RELAȚIILE ROMÂNIEI CU VECINII (1918 -2018) [604851]

Capitol ul 9

RELAȚIILE ROMÂNIEI CU VECINII (1918 -2018)

Alina GHERGHINA1

Introducere
Problemele organizări i lumii după prima conflagra ție
mondială au constituit obiectul Conferin ței de Pace de la Paris (1919
-1920). Prezentă la această Conferin ță, România a acționat în scopul
obținerii confirmării pe plan interna țional a hotărârilor adoptate în
decursul anului 1918 , de către poporul româ n, în vederea realizării
statului na țional unitar.
Noile grani țe urmau să fie confirmate prin tratate
internaționale la C onferința de Pace de la Paris. După ample
discuții, începute în cadrul Comisiei teritoriale , la 11 februarie 1919,
Consiliul Suprem a stabilit , la 11 iunie 1919, grani ța dintre România
și Ungaria – prin care se recuno ștea actul istoric al unirii
Transilvan iei cu România –, iar la 13 iunie 1919, pe cea dintre
România și Regatul Sârbo -Croato -Sloven .
În decembrie 1919, au fosta trasate frontierele dintre România
și Polonia, pe un traseu agreat de cele două țări, iar mai apoi,
România a semn at la Neuilly -sur-Seine, Tratatul de pace cu
Bulgaria, care statua ca hotarul dintre cele două țări să fie exact cel

1 Master Geopolitică și Afaceri (ASE București), an II.

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
din 1913 (stabilit prin Tratatul de la Bucu rești, respectiv incluzând
Cadri laterul) .
Relațiile româno -ungare au fost tensionate, fiind marcate de
chestiunea T ransilvaniei, dar după multe negocieri, se semnează
Tratatul de pace de la palatul Trianon , pe 4 iunie 1920. Pentru a face
față eventualelor ac țiuni inițiate de Ungaria, România a recurs la o
serie de alian țe regionale, cu Cehoslovacia și Iugoslavia , prin
intermediul unor tratate bilaterale, semnate în perioada 1920 -1921,
punând bazele Micii În țelegeri. România a militat pentru
statornicirea unor rela ții de bună vecină tate cu toate statele.
Raporturile sale cu Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia,
concretiza te și în tratatele men ționate, au cunoscut o largă
dezvoltare.
În ceea ce prive ște relațiile româno -sovietice, acestea fuseseră
rupte în ianuarie 1918 (încă din timpul războiului), din inițiativa
părții sovietice. În nota trimisă guve rnului român, Consiliu l
Comisarilor Poporului al Rusiei făcea cunoscut ă decizia de a nu mai
returna țării noastre tezaurul Băncii Na ționale a României , aflat în
păstrare la Moscova.

1. Relațiile dintre România și Ungaria
Relațiile bilaterale dintre România și Ungaria, poartă amprenta
interacțiunilor istorice dintre cele două popoare, formalizate în a
doua jumătate a secolului al XIX -lea, odată cu înfiin țarea s tatului
român modern.

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
Conflictele din tre cele două țări au început o dată cu
nerecunoa șterea din partea Ungariei a uniri i teritoriilor locuite de
români , aflate sub administra ția Budapestei, cu Regatul Român iei.
Niciunul dintre guvernele Ungariei nu au acceptat unirea, f apt
ce a condus la declan șarea unui atac militar de către partea
maghiară , sub conducerea guvernul comuni st al lui Béla Kun2
(Republica Sovietică Ungaria) , din 1919. Luptele au avut loc în
regiunea Mun ților Apuseni , între 16 și 18 aprilie, armata română
reușind să respingă atacul și apoi a trecut la contraofensivă,
ocupând Budapesta pe 2 august. După restabil irea ordinii, trupele
române s -au retras pe teritoriului na țional.
Cu toate acestea, având în vedere prevederile Tratatul ui de la
Trianon, semnat în luna iunie a aceluia și an, Ungaria a fost nevoită
să recunoască unirea Transilvaniei cu România (din 1918 ), dar,
totodată , a contestat la Conferin ța de Pace actul unirii, motivând că
s-a încălcat baza morală, respectiv „dreptul popoarelor de a
dispune de ele însele” ( cu referire la cele „14 puncte ” ale
președintelui american Woodrow Wilson), și că modalită țile de
aplicare nu au fost corecte, aducând ca argument faptul că trasarea
frontierei româno -ungare a fost f ăcută de către comisia condusă de
francezul Emmanuel de Martonne , favorabil României .
În perioada interbelică, rela țiile dintre cele două țări s -au
dezvoltat lent și într -o atmosfe ră de suspiciune reciprocă. Ungaria

