România și Strategia Europa 2020 [604852]

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬România și Strategia Europa 2020
Reforme naționale
pentru creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii
la orizontul anului 2020
Departamentul pentru Afaceri Europene
București, ie 2011 martRomânia și Strategia Europa 2020
Reforme naționale
pentru creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii
la orizontul anului 2020
Departamentul pentru Afaceri Europene
București, mart ie 2011

România și Strategia Europa 2020
Reforme naționale
pentru creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii
la orizontul anului 2020
Departamentul pentru Afaceri Europene
București, ie 2011 martRomânia și Strategia Europa 2020
la orizontul anului 2020
Departamentul pentru Afaceri Europene
București, mart ie 2011 Reforme naționale
pentru creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii
03

Lista de abrevieri și termeni
AGS – Analiza anuală a creșterii economice (Annual Growth Survey)
ANCS – Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică
ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Broadband – internet în bandă largă
CDI – Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CNCIS – Cadrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior
COM – Comisia Europeană
DAE – Departamentul pentru Afaceri Europene
eID – identitate electronică (electronic identity)
EIF – Cadrul European de interoperabilitate (European Interoperability Framework)
EIT – Institutul European de Inovare și Tehnologie (European Institute of Innovation and
Technology)
EPSCO- Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori
Europass – portofoliu personal de documente utilizat de cetățenii europeni pentru a-și face
cunoscute calificările și competențele în Europa
Eurostat – Biroul oficial de statistică al Uniunii Europene
FPC – Formare profesională continuă
FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională
FSE – Fondul Social European
GES – gaze cu efect de seră
IMM – Întreprinderi mici și mijlocii
INS – Institutul Național de Statistică
ISCED – Standardul Internațional de Clasificare a Educației (International Standard
Classification of Education)
MECST – Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
MFP – Ministerul Finanțelor Publice
PIB – Produs intern brut
PNDR – Programul Național pentru Dezvoltare Rurală
PNR – Programul Național de Reformă
PO DCA – Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
POR – Programul Operațional Regional
POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu
POS T – Programul Operațional Sectorial Transporturi
PROGRESS – Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială
PSC – Pactul de Stabilitate și Creștere
SBA – Small Business Act
SMA – Actul privind Piața Unică (Single Market Act)
SM – stat(e) membru(e)
TIC – Tehnologia Informației și Comunicațiilor
UE – Uniunea Europeană
04

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬cuprins
05Strategia Europa 2020 ………………………….. ………………………….. ……………… 7
I. Prioritățile și obiectivele strate giei Europa 2020 …………………………. ……….. 7
Cele 3 priorități ale strategiei Europa 2020 …………………………. ………………. 7
Cele 5 obiective principale …………………………. ………………………….. ………… 8
II. Inițiativele emblematice ale strategiei Europa 2020 …………………………. …..9
A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potențialului TIC într -o
Europă slăbită de criza eco nomică …………………………. ………………….. 9
B. Tineret în Mi șcare …………………………. ………………………….. ………………. 11
C. O Uniune a inovării …………………………. ………………………….. …………….. 13
D. O politică industrială integrată pentru era globalizării ………………………. 15
E. O agendă pentru noi competențe și locuri de munc ă:
contribuția europeană la ocuparea totală 17
F. Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale:
un cadru european pentru coeziune social ă și teritorială ….19
G. O Europă eficientă din punctul de vede re al utilizării resurselor ………… 21
III. Orientările integrate privind politicile economice și pia ța muncii ……… 23
A. Orientările integra te privind politicile economice ale statelor membre …23
B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre …26
Programul Național de Reformă ………………………….. …………………………. 28
I. Ținte naționale și măsuri prioritare pentru atingerea acestora ……………… 28
1. Ocuparea forței de muncă …………………………. ………………………….. ……28
2. Cercetare, dezvoltare, inovare …………………………. ………………………….. 30
3. Schimbări climatice și energie …………………………. ………………………….. .30
3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ………………………. 30
3.2. Surse regenerabile de energie (SRE) …………………………. ………………… 31
3.3 E ficiență energetică …………………………. ………………………….. …………… 32
4. Educație …………………………. ………………………….. ………………………….. …33
4.1 Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii …………………………. ………… 33
4.2 Cre șterea ponderii popula ției cu vârsta de 30 -34 ani cu nivel de
5. Incluziunea socială/reducerea sărăciei …………………………. ……………….. 35
II. Reforme prioritare pe termen scurt și mediu la nivel na țional ……………. 36
III. Blocajele macro -structurale în calea cre șterii economice și
Semestrul European ………………………….. ………………………….. ………………. 39
Analiza Anuală a Cre șterii ( Annual Growth Survey )………………………….. .40
I. Condiții macroeconomice necesare cre șterii economice ……………………… 41
II. Mobilizarea piețelor muncii și crearea de locuri de munc ă…………………. 42
III. Măsuri prioritare pentru favorizarea cre șterii economice ………………….. 44
Lista de abrevieri și termeni ………………………….. ………………………….. ……. 46
…………………………. . ………………
………………
educație terțiară ……………….. …………………………. ………………………….. …34
a ocup ării forței de muncă …………………………. ……………….. 38 …………….Cuvânt înainte ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
………………………….. ……………………….. 6 Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României în
peisajul institu țional românesc

Rolul departamentului pentru Afaceri Europene al
Guvernului României în peisajul institu țional românesc
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) este autoritatea centrală de
coordonare la nivel național în domeniul afacerilor europene subordonată direct
primului ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene a fost constituit în
contextul aderării României la Uniunea Europeană pentru a asigura o pregătire cât
mai bună a participării României, în noua sa calitate, la procesul decizional de la
nivelul Uniunii.
Obiectivele principale ale DAE vizează promovarea eficientă a intereselor
naționale la nivelul Uniunii Europene și coordonarea îndeplinirii obligațiilor ce
revin României în calitate de stat membru al UE. Structură cu personalitate juridică,
atribuțiile sale sunt stabilite prin OUG nr.133/2006 privind înființarea, organizarea
și funcționarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea primului
ministru, aprobată și completată prin Legea nr. 102/2007. Astfel, DAE:
– realizează coordonarea interministerială în vederea elaborării pozițiilor
României pe problematica afacerilor europene;
-avizează pozițiile pe care reprezentanții României le susțin la nivelul
instituțiilor europene, în contextul Afacerilor Generale;
– are sarcina de mediere, atunci când este cazul, între diferitele instituții sau
agenții pentru a asigura adoptarea unei poziții unitare la nivel național;
-monitorizează și susține îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Tratatul de
Aderare a României la UE, a altor angajamente asumate pe parcursul
procesului de negociere precum și a strategiilor naționale și programelor
elaborate în contextul politicilor europene;
– coordonează elaborarea și implementarea strategiei Europa 2020 și a altor
strategii sectoriale sau documente programatice relevante care au legătură cu
politicile europene;
– informează Parlamentul României și autoritățile administrației publice cu
privire la activitatea legislativă a Uniunii Europene;
– reprezintă România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, derulează actele
de natură procedurală necesare și coordonează împreună cu ministerele de
linie, fundamentarea pozițiilor României în cadrul procedurilor pre-
contencioasă și contencioasă la nivel european.
– organizează si coordonează Centrul Național SOLVIT – un mecanism informal
de soluționare a problemelor care apar în cadrul Pieței Interne a Uniunii
Europene, care nu presupune proceduri judiciare;
– reprezintă punctul național de contact pentru problematica Pieței Interne și
pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene;
-reprezintă punctul tehnic de contact și asigură responsabilul național în
problematica strategiei Europa 2020.
06

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
07 anul 2008, Uniunea Europeană a fost puternic ncepând cu
afectată de criza financiară, transformată rapid într-o criză
economică globală cu largi implicații sociale și care a eclipsat Îefectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru creștere economică și
locuri de muncă. Uniunea a răspuns rapid acestei noi provocări, inițial
printr-un „Plan European de Redresare Economică“ și, ulterior, prin
gândirea unei noi strategii economice mai realiste pentru orizontul anului
2020.
În luna martie 2010, Comisia Europeană a lansat această nouă
strategie prin comunicarea „Europa 2020 – O strategie europeană pentru
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii“, care încorporează,
în chiar titlul său, trinomul de priorități ale strategiei în acest deceniu.
Strategia Europa 2020 fixează 5 obiective asumate la nivel european,
concrete și cuantificabile în domeniile: ocupare, cercetare, mediu – energie,
educație și combaterea sărăciei – incluziune socială. Aceste obiective sunt
transpuse în ținte naționale suficient de ambițioase dar și adaptate
realităților naționale. Strategia ocupă deja o poziție prioritară pe agenda
instituțiilor UE și statelor membre: Consiliul European și formațiunile
sectoriale ale Consiliului UE oferă impulsurile necesare atingerii
obiectivelor strategiei și vor evalua atent, alături de Comisia Europeană și
în cadrul Semestrului European (calendarul de implementare și
monitorizare al strategiei), progresele înregistrate la nivel european și
național; Comisia Europeană a lansat deja un prim Raport Anual asupra
Creșterii Economice precum și 7 inițiative emblematice pe domeniile
strategiei. Inițiativele emblematice propun acțiuni concrete ce vor fi Cuvânt înainte

implementate sinergic la nivel european și național de către Comisie și
statele membre. Acestea din urmă vor implementa strategia, la nivel
național și local, prin intermediul Programelor Naționale de Reformă
(PNR) elaborate în strânsă coordonare cu Programele de Stabilitate și
Creștere pentru statele din zona Euro și Programele de Convergență
pentru statele din zona non-Euro.
În anul 2010, sub coordonarea Departamentului pentru Afaceri
Europene (DAE), România și-a fixat deja țintele naționale
corespunzătoare celor 5 obiective și a elaborat o primă versiune a PNR
2011-2013. Acest program, care va furniza direcția și acțiunile concrete de
dezvoltare ale economiei românești în context european, va fi finalizat
până la începutul lunii aprilie 2011, în urma unui larg proces de
consultare publică. Lucrarea de față, elaborată de Direcția Strategii UE și
Monitorizare Post-aderare a DAE, are un dublu rol: pe de-o parte , acela de
a contribui ca sursă documentară în procesul de consultare și dezbatere
publică în vederea definitivării PNR 2011-2013 și, pe de altă parte , acela
de a-i familiariza pe cei interesați cu rolul, prioritățile, obiectivele și țintele
strategiei Europa 2020 la nivel european precum și cu implicațiile sale la
nivel național.
Bogdan Mănoiu
Ministru, Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene
08

