate desemna, prinactunilateral sauprincontractdemanda t,încheiate înformă

153 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse autentică, ori,după caz,printestame nt,persoa nacareurmează afinumi tătutorealcopiilo rsăi.
(2)Desem narea făcută depărintelecare înmomentul morțiieradecă zutdindrepturile părintești saupussub
interdicție judecătoreas căestelipsită deefecte .
(3)Desemn areafăcută încondițiileprezentului articol poatefirevocată oricând decătrepărinte, chiar și
printr-unînscris subsemnătură privată.
(4)Înscrisu lprincare serevoc ăpersoan adesemnat ăpentruafinumită tutoresevaînscrie înregistrul
prevăzut laart.1.046 saulaart.2.033, după caz.
(5)Notarul public sauinstanța detutelă,după caz,areobligația săverifice laregistr eleprevăzute laalin.(4)
dacăpersoana desemnată pentru afitutorenuafostrevocată”.
Părinți ipotdesem na,nunumai printestament, cișiprinactunilateralsauprincontract demandatîncheiate înformă
autentică, persoana care urmează afinumittutorealcopilului lor;
Problemă :dacărevocare adesemnăriitutorelui prinînscris subsemnătu răprivată conform alin.3dinart.144
NCC trebuie înscrisă înregis trulprevăzut laart.1046 sau2033, dupăcaz, conform alin. 4,avândînvedere căîn
registrul prevă zutlaart.1046 NCC seînscri utestam enteleautentice, iarîncelprevăzut deart.2033 NCC se
înscr iuprocurile auten ticenotariale. S-apropus înființarea unui registr unațional privind starea șicapac itatea
persoanelor încare săfietrecute actelededesemna reatutorilorsaurevocare alor;
-art.118NCCregleme ntează tuteladativă
Art.118 -„Înlipsa unui tutore desemnat, instanț adetutelănumeșt ecuprioritatecatutore,dacănuseopun
motiveîntemeiat e,orudă sauunafinoriunprietenalfamilieiminorului, înstare săîndeplinea scăaceastă
sarcină, ținând seama, după caz, derelațiilepersonale, deapropierea domi ciliilor, decondițiile materiale și
degaranțiile morale pecare leprezin tăcelchema tlatutelă”.
2.Procedura denumire atutore lui
Art.119 -„(1)Numirea tutorel uiseface, cuacordulacestuia, decătre instanța detutelă încamerade
consiliu, prinîncheiere defin itivă.Atuncicând dese mnarea tutorelui s-afăcut princontract demand at,cel
desemnat tutore nupoate refuzanumireadecât pentrumotivele prevăzut elaart.120alin.(2).
(2)Ascultar eaminorului care aîmplini tvârsta de10anieste oblig atorie.
(3)Înlipsa unuitutore desem nat,dacăinstanța detutelăaconstituit consiliul defamilie,numireatutorel ui
seface, potrivit alin.(1),cuconsult area consiliului defamilie”. (4)Înche iereadenumire secomunicăînscris
tutorelui șiseafișează lasediul instanței detutelășilaprimări adeladomici liulminorului.
(5)Drepturi leșiîndatoririle tutorelui începdeladatacomunicării înche ieriidenumire.
(6)Între timp, instanț adetutelă poate luamăsuri provizo riicerute deinteresele minorului, putând chiar să
numească uncurator special ”.
Num ireatutorelui seface decătre insta nțadetutelă cuacordul acestuia;
Tutor elenupoate refuza tuteladecâtpentru cazurile expresprevăzute delege;
Instanța poatenumi uncuratorspecial pentrumăsurile provi zorii. Atribuțiile curatorului special sunt asemănătoare
cualetutorelui, darsuntlimitate.Curatorul special nupoate face decât acte deadminist rare simplă. Actul de
opțiune succesorală, deexemplu, nupoatefifăcut decurat orulspecial, cinumaidetutore.
3.Mandat uldeincapacitate

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 154 Înnoul Codcivileste reglementat ăpentru prima oară situația încare operso anăcare este capabilă poate desemna
persoana careurmează a-ifitutore încazul încare arfipussubinterdicți ejudecătorească;
Art.166NCC:
Art.166 -„Orice persoan ăcare arecapacitat eadeplinădeexercițiupoate desemna prinactunilateralsau
contract demandat, încheiat eînformă autentică, persoana care urmează afinumită tutore pentr uase
îngrijidepersoana șibunurile sale încazul încare arfipusăsubinterdicțiejudecătorească. Dispozițiileart.
114alin.(3)-(5) seaplică înmodcorespunzăt or”.
Revocarea sepoate face inclusiv prinînscrisuri subsemnătură privată;
Desemnarea tutorelui sefaceprinhotărâre judec ătorească.

155 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Sancțiunile îndreptul civil. Nulitatea contractului
Prelegere susținută deavocat Gheorghe FLOREA
ÎnNoulCod Civil, nulitatea nueste reglemen tatăcaoinstituțietehnico-juridică aplicatătuturor izvoarelor
drepturilorșiobligațiilor civile.
Sancțiunea nulitățiieste tratatăcuprivire lacelmaiimportan tizvoralobligații lorcivile,șianume actul juridic,
cuspecia saceamaisemnificativă, contractul.
Acestmod deabordare esteconsacrat șiîndreptul comparat (asevedea legislația italiană, Codu lCivilQuebec,
precum șialtepiesedelegisla țiecareauconstitu itbaza inspirațieicomisieideelaborareaNoului CodCivil).
Prin doctr inajuridicăaufostfăcute eforturi decoagular eadispozițiilor legale referitoare lanulitate,
constituindu-se, înacest fel,teoria genera lăasancțiunii nulităț ii.
Noua legepornește delapremi sacătrebuie dată definiția legală anulității, astfelcăaceastaeste consacrată
prinarticolul 1246 NCC :„ Orice contract încheiat cuîncălcar eacond ițiilor cerute delege pentr uîncheiere asa
valabilă este supus nulității,dacă prinlegenusepreve deoaltăsancț iune ”.
Dealtfel,aceasta estedefiniția doctr inară, acceptată înmajoritateaopiniilor exprimate.
Dintermino logia utilizatăîndefiniț ialegală sepotextrage anumite nuanțe: contract ulîncheia tcuîncălcarea
condițiilor cerute delege pentru încheierea savalabilă este supus nulității, iarnulovitdenulitate.
Legiuito rulaoptat pentru conceptul nulității –sancț iune,care areșinumeroase valențe procesuale (ase
vedea distincția dintreacțiu neaîndeclararea nulităț iisaupronunțare anulității,reglem entateînprezentul capitol).
Înprincipiu, nulitatea nusedeclară dinoficiu,ciaceasta nupoatefidecla rată/p ronunțatădecâ tdacă există
inițiativa uneia dintre părți, prinutilizarea acțiunii civile.
Excepția prevă zută laarticolul 1247 alineatul 3(„Instanța esteobligatăsăinvoce dinoficiunulitatea
absolută ”)nuschimbă filosofia Noului Cod Civil înaceastă privință.
Artic olul1246aline atul4NCC consacr ăprincipiu llegalitățiiînmateria nulității:„ Prinacordul părțilornupot
fiinstituite șinicisuprimatecauze denulitate. Oriceconvenție sauclauzăcontra răeste cons idera tănescri să ”.
Considerarea canescrisă aclauzei vacrea dificult ățiînpractică, pentru ipoteza încare nuexistăodispoz iție
legală expres ă;judecătorul vaavea obligațiadeamotiva temeinic faptul căoclauză trebuie consi derat ănescri să,
aceasta curespec tarea principiilor generale, consa cratedearticolele 10și11dinNoulCod Civil :interzicerea
analogiei (Legilecare derogă delaodispoziț iegenerală, care restrâng exerci țiulunor drepturicivilesaucare
prevăd sancțiuni civile seaplicănumai încazurile expres șilimitativ prevăzut edelege )șirespectarea ordinii
publi ceșiabunelor moravuri („Nusepoatederoga princonvențiisauacte juridiceunilaterale delalegilecare
interesează ordinea publică saudelabunele moravu ri”).
Principiul legalităț iinulității areoconotație specială înarticolul 1246 alineatul 3NCC: „Dacă prinlege nu
seprevede altfel,nulitatea contractului poate ficonstatată saudeclarată prinacordul părțilo r”,referitor lanulitatea
amiabilă (noutat elegislativă).
Term inolog iafolosit ă-constatată saudeclarat ă-impune concluzia cădispozițialegalăcitată seaplică atât
încazul nulităț iirelative, câtșiîncazulnulității absolute.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 156 Înlipsareglementării exprese aefectelor acestui tipdenulita tesepoatepune îndiscuțieproblema efecte lor
dinperspectiva principiului retroactivității nulitățiicontractului, însensul că,înipoteza prevăzută deart.1246
alineatul 3,nulitatea areefect retroactiv sauconstituieuncaztipic demutuusdissensus ,iarefecteleseproduc
numai pentru viitor.
Situa țiatrebuie clarificată,deoar eceînviitorvorapărea numeroase actescrise (chiar acte notariale
autentice), princare părțile vorface aplicarea art.1246 alineat3,fărăaprevedea, încuprins ulînscrisului, efectele
nulită ții.
Prin articole le1247 și1248 s-arealizat consacra realegislativă aclasificării nulității, înfuncțiedecriteriul
interesului ocrotit.
Astfel, încălcarea unei dispozițiilegale instit uitepentru ocrotireaunui interesgeneral atrage sancțiu nea
nulită țiiabsolute.
Deremarcat este dispo zițiaprevăzută deart.1247 alineat 3NCC, care obligăinstanța săinvoce dinoficiu
nulita teaabsolută; dinaceastă perspectivă, sepune întrebarea dacăinsta nțatrebuie sășipronunțeosoluție în
sensul nulităț iiinvocat e.
Unaltaspe ctimportant esteacela alposibilităț iideaconfi rmaactulsupus nulități iabsolute .
Înconcepția clasică, posibilit atea confirmării actului diferențiază regimul juridic alnulitățiiabsolute fațădecelal
nulită țiirelative,însensul că,înprimulcaz, confirmarea nuestepermisă.
ÎnNoul CodCivil,instituția confirm ăriieste reglemen tatăînprivința actului anulabil (supus nulitățiirelative),
potrivit articolului 1262:
„(1)Confir marea unui contract anulabil rezultă dinvoința, expresă sautacită,dearenunța ladreptul dea
invocanulitat ea.
(2)Voința dearenunț atrebuie săfiecertă”.
Cureferirelanulitatea absolută, noua legeprevedecazuri încare aceas tăsancțiune nuseaplicăînmod
automat, chiar șiatunc icând nulitatea absolută este invocată deinstanță, dinoficiu.
Unexemplu îlconstituie articolul 196NCC ,privin dnulitateapersoanei juridice,instituț iecons acrată deja
înLegea 31/1990 privindsocietățile come rciale șicaredobândeș teaplicabilitate gene rală(pentru toate persoanele
juridice) prinvoința legiuitorului.
Înmaterie comercială, delegelata ,nulitate asocietă țiicomerci alepoate firegulariza tăîntermen de1an;
posibilitatea regularizării nulității absolute nuamaifostpreluatădeNoul Cod Civil cucaractergeneral ,cinumai
încazulparticular alcontractu luidesocietate (societatea simp lă).
Formularea articolul ui197 este foarte clară:
„(1)Nulitatea relativă apersoanei juridice poate fiinvocată întermen deunandeladataînregistr ăriisau
înființării acest eia,după caz.
(2)Nulitatea absolută saurelativă apersoanei juridice seacop erăîntoate cazurile, dacă, până laînchiderea
dezbaterilo rînfațaprimeiinstanțe dejudec ată,cauza denulitate afostînlătura tă”.
Îndoctri năauapărutdeja discuții referitoare lanulitatea persoaneijuridice,expri mându-se opinia că,defapt,
nueste vorbadespre sancțiunea nulității, pentru căaceast anuvizează unactjuridic distinct, ciîntregul complex
deacte care ducladobândirea personalită ții.
Articolele 1250-1253 reglementează cauzele denulitate.

157 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Trebuie observată, înprimu lrând, necesitatea reevaluăr iiconc epției clasice,potrivit căreiatrebuie verificate,
cuprioritate, cauzele denulitate absolută șiînmod subsecvent celedenulitate relativă.
PotrivitNouluiCod Civil, nulitatearelativăeste aceea care trebuiesăfieanalizată cupriori tate, așacum
rezultă dinarticolul1252 ,care instituie prezumțiadenulitaterelati vă:„ Încazu rileîncare naturanulitățiinueste
deter minată orinureieseînchip neîndoielnic dinlege, contractul este anulabi l”.
Sintagma „nureieseînmod neînd oielnicdinlege”areînsă uncaracter foartegeneral șivareclama
aprecierea instanței lamomentul lacaresevapuneproblema aplicării normei.
Oformulare similarăconțineșiartico lul1250, referitor lanulitatea absolută, cuaceea șidificultatede
interpretare.
Articolul 1253 reprezintă reglementa reaexpresă anulitățiivirtuale;criteriulidentif icatdelegiuitorpentru
aplicar easancțiunii nulității relative sauabsolu teestereprezentatdenecesita teacascopul dispo zițieilegale
încălcate săfieatins.
Prin urma re,înpermanență, practicianultrebuie săfacă apel lainterpr etarea istorico- teleologică, pentru
identificarea scopului normeianali zate.
Efecte lenulității suntconsacrateîncadrulparagra fului 3,articolele 1254-1260 NCC ,realizându-se, în
acea stămaterie, opunere înacord curealită țileșidispoz ițiilecontemporan ealesistem elorlegislative dinaltețări.
Articolul 1254:
„(1)Contra ctullovitdenulitate absolută sauanulateste considerat anufifostniciodatăîncheiat.
(2)Desființarea contractului atrag e,încondiți ilelegii, șidesființare aactelorsubsecvente încheiate înbaza
lui.
(3)Încazu lîncare contractul este desființat,fiecare parte trebui esărestituie celeilalte ,înnatură sauprin
echivalent, prestațiile primite,potrivit prevederilor art.1.639-1.647, chiar dacă acest eaaufostexecutate succesiv
sauauavut uncaracter continuu”.
Seobservă reglementarea expresă aefectelor nulități i:retroac tivitatea(alineatul1),desfii nțareaactelor
subsecvente încheiate înbaza actului desființat (alineatul2),precum șiregularestitut ioînintegrum (alineatul 3);
cureferire laceldinurmă efect, norma face trimitereladispozițiilearticolelor 1639-1647 ,referitoare lamoda litățile
derestituir e.
Regulile generale consa crate însecțiu neaprivind modalităț ilederestituire, înspecial celecare valorizea ză
poziția subiect ivăapărțil or-efectele bunei -credi nțe,respectiv sancțiune arelei-credin țe-vorcrea, pentrucei
chemați săaplice legea ,premisele pentru soluț ionarea echita bilăinclusiv aproblem elorreferitoar elaefecte le
nulității.
Articolul 1255 reglementează expresnulitatea parțială,caexpresi eapreocup ăriilegiuitorului pentru salv –
gardareadispoziț iilorcontrac tualeconcordante cuprevederile legale șiamendarea exclusi văaefectelor contrare
legii, iarnuaîntregulu iact.
“Clauzelecontra relegii, ordiniipublice saubunelormoravu rișicarenusunt considerate nescrise atrag
nulitatea contractului înîntregul săunumai dacă sunt, prinnaturalor,esențiale saudacă, înlipsaacestora,
contr actul nus-arfiîncheiat”. Dinformularea alineatul ui1 sedesprin dtreicondiți ipozitive șiocondițienegativă,

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse caretrebuie îndeplinite pentru reținerea nulităț iitotale.
Atrage atenția condiția referitoare laconsiderare acanesc riseaclauze lorcontractuale, condiție care trebuie
analizată cuprioritate.
Caprinc ipiu,nulitatea trebuie declaratăjudiciar(cuexce pțianulitățiiamiabile ),însă,potrivit articolul ui1255
alineatele 2și3, clauz elecontrare unor dispoziții imperat iveșiconsideratedelege canescrise ,suntînlocuite de
drept cudispoziț iilelegale aplicabile. Înacest caz, nueste neapărat necesară intervenț iainstan țeidejudecată.
Trebuie semnalată reglemen tareauneiforme speciale derăspundere, prinarticolul 1258 :“ Încazulanulării
sauconstatării nulității contractului încheiat înformă autentică pentru ocauzădenulitateacăreiexistență rezultă
dinînsuși textul contr actului, partea prejudiciată poate cere obligar eanotaruluipublic larepararea prejudici ilor
suferite, încondițiile răspunderii civile delictuale pentru faptaproprie ”.
Deși dispoziția sereferălacontractul încheiat înformă autent icăîngeneral, prinidentific area subiectului
răspunderii (notarul public) sedesprindeconcluz iacălegea areînvedere răspunderea pentru întocm ireaactelor
notariale autent ice.
Sepotpune îndiscuție unele aspecte referitoare laacesttipderăspundere, ca,deexemplu, dacăaceasta
intervine însituația încare actul este redac tatdepărțisaudealțiprofesi onișticare asistă părțil eșiulterioractul
este însușit denotar.
Unelem entdenoutate îlreprezint ăinstituția validăriicontractului ,care preiaopiniile juridiceconsa crate
înaceastă materie -articolele 1261-1265 NCC.
158

159 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Sancțiunile
Prelegere susținută deprof. univ. dr.Gabriel BOROI
Trebuie clarificate anumite aspecte, pentru maibunaînțelegereadispo zițiilor privindnulitatea.
Astfel,launmoment dat,peparcurs ulprocesului deelaborare aNoului CodCivil,afostîmbrățișată teoria
potrivitcăreia nulitatea absolută operează dedrept. Dinaceastă cauză, întotcupri nsul noiilegiexistăformulări
precum cons tatareanulitățiiabsolute, declara reanulității relative .
Deasemenea, dinacelași motiv afostintrodusă preve dereareferitoate lainvocarea dinoficiuanulității
absolute.
Term inolog iautilizat ăeraastfel coerentă.
Acea stăteză nuafostmenținută delegiuitor, însăcelelalte texte legale aufostpăstrate.
Const atare anulității absolut esepoate întem eia,înplanprocesual ,pearticolul 111dinactualulcodde
procedură civilă.
Întrebare formul atădeparticipanții laconferin ță:
Subceformă trebuie săseexteriori zezemanifestar eadevoință apărților înaplicare aart.1246alineatul 3
NCC ,privind nulitatea amiabilă? Careeste situați aterțilorînraportcuactul desființatprinaceastă procedură?
Răspu nsul prof. Gabr ielBoroi:
Dinînsuși textul evocat,care sereferălaacordul părților ,sedesprinde concluzia căestenevoiede
încheierea unui nouactjuridic ,curespectarea tuturorcondițiilor devaliditate.
Înceeacepriveșteforma actului, trebuie respec tatprincipiul simetriei formelor: dacă acest principiu trebuie
respect atîncazulunui mutuus dissensus ,care produceefecte numai pentru viitor,cuatâtmaimultaceastă cerinț ă
trebuie îndeplinită încazul nulității actului.
Înprivințaefectelor fațădeterți, sevoraplicaregulilegeneral eprivind opozabilita tea,astfelcă,dacă este
cazul, trebuie îndeplini teformalitățile deopozabilitate (deexemplu,înscrie reaîncarteafunciară).
Acea stăprocedură este aplicabilănumai însituațiaîncare obiectul contractului îlconstituiedrepturie decare
părțilepotdispune.
Exemplu dinpractica notarială: părțile auîncheia tuncontractdevânzare-cumpă rareasupra unui imobilcu
elemente dearhitecturăcarefăceauparte dinpatrimoniul național, fărăafirespectat dreptuldepreemțiun eal
statului; potrivit legislației spec iale, nerespecta readreptului depreemț iune atragesancțiunea nulitățiiabsolute.
Părțil es-auprezentat ulterior lanotar șiprintr-un actautentic distinct s-aluatactdenulitatea absolută a
contr actului inițial.
Înfinal,dupăparcurgerea procedurii privinddreptu ldepreemțiune alstatului,afostîncheiat dinnouactul
deînstrăinare.
Înacestmod s-aevitat unlitigiu,iartextu ldinNoul CodCivil permite, înmod expres, oaseme neamodalitate
deremediere aneregularităților unui actjuridic.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Prescripția
Definiția legală: articolul 2500NCC -„ Drep tulmate riallaacțiune, denumit încontinuare dreptlaacțiune,
sestinge prinprescripție, dacă nuafostexercitat întermenul stabilit delege”.
Instituția cuno aște modificărifundamentale, inclusiv dinpunct uldevedere alconcepți eireferitoa rela
caracterul sancțiu nii.
PotrivitDecretului-Lege nr.167/1958, prescripția extinctivă arecaracterdeordine publică, întimp ce,în
noua reglement are,prescripția este instituție deordinepriva tă,cutoate consecințelecedecu rgdinaceasta .
Trebuie supuse atențieicâteva aspecte legate dearticolu l2515:
„(1)Prescripția extinctivă este reglementată prinlege.
(2)Esteinterzis ăorice clauză princare fiedirect,fieindirectoacțiune arfideclarată imprescri ptibilă, deși,
potrivit legii, aceasta este prescriptibilă, sauinvers, oacțiune decla ratădelege imprescri ptibilăarficonsiderat ă
prescriptibilă.
(3)Cutoate acestea, înlimitele șicond ițiileprevăzu tedelege,părțile care aucapaci tatea deplin ădeexercițiu
pot,prinacord expres, sămodifice durata termenelo rdeprescripție sausămodifice cursul prescr ipțieiprinfixarea
începutului acesteia oriprinmodific area cauzelorlegale desuspend areorideîntrerupereaacesteia, dupăcaz.
(4)T ermenele deprescripție potfireduse saumărite, prinacordul expresalpărților, fărăînsă canouadurată
aacestora săfiemaimicădeunanșinicimaimare de10ani,cuexcepțiatermenelor deprescr ipțiede10aniori
mailungi, care potfiprelungite până la20deani.
(5)Dispoz ițiilealin. (3)și(4)nuseaplică încazul drepturilor laacțiune decarepărțilenupotsădispunăși
niciacțiunilor deriva tedincontractel edeadeziune, deasigurare șicele supuse legisla țieiprivin dprote cția
consumatorului.
(6)Orice convenț iesauclauză contrară dispozițiilor prezentu luiarticol estelovită denulitate absolută”.
Formularea dinalineatul 3-modificareacauze lorlegaledesuspen dareorideîntrerupere aprescripției –
poate însemna că:
1.este permisă șisuprimarea unoraseme neacauze legale? (deexemplu, sepoate conveni caforțamajoră
sănususpende termenul deprescripție);
2.este permisă șiadăugarea altor cauzedeîntrerupere saudesuspend are?
3.este permi sănumai extinderea saurestrângerea sferei deaplicare acauze lorlegaledesuspendare sau
deîntrerupe re,fărăarecurge laointerpretare extensivă anoțiunii demodif icare?
Profesor ulGabri elBoroi apreciază căeste oportună ceade-a treia interpretare, părțile neavând posibilit atea
deaderoga delalege, subaspectul suprimării sauadăugării altorcauze desusp endaresaudeîntrerupere.
Deșiformulaintroductiv ăaalineatului3,„cutoate acest ea”,arputeaduce laconcluzia căseinstituie o
excepție delaregulacons acratăprinalineatul 2,interpretarea demaisusrămâne valabilă, pentru cătrebuie să
seaibă învedere șialineatul 6.
160

161 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Înmod coresp unzător trebuie interpreta tăși„modificarea cursului prescripției prin fixarea începu tului
acesteia”, numai prinraportar elaalineatul 2,întrucât intervenția părților însensul amânării perpetueacurgerii
cursului prescripției nupoate fiîngăduită deoa rece ardetermina caracte rulimprescriptibil aldreptului laacțiune,
atunci când, prinlege, acesta estesuspus prescripție i.
Alineatul 5instituie derogari delaalineatel e3și4,înanumite materii, cândacordul părțilornueste permis
delege.
Alineatul 6sereferă laosancți unecucaracter gene ral.
Articolul 2512, referito rlaceiîndreptățiți săinvoce prescripția, ilustreazănouaconcepț iealegiuit orului:
„(1)Prescripțiapoatefiopus ănuma idecelînfolosul căruia curge ,personal sauprinreprezent ant,șifără
afiținutsăproducă vreun titlucontrar orisăfifostdebună-credință.
(2)Organul dejurisdicție competent nupoate aplicaprescripția dinoficiu”.
Deremarcat faptul căorganul dejurisd icțienumaipoate aplicaprescripți adinoficiu.
Artico lul2514 sereferălaaltepersoane decâ tpărțileraportulu ijuridicprincipa lcare potinvoca prescripția.
Prescripția trebuie invocată înlimine litis, potrivit articolul ui2513 , respecti vnumai înprimăinstan ță,prin
întâmpinare sau,înlipsa invocării, celmaitârziu laprimul termen dejudecată lacarepărțile sunt legal citate,
sancțiunea nerespect ăriiterme nului fiind aceeaadecăde riiproce suale.
Formula rea„primul termen dejudecată lacare părțil esunt legalcitate” esteînconcordanțăcureglementăril e
viitor uluicoddeprocedură civilă,încadrul căruia vadispăreainstituțiaprimei ziledeînfățișare.
Unaspect demare noutateestereprezentat dereglementar eaposibilității dearenunța laprescripția
împlinită, precumșilabeneficiul termenului scurspentrupresc ripțiaîncepută șineîm plinită –articolul2507
Domeni uldeaplica reaprescripției extinctive
Articolul 2502
„(1)Drept ullaacțiu neeste imprescriptibil încazuril eprevăzute delege,precumșioridecâte ori,prinnatura
sauobiectul dreptului subiec tivocrotit,exercițiul săunupoate filimitatîntimp.
(2)Înafara cazur ilorprevăzutelaalin. (1),sunt imprescriptibile drept urile privitoare la:
(…)
4.acțiunea înconstatarea nulității absolute acertificatului demoșt enitor, dacă obiectul săuîlconstituie fie
stabilirea masei succesorale, fiepartajul succesoral, subcondițiaaccep tăriimoștenirii întermenul prevăzut de
lege” .
Sepoateinterpret a,dinlectura textului citat,căacțiuneaînconstat area nulităț iiabsolut eacertificatului de
moștenitor poate interveni numai încazurile prevăzut elapunctul4?Încazul încare seadmite căexistă șialte
cazuri denulitate absolut ăacertificat uluidemoștenit or,care este soluț iacuprivirelapresc ripțieaextinctivă?
Contr aversa prezintă importan ță,cuatâtmaimult cucâtcertificatuldemoștenitor devine titludeproprietate

