Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel.Fax 40 234 580170 [604799]

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro ; e-mail: [anonimizat]
Program de studii: Ingineria și Protecția Mediului în Industrie

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTOR,
Ș. L. DR. ING. CHIȚIMUȘ DANA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

3

STUDII PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR
REZULTATE DE LA ACTIVITATEA
DESFĂȘURATĂ LA SC ODLO ROMÂNIA SRL

4

Cuprins

Capitolul 1. Noțiuni generale cu privire la gestionarea deșeurilor
6
1.1. Clasificarea deșeurilor 6
1.2. Principii și obiective strategice privind gestionarea deșeurilor în România 8
1.3.Deșeuri solide 9
1.3.1.Deșeuri feroase 9
1.3.2. Deșeuri nemetalice 11
1.4. Deșeuri textile 11
1.5. Colectarea și recuperarea deșeurilor solide 12
1.5.1.Colectarea deșeurilor 14
1.5.2.Recipientele de colectare 14
1.6. Sisteme de colectare 16
1.6.1.Metode de colectare 16
1.6.2.Moduri de colectare 17
1.6.3.Proceduri de colectare 17
1.7. Transportul deșeurilor 17
1.8.Pregătirea și prelucrarea deșeurilor solide 18
1.8.1. Mărunțirea deșeurilor solide 18
1.8.2.Tehnici de sortarea deșeurilor 18
1.8.3.Tehnici de curățarea a deșeurilor 19
1.9.Compactarea și balotarea deșeurilor 19
1.10.Deșeuri lichide 19
1.10.1.Ape reziduale industriale 19
1.10.2.Tratarea apelor industriale 20
1.10.2.1.Tratamentul primar 20
1.10.2.2. Tratamentul secundar 20
1.10.2.3. Tratament ul terțiar (avansat) 20
1.11.Arderea deșeurilor industriale 21
1.12. Coincinerarea deșeurilor 21
1.13. Depozitarea deșeurilor industriale 21

Capitolul 2. Noțiuni legislative cu privire la gestionarea deșeurilor rezultate la
SC ODLO ROMÂNIA SRL 23

5
Capitolul 3. Studiu de caz: Gestionarea deșeurilor de la activitatea desfășurată
la SC ODLO ROMÂNIA SRL 27
3.1. Descrierea societății 27
3.1.1. Amplasament 27
3.1.2. Program de lucru 27
3.1.3. Descrierea domeniului de activitate al SC ODLO ROMÂNIA SRL 27
3.1.4. Procesul tehnologic 28
3.2. Generarea și gestionarea deșeurilor de la SC ODLO ROMÂNIA SRL. pentru
anul 2017 29

Capitolul 4. Plan de monitorizare a gestionării deșeurilor rezultate la SC
ODLO ROMÂNIA SRL 54
4.1. Implementarea planului de monitorizare a gestionării deșeurilor 54

Capitolul 5. Concluzii 57

Bibliografie 59

6

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA GESTIONAREA
DEȘEURILOR

1.1. Clasificarea deșeurilor

În țara noastră, noțiune a de deșeu , este precizată anexa n r.1 A la Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, acceptată cu modificări prin Legea
nr.426/2001: ca fiind orice substanță, un material sau obiect apărut în urma unui prosces
biologic(defecție, excr eție, respirație, căderea frunzelor etc.) sau tehnologic(fabricarea unor
piese,producerea cimentului, a negrului de fum , spălarea cărbunilor et c.), care prin el însuși, fără
a fi supus unei transformări, nu mai poate fi utilizat ca atare [8].
Deșeurile de orice tip, provenite din multiple activități umane, constituie o problemă de o
deosebită actualitate, atât datorită creșterii continue a canti tății și varietății acestora, căt și datorită
importanței cantității de materii prime nefolosite ce po t fi recuperate și reintroduse în circuitul
economic [8].
Deșeurile dupa destinație se clasifică astfel [4]:
 recuperabile
 irecurabile
După origine deșeurile pot fi [8]:
 rebut: un utilaj, o mașină , sau un produs care nu mai poate fi folosit.
 reziduuri: materii prime, produse sau materiale care sunt respinse în cursul
unei fabricații sau a unor activități umane. La rândul lor reziduurile pot fi de două feluri:
 specifice: a șchiile de metal, nis ipul etc. ;

7
 curente: ambalajele,hârtiile, cauciucurile, plasticul, sticla.
Deșeurile pot fi [3, 8] :
a) Din punct de vede re al originii și al administr ării:
– deșeuri urbane
– deșeuri industriale;

b) Din punct de vedere al naturii și locurilor de producere
– deșeuri menajere – provenite din sectorul casnic, care pot fi preluate cu sistemele
curente de precolec tare sau colectare din localităț i (școli, cămine, hoteluri e tc).
– deșeuri stradale – deșeuri specifice căilor de circulție ( scări, străzi, șosele etc).
– deșeuri asimilabile s au deșeurile menajere – deșeuri provenite de la mica sau
marea industrie, din comerț, putând fi colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu
acestea.
– deșeuri voluminoase – deșeuri solide de diferite proveniențe, care datorită
volumelor sale, nu pot fi preluate cu sisteme obișnuite de colectare, ci nece sită o tratare
diferențială față de aceste a( mobilier, saltele, uși etc).
– deșeuri din construcții – deșeuri care provin din d emolarea sau construirea de
obiective industriale sau civile .
– deșeuri periculoase – sunt deșeurile toxice, inflamabile, infecțioase, explozive,
care pot dăuna plantele lor, animalele lor sau omului .
– deșeuri agricole – deșeurile provenite din unitățile agricole și zootehnice (gunoi
de grajd, dejecții animaliere etc).
– deșeuri industriale – sunt deșeuri care provin din activitatea industrială ( resturi
din materia primă, materiale de bază și cele auxiliare).
– deșeurile spitaliere – deșeuri provenite din instituții de sănătate (spitale,
dispensarii, sanatorii etc).

8
1.2.Principii și obiective strategice privind gestionarea deșeurilor în România

Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor sunt [8, 9] :
– principiul Protecția resurselor primare – este formulat într-un context mai amplu
a conceptului de “dezvoltare durabilă”. Aceasta stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza
utilizarea resurselor primare, mai ales cele neregenerabile, punând accentul pe utilizarea
mate riilor prime secundare.
– principul măsurilor preliminare – are legătura cu principiul utilizării BATNEEC
( Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive) – decide ca, pentru orice
activitate ( iclusiv gestionarea deșeurilot), trebuie să țină cont de câteva aspecte: stadiul curent al
dezvoltării tehnologiilor, cerințelor pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri
fezabile din punct de vedere economic.
– principiul prevenirii – se stabilește ierarhizarea activităț ilor de gestionare a
deșeurilor î ntr-o ordine descrescătoare a importanței care trebuie acordată: prevenirea apariției,
tratarea în scopul recuperării, tratarea și eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.
– principiul poluatorul plătește – este asociat c u principiul responsabilității
producătorului și al responsabilității utilizatorului – se stabilește necesitatea de a forma un cadru
legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionaea deșeurilor să fie
suportate de generatorul acestora.
– principiul substituției – stabilește necesitatea schimbării materiilor prime
periculoase cu materii prime nepericuloase,împiedicându -se astfel apa riția deșeurilor periculoase.
– principiul proximității, asociat cu principiul autonomiei – stabilește ca deșeurile
să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa care le generează.
– principiul subsidiarității – stabilește acordarea componentelor astfel încât deciziile
în cadrul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de
generare.
– principiul integrării – se stabilește activitățile de gestionare a deșeurilor care fac
parte din activitățile social -economice care le generează.

9
Ierarhizarea priorităților pentru gestionarea deșeurilor potrivit strategiei Uniunii Europene
are următoare obțiuni (fig 1.1) [9]:
– prevenirea apariției – se folosește “tehnologii curate” în activități care generează
deșeuri;
– reducerea cantităților – se folosește cele mai bune practici în funție de domeniul
de activitate generator de deșeuri;
– valorificarea – se face prin refolosire, reciclare materială și recuperare energetică;
– eliminarea finală – se face prin depozitare.

Fig. 1.1. Priorități în abordarea gestionării deșeurilor

1.3.Deșeuri solide

1.3.1.Deșeuri feroase

În orice activitate desfășurată în industrie, în agricultură, în comerț, în gospodariile
colective sau individuale,se creează reziduuri care au fost definite ca fiind reziduuri industriale,
reziduuri menajere și reziduuri stradale și că în structura acestora se află materii prime, materiale
refolosibile și energie potențială care pot fi colectate și valorificate sau prin prelucrare [5].
Materialele refolosibile metalice își au origi nile în reziduurile industriale (resturi,
rebuturi,refuzuri), în reziduurile menajere (obiecte caznice din metal uzate) și în reziduurile
stradale (obiecte metalice pierdute sau aruncate ) [8].