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
091
Bruxelles 3.3.2010 COM (2010) final disponibilă la http://ec.europa.eu/commission_2010-
2014/president/news/documents/pdf/20100303_1_en.pdf 2
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990; creșterea la 20% a ponderii
surselor regenerabile de energie în consumul final de energie și o creștere cu 20% a eficienței energeticeStrategia Europa 2020
I. Prioritățile și obiectivele strategiei Europa 2020
Documentul ce stă la baza strategiei este comunicarea lansată la 3 martie
2010 de către Comisia Europeană și intitulată EUROPA 2020 – O strategie 1
europeană pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii .
Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene
(UE) în următorul deceniu, printr-o abordare tematică unitară a reformelor
în plan economic și social, concentrată pe un număr de 3 priorități
reprezentative, structurate în 7 inițiative emblematice și cuantificabile în 5
obiective principale.
Cele 3 priorități ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE
asupra economiei sociale de piață pentru secolul XXI vizează:
a)creșterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaștere și inovare;
b)creșterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai
ecologice și mai competitive;
c)creșterea favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu un
grad înalt de ocupare a forței de muncă care să asigure coeziunea
socială și teritorială.
Cele 5 obie ctive principale (concretizate în 8 ținte numerice) propuse
pentru atingerea celor 3 priorități, la nivelul UE, până în 2020 sunt:
1.o rată de ocupare a populației cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;
2.investiții (publice și private) în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul
UE;
3.atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei și al 2
schimbărilor climatice ;

10
3
4.un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a școlii și un nivel 4
minim de 40% al ratei de absolvire a unei forme de învățământ terțiar
în rândul tinerilor cu vârsta între 30 și 34 ani;
5.reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetățeni europeni 5
amenințați de sărăcie și excluziune socială .
Europa a identificat noi motoare ale creșterii economice și ocupării abordate
în cadrul celor 7 inițiative emblematice. În cadrul fiecărei inițiative, autoritățile
statelor membre și Uniunea Europeană trebuie să-și coordoneze sinergic
eforturile pentru atingerea obiectivelor strategiei prin acțiuni întreprinse la nivel
european, respectiv, național. II. Inițiativele emblematice ale strategiei Europa 2020
3
Conform Eurostat, rata părăsirii timpurii a școlii cuprinde ponderea acelui segment de populație care îndeplinește
cumulativ trei condiții: (1) are vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani; (2) are o formă de educație absolvită de nivel internațional
standard de clasificare în educație ISCED 2 sau inferior acestuia (în România ISCED 2 este echivalentul claselor IV-VIII) și
(3) nu se află cuprins în vreun curs de educație sau formare4
Conform Eurostat, în învățământul terțiar sunt incluse nivelurile ISCED 5 și 6. În România prin învățământ terțiar se
înțelege învățământul superior.5
Conform Eurostat, indicatorul însumează numărul persoanelor care sunt în risc de sărăcie și/sau supuși privațiunilor
materiale și/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte redusă. Sunt excluse interacțiunile
între cei 3 indicatori.

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
116
A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potențialului TIC
într-o Europă slăbită de criza economică6
A. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potențialului TIC
într-o Europă slăbită de criza economică7
În comunicarea „O Agenda digitală pentru Europa“ din 28 august 2010,
Comisia Europeană face o evaluare preliminară a principalelor priorități,
obiective politice și măsuri în domeniul TIC, grupate pe 6 domenii majore de
acțiune , după cum urmează:
1.Asigurarea accesului la internet de mare viteză prin:
– stimularea investițiilor în rețelele de acces de generație următoare
(NGA) și stabilirea unor măsuri clare și eficiente de reglementare;
– implementarea unei Strategii europene privind spectrul de frecvențe
radio și a strategiilor naționale de broadband (internet în bandă
largă) etc.
2. Crearea pieței unice digitale prin:
– stabilirea unui sistem european online pentru soluționarea litigiilor
legate de tranzacțiile din domeniul comerțului electronic;
-consolidarea normelor europene privind drepturile de autor etc.
3.Dezvoltarea societății digitale sustenabile, prin:
– includerea alfabetizării digitale pe lista priorităților strategiei
Europa 2020 și Regulamentului privind Fondul Social European
(2014-2020);
– monitorizarea punerii în aplicare a noului cadru de reglementare în
domeniul telecomunicațiilor („Pachetul Telecom“), cu accent pe
managementul rețelei și neutralitatea internetului etc.
4.Consolidarea măsurilor în domeniul securității și al încrederii în
tehnologiile online prin:
-elaborarea unui cadru general de reguli și proceduri pentru
implementarea dispozițiilor privind notificarea încălcărilor de
securitate;
– impleme ntarea unor instrum ente juridi ce care să facilit eze
recunoașterea transfrontalieră a identității electronice (eID),
autentificarea și semnătura electronică etc.
5.Dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu prin:
– simplificarea normelor legate de finanțările UE în domeniul
cercetării în TIC, pentru a oferi scheme „rapide și ușoare“, în special
pentru IMM-uri;
6
Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor7
Bruxelles, 26.8.2010 COM(2010) 245 final/28
(COM (2010) 477) – http://europa.eu/youthonthemove/

B. Tineret în Mișcare- promovarea centrelor de inovare și a infrastructurilor comune etc.
6.Dezvoltarea de standardelor deschise și a interoperabilității prin:
– actualizarea Cadrului European de Interoperabilitate (EIF), pentru a
promova o abordare deschisă față de tehnologie și
interoperabilitate;
– promovarea dezvoltării standardelor deschise pentru noi aplicații și
servicii, în vederea sprijinirii industriei de specialitate prin
intermediul programelor finanțate de UE etc.
La 15 septembrie 2010, Comisia Europeană a lansat inițiativa 8
emblematică „Tineret în mișcare“ . Inițiativa trasează direcțiile de acțiune pe
care UE și SM ar trebui să se axeze în viitor în dezvoltarea unor sisteme de
educație și formare moderne, adaptate economiei cunoașterii și care să asigure
mobilitatea elevilor, studenților și cadrelor didactice.
Ea este structurată pe 4 direcții de acțiune și 28 de acțiuni, dintre care
menționăm:
1.Dezvoltarea unor sisteme de educație și formare moderne pentru
asigurarea de competențe și excelență educațională prin:
– propunerea de către Comisia Europeană a unor Recomandări cu
privire la reducerea părăsirii timpurii a școlii, lansate deja la 31 9
ianuarie 2011 ;
– propunerea unor Recomandări cu privire la promovarea și validarea
formelor non-formale și informale de educație pentru a stimula
acțiunea statelor membre de recunoaștere și promovare a
competențelor etc.B. Tineret în Mișcare
9
Bruxelles, 31.1.2011 COM(2011) 19 final
12

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
132.Promovarea atractivității învățământului superior pentru adaptarea la
economia cunoașterii prin:
– sprijinirea reformei și modernizării învățământului superior prin
prezentarea unei Comunicări asupra agendei consolidate în
domeniu;
– dezvoltarea unui sistem de ierarhizare global și multi-criterial al
universităților la nivel european etc.
3.Promovarea educației transnaționale și a mobilității ocupaționale
pentru tineri prin:
– dezvoltarea de către Comisia Europeană a cardului Tineret în
mișcare care să sprijine integrarea tinerilor care doresc să studieze în
străinătate;
-lansarea, la propunerea Comisiei Europene, a unui Pașaport 10
european al competențelor, pe baza Europass etc.
4.Crearea cadrului pentru ocuparea tinerilor prin:
– încurajarea de către Comisia Europeană a utilizării într-o mai mare 11
măsură a instrumentului european de micro-finanțare Progress
pentru acordarea de finanțare tinerilor antreprenori;
10
CV-ul european, Pașaportul lingvistic, Documentul de mobilitate, Suplimentul la diplomă și Suplimentul la
certificatul profesional11
PROGRESS este programul UE pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială. A fost creat pentru a sprijini
financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și
egalitatea de șanse, conform prevederilor din Agenda socială