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse înnouareglementare.
Cusiguranță există șialteipoteze încare existăinteres pentruconst atarea nulită țiiabsolute acertificatului
demoștenitor, cum este situația practicăaexistenț eiadouă certificate demoștenitor privind aceeași succesiune,
darcare menționează succesibili diferiți.
Prinurmare, înafara situațiilor delapunctul 4,există șialtecazuri denulitate absolută caretrebuie avute
învedere.
Înceea cepriveșt esoluția cuprivire laprescripție, prof.GabrielBoroi aprec iază căcelelelaltemotivede
nulita teabsolu tănutrebuie scoase dindomeniul deaplicare aprescript ibilității,având învede recănusepoate
face apel laipotezadelapunctul 3alalineatului 2dinarticolul 2502 (acțiunea înnulitate absolută aunuiactjuridic).
Înlipsa unei reglementări exprese, motivele denulitate relativănuvorputea fiinvocate decâ tdepersoana
careaparticipat ladezbaterea succesiunii.
Articolul 2503 alineatu l1: „Odată custing erea dreptului laacțiune privind undrept principal ,sestingeși
dreptul laacțiun eprivind drepturile accesorii,afarădecazulîncare prinleges-ardispu nealtfel”.
Articolul 2504 alineatul 1:„ Prescripția dreptuluilaacțiune privind creanț aprincipală nuatrage șistingerea
dreptului laacțiunea ipotecară. Înacest dinurmăcaz, creditorul ipotecar vaputeaurmări, încond ițiilelegii, doar
bunurile mobile sauimobile ipoteca te,însă numa iînlimita valoriiacestor bunuri”.
Cele două articole reglementează regulaaccesori umsequitur principale (înprimu lcaz) șiexcepțiadela
această regulă(încelde-al doilea caz).
Având învedere șiarticol ul2494NCC ,trebuie reținutcăexcepțiaseaplicănunumai înprivința acțiunii
creditorului ipotecar, cișiînprivințaacțiunii creditorului gajist(înmate riagajuluicudepo sedare).
Teza aII-aaalineat ului1articolul2504 atrage atenț iaprindouă aspect e:înprimulrând, estedeobse rvat
căînviitor, noțiun eadeipotecă vafifolosită șicuprivirelabunurilemobile, dispă rândnoțiuneadegaranți ereală
mobiliar ă,iarînaldoilea rând trebuie subliniat faptul cătextul fixează oprimă limităavalorificării dreptului accesoriu,
aceea avalorii bunurilor.
Alineatul 2dinarticolu l2504 stabileș teoadoua limită,privin daccesoriile creanțeiipotecate: „ Dispozițiile
alin.(1)nuseaplică prescr ipțieidrept uluilaacțiune pentru platadobânzilor șiaaltor accesori ialecreanț eiipotecare,
care,înafara capital ului, numaipotfiacoperite după împlinirea prescripțieidinvalorificarea,pecale silită, a
bunului grevat ”.
Caexemplu, înipoteza încare, dinvânzarea bunului ipotecat seobținesuma de6000delei,chiar dacă
creanța garantată arevaloarea de10000delei,creditorulnuvaputea recla marestu lsumei, deoarece aceasta
arînsemna cănuurmărește realiz area ipotecii, cichiaracreanț eiprescrise.
Deasemenea, pentru ceade-a doua limită, înipotezaîncare, dinvânzarea bunul uiipotecat s-arobține
13000delei,creditoru lipotec arnuvaputea opriîntreaga sumă, cinuma ipeaceea care constituie capita lul,fiind
excluse accesoriile creanței-dobânzi, penalit ăți.
Întrebar eadresată departicip anții laconferin ță: Careeste rațiuneasupravie țuirii acțiunii ipoteca re,în
162

163 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse raportcuacțiunea princ ipală?
Răspu nsul profeso rului GabrielBoroi: Esteopțiunealegiuit orului, care aadoptatconcepția modernă a
titrăriiipotecii (atransfo rmări iacesteia întitludevaloare ),astfelcăexistă posibilitateaînstrăinării garanției salefără
aînstrăina șidreptul decreanță.
Noutateaviziuniieste totuși numai înplanul regle mentăr iiexprese, întrucât, însituațiiconcrete, jurispruden ța
arealizat oastfel deinterpretare, însensul divizăriigaranției decreanț agarantată.
Este cazulipotecii consti tuite deunterț,situa țieîncare atrebuit rezolvată problema privind norme le
aplicabile: aleipotecii saualefidejusiu nii(înacestultimcazneexistândposib ilitatea divizări igaranției decreanță).
Jursip ruden țaastabilit că,întrucât,potrivit Codulu icivil,fidejusiunile nupotfidecât exprese, trebuie aplicate
reguliledinmateriaipotecii, creditoru lputân durmări ,înmoddirec t,peterț,însănuma iînlimitavaloriicreanței.
Opinia 1: Ipoteca este undrept realaccesoriu, iardacăesteprescrisă creanța, estegreudeînțeles cum
garanțiamaipoate firealizată. Unargume ntînacest sens l-arputea constituichiar art.2435 NCC :„ Încazde
neexecutare, creditorul aredreptul, laalegerea sa:
a) săvândă bunul ipotec atîncondiți ileart.2.445-2.459”;
b) săîșiînsușească bunul pentru astinge creanța ipotecară încondițiileart.2.460-2.463;
c) săpreia bunul înscopdeadministrare încondițiile art.2.468-2.473.
Prinneexecut area creanței amputea înțelege șicreanțaprescrisă.
Opinia 2: Pedealtăparte, sepoate invocaart.2445NCC,careobligăinstanțasăverific eexisten țacreanței
laîncuviințarea vânzării bunurilor ipotecate .
Creanța existășiatuncicând acestei aîicorespunde oobligație naturală, cum este încazulîmplinirii
termenului deprescripție.
Opiniaprof. Gabriel Boroi: Împlini reaprescri pțieinugenereazăinexistenț acrean ței.
Efectul legal, potrivitarticolului 2506 alineatul 2NCC, alîmpliniriitermen uluideprescri pțieeste acela că
persoana obligată poate sărefuze executa reaprestației.
Prinurmare, creanța subz istă, însă aceastanumaipoatefiexecut atăsilit.
Protecția supliment arăacordată delegecelui care benef iciază deogaranție realăeste supusăunorlimite
(valoarea bunurilor șicuantumul capitalului garanta tcubunu l).
Oproblemă controversată este aceea aprescrip țieiînsituațiaîncare dreptulseinvocă pecaledeexcepție.
Noul CodCivil nupreve deoregulă generalăînacest sens, ciinstituienumai reglementări particulare:
1.Înmaterie deleziune, potrivitart.1223alineatul 2,excepț iaeste supusă prescripției ( anulab ilitatea
contr actului nupoate săfieopusă pecale deexcepțiecânddreptul laacțiuneeste prescris ).
2.Pentru instituția reducțiunii liberalități lorexce sive, norma specială stabileșt econtrariul (art.1095 alineatul
3-excepți adereducțiune este impre scriptibilăextinctiv );seconstat ăschimbarea filosofi eiproce sualeareducțiunii,
însensul cănumaieste nevoie deformularea cereriirecon venționale.
3.Acțiunea înpronunțarea nulității relativeesteprescrip tibilă,întimp ceinvocarea nulitățiirelativepecale
deexcepție este impres criptibilă.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 4.Înmater iacompensației șiadreptului laretenție,articolul2505preiasoluț iajurisprudențială: „ Prescri pția
nuîmpiedică stingere aprincompensație acreanțelorrecip roceșiniciexerci tarea dreptuluideretenție ,dacă dreptul
laacțiune nueraprescris înmomentul încares-ar fipututopune comp ensareasaudreptul deretenție,după
caz ”(caracterul impres criptibi lalexcepției).
Compensația cuocreanță prescr isălamomentul invocării poateopera numai însituaț iacompensației
legale, alecăreiefecte intervin dedrept ,astfel căacestea suntindependen tedemomentul invocării.
Articolul 2505 nueste operabil încazulcompensației judiciare ,deoarece estenecesar ca,ladata formulării
cereriireconven ționale princaredebitorul opun ecompensația,crean țasăîndepli neascăcerința deaputeafipusă
înexecutare.
Deși legiui torulnuatranșat această problemă, sepoate emite concluzi apotrivitcăreia, cuexce pțiasituații lor
expresprevăzute delege, prescripția excep țieiintervin eînaceleași cond ițiicașiprescripția valorificăriidreptului
pecale deacțiune.
Oreglement arecucaracter denoutat eestearticolul 2502 alineatul 1 :„ Drept ullaacțiune esteimprescriptibil
încazurile prevăzute delege,precum șioridecâte ori,prinnatura sauobiectuldreptulu isubiectiv ocrotit, exercițiul
săunupoatefilimitat întimp ”.
Prin urmare, tezaaII-alasă înaprecie reaorganului înfațacăruia s-ainvocat prescripț iaextinctivă să
aprecieze asupra caracterul uiimprescriptibilalacțiunii, prinutilizareacriteriilorlegale –natura sauobiectul dreptulu i
subiectiv ocrotit.
Dispoziția nuseaplică numai încazul drepturilor nepatrimoniale, pentru care există odispoziție expresă (art.
2502 alineat ul2punct ul1).
Articolul 2522 aduce, deasemenea, onouă opțiune legislativă, însensulcărepunerea întermen numai
poate fiacordatădinoficiu:
„(1)Celcare, dinmotive temei nice,nuși-aexercitatîntermen dreptullaacțiunesupus prescripției poatecere
organului dejurisdicție competent repuner eaîntermen șijudecare acauzei.
(2)Repunerea întermen nupoate fidispusă decâtdacă partea și-aexercitat drept ullaacțiune înaintede
împlinireaunui termende30dezile,socotit dinziuaîncareacunoscut sautrebuia săcunoască încetarea motivelor
careaujustificat depăși reatermenul uideprescripție”.
164

165 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Sancțiunile îndreptul civil. Prescripția. Decăderea
Prelegere susținută dejud.drd.Liviu ZIDARU
Este dereținut că,potrivit Noului Cod Civil,creanța prescrisă rămâne înființă șisestinge strictdreptulde
asolicita executar eaobligației pecale silită.
Curs ulprescripție iextinctive
-articolu l2523 șiurmătoar ele
Începutul prescripției
Regula general ă înmaterie este schimbată înraportcuart.7dinDecret ul-Lege nr.167/19 58:
Articolul 2523 -„ Prescripția începe săcurgădeladatacândtitularul dreptului laacțiuneacunoscutsau, după
împrejur ări,trebuia săcunoască nașterea lui ”.
Schimbarea regulii generale rezol văcriticileaduse sistemului actual, încareprescrip țiaîncepe săcurgăde
ladatanașterii dreptului laacțiune (delamoment ullacare dreptul civilafostîncălcat )șiastfe lexistăposibilit atea
catermenul deprescripție săînceapă săcurgă sauchiarsăseîmplinească maiînainte catitularu ldreptului la
acțiune săfieînmăsură săacțione ze.
Regula speci alădelaart.8 dinDecretul-L egenr.167/1958 înmaterial răspunderi ipentru faptailicită se
regăsește șiînNoul Cod Civil, articolul2528 :
„(1)Prescripț iadrept uluilaacțiune înrepararea uneipagubecare afostcauzată printr-o faptăilicită începe săcurgă
deladata când păgubi tulacunoscut sautrebuia săcunoasc ăatâtpagub a,câtșipecelcarerăspunde deea.
(2)Dispozițiile alin. (1)seaplică,înmodcoresp unzător, șiîncazul acțiunii înrestitu ireîntemeiate peîmbog ățirea
fărăjustă cauză, platanedatorată saugestiunea deafaceri”.
Deși,înplanul regulii general e,dreptul laacțiun es-anăscut chiar înmoment ulcomiterii fapteiilicite,titularul
dreptului laacțiune, chiardacă acunos cutexistențapagubei, nuvafiînmăsură săacționeze decâtlamomentul
cunoașterii făptuit orului.
Aceasta este justifica reareglemen tăriispeci ale,însă, este deobservat căaceasta afostinstituităcaregul ă
generală pentr uprescripție; însens similarauevolua tșireglementările dinaltețări,deexem pluînsistemulfrancez
sauîncelgerman.
Pentrustabilirea momentului luării lacunoștință sauaaceluia lacare titularuldrept uluilaacțiune trebui a
săialacunoștință potfiutilizate inclusiv prezumțiilesimple.
Șiînsituațiile delege lata s-afăcut apel laacest tipdeprobațiune, deexemplu, încazul încare titularul
dreptului laacțiune eraopersoană foarte învârstă șicare reclam aîncălcare adrepturil ordeautorprinpublicarea
unor opere, întirajmic, într-o localitate foarte îndepărtată deaceea adomi ciliului său. S-aapreciatcă,înaceste
circu mstanțe, titularu luiîieraimposibil săialacunoștință despre fapta ilicită chiarlamomentul publicării sau
într-untermen foartescurt.

Publicați eco-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Noul CodCivil conține șireglementări privind unele cazu rispeciale:
Art.2524. „(1)Dacă prinlege nuseprevedealtfel,încazu lobligați ilorcontra ctualedeadasaudeaface
prescripția începesăcurgă deladata cândobliga țiadevine exigibilășidebit orultrebuiaastfel s-oexecu te.
(2)Încazul încare dreptul esteafectat deuntermen suspensiv, prescripți aîncep esăcurgă delaîmplinirea
termenului sau, după caz,deladata renunțării labeneficiu ltermenului stabilit exclusivînfavoa reacreditorulu i.
(3)Dacădreptulesteafectatdeocondi țiesuspens ivă,prescripția începe săcurgă deladatacând s-a
îndeplinit condiția” .
Dinalineatul 1rezultă că,înacest caz, seproduce oîntoarcere ladreptul comun dinlegeaînvigoare (de
ladata exigibil ității) ,deoarece începu tulprescripției coincide cunaștereadreptului laacțiune; soluția estefirească
pentru că,înmateriarăspunderii contractuale, titularul dreptu luilaacțiune este înposturadeacunoaște termenii
contractulu i).
Textu lsecorelează șicuart.1495 NCC, potrivitcăruia, înlipsaunuitermen stipulat depărți saudeterminat
înteme iulcontract ului,alpracticilo rstatorn iciteîntre aces teaorialuzanțelor, obligația trebuie executată deîndată.
Art.2524, alineatul 2
Spre deosebir edereglementarea actuală (art.7alineatul2dinDecret ul–Lege167/1958), NoulCodCivil
rezolvă criticareferitoare laînceputul presc ripțieiîncazul contractelor acăror execut arepresupune odurată mai
mareîntimp (contract eledeîmprumut șiceldedepozit).
Deexem plu,înipoteza unui contra ctdedepozit cuuntermen de4ani,până laexpirare atermenului,
deponentul lăsa bunul ladepozitar, iarlafinalul celor 4ani,acesta dinurmă puteainvoca prescripția.
Alineatul 2dinart.2524 stabileșt eexprescătermenul esteînfavoa reacredito rului,astfelcăacesta poate
lăsa termenul săcurgă saupoate renunța anticipat labeneficia ltermenului.
Șiînaceastă situație seimpun easeobserva corelațiacuregula generală, stabilită prinart.1413 alineatul
2NCC: „celcearebeneficiul exclusivaltermenului poate renunța oricâ ndlaacesta, fărăconsim țămâ ntulceleilalte
părți” .
Art.2525 „Prescripția dreptului laacțiune înrestituirea prestații lorfăcuteîntemeiul unui actanulabil ori
desființat pentru rezoluțiune saualtăcauză deinefic acitate începe săcurgădeladata rămâner iidefinitivă a
hotărârii princares-adesființ atactulori,după caz, deladata lacare declarația derezoluț iune saureziliere a
devenit irevocabilă ”.
Este vorbadeipoteza acțiuniiînrestituirea prestațiilor caurmare apromovării acțiunii înanulabil itate(pentru
nulita terelativă).
Întrebar eadresată departicipan țiilaconferință:
Pentru cazul nulității absolu te,acțiuneaînrestituirea prestațiilor sesupune, înmaterie deprescripție, regulii
generale delaart.2523 sauregulii prevăzu tedeart.2528 alineatul 2NCC?
Art.2528 :„ (1)Prescripția dreptulu ilaacțiune înreparareauneipagube care afostcauzată printr-o faptă
ilicităîncepe săcurgă deladata cândpăgubitul acunoscut sautrebuiasăcunoască atâtpaguba, câtșipecelcare
166

167 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse răspunde deea.
(2)Dispozițiil ealin.(1)seaplică, înmod corespunzător, șiîncazul acțiuni iînrestituir eîntem eiate pe
îmbogățirea fărăjustă cauză, platanedatorată saugestiunea deafaceri ”.
Opinia 1: Nulitatea, atâtcearelativăcâtșiceaabsolută, esteosancțiuneși,prinurma re,operează în
mom entul încareaceasta este aplicat ă(fiindnecesară interve nțiainstanței).
Opinialectorului Liviu Zidaru: Avândînvedere căefectele nulitățiiabso luteseproducplenarnumaidin
mom entul pronunțării hotărârii judecătorești, pare adecvat ca,încazulnulității abso lute,săsefacă aplicarea art.
2528 alineatul 2,întrucât nuexistăojustificare pentru catitularul dreptului laacțiune săseafleîntr-osituație mai
dezavantajoasă fațădecelcare solicită restituirea prestaț iilorîntemeiul unui actanulabil.
Seimpune clarificarea unor noțiuni:prinnoțiunea dehotăr âredefinitivă dinNoul CodPenal trebui esăseînțeleagă
hotăr âreairevocabilă dinactuala reglementare (s-aintenționat intrare aînvigoare anouluicodului deprocedură
civilă, care folosește această terminologie).
Deasemenea, trebuie observ atcă,potrivit Noulu iCod Civil,rezoluț iuneavaopera șipecale dedeclarație
unilaterală:
Articolul1550-Rezoluți unea poatefidispusă deinstanță,lacerere, sau, după caz, poatefideclarată
unilateral decătrepartea îndreptățită.
Articolul 1552
„(1)Rezoluțiunea saurezilierea contra ctuluipoateavea locprinnotificareascrisă adebitorului atunci când
părțileauconvenit astfel,când debitorul seaflădedreptînîntârziere oricând acesta nuaexecutat obligațiaîn
termenul fixat prinpunerea înîntârziere.
(…)
(4)Declaraț iaderezoluțiune esteirevocabilă deladata comunicării eicătredebitor sau,după caz,deladata
expirării termenului prevăzut laalin. (1)”.
Regula privindtermenul deprescrip țieînsituațiaîncare raportulobligațion alimpuneprestații succesi veeste
consacrată prinarticolul 2526 :„ Când este vorba depresta țiisuccesive, prescripția drept uluilaacțiune începe să
curgă deladata lacare fieca represtație devineexigibilă, iardacă prestațiile alcătuies cuntotunitar, deladata la
care ultima prestație devineexigibilă”.
Articolul 2503 reglementeaz ăanumitesituații deexcepție:
„(2)Încazulîncareundebitor este obligat laprestațiisucce sive,dreptu llaacțiunecuprivirelafiecare dintre
aceste prestații sestinge printr-o prescripție deosebită, chiardacă debitorul continuă săexecu teunasaualta
dintreprestațiile dator ate.
(3)Dispoziț iilealin.(2)nusunt aplicabile încazul încare prestațiile succesi vealcătuiesc,prinfinalitatea lor,
rezultată dinlege sauconvenție, untotunitar”.
Așad ar,înacest caz, termenul deprescripțiepentru întreagaobligație vacurge deladata ultimei scadențe
(deexemplu însituațiavânzării cuprețul înrate).
Întrebare adresat ădeparti cipanții laconferință:
Arputea fiextinsă aceas tăsoluție șiîncazul contractului decredit? Încazafirmati v,consecințele pentru

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse debit orarputea figrave, dacăprescripția arîncepe săcurgă după împlinirea scadențeiultim eirate.
Opinia 1: Artrebui caacest textsănufieaplicabil celpuținprivin țaratelorcarecomp undobânda.
Opinia 2: Noțiunea de“totunitar” nutrebu ieinterpre tatăstrictînfuncțiedemodulîncare părțileprivesc
aspectele dincontract .
Fracționar eaplățiiprețului presupune, înmod concret, prest ațiisuccesive ,șinumai înplan generalpoatefi
privit cauntotunitar.
Noțiunea detotunitar trebuiesăcuprindă operațiuni distincte darcare, prin natura lor,seaflă în
interdependență (deexemplu, încazul contractului deantrepriză).
Opinia 3: Sunt instituții bancare care includînprimele rateexclu sivdobândașinumai înratelefinale este
cuprinsșicapitalul, faptcare arfundamenta interpre tarea prestațiilorsuccesive
Opinia lectorului Liviu Zidaru :Argumentu lfracționării prestați ilornuparesuficient pentru căaceastaar
însemna căînnicio asemenea situație nus-arputeaajungelanoțiunea detotunitar.Or,înexemp lulantrep rizei,
deși presta țiilesunt fracți onate, esteevidentcăacesteaalcăt uiescuntotunitar.
Încazul contractului decredit, ceea ceinterese azăestedurata îndelungată aexecutăriicontractul ui;este
dificil ainterpret acă300derateconstituie untotunita rși,pecale deconsecin ță,nus-arputeaaplicaprescripția
unita ră.
Articolul 2529
„(1)Prescripția dreptului laacțiunea înanulareaunui actjuridicîncepe săcurgă:
a) încazdeviolență, dinziua cândaceasta aîncetat ;
b) încazul dolului, dinziua când afostdesc operit;
c) încazdeeroare oriîncelelalte cazuri deanulare, dinziua când celîndreptăți t,reprezen tantul săulegal
oricelchemat delege săîiîncuviințeze sausăîiautorizeze actele acunoscut cauza anulării, însă numaitârziu
deîmplinir eaa18lunidinziua încheierii actului juridic.
(2)Încazuril eîncarenulitatea relativ ăpoate fiinvocată deoterțăpersoană, prescripția începe săcurgă,
dacă prinlege nusedispunealtfel, deladata cândterțulacuno scutexistențacauzeidenulitate”.
Norma aduce maimulte elem ente denoutate:
-înmateriededoldispare momentu lobiectiv alînceper iicursul uiprescripț iei:
-înreglement areesteintrodusă odistinc țiesupliment ară,șianume poziț iaterților (deexemplu,însituația
încaretitula ruldreptului laacțiuneestesoțulcarenuaconsimț itlaîncheiereaactului juridic).
Onoutate legislativăeste reprez entatăde articolu l2530:
„(1)Dacă prinlege nuseprevede altfel, prescri pțiadreptu luilaacțiuneizvorât dintransmitere aunor bunuri
sauexecuta reaunor lucrări,cuviciiaparente, încazuril eîncare legea saucontract ulobligă lagaranție șipentru
asemenea vicii, începe săcurgă deladata predării saurecepțieifinale abunu luiorialucră riisau, dupăcaz, de
ladataîmplinirii termenului prevăzut delege oristabilit prin procesul verbal deconst atare aviciilor,pentru
înlătur area decătre debitor aviciilor cons tatate.
(2)Dispoz ițiilealin. (1)seaplică șiîncazul lipsei calități lorconvenite oriallipsurilor cantitative, însănumai
168

169 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse dacă oricare dintre aceste lipsuri puteau fidescop erite,fărăcunoștințespeciale, printr-o verifica renormală“.
Exist ăelement edenoutate șiînceeaceprivește dispozi țiileprivind prescripția încazul răspunde riipentru
viciiascunse -Art.2531.
„(1)Dacăprinlege nuseprevede altfel,prescr ipția dreptuluilaacțiune pentru viciile ascunse începe să
curgă:
a) încazul unui buntransm issaualunei lucrări executate,altadecât oconst rucție, delaîmplinirea unuian
deladata predării orirecepției finale abunului saualucrării ,înafaracazului încareviciulafostdescope ritmai
înainte, când prescripția vaîncepe săcurgă deladata descope ririi;
b) încazulunei construcții, delaîmplinirea a3anideladatapredării saurecepției finale aconst rucției,afară
numai dacă viciul afostdescoperit maiînainte, cândprescripția vaîncepe săcurgă deladata descoperirii.
(2)Pentru executare aunor lucrăricurente ,termenele prevăzute laalin.(1)sunt deolună, încazul prevăzut
lalit.a),respectiv de3luni, încazu lprevăz utlalit.b).
(3)Dispoz ițiilealin. (1)și(2)seaplicășiîncazul lipsei calităților conv eniteoriallipsurilor cantitative, însă
numai dacă oricaredinaceste lipsuri nuputeau fidescoperite, fărăcunoștințe speciale, printr-o verificare normală .
(4)Termenele prevăzute înprezentu larticol sunt termene degaranție înăunt rulcărora viciiletrebuie, în
toate cazurile, săseiveas că.
(5)Prindispozițiile prezentului articolnuseaduc eînsă nicioatingere termen elordegaranțiespeciale, legale
sauconvenționale.
(6)Dispoziț iileprezentul uiarticolseaplică, înmodcoresp unzător ,șiîncazul produselor pentrucare s-a
prevăzut untermen devalabilitate, cașiîncazul bunurilor saulucrări lorpentrucare existăuntermen degaranție
pentr ubuna funcționare”.
Seobserv ăcănusemaiface distincția între situați aviciilor ascunse cusaufărăviclenie.
Dininterpretarea alineatului 4rezultă căviciiletrebuiesăseivească înăuntrultermenelordegaranție, însă
acestea potfidescoperite șiulterior îndeplin iriiacesto ra.
Dinreglementarea delaalineatul 2reiese împrejurar eacătermenele sunt maiscurte încazul lucrărilor
curente.
Sepăstrează natur asupletivă atermenelor degaranție.
Cauzele desuspendare aprescripției
Articolul 2532
Seimpune afianaliz atecazurile noureglemen tate:
Alineat ul5-„câttimpdebitorul, înmoddeliberat, ascundecreditoruluiexistențadatorie isauexigibilitatea aceste ia”;
Cazul nuseaplică situațiilor –regulă, ciarecapremisă cătitularul nucunoaște șinuareposibilitatea dea
cunoaște existența datoriei sauexigibilitatea aceste ia.
Justificarea seregăsește înaceea cădebitorul nutrebu iesătragă foloase dintr-o conduită ilicită fațăde
creditorul său.
Alineatul 6 -„ peîntreaga durată anegoc ierilor purtate înscopul rezolvă riipecaleamiabi lăaneînțelege rilor
dintrepărți, însă numai dacăacestea aufostținute înultimele6luniînaintedeexpirareatermenului deprescr ipție” ;

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Este osoluți ecare armoniz eazălegislația noastr ăcuceaeuropeană .
Alineatul 7 -„ încazul încare celîndreptățit laacțiunetrebuie saupoate, potrivit legii oricontractului, să
folosească oanumită procedură prealabilă, cum sunt recla mațiaadministrati vă,încercare adeîmpăcare saualtele
asemenea, câttimp nuacunoscut șinicinutrebuia săcunoască rezultatu laceleiprocedu ri,însănumaimultde
3lunideladeclanșarea procedurii, dacă prinlege saucontract nus-astabilit unalttermen” ;
Este vorba deproceduri prealabile fieprevăzute delege (obligatorii saufaculta tive),fieprevăzute depărți.
Alineatul 9 -„ încazul încare celîmpotriva căruia curgesauarurmasăcurgăpresc ripțiaeste împiedicat
deuncazdeforță majoră săfacăactedeîntrerupere, câttimpnuaîncetat acea stăîmpiedicare; forțamajoră,când
este temporară, nuconstituie ocauz ădesuspen dareaprescri pțieidecât dacă survine înultimel e6luniînainte
deexpirarea termenului deprescripție ” ;
Cazul deforță majoră estereglementat încondiț iimairestrictive.
Deremarcat este introducerea unei dispoziții specia leprivin dmateriasuccesorală -articolul 2533 NCC
Articolul 2535:
„Suspendarea prescripției poate fiinvocată numa idecătreparteacare afostîmpiedicatăsăfacă acte de
întrerupere, afară decazul încareprinlege sedispune altfel”.
Rezultă căbeneficiul suspendăr iiprescripției poate fiinvocat numai decătrecreditorul care afostîn
imposibilitatea deaacționa.
Întrerupereaprescripțieiextinctive
Art.2537 -„ Prescripția seîntrerupe:
1.printr-unactvoluntar deexec utare sauprinrecuno așterea,înorice altmod,adreptului acărui acțiune
seprescrie, făcută decătre celînfolosul căruia curgeprescripți a;
2.prinintroducer eaunei cereri dechemare înjudecat ăsaudearbitrare, prinînscrierea creanțe ilamasa
credală încadrul procedurii insolvenței, prindepunerea cereriideintervenție încadrul urmă ririisilitepornitedealți
creditori oriprininvocarea, pecale deexcepț ie,adreptului acăruiacțiuneseprescrie;
3.princonstituireacaparte civilăpeparcursul urmăririi penale sauînfațainstanței dejudecatăpână la
începe reacercetăriijudecătorești; încazul încare despăgubiri leseacord ă,potrivit legii,dinoficiu, începerea
urmăriri ipena leîntrerupe cursul prescripției, chiar dacă nuaavut locconstituireacaparte civilă;
4. prinorice actprincare celînfolosulcăruia curge prescripț iaestepusînîntârziere;
5.înaltecazuri prevăzute delege”.
Alineatul 1 sereferă larecunoașterea expresă, exemplificată prinactul voluntardeexecu tare.
Alineatele 2și3sereferă larecuno așterea tacită.
Este importan tdereținut, subacest aspect, căafostconsacrată legislativ valoarea plății parțialede
recunoaștere tacită -art.2538 alineatul 2NCC.
Articolul 2358 alineatul 3 -„ Poate invoca recun oaștere atacitășicelîndreptăți tlarestit uireauneiprestații
făcute înexec utarea unui actjuridic ceafostdesființat pentru nulitate, rezoluțiune sauoricealtăcauză de
inefic acitate,atâttimp câtbunulindivid ualdetermin at,primit delacealaltăparte cuocaz iaexecutării actului
desființat, nueste pretins deaceasta dinurmă pecale deacțiunereală oripersonală”.
170