2 Béla Kun (1886 -1938), politician comunist maghiar de origine semită, a
condus revoluția bolșevică din Ungaria în 1919. După eșecul revoluției se
duce la Moscova și este numit în conducerea Cominternului. Este executat
în 1938 în perioada epurărilor staliniste.

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
era preocupată de apărarea intereselor minorită ții maghiare din
România. Pentru a face acest lucru, sub conducerea regentului
Miklós Horthy, Regatul Ungariei s -a apropiat de puterile care
contestau ordinea europeană impusă prin tratatele din anii 1919 –
1920, practicând astfel, cu susținere din partea Germaniei și a Italiei ,
o politică revizionistă.
În 1940, după ultimatumul sovietic, Ungaria a ridicat preten ții
asupra Transilvaniei. În perioada 16-24 august, la Drobeta -Turnu
Severin, au avut loc tratative româno -maghiare. Delega ția română
a propus efectuarea unui schimb de popula ție, dar și mici rectific ări
de frontieră, în timp ce delega ția maghiară a cerut cedarea a 2/3 din
teritoriul Transilv aniei, însumând 3,9 milioane locuitori, dintre care
peste 2,2 milioane erau români. Negocierile au e șuat și iminen ța
unui conflict între cele două țări, a obligat Germania ( sensibilă la
livrările de petrol și produse agricole din România) , secondată de
Italia, să preia ini țiativa, sub forma ini țierii unui arbitraj
internațional.
Consiliul de Coroană al României a hotărât primirea
„arbitrajului”, acesta dovedindu -se a fi un adevărat dictat, impus
României. Astfel la sfârșitul lunii august, prin Dictatul de l a Viena,
România pierde zona de nord și est a Transilvaniei.
Ocupația maghiară în regiunea ruptă din trupul României a
fost marcată de multiple incidente, cum ar fi masacrele de la Ip și
Treznea3, care au sporit animozitatea între conducerile celor două

3 Localități din județul Sălaj, unde, în septembrie 1940, în timpul ocupării
de către trupele maghiare, sunt omorâți 157 de români la Ip și 87 de ro mâni
și 6 evrei la Treznea.

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
țări, dar și de ample manifesta ții de stradă, în marile ora șe ale
României, oamenii protestând și arătând u-și indignarea fa ță de
decizia impusă de puterile revizioniste.
Ulterior, în timpul celui de -al Doilea Război Mondial, România
și Ungaria au fost aliate , luptând alături de Germania Nazistă cu
scopul înfrângerii Uniunii Sovietice. Cu toate astea, între trupele
românești și maghiare participante la opera țiunile de pe Frontul de
Est au existat mari unită ți germane , astfel încât armatele celor doi
aliați să nu se întâlnească.
În toamna anului 1944, tot teritoriul Transilvaniei era din nou
în stăpânirea autorită ților române, iar trupele române ști au
participat la luptele pentru eliberarea Ungariei. Zona de nord -est a
Transilvaniei a fost însă mai târziu retro cedată oficial României,
prin Tratatul de Pace din 1947.
În noiembrie 1944, pentru a arăta bunele inten ții față de
minorită ți ale României, Guvernul Sănătescu a format un minister
al naționalităților, iar la 6 februarie 1945 guvernul Rădescu4 a
adoptat u n statut al minorită ților, confirmat de guvernul Groza.
Statutul minorită ților garanta libera folosire a limbii materne în
învățământ, în administra ție și în instan țele judecătore ști, acolo
unde minoritatea respectivă avea o pondere de peste 30%. La
1 iun ie 1945 , autoritățile române au înfiin țat Universitatea Bolyai
din Cluj, cu predare în limba maghiară.

4 Guvernul General Nicolae Rădescu a fost ultimul guvern cu o alcătuire
democratică înainte de numirea la 6 martie 1945 a Guvernului Groza.