C. O Uniune a inovării- introducerea de către statele membre a unei „garanții pentru tineri“
în sensul asigurării că toți tinerii vor putea beneficia de un loc de
muncă, o formare sau o experiență profesională în termen de patru
luni de la terminarea școlii etc.
Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării“ , publicată la data de 6
octombrie 2010, reprezintă o componentă esențială a strategiei Europa 2020 ,
pentru toate cele trei priorități ale acesteia: creșterea inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. Inițiativa oferă o viziune amplă și incluzivă asupra
inovării în Uniunea Europeană, plasând inovarea în centrul intervențiilor și
interconectând multiple domenii de politici publice (de la cercetare-
dezvoltare, la educație, întreprinderi, coeziune socială, ajutor de stat,
standardizare, achiziții publice, proprietate intelectuală). Prin distribuția
clară a acțiunilor propuse la nivelul statelor membre și al Uniunii, precum și
prin procedurile solide de monitorizare pe care le prevede, documentul
comunitar poate fi asimilat unei foi de parcurs pentru o abordare strategică a
inovării.
Inițiativa propune 10 direcții de acțiune:
1.Promovarea excelenței în educație și dezvoltarea competențelor
2.Definitivarea Spațiului European al Cercetării
3.Focalizarea instrumentelor de finanțare ale UE pe prioritățile Uniunii
inovării
4.Promovarea Institutului European de Inovare și Tehnologie
5.Îmbunătățirea accesului întreprinderilor inovative la finanțare
6.Crearea unei piețe unice a inovării
7.Promovarea deschiderii și capitalizarea potențialului creator european
8.Difuzarea beneficiilor inovării în întreaga Uniune
9.Creșterea beneficiilor sociale ale inovării
10.Lansarea parteneriatelor europene pentru inovareC. O Uniune a inovării
14

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬Fiecare direcție de acțiune este detaliată prin măsuri concrete, cu
precizarea responsabilităților și a termenelor de realizare. Din multitudinea
acțiunilor și soluțiilor pe care le recomandă inițiativa emblematică, lansarea
parteneriatelor europene pentru inovare se distinge prin conceptul novator
propus, bazat pe crearea unei mase critice a expertizei din cercetare și inovare.
Parteneriatele europene pentru inovare se vor focaliza pe abordarea
marilor provocări, depășind sfera tehnologică a actualelor instrumente (cum
ar fi, de exemplu, inițiativele tehnologice comune) , și acționând asupra
întregului lanț al cercetării și inovării. Concomitent cu simplificarea și mai
buna coordonare a instrumentelor existente, parteneriatele vor asigura, acolo
unde va fi necesar, complementaritatea acțiunii acestora. Datorită noutății
acestui tip de parteneriat, în anul în curs, COM testează conceptul de
parteneriat pentru inovare cu ajutorul unui parteneriat pilot privind
îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate. Principalul obiectiv al
acestui parteneriat este ca până în 2020 să se adauge 2 ani la durata medie de
viață în condiții bune de sănătate.
15

D. O politică industrială integrată pentru era globalizării D. O politică industrială integrată pentru era globalizării12
Comunicarea publicată în data de 28 octombrie 2010, contribuie la
creșterea durabilă și are ca obiectiv susținerea și consolidarea unei baze
industriale puternice, diversificate, competitive și eficiente din punct de
vedere energetic și al utilizării resurselor. Inițiativa este structurată pe 6
priorități :
1.Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru industrie prin:
– efectuarea unei analize de impact consolidate pentru toate propunerile
de politici cu efecte semnificative asupra industriei și de „verificări ale
adecvării“ legislației UE asupra competitivității industriale; 13
– revizuirea Small Business Act (SBA) și susținerea accesului la
finanțare, în special a IMM-urilor, prin adecvarea instrumentelor
financiare europene pentru viitoare perioadă de programare 2014-
2020 etc.
2.Consolidarea Pieței unice prin:
– elaborarea Planului de acțiune multi-anual, la nivel european, pentru 14
supravegherea pieței , crearea Observatorului European pentru
contrafacere și piraterie și adoptarea Strategiei de promovare a unui rol
mai puternic al UE în domeniul standardizării;
-dezvoltarea infrastructurii pentru deservirea mai eficientă a 15
industriei europene etc.
3.O nouă politică de inovare industrială prin:
– lansarea Inițiativei de promovare a introducerii rapide și extinse, a
preluării și a comercializării de tehnologii generice esențiale 16
competitive ;
– adoptarea Strategiei privind clusterele și rețelele de clustere globale
competitive în industriile tradiționale și industriile emergente etc.
4.Răspunsul la provocarările globalizării în industire și serviciile conexe
prin:
– adoptarea Strategiei pentru susținerea internaționalizării IMM-urilor 17
și a Strategiei privind materiile prime în vederea creșterii accesului
1612
COM (2010) 614/28 octombrie 201013
Review of the "Small Business Act" for Europe, COM (2011) 78 final din 23 februarie 201114
Elaborarea de ghiduri de bună practică privind supravegherea la vamă în domeniul securității produselor și
asigurarea cooperării cu autoritățile vamale din SM15
Prin adoptarea Pachetului privind dezvoltarea pieței unice a energiei, revizuirea orientărilor TEN-T în vederea creării
unei rețele centrale și adoptarea Strategiei de finanțare a infrastructurii bazată pe utilizarea de obligațiuni și Parteneriatul
Public-Privat (PPP)16
În baza comunicării “Key enabiling technologies”(KET), COM (2009) 512

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
17la materiile prime prioritare pentru industrie existente pe terțe
piețe etc.
5.Promovarea modernizării industriale prin:18
-elaborarea de strategii și politici sectoriale pe termen lung ;
revizuirea Politicii industriale durabile / consumului și producției 19
durabile ; lansarea Planului de acțiune privind eco-inovarea și
promovarea Inițiativei privind amprenta ecologică a produselor
-adecvarea instrumentelor de restructurare a industriei, prin
revizuirea cadrului de reglementare privind Fondul European de
Ajustare la Globalizare și a ajutorului stat de salvare și restructurare
etc.
17
Tackling the challenges in commodity markets and on raw materials COM(2011) 25 final, 02.02.201118
În conformitate cu foaia de parcurs privind reducerea emisiilor de carbon până în 205019
Inclusiv prin extinderea directivei privind eco-design-ul la noi produse

E. O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: contribuția
europeană la ocuparea totală6.Abordarea focalizată a dimensiunii sectoriale prin:
-inițiative strategice pentru promovarea tehnologiilor și vehiculelor
„verzi“ în transporturi și în construcții;
-inițiative de deblocarea a potențialului industriilor creative, a
industriei de securitate, a medicamentelor și promovarea unei piețe a
produselor bio și de susținere a transformării industriilor energo-20
intensive etc.
21
Comunicarea , lansată la data de 23 noiembrie 2010, reprezintă
propunerea COM în vederea atingerii, până în anul 2020, a unei rate de
ocupare a forței de muncă de 75% pentru femei și bărbați (pentru grupa de
vârstă 20-64 de ani), fiind structurată pe 4 priorități , după cum urmează:
1.Un nou moment pentru implementarea flexisecurității prin:
-lansarea consultărilor publice privind Cadrul european pentru
restructurarea componentelor flexisecurității și a Comunicării
privind flexisecuritarea;
-lansarea Comunicări i privind implementa rea strategii lor de
învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a competențelor, a
manualului privind Cadrul european de implementare a politicilor
de învățare pe tot parcursul vieții și a Planului de acțiune pentru
formarea profesională a adulților.
2.Asigurarea compete nțelor necesare cetățenilor în vederea ocupării unui
loc de muncă prin:
– elaborarea, la nivel comunitar, a unui instrument online ce va
conține previziuni privind oferta de competențe și cerințele pieței 22
muncii și completarea clasificării ESCO ;
-prezentarea propunerii privind reformarea sistemelor de
recunoaștere a calificărilor profesionale;
-lansarea unei noi Agende privind Integrarea Imigranților și
rezentarea unor propuneri de îmbunătățire a drepturilor
lucrătorilor migranți, conform principiului liberei circulații.E. O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: contribuția
europeană la ocuparea totală
1820
Schema privind industria durabilă cu conținut scăzut de carbon (SILC) în vederea dezvoltării și adoptării tehnologiilor
cu emisii reduse de carbon.21
COM (2010) 682/3, 23 noiembrie 201022
European Skilss, Competences and Occupations – Clasificarea europeană a ocupațiilor, competențelor, aptitudinilor și a
calificărilor. Se dorește a deveni un standard al grupurilor ocupaționale și va înlocui actualele clasificări ocupaționale
sectoriale existente la nivel național.

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
193.Îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a condițiilor de muncă
prin:
– revizuirea Directivei timp de lucru și a Directivei privind detașarea
lucrătorilor ;
– evaluarea finală a Strategiei Europene privind Sănătatea și Securitatea
în muncă 2007-2012 și prezentarea unei noi strategii pentru
perioada 2013-2020;
– analizarea eficienței legislației în domeniul consultării lucrătorilor,
a directivelor privind munca part-time și a celei privind contractele
pe durată determinată și a impactul ui lor asupra participării
femeilor la piața muncii și a dreptului de remunerație egală;
– revizuirea legislației privind sănătatea și securitatea în muncă.
4.Sprijin pentru crearea de noi locuri de muncă prin:
– elaborarea principiilor orientative referitoare la condițiile pentru
crearea de locuri de muncă prin îndepărtarea obstacolelor de natură
administrativă și legislativă la angajarea și concedierea lucrătorilor;
reducerea costurilor non-salariale cu forța de muncă; tranziția de la
munca informală și nedeclarată la munca cu forme legale.

F. Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale: un
cadru european pentru coeziune socială și teritorialăF. Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale: un
cadru european pentru coeziune socială și teritorială
Complementară și strâns legată de inițiativele emblematice privitoare la
creșterea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea educației și
competențelor, „Platforma Europeană pentru combaterea sărăciei și a 23
excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziune socială și teritorială “,
lansată de către COM la data de 16 decembrie 2010, constituie instrumentul
de sprijin pentru obiectivele sociale ale UE și strategiei Europa 2020 , având ca
scop promovarea și concentrarea acțiunilor în jurul țintei europene de
combatere a sărăciei, mobilizarea de noi actori și consolidarea
angajamentului politic.
Documentul promovează o abordare integrată a luptei împotriva
sărăciei, bazate pe 5 domenii de acțiune , după cum urmează:
1.Abordarea integrată a politicilor de incluziune pentru:
– creșterea accesului la ocupare și asigurarea protecției sociale și
accesului la serviciile esențiale;
– elaborarea de politici educaționale pentru tineri și integrarea
migranților etc.
2.Utilizarea mai eficientă a fondurilor structurale (în special a FSE) prin :
– ghidarea resurselor necesare către incluziunea socială;
– facilitarea accesului la finanțare (inclusiv din fonduri structurale) ,
pentru organizațiile mici și grupurile care se confruntă cu
dezavantaje multiple etc.
3.Promovarea inovării sociale în scopul asigurării unei expertize europene
în:
– definirea de principii comune în elaborarea, implementarea și
evaluarea experimentelor sociale;
– utilizarea instrumentelor financiare existente (FSE și programul
PROGRESS), pentru a sprijini inovarea și experimentarea socială
etc.
4.Realizarea de parteneriate efective cu societatea civilă și sprijin pentru
economia socială, prin:
-adaptarea cadrului legal și administrativ al UE în vederea
consolidării potențialului economiei sociale;
2023
COM (2010) 553 final

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬-susținerea sectorului economiei sociale pentru stimularea
implicării societății civile în principalele inițiative ale Platformei,
cooperarea cu partenerii sociali și sprijinirea dezvoltării economiei
sociale etc.
5.Accelerarea procesului de coordonare a politicilor la nivelul statelor
membre prin:
-asumarea țintei de reducere a sărăciei care va îmbunătăți
angajamentul politic și va responsabiliza statele membre în acest
sens.
21

G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor G. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor24
Ultima inițiativă emblematică a strategiei propune un cadru integrat de
acțiune pentru domeniile : schimbări climatice, energie, transport, industrie,
materii prime, agricultură, pescuit, biodiversitate și dezvoltare regională.
Obiectivul acestei inițiative îl constituie asigurarea unui echilibru între toate
politicile europene cu impact asupra eficienței resurselor și stabilirea unui
acord privind viziunea pe termen lung în această privință. În acest sens,
Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri pe termen mediu și lung.
Măsurile pe termen mediu vizează:
– elaborarea unui plan de eficiență energetică la orizontul anului
2020, cu măsuri de realizare a unor economii de energie de 20%;
– reformarea politicii agricole comune, a politicii comune în
domeniul pescuitului, a politicii de coeziune, a infrastructurii
energetice și a rețelelor transeuropene de transport, în contextul
viitorului buget UE;
– elaborarea unei noi strategii europene privind biodiversitatea;
-abordarea provocărilor existente în ceea ce privește piețele de
mărfuri și materiile prime prin evaluarea periodică a situației
materiilor prime esențiale și definirea unei politici comerciale
menit e să asigure aprovizionarea durabilă cu materii prime de pe
piețele mondiale;
2224
COM (2011) 21. – http://ec.europa.eu/resource-efficient-europe/index_en.htm

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
23- definirea unei strategii bazată pe o cultură a reciclării, care să ducă la
reducerea cantității de deșeuri produse și care să folosească deșeurile
drept resursă (transformarea Europei într-o „economie circulară“);
– adaptarea la schimbările climatice pentru minimizarea pericolelor
care planează asupra ecosistemelor și a sănătății umane, pentru
susținerea dezvoltării economice și pentru adaptarea
infrastructurilor;
-economisirea apei și utilizarea mai eficientă a acesteia, pentru a
garanta că apa este disponibilă în cantitate suficientă, este d e bună
calitate, este utilizată în mod durabil și necesită resurse minime iar,
în final, are o calitate acceptabilă atunci când se întoarce în natură.
Măsurile pe termen lung (până în 2050) vor conduce la:
– o economie cu emisii scăzute de carbon, ameliorând, în același
timp, securitatea energetică și promovând creșterea durabilă și
crearea de locuri de muncă;
– un sistem energetic și, respectiv, un sistem de transport la nivel
european, cu emisii scăzute de carbon, eficiente din punct de vedere
al utilizării resurselor, sigure și competitive;
-o creștere economică decuplată de utilizarea resurselor și de
impactul acesteia asupra mediului.

A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor
membreIII. Orientările integrate privind politicile economice și piața muncii
La data de 27 aprilie 2010, ca urmare a solicitării Consiliului European de
primăvară, Comisia Europeană a publicat un set de recomandări constând în
10 orientări integrate pentru Strategia Europa 2020, din care 6 orientări
integrate pentru politica economică și, respectiv, 4 privind ocuparea forței de
muncă. Orientările integrate reflectă concluziile Consiliului European și
ghidează statele membre în vederea elaborării viitoarelor Programe
Naționale de Reformă (PNR).
La data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene a aprobat
recomandarea Orient ările generale privind politicile economice ale statelor 25
membre și ale Uniunii
Orientarea integrată 1: Asigurarea calității și sustenabilității finanțelor
publice
Statele membre trebuie să aplice strategii de consolidare bugetară (SCB) pe
termen lung, începând cu 2011, în conformitate cu obiectivele Pactului de
Stabilitate și Creștere (PSC) și cu recomandările adresate în cadrul procedurii
de deficit excesiv și/sau prin Memorandumurile de înțelegere pentru susținerea
balanței de plăți. Indicatorul de referință trebuie să ajungă la 0,5% din PIB-ul
anual, iar datoria externă trebuie să înregistreze o tendință de descreștere.
Obie ctivele prioritare urmă rite în cadrul SCB: stimularea creșterii
economice și a ocupării forței de muncă; asigurarea durabilității finanțelor
publice, contracararea efectelor îmbătrânirii populației, adoptarea unui ritm
alert de scădere a datoriilor. Trebuie asigurate: limitarea/eficientizarea/
orientarea cheltuielilor publice către creștere și rezolvarea problemelor legate
de îmbătrânirea populației (asistență medicală, creșterea efectivă a vârstei de
pensionare) , și reformarea sistemelor fiscale și de protecție socială
concomitent cu măsuri de creștere a impozitelor în situațiile care se impun.
Orientarea integrată 2: Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
Statele membre trebuie să gestioneze dezechilibrele nesustenabile prin
măsuri în domeniul politicilor fiscale, reforme structurale adresate piețelor
de servicii financiare și de produse (inclusiv fluxul de productivitate care
majorează capitalul și cererea internă de produse), precum și piețelor muncii.
Statele membre trebuie să încurajeze crearea unor condiții cadru adecvate
pentru sistemele de negociere a salariilor (inclusiv a salariilor minime) , în A. Orientările integrate privind politicile economice ale statelor
membre
2425
(2010/410/UE)

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
25concordanță cu evoluția costului muncii, stabilitatea prețurilor, tendințele
productivității muncii și nevoia de reducere a dezechilibrelor externe.
Acestea trebuie să răspundă disparităților regionale în termeni de creștere a
performanțelor economice ale regiunilor.
Orientarea integrată 3: Reducerea dezechilibrelor în zona Euro
Dezechilibrele macro-economice din zona euro trebuie tratate într-o
manieră unitară și monitorizate periodic în cadrul Euro-grupului. Statele
membre ar trebui să elimine barierele instituționale pentru a permite ajustări
flexibile ale prețurilor și salariilor în conformitate cu condițiile de pe piață.
Orientarea integrată 4: Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare
și inovare, consolidarea triunghiului cunoașterii și eliberarea potențialului
economiei digitale
Statele membre trebuie să asigure investiții publice adecvate și eficiente
orientate către stimularea CDI în sectorul privat, rezolvarea aspectelor societale
și eficientizarea sistemelor naționale de CDI. Reforma în CDI trebuie să
promoveze excelența, specializarea inteligentă, integritatea științifică, să
consolideze cooperarea între universități/institute de
cercetare/întreprinderi și să dezvolte rețele de difuzare a cunoștințelor.
Politicile CDI trebuie plasate în contextul UE de eliminare a fragmentării
pieței . Astfel sistemele naționale de finanțare și de achiziții publice trebuie
simplificate pentru a contribui la facilitarea cooperării transfrontaliere,
transferului de cunoștințe și la mobilitatea cercetătorilor și studenților, iar
inovarea trebuie plasată în centrul tuturor politicilor sectoriale. Pentru
stimularea CDI în sectorul privat, statele membre trebuie să îmbunătățească
condițiile-cadru pentru mediul de afaceri, să combine stimulentele fiscale și
alte instrumente financiare pentru creșterea accesului la finanțare, să
încurajeze cererea pentru eco-inovare, să asigure protecția drepturilor de
proprietate intelectuală, să promoveze difuzarea și utilizarea internetului de
mare viteză și să pregătească forță de muncă înalt calificată.
Orientarea integrată 5: Utilizarea mai eficientă a resurselor și reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră
Statele membre trebuie să utilizeze instrumente de piață (pe principiul
internalizării costurilor, precum impozitarea) , pentru reducerea emisiilor cu
efect de gaz de seră și pentru adaptarea la schimbările climatice, utilizarea
eficientă a resurselor, stimularea utilizării energiei regenerabile, a
tehnologiilor ecologice și a eco-inovării. Vor trebui eliminate treptat
subvențiile dăunătoare mediului, iar asigurarea creșterii ecologice se va face

prin instrumente fiscale și normative precum : standarde de performanță
energetică pentru produse și clădiri, etichetarea și achizițiile ecologice. Statele
membre trebuie să dezvolte infrastructuri de transport și energie inteligente
și interconectate, în contextul mobilizării fondurilor UE în vederea asigurării
creșterii productivității.
Orientarea integrată 6: Îmbunătățirea mediului de afaceri și de consum și
modernizarea bazei industriale
În contextul pieței unice, statele mem bre trebuie să dezvolte
infrastructura, comerțul și investițiile pe piețele terțe și să asigure furnizarea
serviciilor publice de interes general. Ele trebuie să continue să
îmbunătățească mediul de afaceri prin: asigurarea unor piețe financiare
stabile și integrate, modernizarea administrațiilor publice și promovarea d e
servicii de e-guvernare, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală,
reducerea sarcinilor administrative, eliminarea obstacolelor fiscale,
sprijinirea IMM-urilor prin aplicarea Small Business Act, în special a
principiului „Gândiți mai întâi la scară mică“ (Think small first) și facilitarea
accesului la finanțare. Statele membre, să dezvolte o bază industrială
modernă, inovatoare, diversificată și competitivă, care să contribuie la
creșterea durabilă în cooperare cu părțile interesate, să identifice blocajele și
să asigure transformarea/restructurarea industriei, inclusiv prin utilizarea
eficientă a fondurilor structurale alocate.
26