171 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Acea stădispoziț ierezolvă osituație inechitabilă, existentă înprezent, întâlnită înpractică. Astfel ,încazul
unui contr actnuldevânzare-cumpărare (depildă, pentr uneresp ectareaformei advalidi tatem ),vânzătorul arela
dispoziție oacțiune realăimprescriptibilă, pentrurestitui reabunului,întimp ceacțiu neacumpă rătorul înrestit uirea
prețuluiesteprescripti bilă.
Articolul 2359alineatul 2 :„ Prescri pțianueste întreru ptădacă celcare afăcut cererea dechemare în
judecată saudearbitrareorideinterve nțieînprocedura insolvenței sauaurmăririi silitearenunțatlaea,nicidacă
cererea afostrespinsă,anulatăoris-aperimat printr-o hotărâre rămasă definit ivă.Cutoate aceste a,dacă
reclamant ul,întermen de6lunideladatacând hotărârea derespingere saudeanulare arămasdefinitivă,
introduce onouă cerere, prescripț iaesteconsiderat ăîntreruptă princererea dechemare înjudecată saude
arbitrareprecedentă, cucondiția însăcanoua cereresăfieadmisă ”.
Pentr uprima dată este reglementat caracterul întreruptiv alcererii dechemare înjudec ată,darșialcelorlalt e
tipuridecereri declanșează alteproceduri.
Articolul 2359 alineatul 3 :„ Prescripțianueste întreruptă nicidacă hotărârea judecătoreasc ăsauarbitrală
și-apierdut puterea executorie prinîmplin ireatermenului deprescripție adreptului deaobțineexecutarea silită.
Înacest cazînsă, dacă dreptul deaobține obligarea pârâtuluieste imprescriptibil saunus-aprescrisîncă, seva
putea face onouăcerere dechema reînjudecată oridearbitrare, fărăaseputea opune excepți aautorității delucru
judecat”.
Prinurmare ,înipotez aîncaredreptuldeapune înexecutaresilită ohotărâ rejudecătore ască s-apresc ris,
iardreptul material laacțiune nus-aprescris, reclamantul poateinițiaunnouproces șipoate obține unnoutitlu
executoriu.
Având învedere faptulcăprin prescrierea dreptului deaobține executarea sepierde numaiformula
executorie, reclamant ulvabenefici adeaspe ctulpozit ivalautorităț iidelucru judecat anterioare.
Efecteleprescripției sunt reglemen tatedearticolul 2541 ,iar,potrivit alineatului 4, „încazulîncare prescripția
afostîntreruptă printr-o cerere dechem areînjudecat ăoridearbitrare, noua prescrip țieadreptului deaobține
executarea silitănuvaîncepe săcurgă câttimphotărârea deadmitereaacțiunii nuarămas definitiv ă”.
ÎnNoul Cod Civil, potrivitart.2551, calcu lulprescripției sefacepeunitățilibere.
Decă derea
Trebuie menționate articolul 2548, referitorlaregimul termenelor dedecădere, precum șiartico lul2550, din
care rezultă că,înmateria raporturilor juridicepatrimonial e,invocare adecăderii rămâ nelainițiativapărților.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Apărarea prin mijloace dedrept civil adrepturilor nepatrimoniale,
cuspeciala privire asupra apărării libertății de
exprimare, avieții private, ademnității șiapropriei imagini
Prelegere susținu tădeprof. univ. dr.Lucian MIHAI
I.Sediul principal almateriei
TitlulIVdinCartea I,art.252–257, precum șiart.2642 dinNCC
Adiacent: -Capitolul IIdinTitlul IIalCărțiiI,art.58–81dinNCC, Art.13–15,art.19,art.21dinLPA
Pentruapărarea drepturilo rnepatrimoniale existășialtereglementări învigoare (înafara celormențio nate)
care interesează aceasta materieșicarecontinuă sărămână valabile după intrarea învigoa reaNCC, fiind
reglementăr icucaracter special. Deexem plu,anum itetexte dinLegeanr.64/1991privind brevetele deinvenție
șiLegea nr.8/199 6privind dreptuldeautor șidrepturile cone xe.
II.Abrog ăriexplicit e
Art.230lit.n)dinLPA aabrogat Decretul nr.31/1954 privitor lapersoanele fizice șipersoanele juridice
(inclusiv Capitolul III,„Ocrotireadrepturilor person alenepatrimonial e”-art.54,55și56).
III.Surse leNCC înprivința materiei analiz ate
Codulcivil elvețian din1907 :Secțiunea B(„ Protecția persona lității ”)dinCapitol ulI(„ Despre personalitate ”)
alTitlului I(„ Persoane fizice ”)dinCartea I(„ Dreptul persoanel or ”),art.27–29(reglem entări introduseprinLegea
federală din16.12.1983). Sursapentru texteledinNCC provine dintr-o țarăcuoistorieșioconte mporane itate
deosebite, reglementările respec tivesunt recente (aufostadoptat eînurma cu20șicevadeani),daraexistat
suficient timpspreaputeafiverific ateînaplicare șipentrucaviața sădemonstrezedacă normele respectivesunt
viabile.
Încontext, amintim șialtesurseimportante aleNCC, îngeneral :
1.Codul civilalprovinciei Quebec, careafostadoptatînanul 1991șiaintrat învigoare înanul1995;
2.Codul civilItalian(1942);
3.Codul civilfrancez ;
4.Codul civilgerman.
IV.Categorii denorme încuprinsul sediul uimateriei analizate
A.Normededreptsubstanțial șiNorme dedrept proce sual .Institu ireadenorme procesuale înCodul
civilreprezintă ochestiun edetehnica legislativă șiochestiune deoportunit ate.Totod ată,facilitea zăaplicarea
instituției respect iveșiprevine săvârși readeeroriînaplicare;
C.Normecuvocațiedeaplicabi litategenerală (sepotaplica oricărei categorii dedrepturi nepatrimoniale),
172

173 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse darșinormedeaplicabilitate parti culară ,care seadresea zăanumito rdrepturinepatri moniale;
D.Norme dedrept conflictual (art.2642 NCC);
E.Norme tranzit oriicuprinseînLPA (deexem plu,art.19,art.13dinLPA);
F.Norme deprincipiu. Celmaiimpo rtant este art.75dinNCC: „ (1)Nuconstituieoîncălcareadrepturilor
prevăzute înaceastă secțiune atingerile care sunt permise delege saudeconv ențiile șipacteleinternaționale
privit oare ladrepturile omului lacareRomâ niaesteparte.
(2)Exercitarea drepturilor șilibertăților constituț ionale cubună-credință șicurespe ctareapactelor șiconve nțiilor
internaționale lacareRomâ niaesteparte nuconsti tuieoîncălcare adrepturilor prevăzute înprezen tasecțiune”.
Încazulîncarediverse reglemen tarilegale intră încontradicț iecureglementarea diversel ordrepturi
nepatrimoniale, există niște limite care, dacăvorfiidentifica te,stabilesc atingerilepermise delege saudepactele
sautratate leinternațional eprivitoare ladrepturil eomului.Acea stăformula regenerală permite săseaibăînvedere
șijurisprudența CEDO oridecâteoriseaplicăprevederil eNCC.
V.Apărarea dreptur ilornepat rimoniale reglementate prin Cartea I,Ttiltlul II,Capitolul II
Prezenta expune reserefer ăînspecia llaapărarea dreptu rilornepatrimoniale reglement ateprin CapitolulII
(„Respectul datorat ființeiumaneșidrept uriloreiinerente”)dinTitlulII(„Per soana fizică”) alCărții I(„Des pre
persoane”) ,art.70–81.
A.Dreptul lalibera exprimare (art.70dinNCC –art.30dinConstit uție);
B.Dreptul laviațaprivată (art.71dinNCC –art.26dinConst ituție);
C.Dreptul lademnitate (art.72dinNCC –art.30dinConst ituție);
D.Dreptul lapropria imag ine(art.73dinNCC–art.30dinConstitu ție).
VI.Mijlo acetehnicedeapărare
Art.253–257dinNCC
A.Art.253dinNCC (sursa deinspirație aacestuitextdelege afostCodul civilelveț ian,cuexcepț iaalin.
2,carenuaexistat înProiec tultehnic, darafostintroduslaParlame nt).Dincuprinsu ltextului art.253sepot
extra gediverse catego riideacțiuni care stauladispoziția titularilor dedrepturi patrimoniale.
-acțiune pentru încetarea încălcăriidreptulu i-alin.1lit.b)primateza „încetareaîncălc ării(…)”;
-acțiune pentru interzicerea pentruviitoraîncălcării-alin.1lit.b)teza aII-a„(încetarea încălcării) și
interzicerea pentruviitor, dacăaceasta dureazăîncă”.
-acțiune înconstatarea caracteru luiilicit alfaptei–alin.1lit.c ): „consta tareacaracter uluiilicitalfapte i
săvâ rșite,dacă tulburarea pecareaprodus-o subzistă” .Reprezintă odispoziție speciala înraport deart.111
dinCPC.
-acțiune pent ruinterzicere asăvârșirii faptei iminente–alin.1lit.a) :„ interzicerea faptei ilicite,dacă
aceasta esteiminenta”; nușiîncazul exerci tăriidreptului laliberaexprimare -alin.2alart.253dinNCC.
-acțiune pentru obligar ealapublica reahotă rârii judecătorești –alin. 3lit.a) „obligareaautorului, pe
cheltuiala sa,lapublicarea hotărârii deconda mnare”;
-alteacțiuni înrestabilireadrept uluiîncălca t–alin. 3lit.b) „oricealtemăsuri neces arepentruîncetarea

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse fapteiilicite saupentrureparare aprejudiciului cauz at”.( deexemplu, remiterea către victima acâștigului
realiz atdeautorul încălcării );
-acțiune îndespă gubire –alin. 4:„Deaseme nea, persoanapreju diciatăpoatecere despăgu birisau,
după caz,oreparație patrimoni alăpentru prejudiciul,chiar nepatrimon ial,cei-afostcauzat, dacă vătăm area
esteimputa bilăautorului faptei prejudiciabile” .Art.1531 alin.3dinNCC: „Creditor ularedreptul șilarepararea
prejudiciului nepatr imonial ”.
B.Art.254dinNCC: acțiu nepentruapărarea dreptulu ilanume.
VII.Măsuriprovizorii
Art.255dinNCC :„1)Dacăpersoana careseconsider ălezată face dovada credibilă cădreptur ilesale
nepatrimoniale facobiectul unei acțiuni ilicite, actuale sauiminente șicăaceastă acțiune riscăsăîicauz ezeun
prejudiciu greudereparat, poate săceară instanței judecătore știluarea unor măsuri provizorii .
(2)Instanța judec ătoreas căpoate sădispunăînspecia l:
a)interzicerea încălcării sauîncetarea eiprovi zorie;
b)luarea măsurilor necesare pentru aasigura conservarea probelor.
(3)Încazul prejudiciilor aduse prinmijloacele prese iscrise sauaudiovizua le,instanțajudecătorească nu
poatesădispună încetarea, cutitluprovizori u,aacțiuniiprejudiciabile decât dacă prejudiciilecauzate reclamantului
sunt grave, dacă acțiune anueste înmodevident justificată, potrivit art.75,șidacămăsura luatădeinstanță nu
apare cafiind disproporționată înraport cuprejudicii lecauzate. Dispoziț iileart.253alin.(2)rămân aplica bile.
(4)Instanța soluționează cererea potrivit dispozițiilor privitoare laordonanț apreședinți ală,careseaplicăîn
mod corespunzător. Încazulîncare cererea este formulată înaint edeintroduc erea acțiunii defond, prinhotărârea
princare s-adispus măsura provizorie sevafixașitermenulîncare acțiuneaînfond trebuie săfieintrodusă ,sub
sancțiunea încet ăriidedrept aacelei măsuri. Dispo zițiilealin. (6)sunt aplicab ile.
(5)Dacă măsurile luate suntdenaturăsăproducă unprejudiciu părțiiadverse, instanțaîlpoateoblig ape
reclamant sădeaocauțiune încuantumul fixat deaceasta, subsancțiunea încetării dedrept amăsuriidispuse.
(6)Măsurile luate potrivitprezentului articol anteriorintroduceri iacțiuniiînjustițiepentru apăra readreptului
nepatri monial încăl catîncetea zădedrept, dacă reclam antul nuasesizatinsta nțaîntermenulfixatdeaceasta, dar
numaitârziu de30deziledelaluarea acest ora.
(7)Reclaman tuleste ținut sărepare, lacererea părțiiinteresate, prejudiciul cauza tprinmăsu rileprovizorii
luate ,dacă acțiunea defond esterespinsă caneîntemei ată.Cutoate acestea,dacărecla mantu lnuafostînculpă
oriaavut oculpăușoară,instanța, înraport cucircumstanțele concret e,poate fiesărefuze obligarea sala
despăgubiri lecerutedepartea adversă, fiesădispună reduce reaacestora.
(8)Dacă parteaadversă nusolicitădaune-interese, instanța vadispune eliberar eacauțiunii, lacererea
reclamantului, prinhotărâre datăcucitarea părților.Cerere asejudecăpotrivitdispozițiilor privitoare laordonanța
președințială, care seaplică înmod corespunzăto r.Încazul încare pârâtul seopune laeliberarea cauțiunii ,instanța
vafixauntermen învederea introduceri iacțiunii defond, care nupoate fimailung de30deziledeladata
pronunțăr iihotărârii,subsancțiunea încetării dedrept amăsurii deindisponibiliza reasumeidepusecutitlude
cauțiune”.
174

175 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.255dinNCC reglem enteazădiversemasuri provizorii. Sursa acestorreglementari: Codul civilelvețian.
Există multe asemănări cureglem entările dinmateriadrept urilor deautor șiadrept urilordeproprietateindustrială.
Art.256dinNCC .Pentru ipoteza încaretitularuldreptulu inepatrimo nialdecedeaz ă:alin.1dispuneca
„Acțiunea pentru restabili readreptului nepatr imoni alîncălcat poate ficontinuată saupornită ,dupămoartea
persoanei vătămate, decătre soțul supravi ețuitor,deoricare dintrerudele înliniedreaptă alepersoanei deced ate,
precum șideoricare dintre rudele sale colateralepână lagradulalpatru leainclusiv ”.
VIII.Dreptul lareplicășilarectificare
Textele dinProiectul tehnic alNCC referitoare lareglementarea dreptuluilareplică șiadreptului larectificare au
fostînlăturate decătre Comisia comuna aSenatului șiaCam ereiDeput aților,caurmare apresiunilor exerci tate
depresă. Textele potficons ultatepesite-ul Ministerului Justiției. Aceste texte aveau camodel dispozițiil eart.28g
–28ldinCodul civilelvețian.
Fundame ntul constituțional aldreptului lareplică șilarectificare –art.30dinConstituție.
Documen teeuro pene refer itoare ladreptul lareplică:
-Rezoluția (74)26aCom itetului deMiniștrialConsiliului Euro peicuprivire laDrept ullaReplică –Poziția
Individului înRelația cuPresa;
-Rezoluția 1165 (1998) „Right toprivacy”;
-Recomandarea Rec (2004)16 aComitetului deMiniștrialConsiliulu iEuropei către statelemembre cu
privire ladreptullareplică înnoileforme depresă;
-Recomandarea din20decembrie 2006 aParlamentului European șiaConsiliului Uniunii Europene cu
privirelaprotecția minoril orșiademnității umane șiladreptul lareplică înraportcucompeti tivitatea
audiov izualuluiEuropean șicuindustria serviciilor deinformare on-line.
Dreptullareplică șilarectificare înpresa scrisă (delege lata):
-Legeapresei nr.3/1974 (modif icată prinOUG nr.53/2000 pentru unele măsuri privin dsoluțion areacererilo r
referitoare laacordareadedespăgu biripentrudaunelemorale). (Regl ementăricare,strict tehnic, sunt încă
învigoare șicare,deșiincompl eteșidepășit e,constituie totuși unmijloc legal deapărar epecareinstanțele
arputea săîlfolosească).
Dreptullareplică șilarectificare înaudiovizual (delegelata ):
-Legea audiovizualului nr.504/2000: art.17alin.1lit.d)pct.6și8,art.40șiart.42;
-Codu ldereglementare aconținut uluiaudiovizualului adoptat prinDecizia nr.220/2011 aConsiliului Național
alAudiovizualului: art.49-63 ,art.90alin. 2șiart.144.
Înaceste condiții (deînlăturare dinNCC atextelor inițiale având acest scop), dreptul lareplica șila
rectificare poat esăîșigăsească temeiul legal îndiverse dispoziții dedrept comun,carearputea săfie
utilizatedecătre instan țe.
•Dealtfel, conform art.63dinCoduldereglementare aconținutului audiovizualului :„Acordarea dreptului

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse lareplică saularectificare nuîmpiedică persoana alecărei drepturi sauinterese legitime aufostlezatesă
seadreseze instanțelor judecătorești“.
Următoarele textedinNCCpotfiutilizate, deoarece încălcarea drepturilor nepatrim onial eatrage
răsp underea civilădelictuală :
Art.1349 alin.1și2dinNCC:„(1) Orice persoană areîndatorirea sărespecte regulil edecond uităpecare
legea sauobicei ullocului leimpune șisănuaducă atingere, prinacțiunil eoriinacți unile sale, drepturilor sau
intereselor legitime alealtor persoane.
(2)Celcare, avân ddiscernămân t,încalc ăaceastă îndatorire răspun dedetoate prejudici ilecauzate,fiind
obligat sălerepareintegral”.
Art. 1527alin. 1și2dinNCC:„1)Creditorul poate cereîntotdea unacadebitorul săfieconstrâns să
execute obligaț iaînnatură,cuexcepția cazuluiîncare oasemenea executare esteimpos ibilă.
„(2)Dreptul laexecut areînnatură cuprinde, dacă estecazul,dreptul larepararea sauînlocu ireabunului,
precumșioricealtmijlocpentru aremediaoexec utare defectuoas ă ”.Princip iul:repar area înnaturăaprejudiciului.
(Prin urmare, publicarea unei replici avictimei constituieoforma dereparare înnaturaaprejudic iului.)
Întrebare: Art.74lit.h)dinNCC :„ utilizarea, curea-credință, anumelui, imag inii,vociisauasemănării cu
oaltăpersoană ”.Sepune problem adacă dispozi țiilecuprinselalit.h)vorîmpiedica televiziunilesămaidifuzeze
peviitor pamflete laadresa persoanelor public e.
Răspuns: Nu,având învedere caaplicarea unui textdinaceastă secțiune aNCC trebuiesăsefacă prin
raportar elaart.75.
Întrebare :Cuprivire laaplicarea art.75dinNCC: oridecateoriinsta nțaarede-afacecuoproblemă legată
desfera drept urilornepatrimoniale sepune problema dacă înmotivare sevapleca delapracticile Curți iEuropene
aDrepturilor Omului.
Răspuns afirmati v,având învedere art.4dinNCC: „(1) Înmateriile reglementate depreze ntulcod,
dispozițiile privind dreptu rileșilibertățile persoanelor vorfiinterpret ateșiaplicate înconc ordanțăcuCons tituția,
Declarația Universală aDrepturilor Omului, pactel eșicelelalt etratatelacare România este parte.
(2)Dacăexistă neconcordanțe între pactele șitratatele privito areladrept urile fundam ental ealeomului,la
careRomânia este parte, șiprezentul cod, auprioritate reglementările internaționale, cuexcepțiacazuluiîncare
prezentul codconține dispoziț iimaifavorabile .”
176

177 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Dispoziții perene încuprinsul Legii depunere înaplicare aNCC
Prelegere susținută deprof. univ. dr.Lucian MIHAI
Legea nr.71/2011 pentrupunerea înaplicar eaLegiinr.287/2009 privin dCodu lcivil(LPA)
I.StructuraNCC
Titlu preliminar: Despre legea civilă (art.1–24);
CarteaI:Despre persoane (art.25–257);
CarteaaII-a:Despre familie(art.258–534);
CarteaaIII–a: Despre bunuri (art.535–952);
CarteaaIV–a:Despr emoștenire șiliberalități: (art.953–1163);
CarteaaV–a: Despre obligații (art.1164 –2449);
CarteaaVI–a:Despr eprescripția extinctivă,decăder eșicalcu lultermen elor(art.2500–2556 );
CarteaaVII–a:Dispoziții dedrept internați onalpriva t(art.2557–2663);
Dispoziții finale (art.2664).
Cărțileconțin: titluri, capitole, secțiun ișisubse cțiuni.
II.Structu raLPA
-230articole;
-10capitole: I–Dispoz ițiigenerale;
II–Dispoz ițiicuprivire laTitlul prelim inaralNCC șilaunelelegi;
III–IX–Dispoziți icuprivirelaCărțile I-VII dinNCC (câte uncapito lpentru fiecaredincele
7cărți);
X–Dispoziții finale;
-Capitolele II-IXconțin, înprinc ipiu, câte3secțiuni, astfel:
1)Dispoziții tranzitor iișidepunere înaplicareacărții respective;
2)Modificar eașicompletarea unor dispozițiidincartearespectivaaNCC;
3)Modificar eașicompletarea unor legispeciale avândlegătură cucartea respectiva .
III.Categorii demasuri depunere înaplic areaNCC
A. Încuprinsul LPA, există textecare sevorconsuma instanta neu („ efemere ”)la1octombrie2011. Deexempl u:
-art.220dinLPAsevaconsum aînziua de1octombrie2011 ;
-art.221dinLPAsevaconsum aînziua de1octombrie2011 ;
-art.230conține „dicționarul” abrogă rilorexplicite ;
B.Încupri nsul LPAexistă însă șitexte carevorcontinuasăseapliceșidupă 1octomb rie2011. Acestea
sunt normeperene (vordăinui atâta vreme câtvadăinui șiCodulcivil).
(Sub acest aspect ,existăunpreced ent:încuprinsu lDecret uluinr.32/1954 pentrupuner eaînaplicare a

Publicați eco-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 178 Codului famil ieișiaDecretului nr.31/195 4,există norme care aucontinuat săseaplice șidupădata intrării
învigoare aacestui actnormativ. Deexemplu, normele referitoare ladomeniul leziuniicaviciude
consimțământ .Sediul mate rieipentru leziuneesteînart.25dinDecret ulnr.32/1954).
Exemple denorme perene dinNCC :
a)art.211„Însensul Codului civil,precum șiallegislați eicivile învigoa re,prinexpres iilealienațiemintală
saudebilitate mintalăseînțeleg eoboalăpsihică oriunhandic appsihic cedeterminăincompetența psihicăa
persoanei deaacționacriticșipredi ctivprivin dcons ecinț elesocial-juridi cecare potdecurge dinexercit area
drepturilor șiobligațiilor civile ”;
b) art.94„Plafonul valoric albunurilor mobile corporale prevăzu tlaart.1.011 alin.(4)dinCodulcivilvafi
actualiz atperiodic, prinhotărâre aGuvernului”; areimportanta pentruaplicare aart.1011 alin.4dinNCC ;
c)art.95 „Înlăturarea efect elornedem nități iprintestamentautenticsauprintr-u nactautenticnotarial este
supusă înscri eriiînRegistrul național notarial prevăzu tlaart.1.046 dinCodul civil”;
d)art.102 „(1)Contractul este supus dispoziț iilorlegiiînvigoare ladatacând afostîncheiat întotceeace
privește încheierea, interpret area, efectele, executare așiîncet area sa ;
(2)Modificarea contractului seface curespectarea tuturorcondițiilor prevăzute delegeaînvigoareladata
modificării. Înprivința elementelor cenufacobiect ulmodifică rii,suntaplicabile dispozițiile alin.(1)”;
art.103„Obligaț iilenăscute dinfaptele juridic eextra contractu alesunt supuse dispoziț iilorlegiiînvigoar eladata
producerii ori,dupăcaz,asăvârșirii lor”;și
art.104 „(1)Constituirea, conținutul șiopozabilit atea dreptu rilorreale degaran țiesuntsupu sedispoz ițiilorlegiiîn
vigoareladata cânds-au născut.
(2)Form alitățile depublicitate pentru opozabi litatefațădeterțiadrept urilor reale degaranție sunt supuse
dispozițiilor legiiînvigoareladata efectu ăriiaces tora.
(3)Drepturile reale degaranție îșipăstr ează rangul deprioritate dobândit conform legiiînvigoa rela
momentul realizării formalităților depublicitate ”;
e)art.140 „Dispozițiile actelor internațion aleratificate deRomânia îndome niultransporturilor prevale ază
asupra dispozițiilor Codului civil ”;
f)art.149 „(1)Îndeplinirea unei obligații patrimo nialepoate figarantat ădecătre debitor saudecătreunterț
princonstituirea unei garanții personale oriaunei garanțiireale;
(2)Deaseme nea, obligațiile potfigarantate prinanumi teprivilegii, prevăzu tedelege ”.
Exemple denorme epuizabile întimp :
a)art.2 „Oridecâteorilegispeciale saucomplemen tareCoduluicivilfactrimiterela"Codicele civil"sau
"Codul civil", denum itîncontin uareCodu lcivildin1864,sauladispoziții abrogate orimodificate prinprezenta
lege, trimiterea seconsideră afifăcută ladispozițiile coresp unzătoare care leînlocuiesc” ;
b)art.3 „Actele șifaptele juridice închei ateori,dupăcaz, săvârșit esauproduse înainte deintrarea în
vigoa reaCodului civilnupotgeneraalteefect ejuridice decâtcele prevăzute delegea învigoareladata
încheierii sau, după caz, asăvârșirii oriprodu cerii lor”;

179 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse c)art.4 „Ladataintrăriiînvigoare aCodului civil, actele juridice nule, anulabile sauafectate dealtecauze
deineficacitate, prevăzute deCodul civildin1864,precum șidealteacte normative, rămân supuse
dispozițiilorlegiivechi, neputând ficonsiderat evalabi leori,dupăcaz, eficace potrivit Codului civilsau
dispozițiilor prezentei legi” ;
d)art.24 „Dispoz ițiileprivind logodna suntaplicabile numaiîncazulîncareaceasta afostîncheiată după
dataintrării învigoareaCodului civil” .