În funție de sursele industriale , materialele feroase se pot clasifica în [1]:
– materiale feroase refolosite provenite din industria siderurgică;
– materiale feroase refolosite rezultatea din activitatea industrială, în care se Prevenire
Minimizare
Generare deșeuri Reutilizare
Reciclare Valorificare
energetică
Tratare
Depozitare

10
prelucrează sau se folosește produse siderurgice;
– materiale feroase refolosite rezultate din casări de fonduri fize.
Structura acestei grupe de materiale feroase provenite din industria siderurgică este
complexă și de accea se clasifică în doar două categorii :
– materiale feroase prăfoase – ele sunt sub formă de praf sau mâl și provin de la
stațiile de epurare a gazelor evacuate și a apelor uzate provenite din procesele tehnologice
siderurgice.
– materiale feroase sub formă de bucăți – provin din procesele de elaborare a fontei
și oțelului și din procesele de laminare și nu din materialele secundare rezultate din epurarea
gazelor și a apei uzate.
Sursele de materiale feroase din cadrul combinatelor siderurgice pot fi clasificate sub
formă de praf sau bucăți în funcție de sectoarele tehnologice în felul următor [2, 8] :
– deșeuri feroase de la furnale – ele se regăsesc sub formă de praf căci cele în bucăți
există doar în reziduurile industriale care apar accidental precum sc ursurile și lipiturile de fontă;
– deșeuri feroase de la oțelărie – oțelul care se întărește în canalele de furnale, în
pâlniile de tur nare, în orificii, lingouri tu rnate incomplet, scursurile din oala de turnare, sub fomă
de stropi, scoarțe etc.;
– deșeuri feroase de la laminare – reprezintă cea mai importantă sursă de poluare a
apei industriale, proven ită din oxid de fier și uleiul î n suspensie provenite din cadrul operațiilor de
răcire și curățare;
– deșeuri feroase de forjă – rezultă materiale refolosibile prăfoase provenite din
praf, din țunder și praf metalic combinat cu praful abraziv, bucăți de materiale refolosibile
feroase: capete de bară,bavuri, bucăți ș i piese defecte și rebuturi, aș chii metalice;
– deșeuri din industria prelucrătoare – sunt sub formă de resturi rezultate prin
tăiere, ștanțare, ambutisare, sub formă de așchii metalice rezultate de la așchiere, frezare,
rabotare, găurire, alezare, filetare și alte operații de prelucrare prin așchiere;
– deșeuri feroase din alte ramuri industriale – sunt cenușiile de pirită rezultate prin
prăjirea piritelor în procesul de fabricare a acidului sulfuric și nămolurile roșii provenite din
procesul de fa bricare a oxidului de aluminiu din bauxită;
– deșeuri feroase vechi rezultate în afara proceselor tehnologice – sunt avele
materiale provenite din casări, reparații sau colectarea de la populație.

11

1.3.2 . Deșeuri nemetalice

Dintre deșeurile nemetalice mai importante, care au ca surse de colectare deșeurile
industriale, stradale și inclusiv cele menajere, care figurează în programele de colectare direct de
la populație, merită a specifica deșeurile ca: hârtia, textile, plastice, cauciuc (anvelope, camere) și
spărturi de sticlă, a căror colectare și refolosire prezintă avantaje economice deosebite [1].

1.4. Deșeuri textile

Deșeul textil este definit ca fiind rest dintr -un material croi t, tăiat, fasonat etc. care nu mai
poate fi valorificat direct pentru real izarea produsului respectiv. Deș eurile textile pot fi
transformate în textile nețesute, mai exact î n produse superior calitative pentru diverse domenii
de aplicabilitate care ț in chi ar și de produsele performante tip high -tech. Acestea pot fi folosite î n
industria de autoturis me sau industria mobilei, fono și termoizolații î n construcții, agricultură etc.
Atâta timp, c ât înaintea perioad ei de industrializare, firele, țesă turile, trico turile ș i
articolele vestimentare erau obținute de către fiecare familie în parte atunci, orice rebut de produs
care putea fi salvat și reutilizat reprezi ntă, de fapt, valorificarea timpului și energiei pentru
gospodă riile individuale [10].
În procesele tehnolo gice de fabricaț ie aferente subsectoa relor industriei textile rezultă
deșeuri clasificate astfel [10]:
 deșeuri recuperabile:
– deșeuri rezultate î n fazele de filare, care sunt reintroduse în procesul de fabricaț ie –
amestecuri f ibroase de la bataje, carde, maș ini de pieptă nat, laminoare etc.;
– deșeuri de la fazele de croit din tricotaje, ce se pot folosi pentru piese mici;
– deșeuri de fire din filaturi, țesătorii, tricotaje, capete și fâșii de țesături din țesătorii,
finisaje și secții de tricotare ș i peticele din faze le de croire, care se valorifică î n cadrul ramurii
textile prin realizarea de fire de vigonie, textile nețesute, vată de tapițerie pentru mobilă ș i auto,
materiale izolatoare, geotextile etc. (cca 60% din deș eurile recuperate);
 deșeuri nere cuperabile – care se incinerează sau se arunc ă la gropile d e gunoi.

12
Prin prelucrarea pe tehnologii tradi ționale clasice/neconvenț ionale corespunz ătoare,
domeniile potenț iale de utilizare a fibrelor recuperate pot fi [10]:
– articole de îmbrăcăminte de protecț ie;
– textile tehnice;
– materiale fono ș i term oizolante/materiale de construcț ii;
– compozite cu ranfort textil (industria de automobile, navală, construcț ii);
– geotextile;
– agrotextile;
– produse pentru protecț ia mediului .

1.5.Colect area și recuperarea deșeurilor solide

Colectarea reziduurilor reprezintă efectuarea operaților de străngere, prelucrare și
transport a acestor reziduuri în vederea neutralizării sau a valorificarii lor [8].
Pentru realizarea eficientă și organizarea optimă a colectării și a transportului deșeurilor și
materialelor reciclabile se vor ave a în vedere următo arele caracteristici de referinț ă [4]:
– cantitatea zonei de colectare ;
– structura economică a zonei ;
– nivelul de a trăi al populației ;
– condițiile urbanistice ;
– cerințele clientului ;
– alegerea sistemului adecvat de colectare .

După felul cum sunt transportate reziduurile există u rmătoarele sisteme de colectare [4,
8]:
– colectarea deschisă (fig. 1.2) – descărcarea reziduurilor se face în
autoveh iculele de transport deschise, prin golirea recipienților, în general aceș tia fiind deschiși
sau fară capac.
– colectarea închisă sau ermetică (fig. 1.3) – se realizează cu ajutorul
recipienților (containere, publele) închiși prevăzuți cu capac, se descarcă direct în autogunoiere
care, la rândul lor sunt dotate cu sisteme mecanice de ridicare și golire a acestora în bene închise.

13
– colectare prin schimb de recipienți (fig. 1.4.) – se schimbă recipienții plini, din
punctele de precolectare, cu alții goi.
– colectarea în saci – reprezintă tot un schimb de recipienți însă sacii pot fi închiși și
nu mai sunt recuperați, existând posibilitatea ca precolectarea să se facă în mod diferențiat direct
la locul de producere.

Fig. 1.2.Colectare deschisă a deseurilor [11]. Fig. 1.3. Colectare ermetică a deșeurilor [12].

Fig. 1.4. Colectare prin schimb de
recipienți a deșeurilor [13]. Fig. 1.5. Colectare în saci
a deșeurilor [14]

14
1.5.1. Colectarea deșeurilor

Precolectarea este operația de stângere și depozitare pe timp limitat a reziduurilor
indust riale.
La rândul ei, precolectarea este de două feluri [8]:
– precolectarea primară – constă din strângerea reziduurilor și depozitarea lor în
recipienți mici (cutii, găleți);
– precolectarea secundară – se referă la adunarea reziduurilor rezultate în
precolectarea primară și depozitarea lor în containere, pubele, care sunt așezate în ghene,
platforme sau alte locuri.

1.5.2 . Recipiente de colectare

Containerile se aleg în funcție de [3, 8] :
– materialele din care sunt făcute trebuie să fie reciclate sau accesibile;
– containere ușor de recunoscut : după formă, după culoare sau după inscripționări
speciale;
– containere rezistente s au ușor de reparat și de înlocuit;
– containere potrivite pentru obiectivele colectării : care se deschid ușor,se golesc
ușor, sunt suficient de mari pentru stocarea materialelor între zilele de colectare, și suficient de
mici pentru încărcarea manuală la nevoie;
– containere amenajate terenului : grele ( unde sunt vânturi puternice), pe roți (trasee
lungi), impermeabile (acolo unde plou ă);
– se vor identifica containerile pe generatori prin nume, adresă și număr de cod.

