Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României [604842]

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
LUCA, C ĂTĂLIN
Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a
plecării părinților la munc ă în străinătate / Catălin Luca, Gheorghe Pascaru, Liliana Foca. – Ia și:
Terra Nostra, 2009
ISBN 978-973-1888-30-9
I. Pascaru, Gheorghe
II. Foca, Liliana
364.65-053.2
Copyright © 2009, by Asocia ția Alternative Sociale
Nicio parte din aceast ă lucrare nu poate fi copiată fără acordul scris al Asocia ției Alternative Sociale
Editura Terra Nostra
Editură acreditat ă CNCSIS – Consiliul Na țional al Cercet ării Științifi ce din Înv ățământul Superior

Asociația Alternative Sociale
Manual pentru profesioni știi
care lucreaz ă cu copiii r ămași
singuri acas ă ca urmare a
plecării părinților la munc ă
în străinătate
Editura “Terra Nostra” Ia și

4Asociația Alternative Sociale
LISTA AUTORILOR:
C ătălin LUCA – director executiv al Asocia ției Alternative Sociale, are peste zece
ani de experien ță în coordonare de proiecte și formare în urm ătoarele domenii: justi ția
juvenilă, prevenirea și asisten ța pentru victimele tra fi cului de persoane, abuzul asupra
copilului, delincven ța juvenilă, migrația și consecin țele acesteia.
Gheorghe PASCARU – sociolog și coordonator proiect în cadrul Asocia ției
Alternative Sociale, cu experien ță în programe privind problematica copiilor ai c ăror părinți
sunt pleca ți la munc ă în străinătate, prevenirea și combaterea tra fi cului de fi ințe umane și
exploatarea prin munc ă a copilului.
Liliana FOCA – psiholog și coordonator proiect în cadrul Asocia ției Alternative
Sociale, formator în domenii ca: prevenirea delincven ței juvenile, consilierea și orientarea
în carieră, asisten ța victimelor tra fi cului de persoane, asisten ța copilului singur acas ă ca
urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate.
Maricica BUZESCU – director al Centrului Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă
Iași, formator na țional pentru managementul de proiect, formator al Casei Corpului Didactic
Iași, expert în consilierea copilului supradotat în cadrul Universit ății “Petre Andrei” din Ia și,
Facultatea de Psihologie și Știintele Educa ției.
Cezar GAVRILIUC – director executiv al Centrului de Informare și Documentare
privind Drepturile Copilului, Chi șinău, Republica Moldova, cu experien ță în drepturile
copilului, participare și dezvoltarea deprinderilor de via ță.
Daniela PLATON – magistru în psihologie, activeaz ă la Centrul de Informare și
Documentare privind Drepturile Copilului, Chi șinău, Republica Moldova, în domeniile:
cercetare, evaluare de proiecte, dezvoltare de materiale didactice și informative.

5Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
CUPRINS:
Consecin țe ale plec ării părinților la munc ă în străinătate
Rezultate ale studiilor întreprinse în România și Republica Moldova …………. 7
Cadrul legislativ al protec ției copiilor r ămași fără îngrijire
părinteasc ă în urma migra ției părinților …………………………………………………… 14
Asistența socială a copilului singur acas ă ………………………………………………. 25
Asistența psihologic ă a copilului singur acas ă ……………………………………….. 41
Rolul profesorului în prevenirea consecin țelor negative
ale plecării părinților la munc ă în străinătate asupra copiilor …………………… 48
Psihopedagogia prevenirii consecin țelor negative ale plec ării
părinților în str ăinătate asupra copiilor……………………………………………………. 64
Sistemul de protec ție al copilului singur acas ă ……………………………………….. 74

Fișă pentru identi fi carea situa ției copilului singur acas ă …………………………. 76

7Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Consecin țe ale plec ării părinților la munc ă în
străinătate. Rezultate ale studiilor întreprinse în
România și Republica Moldova
Migra ția forței de munc ă este un fenomen care a ap ărut în România și
Republica Moldova imediat dup ă 1990. Studiile și cercetările realizate asupra
acestui fenomen în perioada 1990-2005 în România identi fi că mai multe valuri
migraționiste dup ă țara de destina ție1 (Germania, Israel, Italia, Spania și în special
pentru Republica Moldova – Rusia). Aceste studii prezint ă profi luri ale migrantului,
trasee de migra ție, număr de migran ți, valoarea remiten țelor și impactul economic
al acestora, zone geogra fi ce din România afectate de num ărul migran ților și chiar
impactul cultural asupra migrantului a experien ței de emigra ție. Aspectul economic
al migrației este o dimensiune constant ă și nuanțată a fenomenului înc ă de la
început. Cauz ă și motor care între ține migra ția, banii sunt principala motiva ție a
plecării la munc ă în străinătate. „Remiten țele devin noul ”vehicul” al propag ării
dezvoltării, iar migra ția interna țională – cadrul ei de referin ță”2. În 2005 începe
să se vorbeasc ă, din ce în ce mai mult, în mass-media despre efectele plec ării
părinților la munc ă în străinătate asupra copilului, despre situa ția minorilor care
rămân singuri acas ă. În acest context, putem observa o schimbare de paradigm ă
a cercetărilor privind migra ția. De la aspectele structurale și informa țiile statistice
care de fi nesc migra ția economic ă a românilor identi fi căm deplasarea interesului
cercetătorilor către servicii sociale3, familie, copil și implicațiile sociale ale migra ției
pentru munc ă a părinților.
Cercet ările sociologice asupra fenomenului copiilor singuri acas ă în
România și Republica Moldova care au fost considerate pentru aceast ă analiză
sunt urm ătoarele:
2006 – SINGUR ACAS Ă – studiu efectuat în zona Ia și asupra copiilor separa ți de •
unul sau ambii p ărinți prin plecarea acestora la munc ă în străinătate, Asocia ția
Alternative Sociale (coordonator conf. Gabriela Irimescu);
2006 – Locuirea temporar ă în străinătate. Migra ția economic ă a românilor: •
1990-2006, Funda ția Soros (coordonator prof. univ. Dumitru Sandu);
2006 – Situa ția copiilor r ămași fără îngrijire p ărintească în urma migra ției, •
Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Moldova
(Cezar Gavriliuc, Daniela Platon, Viorica Afteni);
1 Sandu, D. (coord.), Locuirea temporar ă în străinătate. Migra ția economic ă a românilor: 1990-2006 , Fundația
pentru o Societate Deschis ă, București, 2006, p.19.
2 Anghel, R. G., Schimbare social ă sau dezvoltare? Studiu de caz într-un ora ș din România, în Sociologia
migrației. Teorii și studii de caz române ști, coord. Anghel, R. G. și Horvath, I., Ed. Polirom, Ia și, p.249.
3 Luca, C., Gulei, A.-S. (coord.), Metodologie – asisten ța socială, psihologic ă și juridică a copiilor r ămași singuri
acasă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate, Ed. Terra Nostra, Bucure ști, 2007.

8Asociația Alternative Sociale
2007 – Efec• tele migra ției: copiii r ămași acasă, Funda ția Soros (Georgiana
Toth, Alexandru Toth, Ovidiu Voicu, Mihaela Ștefănescu);
2008 – Analiz ă la nivel na țional asupra fenomenului copiilor r ămași acasă prin •
plecarea p ărinților la munc ă în străinătate, Asocia ția Alternative Sociale și
UNICEF România (Alexandru Toth, Daniela Munteanu, Ana Bleahu);
2005-2008 Studiul privind efectele migra ției părinților la munc ă în străinătate •
asupra copiilor, Centrului Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă Iași (coord.
prof. psihopedagog Maricica Buzescu), nepublicat;
2006-2008 – Situa ții copii cu p ărinți plecați la munc ă în străinătate, Autoritatea •
Națională pentru Protec ția Drepturilor Copiilor, România, conform http://www.
copii.ro/content.aspx?id=158;
2009 – Studiu comparativ Ia și – Chișinău privind situa ția copilului singur acas ă, •
Fundația Iosif (C ătălin Luca, Adrian Lupu, Mihaela Pitea, Alina Stîngaciu).
Copiii singuri acas ă în cifre
Datele statistice oferite de studiile din România ne dau informa ții importante
despre valorile numerice ale fenomenului și prin corelarea cifrelor din mai multe
studii putem observa amploarea fenomenului.
2006Surse o fi ciale: 59.959 copii au cel pu țin un părinte plecat la munc ă
în străinătate. Dintre ace știa, 21.400 au ambii p ărinți plecați la munc ă
în străinătate, iar 6.224 au p ărintele unic sus ținător plecat la munc ă în
străinătate4.
Cercetări: în municipiul Ia și, 4156 elevi cu vârste între 10-19 ani cu cel
puțin un membru al familiei plecat în str ăinătate. 20% dintre ace ști copii
au ambii p ărinți plecați la munc ă în străinătate5.
2007Surse o fi ciale: 82.464 copii au cel pu țin un părinte plecat la munc ă
în străinătate. Dintre ace știa, 26.406 au ambii p ărinți plecați la munc ă
în străinătate, iar 8.904 au p ărintele unic sus ținător plecat la munc ă în
străinătate6.
Cercetări: în rândul popula ției școlarela nivel na țional 170.000 de elevi
din clasele V-VIII au cel pu țin un părinte plecat la munc ă în străinătate.
Dintre ace știa 55.000 au mama plecat ă, 80.000 au tat ăl plecat, iar 35.000
au ambii p ărinți plecați7.
4 Situație copii cu p ărinți plecați la munc ă în străinătate 31.12.2006 – statistic ă emisă de Autoritatea Na țională
pentru Protec ția Drepturilor Copilului, http://www.copii.ro/content.aspx?id=158, accesat la data 14.03.2007
5 Irimescu, G. (coord.), SINGUR ACAS Ă – studiu efectuat în zona Iasi asupra copiilor separa ți de unul sau
ambii părinți prin plecarea acestora la munc ă în străinătate, Asociația Alternative Sociale, Ia și, 2006, p.4.
6 Situație copii cu p ărinți plecați la munc ă în străinătate 31.12.2007 – statistic ă emisă de Autoritatea Na țională
pentru Protec ția Drepturilor Copilului, http://www.copii.ro/content.aspx?id=158, accesat la data 25.07.2008.
7 Efectele migra ției: copiii r ămași acasă, Fundația Soros, Georgiana Toth, Alexandru Toth, Ovidiu Voicu, Mihaela
Ștefănescu, 2007, p.8.

9Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
2008Surse o fi ciale: 92.328 copii au cel pu țin un părinte plecat la munc ă în
străinătate. Dintre ace știa, 28.795 au ambii p ărinți plecați la munc ă în
străinătate, iar 10.408 au p ărintele unic sus ținător plecat la munc ă în
străinătate8.
Cercetări: la nivel na țional, 350.000 de copii, reprezentând circa 7% din
totalul popula ției 0-18 ani, aveau cel pu țin un părinte plecat în str ăinătate.
Dintre ace știa
157.000 de copii aveau doar tat ăl plecat, •
67.000 de copii aveau doar mama plecat ă. •
126.000 de copii aveau ambii p ărinți plecați în străinătate. •
Pe ansamblul popula ției 0-18 ani, al ți circa 400.000 de copii au
experimentat la un moment dat în via ță absența unuia dintre p ărinți ca
urmare a plec ării acestuia la munc ă în străinătate. În cifre absolute,
fenomenul relev ă o amploare semni fi cativă, de mas ă.
350.000 de copii ai c ăror părinți sunt pleca ți în prezent, •
400.000 care au avut la un moment dat unul sau ambii p ărinți •
plecați9.
Putem vorbi de aproape 750.000 din circa 5 milioane de copii, cât are
în prezent România, care au fost într-o anumit ă măsură afectați de migra ția
părinților10.
Figura 1 . Estimările numărului de copii cu p ărinți plecați în străinătate
în baza celor dou ă studii UNICEF și SOROS
8 Situație copii cu p ărinți plecați la munc ă în străinătate 31.12.2008 – statistic ă emisă de Autoritatea Na țională
pentru Protec ția Drepturilor Copilului, http://www.copii.ro/content.aspx?id=158, accesat la data 20.03.2009.
9 Toth, A., Munteanu, D., Bleahu, A., Analiză la nivel na țional asupra fenomenului copiilor r ămași acasă prin
plecarea p ărinților la munc ă în străinătate, Asociația Alternative Sociale și UNICEF România, Ed. Alpha MDN,
Buzău, 2008, p.19.
10 Op. cit., p19.

10Asociația Alternative Sociale
Copiii singuri acas ă – aspecte calitative
Odat ă cu plecarea p ărinților peste hotare, copiii preiau rolurile acestora
nu doar în între ținerea gospod ăriei, dar și în ceea ce prive ște îngrijirea fra ților și
a surorilor mai mici. Echilibrul intern al familiei este perturbat prin plecarea unui părinte. Familia trebuie s ă se reorganizeze și să se adapteze, ceea ce reprezint ă
un proces îndelungat, care poate dura și câteva luni. Aceast ă perioad ă este
resimțită ca o criz ă și este considerat ă cea mai di fi cilă perioadă. Acest proces se
încheie prin restabilirea unui echilibru atunci când al ți membri ai familiei reu șesc să
împartă și să preia rolurile și responsabilit ățile celui plecat.
Exist ă o categorie de minori care nu se a fl ă sub directa supraveghere a
unui adult (p ărinte, rud ă sau cuno ștință). În general, ei au peste 13-14 ani și sunt
lăsați de părin
ți singuri, f ără bunici sau alte rude. Pentru ei riscurile de a abandona
școala, de a fi implicați în comiterea de fapte penale sau consum de droguri, sunt
mai mari.
Copilul resimte atât lipsa inform ării cât și lipsa particip ării la decizie,
într-un mod negativ, cu consecin țe asupra atitudinii și comportamentului în
lipsa părinților.
Mul ți copii își asumă « eșecul » familiei considerând c ă ei sunt de vin ă pentru
plecarea p ărinților. Ei au tendin ța să se considere responsabili de situa ția creată.
Este posibil ca acest fapt s ă fi e ampli fi cat, în mod neinten ționat, de p ărinți, care
obișnuiesc s ă spună copiilor c ă pleacă pentru binele lor, precum și de îngrijitori,
care le amintesc foarte frecvent acest lucru.
La nivel social și în mass-media se pune mai degrab ă accent pe suferin ța și
situația dezavantajat ă în care ace ști copii se a fl ă și mai puțin pe modul în care sunt
respectate drepturile acestor copii sau pe solu țiile la problemele lor, pe serviciile
concrete la care ace știa se pot adresa.
Majoritatea persoanelor de îngrijire a fi rmă că la nivel de comunitate nu
există anumite servicii pentru copiii r ămași fără îngrijire p ărintească și chiar dac ă
există, ei nu le cunosc.
La acest moment (mai 2009), în Chi șinău nu exist ă servicii specializate
efectiv pe aceast ă categorie de copii cu p ărinții plecați în străinătate, ace știa
bene fi ciind de serviciile care sunt oferite, în general, copiilor a fl ați în di fi cultate. În
Iași există servicii specializate pentru copiii cu p ărinții plecați la munc ă în străinătate,
deși parcursul acestor servicii a fost anevoios pân ă la recunoa șterea lor și până ce
copiii și persoana, în grija c ărora sunt, au în țeles utilitatea acestora11.
Principalul efect pozitiv invocat de c ătre copii este bun ăstarea material ă.
Copiii migranilor, în special cei cu ambii p ărini plecai, tind într-o pondere mai
mare, să aibă experiena unor c ălătorii în str ăinătate comparativ cu ceilali copii.
11 Luca, C., Lupu, A., L., Pitea, M., Stîngaciu, M., Studiu comparativ Ia și – Chișinău privind situa ția copilului
singur acas ă, Fundația Iosif, 2009, pp.26-27.

11Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
34% dintre copiii cu ambii p ărini migrani au c ălătorit în str ăinătate, spre deosebire
de doar 14% dintre copiii de nonmigrani. 20% dintre copiii cu ambii p ărini plecai
și-au petrecut vacana de var ă din 2006 în str ăinătate la părinii lor.
Vorbind despre ce le lipse ște cel mai mult, copiii singuri acas ă din jude țul
Iași au oferit urm ătoarele răspunsuri:
De și plecarea la munc ă este temporar ă, efectele asupra copiilor pot fi
similare cu cele ale unei desp ăriri pe termen lung sau de fi nitive. Copii ai c ăror
părini sunt plecai la munc ă în străinătate au un pro fi l asemănător cu cei ce tr ăiesc
în familii monoparentale ca urmare a desp ăririi părinilor sau a decesului unuia
dintre ei.
Recomand ări
Profesioni știi12 identi fi că o serie de servicii necesare pentru prevenirea
acestor efecte. Ca direc ții de acțiune și interven ție, cele mai importante sunt
următoarele:
1. Interven ție psiho-social ă pentru prevenirea și combaterea efectelor
neglijării
Evaluare și interven ție psihologic ă. Evaluarea problemelor de natur ă psihologic ă •
a copilului survenite ca urmare a neglij ării fi zice și emoționale a acestuia și
soluționarea acestora prin terapie specializat ă.
12 Din practica Asocia ției Alternative Sociale în lucrul cu copiii singuri acas ă. Asociația Alternative Sociale ofer ă
servicii psiho-sociale copiilor singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate din anul 2006.