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
După al Doilea Război Mondial, România și Ungaria intră în
sfera de influen ță sovietică, în ambele țări se instaurează regimul
comunist, astfel poziționâ ndu-se, vrând, nevrând, de aceea și parte
a unui nou conflict, de această dată Războiul Rece.
În timpul revolu ției din 1956 , din Ungaria, regimul comunist
din România a colaborat cu sovieticii pentru a reprima revolta, dar
această mi șcare a generat frământ ări și în România. Retragerea
treptată a drepturilor maghiarilor din România a dus la
reaprinderea na ționalismului de ambele păr ți. După cele
întâmplate, comuni știi români s -au văzut liberi să restrângă din
nou unele drepturile ale maghia rilor din România.
Regimul comunist de la Bucure ști, pentru a compensa
neajunsurile aduse popula ției, a adăugat ideologiei comuniste o
doză crescândă de na ționalism , ce s-a concretizat prin desfiin țarea,
în anul 1968 , a Regiunii Autonom e Maghiare, care cuprindea cea
mai ma re parte a zonei locuite de secui. Într-un cadru legal propus
de Nicolae Ceau șescu s -au luat mai multe măsuri, printre care:
închiderea mai multor școli și instituții ale maghiarilor, repartizarea
intelectualilor maghiari în jude țele extracarpatice ale Rom âniei,
concomitent cu aducerea de muncitori din Vechiul Regat în
Transilvania și Banat, pentru a reduce ponderea maghiarilor în
marile ora șe din regiune.
După Revolu ția din 1989, aceste măsuri au fost abrogate prin
decretul -lege nr.1 din 26 de cembrie 1989 , o serie de tensiuni etnice
escaladând sau „dezghe țându -se” la Târgu Mure ș, în martie 1990 .
La data de 16 septembrie 1996, România și Ungaria au semnat
și ratificat Tratatul de cooperare, în țelegere și bună vecinătate, care

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
a ajutat la rezolvarea unor li tigii și a pus bazele rela țiilor de
cooperare în avantajul ambelor țări. În plus, c adrul rela țiilor
diplomatice dintre România și Ungaria s -a îmbunătă țit semnificativ
odată cu aderarea ambelor state la NATO și integrarea în Uniunea
Europeană.
În ceea ce pr ivește cooperarea economică, Ungaria a ocupat
permanent o pozi ție de top în comer țul exterior românesc, fiind
unul dintre partenerii tradi ționali ai țării noastre , astfel că , în anul
2015 , s-a situat pe locul 3 în totalul schimburilor comerciale ale
Români ei, după Germania și Italia. În septembrie 2017, conform
datelor ONRC5, în România e rau înregistrate aproximativ 13 000 de
societăți comerciale cu participare ungară la capitalul social, având
un capital total investit de 913,93 milioane de euro (2,13% din
totalul capital ului social străin investit în România). Ungaria ocupă
locul 13 în clasamentul investitorilor străini din țara noastră.
Investițiile române ști în economia ungară se ridică la aproximativ
160 de milioane euro și exista inten ția declarată ca, în următorii ani,
acestea să crească semnificativ. În Un garia sunt înregistrate peste
7 700 societă ți cu capital românesc.
În prezent, rela țiile bilaterale româno -ungare au caracter de
parteneriat strategic, cooperarea politică este intensă și sunt deja
implementate sau se află în desfă șurare numeroase proiecte de
anvergură în diferite domenii , precum: mediu, transporturi,
energie, dezvoltare regională etc.