Tipuri de coșuri și tomberoane de gunoi [7, 8, 15]:
– coșuri de gunoi cu un volum de 35 și 50 l (fig. 1.6.) – sunt realizate din tablă de
oțel zincată sau plastic sunt cea mai mică unitate pentru colectarea deșeurilor, în zilele noastre
sunt utilizate mai rar;
– tomber oane cu un volum de 70 și 1100 l (fig. 1.6 ) – cu secțiune rotundă, realizate
numai din material plastic;

15

Fig. 1.6 . Recipien te de colectare a deșeurilor [15, 17, 18, 19, 20, 25] .

– pubele mari și containere pentru deșeuri (fig. 1.6 ) – datorită cantității crescute de
deșeuri s -au realizat containere cu volum de 660, 770 și 1100 l, din tablă și oțel și pubele de 120
și 240 l, mai rar de 360 l din plastic pentru deșeurile menajere;

16
– containere de colecatre pentru sticlă (fig. 1.6 ) – colectarea sticlei se face în pubele
cu volum între 1,1 și 5,5 m ᶟ din plastic sau oțel; Pentru fiecare culoare (verd e, albă și brună), se
amplasează separat pubelele de colectare a sticlei;
– containere de co lectare pentru hârtie (fig 1.6 ) – se utilizează containere cu volume
de 1,1 și 5,5 m3 din oțel sau hârtie de plastic;
– containere de colectare pentru dozele de alumin iu și conserve metalice (fig. 1.6 ) –
se folosesc pubele din plastic sau oțel cu volum între 1,1 și 5,5 m3. Colectarea se face separat sau
cu alte metale;
– containere de colectare p entru ambalaje ușoare (fig 1.6 ) – se colectează ambalaje
comerciale din materiale plastice, metale și materiale compozite;
– Containere cu ma i multe compartimente (fig 1.6 ) – se colectează în compartimente
separate deșeuri din sticlă, deșeuri din hârtie, deșeuri metalice, deșeuri din plastic și textile,
precum și deșeuri munic ipale periculoase (baterii uzate sau medicamente expirate).

1.6. Sisteme de colectare

1.6.1. Metode de colectare

Metode de colectare sunt de două feluri [3, 5] :
 metoda de colectare în puncte de colectare – este accea în care locatari trebuie să ducă
deșeurile la un punct de colectare special amenajat de către autoritățiile locale responsabile sau
de către firma de salubrizare. Pentru această metodă un container sau mai multe containere de
deșeuri de capacitate mai mare sunt amplasate în stradă sau în alte locuri special amenajate în
apropierea zonelorintens populate;
 metode de colectare din poartă în poartă – locatarii pun deșeurile într -o pubelă/sac plasat
într-un anumit loc, într -o anumită zi, în afara locuinței lor.

17
1.6.2. Moduri de colectare

Colectarea în amestec – este cea mai simplă metodă de colectare. Colectarea în amestec a
deșeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului în ceea ce privește alegerea pe tipuri
de deșeu. Pentru alegerea materialelor reciclabile din deșeuri co lectate în amestec este necesară o
instalație de sortare mecanică sau se va folosi sortarea manuală.
Colectarea selectivă – fiecare deșeu va fi colectat în containere diferite . Deșeurile
menajere vor fi colectate cel mai des din condiții de igienă [8].

1.6.3. Proceduri de colectare

Sunt trei feluri de proceduri de colectare [8]:
– procedura de colectare prin golirea pubelei – se folosesc pubelele prevăzute cu
roți, care se golesc prin intermediul unei instalații de ridicare și răsturnare î ntr-un autovehicul de
colectare , apoi se pun în același loc;
– procedura de colectare prin schimbarea pubelei – se utilizează în cazul deșeurilor
cu densitate mare, deșeuri din construcții și demolări și nămolul orășănesc, cât și deșeurile cu o
cantitate mai scăzu tă;
– procedura de colectare în saci de unică folosință – deșeurile sunt adunate curat și
igienic în saci de plastic sau hârtie și se încarcă direct în autovehiculele de colectare.

1.7. Transportul deșeurilor

Transp ortul deșeurilor reperezintă to talitatea proceselor care încep după colecatrea
deșeurilor și se încheie cu predarea acestora la instalațiile de reciclare, tratare și eliminare a
acestora.
Sunt două feluri de transport:
– trasport la distanță mică ;
– transport la distanță mare .

18
După colectarea deșeurilor de la locul în care acestea au fost generate rezultă transporul la
distanță mică la instalația de reciclare tratare și eliminarea deșeurilor care se găsește în apropiere
sau la o stație de transfer. De la stația de trasfer deșeurile ajung prin t ransportul la distanță mare
la o instalație centrală de reciclare, tratare și eliminare [5, 8] .

1.8. Pregătirea și prelucrarea deșeurilor solide

1.8.1. Mărunțirea deșeurilor solide

Mărunțirea reprezintă trecerea unui material într -o granulație mai fină.Pentru a alege
mașina de mărunțire potrivită este necesar să se cunoască următoarele informații [3, 8] :
– proprietățile fizice ale materialului car e urmează a fi mărunțit precum granulația inițială
consistanța, duritatea, f ragilitatea și fisionabilitatea ;
– scopul mărunțirii, și anume , procesele fizice sau chimice la care va fi supus materialul
mărunțit;
– caracteristicile materialului mărunțit cum sunt: mă rimea, distribuția particule lor
mărunțite, mărimea specifică a particulelor s au mărimea medie a particulelor.

1.8.2. Tehnici de sortare a deșeurilor

Sortarea reprezintă procesul de deplasare și clasare a deșeurilor în funcție de diferențele
dintre caracteristicile lor fizice [8].
Astfel e xistă mai multe tipuri de sortare [5]:
– sortarea dimensională;
– sortarea densimetrică;
– sortarea optică;
– sortarea magnetică;
– sortarea manuală;
– flotare.

19
1.8.3. Tehnici de curățare a deșeurilor

Curățarea deșeur ilor se realizează în general pentru deșeurile care pot ajunge materie
primă secundară într -un proces de fabricare a ambalajelor alimentare. În procesele de reciclare a
deșeurilor din plastic și opțional și pentru deșeurile din sticlă regăsim și o etapă de curățare a
deșeurilor. Curățirea poa te fi efectuată cu apă sau fără apă, astfel întâlinim pu rificarea mecanică
și spălarea î n tamburi speciali [3, 8] .

1.9.Compactarea și balotarea deșeurilor

Compactarea deș eurilor are î n vedere reducerea volumulu i deșeurilor, în special pentru
transportul acestora sau pentru stocare [7].
Pentru fiecare tip de deșeu au fost dezvoltate diferite echipamente de compactare a
acestora. Spre exemplu, pentru deșeurile de ambalaje din plastic sunt recomanda ți și tamburii din
țiței, care perforează deșeurile de ambalaje din plastic își ușurează compactarea lor [8].
Compactare poate fi întâlnită și în autovehiculele de colectare sau în autovehiculele de
trasnport cu mecanisme speciale. Există containere prevăzute cu mecanisme de compactare a
deșeurilor [4].

1.10.Deșeuri lichide

1.10.1. Apele rezidu ale industriale

În intreprinderile industriale se formează trei categorii de ape reziduuale [6, 8] :
– ape menajere, rezultate de la obiectele s anitare (c antine, băi, WC -uri etc);
– ape industriale sau tehnologice, rezultate din procesele de producție;
– ape pluviale și de răcire.
În mod obișnuit, pentru aceste trei categorii de ape se creează rețele separate, având feluri
diferite de evacuare și epurare [8].
În unele dintre e le domină impuritățile minerale (exploatăril e minire), în altele cele
organice (industria alimentară, industria hârtiei și a celulozei), în altele amândouă. În unele

20
industrii se precizează un număr mare de încărcare cu substanțe chimice (rafinăriile de petrol,
fabricile de coloranți organici, fabrici le de pielărie, uzinele prelucrătoare de metale etc) [6].

1.10.2. Tratarea apelor reziduuale

1.10.2.1. Tratamen tul primar

Apa care intră în uzina de tratare cuprinde agenți care pot deteriora pompele și
mecanismele.Aceste mecanisme sunt îndepărtate prin ecrane verticale, iar materialele rămase
sunt arse sau îngropate după înlăturarea lor din apă. Apa trece printr -o cameră de separare unde
frunzele ș i alte materii organice sunt micșorate ca volum pentru o tratare a apei mai eficientă [6].
După comprimarea materiilor organice, apa pătrunde într -un rezervor de sedimentare în
care aceste materii se depun pe fund și sunt înlăturate. După ce au fost separate din apă,
reziidurile sunt uscate și sunt folosite ca îng rășământ natural sau la nivelarea solului [6, 8] .

1.10.2.2. Tratament ul secundar

Prin tratamentul primar , din apă sunt îndepărtate aproximativ 40 -60% din reziduurile
solide și 20 -40% din BOD 5 (biochmical oxygen demand). Tr atamentul secundar atenuează pe căi
biologice materia organică care a rămas în lichid. Bacteriile, în prezența oxigenului, schimbă
materia organică în formule stabile cum ar fi dioxidul de carbon, nitrați, fosfați.