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
27B. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor
membreB. Orientările integrate privind politicile de ocupare ale statelor
membre
La data de 21 octombrie 2010, Consiliul EPSCO a adoptat Orientările
Integrate privind politicile de ocupare ale statelor membre, care definesc
reformele necesare la nivelul statelor membre din perspectiva educației,
formării profesionale, incluziunii sociale și a pieței muncii.
Orientarea integrată 7: Creșterea participării la piața muncii pentru femei
și bărbați, reducerea șomajului structural și promovarea calității locurilor de
muncă
Statele membre vor urmări combaterea angajărilor temporare, sub-
ocuparea și munca nedeclarată și vor adopta măsuri în favoarea creșterii
mobilității profesionale și revizuirii sistemului fiscal și cel de protecție și
asistență socială prin, integrarea și implementarea principiilor flexisecurității
în politicile naționale de ocupare, combaterea segmentării pieței muncii și
implementarea unor măsuri care să prevină ocuparea temporară, munca
nedeclarată și ratele reduse de ocupare, îmbunătățirea competitivității și a
ratei de participare la piața muncii pentru persoanele cu nivel scăzut de
calificare.
Orientarea integrată 8: Dezvoltarea unei forțe de muncă calificată care să
răspundă cerințelor pieței muncii și promovarea învățării pe tot parcursul vieții
Statele membre trebuie să urmărească eliminarea barierelor în calea
mobilității lucrătorilor, crească gradul de ocupare a lucrătorilor slab calificați
și a vârstnicilor și să implementeze sisteme de sprijinire a tinerilor absolvenți
în găsirea primului loc de muncă. Pentru aceasta SM trebuie să: asigure
competențele nec esare cetățenilor care să răspundă cerințelor pieței muncii;
îmbunătățească accesul la formare profesională și să consolideze sistemul de
educație și consiliere profesională prin anticiparea necesarului de
competențe.
Orientarea integrată 9: Îmbunătățirea calității și a performanței sistemelor
de educație și formare la toate nivelurile și creșterea participării la învățământul
terțiar sau cel echivalent
Pentru a asigura accesul tuturor la o educație și formare de calitate și
pentru a îmbunătăți rezultatele educaționale, statele membre ar trebui să
investească în mod eficient în sistemele de educație și formare, în special
pentru a ridica nivelul de competență al forței de muncă, permițând acesteia
să răspundă nevoilor aflate în procesul de schimbare rapidă de pe piețele
moderne ale muncii și societatea în ansamblul său. În conformitate cu

principiile învățării pe tot parcursul vieții, acțiunile ar trebui să acopere toate
sectoarele și nivelurile educației, ținându-se seama de învățarea în contexte
informale și non-formale. Reformele educaționale trebuie să vizeze
garantarea dobândirii competențelor-cheie de care are nevoie fiecare
persoană pentru a reuși în contextul unei economii bazate pe cunoaștere. SM
trebuie să asigure mobilitatea educațională a tinerilor și a profesorilor și să
îmbunătățească relevanța sistemelor de educație și formare. Învățământul
superior trebuie să fie mai deschis către beneficiari non-tradiționali, iar rata
de participare la formele de educație terțiară trebuie să crească. SM trebuie să
întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea părăsirii timpurii a
școlii.
Orientarea integrată 10: Promovarea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei
Statele membre trebuie să-și îmbunătățească sistemele de protecție
socială, de securitate socială și pensii, precum și politicile de incluziune activă,
în cond ițiile asigurării sustenab ilității financiare în scopul creșterii
participării cetățenilor în societate, economie și a extinderii oportunităților
de angajare prin utilizarea FSE.
28

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
29Programul Național de Reformă
I. Ținte naționale și măsuri prioritare pentru atingerea acestoraLa nivel național, au fost stabilite țintele valorice pentru toate obiectivele
strategiei Europa 2020 . Sub coordonarea DAE, a fost elaborat proiectul
Programului Național de Reformă (PNR) 2011 – 2013 în care au fost abordate:
cadrul macro-economic, țintele naționale și principalele măsuri pentru atingerea
acestora, reformele prioritare precum și blocajele în calea creșterii economice și a
ocupării forței de muncă. În perioada martie – aprilie 2011 va avea loc, în urma
unor consultări și dezbateri publice, finalizarea PNR și transmiterea sa la
Comisia Europeană.
1. Ocuparea forței de muncă
Rata de ocupare asumată de România trebuie să ajungă la 70% pentru grupa
de vârstă 20 – 64 la orizontul anulu i 2020. Măsurile prioritare vizate în acest
sens sunt grupate pe 4 direcții de acțiune:
a)Îmbunătățirea funcționării pieței muncii prin:
– flexibilizarea relațiilor de muncă în contextul abordării naționale a
principiilor flexisecurității – flexibilizarea relațiilor de muncă, a
sistemului de negociere a contractelor colective, elaborarea Codului
Dialogului Social , modificarea legislației privind sindicatele și
patronatele și cea privind soluționarea conflictelor de muncă;
-dezvoltarea sistemelor complementare de pensii private –
constituirea Fondului de garantare a pensiilor private, organizarea
și funcționarea sistemului de plată a pensiei pentru pilonii II și III
administrați privat, introducerea pensiilor în regim ocupațional.
b)Facilitarea tranzițiilor de la șomaj sau inactivitate către ocupare prin:
– asigurarea tranziției rapide de la perioadele de șomaj sau inactivitate
către ocuparea unui loc de muncă – modificarea cadrului legal
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă și a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de
muncă pentru a facilita inserția tinerilor pe piața muncii, focalizarea
pachetului de măsuri de stimulare a ocupării pe consolidarea
capacității individuale de a căuta un loc de muncă, operaționalizarea
sistemului de investigare periodică a pieței muncii;
-dezvoltarea capacității instituționale a Serviciului Public de
Ocupare – creșterea calității serviciilor de ocupare, dezvoltarea
parteneriatelor cu instituții de învățământ, fu rnizori de servicii de

ocupare și formare, mediul asociativ, modernizarea sistemului
informatic al ANOFM;
– asigurarea unei interacțiuni eficiente între sistemul de asistență
socială și cel de ocupare – condiționarea mai fermă a acordării
ajutoarelor sociale de disponibilitatea beneficiarilor de a ocupa un
loc de muncă și de a participa la programe de
dezvoltare a competențelor profesionale; întărirea controlului cu
privire la acordarea ajutoarelor sociale.
c)Consolidarea competențelor profesionale ale forței de muncă prin:
– dezvoltarea instrumentelor în domeniul calificărilor – definitivarea
Cadrului Național al Calificărilor; revizuirea Clasificării
Ocupațiilor din România; elaborarea analizelor ocupaționale,
standardelor și calificărilor;
-stimularea formării profesionale continue (FPC) – sprijinirea
formării profesionale a angajaților, facilitarea accesului persoanelor
aparținând grupurilor vulnerabile la FPC, implicarea partenerilor
sociali în planificarea ofertelor de educație și formare pentru a
realiza convergența între sistemul educațional și cerințele pieței
muncii.
d)Integrarea pe piața muncii a persoanelor rezidente în mediul rural, a
tinerilor și a femeilor prin:
-diversificarea activităților economice în mediul rural și
modernizarea sectorului agricol – dezvoltarea activităților
economice, îmbunătățirea infrastructurii fizice în spațiul rural și a
accesului populației la serviciile publice de bază;
– promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și femeilor –
dezvoltarea infrastructurilor de afaceri, înființarea de întreprinderi
de către tineri și promovarea antreprenoriatului în rândul femeilor.
2. Cercetare, dezvoltare, inovare
Asumarea obiectivelor strategiei Europa 2020 implică, pentru România,
recuperarea decalajelor față de actualul nivel mediu atins în UE pentru 26
investițiile în CDI . Nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare (sectoarele
public și privat) trebuie să atingă 2% din PIB în anul 2020. Pentru atingerea
țintei asumate au fost identificate 3 direcții principale de acțiune
corespunzătoare perioadei 2011-2013:
a)Întărirea capacității și a performanțelor sistemului CDI prin:
3026
Media actuală a cheltuielilor totale CDI în UE este de cca. 2% (1,92%) din PIB-ul corespunzător anului 2008