12Asociația Alternative Sociale
C• onsiliere (pentru copil, p ărinte, persoan ă de îngrijire) cu scopul men ținerii
și îmbunătățirii relațiilor copilului cu p ărinții și alte persoane resurs ă pentru
acesta.
Activități de socializare pentru prevenirea (auto)marginaliz ării copilului în cadrul •
grupului de prieteni și a colegilor.
Facilitarea instituirii unei m ăsuri de protec ție pentru acei copii lipsi ți de grija •
unui adult, în conformitate cu legisla ția în vigoare.
Facilitarea ob ținerii presta țiilor prevăzute legal, de care copilul sau reprezentantul •
legal al acestuia pot bene fi cia13.
2. Dezvoltarea abilit ăților și a comportamentelor pro-sociale
Formarea de abilit ăți de via ță independent ă cu scopul dezvolt ării •
capacității de acomodare a copilului cu noul statut de “adult” și cu
responsabilit ățile implicite.
Facilitarea accesului la serviciile din comunitate. Informare și suport pentru •
bene fi ciari, cu privire la resursele existente în comunitate și la modul de
accesare a acestora, în func ție de di fi cultățile cu care se confrunt ă.
Alternative de petrecere a timpului liber. Implicarea copiilor în activit ăți de tip •
“after-school” cu scopul dezvolt ării comportamentelor pro-sociale.
3. Ameliorarea conduitei școlare
Meditații oferite pentru suplinirea sprijinului oferit de familie în procesul de •
educație școlară.
Orientare școlară – identi fi carea disciplinelor școlare la care copilul întâmpin ă •
difi cultăți și a metodelor de îmbun ătățire a performan țelor la aceste materii.
Orientare în carier ă – îndrumarea voca țională a copiilor, în special a celor din •
ani terminali, pentru continuarea studiilor.
Reintegrare școlară pentru acei copii care au abandonat școala. •
5. Prevenirea comportamentelor de risc
Medierea rela țiilor dintre copil și părinți/persoane resurs ă precum și •
a relațiilor dintre copil și instituțiile din comunitate pentru aplanarea și
soluționarea con fl ictelor.
13 Pentru mai multe informa ții accesa ți www.singuracasa.ro, sectiunea Aloca ție european ă.

13Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Activități de informare și conștientizare pentru prevenirea delincven ței •
juvenile pentru copiii “singuri acas ă” care pot dezvolta comportamente (pre)
delincvente.
Activități de informare și conșientizare pentru prevenirea exploat ării prin munc ă, •
a exploat ării sexuale și a tra fi cului de copii.

14Asociația Alternative Sociale
Bibliogra fi e
Anghel, R. G., Horvath, I., Sociologia migra ției. Teorii și studii de caz
românești, Ed. Polirom, Ia și, 2009.
Buzescu, M. (coord.), Studiu privind efectele migra ției părinților la munc ă în
străinătate asupra copiilor , Centrul Jude țean de Asisten ță Psihopedagogic ă Iași,
nepublicat, 2005-2009.
Gavriliuc, C., Platon, D., Afteni, V., Situația copiilor r ămași fără îngrijire
părintească în urma migra ției, Centrul de Informare și Documentare privind
Drepturile Copilului și UNICEF Moldova, Chi șinău, 2006.
Irimescu, G. (coord.), SINGUR ACAS Ă – studiu efectuat în zona Ia și asupra
copiilor separa ți de unul sau ambii p ărinți prin plecarea acestora la munc ă în
străinătate, Asociația Alternative Sociale, Ia și, 2006.
Luca, C., Gulei, A.-S. (coord.), Metodologie – asisten ța
socială, psihologic ă și juridic ă a copiilor r ămași singuri
acasă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în str ăinătate,
Ed. Terra Nostra, Bucure ști, 2007.
Luca, C., Lupu, A., L., Pitea, M., Stîngaciu, M., Studiu comparativ
Iași – Chișinău privind situa ția copilului singur acas ă, Fundația Iosif, 2009.
Sandu, D. (coord.), Locuirea temporar ă în străinătate. Migra ția economic ă
a românilor: 1990-2006 , Fundația pentru o Societate Deschis ă, București, 2006.
Toth, G., Toth, A., Voicu, O., Ștefănescu, M., Efectele migra ției: copiii r ămași
acasă, Fundația Soros România, Bucure ști, 2007.
Toth, A., Munteanu, D., Bleahu, A., Analiză la nivel na țional asupra
fenomenului copiilor r ămași acasă prin plecarea p ărinților la munc ă în străinătate,
Asociația Alternative Sociale și UNICEF România, Ed. Alpha MDN, Buz ău, 2008.
** Situație copii cu p ărinți plecați la munc ă în străinătate, Autoritatea
Națională pentru Protec ția Drepturilor Copiilor, România, conform http://www.copii.
ro/content.aspx?id=158, 2006-2008.

15Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Cadrul legislativ al protec ției copiilor r ămași fără
îngrijire p ărinteasc ă în urma migra ției părinților
Cadrul legislativ din România14
Protecția copilului prin Ordinul 219 din 15 iunie 200615
Acest ordin este emis de secretarul de stat al Autorit ății Naționale pentru
Protecția Drepturilor Copilului și stabilește în art.1, alin.1, institu țiile cu atribu ții de
identi fi care a cazurilor de copii lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe perioada în care
aceștia se a fl ă la munc ă în străinătate.
Institu țiile cu aceste atribu ții sunt:
serviciile publice de asisten ță socială de la nivelul municipiilor și orașelor, •
denumite SPAS;
persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor •
locale comunale;
direcțiile generale de asisten ță socială și protecția copilului de la nivelul •
sectoarelor municipiului Bucure ști.
Termenul de identi fi care a copiilor lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe perioada
în care ace știa se a fl ă la munc ă în străinătate, la nivelul fi ecări oraș, sector din
municipiul Bucure ști și comună este de trei luni de la data public ării ordinului, adic ă
la data de 23 septembrie 2006 fi ecare dintre aceste institu ții ar fi trebuit s ă aibă
o eviden ță precisă asupra num ărului de copii din comunitatea unde exist ă aceste
instituții.
Aliniatul 2 al aceluia și articol precizeaz ă că identi fi carea de c ătre persoanele
desemnate din institu țiile menționate se va face permanent, pentru toate cazurile
de copii ai c ăror părinți se a fl ă la munc ă în străinătate, din comunitate în care
activează.
Articolul 2 stabile ște care dintre copiii ai c ăror părinți se a fl ă la munc ă în
străinătate vor fi identi fi cați stabilind o serie de criterii și anume:
14 Luca, C., "Cadrul legislativ privind problematica copiilor care sunt lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe perioada în
care ace știa sunt pleca ți la munc ă în străinătate", în Revista de cercetare și interven ție socială, Volumul 15/2006 ,
Universitatea "Al.I.Cuza" Ia și, Departamentul de Sociologie și Asistent ă Socială/Holt România, Ed. Lumen, Ia și,
2006, pp.185-191.15 Ordinul nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activit ățile de identi fi care, interven ție și monitorizare a copiilor care
sunt lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe perioada în care ace știa se a fl ă la munc ă în străinătate. (Vezi anexa nr.1:
Ordinul ANPDC nr.219 din 15 iunie 2006).

16Asociația Alternative Sociale
copilul lipsit de îngrijirea ambilor p ărinți în situa ția în care ace știa sunt pleca ți •
la muncă în străinătate;
copilul a fl at în îngrijirea unui singur p ărinte, în cazul familiilor monoparentale; •
copilului al c ărui părinte, prin hot ărâre judec ătorească, are obliga ția creșterii și •
educării acestuia.
Atribu țiile institu țiilor enumerate mai sus sunt stabilite în urm ătoarele
articole: art.3; art.4. alin.1, 2; art.5; art.6; art.7, alin.1 și 2; art.8; art.9; art.10 și art.
11 ale Ordinului 219 din 15 iunie 2006 astfel:
vor întocmi un raport de evaluare ini țială (REI) pentru fi ecare copil identi fi cat în •
una din situa țiile prevăzute la art.1;
în situația în care din REI rezult ă faptul că acel copil se a fl ă în situații de risc •
se întocme ște planul de servicii în vederea prevenirii separ ării copilului de
familia sa;
planul de servicii întocmit de asistentul social sau de persoana cu atribu ții de •
asistență socială va conține obligatoriu modalit ățile de men ținere a rela țiilor
personale ale copilului cu p ărinții, precum și tipul de consiliere psihologic ă de
care va bene fi cia copilul;
în situația în care REI recomand ă consilierea familiei/persoanei la care se a fl ă •
copilul în între ținere și îngrijire și oferirea de servicii de suport, la propunerea
asistentului social sau a persoanei cu atribu ții de asisten ță socială care a
instrumentat cazul, în planul de servicii se vor decide serviciile de suport pe care comunitatea le poate oferi;
în situația în care SPAS și persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul •
propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorial ă unde
se afl ă copilul apreciaz ă că există motive temeinice de natur ă să primejduiasc ă
dezvoltarea fi zică, psihică, intelectual ă sau moral ă a copilului lipsit de îngrijirea
părinților pe perioada în care ace știa sunt la munc ă în străin
ătate, vor sesiza
imediat direc ția general ă de asisten ță socială și protecția copilului (DGASPC)
din județul respectiv cu privire la identi fi carea cazului, în vederea instituirii unei
măsuri de protec ție special ă a copilului;
au obliga ția reevalu ării situției la fi ecare trei luni a copiilor lipsi ți de îngrijirea •
părinților pe perioada în care sunt pleca ți la munc ă în străinătate și pentru care
au fost întocmite REI;
până la data de 15 ale lunii care urmeaz ă după încheierea unui semestru, •
SPAS, respectiv persoana cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu
al consiliilor locale comunale, va transmite direc ției generale de asisten ță
socială și protecția copilului de la nivelul jude țului situa ția centralizat ă pe
plan local a cazurilor de copii cu p ărinți plecați la munc ă în străinătate cât și

17Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
situația copiilor a c ăror părinți noti fi că instituțiilor enumerate inten ția de a pleca
la muncă în străinătate. Modelul de raportare este prev ăzut în anexa nr.1 a
ordinului men ționat.
au obliga ția asigurării unor ac țiuni de informare la nivelul comunit ății în ceea ce •
privește posibilit ățile legale de care pot dispune p ărinții care pleac ă la munc ă
în străinătate, în vederea asigur ării protec ției fi zice și juridice a copiilor care
urmează să rămână în țară;
au obliga ția de a primi noti fi cări (declara ții), după modelul din anexa 2, de la •
cetățenii români care au copii minori în îngrijire și doresc ob ținerea unui contract
de munc ă în străinătate, în care este nominalizat ă persoana în între ținerea și
grija căreia vor r ămâne copiii;
SPAS/prim ăria de domiciliu are obliga ția emiterii unei dovezi dup ă modelul din •
anexa III a ordinului men ționat, pentru cet ățenii români care au copii minori în
îngrijire, doresc s ă obțină un contract de munc ă în străinătate și au noti fi cat
instituția.
Obliga țiile părinților cetățeni români care au copii în îngrijire și care
sunt pleca ți sau inten ționează să plece la munc ă în străinătate:
să colaboreze cu asistentul social sau cu persoana cu atribu ții de asisten ță •
socială care instrumenteaz ă cazul copilului în vederea prevenirii separ ării
copilului de familie;
să noti fi ce, în func ție de domiciliu, SPAS, persoanele cu atribu ții de asisten ță •
socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, direc țiile generale
de asisten ță socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului
București, intenția de a pleca la munc ă în străinătate, precum și să nominalizeze
persoana în îngrijirea și întreținerea căreia vor r ămâne copiii;
să se informeze la SPAS sau, dup ă caz, la persoanele cu atribu ții de asisten ță •
socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, direc țiile generale
de asisten ță socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor muncipiului
București cu privire la posibilit ățile legale de care dispun în vederea asigur ării
protecției fi zice și juridice a copiilor care urmeaz ă să rămână în țară;
în situația solicitării de locuri de munc ă în străinătate au obliga ția prezent ării la •
agențiile de ocupare a for ței de munc ă a unei dovezi emise de SPAS/prim ăria
de domiciliu prin care se arat ă că au noti fi cat institu ția.
Toate ac țiunile ce privesc protec ția copiilor lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe
perioada în care ace știa se a fl ă la muncă în străinătate ar trebui s ă fi e întreprinse, în
baza articolului 6 din Legea 272/2004, care prevede principiile privind respectarea și garantarea drepturilor copilului coroborate cu articolele152 și 159 din Codul

18Asociația Alternative Sociale
Familiei.
Cadrul legislativ din Republica Moldova
Legisla ția din Republica Moldova nu abordeaz ă în mod speci fi c copiii care
rămân fără îngrijire p ărintească din cauza migra ției părinților. Noțiunea de copii
ai migran ților nu se reg ăsește în vreun act normativ, nici în anumite m ăsuri de
protecție a acestora, institu ții responsabile sau servicii care le pot fi prestate.
Prevederi ale anumitor norme pot fi însă aplicate și copiilor ai c ăror părinți
sunt pleca ți la munc ă peste hotare.
Astfel, Codul familiei al Republicii Moldova din 26.10.2000 stabile ște
drepturile copilului r ămas fără îngrijire p ărintească din diferite motive și obligațiile
părinților și ale autorit ăților tutelare.
Capitolul 10 al Codului Familiei stabilește, cu referire la drepturile copiilor
minori, c ă apărarea drepturilor și intereselor legitime ale copilului se asigur ă de
părinți sau persoanele care îi înlocuiesc. P ărinții au drepturi și obligații egale fa ță
de copii, indiferent dac ă aceștia locuiesc împreun ă cu părinții sau separat.
În cazurile când copilul este lipsit de grija p ărinților (aceștia sînt dec ăzuți
din drepturile p ărintești, declara ți incapabili sau disp ăruți, cazuri de boal ă sau
absență îndelungat ă, de eschivare de la educa ția copiilor, precum și în alte cazuri),
drepturile și interesele legitime ale copilului sunt asigurate de autoritatea tutelar ă.
Copilul se poate adresa autorit ății tutelare dac ă părinții nu-și îndeplinesc
obligațiile de între ținere și educație. La fel pot face și adulții care știu despre
existența vreunui pericol pentru via ța și sănătatea copilului.
Capitolul 17 al Codului Familiei se referă la depistarea, eviden ța și
protecția copiilor r ămași fără ocrotire p ărintească. Astfel, autorit ățile tutelare
au sarcina s ă identi fi ce copiii r ămași fără ocrotire p ărintească, să țină evidența
acestora și să aleagă forma adecvat ă de protec ție a copiilor, asigurând controlul
sistematic asupra condi țiilor de între ținere și educație a acestora.
De asemenea, autoritatea tutelar ă trebuie s ă ia toate m ăsurile necesare
pentru depistarea timpurie a situa țiilor de risc care pot determina separarea
copiilor de p ărinți și să organizeze func ționarea serviciilor de men ținere, refacere
și dezvoltare a capacit ății copiilor și a părinților de a dep ăși situațiile care ar putea
determina separarea lor.
Func țiile de autoritate tutelar ă se pun pe seama sec țiilor raionale de asisten ță
socială și protecție a familiei, Direc ției pentru Protec ția Drepturilor Copilului din
municipiul Chi șinău și a primăriilor satelor, ora șelor.
Autoritatea tutelar ă care a fost informat ă despre copilul r ămas fără ocrotire
părintească este obligat ă, în termen de 3 zile, s ă efectueze un control al condi țiilor

19Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
de trai ale copilului și, dacă se con fi rmă lipsa îngrijirii din partea p ărinților, să
emită o decizie privind luarea copilului în eviden ță, asigurând ap ărarea drepturilor
și intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu, admis de lege, pân ă la
determinarea formei de protec ție adecvate.
O noutate în legisla ția Republicii Moldova referitoare la protec ția copiilor
migranților o constituie Legea cu privire la migra ția de munc ă din 10.07.2008,
care face pentru prima data referire la copiii care r ămân fără îngrijire p ărintească
din cauza migra ției. Aceast ă lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009.
Articolul 16 al acestei legi stabile ște condițiile de angajare provizorie la
muncă în străinătate a cet ățenilor Republicii Moldova în mod individual. Astfel, în
cazul în care cet ățeanul Republicii Moldova se angajeaz ă provizoriu la munc ă în
străinătate în mod individual, el este în drept, în vederea asigur ării protec ției lui, să
îndeplineasc ă următoarele condi ții:
a) s ă obțină un contract individual de munc ă;
b) s ă înregistreze contractul individual de munc ă la Agen ția Națională
pentru Ocuparea For ței de Munc ă;
c) s ă înregistreze contractul individual de munc ă la Casa Na țională de
Asigur ări Sociale și să achite contribu țiile de asigur ări sociale;
d) s ă prezinte la Agen ția Națională pentru Ocuparea For ței de Munc ă, în
modul stabilit de Guvern, documentul de con fi rmare, emis de organul
competent de protec ție a copiilor din raionul/sectorul de domiciliu al
p ărinților, privind luarea în eviden ță a copiilor minori care r ămân în țară.
Articolul 22 stabilește, printre altele, c ă lucrătorul emigrant este obligat s ă prezinte
la Agenția Națională pentru Ocuparea For ței de Munc ă copia documentului de
confi rmare privind luarea în eviden ță a copiilor minori care r ămân în țară, emis
de organul competent de protec ție a copiilor din raionul/sectorul de domiciliu al
părinților.
Printre restric țiile privind emigrarea în scop de munc ă, Articolul 23 al respectivei
legi stabile ște și neprezentarea documentului de con fi rmare privind luarea în
evidență a copiilor minori care r ămân în țară, emis de organul competent de
protecție a copiilor din raionul/sectorul de domiciliu al p ărinților.