1.10.2.3. Tratamentul terțial

Apa rezultată treb uie să aibă o calitate sporită, atunci este folositor tratamentul terț iar, un
tratament avansat. În această e tapă este îndepărtat fosforul și până la 99% din BOD5 .
Pentru apele care sunt reutilizate, modificarea cu ozon este cea mai sigură metodă [6].

21
1.11. Arderea deșeurilor industriale

Deșeurile industriale incinerabile sunt acele reziduuri care provin din urma proceselor
tehnologice organice, care au o anumită putere calorică , însă nu ș i-au găsit nici o utilizar e fie din
cauza toxicității lor (sau a altor pericole de mediu), fie pentru că ocupă loc de stocare (teren) [1, 3,
5].
De cele mai multe ori deșeurile industriale incinerabile sunt reziduurile de blaz, gaze
industriale nocive, șlamuri sau șlopsuri provenite din diverse procedee de separare, izomeri
inactivi (rezultați cocomitent cu cei activi), ambalaje uzate (saci) etc [3, 9] .
Sursele de deșeuri industriale incinerabile [1, 9] :
– deșeuri industriale de la fabricarea metioninei și a acidului acrilic;
– deșeuri industriale de la o platformă petrochimică;
– deșeuri industriale de la fabricarea solvenților clorurați;
– deșeuri industriale de rafinare;
– deșeuri de rezervoare petroliere .

1.12. Coincinerarea deșeurilor

De când deșeurile și combustibilii alternativi produși din aceste prin diferite metode de
tratare au fost aprobați ca surse de energie sunt folosiți în principal, în centrele electrice, fabricile
de ciment și oțelării [1, 8, 9] .
Avantajele coincinerării sunt [1]:
– reducerea cantității de deșeuri depozitate;
– valorificarea energetică a deșeurilor acolo unde valorificarea materială nu este
posibilă;
– conservarea resurselor de materii prime necesare pentru producerea energiei.

1.13. Depozitarea deșeurilor industriale

Până în prezent, în practica mondială ca și în țara noastră domină încă evacuarea
reziduurilor în așa numitele ’’gropi de gunoi’’ care de fapt sunt niște gropi provenite fie din

22
depresiuni geografice naturale, fie rezultate în urma unor decopertări de teren sau acriere de
construcții (pentru nisip și cărămizi) [4, 7] .
În funcție de modul în care se asigură protecția mediului înconjurător, poartă denumirea
de [4] :
– depozitare simplă – constă în descărcarea simplă, neorganizată a reziduurilor în
diverse gropi, foste cariere , sau pe alte terenuri, fără a lua măsuri speciale pentru protecția
mediului încojurător.Acest sistem de depozitare simplă reprezintă un pericol major pentru igiena
publică, este inestetic și răspândește mirosuri neplăcute.
– depozitare controlată – este folosit din ce în ce mai mult în lume și în țara noastră
și rămân e încă sistemul principal de depozitare și neutralizare a reziduurilor, care constă în
descărcarea reziduurilor pe terenur i speciale, rampe, respectându -se anumite condiții de igienă și
protecția mediului.

Depozitele se pot clasa în funcție de natura deșeurilor depozitate, astfel [2]:
– depozite pen tru deșeuri periculoase;
– depozite pentru deșeuri nepericuloase;
– depozite pentru deșeuri inerte.

După natura deșeurilor depozitate [8] :
– menajere sau asimilabile acestora;
– speciale;
– inerte;
– monodeponie.

23

CAPITOLUL 2

NOȚIUNI LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA GESTIO NAREA
DEȘEURILOR REZULTATE LA SC ODLO ROMÂNIA SR L

Legislația care face referire la gestionarea deșeurilor rezultate la S.C ODLO S.R.L. este
[24, 25] :
Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea
listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, care prevede că atât unitățile
economice care generează (produc) deșeuri cât și unitățile economice autorizate să desfășoare
activitățile de colectare, treansport, depozitare temporară, valorificare și eliminare a deșeurilor, au
obligația să țină o evidență a g estiunii acestora și să transmită autoritățiilor publice tritoriale
pentru protecția mediului date centralizate anual, asupra gestiunii deșeurilor.
Hotărârea de guvern Nr. 211 din 15 noiembrie privind regimul deșeurilor.
 Producătorii și deținătorii de deșe uri persoane juridice sunt obligați să încadreze
Fiecare fiecare fel de deșeu produs din propria activitate în lista deșeurilor prevăzută la art.7
alin.(1) .
 Producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au oblifația valorificării, acestora,
cu respectarea prevederilor art.4 alin.(1) -(3) și art.20.
 Operatorii economi ci care asigură colectarea și trasposrtul deșeurilor prevăzute la
alin. (1) au obligația de a asigura colectarea separată a deșeurilor prevazute la alin.(1) și de a nu
amesteca aceste deșeuri.
 Producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația să supună deșeur ile

24
care nu au fost exploatate unei operațiuni de îndepărtare în condiții de siguranță, c are îndeplinește
cerințele art. 20.
 Destionarea deșeurilor trebuie să se efectu eze fără a pune în pericol sănătatea
umană și fără a dăuna mediului, în special:
– fără a genera riscuri pentru aer,sol apă, faună sau floră;
– fără a face disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
– fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
 În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de
deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de
transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suport ate de către autoritatea
administrației publice locale.
 Producătorul de deșeuri sau, după caz, orice deținător de deșeuri are obligația de a
efectua operațiunile de tratare în conformitate cu prevederile art.4 alin. (1) -(3) și art. 20 sau de a
transfera a ceste operațiuni unui operator economic autorizat care desfășoară activități de tratarea
a deșeurilor sau a unui operator public ori privat de colectare a deșeurilor în conformitate cu
prevederile art. 4 alin. (1) -(3) și art. 20.
 Producătorul sau destinato rul care transportă deșeurile către una dintre persoanele
fizice ori juridice prevăzute la art. 22 alin. (1) în vederea efectuării unor operațiuni de tratare
preliminară operațiunilor de valorificare sau de eliminare completă nu este scutit de
responsabil itateta pentru realizarea operațiunilor de valorificare ori de eliminare completă.
 Producătorii și deținătorii de deșeuri perso ane juridice, pe lângă evidența
prevăzută la alin. (1), trebuie să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deșeurile
periculoase generate din propri a activitate și să le transmită, la cerere, autorităților competente
pentru protecția mediului.
 Biodeșeurile – sunt deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri,
deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile private, restaurantelor, firmelor de catering
ori din magazine de vânzare cu amănântul, compatibile provenite din unitățile de prelucrare a
produselor alimentare.
 Colectarea – reprezintă străngerea deșeurilor, iclusiv sortarea și stocarea
preliminară a deșeurilor în vederea transport ării la o instalație de tratare;
 Colectarea separată – colectarea în cadru căreia un flux de deșeuri este păstrat

25
separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acest ora;
 Deșeu – orice substanță sau obiect pe care deținătorul în aruncă ori are intenția sau
obligația să il arunce;
 Deținător de deșeuri – producătorul deșeurilor sau persoana fizică ori juridică ce
se află în posesi acestora;
 Prevenire – măsurile luate în ainte ca o substanță, un material sau un produs să
devină deșeu, care produc:
a) cantitatea de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea
duratei de viață a acestora;
b) impactul negativ al deșeurilor generate asupra mediului șisănătății popukației;
c) conținutul de substanțe nocive al materialelor și produselor;
 Reciclare – orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în
produse, materiale sau substanțe pentru a -și îndeplini funcția inițială ori pent ru alte scopuri.
Aceste include tratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și sonversia
în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;
 Tratare – operațiunile de valorificare sau eliminar e, inclusiv pregătirea prealabilă
valorificării sau eliminării;
 Valorificare – orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile
servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într -un anumit scop
sau faprtul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în
economie în general.

Ordonanța de urgența nr. 195/2005 privind protecția mediului.
 Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil
impact semnificativ asupra mediului se realizează numai ăn baza autorizației integrate de mediu.
 Gestinarea deșeurilor se efectuează în condiții de protecție a sănătății populației și
a mediului și se supune prevederilor prezentei ordonaței de urgență, precum și legislației
specifice în viguare.
 Controlul gestionării deșeurilor revine autorităților publice competente pentru
protecția mediului și celorlalte autorități cu competențe stabilite de legislația în viguare.
 Introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură, ă scopul

26
eliminării acestora, este interzisă .
 Valorificarea deșeurilor se realizează numai ăn instalații, prin procese sau
activități autorizate de autoritățiile publice competente.
 Tranzitul și exportul de deșeuri de orice natură se realizează în conformitate cu
acorsurile și convențiile la care România este parte și cu legislația națională specifică în domeniu.
 Transportul intern al deșeurilor de orice natură se realizează în conformitate cu
prevederi le legale specifice.
 Transportul internațional și tranzitul deșeurilor periculoase se realizează în
conformitate cu prevederile acordurilor și convențiilor internașionale la care România este parte.
 Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoaneleor fizice și juridice, în
cere scop:
a) respectă condițiile din actele de reglementare obținute;
b) nu pun în exploatare instalații ale căror emisii depășesc valorile stabilite prin
actele de reglementare;
c) asigură evidența rezultatelor și raportaeză autorități competente pentru protecția
mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de
reglementare;
d) depozitare deșeurilor de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest
sens.