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
31- dezvoltarea numerică și calitativă a resurselor umane pentru
cercetare;
– elaborarea unei strategii naționale în domeniul inovării;
-accelerarea reformelor care vizează îmbunătățirea structurii și a
performanțelor sistemului CDI, pri n revizuirea cadrului legislativ
specific.
b)Stimularea creșterii investițiilor CDI în sectorul privat prin:
– susținerea proiectelor CDI inițiate și conduse de întreprinderile din
sectorul privat;
-susținerea dezvoltării infrastructurii CDI și a transferului de
tehnologie în cadrul firmelor.
c)Dezvoltarea dimensiunii europene a politicilor și programelor CDI prin
participarea activă a României la inițiativele majore din cadrul
Spațiului European de Cercetare (programarea comună, inițiativele
tehnologice și infrastructurile CD pan-europene).
3. Schimbări climatice și energie
3.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
Se țintește o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în
anul 2020 față de nivelurile înregistrate în anul de referință 1990. Pentru
atingerea țintei asumate vor fi întreprinse următoarele 5 măsuri integrate:
a)Reducerea emisiilor de GES din sectorul energetic, prin
retehnologizarea unor instalații mari de ardere, investiții pentru
grupuri noi cu emisii reduse de GES și stimularea producerii de
energie din surse regenerabile – finanțare prin Programul Operațional
Sectorial Mediu și Programul Operațional Sectorial Creșterea
Competitivității Economice;
b)Reducerea emisiilor de GES din domeniul transporturilor, prin
creșterea gradului de utilizare a transportului public, îmbunătățirea
infrastructurii și a echipamentelor din domeniul feroviar și prin
programul anual de stimulare a înnoirii parcului auto și retragerea
din uz a vehiculelor poluante- finanțare prin Administrația Fondului
de Mediu-AFM (Programul RABLA) și Programul Operațional
Sectorial Transporturi (POS T);
c)Captarea și stocarea carbonului (CCS) , prin elaborarea Programului
Național pentru captarea și stocarea carbonului, cu orizont de timp
2020 , care are ca principal obiectiv evaluarea potențialului de stocare
a carbonului și dezvoltarea tehnologiilor CCS, precum și prin

realizarea unui proiect demonstrativ CCS și prin pregătirea
infrastructurii necesară investiției CCS;
d)Atenuarea efectelor emisiilor de GES, prin Programul național de
îmbunătățire a calității mediului, precum și prin realizarea de spații
verzi în localități, prin creșterea suprafețelor împădurite și extinderea
spațiilor verzi în mediul urban – finanțare prin AFM și PNDR.
e)Întărirea capac ității administrative pentru susținere a creșt erii durabile
în România, prin constituirea unui Comitet interministerial (task
force, în coordonarea viceprim-ministrului României) care să
impulsioneze dezvoltarea instituțională la nivelul tuturor
structurilor care administrează domenii cu impact asupra
schimbărilor climatice.
3.2. Surse regenerabile de energie (SRE)
Ținta națională pentru energia din surse regenerabile este cea impusă de
Directiva 2009/28/EC conform căreia ponderea energiei din surse
regenerabile în consumul final brut de energie va trebui să fie de 24% în 2020.
Din analiza potențialului energetic al surselor regenerabile de energie
rezultă că, pentru atingerea valorii stabilite pentru 2020, România va trebui să
valorifice 63,5 % din potențialul total al surselor regenerabile de energie de
care dispune. În vederea atingerii țintei naționale, în intervalul 2011-2013,
măsurile propuse vizează:
a)Realizarea unor instalații pentru creșterea producției de energie din surse
regenerabile;
b)Continuarea finanțării prin Fondul pentru Mediu a:
– programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de
încălzire cu cele care utilizează energie solară, energie geotermală și
energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătățirea
calității aerului, apei și solului;
-proiectelor privind producerea energiei din surse regenerabile:
eoliană, geotermală, solară, biomasă, microhidrocentrale;
-programului privind creșterea producției de energie din surse
regenerabile.
c)Promovarea utilizării surselor regenerabile locale pentru producerea
energiei electrice și termice la consumatorii finali – clădiri (de
exemplu, prin realizarea de centrale termice pe rumeguș și sistem
propriu de distribuție agent termic; transformarea punctelor termice
în centrale termice cu funcționare pe rumeguș; montarea
32

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
33colectoarelor solare la centralele termice de cartier; prepararea apei
calde menajere prin panouri solare montate la centralele termice);
d)Continuarea promovării surselor regenerabile de energie prin
intermediul certificatelor verzi;
e)Identificarea periodică (la doi ani) a zonelor în care datorită concentrării
producției de energie din SRE pot apărea congestii în rețeaua de transport
și includerea cu prioritate a soluțiilor de eliminare a acestora în planurile
bianuale de dezvoltare a rețelelor;
f)Elaborarea unor sisteme de certificare sau sisteme de calificare
echivalente pentru instalatorii de cazane și sobe mici pe bază de
biomasă și sisteme fotovoltaice solare și termice solare, de sisteme
geotermice de mică adâncime și pompe de căldură.
3.3 Eficiență energetică
În stabilirea țintei naționale de economisire a energiei, România a optat
pentru utilizarea consumului de energie primară, ca indicator. Ținând cont
de valoarea prognozată pentru consumul de energie primară în anul 2020
(scenariul Business as usual – PRIMES 2007), și de cea realizată de Comisia
Națională de Prognoză (cu luarea în considerare a măsurilor de eficiență
energetică), s-a estimat că în anul 2020 România va putea realiza o economie de
energie primară de cca. 10 Mtep (ceea ce reprezintă o reducere de cca. 19%
comparativ cu proiecțiile PRIMES 2007).
În vederea atingerii țintei stabilite la nivel național, în intervalul 2011-
2013, măsurile propuse vizează:
a)extinderea perioadei de implementare a programului Termoficare
căldură și confort până în 2020 (modernizarea infrastructurii de
transport și distribuție a energiei termice în sisteme centralizate);
b)continuarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuințe;
c)extinderea Programului național de eficiență energetică (reabilitarea
sistemului de termoficare, reabilitarea clădirilor publice și
eficientizarea iluminatului public);
d)aplicarea Schemei de ajutor stat pentru promovarea cogenerării de înaltă
eficiență (fondurile necesare acordării bonusului sunt asigurate prin
colectarea lunară a unei contribuții de la toți consumatorii de energie
electrică, precum și de la furnizorii care exportă energie electrică);
e)continuarea campaniilor de informare a populației și a mediului de
afaceri privind importanța creșterii eficienței energetice.

4. Educație
4.1 Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii
Se vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a școlii de maximum
11,3% în 202 0, față de 16,6% în 200 9. Principalele direcții de acțiune p entru
atingerea țintei vizează: asigurarea accesului egal la educație și formare
profesională; asigurarea calității și creșterea eficacității sistemului național de
învățământ; asigurarea unui sistem de educație echitabil, stabil, predictibil și
sustenabil; stimularea învățării pe tot parcursul vieții; deschiderea școlii spre
comunitate și mediul de afaceri și dezvoltarea de parteneriate cu toți actorii
interesați.
Măsurile concrete abordează:
a)extinderea cadrului de aplicare a reformei educației timpurii prin
implementarea de programe și activități specifice acestei forme de
educație;
b)asigurarea participării la o educație de calitate pentru școlarii proveniți
din grupurile dezavantajate, inclusiv prin derularea programelor de
tip suport pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
c)susținerea și dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții prin
implementarea și diversificarea programelor în domeniu;
d)dezvoltarea învățământului profesional liceal (filiera tehnologică) și al
școlii post-liceale;
e)revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru
învățământul preuniversitar precum și a standardelor ocupaționale, de
formare și de pregătire profesională.
4.2 Creșterea ponderii populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de
educație terțiară
Se vizează atingerea unei rate a părăsirii timpurii a școlii de minim 26,7%
în 2020, față de 16,8% în 2009. Principalele direcții de acțiune pentru
atingerea țintei vizează: asigurarea calității și stimularea excelenței în
învățământul superior; finanțarea sistemului de învățământ superior în funcție
de performanță prin concentrarea resurselor și prioritizarea investițiilor;
deschiderea universităților spre societate și dezvoltarea de parteneriate cu mediul
economic si social; creșterea gradului de participare a tinerilor din grupurile
defavorizate în programe de pregătire de nivel universitar și dezvoltarea
învățării pe tot parcursul vieții prin programe la nivel postliceal și un iversitar.
Măsurile concrete abordează:
a)descrierea în termeni de competențe a 350 programe de studiu și corelarea
acestora cu calificările de pe piața muncii prin definitivarea Cadrului
Național al Calificărilor în Învățământul Superior (CNCIS) și
34