20Asociația Alternative Sociale
Bibliogra fi e
Codul Familiei din România.
Decretul nr.31/1954 privind persoanele fi zice și juridice
Legea 272/2004 privind protec ția și promovarea drepturilor copilului – emisă
de Parlamentul României.
H.G. nr.683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protec ția cetățenilor români care lucreaz ă
în străinătate, aprobate prin H.G. nr.384/2001.
Luca, C., "Cadrul legislativ privind problematica copiilor care sunt lipsi ți de
îngrijirea p ărinților pe perioada în care ace știa sunt pleca ți la munc ă în străinătate",
în Revista de cercetare și interven ție social ă, Volumul 15/2006 , Universitatea
"Al.I.Cuza" Ia și, Departamentul de Sociologie și Asisten ță Socială/Holt România,
Ed. Lumen, Ia și, 2006.
Ordinul 219/15.06.2006 privind activit ățile de identi fi care, interven ție și
monitorizare a copiilor care sunt lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe perioada în care
aceștia se a fl ă la munc ă în străinătate – emis de Secretarul de stat al Autorit ății
Naționale pentru Protec ția Drepturilor Copilului.
Ordinul 286/06.07.2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind
întocmirea Planului de Servicii și a Planului Individualizat de Protec ție – emis de
Secretarul de stat al Autorit ății Naționale pentru Protec ția Drepturilor Copilului.
Ordinul 288/06.07.2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii
privind managementul de caz în domeniul protec ției drepturilor copilului – emis de
Secretarul de stat al Autorit ății Naționale pentru Protec ția Drepturilor Copilului.
Codul Familiei al Republicii Moldova, nr. 1316-XIV din 26.10.2000 cu
modi fi cările și complet ările ulterioare . Monitorul O fi cial al Republicii Moldova nr.
47-48/210 din 26.04.2001.
Legea Republicii Moldova cu privire la migra ția de munc ă nr. 180-XVI,
din 10.07.2008 . Monitorul O fi cial al Republicii Moldova nr. 162-164/598 din
29.08.2008.

21Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Ordinul ANPDC nr.219 din 15 iunie 2006
ORDIN nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activit ățile de identi fi care, interven ție
și monitorizare a copiilor care sunt lipsi ți de îngrijirea p ărinților pe perioada în
care ace știa se a fl ă la munc ă în străinătate
În temeiul prevederilor art. 12 din Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 17/2005 pentru
stabilirea unor m ăsuri organizatorice la nivelul administra ției publice centrale, aprobat ă
cu modi fi cări prin Legea nr. 198/2005 , ale art. 33 din Legea nr. 47/2006 privind sistemul
național de asisten ță socială, ale art. 106 din Legea nr. 272/2004 privind protec ția și
promovarea drepturilor copilului, precum și ale art. 152 și 159 din Codul familiei ,
potrivit prevederilor art. 16 din Hot ărârea Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei,
secretarul de stat al Autorit ății Naționale pentru Protec ția Drepturilor Copilului
emite prezentul ordin.
Art. 1(1) Serviciile publice de asisten ță socială organizate la nivelul municipiilor și oraș
elor,
denumite în continuare SPAS, persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul
propriu al consiliilor locale comunale, precum și direcțiile generale de asisten ță socială
și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucure ști vor identi fi ca
cazurile de copii ai c ăror părinți se a fl ă la munc ă în străinătate, în termen de 3 luni de
la publicarea prezentului ordin.
(2) Identi fi carea prev ăzută la alin. (1) se va face permanent pentru toate cazurile de
copii a fl ați în situația prevăzută mai sus.
Art. 2Prevederile prezentului ordin se aplic ă copilului lipsit de grija ambilor p ărinți în situația
în care ace știa sunt pleca ți la munc ă în străinătate, părintelui în cazul familiilor
monoparentale, precum și copilului lipsit de grija p ărintelui care, prin hot ărâre
judecătorească, are obliga ția creșterii ș
i educării acestuia.
Art. 3SPAS, persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale din unitatea administrativ-teritorial ă unde se a fl ă copilul, precum și
direcțiile generale de asisten ță socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor
municipiului Bucure ști vor întocmi un raport de evaluare ini țială (RE/) pentru fi ecare
copil identi fi cat în una dintre situa țiile prevăzute la art. 1.

22Asociația Alternative Sociale
Art. 4
(1) În situația în care din REI rezult ă faptul că acel copil se a fl ă în situație de risc,
SPAS, persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale din unitatea administrativ-teritorial ă unde se a fl ă copilul, precum și
direcțiile generale de asisten ță socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor
municipiului Bucure ști întocmesc planul de servicii, în vederea prevenirii separ ării
copilului de familia sa.
(2) Planul de servicii va con ține în mod obligatoriu modalit ățile de men ținere a rela țiilor
personale ale copilului cu p ărinții, precum și tipul de servicii de consiliere psihologic ă
de care va bene fi cia copilul.
Art. 5În situația în care REI recomand ă consilierea familiei/persoanei la care se a fl ă copilul
în întreținere și îngrijire și oferirea de servicii de suport, la propunerea asistentului
social sau a persoanei cu atribu ții de asisten ță socială care a instrumentat cazul, în
planul de servicii se va decide cu privire la serviciile de suport pe care comunitatea le poate oferi.
Art. 6În cazul în care apreciaz ă că există motive temeinice de natur
ă să primejduiasc ă
dezvoltarea fi zică, psihică, intelectual ă sau moral ă a copilului a fl at în situa ția prevăzută
la art. 1, SPAS și persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al
consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorial ă unde se a fl ă copilul vor
sesiza imediat direc ția general ă de asisten ță socială și protecția copilului cu privire
la identi fi carea cazului, în vederea instituirii unei m ăsuri de protec ție special ă asupra
copilului.
Art. 7(1) Pentru copiii identi fi cați în situația prevăzută la art. 1 și pentru care au fost întocmite
REI, SPAS, persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale din unitatea administrativ-teritorial ă unde se a fl ă copilul, precum și
direcțiile generale de asisten ță socială
și protecția copilului de la nivelul sectoarelor
municipiului Bucure ști au obliga ția reevalu ării situației acestora la fi ecare 3 luni.
(2) Până la data de 15 a lunii care urmeaz ă după încheierea unui trimestru, SPAS,
respectiv persoana cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale, va transmite direc ției generale de asisten ță socială și protecția
copilului de la nivelul jude țului situa ția centralizat ă pe plan local a cazurilor de copii cu
părinți plecați la munc ă în străinătate, conform anexei nr. 1.

23Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Art. 8
Dispozițiile prezentului ordin se aplic ă și în situația copiilor ai c ăror părinți noti fi că SPAS,
persoanelor cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor locale
comunale, precum și direcțiilor generale de asisten ță socială și protecția copilului de la
nivelul sectoarelor municipiului Bucure ști intenția de a pleca la munc ă în străinătate.
Art. 9SPAS, persoanele cu atribu ții de asisten ță socială din aparatul propriu al consiliilor locale
comunale din unitatea administrativ-teritorial ă unde se a fl ă copilul, precum și direcțiile
generale de asisten ță socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului
București au obliga ția asigur ării unor ac țiuni de informare la nivelul comunit ății în ceea
ce privește posibilit ățile legale de care pot dispune p ărinții care pleac ă la munc ă
în
străinătate, în vederea asigur ării protec ției fi zice și juridice a copiilor care urmeaz ă să
rămână în țară.
Art. 10(1) Cetățenii români care au copii minori în îngrijire și doresc ob ținerea unui contract
de munc ă în străinătate au obliga ția de a noti fi ca SPAS/prim ăriei de domiciliu inten ția
de a pleca la munc ă în străinătate, precum și nominalizarea persoanei în între ținerea
și îngrijirea c ăreia vor r ămâne copiii, conform anexei nr. 2.
(2) În vederea respect ării dispozi țiilor prev ăzute de Hot ărârea Guvernului
nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
nr. 156/2000 privind protec ția cetățenilor români care lucreaz ă în străinătate, aprobate
prin Hot ărârea Guvernului nr. 384/2001 , părinț
ii solicitan ți de locuri de munc ă în
străinătate au obliga ția prezent ării la agen ții de ocupare a for ței de munc ă a unei dovezi
emise de SPAS/prim ăria de domiciliu, conform anexei nr. 3.
Art. 11Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrant ă din prezentul ordin.
-****-
Secretarul de stat al Autorit ății Naționale pentru Protec ția Drepturilor Copilului ,
Bogdan Adrian Panait

24Asociația Alternative Sociale
ANEXA Nr. 1: SITUA ȚIA centralizatoare a cazurilor de copii cu p ărinți plecați la
muncă în străinătate
Către Direc ția General ă de Asisten ță Socială și Protecția Copilului ………………………
Nr. de
familii
în care
părinții
sunt la
muncă
în
străină-
tateNumăr de copii
din familiile cu
părinți plecați
în străină-tate
(grupa de
vârstă)Număr de
copii a fl ați
în îngrijirea
rudelor
până la
gradul II
(bunic), f ără
măsură de
protecțiedin care:
număr de
copii care
frecven-
tează
școala/
grădinițaNumăr de
copii a fl ați
în îngrijirea
rudelor
până la
gradul
IV [frați,
mătuși,
unchi), fără
măsură de
protecțiedin care:
număr de
copii care
frecven-
tează
școala/
grădinițaNumăr de
copii a fl ați
în îngrijirea
altor familii/
persoane
fără măsură
de protec țiedin care:
număr de
copii care
frecven-
tează
școala/
grădinițaNumăr de
copii care
sunt înscri și
la medicul
de familie
0-2 ani
2-7 ani
7-14
ani
14-18
ani
TOTAL A TOTAL B
Număr de cazuri referite direc ției generale de asisten ță socială și protecția copilului = Total B
Număr total de cazuri = Total A+Total B

25Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
ANEXA Nr. 2: DECLARA ȚIE
nr. …………… din ……………….Subsemnatul/Subsemnata ……………………………………………………………. , domiciliat/
domiciliat ă în localitatea ……………………………… , str. …………………………….. nr
…… , bl …… , se …… , et ……. , ap …….. , jude țul/sectorul ………………………. telefon
……………………. , actul de identitate ………. , seria …………nr ………… , CNP ………………………….. , v ă aduc la cuno ștință intenția mea de a pleca la munc ă în străinătate.
Declar pe propria r ăspundere c ă am/nu am copii minori în între ținere.
Menționez că pe perioada în care voi fi plecat/plecat ă la munc ă în străinătate copilul/
copiii meu/mei (numele, prenumele, data na șterii) ………………………………………………..
…………. va/vor fi lasat/lăsați în întreținerea și îngrijirea doamnei/domnului ………………
…………………………………….. (gradul de rudenie), domiciliat/domiciliat ă în localitatea …
…………………………………. , actul de identitate ……..seria ………. nr. ……………… , CNP ……………………………..
Declarant, Asistent social,
……………………… ………………………
ANEXA Nr. 3: DOVAD Ă
Serviciul Public de Asisten ță Socială …………………….. /Prim ăria ……………………..
nr ………………………din ……………………..
Se certi fi că prin prezenta c ă doamna/domnul ………………………………………. , cu domiciliul
în localitatea ……………………………………… , str …………………………nr …….. , bl …….. , se ……. , et ……. , ap …….. , jude țul/sectorul ……………………. , telefon ……………….. ,
actul de identitate ……….seria ……… nr ……………………… , având în între ținere ………….
copii minori, a noti fi cat serviciului public de asisten ță socială/primăriei în raza c ăruia/
căreia își are domiciliul …………………….. inten ția de a pleca cu contract de munc ă în
străinătate.
Eliberăm prezenta în vederea complet ării dosarului conform dispozi țiilor Hotărârii
Guvernului nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protec ția cetățenilor români care lucreaz ă în
străinătate, aprobate prin Hot ărârea Guvernului nr. 384/2001.
Director/Primar,
……………………………….
Publicat în Monitorul O fi cial cu num ărul 544 din data de 23 iunie 2006

26Asociația Alternative Sociale
26Asistența socială a copilului singur acas ă
(modelul din România)
Managementul de caz16
Managementul de caz „reprezint ă o metod ă de coordonare a tuturor
activităților de asisten ță socială și protecție special ă desfășurate în interesul
superior al copilului de c ătre profesioni ști din diferite servicii sau institu ții publice și
private”. Managementul de caz, aplicat în domeniul protec ției drepturilor copilului,
implică parcurgerea urm ătoarelor etape:
Identi fi carea, evaluarea ini țială și preluarea cazurilor; 1.
Evaluarea detaliat ă/complex ă a situației copilului; 2.
Plani fi carea serviciilor și interven țiilor concretizat ă într-un plan prev ăzut 3.
în legisla ție: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare și/ sau reintegrare
socială, PS;
Furnizarea serviciilor și interven țiilor pentru copil, familie/reprezentant legal și 4.
alte persoane importante pentru copil;
Monitorizarea și re-evaluarea periodic ă a progreselor înregistrate, deciziilor și 5.
intervențiilor specializate;
Închiderea cazului.6.
Identi fi care
Conven ția cu privire la drepturile copilului adoptat ă de Adunarea General ă
a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 de fi nește drepturile și principiile dezvolt ării
normale a unui copil. Cunoa șterea acestor drepturi este o responsabilitate care
revine atât p ărinților, familiilor l ărgite, profesioni știlor care lucreaz ă cu copiii, cât
și oricărei persoane responsabile. Principala responsabilitate de a cre ște un copil
revine în primul rând p ărinților naturali. Complementar, aceast ă responsabilitate se
extinde la nivelul comunit ății locale din care face parte copilul și familia sa. Statul
are rolul de a fi garantul acestor drepturi și de a asigura respectarea lor.
Articolul 7 (al. 1) al Conven ției cu privire la drepturile copilului stipuleaz ă
dreptul copilului „de a- și cunoaște părinții și de a fi îngrijit de ace știa”. Situa ția
copiilor r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
implică un grad de vulnerabilitate a copilului din cauza, nu doar absen ței fi zice a
părinților, ci și a posibilit ăților de dezvoltare a leg ăturilor afective necesare evolu ției
psiho-sociale a copilului. Astfel, identi fi carea acestor copii reprezint ă nu doar o
16 Luca, C., Gulei, A.-S. (coord.), Metodologie – asisten ța socială, psihologic ă și juridică a copiilor r ămași singuri
acasă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate, Ed. Terra Nostra, Bucure ști, 2007, p.17

27Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
primă etapă a managementului de caz în asisten ța socială, ci și o modalitate de
exercitare a responsabilit ăților ce ne revin ca cet ățeni și/sau ca reprezentan ți ai
instituțiilor care promoveaz ă și asigură respectarea drepturilor copiilor.
Evaluare
Evaluarea ini țială a copilului implic ă obținerea unei imagini de ansamblu cu
privire la situa ția copilului la un moment dat și presupune ob ținerea unor informa ții
minime despre copil, familia copilului/persoana de îngrijire, alte persoane relevante din viața copilului, mediul în care tr ăiește copilul, gradul în care sînt asigurate nevoile de
bază (hrană, somn, igien ă, siguranță), concluzii v ăzând propuneri de m ăsuri ulterioare
sau nu.
Având în vedere drepturile și nevoile copilului, în procesul de evaluare este
necesară urmărirea unor aspecte ce pot fi asociate cu absen ța părinților:
neglijarea alimentar ă • – privarea de hran ă, absența mai multor categorii de
alimente esen țiale creșterii, mese neregulate etc.
neglijarea vestimentar ă
• – haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici sau
prea mari, haine murdare
neglijarea igienei• – lipsa igienei corporale, mirosuri resping ătoare, parazi ți
neglijarea medical ă • – absen ța îngrijirilor necesare, omiterea vaccin ărilor și a
vizitelor de control, neaplicarea/nerespectarea tratamentelor prescrise
neglijarea locuin ței • – locuin ță prost între ținută, neîncălzită, risc de incendiu,
mobilier absent sau a fl at în stare de degradare, substan țe toxice a fl ate la
îndemâna copilului etc.
neglijarea educa ției • – sub-stimulare, instabilitatea sistemului de pedepse și
recompense, lipsa modelelor de înv ățare a abilit ăților de via ță independent ă,
lipsa de urm ărire și supraveghere a situa ției școlare17.
De asemenea trebuie urm ărite posibilele riscuri și/sau forme de abuz care
apar în unele cazuri ca urmare a nesupravegherii copiilor perioade mai îndelungate de timp. Acestea pot fi :
supraînc ărcarea cu sarcini • : preluarea responsabilit ăților de adult (g ătitul,
menajul, sp ălatul hainelor, plata facturilor lunare etc.), îngrijirea și creșterea
fraților mai mici
vulnerabilitate la abuzuri fi zice, psihice, sexuale, exploatare prin munc ă, trafi c •
de copii și prostitu ție (agresorii sexuali, recrutorii sau tra fi canții de persoane,
persoanele care exploateaz ă copii prin munc ă își aleg victimele din rândul
copiilor neglija ți, nesupraveghea ți)
17 Ibidem , p.49