27

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ: GESTIONAREA DEȘEURILOR REZULTATE
DE LA ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ LA SC ODLO
ROMÂNIA SRL

3.1.Descrierea societății

3.1.1. Amplasament

Unitatea principală SC ODLO ROMÂNIA SRL. este situată în parte de Est a
Municipiului Roman, str. Chimiei, FN, Jud. Nemț [25].

3.1.2. Program de lucru

De luni până vineri de la ora 7:00 până la 15:00 [25].

3.1.3. Descrierea domeniului de activitate al SC ODLO ROMÂNIA SRL

SC ODLO ROMANIA SRL înființată în 2003, ROMAN se ocupă cu fabricarea altor
articole de îmbracăminte.
Brandul Odlo este lider internațional în materie de vestimentație sportivă, oferind produse
excepționale persoanelor care împărtăș esc pasiunea pentru un stil de viață sănă tos.
Produsele Odlo sunt vândute în peste 20 de ță ri la nivel mondial.
Sau angajat să producă cea mai bună îmbrăcăminte sport funcțională pentru persoanele
care adoră exerciț iile fizice, indiferent de climat sau d e intensitatea exercițiului . Asigură
bună starea de l a nivelul pielii spre exterior și impune standarde î nalte de calitate pentru a asigura
comfortul, calitatea și performanț a de care au nevoie [25].

28
3.1.4. Procesul tehnologic

Transportul materialelor textile de la clienți se f ace în zonele de depozitare, a halei de
producție 1, situată la intrarea în ampla sament.Materialele textile intră în fluxul tehnologic sunt
ambalate în ambalaje specifice materialelor textile și articolelor care se prelucrează și asamblează
în halele de p roducție. Depozitarea materiilor prime se face în spați i amenajate și delimitate clar ,
atât în hala amplasată în partea din față, unde se țin țesăturile , dar și în ultima hală construită,
unde se depozitează accesoriil e, organizat pe rafturi, paleți etc [25] .
Principalele articole care se realizează în SC ODLO ROMANIA SRL sunt: bluze,
bluzoane, tricouri,pantaloni, capișoane. După descă rcarea materiei prime (țesătura în role,
accesorii sau părți croite de țesătura în saci de plastic și cutii de carton), s e parcurg diferite etape
astfel [25]:
 În funcție de programul de producție, țesătura s e introduce la mașinile de croit
LECTRA, pentru a obține părți croite ce mai tarziu sunt basamblate;
 Se face alimentarea punctelor de lucru (pe linii și șefi de linii), se triază părțile
croite ce vin de la masa de croit pe sortimente, sau părți(fente,gulere,mâneci) și se dau în linii
pentru ansamblare;
 Faza de asamblare -coasere, este cea mai amplă. Se realizează pe diferite mașini de
producție(surfilat, tivit, cusut,li pit) și apoi ajunge la capăt de linie unde urmează fazele fin ale ale
procesului de producție;
 La capătul liniilor de fabricație sunt mese de finisat unde se realizează un control
primar al articolelor terminate, urmând ca unele din acestea să treacă, dacă e cazul, printr -o faza
de corecție;
 În final, se execută controlul CTC,urmând apoi ambalarea articolelor textile
rezultate; aceste operațiuni se fac pe mesele de control și ambalat situate la capătul liniilor de
producție. Marfa este ambalată și eticheta tă conform normelor europene, urmând a fi depozitată
pentru expediere.

29
3.2. Generarea și g estionarea deșeurilor de la SC O DLO ROMÂNIA SRL pentru
anul 2017

Din activitatea desfășurată la SC ODLO ROMÂNIA SRL în anul 2017 au fost ge nerate
doisprezece tipuri de deșeuri [25]:
– deșeuri din ambalaje și carton;
– deșeuri textile;
– deșeuri ambalaje de material plastic
– ambalaj contaminat;
– deșeuri din materiale plastice;
– textile contaminate;
– baterii uzate ;
– tonere;
– filtre ulei;
– DEE;
– ulei uzat;
– cartușe pentru imprimare uzate.

EVIDENȚA GESTIUNII DEȘEURILOR (conform H.G. 856/2002)

Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul : 2017
Tipul de deșeu: Ambalaje de hârtie și carton cod 15 01 01
Starea fizică : Solidă
Unitatea de măsură : Tone

30
Tabelul nr. 3.1 .
Generarea deșeurilor de tipul ambalaje de hârtie și carton 2017 .
Luna Cantitatea de deș euri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 1,61 1,61 0 0
Februarie 1,15 1,15 0 0
Martie 1,76 1,76 0 0
Aprilie 0,75 0,75 0 0
Mai 1,66 1,66 0 0
Iunie 1,65 1,65 0 0
Iulie 1,74 1,74 0 0
August 1,08 1,08 0 0
Total An 11,4 11,4 0 0

Tabelul nr. 3.2 .
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul ambalaje de hârtie și carton
2017 .
Luna Sectie Stocare Tratare Transport
Cantitat
e Tip Cantitat
e Modul Scopul Mijlocul Destinaț ia
Ianuarie 1,61 1,61 VA 1,61 TM V AN Vr
Februarie 1,15 1,15 VA 1,15 TM V AN Vr
Martie 1,76 1,76 VA 1,76 TM V AN Vr
Aprilie 0,75 0,75 VA 0,75 TM V AN Vr
Mai 1,66 1,66 VA 1,66 TM V AN Vr
Iunie 1,65 1,65 VA 1,65 TM V AN Vr
Iulie 1,74 1,74 VA 1,74 TM V AN Vr
August 1,08 1,08 VA 1,08 TM V AN Vr
Total An 11,4 11,4 0 0 0 0 0 0

31
Tabel nr. 3.3 .
Valorificarea deșeurilor de tipul ambalaje de hârtie și carton 2017 .
Luna Cantitatea de
deseuri Operatiunea de valorificare,
conf. Anexei II B -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectueaza operatia de
valorificare
Ianuarie 1,61 R12 SC VELPLAST SRL
Februarie 1,15 R12 SC VELPLAST SRL
Martie 1,76 R12 SC VELPLAST SRL
Aprilie 0,75 R12 SC VELPLAST SRL
Mai 1,66 R12 SC VELPLAST SRL
Iunie 1,65 R12 SC VELPLAST SRL
Iulie 1,74 R12 SC VELPLAST SRL
August 1,08 R12 SC VELPLAST SRL
Total A n 11,4
Notă: VA – în vrac, incintă acoperită
TM – tratare mecanică
V – pentru valorificare
AN – auto nespecial
Vr – valorificare prin agenți economici autorizați

În anul 2017, s -a generat o cantitate de 11,4 tone ambalaje de hârtie și carton dintre care
4,52 tone in primele trei luni,2,41 tone la jumatea anului și 4,47 tone la sfârșitul anului.Întreaga
cantitate a fost valorificată de către agentul economic SC VELPLAST SRL (fig. 3.1. tab. 3.1 .-
3.3.) [25].