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
35racordarea acestuia la Cadrul European al Calificărilor în
Învățământul Superior (EHEQF);
b)adaptarea învățământului superior la cerințele pieței muncii prin
realizarea unui Studiu național de monitorizare a inserției pe piața
muncii a absolvenților din învățământul superior, operaționalizarea
Registrului Matricol Unic etc.;
c)acordarea de facilități fiscale firmelor pentru a recruta tineri absolvenți
sub 35 ani pe care doresc să-i specializeze în domeniul de activitate al
firmei prin cursuri de nivel de educație terțiară;
d)elaborarea unui set de facilități la rambursarea creditului de studii
pentru absolvenții care acceptă, prin contract, să-și desfășoare activitatea
profesională în domeniul în care s-au pregătit, pentru o perioadă de
minimum 5 ani, în mediul rural sau în zone defavorizate;
e)sporirea accesului la educația terțiară, în condițiile asigurării egalității
de șanse prin operaționalizarea Agenției de Credite pentru Studenți și
creșterea cu 20% până în 2013 a cifrelor de școlarizare pentru școlile
post-liceale și studiile universitare de licență.
5. Incluziunea socială/reducerea sărăciei
Se vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și 27
excluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020. Măsurile vizate
în acest sens sunt structurate pe 4 direcții de acțiune:
a)Reforma sistemului de asistență socială prin:
– revizuirea și implementarea programului de acordare a ajutorului
social astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetățean
(modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat);
-sprijinirea focalizată a familiilor celor mai sărace (revizuirea
programului de acordare a alocației familiale complementare și a
alocației de susținere pentru familia monoparentală prin instituirea
unei singure alocații pentru susținerea familiei);
-dezvoltarea serviciilor sociale destinate creșterii calității vieții
persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile (îmbunătățirea
cadrului legislativ existent privind serviciile sociale în scopul
facilitării accesului la servicii, asigurarea sustenabilității
funcționării serviciilor și a calității în acest domeniu).
b)Ocuparea și incluziunea socială activă prin:
– crearea cadrului adecvat în vederea facilitării accesului și a participării
grupurilor vulnerabile pe piața muncii (definitivarea cadrului legal
27
Valoarea corespunde indicatorului rata sărăciei relative. România poate monitoriza și ceilalți doi indicatori (numărul
de persoane supuse privațiunilor materiale și/sau care locuiesc în gospodării în care intensitatea muncii este foarte
redusă), dar este avantajată de folosirea indicatorului rata sărăciei relative.

privind sectorul economiei sociale, dezvoltarea programelor
specifice pentru (re)integrarea pe piața muncii a grupurilor
vulnerabile și a programelor de formare pentru dezvoltarea
competențelor și calificărilor de bază pentru grupurile vulnerabile).
c)Dezvoltarea infrastructurii sociale prin:
– reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea infrastructurii
sociale (modernizarea infrastructurii sociale, investiții în
infrastructura școlară și sanitară, precum și investiții în locuințe
sociale).
d)Reforma sistemului național de sănătate prin:
-îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate a persoanelor
vulnerabile (elaborarea și implementarea Strategiei de
descentralizare în sistemul de sănătate, a Strategiei Naționale de
Raționalizare a Spitalelor, a Planului Național privind spitalele).
Pentru Guvernul României, creșterea eficienței și transparenței în
administrația publică , precum și îmbunătățirea mediului de afaceri constituie
priorități strategice pe termen scurt, menite să contribuie la abordarea cu
succes a obstacolelor majore în calea creșterii economice și a ocupării forței de
muncă.
1.Asigurarea unei administrații publice eficiente și transparente, care să
sporească încrederea cetățeanului în actul administrativ, presupune
accelerarea procesului de implementare a acelor direcții de acțiune care
vizează:
-îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică,
inclusiv sub aspectul garantării deplinei transparențe a acestuia;
– îmbunătățirea mecanismelor de reglementare;
– continuarea reformei ministerelor-cheie;
– asigurarea calității și eficienței furnizării serviciilor publice;
– profesionalizarea funcționarilor publici;
-sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin
adoptarea unui cod administrativ, respectiv a unuia de procedură
administrativă;
– o mai bună aplicare a legislației.
Un rol deosebit în soluționarea nevoilor de reformă ale administrației
publice revine Programului Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative, al cărui obiectiv general este acela de a contribui la crearea
unei administrații publice mai eficiente, în beneficiul socio-economic al
societății românești.II. Reforme prioritare pe termen scurt și mediu la nivel național
36

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
37Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenție deosebită
trebuie acordată atragerii de fonduri structurale și de coeziune, cu accent pe
următoarele direcții strategice de acțiune:
– identificarea și corectarea prevederilor diferitelor acte normative
care afectează buna implementare a programelor operaționale și a
proiectelor finanțate din acestea;
– optimizarea procedurilor de acces la finanțare și de implementare a
proiectelor;
– asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare)
pentru demararea efectivă și implementarea rapidă a proiectelor
majore de infrastructură (transport, mediu, energie etc.);
-îmbunătățirea eficacității și micșorarea duratei procesului de
achiziție publică;
-suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenție
cu impact socio-economic rapid și substanțial (inclusiv crearea de
noi locuri de muncă);
-consolidarea capacității administrative a structurilor responsabile
cu managementul și controlul programelor operaționale, ceea ce va
conduce la reducerea duratei de evaluare și contractare a
proie ctelo r, respe ctiv de verificare și plată a cerer ilor de
rambursare.
2.Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze
competitivitatea întreprinderilor românești, mai ales a IMM -urilor,
reprezintă un alt obiectiv urmărit cu consecvență de către Executiv, focalizat
pe următoarele direcții de acțiune:
– îmbunătățirea cadrului de reglementare și creșterea transparenței
actului decizional;
– stimularea investițiilor;
-îmbunătățirea accesului la finanțare;
– consolidarea capacității tehnologice a întreprinderilor (în special a
IMM-urilor);
– îmbunătățirea serviciilor de consultanță specializate și
diversificarea acestora;
-dezvoltarea educației antreprenoriale în cadrul învățământului
preuniversitar, profesional și tehnic și universitar.
În scopul susținerii eforturilor de a îmbunătăți mediul de afaceri și de a
evalua, în mod sistematic, măsurile din acest domeniu, guvernul are în vedere
adoptarea a două instrumente esențiale: Strategia guvernamentală pentru
îmbunătățirea și dezvoltarea mediului de afaceri, 2010-2014 și Strategia
guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, în perioada 2009-2013, care
va implementa Small Business Act.

III. Blocajele macro-structurale în calea creșterii economice și a
ocupării forței de muncă
Semestrul EuropeanConsiliul European de primăvară din 25 – 26 martie 2010 a solicitat
Comisiei Europene să identifice principalele blocaje care limitează creșterea
economică la nivelul (UE). În cadrul PNR, SM vor trebui să evidențieze atât
măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor naționale, cât și măsurile de
eliminare a blocajelor care limitează creșterea economică la nivel național.
Fișa elaborată pentru România de COM a identificat următoarele 5 blocaje
macro-structurale:
1. deficitul structural ridicat al bugetului consolidat; reducerea acestuia
se va face ținând cont de realocarea cheltuielilor publice către sectoarele care
susțin creșterea economică și asigurarea sustenabilității finanțelor publice,
având în vedere provocarea dată de îmbătrânirea populației;
2. slaba eficiență, eficacitate și independență a administrației publice,
inclusiv a capacității de absorbție a fondurilor structurale;
3. existența unor lacune în cadrul sistemului financiar, în special prin
asigurarea unor zone-tampon suficiente în sistemul bancar pentru a face față
riscurilor directe sau indirecte legate de creditare;
4. funcționarea deficitară a pieței muncii, în special în ceea ce privește
sistemul de negociere a salariilor;
5. insuficienta contribuție a sistemului educațional, la toate nivelurile, la
formarea capitalului uman.
Potrivit comunicării Comisiei Europene Consolidarea coordonării
politicilor economice din 12 mai 2010, instituirea semestrului european va
asigura coordonarea politicilor economice, astfel încât statele membre să poată
beneficia de o coordonare timpurie (ex-ante) la nivel european pentru
elaborarea programelor naționale de stabilitate sau de convergență, inclusiv a
bugetelor naționale și a programelor naționale de reformă.
Principalele obiective ale semestrului european sunt:
– alinierea prezentării, respectiv a dezbaterii programelor de stabilitate și
de convergență și a programelor naționale de reformă, pentru a evalua situația
economică globală și a îmbunătăți sincronizarea cu ciclurile bugetare
naționale (asigurarea disciplinei fiscal-bugetare);
– oferirea de către Consiliul European și Consiliul de Miniștri a unor
avize eficiente și oportune cu privire la politicile care trebuie aplicate, pe baza
unei evaluări anuale a Comisiei (stimularea politicilor favorabile creșterii în
acord cu strategia Europa 2020);
– realizarea unei supravegheri integrate mai eficiente a politicilor
macroeconomice și structurale, care să exploateze pe deplin beneficiile
38

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
39examinării de către celelalte 26 state membre – inter pares (asigurarea
stabilității macroeconomice).
Adoptarea semestrului european implică o regândire a calendarului de
adoptare a bugetului național. Principalele implicații, pe termen scurt, sunt
legate de procesul de elaborare a bugetului național pentru anul 2012:
conformarea la calendarul stabilit, capacitatea de preluare a recomandărilor
formulate de Consiliu și armonizarea cu necesitățile naționale, precum și
conformarea la cerințele legate de conținut corespunzătoare Programului de
Convergență.
Implementarea semestrului european se va realiza atât prin revizuirea
Codului de Conduită („Codul de conduită privind punerea în aplicare a
Pactului de Stabilitate și de Creștere și orientările privind formatul și
conținutul programelor de stabilitate și de convergență“), cât și prin
adoptarea pachetului legislativ privind guvernanța economică, propus de
către Comisie la 29 septembrie 2010.
Calendar de lucru – Semestrul European – 2011-2012:
Analiza Anuală a Creșterii Economice (Annual Growth Survey)
La 12 ianuarie 2011, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea Analiza 28
anuală a creșterii economice: către un răspuns global la criză , care constituie o
analiză a creșterii economice și a provocărilor cărora UE trebuie să le facă față
pe termen scurt. Comunicarea este însoțită de trei rapoarte:
1.Raportul privind progresele înregistrate în cadrul strategiei Europa
2020, în care sunt prezentate evoluțiile obiectivelor principale ale UE,
proiectele programelor naționale de reformă (PNR) și măsurile de reformă
preconizate de către statele membre;
28
Bruxelles, COM(2011) 11/2