5 Oficiul Național al Registrului Comerțului.

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
2. Relațiile dintre România și Bulgaria
După Primul Război Balcanic (1912 -1913) , Bulgaria
nerecuno scând granițele hotărâte în cadrul în țelegerilor , a ataca t
Serbia și Grecia, declan șând al Doilea Război Balcanic (1913) .
România a atacat Bulgaria, armatele române având ordinul de a
ocupa Cadrilaterul și de a înainta spre Sofia. Pacea s -a încheiat la
București, tratativele fiind conduse de Titu Maiorescu. România a
recuperat Cadrilaterul, a beneficiat de un prestigiu european
considerabil mărit, dar rela țiile cu Bulgaria au rămas încordate.
Granița dintre cele două țări rămâne neschimbată și după
Primul Război Mondial (1914 -1918), fiind reglementată în timpul
Conferin ței de Pace de la Paris.
În perioada interbelică , au existat tensiuni , consemnându -se
atacuri asupra românilor coloniști din Dobrogea de Sud, precum și
asupra jandarmeriei române . Mărul disc ordiei, care împiedica
normalizarea relațiilor între România și Bulgaria , a rămas regiunea
Cadrilaterului. Preten țiile teritoriale ale Bulgariei și susținerea
bandelor înarmate de comitagii și a altor organiza ții revizioniste au
făcut ca rela țiile româno -bulgare să rămână încordate, cu toate
eforturile depuse de diplomatul Vasile Stoica6, în perioada 1932 –
1936.
Pe 7 septembrie 1940, sub presiunea Germaniei și a URSS -ului,
România cedează Cadrilaterul (cu o suprafa ță de aproximativ

6 Vasile Stoica (1889 -1959), diplomat româ n; în perioada 1930 -1936 a fost
ministru plenipotențiar (ambasador) la Sofia și Tirana .

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
7 500 km2) Bulgariei, pri n Tratatul de la Craiova, mare șalul Ion
Antonescu ratificând documentul la data de 13 septembrie.
În urma c elui de -al Doilea Războiului Mondial, ambele state
au intrat în sfera de influen ță a Uniunii Sovietice și au devenit
membre ale Pactului de la Var șovia. În acest context, tendin țele
geopolitice ale celor două țări au fost diametral opuse: în timp ce
România a încercat să diminueze influen ța Moscovei în politica
internă și externă a țării, Bulgaria s-a apropiat de Kremlin , existând
la Sofia care luau î n calcul ca țara de la sud de Dunăre să devină
republică componentă a Uniunii Sovietice.
În prezent, rela țiile dintre cele două țări se desfă șoară în baza
Tratatului de prietenie, colaborare și bună vecinătate, semnat la
Sofia, pe 27 februarie 1992.
În cee a ce prive ște relațiile economice, în prima jumătate a
anului 2017, schimburile comerciale bilaterale au crescut cu
10,5% față de perioada similară a anului 2016, ajungând la valoarea
de 2,073 miliarde de euro. De asemenea, la nivelul anului 2017 au
fost înregistrate, în România, aproximativ 2 300 de societă ți
comerciale cu capital integral sau par țial bulgar, iar volumul
subscris al capitalului social era de 154,39 milioane euro,
poziționând Bulgaria pe locul 26 în clasamentul investitorilor
străini în fu ncție de țara de provenien ță.
Ambele țări s-au integrat în structurile euroatlantice în cadrul
celui de -al „doilea val”, devenind membre cu drepturi depline ale
NATO (din 29 martie 2004 ) și ale Uniunii Europene (începând cu
1 ianuarie 2007. Relațiile român o-bulgare func ționează pe baza
unor mecanisme de colaborare bilaterală în diverse domenii ,

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
precum: transport ( de pildă, exploatarea noului pod mixt -rutier și
feroviar peste fluviul Dunărea, între ora șele Calafat și Vidin,
supranumit „Noua Europa” și dat în exploatare începând cu anul
2013 ), cooperare științifică și tehnologică, de zvoltare regională,
energie ș.a.

3. Relațiile dintre România și Serbia
În Primul Război Mondial, Serbia era aproape integral ocupată
de Puterile Centrale, iar armata ei lupta doar pe frontul de la
Salonic, în afara teritoriului țării. În noiembrie 1918, armata sârb ă
pleacă de la Salonic și ocupă Banatul. România acuză Serbia că
terorizează popula ția română din Banat. Era o tensiune care putea
degenera într -un conflict militar între cei două țări, pe care Fran ța
o anticipează, armata franceză condusă de generalul Berthelot
interv enind și eliberând Banatul , pe 27 iulie 1919.
Revendicările Serbiei asupra Banatului nu se făceau în temeiul
vreunui drept istoric, ci a pozi ției geografice a capitalei Belgrad și a
existe nței a peste 250 000 de sârbi în partea vestică a regiunii aflate
în dispută. Ion I.C. Brătianu i -a propus regentu lui Alexandru I să
fie trasată grani ța la 10 km de Belgrad , în schimbul asumării
obligației de către statul român de a nu ataca niciodată statul sârb,
însă demersul a fost găsit ca inacceptabil.
Delimitarea frontierei româno -sârbe , în Banat , s-a făcut în
prima jumătate a anului 1919. O comisie militară condusă de
generalul francez De Tournadre, asistat de ofi țeri români și sârbi, a
organizat evacuarea teritoriului rămas României, armata română
intrând în Timi șoara la 3 august.