Fig. 3.1. Cantitatea lunară ambalaje și hârtie de carton generate/eliminate de SC ODLO
ROMÂNIA SRL în anul 2017 00,20,40,60,811,21,41,61,82
Ambalaje de hârtie și carton
generate
Ambalaje de hârtie și carton
valorificate
Luna
Cantitatea [t ]

32

Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Ambalaje de material plastic cod 15 01 02
Stare fizică: Solidă
Unitate de măsură: Kg
Tabelul nr. 3.4 .
Generarea deșeurilor de tipul ambalaje de material plastic 2017 .
Luna Cantitatea de deȘ euri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 0,41 0,41 0 0
Februarie 0,35 0,35 0 0
Martie 0,17 0,17 0 0
Aprilie 0,18 0,18 0 0
Mai 0,27 0,27 0 0
Iunie 0,36 0,36 0 0
Iulie 0,26 0,26 0 0
August 0,29 0,29 0 0
Total An 2,29 2,29 0 0

Tabelul nr. 3.5 .
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul ambalaje de material plastic
2017 .
Luna Sectie Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinaț ia
Ianuarie 0,41 0,41 VA 0,41 TM V AN Vr
Februarie 0,35 0,35 VA 0,35 TM V AN Vr
Martie 0,17 0,17 VA 0,17 TM V AN Vr
Aprilie 0,18 0,18 VA 0,18 TM V AN Vr
Mai 0,27 0,27 VA 0,27 TM V AN Vr
Iunie 0,36 0,36 VA 0,36 TM V AN Vr
Iulie 0,26 0,26 VA 0,26 TM V AN Vr
August 0,29 0,29 VA 0,29 TM V AN Vr
Total An 2,29 2,29 0 2,29 0 0 0 0

33
Tabelul nr. 3.6.
Valorificarea deșeuilor de tipul ambalaje de material plastic 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operaț iunea de valorificare,
conf. Anexei II B-Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operaț ia de
valorificare
Ianuarie 0,41 R12 SC VELPLAST SRL
Februarie 0,35 R12 SC VELPLAST SRL
Martie 0,17 R12 SC VELPLAST SRL
Aprilie 0,18 R12 SC VELPLAST SRL
Mai 0,27 R12 SC VELPLAST SRL
Iunie 0,36 R12 SC VELPLAST SRL
Iulie 0,26 R12 SC VELPLAST SRL
August 0,29 R12 SC VELPLAST SRL
Total A n 2,29

În anul 2017 cantitatea de ambalaje de material plastic generată de SC ODLO ROMÂNIA
SRL este de 2,29 kg.Întreaga cantitate a fost valorificată de către agentul economic SC
VELPLAST SRL (fig. 3.2., tab. 3.4. -3.6.) [25].

Fig. 3.2. Cantitatea lunară ambalaje de materil plastic generată de SC ODLO ROMÂNIA
SRL în anul 2017

00,050,10,150,20,250,30,350,40,45
Ambalaje de material
plastic generate
Ambalaje de material
plastic valorificate
Luna
Cantitatea [kg]

34
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul 2017
Tipul de deșeu: DEȘEURI TEXTILE 04.02.09
Starea fizică: Solidă
Unitatea de m ăsură: Kg
Tabelul nr. 3.7.
Generarea deșeurilor de tipul deșeuri textile 2017 .
Luna Cantitatea de deș euri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 8400 8400 0 0
Februarie 7500 7500 0 0
Martie 9800 9800 0 0
Aprilie 4400 4400 0 0
Mai 6600 6600 0 0
Iunie 14020 14020 0 0
Iulie 11000 11000 0 0
August 3870 3870 0 0
Total An 65590 65590 0 0

Tabelul nr. 3.8.
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul deșeuri textile 2017 .
Luna Sectie Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinaț ia
Ianuarie 8400 8400 VA 8400 TM V AN HP
Februarie 7500 7500 VA 7500 TM V AN HP
Martie 9800 9800 VA 9800 TM V AN HP
Aprilie 4400 4400 VA 4400 TM V AN HP
Mai 6600 6600 VA 6600 TM V AN HP
Iunie 14020 14020 VA 14020 TM V AN HP
Iulie 11000 11000 VA 11000 TM V AN HP
August 3870 3870 VA 3870 TM V AN HP
Total An 65590 65590 0 65590 0 0 0 0

Nota:
HP-halda proprie.

35
Tabelul nr. 3.9 .
Valorificarea deșeuilor de tipul deșeuri textile 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operaț iunea de valorificare,
conf. Anexei II B -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operaț ia de
valorificare
Ianuarie 8400 R12 SC VELPLAST SRL
Februarie 7500 R12 SC VE LPLAST SRL
Martie 9800 R12 SC VELPLAST SRL
Aprilie 4400 R12 SC VELPLAST SRL
Mai 6600 R12 SC VEL PLAST SRL
Iunie 14020 R12 SC VEL PLAST SRL
Iulie 11000 R12 SC VEL PLAST SRL
August 3870 R12 SC VEL PLAST SRL
Total A n 65590

În anul 2017 s -a generat o cantitate de 65590 kg deșeuri textile dintre care 25700 kg la
începutul anului,11000 kg la jumătatea anului iar la sfârșitul anului 28890kg. Întreaga cantitate a
fost valorificată de către agentul economic SC VELPLAST SRL (fig. 3.3. tab. 3.7 .-3.9.) [25].

Fig.3.3. Cantitatea lunară deșeuri textile generată de SC ODLO ROMÂNIA SRL în anul
2017

0200040006000800010000120001400016000
Deșeuri textile generate
Deșeuri textile valorificate
Luna
Cantitatea [kg]

36
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2016 -2017
Tipul de deșeu: ULEI UZAT 20.01.26
Starea fizică: LICHIDĂ
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul nr. 3.10.
Generarea deșeurilor de tipul ulei uzat 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 2,2 0 2,2 0
Febrarie 2,5 0 2,5 0
Martie 2,25 0 2,25 0
Aprilie 2,7 0 2,7 0
Mai 3,55 0 3,55 0
Iunie 4,5 0 4,5 0
Iulie 3,5 0 3,5 0
August 3,8 0 3,8 0
Total An 25 0 25 0

Tabelul nr. 3.11.
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul ulei uzat 2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 2,2 2,2 RP AN HP
Februarie 2,5 2,5 RP AN HP
Martie 2,25 2,25 RP AN HP
Aprilie 2,7 2,7 RP AN HP
Mai 3,55 3,55 RP AN HP
Iunie 4,5 4,5 RP AN HP
Iulie 3,5 3,5 RP AN HP
August 3,8 3,8 RP AN HP
Total An 25 25

NOTĂ:
RP- recipient de plastic
D- deshidratare

37
Tabelul nr. 3 .12.
Eliminarea deșeurilor de tipul ulei uzat 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare, conf.
Anexei II A -Legea 426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 2,2 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Februarie 2,5 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Martie 2,25 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Aprilie 2,7 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Mai 3,55 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Iunie 4,5 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Iulie 3,5 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
August 3,8 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Total A n 25

Uleiul uzat generat de SC ODLO ROMÂNIA SRL în anul 2017 a fost de 25 kg.Întreaga
cantitate a fost eliminată de către agentul economic SC PHASELIX EXIMP SRL (fig.3.4 tab.3.10 .-
3.12.) [25].

Fig. 3.4. Cantitatea lunară a uleiului uzat generat de către SC ODLO ROMÂNIA SRL în anul
2017

00,511,522,533,544,55
Ulei uzat generat
Ulei uzat eliminat
Luna
Cantitatea [kg]

38
Agentul conomic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Cartușe pentru imprimante uzate COD 16.02.16
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul nr. 3.13.
Generarea deșeurilor de tipul cartușe pentru imprimante uzate 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 1,25 0 1,25 0
Februarie 1,33 0 1,33 0
Martie 1,54 0 1,54 0
Aprilie 1,7 0 1,7 0
Mai 1,4 0 1,4 0
Iunie 1,65 0 1,65 0
Iulie 1,5 0 1,5 0
August 1,63 0 1,63 0
Total An 12 0 12 0

Tabelul nr. 3.14 .
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul cartușe pentru imprimate
uzate 2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 1,25 1,25 CT 1,25 E AN
Februarie 1,33 1,33 CT 1,33 E AN
Martie 1,54 1,54 CT 1,54 E AN
Aprilie 1,7 1,7 CT 1,7 E AN
Mai 1,4 1,4 CT 1,4 E AN
Iunie 1,65 1,65 CT 1,65 E AN
Iulie 1,5 1,5 CT 1,5 E AN
August 1,63 1,63 CT 1,63 E AN
Total An 12 12 12
NOTĂ:
CT – container transportabil,
E – în vederea eliminării,
AN – auto nespecial,
D – deshidratare

39
Tabelul nr. 3.15.
Eliminarea deșeurilor de tipul cartușe pentru imprimare uzate 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare, conf.
Anexei II A -Legea 426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 1,25 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Februarie 1,33 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Martie 1,54 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Aprilie 1,7 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Mai 1,4 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Iunie 1,65 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Iulie 1,5 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
August 1,63 D15 SC GLS GENERAL
LOGISTICK SISTEM
Total A n 12

În anul 2017, s -a generat o cantitate de 12 kg de cartușe pentru imprimante uzate, de unde
au fost eliminate de către agentul economic SC GLS GENERAL LOGISTICK SISTEM (fig.3.5 tab.
3.13.-3.15.) [25].