I. Condiții macroeconomice necesare creșterii economice2. Raportul macroeconomic, care analizează perspectivele
macroeconomice ale UE, accentuând măsurile cu cel mai mare potențial de
generare de efecte macroeconomice pozitive;
3. Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă, ce
analizează situația ocupării forței de muncă și politicile referitoare la acest
domeniu.
Analiza privind creșterea economică stabilește priorități economice pe
termen scurt pentru UE în trei domenii majore: macroeconomie, reforme
structurale și consolidarea măsurilor de creștere economică, în cadrul fiecăruia
fiind indicate acțiunile prioritare pentru perioada 2011 – 2012.
1.Implementarea unei consolidări fiscal-bugetare riguroase
Pentru UE este esențială restabilirea climatului de încredere precum și
evitarea intrării într-un cerc vicios alimentat de datoriile publice
nesustenabile, căderea piețelor financiare și creșterea economică redusă.
Acțiuni propuse pentru statele membre (în special cele vizate de procedura de
deficit excesiv):
– să mențină creșterea cheltuielilor publice sub nivelul creșterii PIB
pe termen mediu;
– să definească modul de orientare a cheltuielilor publice și să extindă
măsurile pentru eliminarea deficitelor;
-să-și mobilizeze eforturile pentru a evita deficitele bugetare
structurale, dificultățile financiare și creșterea datoriei publice;
– să extindă baza de impozitare și să aplice impozite indirecte, care
sunt mai favorabile creșterii economice decât impozitarea directă.
2.Corectarea dezechilibrelor macroeconomice
Dezechilibrele macroeconomice persistente constituie o sursă majoră de
vulnerabilitate, în special în cadrul zonei euro.
În cazul statelor membre care înregistrează mari deficite de cont curent,
care au o capacitate slabă de adaptare și un nivel redus al competitivității, sunt
necesare ajustări ample la nivelul prețurilor și costurilor, alături de măsuri de
sprijin pentru realocarea forței de muncă între diferitele sectoare și companii.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să prezinte, în cadrul PNR, măsuri concrete de corecție a deficitelor
de cont curent, inclusiv sub aspectul reducerii gradului de
îndatorare;
– să identifice cauzele menținerii unei cereri interne slabe și să ia
măsuri de remediere a acesteia (sunt vizate statele membre care
înregistrează excedent bugetar).I. Condiții macroeconomice necesare creșterii economice
40

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
41II. Mobilizarea piețelor muncii și crearea de locuri de muncă 3.Asigurarea stabilității sectorului financiar
Încrederea în sectorul bancar constituie o condiție prealabilă pentru
menținerea stabilității financiare. Acest lucru impune convenirea unui cadru
de reglementare european mai robust și crearea unui mecanism european de
stabilitate (operațional din anul 2013). Un nou test de stres, mult mai
ambițios și mai riguros, va fi organizat la nivelul UE în anul 2011.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să continue procesul de restructurare a sectorului bancar, în special
a băncilor care au beneficiat de un important ajutor de stat, în
scopul asigurării funcționării corespunzătoare a ofertei de credit;
– să se asigure că băncile și-au consolidat baza de capital în vederea
îmbunătățirii capacității de rezistență la șocuri.
1.Sporirea atractivității muncii
Persoanele cele mai vulnerabile sunt susceptibile de a fi permanent
excluse de pe piața forței de muncă. Pentru a remedia această situație,
acordarea prestațiilor sociale ar trebui să fie mai strâns legată de participarea la
formare profesională și de căutarea activă a unui loc de muncă.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să reducă impozitarea forței de muncă, în scopul stimulării cererii
de forță de muncă și generării de creștere economică;
– să conceapă contracte de muncă flexibile și sisteme de îngrijire a
copiilor care să faciliteze participarea celui de al doilea membru al
familiei la piața muncii;
– să accelereze eforturile de reducere a muncii nedeclarate atât prin
normele existente, cât și prin revizuirea sistemelor de prestații
sociale.
2.Reformarea sistemelor de pensii
Consolidarea fiscală trebuie să se bazeze pe o reformă a sistemelor de
pensii pentru a le face mult mai sustenabile. Comisia Europeană va revizui
directiva privind fondurile de pensii și va prezenta noi măsuri în contextul
monitorizării Cartei verzi privind pensiile, publicată în 2010.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să ridice vârsta de pensionare, în corelare cu speranța de viață (este
valabil pentru acele state membre care nu au făcut, încă, acest
lucru);
– să acorde prioritate reducerii schemelor de pensionare anticipată și
să folosească stimulentele specifice în vederea angajării lucrătorilor
vârstnici și a promovării învățării pe tot parcursul vieții;II. Mobilizarea piețelor muncii și crearea de locuri de muncă

III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creșterii economice- să încurajeze economisirea suplimentară privată pentru a crește
veniturile pensionarilor;
– să evite adoptarea, pe fondul schimbărilor demografice, de măsuri
care afectează sustenabilitatea sistemelor de pensii.
3.Reintegrarea șomerilor pe piața muncii
Sistemele europene de protecție socială au susținut grupurile vulnerabile
pe parcursul crizei. Totuși, odată ce redresarea economică va deveni o
certitudine, ar trebui să se procedeze la o revizuire a rolului ajutorului de
șomaj, concomitent cu asigurarea faptului că stimulentele oferite încurajează
munca și sprijină adaptabilitatea lucrătorilor la condițiile economice.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să conceapă sisteme de stimulente care să determine șomerii să
reintre pe piața muncii sau să se lanseze într-o activitate
independentă, condiționând acordarea ajutorului de șomaj de
participarea la formare profesională și de căutarea activă a unui loc
de muncă;
– să asigure coerența între nivelul impozitării veniturilor (în special
pentru persoanele cu venituri mici), și cel al ajutorului de șomaj;
– să-și adapteze sistemele de asigurări de șomaj la ciclul economic, în
scopul îmbunătățirii protecției sociale în vremuri de recesiune
economică.
4.Concilierea securității cu flexibilitatea
În anumite state membre, legislația referitoare la protecția locurilor de
muncă creează rigidități pe piața muncii, împiedicând, astfel, o mai mare
participare la piața muncii.
Acțiuni propuse pentru SM:
-să acorde prioritate contractelor de muncă permanente, în
detrimentul celor temporare, fapt ce ar permite o îmbunătățire a
perspectivelor de angajare ale persoanelor nou intrate pe piața
muncii;
– să simplifice sistemele de recunoaștere a calificărilor profesionale
pentru a facilita libera circulație a cetățenilor, lucrătorilor și a
cercetătorilor.
Recunoscând că 2011 este primul an de aplicare a strategiei Europa 2020 ,
inclusiv sub aspectul implementării noii guvernanțe economice, Comisia
Europeană a solicitat statelor membre creșterea nivelului de ambiție în aplicarea
reformelor. Dat fiind actualul context, Comisia Europeană propune să facă o
revizuire a strategiei Europa 2020 la jumătatea perioadei sale de aplicare (2014) și
să adopte măsuri suplimentare, dacă va fi cazul.III. Măsuri prioritare pentru favorizarea creșterii economice
42

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬
431.Exploatarea potențialului pieței unice
Comisia Europeană va evalua punerea în aplicare a Directivei Servicii și
va propune noi măsuri pentru a stimula creșterea economică prin
aprofundarea liberalizării sectorului de servicii. De asemenea COM va
propune în 2011, măsuri de eliminare a diferențierii în funcție de criteriul
geografic pentru comerțul electronic, precum și un cadru european care
reglementează proprietatea intelectuală, considerat un factor-cheie pentru
dezvoltarea tehnologiilor digitale. Totodată, în 2011, se vor introduce
propuneri legislative referitoare la un cadrul de interoperabilitate european.
În domeniul fiscal, COM va propune măsuri de modernizare a
sistemului de TVA, introducerea unei taxe consolidate comune pentru
corporații și să dezvolte o abordare integrată în privința sectorului financiar.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să implementeze, pe deplin, Directiva Servicii;
– să identifice și să elimine restricțiile/obstacolele cu care se
confruntă sectorul de servicii profesionale, precum și acelea care
afectează comerțul cu amănuntul.
2.Atragerea capitalului privat pentru finanțarea creșterii economice
COM va prezenta propuneri privind emiterea de obligațiuni pentru ca UE să
finanțeze crearea de parteneriate public-privat de punere în aplicare a
proiectelor sale prioritare de investiții, în special în domeniile energiei,
transporturilor și TIC. În vederea facilitării accesului la finanțare pentru
IMM-uri, COM va prezenta propuneri legislative care să permită unui fond
de capital de risc dintr-un stat membru să opereze pe întreg teritoriul UE și de
eliminare a obstacolelor de ordin fiscal în calea activităților transfrontaliere.
Nu sunt avute în vedere măsuri pentru statele membre.
3.Asigurarea accesului la energie eficientă din punct de vedere al costurilor
În 2011, Comisia va propune măsuri pentru crearea unei piețe cu adevărat
integrate în domeniul energiei, transporturilor și telecomunicațiilor.
Totodată, COM va continua activitatea de elaborare de norme europene
pentru produsele eficiente din punct de vedere energetic și de promovare a
extinderii piețelor de produse și tehnologii inovatoare.
Acțiuni propuse pentru SM:
– să pună în aplicare, rapid, al treilea pachet legislativ privind piața
internă a energiei;
– să consolideze măsurile în domeniul eficienței energetice, ceea ce va
permite realizarea de economii de energie importante și crearea de
locuri de muncă, mai ales în sectorul construcțiilor și serviciilor.

DAE – B-dul Aviatorilor 50A, sector 1, Bucure ști, tel. : 021-308.53.00, www.dae.gov.ro