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
În urma Primului Război Mondi al, Serbia s -a unit cu
Muntenegru și alte teritorii locuite de slavi din fostul Imperiu
Austro -Ungar, formând Regatul Iugoslaviei , numită ini țial Regatul
Sârbilor, Croa ților și Slovenilor (o formațiune statală de scurtă
durată și nerecunoscut ă la nivel int ernațional) .
Între 1920 -1921 s-a forma t Mica Antantă, o alian ță între
România, Iugoslavia și Cehoslovacia , cu scopul de a preveni
revizionismul maghiar , iar în 1924 s -a produs o mică rectificare de
frontieră între România și Iugoslavia, printr -un acord în tre cele
două țări, pentru a da curs solicitărilor unor comunită ți din
localitățile din apropierea frontierei.
Treptat începe să se producă o rupere a rela țiilor dintre cele
două țări vecine din mai multe motive. Unul dintre ele îl reprezintă
momentul în c are Iugoslavia a semnat, la Belgrad, în 24 ianuarie
1937 , un pact de prietenie cu Bulgaria, fără consultarea țărilor
Antantei Balcanice, cunoscut fiind revizionismul bulgar, în privin ța
Dobrogei , ceea ce a determinat o reac ție de dezaprobare din partea
Bucureștiului.
În timpul celui de -al Doilea Război Mondial , în primi ani ai
conflagra ției, cât România a luptat de partea Axei, și-a reafirmat
lipsa unor preten ții teritoriale asupra Iugoslaviei, prin vocea
mareșalului Ion Antonescu, însă în urma cedării unor teritorii
iugoslave către Ungaria și Bulgaria, mareșalul a revenit asupra
deciziei, solicitând Timocul.
După sfâr șitul celui de -al Doilea Războiului Mondial, România
și Iugoslavia au devenit țări socialiste. În urma rupturii dintre Tito
și Stalin, România va desfă șura o campanie de propagandă anti –

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
iugoslavă din cauza îndepărtării politicii iugoslave de Uniunea
Sovietică. Mai mul ți sârbi din Banat au fost deporta ți în Bărăgan
fără nicio vină. Mai târziu, după ce România va urma o politică
asemănătoare, rela țiile dintre cele două țări se vor îmbunătă ți.
În 1999, România a acordat NATO accesul nerestrictiv în
spațiul aerian național pentru desfă șurarea Opera țiunii For țelor
Aliate, în cadrul căreia au fost bombardate ținte strategice din
Republica Federală Iugo slavia.
În legătură cu cooperarea economică dintre cele două state, se
poate observa faptul că schimburile comerciale ale României cu
Republica Serbia au avut un volum total în valoare de
1104,77 milioane euro, la sfâr șitul anului 2016, din care exportul a
fost de 638,95 milioane euro si importul de 465,82 milioane euro,
soldul fiind de 173,13 milioane euro în favoarea României.

4. Relațiile dintre România și Ucraina
În anul 1991 , o dată cu destrămarea Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste, Ucraina, u na dintre cele 15 republi ci aflate în
componen ța fostului imperiu sovietic, își recapătă independen ța.
România a fost printre primele țări care au recunos cut Ucraina ca
stat independent, deschizând o ambasadă la Kiev (1992), în locul
Consulatului General c are func ționa din 1971, și alte două
consulate: la Odessa (1995) și Cernău ți (1999).
Pe fondul aderării la structurile euroatlantice ale României , în
1997 , are loc un proces complex de negocieri între cele două țări, ce
viza două probleme: 1. granița român o-ucrain eană (reglementată prin
„Tratatul cu privire la rela țiile de bună vecinătate și cooperare",