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 180 Reglementarea raporturilor juridice între profesioniști
Prelegere susținu tădeprof. univ. dr.Smaranda ANGHENI
Dinpunct devede realreglementări loraplicab ileînprivințacomercianțilorprofesioniști,încontinuar ese
aplicălegislația specială, înprincipal, pentru socie tățile comerciale,Legea societățilo rcomer ciale, Legea registrului
comer țului, cuunele modific ăriintervenite prinLege anr.71/2011(Legeadepunere înaplicare anoului Codcivil),
iarînprivințaoblig ațiilor,contra ctelor, sevoraplica dispo zițiilenouluiCod civil.
Cadrulconceptua laltermenilor de„profesionist”, „comerciant”, „întreprindere”
Îndefinirea acesto rtermeni trebuie săseplecedelaconți nutulart.3/NCC ,careserefer ălaaplic area
generală aCodu luicivil: „ Dispo zițiileprezentului codseaplică șiraport urilor dintreprofesion iști,precumși
raporturilor dintre aceștia șiorice alte subiecte dedreptcivil” .Dinaceastă dispoziț ienurezultădefin iția
„profesionistulu i”.Alin. 2alaceluiași articol dezvoltă: „ Sunt considerațiprofe sioniș titoțiceicareexploatea zăo
întreprind ere, cașialin. 3:Constituie exploatare aunei întreprinderi exerci tarea sistematic ă,decătreunasau
maimulte persoa ne,aunei activități organizate ceconstăînproducere a,administrarea oriînstrăinar eadebunuri
sauînprestar eadeservicii, indiferent dacă aresaunuunscoplucra tiv”.
Dinanalizaacestui ultim textseobser văcălegiuitorul definește „exploatar eaunei întreprinderi”, darnu
defin ește „întreprin derea”. Desigur căînacest textexistătotușicâteva element edefinito riipentru noțiunea de
„întreprindere”:
-exercitar easistemat ică,decătre unasaumaimultepersoane ,auneiactivitățiorganizate;
Așadar, întreprinderea, înaccepțiunea eieconomico-j uridică,este ogrupare deperso aneșidecapitaluri
(forțădemuncășisumedebani, altemijloace materiale)care poateîmbră caformajuridicăaunei societă ți
comerciale, auneientitățicupersonali tate juridică sauchiar aunei societăți profesionale ,legiui torul
renunțând înaltelocuri lasintagm a„societate civilă” șiutilizâ ndchiar sintagma de„societa teprofesională”
(deexemplu, societate deavocatură, osocietat econstituită încadrul profesiei denotar).
-aceas tăîntreprindere esteceacare adobândit personalitate juridică (întreprinderea societară) sauceafără
personalitate juridică, darcare areunpatrimoniu defacto cuimplicațiidinpunct devedere economic saudin
punct devedere financia r,fiscal.
-estedefin itoriucarac terul continuu, nuizolat,alactivitățiicare serealizeazăcutitludeprofesie .
Referitor lafaptulcăexistă actenormative care n-au fostabrogate înmod expres șidespre caresepune
problem aabrogăriilorînmod tacit, sepotidentifica acte normative încare segăsesc definițiiale
întreprinderii :Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării șidezvoltăriiîntreprinderilor mici șimijlocii,
art.2 -„ Însensul prezent eilegi, prinîntrep rindere seînțelege oriceformă deorganizare auneiactivități
economice șiautorizată potrivit legilor învigoare săfacă acte șifapte decomerț, înscopul obținerii deprofit ,
încondiți ideconcurență, respectiv: societăți comerciale, societăți cooperat ive,persoan efizice care
desfă șoarăactivități economice înmod indepe ndent șiasocia țiifamilialeautorizatepotrivit dispozițiilor legale
învigoare ;Ordonanța nr.44/2008, art.1,lit.f:întreprindere economică -activitateaeconomic ădesfăș urată

181 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse înmod organizat, permanent șisistem atic,combinând resursefinanciare, forțădemuncă atrasă ,materii
prime, mijloace logistice șiinformație, periscul întreprinzăto rului,încazurile șiîncond ițiileprevăz utede
lege…”
Aceste dispoziții, nefiind abrog ateexpres, nupotficonsi derateabrogat eniciimplicit,deoarece elevinsă
completeze definiția întreprinderii carenuseregăsește înnoul Cod civil.Rezultă faptu lcăseaplicăîncă
legislația specială neabrogată expres, însă adaptată șimodificată. Deexemp lu,adaptarea textel orimpusă
deart.8,alin. 2dinLegea nr.71/20 11,Legea depunere înaplicare anouluiCodcivil(LPANCC): Întoate
actelenormative învigoa re,expre siile„actedecome rț",respectiv „fapte decomer ț"seînlocuiesc cuexpre sia
„activități deproducție, comerț sauprestă rideservi cii".
Termenul deîntrepri ndere aredouăconotații, iarlegiuito rulareînvedereambele sensuri înconținutul
NCC:
-structură organizatoric ăcereuneșteforțădemuncă, capital, pentru desfășurarea unei activități, legiuitorul
spunându-i „exploatare” (exemple: întreprinderi societar e,întreprin deri individu ale, persoa nefizice
autorizate ,întreprinderi profesionalefărăpersonalitate juridică (deavocatură, societăți simple reglementate
acum deNCC, care,deregulă, nuaupersona litatejuridică);
-(fr.entrepri se)–activitate, desfășurarea uneiactivități;caargument detext,art.3,alin.3/NCC:„ Constitu ie
exploat areauneiîntreprinder iexercita reasistematică, decătreunasaumaimulte persoa ne,aunei
activități organizate ceconstă în producerea, admi nistrarea ori înstr ăinareadebunuri sau înprestarea
deservicii, indiferent dacă aresaunuunscoplucra tiv”.
Fiecare dintreaceste acțiuniserealizeazăprinintermediul unor contracte specifice prevăzute înNCC,
încadrate încontracte deadministra re,înstrăin areetc.
Acest ultimsenstrebuie coroboratcucelprevăzut înart.8, alin.2 /LPANCC: Întoate actele normative în
vigoare, expres iile„actedecomerț", respectiv„fapte decomerț"seînlocuiesc cuexpresia „activitățideproducț ie,
come rțsauprest ărideservicii" șitrebuieînțelesastfel: toate activitățile desfășurate înain tedecomercianți, respe ctiv
faptele decomerț ,suntînlocui tedeactivităț iledeproducți e,decomerț sauprestărideservicii,cafiindactivități
spec ifice comercianț ilorprofesioniști, darșicaaplic ațiialecelorpatrumaricategorii princare sedesfășoară
exploatar eaunei întreprinderi: produce rea,adminis trare, înstrăinare debunuri, prestărideservicii.
Cuprivire laactivitatea decomerț,legiuitorul nusereferă,înLPANCC, înmod clarlaaccepțiunea juridică
aactel ordecomerț, care însemna activitate deintermediere, deinterp unere, schimbul demărfurisaudealte
valori, intermediere organizată subforma unei întreprinderi ,orice activitateconexă,auxiliară primelor. Legiuit orul
sereferădoar laaccepțiunea economică atermenul ui:potriv itDEXșiDicționarul uiecono mic,comerțuleste defin it
canegoț, speculațiune, adică acea fazăintermed iarăîntre produ cțieșiconsum,precumșitoate operațiunile legate
deacestea, darlimitate lanegoț, fărăreferir elaalteactivită țiconsideratedecomerț saucomerciale, înaccepțiunea
Codului comercial. Erauconsiderate fapte decome rțșiprestă riledeservi cii,deexemplu, exercitatedeagent ul
comercial permanent.
Înprezent, activitat eadecomerțsecircu mscri edoar sensul uieconomic denegoț. Celelalte activități potfi
încadrate laprestări deservicii, unde potfiident ificațicomercianții profesio niști,fiecăsuntcomercianți, fiecănu
sunt comercianți însens clasic(deexemplu, avocații, notar ii,consult anții financiari, expe rțiicare facexpertize

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 182 contabile etc.).
Așadar, comercianții, caocategorie deprofesioniști, nusepotlimita laactivitateadecomerț așacum este
prezentată delegiuitorul Noului codcivil,pentr ucăacestepersoane desfă șoară șialteactivități încad ratefieca
prestărideservicii, fiecaactivități deproducție, fiecaadministrări sauînstrăinări debunuri.
Referito rlanoțiunea „comerciant” ,caocategoriede„profesionist”, potrivit art.8,alin.1/LPANCC : „Noțiunea
„profesionist "prevăzută laart.3dinCodulcivilincludecategoriiledecomercian t,întreprinzăto r,operatoreconomic ,
precumșioricealtepersoane autorizate sădesfășoa reactivi tățieconomice sauprofesionale, astfel cumaceste
noțiu nisunt prevăzute delege,ladataintrării învigoare aCodului civil”.
Legiu itorul ,deocamda tă,nupoate face abstracție deaceste categorii deperso ane, careauunstatut special,
acăroractivita teeste reglementatădelegispeciale, astfel încât asimțit nevoia deadezvolt anoțiunea de
„profesionist”, lacareface referire înart.3dinCodul civil, incluz ândînaceas tăcategorie petoțioperato riidepe
piața economico-f inancia ră,însens larg, cafiind categorii deprofesioni ști.
Deaseme nea, acest articol trebuie corob oratcuart.6,alin.1/LPANCC : „Încupri nsul actelo rnormative
aplicabile ladataintrării învigoare aCodului civil, referirile lacome rcianți seconsideră afifăcutelaperso anele
fizice sau,după caz,lapersoanele juridice supuse înregistrăr iiînregistrul comerțului, potrivitprevederilor art.1din
Legea nr.26/199 0privindregistrul comerțului, republica tă,cumodif icările șicomplet ărileulterioare, precum șicu
cele aduse prinprezenta lege”.
Adică, referirile lacomerci anțisecompletează cuprevederile dinart.1dinLegea nr.26/1990 privin dregistrul
comer țului, republi cată, cumodificările șicomplet ările ulterioare: „Înaint edeînceperea activitățiieconomice,au
obligația săceară înmatricula reasau,după caz, înregist rarea înregistrul comerțu luiurmătoarele persoane fizice
saujuridice: perso anelefizice autorizate,întreprinderile individu aleșiîntreprinde rilefamiliale, societățile come rciale,
șisocietățile național e,regiile autonome, grupuriledeintereseconomic, societățilecooperative, organiza țiile
cooperatiste, societățile europene,societățile cooperative europene șigrupurile europene deinteres econo miccu
sediul princ ipalînRomânia, precum șialtepersoane fizice șijuridice prevăzute delege”.
Așadar, potriv itreglementărilor actuale, legiuitorulîmbrăț ișează uncriteriu formal,considerându-le drept
comer cianți petoate acelepersoane fizice șijuridicecare auobligația deaseînmatricula sauaseînregistraîn
regis trulcomerțului, arătate înmodexpres.
Activitatea numaieste uncriteriupentru definirea comerciantului, deoareceorice profe sionis t,adică orice
persoană careexploatează oîntreprindere esteîndrituită sărealizeze activitățistabilite delege.
Existauprintre persoan eleenume ratedeart.1dinLegea nr.26/1990 privin dregistrul comerțului entități care
nuerau considerate comerci anți(deexemp lu,grupu riledeintereseconomi cconsiderate entitățicivilesausocietă țile
cooperati vedindomeniul meșteșugăresc, regiile autonom e,caresuntentită țicucaractermixt-public șiprivat).
Discuție :Arfimairiguros deutilizat, maiales încontextul conceptualizăr ii,sintagma „profesio nistu l
comer ciant”, șinu„comerciant ulprofesionist ”,deoarece comerciantul este prinnatura saunprofe sionist șipentru
adefinidiferența specific ădegenul proxim.
Pentru delimitarea profesioni stului comerciant derestul profesioniștilor numaipoate fifolosi tcriteriul
caracterului comercial alactivităților sale, fapte sauactedecomerț, cistatutulspeci alpecare acesta îlau.Astfel,
există activitățicare potfidesfășurate desocietățil ecomercia leșiactivitățicare nupotfidesfășur ate.Deexemplu,
osocietate comercială nupoate aveacaobiectdeactivitate consultanța juridică, deoarece această activi tate

183 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse constituie oprofesiune cuunanumit statut, reglementată fiind prinlegispeciale.
Discuție: Cum poate fidefinit statutulcomerciantului?
Statut ulcomerciantu lui,cadealtfelstatutul oricărei categorii deprofesioniști, reprezintă totalitateadrepturilor
șiobligațiilor prevăzute pentruacea categorie deprofesionist, funcționarea, modul deconstituire, modul de
desființar e,care esteamenaja t,definit, printr-o lege specială.
Este necesară olegeasocietă țilorcomerciale, dispozițiile noului Cod civilnuacoperă toate aspe ctele
funcț ionăr iisocietăților comer ciale. Unele dispoziții referit oare lasocietățil ecivileexistă ,darelenuacope ră
particularitățile societăților comercia le.Deexemplu ,acțiunile șipărțile socialeeraucalific atepână înprezen, drept
aportîncreanțe lacapitalul social saulamajorarea acestuia șinuerau admisibile lasocietat eacurăspunde re
limitatăsaulasocietatea peacțiuni care seconsti tuieprinsubscripți epublică ,deoarece legea interzicea înmod
expres. ÎnNCC, acesteacțiuni șipărți social esunt calific atedreptbunurimobile incorporale, pentrucăatuncicând
legiuitorul sereferă laaportul lasocietate face trimitere ladispoz ițiiledelacontractul devânzare -cumpărare.
Așad ar,acestea aunatura juridică debunmobilîncorporal, deciaport înnatură lacapitalul socialsaulamajo rarea
acestuia.
Teoria nueste uniformă niciîndreptu lfrancez, existând două concepții referitoare laacțiuni:fiesunt
considerate creanțe, fiesunt considerate veritabile bunuri mobile încorporale, chiardacă suntlapurtător.
Defapt, modificările interven iteîndreptulcomercial sepotexplica șiprinfaptul căacestasecaracterize ază
printr-o continuădinamică, mișcare ,transf ormare ,cenupoate fispecific dreptului civil,carearenevoie, dimpotrivă ,
demaimultă stabilitate,generalitate.
Contin uând explic ațiile termenilor, potriv italin.2alart.6dinLPANCC :„ Dispo zițiilealin. (1)nuseaplică
termenului „comercian t"prevăzut în:
a)Legeanr.84/1998 privind mărcil eșiindicațiilegeografice ,republica tă;
b)Ordonanța Guvern ului nr.130/2000 privind protecția consumatorilor laîncheie reașiexecu tarea
contr actelor ladistanță,republicată, cumodif icărileulterioare;
c)Legeanr.193/2000 privind clauz eleabuz ivedincontracteleîncheiat eîntrecomerci anțișiconsumator i,
republicată, cumodificările ulterioare;
d)Legeapomiculturii nr.348/2003 ,republicată, cumodificărileulterioare;
e)Legeanr.296/2004 privind Codu lconsumului ,republicată, cumodif icările ulterioare;
f)Legea nr.363/2007 privindcomba terea practicilor incorecte alecomercia nțilorînrelația cuconsumatorii
șiarmonizarea reglementărilor culegislați aeuropean ăprivindprotecțiacons umatoril or,cumodifică rileulterioare;
g)Legeanr.158/2008 privind public itatea înșelăt oareșipublicitat eacomparat ivă;
h)Legea nr.321/2009 privind come rcializareaproduselor alime ntare,cumodificările șicompl etărileulterioare;
i)orice alteacte normativ eîncare termen ul„comerci ant" areunînțeles speci ficdispoziți ilorcuprin seîn
aceste dinurmă actenormative”.
Așad ar,aces tepersoane potficons iderate orice altceva, darnucomerci anțiînsensulCoduluicomercial:
prest atordeservicii, producător, profesioni st,oricepersoană careexploatează oîntreprindere,fiind profesionist,
șicareseobligă înoricealtăactivitat e.
Elemente alefondului decomerț potfiaplicateșialtor profesioniști: reput ațiafirmei, supravaloarea firmei,
emblema ș.a.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 184 Subiectele raporturilordedrept comercial –profes ioniștii comercianți –persoane fizice
Sedii alemate riei:Semenți neOrdonan țadeurgențănr.44/200 8privind desfășurare aactivităților economice
decătrepersoanele fizice autoriz ate,întreprinderi leindividuale șiîntreprinderile familiale
Înprivințacompeten țeiinstanțelor judecătorești, există unsingur articol înOrdonanța deurgență nr.
44/2008:
Art.12:„(1)Împotriva rezoluție idirectorului oficiului regis trului come rțului depelângă tribunal sepoate
formula plânge reîntermen de15ziledelapronun țaresaudelacomuni care,dupăcaz. Plânger easedepunela
judecător iaînacărei razăteritorialăseaflăsediul profesional alsolicit antului șisejudecă încondițiiledreptul uicomun.
Dispozițiile art.7dinLegeanr.26/1990 privindregistrul comerț ului,republicată, cumodi ficările șicompletări le
ulterioare, seaplică înmod corespun zător.
(2)Aplicarea rezoluț iilordirectorului oficiulu iregist rului comerțului depelângă tribunal cuprivire la
înmatricula reșioricealteînregi strări înregistru lcomerț ului, conform prezent eiordonanț edeurgenț ă,nuse
suspendă încursul judec ății.
(3)Cererile adresate instanțelor judec ătoreș ticonform prezent eiordonanțe deurgențăsunt scutite detaxa
judiciară detimbrușidetimbru judiciar”.
Înprivința societăților comerciale seaplică Legea nr.31/1990 privin dsocietățile comercial e,modificat ăși
republicată ,lacare seadaugă Legea nr.71/2011, șiprevede rileNCC,cele referit oarelacontrac tuldesocietate,
cadrept comun înmaterie.
Deexemplu ,naturajuridicăaacțiuniloresteprevăzută doar înNCC,deasemenea aportul debunuricomune
șiregimul aporturilor, reglementat edeart.348: „Bunurile comune potfaceobiectul unui aportlasocietăți,asociații
saufundații, încondiț iilelegii” respectiv deart.349 :„(1)Subsancțiunea prevă zută laart.347, niciunul dintre soți
nupoate singur,fărăconsimțământul scris alceluilalt soț,sădispună debunurilecomun ecaaport laosocietate
saupentru dobândir eadepărțisocialeori,după caz, deacțiuni.Încazul societăț ilorcomerc ialealecăroracțiuni
sunt tranzac ționate peopiață reglement ată,soțulcare nuși-adatconsimță mânt ulscrislaîntrebuințarea bunur ilor
comune nupoate pretinde decâtdaune-interese delacelălaltsoț,fărăafiafectatedrepturile dobândite deterți.
(2)Încazul prevăzut laalin. (1),calitateadeasociat este recuno scutăsoțului care aaportat bunul comun ,
darpărțile sociale sauacțiunile suntbunuri comune .Soțul asociat exercită singu rdrepturile cedecurg dinaceastă
calitate șipoate realiza singur transferul părților socia leori,după caz,alacțiunilordeținute .
(3)Calitatea deasociat poate firecunoscută șiceluilaltsoț,dacăacesta și-aexprimatvoința înaces tsens.
Înacest caz,fiecare dintre soțiarecalitatea deasoci atpentru părțilesocia lesauacțiunile atribuite înschimbul a
jumătate dinvaloarea bunului,dacă, princonvenție, soțiinuaustipulataltecote-părți .Părțil esociale sauacțiunile
cerevinfiecă ruiadintresoțisunt bunuri proprii ” șideart.1.883 -„ (1)Încazul unei societăți cupersonal itate juridică,
aport urileintrăînpatrimoniul societății ,iarîncazul unei societăți fără personalitate juridică, aporturil edevin
coproprietate aasociaților, afară decazul încare auconvenit, înmod expres, căvortrece înfolos ințalorcomună.
(2)Încazul aportului unor bunuri imobile sau, după caz, alaltor dreptur ireale imobiliare, contractul se
încheie înformă autentică.
(3)Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate estesupusformelo rdepublici tateprevă zute delege.
Dacă înscrierea dreptului înregis trele depublicitate afostfăcutăînaint ededataînmat riculării societății ,transferul
drepturilor este, întoate cazurile, afectat decondiția dobândirii personalităț iijuridice ”.

185 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Existăînsăsituațiiîncare NCC amodif icatmaimulte articole dinLegea nr.31/1990 privind societățile
come rciale.Deexemplu, art.5alin.6 ,referitorlaforma actuluiconstit utivalsocietății: „Actul consti tutivseîncheie
subsemnătură privată ,sesemneaz ădetoțiasocia țiisau,încazdesubscri pțiepubli că,defondatori. Forma
autentică aactului cons titutiv este obligatorie atunci când:a)printrebunurile subscrise caaportlacapitalulsocial
seaflăunimobil …”,întimp cevarianta anterioară eraalta :„Actulconstitu tivseîncheie subsemn ătură privată,
sesemnează detoțiasoc iațiisau, încazdesubscripție publică, defondato ri.Formaautentic ăaactului constit utiv
este obligator ieatunci când: a)printre bunurile subscrise caaport lacapitalul socia lseaflăunteren …”
Art.63 :„ Cererile șicăile deatac prevăz utedepreze ntalege,decompet ențainstanțelorjudecăto rești, se
soluționează deinstanța locului undesocietatea îșiaresediulprincipal …”,întimp cevarianta anterioară era :
„Cererile șicăile deatacprevăzute deprezent alege, decompetența instanțelor judecătorești,sesoluționează de
tribunalul înacărui circumscripție îșiaresocietatea sediu lprincipal” .
Art.99,indice 1 :(1)„ Constituirea degaranții realemobil iare asupra acțiunilor seface prinînscris sub
semnătură privată, încare sevorarătacuantumuldatoriei, valoareașicategoriaacțiunilor cucare segarantează,
iarîncazu lacțiunilor lapurtător șinomina tiveemise înformă material ă,șiprinmențion area garan țieipetitlu,
semnată decreditor șidebitorul acționar saudemandatarii acest ora…”, întimp cevarianta anterioară era:„ (1)
Constituirea deipoteci mobiliare asupraacțiunilor seface prinînscr issubsemnătură privată, încare sevorarăta
cuan tumul datoriei, valoarea șicategoria acțiunilor cucare segarantează ,iarîncazulacțiunilor lapurtător și
nominative emis eînformămaterială, șiprinmenț ionareaipoteciipetitlu,semna tădecredi torșidebitorul acțion ar
saudemandatarii acestora”.
Art.204, alin.2,lit.a :„ (2)Formaautenticăaactuluimodifi catoradoptatdeasociați este obligatorieatunci
când arecaobiect :a)majorarea capitalulu isocialprinsubs criereacaaport înnatură aunui imobil …”,întimp
cevarianta anterioar ăera :„(2)Forma auten ticăaactului modificatoradoptatdeasociați esteobligatorie atunci
când arecaobiect: a) majora reacapitalului socialprin subscrier eacaaportînnatură aunui teren… ”
Începriveș teforma actului constitu tivalsocietății seaplică art.1.884 : -„ (1)Contractul desocietatese
încheieînformăscrisă. Dacăprinlegenuseprevedealtfel,formascrisăestenecesarănumai pentru dovada
contr actului .
(2)Subsancțiun eanulitățiiabsolute, contractul princareseînființează osocietate cupersonalitate juridică trebuie
încheiat înformă scrisă șitrebuie săprevadă asociații, aporturile, formajuridică, obiectul, denumirea șisediul societății”.
Discuție: Doisoțisunt acționari laosocietatepeacțiunicurăspundere limitată șiunul dintre eidorește să
cesioneze, respectiv săvândă, părțile sale sociale celuilalt soț,dorind săiasă dinsocietate. Este posibil saunu?
Defapt,este luatăîndiscuție interdicția vânză riiîntre soți, care, înNCC, numaiexistă. Numaiexistă
această incapacitate specială. Ceidoisoțiacționează caparte nerideafaceri, nucasoți.Înmom entulîncare soții
s-au asociat pentru aforma societatea, eiaudobâ nditunstatu tspecial, separatdeceldesoț.Dacă nuarputea
să-și vândă părțilesociale soțului său, arînsemna căcesiu neas-arputea face doarunui terț,ceeacepoate nu
arcorespunde interesului lor,ținând contșidefaptulcăsocietatea curăspundere limitată are,într-ooarec are
măsură, caract erînchis.
Reglementările dinnoul Cod civilcare prive scprofesioniștii sunt îngeneral aceleași cașipentruraporturile
juridice încare subiecte suntnonp rofesioniști, cuunele particularități care rezultă dinfaptul căînNCCseregăsesc

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 186 dispoziții care existau anteri orînCodulcomerc ialșicare marcau particu laritățile drepturilorcomer ciale.
Contractul izvor deobligații
Ceea ceintereseaz ăînmod special înceea ceprivește contractul caizvor deobliga țiiînraporturile dintre
profesio niștiicomercian țisauînraporturile dintre unprofesionistcomerciant șiunnoncomercian tsunt următoarele
articole:
Art.1175–contractul deadeziune
„Contr actul este deadeziune atunci cândclauzele sale esențial esuntimpuse orisunt redactate deuna
dintrepărți, pentru aceasta saucaurmare ainstru cțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât săleaccepte
caatare”.
Art.1176–contractul cadru
„(1)Contractul-cadru este acordul princarepărțile convinsănegocieze, săîncheie sausămențină raporturi
contractual ealecăror elemente esențiale suntdeterminate deacesta .
(2)Modalitatea deexecutareacontractului -cadr u,înspecial terme nulșivolumul prestaț iilor, precum și,
dacă este cazul, prețul acestora sunt precizate princonvenții ulterioare”.
Art.1177–contractul încheiatcuconsumatorii
„Contractul încheiat cuconsumatori iestesupus legilor speciale și,încompletare, dispozițiilor prezentului
cod”.
Contractul deadeziune
Nudepuține ori,înpeisajul dreptului comercial auexistat șiexistăcontrac tecalificate cafiind deadeziune.
Cele maifrecvente tipuri:
-Contracte lebanc are
-Contracte ledeasigurare
-Contractu ldetransport (înanumite limite)
Clauzele sunt stabilite doardeparte,cealaltă parteîncheie contractul prinsimpl aaderare lacontract;
Sunt contracte încareunadintre părți stabilește conținutul contractului, celalalt ăparte putând închei asaunu
contractul –aiciintervenind principiul libertății devoinț ă;
Înmomentul încareparteas-ahotărât săîncheie acel contract,apriorieste deacord cuclauzelepropu sede
cealaltă parte/
Clauze abuzive încontractele deadeziune
-Legea193/20 00privindclauzele abuzi vedincontractele încheiate întrecomercianți șiconsumatori areînvedere
înprimul rând clauzele abuziv eîncontractele deadeziune, șilaelesereferălegiuitorul înmodexpres
-chiar încontracteleîncheiate decomu nacordpotexista clauze abuzive, pentrucăîntotdeauna unadintrepărți
areopoziție maiputernică.Discuția nuestelipsită deinteres ,existândșiîndoctrina șipracticaaltor state, de
exemplu îndreptul francez;
-delacazlacaz, înfuncție departicu larități, vom puteaconsidera oclauză cafiind abizivă saunu.Deexemplu,

187 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse s-apusproblemadacăclauza penală poate ficonsiderată abuzivă înraport decuantumul prejudic iului(în
contr actele negociate). Oasem enea clauză penalăpoateficonsiderat ăabuzivă încazul încarepenali tățile sunt
excesiv demariînraportcuvaloarea prejud iciului sauînraportcucontraprestaț iaceleilalte părți;
-înacest sens, înmod just,înNoulCod civil, legiuitorulapusproblema reductibilită țiiclauz eipenale;
-fundamentul juridic caretrebuie contur atdeteoreti cieni poate fidiferitfațădeceleexistente înacestmoment;
-existăopinii potrivitcărora fundamentul judiciarpentruareduceclauza pena lăpoate fi:
-abuzul dedrept;
-îmbogățir eafărăjusttemei;
-alterarea princ ipiului egalității între prestați ilepărților;
-oatingere adusă principiilor contractuale
-ceamaimare parteadoctrinei, darșiajurisp rudențeimotivea zăsoluț iareduce riicuantu mului clauze ipenale
peideea abuzului dedrept;
-caopinie personală, cuexcepția clauzelor abuzi vedincontractele deadeziune, înresttoate celelalte clauze, care
înopinia unorasunt abuzive, artrebui săaibă casancțiune nulitate aclauzeișinureducerea cuantumului
penalităților, întruc ât,dacăseinvocăabuzu ldedrept, fieacea clauză oconsiderăm canescrisăpotrivit NCC, fie
considerăm acest eclauze cafiindabuzive ,iarsancț iunea înacest caznuarputeafidecâ tnulitatea.
-clauzapenală sepoate reduce atâtîncontractele deadezi une,câtșiînaltecontracte;
-reducerea clauzei penale este fărăsoluție, deocamdată, înprivința întinderii aceste ireduceri. Reduce rea
pena lităților trebuiesăoperezeînașafelîncât cuantumul clauzeipena lesăfiesuperior întinderii prejudiciului,
întrucât clauza penală îndeplineșteofuncție sancționator ie.Înlipsa unor regle mentăriclare,practica vacreadreptu l.
-îndreptul altorstate, prejudiciul sepoate reduce până ladublul valorii prejudiciulu isauchiarpânălatriplul
prejudiciului(îndreptul francez ).ÎnNoul Cod civilnusespune exact până lacecotăsepoate reduce clauza
penală, judecăt orultrebuind săaprecieze delacazlacaz,darînconsi derarea funcț ieisancțio natoriiaclauzei
penale;
-caopinie personală, motivarea reducerii clauzei penale artrebui săaibă labazăideea deîmbogățirefărăjust
temeiaceleilalte părți,carearîncasaopenalitateexcesi vdemare
-până înprezent auexistat judecători careaumotivatnulitatea clauzelor abuzive întemeiul abuzului dedrept, în
special încontractele banc are.
Contractul-ca dru
Art.1176 NCC;
Înpractic ăseîntâlnește deseori;
Contractul-cadru poate fidetaliat înconvențiile ulterioare.
Contractul încheiat cuconsumatorii
Este supus regulilor speciale și,încompletare,dispozi țiilorNCC
Încheiereacontractului