Fig. 3.5. Cantitatea lunară de cartușe pentru imprimate uzate generate de către SC ODLO
ROMÂNIA SRL în anul 2017 00,20,40,60,811,21,41,61,8
Cartușe pentru imprimante
uzate generate
Cartușe pentru imprimante
uzate eliminate
Luna
Cantitatea [kg]

40
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: DEE E COD 20.01.21*
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul 3.1 6.
Generarea deșeurilor de tipul DEE E 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 5,5 0 5,5 0
Februarie 5,22 0 5,22 0
Martie 5,66 0 5,66 0
Aprilie 5,75 0 5,75 0
Mai 5,3 0 5,3 0
Iunie 5,14 0 5,14 0
Iulie 5,33 0 5,33 0
August 6,1 0 6,1
Total An 44 0 44 0

Tabelul nr. 3.17 .
Stocarea provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul DEE E 2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinaț ia
Ianuarie 5,5 5,5 S AN HP
Februarie 5,22 5,22 S AN HP
Martie 5,66 5,66 S AN HP
Aprilie 5,75 5,75 S AN HP
Mai 5,3 5,3 S AN HP
Iunie 5,14 5,14 S AN HP
Iulie 5,33 5,33 S AN HP
August 6,1 6,1 S AN HP
Total An 44 44

NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare

41
Tabelul nr. 3.18.
Eliminarea deșeurilor de tipul DEE E 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare, conf.
Anexei II A -Legea 426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 5,5 D15 SC PHASELIS EXIMP SRL
Februarie 5,22 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Martie 5,66 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Aprilie 5,75 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Mai 5,3 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Iunie 5,14 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Iulie 5,33 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
August 6,1 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Total A n 44

În anul 2017 la SC ODLO ROMÂNIA SRL a fost generată o cantitate totală de 44 kg
DEE E, care au fost eliminate de către agentul economic SC PHASELIX EXIMP SRL (fig. 3.6 tab.
3.16.-3.18.) [25].

Fig. 3.6. Cantitatea lunară de DEE E generată de către SC ODLO ROMÂNIA SRL în anul
2017

4,64,855,25,45,65,866,2
DEE generate
DEE eliminate
Luna
Cantitatea [kg]

42
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul : 2017
Tipul de deșeu: Filtre ulei 16.01.07*
Stare fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul nr. 3.19 .
Generarea deșeurilor de tipul filtre ulei 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 0,3 0 0,3 0
Februarie 0,25 0 0,25 0
Martie 0,33 0 0,33 0
Aprilie 0,41 0 0,41 0
Mai 0,24 0 0,24 0
Iunie 0,52 0 0,52 0
Iulie 0,42 0 0,42 0
August 0,53 0 0,53 0
Total An 3 0 3 0

Tabelul nr. 3.20.
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul filtre ulei 2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 0,3 0,3 S AN HP
Februarie 0,25 0,25 S AN HP
Martie 0,33 0,33 S AN HP
Aprilie 0,41 0,41 S AN HP
Mai 0,24 0,24 S AN HP
Iunie 0,52 0,52 S AN HP
Iulie 0,42 0,42 S AN HP
August 0,53 0,53 S AN HP
Total An 3 3

NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare.

43
Tabelul nr. 3.21.
Eliminarea deșeurilor de tipul filtre ulei 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare,
conf. Anexei II A -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 0,3 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Februarie 0,25 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
Martie 0,33 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
Aprilie 0,41 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
Mai 0,24 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
Iunie 0,52 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
Iulie 0,42 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
August 0,53 D15 SC PHASELIX EXIMP
SRL
Total A n 3

Filtrele de ulei în anul 2017 au fost generate în cantitate de 3 kg , ele fiind eliminate de
către agentul economic SC PHASELIX EXIMP SRL (fig.3.7. tab. 3.19 .-3.21.) [25].

Fig. 3.7. Cantitatea lunară filtre ulei generate de către SC ODLO ROMÂNIA SRL în anul
2017 00,10,20,30,40,50,6
Filtre ulei generate
Filtre ulei eliminate
Luna
Cantitatea [kg]

44
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Tonere COD 08.03.17*
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul nr. 3.22.
Generarea deșeurilor de tipul tonere 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 13,31 0 13,31 0
Februarie 14,73 0 14,73 0
Martie 14,6 0 14,6 0
Aprilie 14,1 0 14,1 0
Mai 14,22 0 14,22 0
Iunie 13 0 13 0
Iulie 14,9 0 14,9 0
August 13,14 0 13,14 0
Total An 112 0 112 0

Tabelul nr. 3.23 .
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul tonere 2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 13,31 13,31 S AN HP
Februarie 14,73 14,73 S AN HP
Martie 14,6 14,6 S AN HP
Aprilie 14,1 14,1 S AN HP
Mai 14,22 14,22 S AN HP
Iunie 13 13 S AN HP
Iulie 14,9 14,9 S AN HP
August 13,14 13,14 S AN HP
Total An 112 112

NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare.

45
Tabelul nr. 3.24 .
Eliminarea deșeurilor de tipul tonere 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare,
conf. Anexei II A -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 13,31 D15 SC PHASELIS EXIMP SRL
Februarie 14,73 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Martie 14,6 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Aprilie 14,1 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Mai 14,22 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Iunie 13 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Iulie 14,9 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
August 13,14 D15 SC PHASELIX EXIMP SRL
Total An 112

În anul 2017 s -a generat o cantitate de 112 kg de tonere, la începutul anului 42,64 kg,la
jumătatea anului 28,32 kg, iar la sfârșitul anului 41,04 kg.Întreaga cantitate a fost eliminată de
către agentul economic SC PHASELIX EXIMP SRL(fig.3.8 tab. 3.22 .-3.24.) [25].

Fig. 3.8. Cantitatea lunară pentru Tonere generată de către SC ODLO ROMÂNIA SRL în
anul 2017

1212,51313,51414,51515,5
Tonere generate
Tonere eliminate
Luna
Cantitatea [kg]

46
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Ambalaj contaminat 15.01.10*
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsusă: Kg.
Tabelul nr. 3.25 .
Generarea deșeurilor de tipul ambalaj contaminat 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 1,34 0 1,34 0
Februarie 1,26 0 1,26 0
Martie 1,54 0 1,54 0
Aprilie 1,7 0 1,7 0
Mai 1,91 0 1,91 0
Iunie 1,33 0 1,33 0
Iulie 1,71 0 1,71 0
August 2,21 0 2,21 0
Total An 13 0 13 0

Tabelul nr. 3.2 6.
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul ambalaj contaminat
2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 1,34 1,34 S AN HP
Februarie 1,26 1,26 S AN HP
Martie 1,54 1,54 S AN HP
Aprilie 1,7 1,7 S AN HP
Mai 1,91 1,91 S AN HP
Iunie 1,33 1,33 S AN HP
Iulie 1,71 1,71 S AN HP
August 2,21 2,21 S AN HP
Total An 13 13

NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare.

47
Tabelul nr. 3.2 7.
Eliminarea deșeurilor de tipul ambalaj contaminat 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare,
conf. Anexei II A -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 1,34 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Februarie 1,26 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Martie 1,54 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Aprilie 1,7 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Mai 1,91 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iunie 1,33 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iulie 1,71 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
August 2,21 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Total A n 13

Ambalajele contaminate în anul 2017 au fost generate în cantitate de 13 kg,acestea fiind
eliminate de agentul economic SC PHASELIS EXIMP SRL (fig.3.9 tab. 3.25 .-3.27.) [25].

Fig.3.9. Cantitatea lunară de ambalaj contaminat generat de către SC ODLO ROMÂNIA
SRL în anul 2017 00,511,522,5
Ambalaj contaminat generat
Ambalaj contaminat eliminat
Cantitatea [kg]

48
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Deșeu material plastic COD 20.01.39
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul nr. 3.28.
Generarea deșeurilor de tipul deșeu material plastic 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 28,11 0 28,11 0
Februarie 28,55 0 28,55 0
Martie 28 0 28 0
Aprilie 28,12 0 28,12 0
Mai 28,4 0 28,4 0
Iunie 29,52 0 29,52 0
Iulie 29,91 0 29,91 0
August 29,39 0 29,39 0
Total An 230 0 230 0

Tabelul nr. 3 .29.
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul deșeu material plastic
2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 28,11 28,11 S E AN HP
Februarie 28,55 28,55 S E AN HP
Martie 28 28 S E AN HP
Aprilie 28,12 28,12 S E AN HP
Mai 28,4 28,4 S E AN HP
Iunie 29,52 29,52 S E AN HP
Iulie 29,91 29,91 S E AN HP
August 29,39 29,39 S E AN HP
Total An 230 230
NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare,
E – în vederea eliminării

49
Tabelul nr. 3.30.
Eliminarea deșeurilor de tipul deșeu material plastic 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare,
conf. Anexei II A -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 28,11 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Februarie 28,55 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Martie 28 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Aprilie 28,12 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Mai 28,4 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iunie 29,52 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iulie 29,91 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
August 29,39 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Total A n 230

În anul 2017 s -a generat o cantitate de 230 kg deșeu material plastic,în primele luni ale
anului au fost generate 84,66 kg, la jumatea anului 56,52 kg, iar la sfârșitul anului au fost
generate 88,82 kg, acestea fiind eliminate de către agentul economic SC PHASELIS EXIMP SRL
(fig. 3.10 tab. 3.28. -3.30. ) [25].