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
semnat la Constan ța, la 2 iunie 1997 , care oficializa apartenen ța a
cinci din cele șase insule contestate la Ucraina , rămânând în litigiu
doar Insula Maican și apele teritoriale din jurul I nsulei Șerpilor din
Marea Neagră) și 2. delimitarea platoului continental și a zonelor
economice exclusive ale celor două state în Marea Neagră (diferend
soluționat la Curtea Interna țională de Justi ție de la Haga, în 2009 ,
forul juridic interna țional, acordând 80% din zona disputată
României, respectiv o suprafa ță de 9 700 km² , iar Ucrainei restul de
20%, adică 2 300 km² ).
În ceea ce prive ște cooperarea economică, în martie 2016, în
România a fost înregistrat un număr de 6 03 de societă ți mixte
româno -ucrainene, cu un capital t otal investit de aproximativ
11 000 de milioane de dolari și, conform ONRC (Oficiul Na țional al
Registrului Comer țului), Ucraina ocupa locul 59 în topul
investitorilor străini din țara noastră. În lun a iunie 2016, volumul
total al schimburilor comerciale dintre României și Ucraina a fost
de 590,08 milioane de dolari (din care exportul a însumat doar
215,14 milioane de dolari, restul de 375,04 milioane de dolari
reprezentând valoarea mărfurilor importat e de către țara noastră ),
soldul fiind de ci negativ .
Odată cu anexarea Peninsulei Crimeea din martie 2014 de către
Federația Rusă – nerecunoscută de țara noastră – contextul
geopolitic regional s -a complicat și mai mult.

5. Relațiile dintre România și Republica Moldova
Pe 2 decembrie 1917, în urma revoluțiilor sociale din Rusia,
Basarabia s -a individualizat ca o formațiune statală distinctă, sub

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
numele de Republica Democratică Moldovenească, fiind
proclamată ca atare de Sfatul Țării, care, în 27 martie/9 aprilie 1918,
a votat unirea cu România.
Însă, în 1940, ca urmare a punerii în aplicare a Pactului
Ribbentrop -Molotov, teritoriul dintre Prut și Nistru intră în
administrația URSS -ului, unde rămâne toată perioada comunistă.
Cu toate acestea, aici s -a form at Frontul Na țional -Patriotic din
Basarabia și Nordul Bucovinei (FNP) , în 1972, care avea ca obiectiv
scoaterea Basarabiei din componen ța Uniunii Sovietice, formarea
unei „ Republici Populare Moldovene ști”, care să cuprindă și
celelalte teritorii românofone din zonă (n ordul și sudul Bucovinei)
și unirea ulterioară cu România.
Dezintegrarea federației sovietice, în 1991, aduce cu sine
independența Republic ii Moldova, recunoscută imediat de către
România (în doar câteva ore ), însă procesul unionist nu s -a mai
cristalizat, ulterior, România aderând la structurile euroatlantice,
iar teritoriul de dincolo de Prut fiind prins în siajul dinamicii
frontierei geopolitice dintre Occident și Rusia, cu conflict înghețat
în Transnistria , cu tendințe secesioniste în Găgăuz ia, cu un melanj
politic, la Chișinău, între București și Moscova etc.
Într-un sondaj realizat în noiembrie 2006, locuitorii Republicii
Moldova doreau să devină cetă țeni români în proporție de 48%. În
același sondaj se constata faptul că o majoritate de 85 % dintre cei
care își doresc pa șaportul românesc se gândesc , în primul rând , la
posibilitatea de a circula liber în Uniunea Europeană, mult mai
puțini dorind cetățenia română pentru a putea munci și/sau locui
în România sau din considerente patriotice.

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
România abordează pragmatic rela ția cu Republica Moldova,
pornind de la interesul legitim de a vedea statul vecin intrând pe
un făgaș ireversibil al integrării europene și de a asigura o zonă de
stabilitate și securitate la frontiera estică a României, care a devenit
granița răsăriteană a UE și NATO.
În ceea ce prive ște cooperarea economică, volumul
schimburilor comerciale bilaterale dintre cele două țări, în perioada
ianuarie -octombrie 2017 a echivalat cu suma de 1044, 4 milioane de
dolari (481 milioane de dol ari valoarea exporturilor și 564 milioane
de dolari cea a importurilor , balanța comercială înregistrând o
valoare negativă pentru țara noastră) .
România este în continuare principalul partener comercial al
Republici i Moldova, România ocupând primul loc atâ t în ce
privește exporturile (cu un sfert din totalul acestora), cât și
importurile țării dintre Prut și Nistru (cu o pondere mult mai mică).
În România sunt înregistrate un număr de aproximativ 5 000
de societă ți mixte cu participare de capital din Repub lica Moldova
și cu un capital investit în jur de 50 de milioane de dolari .