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 188 Art.1182 NCC:
„(1)Contractul seîncheie prinnegocierea luidecătre părți sauprinaccep tarea fărărezerve aunei oferte
deacontracta.
(2)Este suficient capărțile săsepună deacord asupra eleme nteloresențiale alecontractului, chiardacă
lasă unele element esecundarespre aficonvenit eulterior oriîncredințează determi nareaacestoraunei
altepersoane.
(3)Încondițiile prevăzu telaalin. (2),dacă părțilenuajunglaunacord asupraelementelor secundareori
persoan acăreiai-afostîncredințată determinarea lornuiaodecizie ,instanța vadispune,lacererea oricăr eia
dintrepărți, completarea contractului ,ținând seama, după împrejurări, denaturaacestu iașideintenția
părților”.
Buna credință înnegocieri
Art.1183 NCC
„(1)Părțile aulibertatea inițierii, desfășurării șiruperii nego cierilor șinupotfiținuterăspu nzătoare pentru
eșecul acestor a.
(2)Partea careseangajeaz ăîntr-o negociere este ținutăsărespecte exigențele bune i-credințe .Părțilenu
potconveni limitarea sauexcluderea acestei obligații.
(3)Este contrară exigen țelor bunei-credințe, întrealtele, conduita părțiicareinițiază saucontinuănegocieri
fărăintenția deaîncheia contractul.
(4)Partea care inițiază, continuă saurupe negocierile contrar bunei-credințe răspunde pentruprejudici ul
cauzatceleilalt epărți. Pentrustabilirea acestui prejudiciusevațineseama decheltuielile angajate învedere a
negocier ilor,derenunțarea decătre cealaltă parte laalteoferteșideoriceîmprejurări asemănătoa re”.
Oblig ațiadeconfid ențialitate înnegocieri lecontractuale
Art.1184 NCC
„Cândoinformațieconfidențială estecomunicat ădecătre oparte încursulnegocierilor, cealaltă parteeste
ținută sănuodivulge șisănuofolos easc ăîninteres propriu, indiferent dacă seîncheie saunucontractul .
Încălcarea acestei obligații atrage răspunderea părțiiînculpă”.
Nego cierile nuauforțăjuridic ă,deregulă, darparteacare nuîncheiecontract ululteriornegocierilor poate fitrasă
larăspundere petemeiul răspunderiiciviledelictual e,dacă suntdoved iteelementele răspunderii delictuale, în
special vinovăția -adică nuaîncheiat contractul cuscopu ldea-iproduce celeilalte unprejudiciu;
ÎnNCC sevorbește debună credință înnegocieri, princi piucare trebuie săguverneze negocier ile;
Încazul releicredințe înnegocieri, elementul subiectiv (vinovăția) estedestuldegreu dedovedit. Ceamaibună
reparație posibilă încazul acesta este săobligi parteasăîncheie contract ul;
Clauze standard

189 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.1.202 NCC. -„(1)Sub rezerva prevederilor art.1.203, dispozițiileprezentei secțiuniseaplicăînmod
coresp unzătorșiatunci când laîncheierea contractu luisunt utiliza teclauzestandard.
(2)Sunt clauzestandard stipulațiile stabil iteînprealabil deunadintre părți pentru afiutilizate înmod general
șirepetatșicaresunt incluse încontractfărăsăfifostnegociate cucealaltăparte.
(3)Clauzele negociate prevalea zăasupra clauzelor stand ard.
(4)Atunci când ambele părțifolosesc clauze standa rdșinuajung laoînțeleger ecuprivire laacestea,
contractulseîncheie totușipebaza clauz elorconven iteșiaoricăror clauzestandard comune însubstanța
lor,cuexcepția cazului încare unadintre părți notifică celeilalte părți, fieanterior momentului încheie rii
contractului, fieulterior șideîndată, cănuintenționează săfieținutădeunastfeldecontract”.
Înalin. 2sedefinește clauza standard (trebuie coroborat șicuprevederile referitoarelacontractul deadeziune:
clauzele standard nusuntnegociate darîncontract sunt incluse șialteclauzenegociate, pecând clauze ledin
contr actele deadeziune suntnenegoc iateîntotalitatea lor).
Clau zele neuzua le
Art.1.203 -„Clauzele stand ardcareprevădînfolosul celui carelepropune limitarea răspunder ii,dreptulde
adenunța unilat eralcontractul,deasuspendaexecutarea obligațiilorsaucare prevăd îndetrimentul celeilalte
părțidecădere adindrepturi oridinbeneficiul termenului, limitarea dreptului deaopuneexcepții,
restrângere alibertățiideacontracta cualtepersoane, reînnoirea tacită acontr actului, legeaaplicabil ă,
clauze compromisorii sauprincaresederogădelanorme leprivitoare lacompetența instanțelor judecătorești
nuproduc efecte decât dacă sunt acceptate, înmodexpres,înscris,decealaltăparte”.
Prinacest articol seinstituie defaptuncontro lalclauzelor standard exercitat deinstanță.
Prețul
Determinarea prețului între profes ioniști
Art.1233 NCC -„Dacă uncontract încheiatîntre profesioni știnustabileș teprețul șinicinuindicăomodalitate
pentru a-ldetermina, sepresupune căpărțile auavutînvedere prețulpracticat înmodobișnuit îndomeniul
respe ctivpentru aceleași prestații realiz ateîncondiț iicomparabile sau,înlipsa unuiasemene apreț, unpreț
rezon abil”.
Raportarea launfactor dereferință
Art.1.234 NCC -„Atunci când, potrivitcontractul ui,prețulsedeterminăprinraportarelaunfactor dereferință,
iaracestfactornuexistă, aîncetat sămaiexisteorinumaiesteaccesibil, elseînlocuiește, înabsența unei
conve nțiicontr are,cufactorul dereferință celmaiapropiat”.
Prevederile celor două articole demaisuspotfiintegrat eîncategoriaclauzelor demenținere avalor iicontractului
Clauzele demenținer eavalorii contractul uisunt:
-Clauzedeindexare –deexemp lu,raportarea laprețulenergieielectrice saureferinț alaomonedă străină;
-Clauzademonede multiple;
-Clauzaderevizuire aprețului –seprevede că,dacăîncontract s-aprevă zutunpreț, există posibilitatea

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 190 ca,pebaza clauzei, acestprețsăfierevizuit ulterior, urmând săfieplătitprețul practicat pepiațăpentrubunul
respectiv lamomentul exec utăriicontractului saulaunprețrezonabil(stabilit eventual deunterț);
-Clauza deasigurare acontractul uicontrariscu luivalutarsauclauza aur-socotită totoclauză curaportare
launfactor dereferință, respectiv cotați aaurului lamomentu lefectuării presta ției;
Clauzedemodifi caresauadaptare acontractului:
-Clauza ofertei conc urente–părțile potinseraoclauză potrivit căreia dacăcumpărătorul primeștedelao
terțăpersoană oofertă cuprivire laaceeași marfă,darlaunprețmaibun, contractul care areinseratăo
asemenea clauză vafiadaptat ofertei concurent e;
-Clauzaclientului celmaifavorizat –pebazaaces teiclauze, vânzăt orulcareoferă unui terțaceeașimarfă,
darlaunprețmaimic, esteobligat săreducă prețulșipentru contractulcareareinserat ăaceastă clauză;
-Clauza deimpreviziune –( hotship )art.1271 NCC –această clauză nuseconfundă cuoclauză
exoneratoa rederăspundere, chiar dacă executarea îlpunepedebitor într-o stareapăsătoare, prestațiil e
luidevenind împovărătoare. Încazul imprev iziunii trebuieredimen sionat ăvaloareaprestațiilor astfelîncât
debit orul săîșipoată executa obligații le(judec ătorul ,lacererea uneipărți, poate săredim ension eze
clauzele);
-Clauza primului refuz –părțile seobligă săsepreferefațădealții.Potrivit acestei clauze, benefi ciarul are
undrept deprioritate fațădealții.Deabiadupă refuz poate închei acuunterț,iardupărefuzu lterțului,
contr actantul sepoate întoarce lapartea bene ficiară apactuluidepreferință;
Capărere personală, încondițiile NCC, dacănuexistă încontract oclauză demenținere avaloriicontractului, nu
artrebui făcută actualizarea valorii aces tuia(deexemplu ,actualizarea creanțeiînfuncție deratainflației).
Dispoziții preluatedinCodul comercial
Prezum țiadesolidaritate (fost art.42dinCodul comerci al)
Art.1446 NCC -„Solidar itateaseprezumă între debitoriiuneioblig ațiicontractate înexercițiul activității
unei întreprinderi, dacă prinlege nuseprevedealtfel”.
Eapoatefirăsturnat ădacăîncontractseprevede altfel, respectiv divizibilitatea, sauoridecâteorilegeaconsideră
căundebito rtrebuie sărăspundă personal;
NumaiexistăînNCCalinea tul2dinart.42dinCodul come rcial(acee așiprezum țieexistășicontrafidejusoru lui,
chiar necom erciant,caregarantează oobligație comercială) -cazulcontractelor banc areîncare pelângă debitorul
princ ipalintervi neunfidejuso rsauterțipotecar. Terțulipotecar nurăspun desolidar decât dacăareșicalitate ade
fidejusor.
Art.43dinCodulcomerci al,referitor ladatoriile comerciale care produc dobânzi, afostintegr atînart.1523 alin2.
lit.d.NCC.Înacest text,legiuitorul foloseș tedinnounoțiunea deîntreprindere șinuceadeprofesionis t.
Art.1.523 -„(1)Debitoru lseaflădedrept înîntârziere atuncicând s-astipulatcăsimpla împlini reatermenului
stabilit pentru executare produce unasemenea efect.
(2)Deasemenea, debitorul seaflădedreptînîntârziere încazu rileanume prevăzute delege,precum și

191 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse atunci când:
a)obligația nuputea fiexecutată înmodutildecât într-un anumit timp, pecare debitorull-alăsatsătreacă,
saucând nuaexecutat-oimediat, deșiexistăurgență;
b)prinfaptasa,debitorul afăcut imposi bilăexecutareaînnatură aobligați eisaucândaîncălcatoobligație
deanuface;
c)debitorul și-amanifestat înmod neîndoielnic fațădecreditorintenția deanuexecut aobligația saucând,
fiindvorba deoobligație cuexecu taresuccesiv ă,refuză orineglijează săîșiexecuteobligația înmod repetat;
d)nuafostexecutatăobligaț iadeaplătiosumă debani,asuma tăînexercițiulactivitățiiuneiîntreprind eri;
e)obligația senaștedinsăvârșirea unei fapte iliciteextracontractuale.
(3)Încazurile prevăzut elaalin.(1)și(2),dacă obligația devine scadentă după decesu ldebitorului ,
moștenitorii aces tuianusunt înîntârz ieredecât după trece reaa15ziledeladata lacarecreditorul i-a
notifica tsau, după caz, deladata notificării curat orului desemn atîncondițiile art.1.136.
(4)Cazurile încare debitorul seaflădedreptînîntârziere trebuiedove ditedecreditor.Oricedeclarați esau
stipulație contrar ăseconsid erănescrisă”.
Această normă arecarac terdispoz itiv;
Alături deart.1523 alin2.lit.d.NCC seaplicășipreved erileOrdonanței nr.9/2000 privind niveluldobânzii legale
pentr uobligații bănești;
Dobânda contractuală estestabilit ădepărți;
Careeste diferența întredobân dacontractual ășiclauzapenală (ambele îndeplinind aceeași funcție)? Dobând a
seplătește numai cândprestația constă într-o sumă debani. Clauzapenală seplăteșteindiferent deobiectul
contr actului;
Încazul încare sedatorează șidobândă ,șiclauzăpenală, credit orultrebuie săaleagă. Părerea unanimă este că
elenusecumulează decât dacă sunt prevăzut epentru prest ațiidiferite;
Dispoziție derogatorie delaprevederile art.1523 alin2.lit.d.NCC: pentru neachitarea valoriiacțiunilorsubscrise,
societatea areobligația să-isomeze peacei acționari carenuși-au îndeplinitobligația.
Daunele moratorii încazul obligațiilor deaface
Art.1536 NCC
„Încazul altorobligați idecât cele avândcaobiectplata uneisumedebani,executareacuîntârziere dă
întotdeauna dreptul ladaune-interese egale cudobânda legală, calculată deladatalacare debitoruleste
înîntârziereasup raechival entulu iînbanialobligați ei,cuexcepț iacazului încare s-astipul atoclauzăpenală
oricreditoru lpoate dovedi unprejudic iumaimare cauza tdeîntârzierea înexecut areaobligației”.
Clau zapena lă
Art.1538 NCC
„( 1)Clauza penală esteacee aprincarepărțilestipuleazăcădebitorul seobligălaoanumi tăprestație încazul
neexe cutării obligaț ieiprinc ipale.
(2)Încazdeneexecutar e,creditorulpoate cere fieexecu tarea silităînnatură aobligației principale, fie

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 192 clauza penală.
(3)Debitorul nusepoate libera oferinddespă gubirea conve nită.
(4)Creditorul poatecereexecutarea clauzeipenale fărăafiținut sădovedească vreun prejudiciu.
(5)Dispoz ițiileprivitoare laclauza penală sunt aplicabile conve nțieiprincare credit orulesteîndreptățitca,
încazul rezoluțiunii saurezilie riicontractului dinculpa debitorului, săpăstreze plataparțială făcută deacesta
dinurmă. Sunt exceptate dispozițiile privitoare laarvună”.
Reducerea cuantumului penalității
Art.1541 NCC
„(1)Instanța nupoate reduce penalitatea decât atunci când:
a)obligația principală afostexec utată înparteșiaceastă executare aprofitatcredito rului;
b)penalitatea este vădit excesivăfațădeprejudic iulceputea fiprevăzut depărți laîncheierea contractului.
(2)Încazul prevăzut laalin.(1)lit.b),penalitate aastfelredusătrebui eînsă sărămână superi oarăobligați ei
principale.
(3)Orice stipulație contrară seconsideră nescrisă”.
-înprincipi u,clauza penală nupoate firedusă. Eapoate firedusă,totuși,înmod excepțio nal;
-instanța săstabi lească ceînseamnă văditexcesiv,încondițiile încareeste dificildeastabil ibeneficiulnerealizat
decreditor dacă debitorul și-ar fiexecutat obligați a.Deexemplu, sepoate pierde reputația ,șiprejudiciul estecu
multmaimare decât sepoate aprecia laprima vedere;
-dacă părțileauprevăzut oclauz ăpenală ,singurele despă gubirisuntcele datorateprinacea clauză.
Transmi siunea șitransform area obligațiilor
Cesiune adecreanță
-creanțele potfiaduseaport lacapitalul social aluneisocietă țicomerci alenumai undelegea prevedeacest lucru
(laconstituirea unei societăți peacțiuni prinsubscripț iesimulta nă);
-regulilecesiu niidecreanțăseaplică șiîncazulcesiunii depărți sociale între asociați.
Contractele speciale
-contractele speciale clasic ecare seîncheie între profe sionișt icomercian țisunt:
-Contractul devânzare-c umpăra re
-Contractul demandat
-Contractul deleasing
-Contractul deagent
-dinpunct devede redidacti c,unele contracte, chiar dacă erau calificate cafaptedecomerț ,eraupreda teladrept
civil; -dificu ltatea esteaceea deacalifica contr actele specialeși,implicit,deastabilinormele aplica bileacestora –
normele dedreptcivilsaunormele dedrept comerci al;

193 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -referitor laplata prețu luiprindecontare bancară potrivit dreptu luicome rcial, încazul acestui tipdeplată,acea sta
seconsideră afiefectua tăînmomentul încare suma ajunge încontul credito rului,șinudinmom entul lacarea
datordin băncii săefectueze plata.
Contractul defurnizare
-art.1766 NCC șiurmătoarele;
-contractul defurnizareeste prevăzut pentruprimadatădenoul Cod civil;
-princonținutul lui,acestcontrac taparține comercia lului;
-învechiul Cod comer cial,furnizarea eraprevăzut ăcașifaptă decomer ț.
Contractul dereport
Contractuldereport –afigurat înart.3șiart.77-74 dinCodul comercial, actualfigure azăînart.1772–1776 dinNCC.
Contractul delocațiune
-art.1777 NCC șiurmătoarele;
-rămânesubimperiul dreptului civil;
-nuexistă reguli spec ialecuprivire lalocați unea fonduluidecomerț, ceea cereprezi ntăoomisiune alegiuitorului.
Contractul dearendă
-art.1836 NCC șiurmătoarele;
-esteuncontract dedreptcivil.
Contractul deantre priză
-art.1851 NCC șiurmătoarele;
-uncontract comerc ial.
Contractul desocietate
-art.1881 NCC șiurmătoarele;
-cuparticular itatea societăților comercia le;
-reprezintă dreptul comun înmăsura încare alteregleme ntărinusunt prevă zute înlegispecia le.
Contractul detransport
-art.1955 NCC șiurmăt oarele.
Contractul deasigurare
-art.2199 NCC șiurmăt oarele.
Contractul demand at

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -art.2009 NCCșiurmătoarele;
-deși nusereferă expres laprofes ioniști, dispozițiile delaart.2013 NCCseaplică șilacomercian ți.
Contractul decomision
-art.2043 NCCșiurmătoarele;
-comisionarul este unprofesionis t.
Contractul deintermediere (contractul decurtaj)
-art.2096 NCCșiurmătoarele;
-seaseamănă cucontractul decomision, darcomisionarul încheie înnume propriu,iarintermediarul doarpune
fațăînfațăpartenerii deafaceri.
Contractul deconsignație
-art.2054 NCCșiurmătoarele;
-rămâne obligați adeasigurare abunu rilor;
-această obligați edeasigurare abunurilor incumbă tuturor persoanelor care păstrează bunurile altuia.
Contractul deexpediție
-art.2064 NCCșiurmătoarele;
-specific drept uluicomercial, darreglementat decodul civil.
Contractul deagenție
-art.2072 NCCșiurmătoarele;
-agentul este unintermediar independent care acționează cutitluprofesional;
-obligațiile deexclusivitate, deconfidențialitate șidenoncon curențăsunt obligațiideesența contractulu ideagent.
Contractul dedepozit
-art.2103 NCCșiurmătoarele;
-poate fiîncheiat atâtdeprofesioniști, câtșideneprofesioniști.
Contractul decontcurent
-art.2171 NCCșiurmătoarele;
-aparține dreptului comercial.
Contul banc arcurent șialtecontracte bancare
-art.2184 NCCșiurmătoarele;
-potfiîncheiate numai deprofesioniști.
194

195 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -înNCC numaiexistă contr actuldeleasing șicontractul defranciză, care aurămas regleme ntate înlegile
existente.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Profesioniștii șiîntreprinderea înlumina noului Cod civil
Prelegere susținu tădeavocat Radu RIZOIU
Cons ecințele practicealeschimbării deparadigmă cucare opereazăNCC nuaduc orevol uțieînmaterie,
cidoar oevoluție îndome niu.
Astfel, art.2,alin1,privin dobiectu lșiconți nutul NouluiCodcivil, seconstitui eîntr-o dispoziț ieumbrelă care
reglementează înmod unitar ,dinpunct devedere alformei, toateraporturile dedrept privatprivite, prinprisma
distincției făcute dedreptul roman, înopoziție cudreptul public.
Art. 2 -„(1)Dispozițiile prezentul uicodregle mentează raporturile patrimoniale șinepatri monia ledintre
persoane, casubiecte dedrept civil ”.
Art.3,alin. 1,NCC, explică regula dinart.2,alin. 1,statuândcă:
Art.3 -„(1)Dispoziț iileprezentului codseaplică șiraporturilor dintre profe sioniș ti,precum șiraporturilor
dintre aceș tiașioricealtesubiecte dedrept civil ”.
Reglementăr iledepână la1octombrie2011înceeaceprivește raport urile dedrept priva tseregăses cîn
cele două seturi denorme careauguvernat această materie, șianume Codul civildela1864 șiCodul come rcial
dela1887. Raționamentul decomercialitate sefăcea, potrivitparadigmei fostului Cod comercial, pornindu-sede
lacriteriul obiectiv –faptul decomerț (art.3C.com); subsecvent setrecea lacriteriul subiectiv arătatlaart.4C.
com., comerciantul. Încazul încare actul este come rcial numa ipentru unadinpărți,potrivit art.56C.com, toți
contractanții sunt supuși, înceea privește acest act,legiicome rciale.
Noul Codciviladuce osimplificare deaiciînain te,aplicând u-se raporturilo rdintreneprofesioniști ,raporturilor
dintre profesioniști, precum șiraport urilordintreprofesioniști șineprofesioniș ti.Nuexistă însă oident itateîntre
noțiu niledeprofesionist șicomerciant.
Dinpunctul deveder ealorgan izării materiei, dispozițiile privitoare laprofesioniști nusuntplasate într-o
secțiune distinc tăaNoului Codcivil, acesta institui nddreptulcomunpentru diferiteleinstituții reglementate, venind
apoi cudetalii privitoare latransformarea acele iinstituții înmăsura încare înacel raport juridic intervin eun
profesionist .
Astfel, art.2,alin2NCC statuează oregula cunoscut ășipână acum, șianume:
Art.2 -„(2)Prezentul codestealcătuitdintr-unansamblu deregulicare constituie dreptul comunpentrutoate
domeniile lacare sereferă litera sauspiritu ldispozițiilor sale .”
Noul Codcivilconțineunsetdenorme reziduale pentrureglementareatuturor problemelorcare potinterfera
cudomeniul dreptuluiprivatcareoferă atâtprincipii legenerale, câtșirațion amentul juridic adecvat încazulîncare
legea specială nuoferă inform ațiisuficie nte.
Criteriile dedistincție instituite deNCC pentru determinare araporturi lorcarefacobiect ulart.2și3dinNCC
sunt:
Subiectiv –„profesionist” (art.3(2)NCC)
–„comercian t,întreprinzător, operator economic” (art.8(1)LPA)
–„persoane autoriz atesădesfăș oare activități economice” (art.8(2)LPA)
196

197 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse –„persoane autoriz atesădesfășo areactivități (…)profe sionale” (art.8(2)LPA)
Obiectiv –„întrepr indere” (art.3(3)NCC)
–„exercitarea sistematică” (art.3(3)NCC)
–„aunei activitățiorganiz ate”subformaunei întreprinderi (art.3(3)NCC )
–„producerea ,administrarea oriînstrăi nareadebunur i”sau„prestarea deservicii” (art.3(3)NCC)
–„activități deproducție, comerțsauprestăriservi cii”(art.8(2)LPA)
–„indiferent dacăaresaunuunscop lucrati v”(art.3(3)NCC)
–„Criteriul obiectiv devine doar unelement alceluisubiect iv(art.8(2)LPA)
Astfe l,subimperiulreglementări iNCC, criter iulsubiectivadeve nitprepon derent, înprincipiu trebuindverificat
dacă înacel raportjuridicintervine unprofesio nistșiînsubs idiarseverificăexistența unei întreprinderi. Acest
mecanism pare aaduceorăstur naredesitua țiefațădereglementărileanterioare,carestatuau verificarea cu
prioritate acriteriului obiectiv, șiapoiacelui subiect iv,îndeterminarea existente iunuiraportjuridiccomercial. Cu
toate acestea,înpractică,raționa mentuljuridictrecea înmultedintresituațiilastabilirea regimului raportuluijuridic
înbaza criteriului subiectiv.
Unexemplu relevant înaceas tămateri eîlreprezint ăacțiunea înregres încazul unuiaccident decirculație
întredoinecomercianți care auîncheiat polițeRCA șiCASCO. Dupăplata despăgubiri lordecătre societățile de
asigurare, înfațainsta nțeisenaște unlitigiu între celedouă societă țideasigurare înbaza unei răspunde ricivile
delictuale inițiale întreceidoipartic ipanți latrafic.Înaceast ăsituație, reglemen tările legale nuprevedeau soluția
clară aschimbării naturii raportului juridic înurma translat ăriiraporturi lorjuridice dintreparticipanții latrafic, prin
subrogație, laraport uljuridicdintre celedouă societăți deasigurare.Prin admiterearecursu luiîninteresul legii,
ÎnaltaCurtedeCasaț ieșiJustiție adeciscă,înaplicarea dispozițiilor art.2dinLege anr.32/2000privin dsocietățile
deasigurare șisupravegherea asigurărilor, natura juridică aacțiuniiînregres exerci tatedeasigurător(societat e
deasigurare) împotriv apersoanelor culpabile deproducerea unuiaccident este comercială, iarnucivilă( Decizia
XXIII/2007 ).
Noțiuneadeprofesionist –criteriul subiectiv
Delaintrarea învigoare aNoului Codcivil,noțiunea decomerciant îșipierdeconținutul stabilitprinC.com.
Astfel,NCC operează cunoțiun eade„profesion ist”(art.3NCC)definităprinart.8alLegiinr.71/2011 pentru
punerea înaplicar eaNoului Cod civil,care statuează ,laalin1:
Art.8. –„(1)Noțiunea „profesionist" prevăzu tălaart.3dinCodul civilinclude categoriiledecomerciant,
întreprinză tor,operatoreconomic, precum șiorice altepersoane autorizate sădesfășoare activități economice
sauprofesio nale, astfe lcumaces tenoțiun isunt prevă zutedelege,ladataintrării învigoare aCodului civil.”
Teza aII-aalin1art.8face referirelaorice altepersoane autorizate sădesfăș oare activităț ieconom icesau
profesionale care repre zintădefaptceea cenumim astăzi profesiile liberale. Astfel,înlumin aNouluiCodcivil,atât
agentul economic care deține oagenție imobi liară,câtșiavocatul sunt profesioniști.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Noțiunea deîntreprindere –criteriul obiectiv
Noul Codcivildefinește întreprind erea laart.3alin3cafiind:
Art.3 -„(3)Constit uieexploatarea unei întreprinderi exercitare asistemat ică,decătreunasaumaimulte
persoane, aunei activitățiorganiz atececonstă înproducerea, administrar eaoriînstrăinarea debunu risauîn
prestarea deservicii, indiferent dacă aresaunuunscop lucrativ ”.
Similar preveder ilorart.7 dinCodul comercial ,care statuau că:
Art. 7 -„Suntcomerci anțiaceia care facfaptedecomerț ,având comerțu lcaoprofesiuneobișnuita,și
societățile comerciale ”,pentru aconsidera căsuntem înprezen țauneiîntreprinder i,trebuie observate maimulte
aspecte:
-activitatea trebuie desfășurată înmod sistema tic;
-activitatea trebuie desfășurată decătre unasaumaimulteperso ane;
-activitatea trebuiesăfieorgani zată (șiînlumina C.com. șiînlumina NCC, simplul faptaldesfășură rii
sistematice șiorganizate auneiactivități anume, chiar șifărăautoriz ațiaadministrativă necesară, constit uie
activitate comercială derulată deuncomerciant, înbaza C.com., șideunprofesionist, înbaza NCC, lipsa
deautorizar eareconsecințe doar înplanul dreptuluipublic, șinuîncelaldreptului privat) ;
-activitatea constă înproducerea, administrarea, înstrăinarea debunuri, prestarea deservici i(așa-numitul
secto rterțiar);
-potrivitart.8alin2alLegii depunere înaplica reaNouluiCodcivil:„întoateactele normati veînvigoare,
expresiile „actedecomerț", respectiv„fapte decomerț" seînlocuiesc cuexpresia„activită țideproducție,
comerțsauprest ărideservicii"”;
-teza finalăaart.3alin3NCC ,subliniază căactivit ateaexercit atăsistem aticesteconsidera tăîntrep rindere
indiferent dacă aresaunuunscoplucrativ;astfel vorfisubsumate regimulu iprivindexploa tarea unei
întreprin derișiactivitățile exercitate cutitlurepet atșisistematicdeasociații șifundați i(Ordonan țanr.26/2000
cuprivire laasociații șifundații).
Noul Cod civilimpune reguli speciale înreglementarea raporturilor juridiceîncadrul cărora interv ineun
profesionist ,șianume:
1.înraporturi lejuridicecuunneprofesionist trebuie restabilită egalit ateapărților, înlumina teoriei asimetriei
informației, neprofesio nistul areparte deoprotecție suplimenta rădinpartealegii; experienț aprofe sională explică
agravarea răspunderii;
2.înraporturile juridi cecuunaltprofes ionist ,măsurile deprotecție arfiinutile,așaîncâttrebuieînlăturat
formalismul necesar unui consimțământ nevici at,pentru apermite omairapidă desfășurare araporturil or
juridice dintre profesioniști;
Dinpunct devedere cantitativ,înNCC,norme lecare folosesc capunct delegăturăcriteriul subiec tivsunt
multmainumeroase decât celecarefolosesc drept punct delegăturăcriteriul obiectiv, deexemplu:
–organizarea patrimoniului (art. 31-33, 328,2172, 2324, 2614, 2368, 2389, 2393,2468 NCC;art.151,
Legea depuner eînaplicare aNoului Codcivil);
–elementele deident ificare apersoanei (art.96,2570NCC);
–guvernanța corporativă (art.741, 1297 NCC);
198