28Asociația Alternative Sociale
insufi cienta dezvoltare a abilit ăților de via ță independent ă • necesare pentru
a face fa ță difi cultăților viitoare ca adult: independen ța în luarea deciziilor,
încrederea în for țele proprii, abilit ăți de management a timpului și a banilor,
controlul și exprimarea emo țiilor, relaționare și comunicare etc.
însușirea de fi citară a normelor etico-morale • : în absen ța unui model familial
funcțional, a unui mediu sigur și coerent, copiii singuri acas ă pot internaliza
modelul de neglijare afectiv ă din cadrul familiei de origine pentru a-l aplica
ulterior la vârsta adult ă
debutul precoce al vie ții sexuale • : în special puberii și dolescen ții vor căuta
afecțiunea și aprecierea de care au nevoie nu numai în grupul de prieteni ci și
în relațiile intime18.
Vezi anexa nr.1: Raport de evaluare ini țială (REI)
Interven ție
Avându-se în vedere interesul superior al copilului, în asisten ța socială a
copilului singur acas ă responsabilul de caz întocme ște Planul de Servicii ce are ca
scop prevenirea separ ării copilului de p ărinți. Acest plan este un instrument care
se întocme ște pentru copiii a fl ați la risc de p ărăsire de c ătre părinți, pentru copiii
reintegra ți în familie dup ă încetarea m ăsurii de protec ție și în orice situa ție care
impune acordarea de presta ții și/sau servicii vizând respectarea drepturilor copilului.
Planul de Servicii include de regul ă, pe lâng ă datele de identi fi care, urm ătoarele
„câmpuri”: presta ții, servicii pentru copil, pentru familie, pentru persoana de îngrijire,
pentru persoana fa ță de care copilul a dezvoltat leg ături de ata șament. În cazul
copilului singur acas ă, tipul serviciilor acordate variaz ă de la caz la caz, în func ție
de rezultatele evalu ării: de la m ăsuri privind îmbun ătățirea relațiilor copil – p ărinte,
copil – persoan ă de îngrijire, îmbun ătățirea comunic ării dintre copil și părintele/
părinții plecați, până la măsuri de includere sau reintegrare a copilului într-o form ă
de învățământ, de dezvoltare de abilit ăți de viață independent ă sau măsuri vizând
starea de s ănătate a copilului.
În cazul în care separarea copilului de p ărinți s-a produs deja sau atunci
când, în urma acord ării serviciilor prev ăzute în Planul de Servicii s-a constatat
că menținerea copilului al ături de p ărinți nu este posibil ă, Serviciul de Protec ție
Specială din cadrul institu țiilor de stat de asisten ță socială și protecție a copilului
va întocmi Planul Individualizat de Protec ție ce va include luarea unei m ăsuri de
protecție special ă (plasamentul, plasamentul în regim de urgen ță, supraveghere
specializat ă).
Vezi anexa nr.2: Plan de servicii (PS)
18 Ibidem , pp.52-53.

29Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Monitorizare
Dup ă realizarea Planului de Servicii urmeaz ă etapa de monitorizare. Acest ă
etapă are ca scop veri fi carea modului în care Planul de Servicii implementat pe
parcursul perioadei de asisten ță are impactul a șteptat. Monitorizarea presupune
de asemenea folosirea informa țiilor a fl ate pentru a clari fi ca sau îndruma copilul cu
privire la situa țiile noi care au intervenit între timp (ex. referitoare la accesarea unor
servicii) sau pentru a reîncepe procesul de interven ție în cazul în care se constat ă
că planul de servicii sau planul de protec ție trebuie revizuit.
Vezi anexa nr.3: Fișa de monitorizare
Bibliogra fi e
Conven ția cu privire la drepturile copilului adoptat ă de Adunarea General ă
a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989.
Luca, C., Gulei, A.-S. (coord.), Metodologie – asisten ța socială, psihologic ă
și juridică a copiilor r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în
străinătate, Ed. Terra Nostra, Bucure ști, 2007.
ANEXE:
Raport de evaluare ini țială (REI) 1.
Plan de servicii (PS) 2.
Fișa de monitorizare 3.

30Asociația Alternative Sociale
RAPORT DE EVALUARE INI ȚIALĂ
Nr. de înregistrare al cazului: ___________________________________________________________
Situația a fost referit ă de către: __________________________________________________________
A. DATE DESPRE COPIL
A1. Numele si prenumele: ____________________________________________________________
A2. Data și locul na șterii: __________________________________ , CNP: ____________________
A3. Domiciliul legal: _________________________________________________________________
A4. Copilul locuie ște în prezent:
La adresa: ________________________________________________ , telefon: __________________
Împreună cu: □ mama, □ tata, □ familia lărgită: ____________________________________________
□ Alte persoane: _____________________________________________________________________
□ Instituție de ocrotire: ________________________________________________________________
A5. Are/Nu are instituit ă o măsură de protec ție: __________________________________________
A6. Cine se ocup ă de copil: ___________________________________________________________
___________________________________________________________________________________A7. Aspectul general al copilului:Igienă: ____________________________________________________________________________
Îmbrăcăminte: ______________________________________________________________________
A8. Starea de s ănătate:
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________Înscris la medicul de familie: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________

31Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
A9. Situa ția școlară:
□ Este ne școlarizat, □ A abandonat școala în anul: _______________________________________
□ Înscris la școala: __________________________________________________________________
Nume înv ățător/diriginte ______________, consilier școlar ___________________________________
Performan ță școlară generală: __________________________________________________________
Conduita școlară: ____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Sancțiuni pe linie școlară: ______________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Absenteism școlar: ___________________________________________________________________
Este corigent/repetent: ________________________________________________________________A10. Conduita social ă
Relaționarea în școală: ________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Timpul liber: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Comportamente deviante: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
A11. Aspecte legate de nerespectarea drepturilor copilului:
*unde se identi fi că probleme legate de exercitarea unor drepturi detalia ți la secțiunea E. ANALIZA
INFORMA ȚIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

32Asociația Alternative Sociale
___________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
A12. Informa ții suplimentare relevante:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
B. DATE DESPRE FAMILIA COPILULUI
B1. Date despre p ărinți
MAMA TATA
Nume și prenume
Data nașterii și CNP
Țara în care este plecat
Istoricul migra ției circulatorii
Ocupația înainte de plecare/
ocupația actuală
Lucrează cu forme legale
sau “la negru”
ComunicareaAlte informa ții relevante
B2. Date despre fra ți/surori: ___________________________________________________________
B3. Rela țiile din cadrul familiei:
Maritale: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

33Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Parentale: __________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________Altele: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
B4. Bugetul familiei:
Venituri: ____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________Bunuri: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________B5. Alte informa ții relevante: __________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________C. DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE ÎN ÎNTRE ȚINERE ȘI ÎNGRIJIRE COPILUL:
C1. Nume și prenume:
C2. Data na șterii: __________________________________ , CNP: ___________________________
C3. Gradul de rudenie: C4. Ocupa ția:
C5. Bugetul familiei persoanei de îngrijire:Venituri: ____________________________________________________________________________
Bunuri: ____________________________________________________________________________C6. Date despre locuin ța familiei persoanei de îngrijire:
□ proprietate personal ă □ chirie
Compusă din _____ camere ne/decomandate.
Condițiile locative sunt: ________________________________________________________________
Restanțe la intretinere: _________________, alte datorii: _____________________________________
Aici locuiesc ____ persoane: ___________________________________________________________C7. Descrierea familiei persoanei de îngrijire:
Susnumitul(a) are o familie dez(organizat ă), cu _______________ copii, dintre care ________________

34Asociația Alternative Sociale
Nivelul educa țional al persoanei de îngrijire este __ __________________________________________
Observa ții privind tipul familiei și relaționarea intra/extrafamilial ă:
a. relațiile maritale: ___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________b. relațiile parentale: _________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________c. relația cu copilul a fl at în îngrijire: ______________________________________________________
___________________________________________________________________________________d. relația cu familia copilului a fl at în îngrijire: _______________________________________________
___________________________________________________________________________________e. altele: ___________________________________________________________________________C8. Alte informa ții relevante: __________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________D. DATE DESPRE PERSOANA FA ȚĂ DE CARE COPILUL A DEZVO LTAT LEG ĂTURI
DE ATAȘAMENT
D1. Nume și prenume: _______________________________________________________________
D2. Data na șterii: ____________________, CNP: _________________________________________
D3. Ocupa ția: ______________________________________________________________________
D4.Tipul rela ției: ____________________________________________________________________
E. ANALIZA INFORMA ȚIILOR:
-+
Concluzii: _________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

35Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________F. PROPUNERI:
a) Completarea evalu ării situației copilului din alte perspective:
□ psihologic ă, □ medicală, □ psihiatric ă,
□ juridică, □ alte tipuri de evaluare ______________________________________________________
b) Întocmirea planului de servicii ;
c) Monitorizare la: ____________________________________________________________________
d) Referire c ătre DGASPC pentru _______________________________________________________
Data efectu ării: _______________
Responsabil de caz (numele și prenumele în clar și semnătura):
_____________________________________________________________________

36Asociația Alternative Sociale
PLAN DE SERVICII
Data realiz ării / revizuirii: _____________________________________________________________
Nr. de înregistrare al cazului: _________________________________________________________A. DATE DESPRE CAZ1. Numele și prenumele copilului: _____________________________________________________
2. Data și locul na șterii: __________________________________ ; CNP: _____________________
3. Mama: _____________________________________ Tata: ______________________________4. Persoana de între ținere/reprezentant legal și gradul de rudenie: __________________________
5. Adresa: _________________________________________________________________________6. Motivul întocmirii/revizuirii planului de servicii: ________________________________________7. Managerul de caz care asigur ă coordonarea metodologic ă a responsabilului de caz prevenire:
___________________________________________________________________________________8. Responsabil de caz: _______________________________________________________________9. Membrii echipei și instituția din care provin: __________________________________________
___________________________________________________________________________________
B. PRESTA ȚII
TipulCuantumul
/ cantitateaAutoritatea local ă
/ Instituția / ONGData începerii Perioada de acordare

37Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
C. SERVICII PENTRU COPIL
TipulInstituția
responsabil ăObiective
generaleData
începeriiPerioada de
desfășurareResponsabil
de interven ție
/
Persoana
responsabil ă
D. SERVICII PENTRU FAMILIE
TipulInstituția
responsabil ăObiective
generaleData
începeriiPerioada de
desfășurareResponsabil
de interven ție
/
Persoana
responsabil ă

38Asociația Alternative Sociale
E. SERVICII PENTRU PERSOANA DE INGRIJIRE
TipulInstituția
responsabil ăObiective
generaleData
începeriiPerioada de
desfășurareResponsabil
de interven ție
/
Persoana
responsabil ă
F. SERVICII PENTRU PERSOANA FA ȚĂ DE CARE COPILUL A DEZVO LTAT LEG ĂTURI
DE ATAȘAMENT
TipulInstituția
responsabil ăObiective
generaleData
începeriiPerioada de
desfășurareResponsabil
de interven ție
/
Persoana
responsabil ă

39Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
OBSERVA ȚII legate de îndeplinirea obiectivelor:
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Responsabil de caz (numele și prenumele în clar și semnătura)
___________________________________________________________________________________Membrii echipei (numele și prenumele în clar și semnătura)
___________________________________________________________________________________

40Asociația Alternative Sociale
FIȘA DE MONITORIZARE A SITUA ȚIEI COPILULUI
Nr.____________/_______________
Număr dosar/tipul:
___________________________________________________________________________________Numele și prenumele copilului:
___________________________________________________________________________________
CNP/Data și locul na șterii copilului:
___________________________________________________________________________________
Sexul :
Numele și prenumele mamei :
___________________________________________________________________________________
Numele și prenumele tat ălui:
___________________________________________________________________________________
Reprezentantul legal:
___________________________________________________________________________________Domiciliul:
___________________________________________________________________________________
Reședința:
___________________________________________________________________________________
Este înscris la medic de familie:
□ Da, □ Nu.
Numele medicului de familie/unitatea: ___________________________________________________________________________________
Forma de înv ățământ frecventat ă:
___________________________________________________________________________________
Rezultate școlare/frecven ța:
___________________________________________________________________________________Consilier școlar:
___________________________________________________________________________________
Data luării în eviden ță:
___________________________________________________________________________________
Data realiz ării planului de servicii:
___________________________________________________________________________________Data revizuirii planului de servicii:
___________________________________________________________________________________
Motivul realiz ării / revizuirii planului de servicii:
___________________________________________________________________________________

41Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Observa ții referitoare la evolu ția cazului:
___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________
Responsabil de caz prevenire / colaboratori: ___________________________________________________________________________________
Servicii de s ănătate:
___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________
Servicii de educa ție:
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Servicii de reabilitare:
___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________
Altele (preciza ți):
___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________
Propuneri :
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Asistent social,
_____________________________________________

42Asociația Alternative Sociale
Asistența psihologic ă a copilului singur acas ă.
Modalități de lucru19
Asisten ța psihologic ă este un proces ce presupune parcurgerea unor etape
ce încep de la referirea cazului pentru evaluare/consiliere de c ătre asistentul social
sau alt profesionist care lucreaz ă cu copiii, continuând cu evaluarea propriu-zis ă
și – acolo unde se consider ă necesar – consilierea și/sau psihoterapia.
Plecarea p ărinților la munc ă în străinătate poate provoca anumite schimb ări
în psihicul copilului: de la perceperea acestui lucru ca pe un eveniment de via ță
stresant la tr ăirea unor experien țe psihotraumatizante. Aceste schimb ări au la
bază anumiți factori ce țin de modul în care a func ționat familia copilului înainte
de plecare și modul în care dinamica rela țiilor intrafamiliale a suferit schimb ări
după plecarea p ărintelui/p ărinților, factori ce țin de copil incluzând vârsta copilului
și caracteristicile psihologice ale acestuia și factori ce țin de rețeaua de suport a
familiei și implicit a copilului.
Pe lâng ă acești factori, un rol important în modul de percepere de c ătre copil
a plecării părinților îl are nivelul de informare cu privire la plecare: cu cât copilul este
informat din timp despre plecare și cu cât este angajat în mod direct în preg ătirea
plecării (părinții discută cu copilul despre aceast ă plecare și despre schimb ările
care vor avea loc în via ța lui, îi cer p ărerea, este asigurat de afec țiunea părinților
și particip ă la etapele preg ătitoare plec ării) cu atât va dobândi un anumit control
asupra situa ției care îl vor ajuta s ă facă față plecării propriu-zise și perioadelor
ulterioare în care va resim ți nevoia p ărintelui/p ărinților.
Un alt aspect ce poate in fl uența starea emo țională a copilului se refer ă la
schimbările care au loc dup ă plecarea p ărintelui/p ărinților la munc ă în străinătate.
De exemplu, modul în care p ărintele care a r ămas acas ă înțelege să-și asume și
responsabilit ățile părintelui lips ă poate constitui un factor favorizant pentru copil
sau – dimpotriv ă – un factor traumatizant (copilul preia toate sau aproape toate
responsabilit ățile părintelui lips ă, părintele rămas acas ă învinov ățește copilul
pentru plecarea partenerului, consum ă alcool în mod abuziv, folose ște violen ța
verbală și/sau fi zică etc.). Totodat ă schimbarea domiciliului (mutarea în casa unei
mătuși/unchi, alt ă rudă sau a unui vecin) sau a persoanei de îngrijire presupune
adaptarea la un nou set de reguli „ale casei”, adaptare care poate varia de la înțelegere și cooperare la inacceptare. De asemenea, trebuin ța de a face fa ță unor
alte tipuri de rela ționare: cu persoana de îngrijire, cu copiii acesteia sau rela ției
dintre persoana de îngrijire și partenerul s ău poate constitui un factor de stres
pentru copil.
Experien țele trăite de copil înainte, în timpul și după plecarea p ărintelui/
părinților la munc ă în străinătate pot duce la dezvoltarea unei palete largi de
19 Luca, C., Gulei, A.-S. (coord.), Metodologie – asisten ța socială, psihologic ă și juridică a copiilor r ămași
singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate, Ed. Terra Nostra, Bucure ști, 2007.

43Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
manifest ări psiho-comportamentale în func ție de vârsta copilului, caracteristicile
sale psiho-sociale, de modul în care acesta a fost preg ătit pentru plecarea p ărintelui/
părinților, sprijinul de care copilul bene fi ciază din partea re țelei de suport a familiei.
Aceste manifest ări psiho-comportamentale pot include: tr ăirea sentimentului de
abandon, triste țe, anxietate, nesiguran ță, stări despresive, comportament agresiv
sau atitudine de indiferen ță, deteriorarea conduitei școlare, sc ăderea capacit ății de
concentrare, supra/subapreciere, autoizolare, st ări de apatie, lips ă de motiva ție,
comportamente (pre)delincvente etc.
Marea majoritate a acestor manifest ări sunt „vizibile” și uneori u șor de
atribuit ca și cauză tocmai plecarea p ărinților la munc ă în străinătate. De regul ă
psihologul intervine pentru efectuarea unei evalu ări la solicitarea asistentului social,
responsabil de caz care a constatat necesitatea acestei m ăsuri în urma evalu ării
inițiale. Interven ția psihologului este parte integrant ă a procesului de evaluare
complexă a copilului și – acolo unde este cazul – din procesul de asistare ce are
ca scop prevenirea separ ării copilului de p ărinți.
Evaluarea psihologic ă a copilului singur acas ă presupune parcurgerea mai
multor secven țe: interviu cu copilul și discuții suplimentare cu managerul de caz,
asistentul social, p ărinte, persoana de îngrijire a copilului; teste de inteligen ță și de
dezvoltare mintal ă, inventare/chestionare de personalitate, probe proiective, scale
de măsurare a eventualelor simptome dezvoltate de copil; investigarea rela țiilor
copilului cu p ărinții, frații/surorile, persoana de îngrijire, p ărintele plecat.
Scopul acestei evalu ări este de a identi fi ca posibilele probleme pe care
copilul singur acas ă le poate prezenta, modul în care aceste probleme sunt legate
de dezvoltarea sa, de istoricul s ău familial și social, structura de personalitate
și caracteristicile copilului din punct de vedere al dezvolt ării cognitive, morale și
sociale și – nu în ultimul rând – modalitatea de raportare a copilului la plecarea
părinților și la situa ția prezent ă și manifest ările sale psiho-comportamentale.
În urma parcurgerii etapei de evaluare psihologic ă se întocme ște Raportul de
Evaluare Psihologic ă ce poate include: date de identi fi care a copilului, num ăr
de întâlniri pentru realizarea evalu ării și metodele de evaluare folosite, informa ții
referitoare la dezvoltarea psiho-social ă a copilului (nivelul de dezvoltare somato-
fi ziologică, evoluție psihologic ă, gândire, limbaj, aten ție, afectivitate, dezvoltare
morală, informa ții despre ata șamentul dezvoltat de copil), modul în care acesta
se raporteaz ă la plecarea p ărintelui/p ărinților, aspecte ale pro fi lului psihologic,
concluzii și recomand ări.
Vezi anexa nr.1: Raport de evaluare psihologic ă a copilului singur acas ă
Dac ă – în urma evalu ării psihologice – se constat ă necesitatea interven ției
pentru asistarea copilului în vederea adapt ării la perioada de absen ță a părintelui/
părinților psihologul poate opta, în func ție de vârsta și de abilit ățile mintale ale
copilului, pentru: consiliere suportiv ă (încurajarea exprim ării emoțiilor, ascultare
activă, asistare în vederea gestion ării constructive a emo țiilor), psihoterapie
(probleme legate de stress, di fi cultăți în gestionarea unor emo ții – furie, anxietate,
depresie -, probleme de comunicare, tulbur ări de comportament, descoperirea
unor noi metode adaptative de a face fa ță situației de copil singur acas ă, creșterea

44Asociația Alternative Sociale
stimei de sine și a încrederii în ceilal ți, o mai bun ă cunoaștere a propriei persoane)
sau terapie prin joc (folosirea func ției simbolice a jocului pentru exprimarea
nevoilor, sentimentelor și emoțiilor, creșterea sentimentului de siguran ță, învățarea
și/sau dezvoltarea unor abilit ăți de adaptare la situa ția plecării unuia sau ambilor
părinți).
În lucrul cu copiii singuri acas ă există mai multe teme ce pot fi abordate
pentru a-i ajuta s ă traverseze perioada de separare de p ărinți. Între acestea sunt:
dorul de p ărinți, sentimentul de vinov ăție pentru plecarea p ărintelui/p ărinților, stima
de sine, supraînc ărcarea cu sarcini, comportamentele (pre)delincvente.
Dorul de p ărinți este o stare des întâlnit ă la copiii ai c ăror părinți sunt pleca ți
la muncă în străinătate. În abordarea acestei teme sarcina principal ă a psihologului
constă în încurajarea copilului s ă-și exprime emo țiile. Scrierea într-un jurnal poate
fi un exerci țiu de autocunoa ștere cât și unul de desc ărcare emo țională; jocul de rol
întărește abilitățile de exprimare a emo țiilor și contribuie la dezvoltarea abilit ăților
de comunicare.
Sentimentul de vinov ăție pentru plecarea p ărintelui/p ărinților este de cele
mai multe ori înt ărit de argumentul dat de p ărinte/părinți pentru plecarea la munc ă
în străinătate: „să fi e mai bine pentru întreaga familie”. Psihologul poate interveni
prin asistarea copilului în identi fi carea și conștientizarea acestui tip de cogni ție
care alimenteaz ă sentimentul de vinov ăție. Ulterior se abordeaz ă tema rolurilor și
responsabilitatea lu ării deciziilor în cadrul familiei.
Stima de sine în cazul copiilor singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la
muncă în străinătate poate fi afectată sub forma supraaprecierii și a subaprecierii. În
cazul supraaprecierii, aceasta se manifest ă prin atitudini de superioritate și bravaj
ca urmare a bunurilor ob ținute de la p ărinți în compara ție cu ceilal ți copii de vârsta
lor. Exerci țiile de autocunoa ștere și de dezvoltare a unei imagini de sine pozitive
și realiste, discutarea avantajelor și dezavantajelor sunt metode de abordare a
supraaprecierii copiilor. Subaprecierea se manifest ă la copiii singuri acas ă prin
nevoia de a primi și de a oferi afec țiune, iar lipsa obiectului afectiv conduce la
trăirea unui sentiment de abandon, de inferioritate și/sau de furie și dezamăgire
față de părintele/părinții plecați exprimate prin timiditate excesiv ă, difi cultăți de
relaționare, atitudini de superioritate, comportamente (pre)delincvente etc. Ca și în
cazul sentimentului de vinov ăție, identi fi carea gândurilor care între țin o imagine de
sine negativ ă reprezint ă o primă etapă urmată de exerci ții de autocunoa ștere și de
întărire a calit ăților și abilităților identi fi cate.
Supraînc ărcarea cu sarcini este una din temele abordate mai ales în cazul
fetelor, dar și în cazul b ăieților care au fra ți mai mici, precum și în mediul rural. Rolul
psihologului este de a ajuta copilul s ă deosebeasc ă între abilit ățile și aptitudinile de
care are nevoie pentru a se dezvolta în mod independent și încărcătura de sarcini
care duce de cele mai multe ori la sc ăderea randamentului școlar și/sau abandon
școlar. De asemenea psihologul poate aborda tema cu privire la rolurile pe care
trebuie s ă le îndeplineasc ă un copil în cadrul familiei și conștientizarea drepturilor
pe care le are ca și copil (dreptul la educa ție, la joac ă etc.).

45Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Comportamentele (pre)delincvente . Lipsa de supraveghere, nevoia de
apartenen ță la grup, sentimentul de abandon și/sau de furie, nevoia de a atrage
atenția pot conduce copilul singur acas ă la comiterea de acte predelincvente
(asocierea cu grupuri delincvente, chiul, violen ță verbală etc.) și/sau delincvente
(furt, consum de droguri, violen ță fi zică etc.). Identi fi carea gândurilor care înt ăresc
astfel de comportamente, con știentizarea lor ca distorsiuni, jocul de rol, exerci țiile
de autocontrol și de autocunoa ștere, exerci țiile de comunicare asertiv ă a propriilor
emoții și nevoi, dezvoltarea de abilit ăți de viață independent ă, implicarea în activit ăți
de grup sunt etape pe care le poate parcurge psihologul în lucrul cu copilul singur acasă care manifest ă comportamente (pre)delincvente.
Vezi anexa nr.2: Fișă individual ă de consiliere
Bibliogra fi e
Luca, C., Gulei, A.-S., (coord.) Metodologie – asisten ța socială, psihologic ă
și juridică a copiilor r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în
străin
ătate, Ed. Terra Nostra, Bucure ști, 2007.
Birch, A., Psihologia dezvolt ării din primul an de via ță până în perioada
adultă, Ed. Tehnic ă, București, 2000.
D a fi noiu, I., Varga, J-l., Psihoterapii scurte. Strategii, metode, tehnici . Ed.
Polirom, Ia și, 2005.
Golu, M., Dicționar de psihologie social ă, Ed. Enciclopedic ă,
București, 1981.
Holdevici, I., Psihoterapii scurte – S ă ne rezolv ăm problemele de via ță rapid
și efi cient , Ed. CERES, Bucure ști, 2005.
Curs postuniversitar, Consiliere psihologic ă, Catedra de Psihologie –
Universitatea „Babe ș-Bolyai”, Cluj Napoca, 2005.
Conven ția cu privire la drepturile copilului adoptat ă de Adunarea General ă
a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989.
ANEXE:
1. Raport de evaluare psihologic ă a copilului singur acas ă
2. Fișă individual ă de consiliere

46Asociația Alternative Sociale
RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGIC Ă
Numărul de înregistrare al cazului: ___________/ ____________________
Nume: ________________________ Prenume: _____________________________
Vârsta: _________ ani;
Data nașterii:
____________________________________________________________________
Studii:
____________________________________________________________________
Motivul solicit ării evalu ării:
____________________________________________________________________
Evaluare solicitat ă de:
____________________________________________________________________
Evaluare psihologic ă realizată de:
____________________________________________________________________
Locul desf ășurării evalu ării psihologice:
____________________________________________________________________
Numărul de întâlniri realizate pentru evaluare:
____________________________________________________________________
Metode de evaluare folosite:
____________________________________________________________________
Dezvoltarea socio-psiho-emo țională a copilului:
____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Aspecte ale pro fi lului psihologic:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

47Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Atașamentul copilului:
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Modalitatea de raportare a copilului la plecarea mamei la munc ă în străinătate:
____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________
Recomand ări:
Având în vedere interesul superior al copilului și nevoile de dezvoltare ale acestuia,
recomand ăm ca:
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Teorii la care se raporteaz ă psihologul în realizarea evalu ării psihologice :
________________________________________________________________________________________________________________________________________
Data întocmirii raportului: _____________________

48Asociația Alternative Sociale
FIȘĂ INDIVIDUAL Ă DE CONSILIERE
Numărul de înregistrare al cazului: ____________ / ________________
Numele __________________________, Prenumele _________________________
Obiectiv/ Tema
terapeutic ă
abordatăTehnici și metode
utilizateObserva ții Data

49Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Rolul profesorului în prevenirea consecin țelor
negative ale plec ării părinților la munc ă
în străinătate asupra copiilor.
Migra ția părinților aduce schimb ări mari în via ța copiilor, schimb ări pe
care ei le tr ăiesc diferit. Contribu ția profesorului pentru prevenirea consecin țelor
negative ale acestui fenomen poate fi deosebit de valoroas ă. O etapă important ă în
stabilirea celei mai e fi ciente strategii de ac țiune este evaluarea situa ției și nevoilor
acestor copii.
Roluri și calități ale profesioni știlor care lucreaz ă cu copiii
migranților20.
Identi fi carea nevoilor copiilor •
Tratarea tuturor copiilor în mod egal•
Comunicarea permanent ă și deschis ă cu copiii •
Cunoașterea dorin țelor și intereselor copiilor, a cercului de prieteni ai •
acestora Observarea comportamentului și a schimb ărilor psihologice care se produc •
la copiiImplicarea copiilor în diverse activit ăți, inclusiv extracurriculare •
Oferire de ajutor și sfaturi la solicitarea copiilor •
Spirit întreprinz ător pentru abordarea situa țiilor de problem ă cu care se •
pot confrunta copiiiSensibilizarea și mobilizarea altor persoane pentru a oferi suport copiilor •
Informarea permanent ă a familiei și a persoanelor care îngrijesc copiii •
despre situa ția acestora
Informarea p ărinților elevilor și a persoanelor care îngrijesc copiii despre •
consecin țele migra ției asupra dezvolt ării copilului
Comunicare cu p ărinții plecați în străinătate despre situa ția emoțională și •
școlară a copiilor
Referirea copiilor spre alte servicii din comunitate•

I. Demersul profesorului în lucrul cu elevii
1. Analiza de nevoi (informa ționale, formare a competen țelor,
suport emo țional)
Face ți o evaluare de nevoi în clasa de elevi și alcătuiți împreun ă cu ei lista
de teme pe care s ă o aborda ți la lecțiile de dirigen ție.
20 Materiale elaborate de dirigin ții din raionul C ălărași, Republica Moldova, participan ți la stagiul de formare
„Activități de susținere a copiilor r ămași fără îngrijire p ărintească”, în cadrul proiectului „Includerea social ă a
copiilor rămași fără îngrijire p ărintească în urma migra ției”, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile
Copilului (CIDDC), Chi șinău, 2007.

50Asociația Alternative Sociale
În func ție de speci fi cul grupului de copii, de nivelul de încredere existent
între elevi și de rela ția dintre copii și adult, informa țiile referitoare la necesit ățile
copiilor pot fi colectate prin diverse modalit ăți.
Copiii pot fi întrebați direct ce vor s ă afl e, de ce au nevoie pentru a se sim ți
mai siguri și a se descurca mai bine ș.a.
Exemple de întreb ări:
Despre ce vre ți să vorbim la orele educative? Ce teme v ă intereseaz ă? •
În ce domenii vre ți să vă informați mai mult? •
Cu ce probleme v ă confrunta ți în prezent? De ce cuno ștințe și capacități aveți •
nevoie pentru a le face fa ță?
Despre ce situa ții de viață vreți să discutăm la orele de clas ă? •
Nevoi speci fi ce ale copiilor, determinate de plecarea p ărinților peste
hotare21
susținere emo țională: să fi e asculta ți și înțeleși •
abordare individual ă •
sfaturi•
activități de timp liber •
încredere în adul ți (profesori) •
dezvoltarea sim țului responsabilit ății •
pregătire pentru un mod de via ță sănătos •
motivare pentru studii•
abilități de gestionare a resurselor (bani, timp) •
abilități de soluționare a problemelor și luare a deciziilor •
stimă de sine / apreciere adecvat ă •
relații interpersonale pozitive •
pregătirea părinților, persoanelor de îngrijire, profesorilor pentru a diminua •
consecin țele migra ției asupra copiilor.
În cazurile în care întreb ările directe la o tem ă sau alta ar putea provoca
emoții neplăcute copiilor, sunt utile tehnicile interactive de analiz ă a nevoilor sau cele
bazate pe desen.
Vezi anexa nr.1: Metode de analiz ă a nevoilor copiilor
21 Materiale elaborate de dirigin ții din raionul C ălărași, Republica Moldova, participan ți la stagiul de formare
„Activități de susținere a copiilor r ămași fără îngrijire p ărintească”, în cadrul proiectului „Includerea social ă a
copiilor rămași fără îngrijire p ărintească în urma migra ției”, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile
Copilului (CIDDC), Chi șinău, 2007.

51Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
2. Identi fi carea st ărilor emo ționale ale copiilor
Migra ția părinților este un eveniment care produce tr ăiri emoționale
puternice, de cele mai multe ori acestea având o conota ție negativ ă. Aceste emo ții
deseori îi împiedic ă pe copii s ă comunice, s ă-și îndeplineasc ă responsabilit ățile,
să se comporte a șa cum o f ăceau pân ă la plecarea p ărinților. Atunci când copiii se
simt cople șiți de emo ții, le este foarte di fi cil să-și controleze ac țiunile reie șite din
primul impuls și să ia deciziile adecvate. În plus, ei nu mai pot s ă comunice clar
ceea ce vor cu adev ărat să spună.
Aplicând tehnici de identi fi care a emo țiilor, îi ve ți ajuta pe copii și tineri să-și
conștientizeze, s ă-și exprime și să-și controleze st ările afective.
În aplicarea tehnicilor de identi fi care a st ărilor emo ționale ale copiilor, este
important s ă țineți cont de:
Vârsta copiilor• . Copiilor mai mici le este mai u șor să se exprime prin simboluri
și desene, în timp ce pentru copiii mai mari este foarte important s ă-și dezvolte
„vocabularul emo țiilor”;
Nivelul de încredere care exist ă în grup • . Infl uențează libertatea de exprimare
în public. Este important ca fi ecare copil s ă aibă posibilitatea de a alege: s ă
vorbeasc ă sau nu despre ceea ce simte, s ă o facă în pereche, în grupuri mici
sau așa ca să fi e auzit de toat ă clasa de copii;
Necesitatea de a discuta despre emo țiile descrise sau numite de copii • . Aceste
tehnici au rolul de a ajuta copiii:
1. s ă-și cunoasc ă și conștientizeze via ța emoțională proprie, de aceea nu
întotdeauna sunt urmate de analize și discuții,
2. s ă depășească anumite emo ții neplăcute, di fi cile, de aceea uneori
r e fl ecțiile sunt importante pentru a dezvolta st ăpânirea de sine și strategii
constructive de comportare;
Perioada „evaluat ă”. • Unele tehnici se refer ă la starea emo țională de moment
sau de pe parcursul unei zile, iar altele, la perioade mai lungi din via ța copilului.
Există tehnici care contribuie la dezvoltarea abilit ăților copiilor de autoanaliz ă
și observare în timp a diferitor manifest ări emoționale proprii (Sentimente pe
linia vieții, Jurnalul personal);
Veți contribui la dezvoltarea „vocabularului de emo ții” al copiilor22:
când veți vorbi despre varietatea de sentimente; •
când îi ve ți întreba pe copii cum le-a mers în ziua respectiv ă, punând •
accent pe ceea ce au sim țit ei în leg ătură cu evenimentele relatate;
când îi ve ți întreba pe copii ce cred ei c ă au simțit și alte persoane implicate •
într-o situa ție sau alta;
când vă veți exprima propriile sentimente. •
Vezi anexa nr.2: Tehnici pentru identi fi carea st ărilor emo ționale ale
copiilor
22 Comportamentul asertiv și oferirea criticilor constructive. Suport de curs , CIDDC, Chi șinău, 2008

52Asociația Alternative Sociale
3. Dezvoltarea abilit ăților necesare copiilor pentru o via ță
independent ă
Aborda ți în cadrul orelor de dirigen ție subiecte care vor sprijini copiii și
tinerii să aibă o imagine de sine pozitiv ă, să-și dezvolte competen țe relaționale, de
management al resurselor, de rezolvare a problemelor etc.
Iat ă o listă orientativ ă de teme importante:
Autocunoa șterea și respectul de sine •
Comunicare și relații interpersonale (asertivitate, toleran ță, abordare nonviolent ă •
a con fl ictelor interpersonale, a solicita și a oferi suport / ajutor, rela ții de
gen etc.)
Managementul resurselor (organizarea e fi cientă a timpului, administrarea •
banilor, cunoa șterea comunit ății și identi fi carea institu țiilor care pot oferi suport
în probleme de s ănătate sau emo ționale etc.)
Mod de via ță sănătos (alimenta ție, igienă, activitate fi zică, păstrarea unui regim •
de viață care să prevină îmbolnăvirile, reac ție rapidă și adecvat ă în caz de
accident sau boal ă, asigurarea unei îmbr ăcăminți decente, curate, adecvate
vremii și ocaziei, între ținerea locuin ței etc.)
Soluționarea problemelor și luarea deciziilor (presiuni din partea altor persoane, •
situații difi cile de via ță etc.)
4. Promovarea egalit ății de șanse
Aborda ți teme de interes pentru toat ă clasa de elevi. Evita ți să utilizați în
comunicarea cu copiii etichete de orice fel – „clas ă bună”, „elev talentat”, „copil
din familie social-vulnerabil ă”. Tot aici se includ termenii care se refer ă la situația
familială a elevilor, inclusiv „orfan social”, „copil abandonat” ș.a. Aceste expresii
sunt discriminatorii pentru copii și îi fac să se simtă prost, să nu vrea s ă se implice
în activitățile pe care le propune ți.
Copiii și tinerii stabilesc rela ții de încredere cu profesorii care știu să
comunice de la egal la egal cu ei și sunt bine preg ătiți să discute teme de care
sunt interesa ți elevii (de ex. rela ții interpersonale, rezolvarea de con fl icte etc.).
Dacă sunteți profesor, ar ătați copiilor c ă distanța de statut care exist ă între voi se
referă la perioada din timpul orelor de clas ă. Asigura ți-i că în restul timpului sunte ți
disponibil s ă discutați și să-i susțineți. Astfel ve ți obține încrederea lor și veți deveni
o persoan ă căreia i se pot adresa.

53Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
5. Referirea copiilor care se confrunt ă cu situa ții difi cile
Fi ți gata să identi fi cați copiii care traverseaz ă situații difi cile (consum de
substanțe, con fl icte grave cu familia/persoana de îngrijire, violen ță, neglijare,
depresie, boli, ac țiuni ilegale etc.).
Oferi ți suport emo țional pentru dep ășirea stărilor de nelini ște și stres. Dac ă
stresul se cite ște pe fața copilului sau se re fl ectă în ceea ce spune sau face, dac ă
observați că se comport ă altfel decât de obicei, îl pute ți ajuta să facă față situației.
Țineți minte c ă este mai di fi cil să învețe din experien ța dvs., ajuta ți-l să învețe din
propria experien ță. Discuta ți despre lucrurile care provoac ă stres și modalit ățile
constructive de a-i face fa ță. În acest mod, stresul „se mut ă” din interior în afar ă,
unde cauzele și efectele lui pot fi văzute și analizate. Face ți în așa fel încât școala
să ofere diverse ocazii pentru activit ăți de reducere a stresului: cluburi sportive,
discoteci, cluburi de activit ăți extrașcolare etc.
Contacta ți părinții copiilor. Poate fi nevoie s ă lucrați cu familia sau persoanele
de îngrijire ale copiilor. Sugera ți copiilor și/sau familiilor acestora s ă apeleze la
serviciile specializate existente în comunitate – de asisten ță socială, medical ă,
psihologic ă, juridică etc.
6. Respectarea con fi dențialității
Profesorii și diriginții pot oferi elevilor un valoros suport emo țional. Atunci
când copiii și tinerii au încredere c ă discuțiile cu ace știa vor rămâne secrete, ei se
simt mai liberi în a povesti despre di fi cultățile și emoțiile pe care le au, în special,
referitor la subiecte personale. Având o rela ție de încredere cu un adult, copilul va
solicita sus ținerea acestuia de fi ecare dat ă când va avea nevoie, iar astfel va fi
prevenită agravarea anumitor probleme.
Principiul con fi dențialității constă în faptul c ă nu aveți dreptul s ă relatați
altora despre lucrurile spuse în cadrul comunic ării cu persoana consultat ă, fără
permisiunea acesteia. To ți speciali știi care se implic ă în soluționarea problemei
unui copil trebuie s ă respecte anonimatul celui care bene fi ciază de ajutorul lor.
Uneori, adul ților le este di fi cil să traseze limitele regulii de con fi dențialitate.
Pentru a interveni rapid și efi cient în situa ția unui copil, ei întreprind și acțiuni care
pot conduce la dezv ăluirea identit ății acestuia. În toate cazurile, adul ții trebuie s ă
fi e foarte aten ți, pentru a asigura dreptul copilului la protec ție.
Excep țiile de la regula con fi dențialității trebuie s ă se refere la situa țiile în
care exist ă o amenin țare la adresa persoanei consultate sau a altcuiva și atunci
când se încalc ă legea.

54Asociația Alternative Sociale
II. Demersul profesorului în lucrul cu familiile elevilor
1. Abordarea subiectului migra ției în cadrul ședințelor cu p ărinții
Migra ția este un proces natural care a înso țit omenirea de-a lungul istoriei
sale. Ceea ce pute ți face dvs. este s ă ajutați părinții care inten ționează să plece la
muncă peste hotarele țării să-și pregătească în așa fel copiii, încât ace știa să se
descurce independent în diverse situa ții de viață.
Explica ți părinților că pentru a- și proteja copiii de eventualele riscuri la
care sunt supu și în perioada când sunt desp ărțiți, ar trebui s ă întreprind ă mai
multe ac țiuni:
Să anunțe plecarea lor asistentului social din comunitate, care îi va informa •
despre modul în care pot asigura protec ția copilului în perioada când
sunt pleca ți.
Să anunțe plecarea lor educatoarei de la gr ădinița sau dirigintelui clasei pe •
care o frecventeaz ă copilul și să păstreze leg ătura cu aceste persoane care
vor avea în vizor copilul, îi vor acorda sprijinul necesar pentru a face fa ță
diverselor di fi cultăți.
Să aleagă cu aten ție persoana care va îngriji și supraveghea copilul în •
lipsa lor.
Să legalizeze rela ția copilului cu persoana de îngrijire printr-un act emis de •
autoritatea public ă competent ă. Încredin țarea spre îngrijire a unui copil prin
procurile eliberate de notarii publici nu asigur ă protecția copilului.
Lucruri pe care p ărinții trebuie s ă le facă împreun ă cu copiii, înainte de a
pleca peste hotare, pentru a preveni consecin țele negative ale desp ărțirii23:
Să discute și să stabileasc ă:
motivul plec ării și decizia c ă pleacă mama și/sau tatăl •
modul în care copiii vor avea grij ă de frații care rămân acas ă •
în grija cui r ămâne copilul, care va fi relația cu persoana de îngrijire și ce •
atitudine s ă aibă față de aceasta
cum să facă mâncare, s ă se alimenteze corect, s ă fi e atenți la termenul de •
valabilitate al produselorcare sunt regulile de igien ă și cum să le respecte •
cum să procedeze în caz de boal ă, cum să administreze medicamente •
reguli de securitate (calamit ăți naturale, electricitatea, focul, regulile de •
circulație)
23 Material realizat în cadrul proiectului „Includerea social ă a copiilor r ămași fără îngrijire p ărintească în urma
migrației”, CIDDC, Chi șinău, 2007.

55Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
modul de preg ătire și purtare a îmbr ăcăminții de sezon •
cum să distribuie banii și să economiseasc ă resursele materiale •
cum să gestioneze timpul și să-și organizeze timpul liber •
modul de între ținere a gospod ăriei și de repartizare a sarcinilor între •
membrii familiei, între copil și persoana de îngrijire
cum să se comporte în situa ții neprev ăzute și/sau de risc (ga șcă, droguri, •
raporturi sexuale, rela ții cu persoane str ăine, tra fi c de fi ințe umane)
cui să se adreseze atunci când au nevoie de ajutor (rude, profesori, •
psiholog școlar, asistent social, medic, poli țist)
listă cu numere de telefon ale diferitelor servicii din comunitate. •
Să-i asigure:
despre men ținerea leg ăturii cu membrii familiei r ămași acasă pe •
durata plec ării
că părintele plecat va trimite copilului resursele necesare •
că are încredere în capacitatea copilului de a face fa ță vieții •
independentecă orice di fi cultate poate fi depășită. •
Să lase:
mai multe copii ale setului de documente în baza c ărora părintele pleac ă •
peste hotare (contract de munc ă, pașaport, viz ă)
datele de contact proprii în țara în care pleac ă (dacă e posibil). •
Discuta ți cu părinții elevilor despre consecin țele migra ției adulților asupra
dezvoltării copiilor. Oferi ți informa ții și sugestii cu referire la particularit ățile de
dezvoltare a copiilor la diferite vârste, importan ța comunic ării și acordării de suport
emoțional pe durata lipsei p ărinților etc.
2. Comunicarea cu persoanele adulte din anturajul copiilor
Sunte ți o resurs ă valoroas ă pentru membrii familiilor afectate de migra ție.
Totodată, colaborarea cu aceste persoane v ă va ajuta s ă monitoriza ți situația
copiilor, în special, dac ă este vorba de cazuri mai di fi cile pe care le-a ți identi fi cat.
Oferiți părinților și persoanelor de îngrijire sugestii bazate pe particularit ățile •
individuale ale copiilor și tinerilor, pe care le cunoa șteți datorită faptului c ă
observați îndeaproape comportamentul acestora.
Informați adulții despre posibilele consecin țe negative ale desp ărțirii de părinți •
asupra emo țiilor și comportamentului copiilor.
Promova ți ideea c ă, pentru bun ăstarea copilului, satisfacerea nevoilor •
emoționale este la fel de important ă ca cea a nevoilor de baz ă. Încuraja ți adulții
să arate afec țiune față de copii, s ă-i încurajeze, s ă-și demonstreze suportul
emoțional.

56Asociația Alternative Sociale
Transmite ți ideea c ă prezența în viața copilului a cel pu țin unui adult care îi •
oferă suport și în care el are încredere constituie unul dintre factorii de protec ție
în fața stresului.
Sugerați modalit ăți efi ciente de colaborare cu copiii: comunicarea de la egal •
la egal, metode pozitive de disciplinare, tehnici de solu ționare constructiv ă a
neînțelegerilor, luarea în considera ție a opiniei copilului, implicarea copilului în
luarea deciziilor legate de via ța sa, procedee de oferire a sprijinului emo țional,
respectarea spa țiului personal, încurajarea autonomiei, discu ții despre
administrarea banilor primi ți de la părinți, acceptarea prietenilor copilului etc.
III. Demersul profesorului în elaborarea strategiei școlii
pentru prevenirea consecin țelor migra ției asupra elevilor
1. Evaluarea la nivel de școală a situației copiilor care au p ărinți plecați
în străinătate
Aborda ți în cadrul Consiliilor profesorale problematica efectelor negative
ale migra ției părinților asupra copiilor. Stabili ți care este num ărul copiilor care au
unul sau ambii p ărinți plecați la munc ă în străinătate în școală și efectua ți o primă
evaluare a situa ției lor. Managerii școlari se vor baza pe aceste date atunci când
vor lua decizii privind ac țiunile care trebuie întreprinse în scopul protec ției acestor
copii.
În lipsa unor practici deja veri fi cate în domeniul lucrului cu copiii migran ților,
recomand ăm profesorilor:
Să-și plani fi ce activit ățile de prevenire a consecin țelor migra ției asupra copiilor •
în baza studierii atente a nevoilor acestora;
Să învețe în urma fi ecărei experien țe de lucru cu copiii, ceea ce îi va ajuta s ă-și •
facă o concep ție despre strategiile mai e fi ciente de interven ție și să-și formeze
treptat stilul personal de abordare a acestei probleme;
Să utilizeze în plani fi carea activit ății opinii ob ținute de la copii și tineri; •
Să colaboreze cu al ți actori comunitari în vederea e fi cientizării lucrului cu •
copiii.
Vezi anexa nr.3: Fișă pentru colectarea informa țiilor despre copiii cu
părinți plecați la munc ă în străinătate
2. Școala – spa țiu prietenos pentru copii și tineri
Analiza ți, cu ajutorul urm ătoarelor caracteristici, gradul în care școala este
un mediu atractiv pentru elevi:

57Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Adulții conștientizeaz ă că sentimentul de apartenen ță este o nevoie a copiilor. •
Conducerea școlii și cadrele didactice se comport ă democratic. •
Exist• ă un consens real între administra ție, cadrele didactice și elevi, ceea ce
asigură ca eforturile educative ale acestora s ă fi e cu adev ărat centrate pe
nevoile copiilor și tinerilor.
Școala propune adolescen ților diverse activit ăți la care s ă participe. •
Mediul fi zic și atmosfera din școală îi încurajeaz ă pe adolescen ți să se simtă •
confortabil atunci când trec pragul școlii.
Adulții consult ă regulat elevii și părinții lor cu privire la diverse aspecte ale •
mediului școlar.
Copiii și cadrele didactice petrec foarte mult timp la școală. Condițiile în
care munce ște persoana, iar înv ățătura este munca unui copil, îi in fl uențează
starea emo țională și randamentul. Aceste condi ții se refer ă la diferite aspecte: de
la amplasarea mobilierului, pân ă la atmosfer ă. În situa ția în care copiii care au
părinți plecați se simt acas ă singuri și triști, climatul de la școală devine și mai
important pentru ei.
Urm ătorul exerci țiu vă va ajuta s ă faceți orele petrecute în cadrul școlii mai
plăcute și atractive. Întruni ți grupul de profesori pentru a stabili o list ă care să conțină
tot ceea ce crede ți că ar face mediul școlar sau al clasei mai pl ăcut, incluzând și
lucrurile mari, și detaliile. Propune ți elevilor (în grupuri, clase) s ă procedeze la fel.
Decideți împreun ă care sunt cele zece idei care corespund criteriului „maximum
efect cu minimum cheltuial ă”. În sfârșit, gândiți-vă cine va realiza schimb ările și în
ce termene. Ghida ți-vă după ideea că în acest mod încuraja ți încrederea în sine
a tinerilor, deoarece ei au sentimentul c ă participă activ la construirea mediului în
care trăiesc, că sunt consulta ți și opinia lor conteaz ă.
3. Creșterea motiva ției copiilor de a participa
Aplica ți tehnici de motivare a copiilor s ă se implice în activit ăți propuse
de școală:
Stabilirea de reguli ale clasei împreun ă cu colectivul acesteia • . Determinarea
clară a regulilor de comportament de la începutul anului școlar este esen țială
atât pentru managementul clasei, cât și pentru prevenirea unor comportamente
difi cile/nedorite.
Personalizarea clasei• . Aspectul interior al clasei reprezint ă un mod de a
fortifi ca identitatea social ă a elevului. Oferi ți posibilitate copiilor s ă participe
la amenajarea s ălii de clas ă (de ex., prin desene, amplasarea mobilierului
etc.). În acela și timp, ve ți încuraja creativitatea copiilor și sentimentul lor de
apartenen ță.

58Asociația Alternative Sociale
Cuno• a șterea elevilor . Cunoa șterea particularit ăților copilului, memorarea
prenumelui, a preferin țelor sale, a rela țiilor cu colegii sunt câteva aspecte
importante care îi creeaz ă încredere în sine, sentimentul de siguran ță și
apreciere personal ă. Respectul fa ță de elevi este un element esen țial în
motivarea lor la ac țiuni de colaborare.
Implicarea elevilor în activitatea de înv ățare și cea educativ ă • . Posibilitatea
de exprimare constituie o motiva ție puternic ă pentru elevi de a frecventa orele
și a se implica activ. Activit ățile interactive sunt considerate cele mai e fi ciente
pentru formarea de competen țe și prevenirea problemelor de disciplin ă.
Tehnicile de grup în procesul de înv ățare permit o cunoa ștere de sine mai
bună, ceea ce ajut ă copiii să-și defi nească valorile personale. Ei sunt atra și de
activități care permit comunicarea cu semenii și schimbul de experien ță. Prin
creșterea nivelului de interac țiune dintre copii și datorită feed-back-ului oferit
tuturor elevilor, fi ecare copil are sentimentul c ă este responsabil de ceea ce se
întâmplă la nivel de grup. Astfel, elevii vor deveni mai responsabili, receptivi și
se vor sim ți importan ți în cadrul grupului.
Indicatori pentru a veri fi ca e fi ciența în aplicarea metodelor interactive24:
Proporția de timp în care vorbe ște profesorul și în care vorbesc elevii •
Gradul de control exercitat de profesor asupra temelor discutate•
Mobilitatea elevilor în sala de clas ă, acceptat ă / încurajat ă de profesor •
Nivelul de mobilitate al profesorului•
Măsura în care regulile de grup sunt negociate / impuse •
Măsura în care valorile, atitudinile și emoțiile sunt incluse în discu țiile de •
grupNivelul de participare al elevilor la plani fi carea activit ăților •
Gradul de responsabilizare al elevilor de c ătre profesor. •
Rezolvarea imediat ă a problemelor disciplinare ap ărute • . Controlul
proximității (apropierea fi zică a profesorului fa ță de elev inhib ă comportamentul
nedorit al acestuia), recurgerea la regul ă, comunicarea asertiv ă sunt modalit ăți
constructive de a aborda di fi cultățile în momentul apari ției lor.
Realizarea de evalu ări periodice • . Evaluarea permite recompensarea fi ecărui
elev la intervale scurte de timp.
24 Gavriliuc, C. (coord.), Ghid pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii migran ților, CIDDC, Ed. URMA ta,
Chișinău, 2007.

59Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
4. Stabilirea parteneriatelor cu actorii comunitari
În multe comunit ăți, copiii ai c ăror părinți sunt pleca ți în străinătate sunt
considera ți privilegia ți, iar riscurile la care ace știa sunt supu și sunt neglijate.
Încercați să sensibiliza ți opinia public ă în legătură cu situa ția acestor copii și
problemele emo ționale, de s ănătate, rela ționale etc. cu care se pot confrunta ei.
Dac ă în comunitate exist ă o strategie / un plan de ac țiune care vizeaz ă
suportul pentru ace ști copii, determina ți care este rolul școlii în acest sens și
cum pot contribui cadrele didactice în prevenirea consecin țelor migra ției. Stabili ți
relații de colaborare cu diver și actori: Centrul medicilor de familie, Prim ărie,
ONG-uri etc.

Bibliogra fi e
Gavriliuc, C. (coord.), Ghid pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii
migranților, Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Ed.
URMA ta, Chi șinău, 2007.
Gavriliuc, C., Platon, D., Afteni, V., Situația copiilor r ămași fără îngrijire
părintească în urma migra ției, Centrul de Informare și Documentare privind
Drepturile Copilului și UNICEF Moldova, Chi șinău, 2006.
** Comportamentul asertiv și oferirea criticilor constructive. Suport de curs .
Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Chi șinău, 2008.
**Materiale elaborate în cadrul proiectului Includerea social ă a copiilor r ămași
fără îngrijire p ărintească în urma migra ției, Centrul de Informare și Documentare
privind Drepturile Copilului, Chi șinău, 2007.
ANEXE:
1. Metode de analiz ă a nevoilor copiilor
2. Tehnici pentru identi fi carea st ărilor emo ționale ale copiilor
3. Fișă pentru colectarea informa țiilor despre copiii cu p ărinți plecați la
muncă în străinătate

60Asociația Alternative Sociale
1. Exemple de metode de analiz ă a nevoilor copiilor
Vizualizarea pe fi șe25
Obiectiv: plani fi carea tematicilor pentru ora de dirigen ție în baza nevoilor și
intereselor elevilor.Materiale necesare: fi șe de hârtie, carioca, scotch, tabl ă.
Explicați regulile metodei: 1.
– o singur ă idee pe o fi șă
– gândul trebuie expus în cel mult trei rânduri Rugați participan ții să-și ia câte o fi șă și să răspundă la întrebarea „Ce teme 2.
vreau să discutăm la lecțiile de dirigen ție?”. Dac ă cineva are mai multe idei,
poate lua mai multe fi șe.
Invitați participan ții să ia scotch și să lipească fi șele lor pe tabl ă sau un perete 3.
din sală.
Rugați participan ții să grupeze fi șele și s
ă denumeasc ă fi ecare grup de idei 4.
astfel ob ținut.
Discutați cu elevii despre categoriile de teme pe care le-au identi fi cat ei. Decide ți 5.
care pot fi abordate începând cu lec ția următoare și care necesit ă o pregătire
din partea dvs. și a copiilor.
Avantajele metodei : fi ecare elev are posibilitatea s ă-și exprime ideile; to ți elevii pot
participa la luarea deciziilor cu referire la temele plani fi cate și ordinea acestora;
elevii a fl ă despre nevoile și dorințele colegilor; se face o clasi fi care a nevoilor
copiilor în func ție de prioritatea lor pentru clasa de elevi.
Cutia cu idei26
Obiectiv: explorarea ideilor elevilor cu referire la tematica orelor de dirigen ție, a
intereselor privind activit ățile de timp liber etc.
Materiale necesare: o cutie, în care s ă fi e făcută o deschiz ătură pentru introducerea
bilețelelor, fi șe, pixuri.
Etape:
Plasați cutia într-un loc în care elevii s ă aibă acces oricând au nevoie. 1.
Anunțați elevii despre func ția cutiei – în ea poate fi pusă orice idee, opinie sau 2.
dorință a copiilor, a c ărei realizare le va fi bene fi că (teme de ore educative,
activități de timp liber, sugestii privind stilul de comunicare în grup sau cu
dirigintele etc.)Determina ți împreun ă cu clasa de elevi intervalul de timp în care se va face 3.
colectarea de idei (de ex. o zi, o s ăptămână).
Deschide ți cutia împreun ă cu elevii, citi ți ideile și faceți o grupare a lor. 4.
Decideți care vor fi pașii următori pentru a realiza propunerile. Discuta ți despre 5.
resursele necesare pentru a pune în practic
ă ideile și care va fi contribu ția
copiilor și cea a dirigintelui, profesorului în acest sens.
Avantajele metodei : fi ecare elev are posibilitatea s ă-și exprime ideile; util ă în
cazurile în care în grupul de elevi nu este stabilit un nivel de încredere care s ă
permită exprimarea deschis ă; poate fi aplicată cu un num ăr mare de copii.
25 Comportamentul asertiv și oferirea criticilor constructive. Suport de curs , CIDDC, Chi șinău, 2008.
26 Gavriliuc, C. (coord.), Ghid pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii migran ților, CIDDC, Ed. URMA ta,
Chișinău, 2007.

61Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
2. Tehnici pentru identi fi carea st ărilor emo ționale ale copiilor
Fețe cu emo ții27
Obiectiv: identi fi carea st ării emoționale ale membrilor grupului.
Materiale necesare: pregătiți și decupa ți din timp fe țe care redau diferite st ări
emoționale; scotch, tabl ă.
Etape:
Puneți la dispozi ția copiilor imagini cu fe țe care redau emo ții. Decide ți în funcție 1.
de particularit ățile grupului câte feluri de emo ții sunt potrivite pentru acest
exercițiu. Propune ți-le să aleagă imaginea care red ă cel mai bine felul cum se
simte fi ecare în acel moment.
Când toți copiii au f ăcut alegerea, ruga ți-i să lipească, pe rând, fa ța aleasă pe o 2.
coală mare de hârtie sau pe tabl ă și să numeasc ă emoția / starea lor. Mul țumiți
fi ecărui participant.
La fi nal, privi ți tot panoul de emo ții și discuta ți cu grupul ideile pe care le au 3.
copiii în leg ătură cu ceea ce v ăd.
Avantajele metodei: reperul propus faciliteaz ă identi fi carea și verbalizarea st ării
emoționale; to ți copiii sunt implica ți și au ocazia s ă se exprime; ofer ă o imagine
despre starea afectiv ă generală a grupului; este util ă aplicarea ei la început de
lecție sau activitate, pentru a „m ăsura temperatura” atmosferei din grup și a crea
oportunitatea de eliberare a unor eventuale tensiuni.
27 Comportamentul asertiv și oferirea criticilor constructive. Suport de curs , CIDDC, Chi șinău, 2008.

62Asociația Alternative Sociale
Fișă de lucru „Fe țe cu emo ții”

63Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Copacul cu omule ți28
Obiectiv : identi fi carea st ării emoționale ale membrilor grupului.
Materiale necesare : copii ale fi șei de lucru pentru fi ecare copil.
Etape :
Distribuiți fi șa și propune ți copiilor s ă se identi fi ce cu o fi gură din ea. Oferi ți 1.
câteva clipe pentru aceasta.
Propune ți celor care vor, s ă împărtășească grupului cine sunt ei în fi șă și de ce 2.
și-au ales anume fi gura respectiv ă. Mulțumiți fi ecărui participant.
Întrebați copiii ce cred despre starea emo țională și atmosfera care domin ă 3.
grupul, reie șind din ideile care au r ăsunat.
Avantajele metodei : fi șa de lucru ofer ă o varietate mare de st ări și emoții; fi ecare
copil are posibilitatea s ă interpreteze a șa cum vrea semni fi cația poziției fi gurilor
și alte elemente din imagine; to ți copiii sunt implica ți în exerci țiu; oferă copiilor
oportunitatea de a a fl a cum se simt ceilal ți membri de grup; poate fi aplicată pentru
a vedea care este starea emo țională a participan ților la moment, în raport cu o
temă anumită (de ex., rela ții interpersonale) sau cu grupul de elevi, dac ă este
utilizată la sfârșitul unei activit ăți, iar participan ții indică unde se a fl au pe imagine
la începutul activit ății și unde se g ăsesc la încheierea ei.
28 Comportamentul asertiv și oferirea criticilor constructive. Suport de curs , CIDDC, Chi șinău, 2008.

64Asociația Alternative Sociale
Fișă de lucru „Copacul cu omule ți”

65Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
3. Fișă pentru colectarea informa țiilor despre copiii cu p ărinți
plecați la munc ă în străinătate29
(completat ă de dirigin ții implica ți în proiectul „Includerea social ă a copiilor r ămași
fără îngrijire p ărintească în urma migra ției”)
Numărul de elevi în clas ă: •
Din ei au unul sau ambii p ărinți plecați: •
Numărul de copii care au pleca ți: •
ambii p ărinți ___ mama ___ tat ăl ___
Țările în care au migrat p ărinții elevilor: •
Numărul de copii conform duratei de desp ărțire cu părintele / p ărinții: •
pân ă la 1 an ___ între 1 an și 2 ani ___ între 2 ani și 3 ani ___
între 3 ani și 4 ani ___ între 4 ani și 5 ani ___ mai mult de 5 ani ___
Numărul de copii care: •
locuiesc cu un p ărinte ___ locuiesc cu persoana de îngrijire ___
locuiesc singuri ___ locuiesc singuri, dar au o persoan ă de îngrijire ___
Căile de comunicare dintre copii și părinții migrați •
Frecvența de comunicare dintre copii și părinții migrați •
Difi cultățile cu care se confrunt ă copiii în diferite domenii ca urmare a plec ării •
părinților lor în str ăinătate (activit ățile de gospod ărie, reușita școlară, activitățile
de timp liber, rela țiile cu colegii și prietenii, exprimarea și controlul emo țiilor,
modul de via ță sănătos etc.)
Situații grave depistate printre elevii din c • las ă
29 Material elaborat în cadrul proiectului „Includerea social ă a copiilor r ămași fără îngrijire p ărintească în urma
migrației”, CIDDC, Chi șinău, 2007.

66Asociația Alternative Sociale
Psihopedagogia prevenirii consecin țelor negative
ale plecării părinților în str ăinătate asupra copiilor
Nesiguran ța determinat ă de absen ța unuia sau ambilor p ărinți creează la
copilul rămas singur acas ă teamă, anxietate, conduit ă de fugă etc. Lipsa afec țiunii
părinților poate determina insecuritate afectiv ă, marginalizare, agresivitate îndreptat ă
spre alți copii. Exist ă cîteva aspecte care, puse în practic ă de cadrele didactice ar
putea ajuta copiii s ă depășească problemele declan șate de plecarea p ărinților în
străinătate la munc ă.
Ajută-i să se cunoasc ă, să-și creeze o imagine de sine corect ă! •
Comunic ă efi cient cu elevii! Formeaz ă la copii abilit ăți de ascultare •
activă!
Fii asertiv! Formeaz ă la copii comportamente asertive! •
Fii empatic! Formeaz ă la copii comportamente empatice! •
Rezolvă la timp con fl ictele! Înva ță-i și pe copii s ă-și rezolve con fl ictele •
cu ceilal ți!
Ajută-i să ia o decizie corect ă! •
Ajută-i să învețe! •
Lucrați în echip ă! Învață-i pe copii c ă lucrul în echip ă este foarte •
important!
Aceste calit ăți pot fi formate la elevi prin contribu ția dirigintelui și a profesorului
psihopedagog, dar și a profesorilor fa ță de care copilul a dezvoltat o rela ție de
atașament și încredere.
1. Ajut ă-l să se cunoasc ă, să-și creeze o imagine de sine corect ă!
Climatul familial, mediul afectiv în care cre ște copilul, c ăldura sau indiferen ța
acestuia îi vor marca puternic modul de via ță, personalitatea, încrederea în
forțele proprii și imaginea de sine. Cadrele didactice pot contribui la prevenirea
consecin țelor negative ale plec ării părinților la munc ă în străinătate. Preg ătirea
psihologic ă a copilului pentru a rezista la tot felul de încerc ări ale vie ții începe cu
formarea unei imagini de sine pozitive. Plecarea p ărinților și rămânerea copilului
singur acas ă este o asfel de încercare prin care trebuie s ă treacă acesta. Imaginea

67Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
de sine corect ă este premisa de la care se poate porni în procesul de sus ținere
psihologic ă a copilului de c ătre școală. Orele de dirigen ție ar trebui s ă abordeze
teme care s ă contribuie la formarea corect ă a imaginii de sine.
Ce este imaginea de sine!30
Imaginea de sine este felul în care gânde ști despre calit ățile și defectele
tale. Abilitatea noastr ă de a ne evalua corect și realist, de a fi capabili s ă ne
acceptăm așa cum suntem, de fi nește imaginea de sine. Imaginea personal ă
este propria noastr ă părere despre ce fel de persoan ă suntem. Imaginea
de sine este fundamentul pe care se formeaz ă întregul comportament al
persoanei. De aceea, educatorul de orice fel, profesor, p ărinte, trebuie s ă
ajute copilul s ă-și formeze o imagine de sine corect ă. Putem vorbi despre o
imagine de sine fi zică, psihică și una social ă.
Imaginea de sine fi zică, reprezint ă modul în care fi ecare persoan ă își
acceptă propria corporalitate, ca ansamblu al tr ăsăturilor fi zice.
Imaginea de sine psihic ă, este reprezentarea pe care o are fi ecare
persoană despre capacit ățile sale psihice (limbaj, inteligen ță, caracter, voin ță,
interese, valori etc.).
Imaginea de sine social ă, reprezint ă compararea cu altul și înscrierea
individului în contextul social. La acestea se adaug ă opinia grupului, adic ă imaginea
socială de sine.
F ără îndoială, imaginea personal ă are o putere atât de mare, încât
impactul ei este cople șitor asupra destinului oric ărei persoane, ea putând
infl uența atât reu șita, cât și nereușita acesteia. Toate ac țiunile și sentimentele
noastre, sunt în concordan ță cu imaginea noastr ă personal ă. Imaginea
de sine sc ăzută determin ă neîncredere în sine, dar și o stim ă de sine
îndoielnic ă. La fel de d ăunătoare este și imaginea de sine supraevaluat ă.
Dacă cineva se va crede o persoan ă plină de talent și se va lansa într-o
activitate speci fi că, se va întâlni curând cu e șecul, deoarece nu va putea
face față cerințelor.
De aceea școala trebuie s ă-l ajute pe copil s ă-și formeze o imagine
de sine corect ă. El trebuie s ă știe că are calit ăți dar și defecte, c ă poate
obține succese importante dar și unele insuccese. Copiii cu imagine de sine
corectă:
 Se simt importan ți
 Se simt unici
 Se simt plini de succes
 Își asumă scopuri bine de fi nite
 Se simt utili
30 Băban, A. (coord.), Consiliere educa țională, Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj Napoca, 2001.

68Asociația Alternative Sociale
 Au simțul puterii
 Au încredere în sine
 Se simt respecta ți
 Pot lua decizii corecte
 Se simt capabili s ă-i infl uențezi pe alții
 Au o imagine corporal ă pozitivă.

Imaginea de sine corect ă determin ă cristalizarea stimei de sine pozitiv ă.
Încurajarea este procesul prin care p ărinții și cadrele didactice pot dezvolta
încrederea și stima de sine a copilului. Interven ția părinților și a profesorilor este,
deci, determinant ă. În general cadrele didactice pot contribui la formarea imaginii
de sine pozitiva astfel:
să aibă așteptări rezonabile în raport cu vârsta elevilor; a.
să-i ajute s ă-și plani fi ce adecvat activit ățile; b.
să determine concentrarea elevilor asupra aspectelor pozitive din experien ța c.
lor, din via ță etc.;
să-i ajute s ă decidă singuri; d.
să foloseasc ă încurajarea și recompensa atunci când este cazul; e.
să fi e model personal pentru elevi; f.
să-i ajute pe elevi s ă-și identi fi ce punctele tari și punctele slabe; g.
să-i ajute s ă-și conștientizeze succesele, în acest fel se dezvolt ă stima h.
de sine;
să dezvolte încrederea în imaginea fi zică a copilului; i.
să-i facă să-și asume responsabilit ăți în cadrul clasei. j.
2. Comunic ă efi cient cu elevii! Formeaz ă la copii abilit ăți de
ascultare activ ă!
Oric ărei persoane îi este destul de u șor să comunice cu ceilalti. Mai greu
este însă să-i ascultăm cu aten ție. Ascultarea activ ă este o necesitate dar și o mare
calitate a omului. Ascultarea activ ă este perceperea și înțelegerea corect ă a ceea
ce transmite interlocutorul. Putem desprinde câteva roluri sau func ții ale ascult ării
active în situa țiile curente:

69Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Rolurile ascult ării active31
Rol de facilitare a desc ărcării emoționale a partenerului – sunt
binecunoscute situa țiile în care ne sim țim plini, tensiona ți și avem dorin ța de a ne
împărtăși cuiva. Odat ă realizat acest lucru, starea de tensiune se diminueaz ă, ne
simțim liniștiți și împăcați.
Rolul de facilitare a exprim ării de sine a partenerului – cunoașterea
necesităților, dorin țelor și sentimentelor interlocutorului v ă va ajuta s ă stabiliți un contact
mutual e fi cient.
Rol în intercunoa ștere și învățare – ascultând putem, pe de o parte,
să cunoaștem persoana, s ă afl ăm informa ții despre ea, despre al ții sau despre
realitate, iar pe de alt ă parte, putem s ă învățăm, să bene fi ciem de cuno ștințele și
experien țele celorlal ți.
Toate aceste roluri deriv ă din caracterul ascult ării ca și component ă de bază
a comunic ării, iar realizarea lor depinde de gradul în care persoanele implicate
dispun de un anumit exerci țiu și de unele tr ăsături și resurse, care le fac s ă fi e buni
sau mai pu țin buni ascult ători.
Care ar fi , așadar, la nivel personal, calit ățile unui bun ascult ător? În unele
profesii cum ar fi aceea de educator, profesor, manager etc. ascultarea poate c ăpăta
o valoare esen țială pentru ob ținerea succesului. Pentru a putea practica ascultarea
activă persoana trebuie s ă dispună de unele calit ăți care îl caracterizeaz ă ca bun
ascultător.
31 Băban, A. (coord.), Consiliere educa țională, Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj Napoca, 2001, pag.4.