Concluzii
Relațiile României cu vecinii săi în ultima sută de ani (1918 –
2018) au cunoscut mai multe etape. O primă perioadă a fost mai
dificilă, mai ales după Marea Unire, exitân d conflicte pornite de la
neînțelegerile teritoriale, România pierzând din teritoriile câștigate
la sfârșitul Primului Război Mondial în timpul celei de -a doua
conflagrații mondiale.

România 1918 -2018. Un secol de frământări geopolitice
În timpul Războiului Rece, atât România, cât și vecinii săi, s -au
aflat în gravitația politică a Kremlinului, fiind sateliți ideologici ai
Moscovei, cu excepție Republici Moldova care a fost parte
componentă a Uniunii Sovietice.
Căderea Zidului Berlinului, urmată de șirul de revoluții est –
europene ce a culminat cu dezintegra rea URSS -ului, a adus
dezghețul, fiecare dintre vecinii României ajungând într -o
dinamică geopolitică diferită: Ungaria a aderat la structurile
euroatlantice în „primul val” ( în 1999, în NATO, și în 2004, în
Uniunea Europeană), urmată de Bulgaria (odată cu România) în cel
de-al „doilea val” ( în 2004, în NATO, și în 2007, în Uniunea
Europeană ); Serbia a intrat în conflict cu Occidentul pe fondul
dezintegrării Iugoslaviei, cunoscând pierderi teritoriale (Kosovo,
2009); Ucraina și Republica Moldova au o situați e mult mai
complicată, situându -se pe falia geopolitică dintre Occident și
Rusia, ambele confruntându -se cu fragmentări teritoriale, pierderi
de teritorii (anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014) ,
conflicte înghețate și mișcări secesioniste (estul Ucrainei, în
regiunile Dombas și Lugansk, începând cu 2014 ; Transnistria, o
constantă secesionistă a evoluției post Război -Rece ).

Bibliografie :
Bâldescu , Emil (1966) , Din istoria legăturilor revoluționare româno –
bulgare (1909 -1916) , Ed. Științifică, București.
Calafeteanu, Ion (coord ., 2003 ), Istoria politicii externe românești,
Ed. Enciclopedică, București.

Relațiile României cu vecinii (1918 -2018)
Calafeteanu, Ion (1995) , Revizionismul ungar și România ,
Ed. Enciclopedică, București.
Dobrinescu , Valeriu Florin (1997) , Problema optanților și raporturile
româno -ungare în anii ’20, Ed. Ankarom, Iași.
Dobrinescu , Valeriu Florin (1996) , România și Ungaria de la Trianon la
Paris, 1920 -1947: bătălia diplomatică pentru Transilvania , Ed. Viitorul
Românesc, București.
Ghișa , Alexandr u (2003) , Romani a and Hungary at the Beginning of
20th: Establishing Diplomatic Relations (1918 -1921) , Cen trul de Studii
Transilvane, Cluj -Napoca.
Ivănescu , Sorin D. ; Schipor , Bogdan ; Solomon , Flavius ; Zub,
Alexandru (2001), Basarabia: dilemele identității , Ed. Dosoftei, Iași.
Oane, Sorin (fără an), Cum s -a stricat prietenia dintre România și
Iugoslavia, în „Historia” (on-line) dis ponibil la adresa: www.h istoria.ro/
sectiune/general/articol/cum -s-a-stricat -prietenia -dintre -romania -si-
iugoslavia , accesat la 01.03.2018, ora 18:00.
Solcan , Tatiana (2004) , Relații diplomatice româno -bulgare în perioada
interbelică (1919 -1940): documente diplomatice, presă rom ânească și străină ,
Ed. Junimea, Iași.
Vasile , Marina (1999) , Relații româno -ucrainene: istorie și contempora –
neitate , Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare.
www.mae.ro (Ministerul Afacerilor Externe ).