199 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse –stabi lirea prețului (art.1233,1446, 1523,2010, 2069, 2097NCC);
–agravarea răspunderii profesionale (art.391, 1358,1480, 1958, 2107, 2339NCC);
–folosireaunor contracte spec ialecuconținu tprofesional accentuat (art.1778, 1785, 1949,2043, 2069,
2072, 2075, 2091 NCC);
–prescripție –norma specială (art.2520NCC);
–probe (art.230, literac)dinLegea depunere înaplicare aNouluiCod civil); înceeaceprivește probele
înmaterie comer cială sevapăstra reglementarea C.com.pentruperioadadetranziție, până laintrarea în
vigoareanoului coddeprocedură civilă.
Profesioni stulșinormele care sunt edictate înmateria raport urilor cuprofesioniștii aduc amintede
regle mentările dinmateria protecți eiconsu matorilor.
Deexemplu ,înceea ceprivește definiția datăconsumatorului înreglem entarea actuală dinlegile speciale,
existăoparalel ănotabilă întreconsumator șineprofesioni stșiîntre persoana împotriva căreiatrebuieprotejat
consumatorul șiprofesionist.Nutrebuie absolutizat ăaceastă paralelă, înlumina art.1177 NCC,dreptul
consumatorului eunul special, iarNCC îșipăstrează caracterul dedrept comun înacea stămaterie.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Sistemul garantării obligațiilor înNoul Cod civil
Prelegere susținu tădeavocat Radu RIZOIU
Pentruprima dată după mulți aniputem considera căNCC, împreună culegeadepunereînaplicare (LPA)
instituieunsistem coerent degarantare aobligațiilor.
Până înprezent,sistemul degarantare aobligațiilor afostdescris înlucrarea dedoctora taprof. ZLĂT ESCU
privind garanți ilecreditorulu i,încare prof. ZLĂTESCU încerc asăfacă uninven taraltuturorforme lordegarantare
aobligațiilor.
Dinpunct devedere legislativ, eranevoie decorelarea unuinumă rdeacte normati vepentru agăsi aceste
garanții și,ceeaceeramaiimportant, nuexista unsediu comun almateriei caresăenumere princi piileînmateria
garantării obligațiilor.
NCC reușește săaducă ocoerență înacest domeniu.
Teoria patrimoniului
Înlumina NCC, avem reglementată posibil itatea divizării patrim oniuluiînmase patrimoniale, pentruprima
dată. Defiecare datăcând seproduceosciziu nevom avea celpuțindouămase patrimoniale (art.31,33NCC și
art.151LPA) .Întreaces temase patrimoniale sedesprind eoformă specif ică–patrimoniuldeafectațiune. Acest
tipdereglementare nuesteorevolu țieîndomeniu,întrucâtOrdona nțadeurgență nr.44/2008 privind desfășurarea
activităților economice decătre persoanele fiziceautoriza te,întrepri nderile indivi dualeșiîntrepri nderi lefamiliale
vorbește deunastfeldepatrim oniu deafectațiune.
Seîncearcă acum osistematizare aacestui sistem demase patrimonia le,înart.31-33,NCC, care stabilește
princ ipiulpotrivit căruia orice persoană areunpatrimoni uunic,însăacest anumaieste indivizibil. Maimult, una
dintre acelemasepatrimoniale rezultate înurma divizăriipoateavea regimu lspecialalpatrim oniulu ideafectațiune.
Important estecăacest patrimoniu deafectațiu nepoateaparțineatâtunui comerciant,înlumina codului comercial,
câtșiunui profesionis t,înlumina Noului Cod civil.
Patrimoniul deafectaț iune areoimportanță deoseb ită,întrucâ tînanumite condiții, elseconstitu ieîntr-un
minipatrimo niucare, fiindouniversalitate juridică, cuprindeșidrepturi, șiobligați i.Acesta nutrebuie confundatcu
universalitatea defapt–debunuri, reglem entatăformal înNCC laart.541, care spune:
Art.541 -„Univers alitatea defapt
(1)Constituie ouniversalitate defaptansamblul bunurilor care aparținaceleiași persoane șiauodestinați e
comună stabilită prinvoința acesteiasauprinlege.
(2)Bunurile care alcătuiesc universalitatea defaptpot,împreună sausepara t,săfacă obiectul unor acte sau
raportur ijuridice distinc te”.
Patrimoniul deafectațiun epoate avea caactiv patrimonialunfond decomerț, afectat exercitării unei activități
comer ciale. Regu lilepecare lefixeaz ăart.31-32privesc șimuta țiileintrapatri moniale, alin. 2alart.32aducând
consecințe juridice importante, transferul intrapatrimonial nueste unactdeînstrăinare, condiț iilecerute pentru
200

201 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse acțiunile deînstrăinar enefiindaplicabile șimutaț ieiintrapatrimoniale, cuexce pțiacazului regimului matrimonial.
Art.32(2) -„Întoatecazur ileprevăzu telaalin. (1),transferul drepturilor șiobligațiilor dintr-o masă
patrimonială înaltanuconstitu ieoînstrăinare ”.
Consecințele pecaretextele dinNoul Cod civil leaduc înmater iagarantării obligațiilor
Foarte importan tînmate riagarantăriiobligațiilor este textul art.2324 NCC, numit Garanț iacomunăa
creditorilor. Acest textesteoreeditare aart.1718 C.civ.,privindgajul general alcreditorilor chirografari. Noul text
nusemaiaplică doar creditorilorchirografa ri,drepturile acestora vorprofita, înlumin aart.2324 NCC,tuturor
creditorilor.
Art.2324 -„Garanția comună acreditoril or
(1)Celcare este obligat perso nalrăspunde cutoate bunurile salemobileșiimobi le,prezenteșiviitoare.Eleservesc
dreptgaranție comună acreditorilor săi.
(2)Nupotface obiectu lgaranției prevăzute laalin.(1)bunurileinsesizabile.
(3)Creditorii alecăror creanțe s-au născut înlegătură cuoanumită diviziuneapatrimoni ului,autorizată delege,
trebuie săurmăreasc ămaiîntâibunurile care facobiect ulacelei mase patrimoni ale.Dacăacesteanusuntsufici ente
pentr usatisf acerea creanțelor, potfiurmăr iteșicelelalte bunuri aledebitorului.
(4)Bunurile care facobiec tulunei diviziuni apatrimoniului afectateexercițiului uneiprofesiiautori zatedelege pot
fiurmărite numai decreditorii alecărorcreanțe s-au născutînlegătură cuprofesia respectivă .Aceșticreditori nu
vorputea urmări celelalte bunuri aledebitorului”.
Alin. 1alart.2324 stabileș teregula înmate riagarantării obligațiilor, iaralin. 3alaceluiașiarticolstabilește,
curang deprincipiu, oregulă deja prefigurată deCodul familieișiOUG 44/2008,șianumeexcepția ,aparent ă,de
laregulaegalitățiicreditorilor, încazul diviziuniipatrimoniului. Astfel,creditorii care auavutînvedere oanumită masă
patrimonială vorurmări cupriorita teactivu lpatrimonial înacărui masă intrăobligaț iagarantată șiabiadupă
lichidarea acestuia sepoate trece labunurile care seaflăîncelelalt emasepatrimon iale.
Alin. 4alart.2324 stabilește excepțiareală încazulsciziuniiaproapetotaleîncadrul patrimoniului, însituația
maseipatrim oniale afectate exercițiuluiuneiprofesii autorizat edelege. Înaceastă situație,creditoriipentru
drepturile căroraobligațiil ecorelative aledebitoruluiseîncadreaz ăînacelpatrimoniudeafectați unenupotexecuta
decât bunurile aflate înacel patrimo niudeafectațiune. Einusepotîndreptaasup rabunuri lordinpatrimon iul
personal aldebit orului, făcându-se astfel diferențierea între patrimoniul personal șipatrimoniul deafectațiune
profesional.
Textu loperează șiînsitua țiainversă, creditorii alecărorcreanțe suntcorelative unorcreanț edinpatrimoniul
personal nupoturmări bunu rileaflate înpatrimoniu ldeafectați une. Dacă patrimoniul deafectațiune selichidează,
atunci toate drepturile șiobligațiile sevortransfera înpatrimoniul perso nal,șiabia atunci creditoriipersonal ivor
putea urmăr ișiacele bunuri.
Spre deosebire depatrimon iulpurșisimplu care senaște odatăcupersoanașidispare odatăcuea,
patrimoniul deafectațiune nueste peren ,nusenaște odată cupersoana șinudispare înmodnecesar odată cu
dispariția persoanei. Tocmai deaceea drept urile șiobligaț iilecuprin seînpatrimoniu deafectațiune potaparține

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse patrimoni uluipersoa nei,câttimpseaflăînacelpatrimoniu deafectaț iune sunt puse laadăpost decreditorii
personali.
Acest principiu este unul noușicaremerită reținut pentru viitor.
Aceste reglementăr idinmateria urmăririi credit oriloraușioserie delimitări:
-art.2325 NCCreglementează posibilitatea creditorului deafideacord săîșilimitezedrepturi ledoarla
garanția sareală șisărenunțe laurmă rirea bunurilor care nuîisunt ipoteca te.
Art.2325 -„Limitarea drepturilor creditoru lui
Debitor ulșicreditorul potconveni sălimiteze dreptul creditorului deaurmări bunu rilecare nuîisunt
ipote cate”.
-art.2326 alin1NCC aduce clarif icări fațădevechea reglementare șistatuează principiulegalități i
credit orilor (regula proporț ional ității) .Astfe l,regula stabili tădeNCC este căînurma lichid ării/executării
patrimoni uluidebitorului,prețulbunur ilorsevaîmpărți -propor ționa lcucreanța lor-între credi toriichirografari
(potrivitart.152alin1LPA), rezultând, deci, căaceșt iaîmpartșipierderile.
-art.2326 alin1teza adoua NCCprevede că,princonve nțieîntrecreditori ,sepoate deroga delaregula
proporționalit ățiienunțate maisus,fărăcaacest lucru săafectezedrept urile altorcreditori.Sepotimagina,de
asemenea, convenții între maimulțicreditori șidebitor.Art.2326 alin1teza adoua permite cauzele depreferință
întrecredito ri.
ART.2326 -„Egalit ateacreditorilor
(1)Prețulbunurilor debitorului seîmparte întrecreditori propor țional cuvaloar eacreanței fiecărui a,afară de
cazul încare există între eicauze depreferinț ăoriconve nțiicuprivire laordineaîndest ulării lor.
(2)Creditorii care auacelași rang audeopotrivă dreptlaplată, proporțional cuvaloare acreanței fiecăruia
dintre ei”.
Art.2327 NCC enumeră cauzele depreferi nțăindica telaart.2326. Potrivitacest uitext:
Art.2327 -„Cauzele depreferință
Cauz eledepreferință sunt privilegiile, ipotecile șigajul. ”
Sistemu lgaranțiilor
Încuprinsul Legiideaplicare aNCC, art.149enunță siste mulgaranții lorpotrivitNCC:
Art.149. -„(1)Îndeplinirea unei obligații patrimo nialepoate figaranta tădecătre debitorsaudecătre unterț
princonstituirea unei garanții personale oriaunei garanțiireale.
(2)Deaseme nea, obligațiile potfigarantate prinanumi teprivilegii, prevăzu tedelege“.
Astfel, sereglement ează treimari clasedegaran ții:
Gara nțiipers onale
Acestea sunt reglementate deTitlul X„Garanții persona le”,Carte aa5-a,NCC .Art.2279NCCenumeră
202

203 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse tipuriledegaranții personale astfel:
Art.2279 -„Tipurile degaranții personale
Garanțiile personale sunt fidejusiunea, garanțiile autonome, precu mșialtegaranții anume prevăzute de
lege” .
Astfe l,pelângă fidejusiune apar șigaranțiile autonome. Preci zareaeste important ă,pentrucă,astfel,
garanțiile autonome menite săgaranteze uncreditbancar vordeveni titluri executorii, devreme cegaranțiile
personale accesor iiunui contrac tdecredi tbancar sunt calificate încorpore drepttitluri execu torii.
Gara nțiileautono mesuntreglement atelaCapitolul 3alTitlului X,NCC, laart.2321- 2322, subforma scrisorii
degaranțieșiascrisorii deconfort.
Garanții reale
Aces tegaranț iiseîmpart îndouăgrupe:garanții imobiliare șigaranții mobiliare, înfuncție denatur abunu lui
afectat, reglementate înTitlul XI,Cartea a5-aNCC.
Gara nțiile imobi liare suntreprezen tatedeipoteca imobiliară, art.169LPA.
Art.169 -„Prin "ipoteci imobiliare" însensultitluluiXIalcărțiiaV-aaCoduluicivilsedesemnează toate
garanțiile reale imobilia re,indiferent demoment ulșidetemeiu ljuridic alconsti tuirii lor”.
Gara nțiile realemobiliare rezultădinreglement areaart.2327 NCC șisuntdedouă feluri:
–fărădeposedar e(sevanumiipotecamobiliară,înlumin aart.171, LPA);
–cudeposedar e(gajul, art.186, LPA);
Rede numirea garanției realemobili arefărădeposedare înipotecă nuschimbă caract erul săujuridic,
dimpotrivă, areroluldeamoderniza garanțiile realeimobi liare,întrucâtoserie deprevede rimoderne dinmate ria
garanțiilor realemobiliare aufostpreluate înmateri aipoteci i.Serevineastfe llaprincipiile dreptului roman, potrivit
cărora natur aipotecii eranedeposedarea, nunatura bunului. Sepermite astfelconstru ireaunui sistem normati v
general privind ipotec a,mobiliară sauimobi liară.
Art.171 -„Prin <ipot ecimobiliare> însensul titlului XIalcărțiiaV-aaCodului civilsedesemnează toate
garanțiilereale mobiliare care nunecesit ădeposedare adebitorului debunul afectat garanț iei,indiferent de
mom entul șidetemeiul juridic alconstitui riilor.”
Art.186 -„Prin"gaj"însens ultitluluiXIalcărțiiaV-aaCodului civilsedese mnează toate garanțiil ereale
mobiliare care necesită deposedarea debito ruluidebunul afectatgaranției,indiferent demomentul șidetemeiul
juridicalconst ituirii lor.”
Privilegiile
Potriv itart.2333, Capitolul 2,Titlul XI,Carte aa5-a,NCC,
Art.2333 -„(1)Privilegiul este preferința acordat ădelege unuicredit orînconside rarea creanței sale.
(2)Privilegi uleste indivizibil”.
Cons tituie opreferințădeclar atădelegiuitor înbeneficiul creditorului unei anumite creanț e,având învedere
natur acreanț ei,șinupersoana creditorului sauadebitorului.
Înaceeași categorie,îșiregăsește loculșidrept ulderetenție,care acunoscutpână acumomulti tudine de

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 204 defin iții,art.2495 NCC, oferindu-i natura unui privilegiu speci alînfavoarea retent orului.
Art.2495 -„(1)Celcare estedatorsăremită sausărestituieunbunpoatesăîlreținăcâttimp creditorul nu
îșiexecută obligația saizvorâtă dinacelaș iraport dedreptsau, după caz,atâttimpcâtcredi torulnuîldespăgubeș te
pentru cheltuielile neces areșiutile pecare le-afăcut pentruacelbunoripentru prejudiciile pecare bunul ile-a
cauzat.
(2)Prinlege sepotstabili șialtesituații încare opersoană poate exercita undrept deretenție ”.
Normel edeaplicareîntimp înmateria garanțiilor
1.Înceea ceprivește constituirea garanțiilor person ale ,LPApermiteultraactivitatea legiivechi, tempus
regit actum (art.102LPA),pentruîncheie rea,interpret area, efect ele,executarea, modificarea șiîncetareaacest ora.
Art.102 -„(1)Contractul este supus dispozițiilor legiiînvigoare ladatacând afostîncheiat întotceea ce
privește încheierea, interpret area, efectele, executare așiîncet area sa.
(2)Modificarea contractului seface curespect area tuturor condițiilor prevăzute delegeaînvigoareladata
modificării. Înprivința elementelor cenufacobiect ulmodifică rii,suntaplicabile dispozițiile alin.(1)“.
Începrivește valabilit atea șiefectele scrisorii degaranție,precum șiregresul,seaplicăart.150,LPA:
Art.150 -„(1)Scrisorile degaranție emise înainte dedataintrăriiînvigoare aCodului civilsunt supuse, în
ceea ceprivește condițiile devalabilitate șiefectele, regulilor aplicabil eladata emiteriilor.
(2)Regresul vafisupus legiiaplicabile obligației principale.”
2. Începrivește const ituireadegaranții reale ,acestea auonatură duală -înprincipi uauonatură
contractual ășiarfitrebuit săseaplice totart.102LPA, însă,fiind drept urireale, benefi ciază deoreglemen tare
specială, laart.104 LPAși170LPA, înceea cepriveșteconstitu irea,conținutul,opozabi litatea șicondițiile de
valabilitate aacestora:
Art.104 -„(1)Constituirea, conținutul șiopozabilitatea dreptur ilorreale degaranție sunt supuse dispozi țiilor
legiiînvigoare ladata când s-au născ ut.
(2)Form alitățile depublicitate pentru opozabi litatefațădeterțiadrept urilor reale degaranție sunt supuse
dispozițiilor legiiînvigoareladata efectu ăriiaces tora.
(3)Drepturile reale degaranție îșipăstr ează rangul deprioritate dobândit conform legiiînvigoa rela
momentul realizării formalităților depublicitate“.
Art.170 -„Ipotec ilemobiliare constituite înaintededata intrăriiînvigoareaCodul uicivilvorfisupuse,în
ceea ceprivește condițiile devalabilitate, dispoziț iilorlegale existente ladataconstituirii lor”.
3.Opozabilitatea garanție ireale -înceea ceprivește formalitățile depublicitate, garanția reală este supusă
aceleiași reguli,tempusregitactum ,șianume legea deladata realizării formalităților depublicitate.Toate
formalitățile îndepl initeînainte de1octombrie 2011 vorrămâ neperfect valab ile,potrivit art.177LPA:
Art.177 -„(1)Avizele degaranț ieînscris eînArhiva Electron icădeGaranț iiRealeMobiliare anterior intrării
învigoare aCodului civilcontinuă săîșiproducă efectele.

205 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse (2)După intrarea învigoare aCodului civilșipână laadoptarea reglementărilor deorgani zareșifuncționare
aArhivei Electronice deGaranțiiReale Mobiliare,înscrierea ipoteci lormobiliare șiaoperațiu nilorasimilate acestora
serealizează prinfolosirea formularelor existente, înmodcorespu nzător”.
4.Rangul garanției reale imobiliare vafidatdelegea învigoare lamoment ullacare garanțiadobândește
rang.Nusevaputea aplicaretroactiv oregulă care stabilește oprioritat especială potrivitNCC asup rauneireguli
care stabileșt eopriori tatepotrivit codului civilanterior(art.178LPA).
Art.178 -„Dispoziț iileart.2.426 dinCodul civilnuseaplică ipotecilor constituite înainte dedata intrării în
vigoare aCodului civil”.
5.Privilegii –fosteleprivilegii imobiliar evordeveni ipote cilegale,potrivit art.78alin3LPA.
Art.78-„ (3)Deladataintrăriiînvigoare aCodu luicivil, privilegiile speciale imobiliare prevăzute înlegi
speciale devin ipoteci legale șivorfisupus eregimului prevăzut deCodul civilpentruipote cilegale “.
Înmateria privileg iilorsevaaplica același principiu tempus regit actum ,legeaaplicabil ăfiinddeterminată de
mom entul constit uiriiprivilegi ului.
Art.155 -„(1)Constituirea, conținutu lșiopozabilita teaprivilegiului sunt supuse dispo zițiilorlegiiînvigoare
ladata când s-aunăscut.
(2)Formalit ățiledepublic itate pentru opoza bilitatefațădeterțiaprivilegiilor sunt guvernate dedispoziții le
legiiînvigoar eladata efectuării aces tora.
(3)Privil egiile pentru careformalit ățiledepublicit ateaufostefectuate înaintedeintrarea învigoare aCodul ui
civilîșipăstrează ranguldeprioritate dobân ditconformlegiiînvigoar elamoment ulrealiză riiacestora”.
6.Dreptulderetenție –nașterea luivafisupusă condiți ilorcuprinse delegeaînvigoare ladatanașterii
dreptuluideretenție, tempusregitactum ,potrivit art.189LPA, cașiordinea depreferință,opozabilitatea, efectele
fațădeterți.
Art.189 -„(1)Drepturile deretenție exercitate înainte dedata intrăriiînvigoare aCodului civilvorfisupuse,
înceea ceprivește condițiile devalabilitate ,dispozițiilorlegaleexistente ladata exercitări ilor.
(2)Drepturile deretenție înregistrate înaintededataintrări iînvigoar eaCodului civilvorfisupuse, înceea
ceprivește ordinea depreferință,opozabilitatea șiefectele fațădeterți,dispozițiilor legale exist ente ladata
înregistrării lor”.
Garanțiil epersonale
Înaceastă materie, NCC expliciteaz ăanumi teprincipii care seregăseau șiîncodul civilanterior, exprimate
arhaic,cuaducerea anum itorelemente cucaracter denoutate.
Fidejusiu nea
Fidej usiunea rămâne unraport acceso riu,astfel cătrebu iesăaibă labazăoobligațievalabilă ,potrivitart.
2288 alin. 1,însăNCC clarifică faptul căpoate face obiect alsuport uluifidejusiunii inclus ivoobliga țienaturală,

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 206 viitoare (art.2316 NCC) sauafectată deocondiție.
Art.2288 -„Obligația principală
(1)Fidejusiunea nupoate exista decât pentru oobligațievalabilă.
(2)Sepotînsă garanta prinfidejusiuneobligații natura le,precumșiceledecaredebitorulprincipal sepoate
libera invoc ândincapacitatea sa,dacă fidejusorul cunoșt eaacesteîmprejurări.
(3)Deasemenea, fidejusiunea poate ficonstit uităpentru odatorieviitoare saucondițională”.
Art.2316 -„Liberarea fidejusorul uipentru obligațiileviitoare saunedeterminate
(1)Atunci cândeste dată învederea acoperiri idatoriilorviitoare orinede terminate saupentru operioadă
nedete rminată, fidejusiunea poateîncet adupă 3ani,prinnotificareafăcută debitorulu i,creditorului șicelorlal ți
fidejusori, dacă, între timp, creanța nuadevenit exigibilă.
(2)Această regulă nuseaplicăîncazul fidejusi uniijudiciare”.
Deasemenea, fidejusiunea este întotdeauna limitat ălaîntindereaobligațieiprincipale (art.2289NCC)și,
potrivit art.2291NCC, eapoatefilimitată laoparte aacestor obligații.Acest principi useregăse șteșiîncodulcivil
anterior sau înjurisprudența maiveche, regula supletivăfiind ceacare reglementează fidejusiu nea.
Art.2289-„Limit elefidejusiunii
(1)Fidejusiunea nupoate fiextinsă peste limitele încare afostcontractată.
(2)Fidejusiunea care depă șește ceea ceestedatoratdedebitorul principal saucare este contractată în
condiții maioneroase nueste valabilă decât înlimitaobligați eiprincipale”.
Art.2291-„Fidejusiunea parțială
Fidejusiune apoateficontractată pentru oparte dinobligația principală sauîncondiți imaipuțin oneroase”.
Fidejusiune agaranteaz ăobligaț iaprincipală cutoateaccesoriile sale –art.2290NCC.
Art.2290 -„Întinder eafidejusiunii
(1)Înlipsa unei stipulații contra re,fidejusiunea unei obliga țiiprincipaleseîntinde latoateaccesoriile acesteia,
chiar șilacheltu ielile ulterioare notificării făcutefidejuso rului șilacheltuielile aferente cererii dechemare înjudecată
aacestuia”.
Noul Codciviladuce ochestiu nerelativ nouă înmateria fidejusiunii, laart.2280, aceasta poatefifiecutitlu
gratuit, fiecutitluoneros.
Art.2280 -„Noțiune
Fidejusiune aeste contrac tulprincare oparte, fidejusorul, seobligăfațădecealaltă parte, careareîntr-un
altraport obligaț ional calitat eadecreditor, săexecute, cutitlugratuitsauînschimb ulunei remunerații ,obligația
debit oruluidacă acestadinurmă nuoexecută ”.
Înlumina codului civilanterior, fidejusiunea eracutitlugratu it,însensul căînmateriedefidejusiune există
mereuunraporttripartit,treiseturi derelații -raporturile juridi ceîntre părți,luatedouăcâte două -titlul gratuit
privindraporturile dintre fidejuso rșidebit orulprincipal. Legea civilă nuavea prevederi exprese înacest sens până
acum, NCC prevede însă expres căfidejusiunea poate ficutitlugratuitsauoneros.
Înschimbul acceptăriicalității defidejusor ,acesta poate cere ceva laschimb, devenind girant înaltraport,

207 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse deci vaficutitluoneros .Desigur, între debitor șicreditor sauîntrefidejusor șicredit or,raportul vafimereu prin
ipoteză cutitluoneros.
Întotd eauna, garanțiile, reale saupersonale,accesor iiunuiraport decreditprinesen țăoneros, voraveași
eletitluoneros.
Fidej usiunea poate ficonv ențională, legală saujudicia ră,potrivit art.2280 și2281, NCC.
Art.2281 -„Fidejus iunea obligatorie
Fidej usiunea poate fiimpus ădelege saudispusădeinstanțajudecăt orească ”.
Natura fidejusiunii eîntotdeaun aconv ențională,niciodatănuvafiîncheiată împo triva voinței fidejusorul ui.
Caracterul legal saujudicia reste corelativ oblig ației deaface, prinsimp ladeclarație alegiisauainstanței de
judecată senașteobligația deadaofidejusiune, șinufidejusi uneaînsăși.
Art.2282 NCCstatuează forma pecaretrebu iesăoîmbra cefideju siunea, advaliditatem ,șianume forma
scrisă.
Art.2282 -„Formafidejusiunii
Fidejusiune anuseprezumă, eatrebuieasumată înmod expresprintr-un înscris,autenticsausubsemnătu ră
privată, subsancțiunea nulității absolute”.
Deaseme nea, Noul Codcivilstabile ștecaracterul bilatera lalraporturilo rdintre fidejusor șicreditor, laart.2283:
Art.2283 -„Consimțămân tuldebito ruluiprincip al
Fidej usiunea poate ficontractată fărăștiințașichiarîmpot rivavoinței debitorului principal”.
Încazul fidejusiunii legale saujudecătore ști,art.2286 NCCredă ovechemaximă latină–plus cauti onisin
reest quam inpersona m–potrivit căreia, dacă legea sauhotărârea judecă torească obligă opersoană săacorde
ofidejusiune, easevaelibera deobligație șiînsituațiaîncare vaacorda ogaranțiereală,garanțiareală fiindmai
puter nică decâtgaranția perso nală. Așadar, potrivitart.2286, fidejusiunea estesubstituibilă:
Art.2286 -„Subst ituirea fidejusiunii legale saujudicia re
Debito rulcare este ținut săconstituie ofidejusiune legală saujudiciară poateoferiînloculacest eiaoaltă
garanție, considerată suficientă ”.
Înceea cepriveșt econdițiile deconstitu ireauneifidejusiuni, art.2285 NCCprevede cafidejusorul săfieo
persoană capabilă șicubunuri suficiente înRomân ia.
Art.2285 -„Condițiile pentru adeven ifidejusor
(1)Debitorul care esteobligat săconstitui eofidejusiune trebuie săprezin teopersoană capabilădease
obliga, care areșimenține înRomânia bunuri suficiente pentru asatisface creanț așicare domiciliazăîn
Rom ânia. Dacă vreuna dintre aces tecondiții nueste îndeplinită,debitorul trebuie săprezin teunaltfidejusor.
(2)Aces tereguli nuseaplică atunci cândcreditorul acerut cafidejusor oanumită persoană”.
Aceste condiții sunt aplicabile fidejus iuniilegale șijudiciare. Lafidejusiunea convenți onală,creditorula
acceptă fideju sorul așacum este, actulîncheiat nupoateficonsiderat invalidînlipsa întrunirii condițiilorarătate