70Asociația Alternative Sociale
Un bun ascult ător are
următoarele calit ăți
Ascultă cu aten ție, este prezent •
în comunicare cu toate sim țurile,
prelucreaz ă conținuturile;
Ascultă cu continuitate, f ără •
întreruperi;
Este deschis, are disponibilitatea •
de a comunica, de a stabili rela ții;
Arată că este preocupat și își •
exprimă preocuparea pentru cele
comunicate de interlocutor;
Mimica exprim ă implicarea în •
procesul comunic ării;
Nu dă semne de plictiseal ă (dacă •
procesul comunic ării depășește
timpul așteptat);
Nu întrerupe pe interlocutor •
(emițător);
Este preocupat și de subiectul •
comunicării și de persoana cu
care comunic ă;
Păstrează contactul vizual direct •
dar nu deruteaz ă cu privirea;
Nu comunic ă într-o atmosfer ă în •
care exist ă mulți factori perturbatori
(riscă să perceap ă denaturat);
Se asigur ă că înțelege bine •
mesajul, reia cele comunicate cu propriile cuvinte (parafrazeaz ă);
Este lipsit de prejudec ăți în •
legătură cu informa țiile emise.Un rău ascult ător
Ascultă, dar nu îl preocup ă ce •
spune celalalt;
Aude, dar nu ascult ă, nu se •
implică;
Privește spre tine dar, de fapt nu •
ascultă, se gânde ște în altă parte;
Este dominat de prejudec ăți •
și stereotipii;
Gândește că efortul de a asculta •
este prea mare;
Se simte ofensat de interlocutor;•
Ascultă preocupat numai de •
subiect și neglijeaz ă persoana
(trăirile acesteia);
Ascultă fi
ind perturbat de al ți •
factori;
Face gesturi de respingere și/sau •
blocare a comunic ării;
Face gesturi neconcordante cu •
limbajul verbal.

71Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Joc didactic pentru evaluare
Împ ărțiți-i pe elevi în perechi. Cere ți elevilor s ă vorbeasc ă fi ecare
în același timp despre un anumit lucru (ce am f ăcut astăzi la școală, ce voi
face dup ă amiază etc.) timp de un minut. În timp ce vorbesc, elevii ar trebui
să se concentreze concomitent s ă asculte ce spune cel ălalt. După trecerea
minutului, elevii î și spun unii altora ce au auzit și ce-și amintesc din ce a spus
celălalt. Cere ți elevilor din clas ă să formeze un cerc. Discuta ți despre aceast ă
experien ță cu întreaga clas ă.
Cum a decurs ascultarea?Care cerin țe ale ascult ării active nu s-au respectat?
Cum ar fi trebuit s ă decurgă acultarea?
3. Fii asertiv! Formeaz ă la copii comportamente asertive!
Comunicarea asertiv ă înseamn ă
32:
comunicare direct ă; •
gândește despre el c ă se poate adapta la orice cerin ță, pentru care este •
pregătit;
exprimarea emo țiilor; •
abordare pozitiv ă a opiniilor; •
a solicita și a refuza conform con științei proprii; •
a face complimente;•
a spune DA sau NU când este necesar;•
respectul drepturilor.•
Comunicarea inasertiv-pasiv ă înseamn ă:
evitarea confrunt ărilor, con fl ictelor, dorin ța ca toat ă lumea s ă fi e mulțumită; •
lipsa unei cereri, a unei solicit ări anume; •
neimplicarea în câ știgarea unor drepturi personale sau în ap ărarea unor •
opinii;
trăirea unui sentiment de frustrare, iritare, f ără însă a se încerca s ă se exprime •
nemulțumirile fa ță de ceilal ți;
vorbitorul las ă pe ceilal ți să aleagă în locul s ău; •
vorbitorul vede drepturile celorlal ți ca fi ind mai importante și renunță la •
drepturile sale.
32 Ivey, A. E., Gluckstern, N., Ivey, M. B, Abilitățile consilierului – abordare din perspectiva microconsilierii ,
Ed. Universit ății din Oradea, 2002, pag.20-34.

72Asociația Alternative Sociale
Comunicarea inasertiv-agresiv ă înseamn ă:
vorbitorul blameaz ă și îi acuză pe ceilal ți, nu-și respect ă colegii, eticheteaz ă, •
se ceartă, dictează;
consider ă că are întotdeauna dreptate; •
rezolvă problemele prin violen ță, consider ă că cei din jurul s ău sunt adesea •
nedrepți cu el;
este ironic și utilizeaz ă adesea critica în comunicare; •
este ostil și furios; •
consider ă că drepturile lui sunt mai importante decât ale celorlal ți. •
10 principii de dezvoltare a comunic ării asertive
SPUNE NU ATUNCI CÂND SE ÎNCALC Ă UN DREPT AL T ĂU! 1.
NU TE ACUZA!2.
EXPRIM Ă-ȚI OPINIILE PERSONALE! 3.
FII DIRECT!4.
ACCEPT Ă ȘI PRIMEȘTE COMPLIMENTE! 5.
CERE FEED-BACK!6.
SCHIMB Ă DISCUȚIA! 7.
CRITICĂ COMPORTAMENTUL ȘI NU PERSOANA! 8.
EXPRIM Ă COMPORTAMENTUL PE CARE DORE ȘTI SĂ ÎL OBȚII! 9.
SOLICIT Ă INFORMA ȚII! 10.
4. Fii empatic! Formeaz ă la copii comportamente empatice!
Ce înseamn ă empatie?
Empatia este una din condi țiile necesare și sufi ciente care faciliteaz ă
comunicarea. Empatia presupune acceptarea necondi ționată a ideilor,
sentimentelor, credin țelor celuilalt, chiar dac ă acestea sunt diferite de propriile
modele de referin ță, de modul subiectiv de a privi respectivele informa ții. Empatia
presupune a te pune în postura celuilalt, f ără însă a pierde contactul cu propria
persoană. Empatia presupune "rezonan ță" cu celălalt.

73Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
5. Rezolv ă la timp con fl ictele! Înva ță-i și pe copii s ă-și rezolve con fl ictele
cu ceilal ți!
Copiii r ămași singuri acas ă pot intra u șor în con fl ict cu fra ții lor, cu persoanele
de îngrijire, cu vecinii sau cu cadrele didactice. A ști să abordeze un con fl ict credem
că este o necesitate pentru ei. În caz contrar pot ap ărea acte de violen ță. Cadrele
didactice, în special profesorul psihopedagog, pot dezvolta abilit ățile elevilor de a
aborda și rezolva con fl ictele.
6. Ajut ă-i să ia o decizie corect ă!
Procesul de luare a deciziilor, de selec ție a unei op țiuni din câteva alternative
posibile, este un proces frecvent în via ța cotidian ă. Deși, uneori, ne este greu s ă
identi fi căm mecanismul deciziei, el e parcurs automat la nivel subcon știent. Etapele
luării unei decizii prezint ă diferite grade de di fi cultate, în func ție de hotărârea pe care
trebuie s ă o ia persoana în cauz ă. În linii generale, putem men ționa că procesul de
luare a deciziei const ă din următoarele etape:
1. Identi fi carea problemei.
2. Analiza informa ției disponibile.
În aceast ă etapă se colecteaz ă toate informa țiile cu privire la subiectul în
cauză (se face apel la memoria personal ă, se colecteaz ă “sfaturile” celor apropia ți
etc.).
3. Elaborarea / Ordonarea solu țiilor potrivite.
Acum apare un prim efort de ordonare logic ă a informa ției în solu ții
posibile.
4. Explorarea alternativelor.
Se desf ășoară un asalt de idei privind toate solu țiile identi fi cate, acestea
sunt analizate, veri fi cate și comparate.
5. Evaluarea, veri fi carea alternativelor și alegerea variantei plauzibile.
Posibilit ățile de ac țiune sunt evaluate în fi nal, iar dintre toate variantele
posibile este aleas ă cea mai adecvat ă. Există situații în care alegerea se dovede ște
foarte di fi cilă. Acest lucru se întîmpl ă mai ales atunci când decizia de luat este
una complex ă și implică un grad sporit de nesiguran ță sau risc. Iat ă câteva dintre
aceste di fi cultăți:
– Dou ă sau mai multe variante pot p ărea la fel de atractive. În aceste condi ții
este nevoie de o mai atent ă analiză și evaluare a alternativelor de c ătre decident.
– Este posibil ca nici o alternativ ă să nu permit ă atingerea în întregime a
obiectivului stabilit. În aceste condi ții este de dorit implementarea a dou ă sau chiar
trei alternative. În situa ția în care nici una dintre alternative nu ar permite atingerea
obiectivului stabilit, este nevoie s ă se revin ă la etapa explor ării alternativelor.

74Asociația Alternative Sociale
– Decidentul poate fi confuz din cauza num ărului mare de alternative
atractive, în aceast ă situație fi ind nevoie de o mai atent ă comparare și evaluare.
6. Punerea în practic ă a deciziei și asumarea responsabilit ății
consecin țelor.
Dup ă luarea deciziei decidentul va ac ționa în conformitate cu planul
elaborat.
7. Revizuirea deciziei luate și post-evaluarea .
Unele din consecin țele deciziei nu pot fi prevăzute în momentul stabilirii
variantei optime. Uneori, ca semn al înv ățării din experien ța trăită, subiectul revine
asupra momentului de analiz ă și alegere, evaluându- și atât contextul, factorii și
informația implicat ă, precum și propriul mecanism decizional.
7. Ajută-i să învețe!
Exist ă 3 stiluri de înv ățare de baz ă, după modalitatea senzorial ă implicată:
vizual, auditiv, tactil-kinestezic.
Stilul de înv ățare vizual are următoarele puncte tari:
Își amintesc ceea ce scriu și citesc; •
Le plac prezent ările și proiectele vizuale; •
Își pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole și hărți; •
Înțeleg cel mai bine informa țiile atunci când le v ăd. •
Elevilor care au un stil de înv ățare vizual pute ți să le sugera ți următoarele
strategii:
Luați notițe! Cea mai e fi cientă cale pentru o înv ățare de lung ă durată. •
Priviți persoana cu care vorbi ți! Vă ajută la concentrare asupra sarcinii •
de învățare.
Cei mai mul ți cu acest stil de înv ățare învață cel mai bine singuri. •
Când înv ățați luați multe noti țe și explicați-le detaliat, în josul paginii. •
Dacă folosiți notițele altcuiva, rescrie ți-le, dați-le o not ă personal ă! Vă veți •
aminti mult mai bine!
Utilizați marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale! •
Notați-vă ideile principale pe cartona șe colorate (engl.“ fl ashcards”), apoi •
verifi cați-le!
Dacă este posibil, folosi ți diagrame, h ărți, postere, fi lme, video, programe •
computere, atunci când studia ți, când ave ți de preg ătit o temă sau când
faceți o prezentare.

75Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Stilul de înv ățare auditiv prezintă următoarele puncte tari:
Își amintesc ceea ce aud și ceea ce se spune; •
Le plac discu țiile din clas ă și cele în grupuri mici; •
Își pot aminti foarte bine instruc țiunile, sarcinile verbale/orale; •
Înțeleg cel mai bine informa țiile când le aud. •
Elevilor care au un stil de înv ățare auditiv pute ți să le sugera ți următoarele
strategii:
Studiați cu un prieten( ă)! Astfel pute ți discuta cu acesta despre materialul •
de învățat, vă auziți unul pe cel ălalt, vă clari fi cați.
Recitați/ spuneți cu voce tare informa țiile pe care dori ți să vi le aminti ți mai •
mult timp.
Întrebați cadrele didactice dac ă puteți prezenta temele sau munca voastr ă •
ca o prezentare oral ă sau pe o caset ă audio.
Înregistra ți casete audio cu punctele importante pe care vre ți să vi le •
amintiți și ascultați-le în mod repetat. Este foarte folositor pentru înv ățarea
materialelor în vederea particip ării la teste.
Stilul de înv ățare tactil-kinestezic se remarc ă prin punctele tari:
Își amintesc ceea ce fac și experien țele personale la care au participat cu mâinile •
și întreg;
Corpul (mi șcări și atingeri) ; •
Le place folosirea instrumentelor sau prefer ă lecțiile în care sunt implica ți activ, •
preferă participarea la activit ăți practice;
Își pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au f ăcut; •
Au o bun ă coordonare motorie. •
Elevilor care au un stil de înv ățare kinestezic pute ți să le sugera ți următoarele
strategii:
Luați frecvent mici pauze! Dar asigura ți-vă că vă întoarce ți repede la lucru. •
Un orar ef fi cient cuprinde 15-25 minute de studiu, 3-5 minute de pauz ă.
Când înv ățați o nouă informație, confec ționați cartona șe colorate în care •
să includeți ideile esen țiale, cuvintele cheie.

76Asociația Alternative Sociale
Bibliogra fi e
Barron, R.A., Human Aggression , Plemm, New York, 1977.
B ăban, A. (coord.), Consiliere educa țională, Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj
Napoca, 2001.
Dardel Jaouadi, F. (2000), „Analyser et gérer les violences” , în Doudin, P.
A., Erkohen Marküs, M., 2000.
Debarbieux, E., La violence en milieu scolaire, vol. I Etat des lieux , ESF,
Paris, 1996.
Debarbieux, E., et al., La violence en milieu scolaire, vol. II Le désordre des
choses , ESF, Paris, 2000.
Doudin, P.A., Erkohen-Marküs, M., Violences à l’école. Fatalité ou dé fi ?,
De Boek & Larcier S.A., Bruxelles, 2000.
Dumitriu, C., Le dați copiilor totul dar le cere ți destul? , București, 1985
Iov ănuț, S. Comunicarea , Ed. Waldpress, Timi șoara, 2001.
Ivey, A. E., Gluckstern, N., Ivey, M. B, Abilitățile consilierului – abordare din
perspectiva microconsilierii , Ed. Universit ății din Oradea, 2002.
Pain, J., Ecoles: Violence ou Pédagogie? , Vigneux, 1992.
P ăcurari, O., Târc ă, A., Sarivan, L. (coord.), Strategii didactice inovative ,
Ed. Centrul Educa ția 2000+, Bucure ști, 2003.
Peterman, F., Peterman, U., Program de interven ție pentru copiii agresivi ,
Ed. RTS, Cluj Napoca, 2006.
Piaget, J., Inhelder, B., Psihologia copilului , Ed. Didactic ă și pedagogic ă,
București, 1975.
Dardel Jaouadi, F., Analyser et gérer les violences , în Doudin, P. A.,
Erkohen-Marküs, M., 2000.

77Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Sistemul de protec ție al copilului singur acas ă în România

78Asociația Alternative Sociale
Sistemul de protec ție al copilului singur acas ă în Moldova

79Manual pentru profesioni știi care lucreaz ă cu copiii r ămași singuri acas ă ca urmare a plec ării părinților la munc ă în străinătate
Fișă pentru identi fi carea situa ției
copilului singur acas ă
Nume, prenume:1. ___________________________________________________
Vârsta:2. _____ ani
Domiciliul:3.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Frați, surori 4. (nume, vârst ă):
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Părintele plecat: 5.
Mama □ Tata □
Persoana de îngrijire:6.
Nume, prenume: Vârsta: ______ ani Leg ătura cu familia copilului (vecin, rud ă – grad de rudenie, altele):
_____________________________________________________________________ Domiciliul persoanei de îngrijire:_____________________________________________________________________ Num ăr de telefon contact:
Când a plecat p ărintele/p ărinții: 7.
_____________________________________________________________________
Comunicarea cu p ărintele/p ărinții plecați: 8.
zilnic
□ s ăptămînal □ la dou ă săptămîni □
lunar □ mai rar □ ______________________
Nivelul de școlarizare: 9. ______________________________________________
Cum a ajuns copilul în aten ția profesionistului: 10.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Numele persoanei care a completat:
_____________________________________________________________________ Institu ția, funcția:
_____________________________________________________________________ Data complet ării:
_____________________________________________________________________

80Asociația Alternative Sociale