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse maisus.
Modalitățile destingere afidejusiunii sunt reglementate laart.2314 șiurm. dinNoul Cod civil, încadrul
Secțiunii a3-adinCapitolul II,Titlul X,Cartea a5-a.Cauzeledeîncetare afidejusiuniisuntaceleași cucele
reglementate decodulcivilanterior .
Încetarea princonfuziune, art.2314 NCC :
Art.2314 -„Confuziunea
Conf uziuneacalităților dedebitor principalșifideju sor,cânddevinmoșten itoriunulfațădecelălalt, nustinge
acțiu nea creditorului niciîmpotriva debitoruluiprincipal, niciîmpotriva aceluia care adatfidejusi une pentru
fidejusor”.
Încet area fidejusiuni iprinfapta creditorului, reglementa tălaart.2315, nuenicieaocauză deîncet arenouă,
instituind însarcina creditoru luioobligațiedediligen ță,când sedovedeș tecăînmod voit, prinfapta proprie,
creditorul aagravat stareadebitorului principa lși,pecale accesorie, s-aagravat șistare afideju sorului,aces ta
putând spune cănurăspu ndepentru aceleagravări care sedatorează faptei creditorului.
Art.2315 -„Liberarea fidejusorului prinfapta creditorului
Dacă,urmare afaptei creditorului, subrogația nuarprofita fidejusorului, acesta dinurmă este liberatînlimita
sumei pecarenuarputea săorecupereze deladebitor”.
Art.2316 arată că,încazulobligațiil orviitoare șinedet erminate, fidejusorul care aaccepta tsăgarantezeo
obligație viitoaresaunedet erminat ăvaputeasăseelibereze deobligațiasadacă la3anidupă nașterea fidejusiun ii,
acesta notifică pecreditor șipedebitor șipeceilalțifidejusoricănumaiacceptă săsteaînstarea deincert itudine,
oricând dupăcei3ani,darobligația sănufidevenit scaden tă.
Art.2316 -„Liberarea fidejusorului pentru obligați ileviitoaresaunedeterminate
(1)Atunci când estedată învede reaacoperiri idatoriilorviitoare orinedeterminate saupentru operioadă
nedete rminată, fidejusiunea poateîncet adupă 3ani,prinnotificareafăcută debitorulu i,creditorului șicelorlal ți
fidejusori, dacă, între timp, creanța nuadevenit exigibilă.
(2)Această regulă nuseaplicăîncazul fidejusi uniijudiciare”.
Fidejus iunea încetează șiprindare înplată, cașiastăzi ,potrivitart.1492(2)șiart.2317NCC.
Art.1492 -„Darea înplată
(2)Dacă prest ațiaoferită înschimb constăîntransferulproprietăți isaualunui altdrept, debitoru lesteținut
degaranția contraevicțiunii șidegaranția contraviciilor lucrului, potrivitreguliloraplicabile înmateriavânzări i,cu
excepția cazului încare creditorul preferă săceară prestația inițialășirepararea prejudic iului.Înacestecazuri,
garanțiile oferite deterținurenasc”.
Art.2317 -„Stingerea obligației princ ipale prindarea înplată
Atuncicând creditorul aprimitdebunăvoie unimobi lsauunbundrept platăadatori eiprincipa le,fidejusorul rămâne
liberat chiar șiatunci când creditoru lesteulteriorevinsdeacel bun”.
208

209 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Fidej usiunea sestinge șiprinurmărire adebitorului princip al,art.2318 NCC ,în6lunidelascadență –un
corolar alart.2315–când debitorul nusevamaiputea îndrepta împotriva fidejusorul ui,pentru căacelaeste
numai soluția derezervă, întrucât elnus-aobligat înprincip alșinicinuaprimi tbenef iciulcreanței.
Art.2318 -„Urmărirea debitorului principal
(1)Fidejusor ulrămâne ținut șidupă împlinirea termenului obligației principale, încazul încarecreditorul a
introdus acțiune împotriv adebitorului princ ipalîntermen de6lunidelascaden țășiacontin uat-o cudiligență.
(2)Preveder ilealin. (1)seaplică șiîncazul încare fidejusorul alimitatînmod expres fidejusi unealater –
menulobligației principale. Înacestcaz,fidejusoruleste ținutdoardacăacțiuneaîmpotriva debitoru luiprincip aleste
introdusă întermen dedouălunidelascadenț ă”.
Fidej usiunea încetează șiîncazdedeces alpersoa neifizice:
Art.2319 -„Decesul fidejus orului
Fidej usiunea încetează prindecesul fidejusoru lui,chiardacă există stipulați econtrară”.
Înfine,fidejusiunea încetea ză,potrivitart.2320 NCC ,laîncetarea funcției fideju sorului. Cutoate acestea,
laalin. 2seprevede căfidejusorul varămâneținut pentru toate faptelesăvârșite dedebito rulprinci palpânăla
încet area fidejusiunii, chiardacă conseci nțele vorfiobservate dupăcefidejusorul și-apierdut aceafuncție,
fidejusiunea rămânând valabilă.
Art.2320 -„Cazul special
(1)Fidejusiunea constituită înconsiderarea unei anumitefuncții deținutededebitorulprincipal sestinge la
încetarea acestei funcții.
(2)Cutoate acestea, fidejusorul rămâne ținutpentru toatedatoriile existentelaîncetarea fidejusiunii, chiar
dacă acestea sunt supus eunei condiții sauunui termen”.
Fidejusiu neaasimilată
Art.2292 –„Încazul încare oparte seangaj eazăfațădeoaltăpartesăacord eunîmprumut unui terț,creditorul
acestui angajament este considerat fidejuso ralobligaț ieiderestituire aîmprumutului”.
Oipoteză concr etăpoate fiimaginată înfelulurmător:
Societatea comercială Aconvine cubanca Bsăacordecondiții specialedecredita reangajaților săi,deexemplu X.
Astfel, Aeste debitoru langaj ament ului, Beste creditor ulangajamentului șiîmprumutăto r,iarXesteterțul
împrumutat.
Înmomentul încheierii angajamentului, seconsideră caAeste fidejusor pentru Xînvederea garan tăriiobligației
luiXdearestit uicredi tulcătre B.
Deși aparent nueste încheiată oconvenție însensul instituiriiunei garanții, prinasimil are,aceas tasenaște caefect
alcontractului între AșiB.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Raporturil egenerate defidejusiune
1.Raporturile dintrecreditor șifidejusor
Art.2293 -„Fidejusor ulnueste ținut săîndepline ască obligați adebit orulu idecât acăacestanuoexecută”.
Caracter subsidiar;
Art.2296și2301NCC -caracteraccesoriu;
Beneficiul dediscuți une (art.2294 NCC);
Sepoate renunț a(art.2294(1)NCC );
Nuexistă lafidejusiunea judiciară(art.2294 (2)NCC);
Obligațiile fidejusorului (2295 (1)NCC);
Răspunderea creditorului (2295 (2)NCC );
Beneficiul dediviziune (2298 NCC);
Seaplică doar încazdepluralitate defidejusori (2297NCC);
Sepoate renunț a(2297 NCC);
Răspunderea încazdeinsolvență aunui cofidejusor (2298 (2)NCC);
Răspunderea creditorului –electa unavia (2299 NCC);
Fidejusiunea solidară -art.2300NCC :„ Atunci când seobligăîmpreunăcudebitor ulprincipal cutitludefidejusor
solidarsaudecodebit orsolidar,fidejus orulnumaipoate invoca benefic iiledediscuți uneșidediviziune .”
Solidar itatea esteincompatibilă cucele două beneficii.
Trebuie remarc atcăapare șidenum ireadecodebito rsolidar. Practica bancară includeîncontract ,demulte
ori,uncodebi tor,însă, înmarea majorita teacontractelor bancare ,nueste vorba despre unveritabil codebitor,
întrucât acesta seobligă alăturidedebitor, însă nubeneficiază decredit.
Înacelași sens, codebitorul prevăzut laart.2300NCC esteunsimplu fidejuso r,care acce ptăsăfielegat
alătu ridedebit or,darluinuîiprofită contrapres tațiacreditorului.
Dinpunct deveder ejuridic, distinc țiadintrecodebitor șifidejusor estefoarteclară,astfelcănoțiu nilenu
trebuia săfiealăturate înmateria fidejus iunii, însă textul delege reglemen tează anum itesituații practice.
-fidejusiun eadenivel secund-art.2304 NCC :„Celcare adatfidejusiune fidejusoru luidebitorului principal
nueste obligat fațădecreditor decât încazul când debitoru lprincipal șitoțifidejusorii săisuntinsolvabili orisunt
liberați prinefectul unor excepții personale debit orului principal saufidejusori lorsăi”.
Legiuitorul apermisfidejusiunea secundară (girant ulsăaibă ungirant allui);deasemenea, textulreglem entează
regimul juridicalraportului dintre credi torșicele două paliere defidejuso ri.
-limite (art.2303 NCC ):dreptul deinformare șisubrogarea ;
Modulîncare părțile potconveni sămodifice regimul legal alfidejusi uniipoatesuferilimită ri:
Cred itorul esteținut săofere fidejuso rului, lacererea acestuia, orice informație utilă asup raconținutului și
modalităților obligației princip aleșiasupra stadiulu iexecutării acest eia.(art .2302).
Fidejus orulnupoaterenunța antic ipatladreptul deinformare șilabeneficiulexcep țieisubrogației. (2303)
2.Raporturile dintredebitorșifidejusor
-subrogația personală opelegis (2305 NCC);
210

211 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse -limitele regres uluifidejusiunii (ne)co nsimțite (2306 NCC) saurefuzate (2309NCC);
-pierder earegresului (2310 NCC);
-regresul anticip at(2312 NCC).
Garanțiil eautonome
1.Scriso area deconfort
Art.2322 NCC.
Nuaexistatpână acum oreglementare explicităaacesteiinstituții,existau doar refeririînnorme leBNR sau
încele privind achizițiil epublice.
Acum, NoulCod Civil conturează principalele caract eristicialegaranțiilor autonom e:
-caracter autonom (art.2322 (1)NCC)-evenimentele care afectează obligațiaprincipală nuaunicio
înrâurire asupra garanției autonom e,înprima etapă;
-caracter irevocabil (art2322 (1)NCC)–suntdeclaratedelegeirevocabile,înmod expres,prinexcepți e
delaprincipiul revocabilității actelor unilaterale.
Raportul obliga ționalpresupune treipărți: emitentul -garantul, beneficiar ul-creditorul, ordona torul -debitorul
principal
Obiectul scrisorii deconfortîlpoate constitui:
-oobligație deaface saudeanuface(art. 2322 (1)NCC);
-oobligație derezultat saudediligență (1481NCC).
Întoate cazurile, garanția este limitată laplatadedauneinterese -emitentul nuvafiobligatsăexecute
obligația deaface sauanuface,demijloacesauderezultat ,civafiobligatlaplataunor daune interese către
beneficiar, lasimpla cerere abeneficiarului
Emitentul aredrept deregres împotriv aordonatorului.
2.Scriso area degaranție
Art.2321 NCC.
Înafaracaracterelor deautonomie șiirevocabilitate semaiadaugă ocaracteristică specific ă:potrivitart.2321
alin2seexecută laprimașisimpla cerer eabeneficiaru lui,dacă nuseprevedealtfel–arecaracterintuitu personae
pentr uordonator, darnușipentru beneficia r.
Acest mecanism areutilitate șiforță șideaceea afostinstituit: benefi ciarul poate cere efectuarea plății și
apoi continuă săsedesocotească cuordonato rul,darbaniiseaflălael.
Alineatul 3alart.2321 atenuează aceastăcaracteristi că:„ Emitentul nupoateopune benefic iarului excepț iile
întemeiate peraportul obligațional preexistentangajament uluiasumat prinscrisoarea degaranțieșinupoatefiținut
săplătească încazdeabuz saudefraudă vădită ”.
Abuz ulînmateriascrisorii degaranție areosferăfoarte îngustă, fiindsituat lângăfrauda vădită.
Emitentul nuareșinutrebui esăaibă cunoștință deraportul dintrebeneficiar șiordonator șinicinurăspunde
deceseîntâmplă înaces traport.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Emitent ultrebuie săverificeîntotdeauna dacă s-au îndeplinit formal cerin țelepentruexecutare dintextul
scrisorii saudinsimpla cerere formulată.
După aceea, emitentul areregres împotriva ordonatorului care eobligat săreturneze suma plătită.
Art.2321 (6)-„Beneficiarul poate transm itedreptu ldeasolicit aplataîncadrulscriso riidegaranție, dacă
întextul acesteia s-aprevăzut înmod expres”.
Acest alineat reglementează ochestiune nouă -beneficiarul poate fiînlocuit înexecutarea garanție ifiecu
totul,fiedoar înceea ceprivește creanța rezultată dinplata sumei debaniînsăemitentulnupoatefiînlocu it.
Preferința acordată statu lui
Această mater ieeste reglementată deart.2328NCCșilegilespeciale.
Art.2328 -„Preferința acordată statului
Preferința acordat ăstatului șiunităților administrati v-teritori alepentru creanțelelorsereglementea zăprin
legispeciale. Oasemenea preferință nupoate afect adreptu riledobândi teanteriordecătre terți”.
Potrivit art.153LPA, preferința statului nuvafiopozabilă terților:
Art. 153 -„Preferința acordată statul uișiunitățiloradministrativ-teritoriale pentru creanțele lornuvafi
opozabilă terțilorînainte demomentul lacare afostfăcută publică prinînregis trarea înregis treledepublici tate.O
asemenea preferință vadobândi rang deprioritate delamome ntullacare preferința afostfăcutăpublic ă”.
Astfel, statul vabeneficia deopreferință, nuprivilegiu așacum prevedea art.1725, dinvechiulcodcivil,
numai înmăsu raîncare olegespecială statuează acestlucru.Art.2328 NCCesteastfel osimplănormă de
trimiter e.
Art.1725 (vechiul codcivil) -„Privilegiile tezaurului public șiordinea încareseexerci taelesunt regul ate
prinlegispeciale.
T ezaurul public nupoate obține unprivileg iuîncontradreptur ilorpersoane loraltreilea dobândite maiînainte“ .
Între cele două texte existăosimili tudine extrem demare, singura diferență este căîntextulactualse
vorbește depreferință,șinudeprivilegiu. Petemeiulart.1725auexistatinterpre tăricareinstituiau privilegiulîn
favoarea statulu i.Înfapt, niciart.1725nuinstituie unprivilegiu, cirepre zintătotonormă detrimiterecătrelegi
speciale. Diferite legiînmaterie fiscalăauinstituitdiverse privilegii înfavoarea statu lui,însă,celpuțindin2003,
delaadoptarea Codului deprocedură fiscală, acestprivilegiu numaiexistă .
Prinurmare,când vorbim deprivilegiul statulu isaualunităților adminis trativ-teritoriale facemdoar unabuz
delimbaj, acest privilegiu nuexistă. Există însă preferința statului șiaunitățiloradmi nistra tiv-ter itorialecare se
manifestă pedouă paliere. Peunpalier general –dinpunctul devedere alîntind erii(alobiectul ui),preferința se
refer ălatoate bunuril edebitoru luicreanțeistatului șialunităților administrativ-terit oriale,darnupentru orice
creanță, cidoarpentru creanțele bugetare ,șinuîntoate situațiile, cinumai însituațiaîncare debitorul face obiectul
procedurii insolvenței, iaracea stăpreferință estereglemen tatădeart.123, pct4dinlegea insolvenței, nr.85/2006,
carepune creanțele bugetare peunlocpreferat fațădesimp lelecreanțe chirografare ,aflate lapct.8alart.123.
Înacelași timp însă, există șiunrealprivilegiu alstatuluișialunitățiloradminist rativ-teri toriale, șianume
privilegiul fisculu i.Codu ldeprocedură fiscală instituieuncazîncare fiscul areosituație privilegiată,șianume
212

213 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse situația încare, înexecutarea unei creanțe fiscale, executoru lfiscalsechestrează anumi tebunurialedebitorului,
încheie proces verbal desechestru.Codul deprocedură fiscală asimil eazăinstituirea aces tuisechestru cuungaj
șispune căacelgajaretoatecaracteristici legajului dedrept comun, însensul căîiconferă unprivilegi ucredi torului
gajist, opreferi nță,care urmeaz ăaceleași regulijuridice stabiliteșipentrugajul dedrept comun. Prinurmare, dacă
vrea săsebucuredeplenitudinea efectelo racest uidrept depreferință, credit orulfiscal trebuie săînscrie unaviz
degaranție înarhiva electronică agaranțiilor reale mobi liarepentrua-șiasigura unrangdeprioritate, altfelnuva
putea opune gajul săualtor credito rigarantați cuprivirelaacelași bun(tezafinalăaart.2328 NCC), fiindpreferat
doar fațădeinteresele creditorilor chirografari.
Privilegiile
Noul Codcivilreglementează expres numaiprivilegiilerealemobiliare, laart.2333 :
Art.2333 -„(1)Privilegiul este preferința acordat ădelege unuicredit orînconsid erarea creanței sale.
(2)Privilegi uleste indivizibil”.
Există reguligene ralecuprivirelaprivil egii, înNCC, înCodul deprocedură civilăsauînlegispec iale
(privilegiile statului, primacasă).
Privilegiile auurmătoarele caracteristici:
-reprezintă unaccesor iu alunei creanțe(art.2333 alin1NCC),
-este indiv izibil ,însensul cănusestinge câttimpcreanța nusestingeîntotali tate(art.2333 alin2și2337
NCC ),
Art.2337 -„Stinger eaprivilegiilor
Dacă prinlege nuseprevede altfel, privilegiile sesting odatăcuobligațiagarant ată”.
-vafiopozabil terțilorfărăsăfienece sară publicarea înregistru(art.2334 NCC).
Art.2334 -„Opozabilitatea privilegiilor
Privilegi ilesuntopozabile terțilorfărăsăfienecesară înscrierea lorînregistr eledepublicit ate,dacă prinlege
nuseprevede altfel”.
Legea spune căpentru privilegiu există opozab ilitate erga omnes opelegis ,întrucât privilegiulnuținedeun
anumit bun, cideoanumită operațiune .Eiluzoriusăputemconsidera cătoatălumea cunoaște faptulcăbunul
este datdeunterțșicăfinanțatorul esteprivilegiat.
Față dealțicredit oricare deținogaranțierealăasupraaceluiașibun, prefe rințaprivilegiului seoprește și
operează înraport cuacești creditori numaiînmăsuraîncareafostînscrisînregistrele prevăzutedelege(art.
2342 alin2NCC).
Art.2342 -„Concurs ulcauzelor depreferință
(2)Creditorulcarebene ficiază deunprivilegiu special estepreferat titularu luiunei ipotecimobiliare perfecte
dacă îșiînscrie privileg iullaarhivă înainte caipoteca săfidevenit perfectă. Totastfel,creditorulprivilegiateste
preferattitularului unei ipoteci imobiliare dacă îșiînscrie privilegiul încartea funciară maiînaintecaipoteca săfi
fostînscrisă”.
-deaseme nea, privilegiul sebucură desupe rprioritate (art.2335, 2336, 2342 alin1NCCC), iardacă se
îndeplinesc formalitățile depublic itate, privilegiul vineînainteatuturor.Art.2342 alin. 2aduce totuș iotemperare,

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 214 dinnevoia deaasigura ostabilitate asistemului garan tatcreditorului doardacă acesta îșiînscrieprivilegiulla
arhivă. Dacă uncreditor ipotecar îșiface publică ipoteca înainte cacreditorul privilegiat săîșifacă publicprivilegiul,
vafielprefe rat.
Art.2342 -„Concursul cauzelor depreferinț ă
(1)Încazdeconcurs între privilegii sauîntre acesteașiipoteci,creanț elesesatisfacînordineaurmăto are:
1.creanțele privilegiate asupra unorbunuri mobile,prevăzute laart.2.339;
2.creanțele garantate cuipotecă saugaj.
(2)Creditorul care beneficia zădeunprivilegiu special estepreferat titular uluiuneiipoteci mobili areperfecte
dacă îșiînscrie privilegiul laarhivă înainte caipoteca săfidevenitperfectă. Totastfel,creditorul privilegiat este
preferat titular uluiunei ipoteci imobiliare dacă îșiînscrie privilegi ulîncartea funciară maiînaintecaipoteca săfi
fostînscrisă ”.
Privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile șiimobilesunt reglem entate,potrivitart.2338NCC,în
condițiile prevăzute deCodul deprocedură civilă:
Art.2338 -„Privilegiile generale
Privilegiile asupra tuturor bunurilor mobile șiimobile aledebitorului sestabilesc șiseexerc ităîncondiții le
prevăzute deCoduldeprocedură civilă”.
Privilegiile speciale poartă asupra bunurilor mobile, potrivitart.2339NCC:
Art.2339 -„Privilegiile spec iale
(1)Creanțele privilegiate asupra anum itorbunurimobile sunturmăt oarele:
a)creanța vânzătorului neplătit pentru prețul bunulu imobil vândutuneipersoane fizice esteprivilegiată cu
privire labunul vândut, cuexcepția cazuluiîncare cumpărătorul dobân dește bunul pentru serviciulsauexploatare a
unei întreprinderi;
b)creanța celui care exercită undreptderetenți eesteprivilegiată cuprivire labunul asupracăruiase
exercitădreptulderetenț ie,atâttimpcâtacest drept subzistă .
(2)Încazdeconcurs, privilegiile seexercităînordinea prevăzut ălaalin. (1).Orice stipulațiecontrară se
consideră nescrisă”.
Dreptu lderetenție
Privilegiul special mobiliar decare sebucură titularu lunui drept deretenție este reglementa tlaart.2495 și
urm. dinCapitolul VI,Titlul XI,Cartea a5-a,NCC.
Dreptu lderetențienusepoate exerc itadecât cuprivirelaunbunmobil, corporal, aflat îndetențiaunei
persoane. Neaflămînsituația existenței unui raport patrimonia lcare implicăobligația derestituire abunului care
poate fireținutatâttimp câtcreditorul nuîșiexecută oblig ațiadinacel raport patrimonial.
Art.2495 -„(1)Celcare este dator săremităsausărestituie unbunpoatesăîlreținăcâttimpcreditorul nu
îșiexecută obligația saizvorâtă dinacelaș iraport dedreptsau, după caz,atâttimpcâtcredi torulnuîldespăgubeș te
pentru cheltuielile neces areșiutile pecare le-afăcut pentruacelbunoripentru prejudiciile pecare bunul ile-a
cauzat.
(2)Prinlege sepotstabili șialtesituații încare opersoană poate exercita undrept deretenție ”.

215 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Opozabilitatea dreptu luideretenție esteopelegis erga omnes, darnupoateînfrânge drepturil especi aleale
credito rilorprivilegiați sauipotecarișicare și-au făcutpublic eaceste privilegiiipotec i,deexemplu dacă uncreditor
îșiînscrie unavizdeipotecă, potrivit art2498NCC.
Art.2498 -„Opoz abilitatea dreptulu ideretenție
(1)Dreptul deretenție esteopoz abilterțilorfărăîndeplinirea vreun eiformalit ățidepublicitate .
(2)Cutoate acest ea,celcareexercită undrept deretenți enusepoateopune urmăririi siliteporni tedeun
altcreditor, însăaredreptul deaparticipa ladistri buire aprețuluibunului, încondițiile legii”.
Garanțiil ereale
Noul Cod civilafacilit atconstruirea unuisistem normativgeneral privindgaranțiilereale fărădeposeda re-
ipoteca, mobilia răsauimobil iară–astfel încâtpermite oabordare paralelă între ipoteca mobiliarășiipoteca
imobiliară.
Ipoteca mobil iarărămâne încontinuare unacteminamente convențional, nusepoate naște decâ tprin
contr actul deipotecă.
Ipoteca imobiliară poate aveaatâtizvoare convenți onale,câtșiizvoare legale, potrivitart.2349 NCC.
Art.2349 -„Izvoarele ipotecii
(1)Ipoteca poate fiinstitu itănumai încondițiilelegiișicurespe ctarea formalități lorprevăzute delege.
(2)Ipoteca poate ficonv ențion alăsaulegală”.
Întrucât regimul privind ipotecaimobiliară s-acontaminat delaregimul juridic alipotecii mobilia re,sunt
similarități import antealecontractelor deipotecă ,astfel încâtprinci palelecaracteristicialecelordouă tipuri de
ipoteci potfitratate înparalel.
Moduldeformare alcontractu luideipotecăeste,pentru ambeletipuri deipoteci,formasolemnă potrivi t
art.2378 NCC ,pentruipoteca imobi liară, șiart.2388NCC pentruipote camobiliară. Dacă pentru ipoteca imobiliară
seprevedeînscr isulautentic notarial, pentru ipoteca mobiliară estesuficient înscrisu lautentic sausubsemnăt ură
privată.
Art.2378 -„Formacontractului
(1)Contractul deipotecă seîncheie înformă autenticădecătrenotarulpublic,subsancțiunea nulității
absolute” .
Art.2388 -„Formacontractului deipotecă
Contractul princare secons tituie oipotecă mobiliarăseînchei eînformă autentică sausubsemnătură
privată, subsancțiunea nulității absolute”.
Înceeaceprivește conțin utul contractului deipotecă, ambe leipote cisuntcontracte unilate rale, înlumina
art.2397 NCC,pentru ipotecamobil iarășiart.2384NCC,pentruipote caimobi liară,cuprecizarea căînceprivește
ipoteca mobiliară sepoate vorbimaidegrabă deuncontract sinalagmatic imperfect, întrucât art.2397, NCC instituie
anumi teobligații șiînsarcinacredit orului ipotecar, însă,caîntinder e,acestea nuacoperă obligația debitorului
ipotecar.

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
redu cerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 216 Art.2384 -„Clauzele deinalienabilitate
(1)Actele dedispoziție asupra imobilului ipotecat suntvalabile chiardacă celcare adobândit bunul cunoaște
stipulația dincontrac tuldeipotecă ceinterzice asemenea acte saudeclarăcăîncheierea loreste echivalentă cu
neîndeplinirea obligației.
2)Clauzele care impun debitorulu iplata anticipată șiimediată lacerere aobligației garantate sauplata
vreunei alteobliga țiiprinfaptul cons tituirii unei altegaranțiiasupraaceluiași bunseconsideră nescrise”.
Art.2397 -„Declaraț iileprivitoare laipotecă
(1)Constituitor ularedrept ulsăadreseze credito rului ipoteca rocererescrisă princare săsoliciteacestuia:
a)săemităodeclarație cuprivirelavaloarea rămasă dincreanț agarantat ăprinipotecă;
b)săconfirme ori,după caz, sărectifice listabunurilorcare, înopinia debitorului, facobiectul ipotecii;
c)săconfirme ori,după caz,sărectificevaloarea creanței care,înopiniadebitorului, maieste garan tatăprin
ipote călaoanumită dată.
(2)Creditorul este obligat săcomunic edebito rului,întermen de15ziledelaprimirea cererii prevăzute la
alin. (1),după caz:
a)odeclarație scrisă princare indică suma rămasă afigarantat ăprinipote că;
b)confir marea saurectificarea declarației debitorului privitoarelabunuril egrevateșilasumarămasă;
c)odeclarați epotrivitcăreia numaiestetitularulipotecii,indicândtotodată numeleșiadresa succeso rului
săuîndrepturi.
(3)Debitorul aredreptul săobțină înmod gratuit oasemenea declaraț ielafiecare 6luni.
(4)Creditorul poate săcearădebitorulu irambur sarea costurilorrezonabile ocazionate deemiterea declar ației
unei solicitări suplimentare fațădeceaprevăzută laalin. (3)”.
Având învedere scopul urmărit deambele tipuri deipoteci, contra ctele sunt cutitluoneros ambele, este
peric ulos aseconsidera căoipotecă poate ficutitlugratuit.
Înprivința efect elor produs e,ambelecontracte suntconstitutive dedreptu rireale, potrivitart.2387 NCC,
încazulipoteciimobiliare șiart.2377 NCC, încazu lipoteciiimobiliare.
Art.2377 -„Înscrier eaîncartea funciară
(1)Ipoteca asupr aunui bunimobil seconstituie prinînscri ereîncartea funciară.
(2)Ipoteca asupr aunei universalit ățidebunurinugrevează bunurileimobilecupri nseînaceasta decât din
momentul înscrierii ipotec iiîncartea funciară cuprivirelafieca redintreimobile”.
Art.2387 -„Constit uireașieficac itatea ipotecii
Ipoteca mobiliară seconstituie prinînche ierea contractului deipotecă, însăeaproduce efecte deladatala
careobliga țiagarantată ianaștere, iarconstit uitorul dobândește drepturiasup rabunurilor mobile ipotecate ”.
Ambel econtracte deipotecă sunt cuexecutare imediat ă ,sunt cont racte numite șiauuncarac ter
accesoriu .
Caracteristic iledreptului deipotecă mobiliară șiimobiliară
Dreptul deipotecăesteundrept real, potrivit art.2343NCC, dinsecțiuneaprivind dispozițiile genera leale
ipote cii,corelat cuart.551pct.10,privind enumerarea drepturilor reale.

217 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Art.2343 -„Ipoteca este undrept realasupra bunur ilormobile sauimobile afectate executării unei obligați i”.
Art.551 -„Drepturile reale
Sunt drepturi reale:
…..
10.drepturi lereale degaranție;
….”
Dinpunct devedere alcaracteristicil orjuridicealedreptului deipotecă, acesta este,potrivi tart.2344 NCC,
undreptaccesoriu șiindivizibil.
Art.2344 -„Caract erele juridic e
Ipoteca este,prin natura ei,accesorie șiindivizibilă. Easubzistă câttimp există oblig ațiapecare o
garantează șipoartăînîntregime asupra tuturorbunurilor grevate, asupr afiecăruia dintreeleșiasupr afiecărei părți
dinacestea, chiar șiîncazurile încare proprietateaeste divizibilă sauobligațiile sunt divizibile ”.
Ipoteca este indivizibilă pedouă planuri ,începriveșt eobligația garant atăcare seconsideră stinsă doar când
este plătită integr alșiîncepriveș tebunuri leipotecate.
Dreptul deipotecăsenașteînmod diferit, înfuncțiedecetipdeipote căesteîndiscuți e:ipoteca mobil iară
senaște excontract u ,potrivi tart.2387NCC,iaripoteca imobilia răsenaște prinînscriere înregistrul decarte
funciară (art.2377 NCC), dinmomentul încaresevaconsidera căînscri erileauefect constitut iv.LPAspune că
vaaveaefectconstitutiv înscr ierea înCFînmomentul încare sevorîncheia lucrările decadast rareînfiecare
dintreunitățile administrativ-teritoriale.
Art.2377 -„Înscrier eaîncartea funciară
(1)Ipoteca asupra unui bunimobil seconstituie prinînscri ereîncartea funci ară.
(2)Ipoteca asupra unei unive rsalitățidebunurinugrevează bunurile imobile cuprinse înaceasta decât din
mom entul înscrierii ipotecii încartea funciară cuprivirelafiecare dintre imobile”.
Art.2387 -„Constit uirea șieficac itatea ipotecii
Ipoteca mobiliară secons tituie prinîncheierea contractului deipotecă, însăeaproduc eefecte deladatala
care obligația garantatăianaștere, iarcons tituitoruldobândeșt edreptu riasup rabunur ilormobile ipotecate”.
Dinpunct devederealefectivității, ambele ipoteci produc efecte delamomentul lacare seîndeplinesc
cumulativ două condiții:
-obligația este născută valabil (potrivit art.2370-237 1NCC);
-debitorul dobândeșt edrepturi asupra bunurilor ipotecate, deregulă bunuriprezen te(art.2380 și2387NCC);
Cutoate acestea, art.2380 șiart.2382 relev ădouă ipoteze încare chiar șiipoteca imob iliară poate fi
instituită cuprivir elabunuri viitoare -construcții viitoare sauaccesorii aleconst rucțiilor, înscrise provizoriu înCF.
Art.2380 -„Ipoteca asupra unei cons trucții viitoare
Ipotecaasupraunor constr ucțiiviitoare nupoate fiintabulată,cinumai înscrisă provizoriu încartea funciară,
încondițiile legii”.
Art.2382 -„Extinderea ipotecii asupra amelioraț iunilor

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 218 Ipotecaseîntinde, fărănicio altăforma litate, asupraconstru cțiilor,îmbunăt ățirilor șiacces oriilorimobilului,chiar
dacă acestea sunt ulterio arecons tituirii ipotecii”.
Prin urmare, estenecesar săexisteoipotecă asup raimobilului principal, ipotecă cesevaextindeprin
efectul legiișiasupratuturorcelorlalt eimobile încorpo rateînimobilul ipotecat, inclusiv asupra construcți ilor
ulterioare.
Sfera deaplicare aart.2382 NCCedeose bitdeimport ată,întrucâtrezolvăochest iune problem aticădin
trecut, înceea cepriveș teterenulpecare seridica oconstrucție. Cons trucția vaface,prinefectullegii,obiectul
extinderii ipotec iiasupra terenulu i.Cândîncazulcelordouăimobile nuexistăidentitate detitular, potrivitart.2380,
superficiarul vaputeaconstitui ipotecăasupra superficiei sale înain tedeaedificaconstrucț iaprinînscrie rea
provizorieînCF.
Înprivințaobiectului dreptului deipotecă nusunt modificări notabile,ipotecamobiliară purtând asupra
bunu rilormobilecorporale șiincorporale, asupra drepturilormobiliare sauabunurilor mobile prinantici pație, potrivi t
art.2389 NCC, care faceoenumerare cucaract erenunți ativ:
Art.2389 -„Obiectul ipotec iimobiliare
Sepotipoteca:
a)creanțe băneș tinăscu tedincontract uldevânzare, contractul delocațiune sauorice altactîncheiat cu
privire launbun, celerezultate dintr-un contract deasigurare, celenăscute încons iderareaasumării uneiobliga ții
sauaconstituirii unei garanții, afolosirii unei cărțidecredit oridedebit oriacâștigării unui premiu laoloteriesau
altejocuri denorocorganizate încondițiile legii;
b)creanțe constatat eprintitlurinominative, laordin saulapurtăt or;
c)conturi bancare;
d)acțiuni șipărțisociale, valori mobiliare șialteinstrumente financi are;
e)dreptur idepropriet ateintelec tualășiorice altebunu riincorporale;
f)petrol ul,gazul natur alșicelelalte resurse minerale care urmează afiextrase ;
g)efectivele deanimale;
h)recoltele care urmează aficulese;
i)pădurile care urmează afităiate;
j)bunurile corporal ecare facobiectul unuicontrac tdelocațiune,caresunt deținute învederea vânzării ,
închirierii orifurnizării întemeiulunui contract deprestăr ideservic ii,care sunt furnizate întemeiul unuicontract
deprestărideservicii, precum șimate riaprimă șimateriale ledestinate aficonsuma tesauprelucrate înexploatare a
unei întreprinderi, produsele încurs defabricaț ieșiproduse lefinite ;
k)echipame ntele, instalațiileșioricealtebunuri destinate săservească înmoddurabil exploa tăriiunei
întreprinderi;
l)orice altebunuri mobile, corporale sauincorporale”.
Încategoria debunuri mobile intră toate acelea pecare legeanuleprevedecafiindimobile, potrivit art.542
alin. 2NCC:
Art.542 -„Regulile aplicabile dreptu rilorpurtând asupra bunurilor
(2)Celelalte drepturi patrim oniale sunt supu se,înlimitele prevăzu tedelege, regulilor referitoar elabunurile
mobile”.

219 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse Ipote caimobiliară poate avea caobiect bunurile imobileprinnatura sauprindestinațialor;bunurile imobile
prindestinație au,înlumina NCC, osferă deîntinderemaimică decât potrivit reglement ăriloranteri oare (art.537
NCC )
Art.537-„Bunurile imob ile
Sunt imobil eterenur ile,izvoarele șicursur iledeapă, plantațiile prinseînrădăcini, construcțiile șiorice alte
lucrări fixateînpământ cucaracter permanent, platform eleșialteinstalații deexploa tarearesurselorsubmarine
situate peplatoul conti nental, precum șitotceea ce,înmod natura lsauartificial, este încorporat înacestea cu
caracter permanent”.
Art.538NCCinstitu ieșioprezumț ieînprivința materialelor deconstrucții când acest eaaufostdeja
încorporate înconstr ucțieșiapoi scoas etempo rardinconstrucție,elerămânând bunuri imobilepentruperioa da
încare sunt scoase dinconst rucție.
Art.538 -„Bunurile care rămân saudevinimob ile
(1)Rămâ nbunuriimobile materi aleleseparate înmod provizor iudeunimobil, pentruafidinnou
întrebuințate, atâttimpcâtsuntpăstrate înaceeași formă,precum șipărțileintegrante aleunuiimobil care sunt
temporardetașate deaces ta,dacă sunt destinate spre afireintegrate .
(2)Materialele aduse pentru afiîntrebuințate înlocul celor vechi devinbunuri imobile dinmomentulîncare
audobândit aceast ădestinație“.
Sunt supuse regulilor referitoare labunurileimobile șidrepturile reale asupra acestora, potriv itart.542NCC:
Art.542 -„Regulile aplicabile drept urilorpurtâ ndasuprabunurilor
(1)Dacă nuseprevede altfel,sunt supuse regulilorreferit oarelabunurileimobile șidrepturile reale asupra
acestora”.
Art.2379NCC stabilește caobiect alipoteciiimobiliare șiuzufructul imobilelor, cotele părțișidreptul de
superfici e.Nutoate drepturi lerealepotface obiectul unei ipoteci imobiliare, deexempl u,servitutea este un
accesoriu care sevaipotecaîmpreună cufondul dominant.
Art.2379 -„Obiectul ipotec iiimobiliare
(1)Sepotipoteca:
a)imobilelecuaccesoriile lor;
b)uzufructul aces torimobile șiaccesoriile;
c)cotele-părț idindreptul asupra imobilelor;
d)dreptul desuperf icie.
(2)Ipoteca cepoartă asup rachiriilorsauarenzil orprezent eșiviitoare produse deunimobil,precum și
asupra indemnizațiilor plătiteîntemeiulunor contracte deasigurare cuprivire laplata acestor chiriisauarenzi se
supune regulilor publicității imobiliare”.
Dinpunctul devedere aldescrierii bunului ipotecar, încontractul deipotecă mobiliară șiimobi liară trebuie
precizată suma obligației ipotecar eîntr-un mod care trebuie săpermită identificarea acest eia.Bunurilecare
constituie obiec tulipotecii trebuiesăaibă odescrie resuficient deprecisă, potrivitart.2372 NCC. Înceea ce
privește ipoteca mobiliară, art.2391 NCC, bunul ipote cattrebuie săaibăodescriere suficient depreci să,iardacă
este vorba deuncont bancar, trebuie identificat contulbancargrevat .

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 220 Art.2372 -„Conținutul contractului deipote că
(1)Ipoteca conven țională nueste valabilă decât dacă suma pentru care este constituită sepoatedetermina
înmod rezon abilîntemeiul actului deipotecă.
(2)Subsancțiunea nulității, contractul deipotecă trebuie săidenti ficeconstituito rulșicreditoru lipotecar, să
arate cauza obligației garantate șisăfacăodescriere suficient deprecisă abunului ipotecat.
(3)Stipulația potrivit căreia ipotec apoartă asup ratuturorbunurilor debitoruluisauasupra tuturor bunurilor
prezente șiviitoare aleacestuia nuconstit uieodescriere suficient deprecisă însensul alin. (2)”.
Art.2391-„Descrierea bunului ipotecat
(1)Contractul deipotecă trebuie săcuprindăodescri eresuficient deprecisă abunulu igrevat.
(2)Descrierea estesuficientdeprecisă, chiar dacă bunulnueste indivi dualiza t,înmăsuraîncare perm ite
înmod rezon abilidentificarea acestuia.
(3)Descrierea sepoate face prinîntocmi reaunei liste abunurilor mobileipotecate, prindeterminarea
categ orieidincareacestea facparte, prinindicarea cantității, prinstabilirea unei formu lededeterminare șiprinorice
altămodalitate care permite înmod rezonabil identi ficarea bunul uimobil ipotecat.
(4)Atunci cândipoteca poartă asupra unei universal ități,contractu ltrebuie sădescrie natura șiconținutul
acesteia.
(5)Stipulația potrivit căreia ipoteca grevează toate bunuri lemobile sautoate bunuri lemobile prezente și
viitoare aleconstit uitorului nuconstituie odescr ieresuficientdeprecisă însensu lalin.(1).
(6)Dacă ipoteca poartăasupr aunui cont bancar ,acesta trebuie individualizat înmod distinc tîncontractul
deipotecă”.
Ambele forme deipotecăpotfaceobiectul uneiextinderi prinefectul legiisauprinacordulpărților,asupra
produselor (înmateriaipotecii mobiliare, art.2392 NCC)șiaamelioraț iunilor orifructelor natura le,industrialesau
civile (înmateriaipotecii imobiliare, art.2382 și2383NCC).
Art.2382 -„Extinderea ipotec iiasupra ameliorați unilor
Ipoteca seîntinde, fărănicioaltăformalitate, asupra construcț iilor,îmbun ătățirilorșiaccesoriilor imobilului,
chiardacă acestea sunt ulterioare cons tituirii ipotecii. „
“Art. 2383 -Extinderea ipotecii asupra fructelorimobilului
(1)Ipoteca seextinde asupra fructelor naturale șiindustrialealeimob iluluiipotecat produse după notarea
începerii urmăririi silitesau, după caz,după notareadeschiderii procedurii insolvenței.
(2)Dreptul deipotecă seextinde delaaceeași datășiasupra chiriilor șiarenzi lorimob iluluidatînlocațiu ne.
Acest drept este opozabil locatarilor numai dinmom entul comunică riinotăriiînceperii urmăriri isilite,respectiv al
comunicării notăriidesc hiderii procedurii insolvenței, înafarădecazu lîncareacestea aufostcunos cute pealtă
cale.
(3)Actele încheiate deproprietar cuprivire laveniturile neajunse lascadență sauurmărirea acestora dealți
creditori nusunt opoz abile creditorului ipotecar dupănotarea începeriiurmăririi silite, cuexcepția cazului încare
aceste acte aufostnotate încartea funcia răînaint edenotareaînceperii urmăririi silite”.
Art.2392 -„Extinderea ipotec iiasupra produselor
(1)Ipoteca seextindeasupra fructe lorșiproductelor bunului mobil ipotecat, precum șiasupra tuturor
bunurilor primite decons tituitor înurmaunui actdeadminist rareoridedispozi țieîncheiat cuprivire labunul mobil

221 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse ipotecat.
(2)Seconsideră, deasemenea ,afiunprodus albunu luimobil ipoteca toricebuncareîlînlocuiește sauîn
care trecevaloarea acestuia”.
Lainstit uireauneiipoteci imob iliare eimportantă valoa reabunuluiipotecat, pentru aprotejapeterți,
desc rierea dinavizul deipotecă înscrislaarhiva electronică trebuie săfiedetalia tăsuficient,pentru aidentifi catipul
deproduse, cuexcepți asituației încare este vorba deosuma debani.
Înceeaceprivește formalitățile deopozabilitate ,pentru ipoteca imob iliarăseprevede cerințaintabulării în
CFșiaînscrierii provizori ipentruconstrucții viitoa re,chiarpentru valabilitatea constituirii ipotecii (art.2377 și2380
NCC ).
Pentruipoteca mobiliară sestabile șteunsistemcomp lexprivindformalit ățiledeopozabilitate ,înart.2409-
2411NCC .Seprevede mențion area garanției înarhiv ăprinindicar eacreditorului, adebitorului șiabunului afectat
garanției. Înafară deaceste formalități depubli citatemaiexistă șiforme specia ledepublicitate: contr ol,andosa re,
înreg istrărispecializate. Astfel, art.2411 vorbeșt edespre andosare înmateriedetitluri, certificatededepozit,
conosamente, cambia, cecurile laordin.
Marea noutateoreprezintă faptulcădispa reposesiabunuri lormobile corporal ecaformalitate depublic itate
începrivește garanț iilemobiliare, înloculeiapărând „controlul”, înart.2410. Controlul reprezintă oformă de
publicit atealternativ ă,privindnumaiuntipspecial deipotecă, ceainstituităasupra conturilo rbancare. Publicitatea
ipotecii asupra conturilor sefacefieprinînscriere laarhivă,fieprindobândireacontro luluiasupra conturilor.Un
creditor ipotecar dobân deștecontrolu lasup raunui contîntreimodalită ți,potrivitart.2410alin2NCC.
Art.2410 -„Publicit atea ipotecii asup raconturilor
(1)Publicitatea ipotecii asupra conturilordeschis elaoinstituție decredit serealizeaz ăprinînscriere aipotecii
laarhivă saupoate fisatisfăcută princontrol ulasupracontului.
(2)Uncreditor ipotecar dobândeșt econtrol ulasupra unui contdacă:
a)creditorul ipotec areste chiarinstituția decredit lacare este deschis contul;
b)constituitorul, instituția decredit șicreditorul ipotecar convinînscris căinstituțiadecredit, fărăasolicita
consimțăm ântulconstituitor uluiipotecii, vaurma instrucțiunile princare credit oruldispune desumele aflate încont;
sau
c)creditoru lipotecar devine titular alcontului.
(3)Creditorul ipotecar care îndeplineș tecondiți ileprevăzu telaalin. (2)arecontrolul asupra contului chiar
dacă celcare aconstituit ipoteca păstrea zădrept uldeadispu nedesume leaflate încont ”.
Ambele tipuri deipotecisunt titluri executorii, potrivit art.2431 NCC, înaceast ămaterienesc himbându-se
nimic, indiferent decalitateacredito rului.
Art.2431 -„Titlurile executorii
Contractele deipotecă valabil încheiate sunt, încondițiilelegii, titluri executorii”
Mecanism ulipotecii mobiliare

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse 222 Acesta cunoa ștetreimomente-cheie:
A)Seconstituie –prinsimp laîncheiere acontra ctului deipotecă, chiar dacă încă nuexistă oobligație
princ ipală șichiar dacă cons tituitorul ipotecii nuareniciun dreptasupra bunului ipotecat.
B)Ipotecadevineefectivă înmomentul încare obligația garantată senașteșicândcreditorul ipoteca r
dobândește dreptu lasupra bunului ipotec at.
Oricedreptasupra unui bunpoate constitui obiectu lipotecii ,nudoardreptul depropriet ate,cișidreptulde
folosință saudreptuldecreanță.
Cons tituitor alipotecii este celcaredeține drepturi asupra bunuluiipotecar .
C)Ipoteca devin eperfectă înmomentul încare este efectivă șiafostfăcut ăpublică, nuneap ăratînaceastă
ordine, însă condi țiilesunt cumulative.
Executarea garanțiilor reale
Executar eagaranțiilor reale permite credit oriloripotecarisăseîndestulezecupriori tatedinbunulcare face
obiectul garanției.
Art.2479 NCC urmărirea silită imobiliară face trimite relaCoduldeprocedură civilă,astfelîncâtnuseaduc
modificări câtprivește executarea ipotecii imobiliare ,cuprecizare acăart.2478 vorbeștedediscuțiuneabunu rilor
ipote care, undrept pentru creditorii chirografari (oinstituț ienouă)
Art.2478 -„Discuțiunea bunurilor ipotecat e
Creditor ulnupoate urmări înacelași timp vânz area imobilelor care nusuntipotecatedecât încazulcând
bunurile careîisunt ipotecate nusuntsuficient epentru plata creanț eisale”.
Art.2479 -„Regulile aplicabile
Urmărirea silită sefacecurespectarea dispoziți ilorCodului deprocedură civilă”.
Executar eaipoteciimobiliare serealizeaz ăpotrivitart.2435, NCC.
Art.2435-„Drepturile creditorului
Încazdeneexecutare, creditorul aredreptul, laalegerea sa:
a)săvândă bunul ipotecat încondițiile art.2.445 -2.459;
b)săîșiînsuș easc ăbunul pentru astinge creanța ipotecară încondițiileart.2.460 -2.463;
c)săpreia bunul înscop deadministrare încondiți ileart.2.468 -2.473”.
Executar eapoate fifăcut ăînbaza titlului executo riu,contractul deipotecă mobiliară, încondițiileart.2431
NCC.Deasemenea, sepoate alegeexecutareasilită, potrivitdreptului comun,sausepoatefaceapel laprocedura
specială dinNCC.
Una dintre modalitățile deexecutare oreprezintă preluareabunuluifieînmod silit,fieprinmijloaceproprii,
potrivit art.2440 și2442:
Art.2440 -„Preluarea bunului prinmijloace proprii
(1)Atunci cândcontractul deipotecă mobil iarăopermite înmodexpre s,creditorul poateprelua bunul mobil ,
precumșititlurile șiînscrisurile careconstat ădreptu ldeproprie tatealconstitu itoruluiasupra bunului,prinmijloace
proprii, după oprealabilă notificare prinintermediul executoruluijudecătore sc.
(2)Creditorul nupoateînsă tulbura liniștea șiordinea publicăorirecurge,înmoddirect sauindirect,la

223 Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse constrânger e,chiardacă fapta sanuarconst ituioinfracți une.Orice stipula țiecare limitează aceastăobligație se
consideră nescr isă”.
“ Art.2442 -„Preluarea silităabunului
(1)Creditor ulpoatesolicitaconcurs ulexecutorului judecătoresc pentruapreluabunul .
(2)Cererea creditorului vafiînsoțită deocopie depecontra ctuldegaranție,deodescrier eabunuluice
urmează afipreluat și,dacăeste cazul, deocopiecertificată depeînscrierea ipoteciilaarhivă.
(3)Lasolicitarea exec utorului judecătoresc,agenții forțeipublice sunt obligați săacorde totsprijinulpentru
prelu areabunului”.
Bunu lpoate face obiectulunei valorifică riprinvânzare, fievânzare silită,fievânz area rezona bilăcome rcial,
potrivitart.2445, 2446 șiurm. NCC. Vânza reabunurilor ipotecate sefacedoar cuacordulinstanței ,careverifică
existența unei creanțe șiaunei ipoteciperfe ctate.După încuvii nțarea instanței,credit orulprocedeaz ălavânzare a
bunurilor. Potrivitart.2449, acesta trebuie sănotificevânzarea cătredebitor șicătre ceilalțicreditori .
Odată notificați, aceștia potface opoziți elaexecutare, încondițiile art.2452,întermen de15zile.Această
opoziție reprezintă ocale specială deatac,instanțaurmân dasepronunț aîntermen de5zile.
Art.2452 -„Opoziția laexecutare
(1)Înterme nde15ziledelacomuni carea notificării sau,după caz, delaînscri ereaavizul uideexecutare
înarhivă, ceiinteresați sauvătămați prinexecutare potformulaopozițielaexecutare.
(2)Opoziția suspendă dedrept procedura devânzare până lasoluționarea definitivăacauzei.Cred itorul
ipotecar care nuapreluat încăbunul vaputea săofacă șipeperioada judecă riiopoziției.
(3)Instanța vasoluț iona opoziția întermen de5zile.Hotărâ reainstanțe ipoatefiatacatănumaicuapelîn
termen de5ziledelacomunicare. Încazulrespingerii opoziț iei,apelulnuîloprește pecredito rsătreacă la
valorificarea bunului. Apelul sesoluționează deurgențăpotrivitregulilordelaordona nțapreședințială.
(4)Instanța poatedispune încetarea executării pornitedecredi tor,dacă debitorulaplătit,precum șirestit uirea
bunului decătre creditor. Dacă instanțaconst atăcăvânzarea arurma săsefacăcuîncălcareadispozițiilorprezen tei
secțiuni, vastabili cond ițiileșiregulile corespunzătoare șivaîncuviinț avalorificare abunului ”.
Ipotecaasupracreanțelor
Valoa reaunei creanțe constă îndreptuldeaseadresa debitorului acelei crean țepentru aface plata. Noul
Cod civilacreditează concepția conform căreiasarcina asupracreanțeinueste ocesiune, cioveritabil ăipotecă,
prevăzând regulispeciale înart.2400 șiurm., prininstitui reaunei procedurispecifice înmateri anotificăriidebitorului
creanțeiipoteca tesaucuprivirelaplata crean țeiipotec ate.Înaceastă ipoteză, creditor ulpoatesolicita plata
creanței delaînceputulconstituirii ei,fărăanegăsiînsituațianeexecută riiobligațiilor .
Sereglementea ză,deasemenea, situațiaîncare creditorul poate prelua titluldecreanță sauopoatecesiona
unui terț,încazdeneexecutare aobligați eicorelati ve.
Obiectul ipoteciifiindcrean ța,iarnusuma debaniasupra căreiapoartă, credit orularedreptul săacționeze
doar prinintermed iulcreanței, executarea având două etape: creditor ulexecută ipoteca șidevine titularulcreanței,
după care seproduce transferul titularului asupraaceleicreanț e,astfe lîncâtacesta sepoateîntoarce împotriva
debitorului cedat numai încondițiile încare s-arfiputut duce șiconst ituitorulipotecii.Debitoru lcedateste terțfață

Publicație co-finanțată deElveția prin intermediul Programului deCooperare Elvețiano-Român pentru
reducerea disparităților economice șisociale încadrul Uniunii Europene extinse decontractul deipotecă șitrebuie înștiințat.
Ipotecaasupraconturilor bancare, specie deipotecă asupra creanțelor
Acesttipdeipotecă esteidentificat laart.2389 lit.cNCC. Clientul instituțieibancare numaieste proprietarul
sumei debani,cibanca.Deponent ulprimește undreptdecreanță deasolicitabănciirestit uireasumeidebani.
Titularii decont sunt întotdeauna titulari aiunui drept decreanțăîmpotriva băncii.
Obie ctulipote ciiîlvaconstitui acest drept decreanțădeacere bănciirestituireasumelor. Numaiatunci
când contul estecreditor existăunobiect alcreanței.
Potrivitart.2391alin6,dacă ipoteca poartăasupra unuicontbanc ar,acestatrebuieindividualiz atîncontract.
Publicitatea acestei ipotec iseface, conform art.2410 NCC,fieprinînscri erealaarhivă,fieprindobândirea
controlului asupra contului.
Controlul oferă super ioritate, potrivitart.2426 NCC, fiindoipotecă privilegiat ă,careconferăprioritatea
înain teatuturor credit orilor, chiar garantați șichiar dacă aceștiași-au făcut publiceipotecile, prinînregistrare la
arhiv ăacreanțelor asupra conturilor. Controlul nufuncționeaz ăretroa ctiv,astfe lîncât estenecesarcaipoteca să
fiefăcută publică după intrareaînvigoare aNCC, potrivitart.178LPA.
Art.178-„Dispoziț iileart.2.426 dinCodul civilnuseaplică ipotecilo rconstituiteînaintededata intrării în
vigoareaCodulu icivil”.
Înmateria executări i,art.2466 NCC prevedecăaceasta seface fieprincompensați e,dacă creditorul ipotecii
este chiar instituția lacare este deschis contul,iardacăcreditorul ipotecii nuesteinstituțialacare estedesch is
contul, purșisimplu instituția vatransfera sumele prinordin deplatăcătre creditorul garantat (urmăritor).
Art.2466 -„Ipoteca asupra conturilor
(1)Atunci când ipotecacepoart ăasupra unui contesteperfectată conform dispozițiilor art.2.410alin.(2)
lit.a),creditorul poatecompensa soldul credit oralcontului cucreanța ipotecară .
(2)Atunci când ipotecacepoart ăasupra unui contesteperfectată conform dispozițiilor art.2.410alin.(2)
lit.b)sauc),creditorul ipotecar poate ordona instituției decredit eliberarea soldu luicontuluiînbeneficiulsău”.
Dispoziții noialelegiidepunere înaplicare aNCC
-Ipoteca asupra unei universalități defapt–art.159, 160, LPA–însituaț iaîncare bunurileseaflăîntr-o
universalitate, lamomentul executării ipotec ii.
-Cauțiunea reală –art.163, LPA–înprezent cauțiunea realăadeve nitogaranție reală.
-Creditul sindicalizat –art.164LPA–maimulțicreditori potnumi unterț,numit agentul garanției, care va
acțio napentru aceștia, darînnume propr iu(caunadministrator desocietate), iartoate acțiuni lesale devin
opozabile atâtcreditorilor, câtșiterților. Această ipoteză privește numai ipotecile mobiliare.
224