Fig. 3.10. Cantitatea lunară de material plastic generat de către SC ODLO ROMÂNIA
SRL în anul 2017 2727,52828,52929,53030,5
Deșeu material plastic
generat
Deșeu material plastic
eliminat
Luna
Cantitatea [kg]

50
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Baterii uzate COD 20.01.33*
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabel ul nr. 3.31 .
Generarea deșeurilor de tipul baterii uzate 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 1,13 0 1,13 0
Februarie 1,28 0 1,28 0
Martie 1,51 0 1,51 0
Aprilie 1,14 0 1,14 0
Mai 1,25 0 1,25 0
Iunie 1,4 0 1,4 0
Iulie 1,19 0 1,19 0
August 1,1 0 1,1 0
Total An 10 0 10 0

Tabelul nr. 3.32 .
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul baterii uzate 2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitate Tip Cantitate Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 1,13 1,13 S AN HP
Februarie 1,28 1,28 S AN HP
Martie 1,51 1,51 S AN HP
Aprilie 1,14 1,14 S AN HP
Mai 1,25 1,25 S AN HP
Iunie 1,4 1,4 S AN HP
Iulie 1,19 1,19 S AN HP
August 1,1 1,1 S AN HP
Total An 10 10

NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare,

51
Tabelul nr. 3.33.
Eliminarea deșeurilor de tipul baterii uzate 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare,
conf. Anexei II A -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 1,13 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Februarie 1,28 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Martie 1,51 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Aprilie 1,14 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Mai 1,25 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iunie 1,4 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iulie 1.19 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
August 1,1 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Total An 10

Bateriile uzate în anul 2017 au fost generate în cantitate de 10 kg,fiind eliminate de către
agentul economic SC PHASELIS EXIMP SRL (fig. 3.11 tab. 3.31. -3.33. ) [25].

Fig.3.11. Cantitatea lunară de baterii acumulate generată de către SC ODLO ROMÂNIA
SRL în anul 2017 00,20,40,60,811,21,41,6
Baterii uzate generate
Baterii uzate eliminate
Luna
Cantitatea [kg]

52
Agentul economic: SC ODLO ROMÂNIA SRL
Anul: 2017
Tipul de deșeu: Textile contaminate 15.02.02 *
Starea fizică: Solidă
Unitatea de măsură: Kg.
Tabelul nr. 3.34 .
Generarea deșeurilor de tipul textile contaminate 2017 .
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
Ianuarie 0,19 0 0,19 0
Februarie 0,18 0 0,18 0
Martie 0,4 0 0,4 0
Aprilie 0,69 0 0,69 0
Mai 0,16 0 0,16 0
Iunie 0,51 0 0,51 0
Iulie 0,27 0 0,27 0
August 0,6 0 0,6 0
Total An 3 0 3 0

Tabelul nr. 3.35 .
Stocare a provizorie, tratarea și transportul deșeurilor de tipul textile contaminate
2017 .
Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cantitat
e Tip Cantitat
e Modul Scopul Mijlocul Destinația
Ianuarie 0,19 0,19 S AN HP
Februarie 0,18 0,18 S AN HP
Martie 0,4 0,4 S AN HP
Aprilie 0,69 0,69 S AN HP
Mai 0,16 0,16 S AN HP
Iunie 0,51 0,51 S AN HP
Iulie 0,27 0,27 S AN HP
August 0,6 0,6 S AN HP
Total An 3 3

NOTĂ:
AN – auto nespecial,
HP – halda proprie,
D – deshidratare,

53
Tabelul nr. 3.36.
Eliminarea deșeurilor de tipul textile contaminate 2017 .
Luna Cantitatea de
deșeuri Operațiunea de eliminare,
conf. Anexei II A -Legea
426/2001 Agentul economic care
efectuează operația de
eliminare
Ianuarie 0,19 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Februarie 0,18 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Martie 0,4 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Aprilie 0,69 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Mai 0,16 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iunie 0,51 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Iulie 0,27 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
August 0,6 D15 SC PHASELIS EXIMP
SRL
Total A n 3

În anul 2017 s -a constatat o cantitate de 3 kg textile contaminate,ele fiind generate de
către SC PHASELIS EXIMP SRL (fig. 3.12 tab. 3.34. -3-36.) [25].

Fig.3.12. Cantitatea lunară de textile contaminate generate de către SC ODLO
ROMÂNIA SRL în anul 2017 00,10,20,30,40,50,60,70,8
Textile contaminate
generate
Textile contaminate
eliminate
Luna
Cantitatea [kg]

54

Capitolul 4
Plan de monitorizare a ges tiunii deșeurilor rezultate la SC ODLO
ROMÂNIA SRL

Pentru a îmbunătăți sistemul de gestionare a deșeurilor mai întâi se va concepe un plan
prin care vor fi informa ți atât angajații societății câ t și clienții cu privire la importanța modului de
prevenire,minimalizare, reutilizare, reciclare , incinerare și depozitare a deșeurilor (fig 4.1.) [3].

Fig. 4.1. Ierarhizarea sistemelor de gestionare a deșeurilor [26].

55
La SC ODLO ROMÂNIA SRL deșeurile monitorizate în prezent sunt [25]:
– deșeuri din ambalaje și carton;
– deșeuri textile;
– deșeuri ambalaje de material plastic
– ambalaj contaminat;
– deșeuri din materiale plastice;
– textile contaminate;
– baterii uzate ;
– tonere;
– filtre ulei;
– DEE E;
– ulei uzat;
– cartușe pentru imprimare uzate.
Tabelul nr. 4.1 .
Date privind monitorizarea deșeurilor la SC ODLO ROMÂNIA SRL
Nr.crt Parametru Unitate
de
măsură Punct de emisie Impact
asupra
mediului Frecvența
de
monitorizar
e actuală Frecvența
de
monitoriza
re propusă
1. Deșeuri
textile Kg
Clienți și angajați Sol Trimestrial Lunară
2.

3. Deșeuri de
hârtie și
carton
Deșeuri din
materiale
plastice

Kg

Ambalaje

Sol Semestrial Anual
4. Deșeuri din
materiale
plastice Kg Ambalaje Sol Lunar Semestrial
5. DEEE Kg Colectate de la
clienți și din
aparatura proprie Sol, aer,
apă Semestrial Anual
6.

7 Ulei uzat

Filtre ulei Kg Colectate de la
clienți și de la
schimburile de
ulei Sol, apă Anual Semestrial
8. Baterii
uzate Kg Colectate de la
clienți și cele
uzate de societate Sol, apă Anual Anual

56
9. Cartuse
pentru
imprimare
uzate,
Tonere Kg Colectare de la
clienți și de la
aparatura proprie Sol,Aer Anual Semestrial
10. Textile
contaminate Kg Colectare de la
angajați Sol,Aer Semestrial Lunară

Monitorizarea gestiunii deșeurilor rezultate de la activitatea desfășurată la SC ODLO
ROMÂNIA SRL. la punctul de lucru din Roman va presupune următoarele aspecte:
– lunar se va raporta situația gestiunii pentru fiecare deșeu;
– deșeurile se vor colecta selectiv și se vor preda către agenții economici autorizați în
vederea valorificării sau eliminării;
– depozitarea deșeurilor se va face în condiții optime pentru a permite valo rificarea
acestora;
– abandonarea deșeurilor sau depozitarea acestora în locuri neautorizate este interzisă;
– deșeurilor se vor depozita în spații special amenajate, inscripționate și se va urmări
ridicarea ritmică a acestora pentru a nu se crea stocuri;
– se va ține o evidență strânsă a cantităților și tipurilor de deșeuri produse și circuitul
acestora, conform HG 856 din 2002 și se vor pune datele la dispoziția organelor de
control;
– întrea ga cantitate de deșeuri se va manipula și stoca astfel încât să prevină orice
contaminare a solului sau a apelor;
– se va urmări valorificarea în totalitate a deșeurilor de orice tip;
– deșeurilor se vor preda pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care
desfășoară operațiuni de valorificare/eliminare;
– se va ține o evidență strictă a transportului, valorificării și eliminării deșeurilor.

57

Capitolul 4

Concluzii

Deșeul industrial provenit din industrie este definit ca un materia l solid sau lichid cu o
compoziție complexa care î l face impropriu pentru utilizarea inițială .
Deșeurile pot fi clasificate astfel [3, 8] :
– deșeuri menajere ;
– deșeuri stradale ;
– deșeuri asimilabile sau deșeurile menajere ;
– deșeuri voluminoase ;
– deșeuri din construcții ;
– deșeuri periculoase ;
– deșeuri agricole ;
– deșeuri industriale ;
– deșeurile spitaliere .

S-a realizat un studiu de caz cu privire la gestionarea deșeurilor generate de la activitatea
desfășurată la SC ODLO ROMÂNIA SRL din Roman , la nivelul anului 2017.

Principalele deșeuri generate la SC ODLO ROMÂNIA SRL sunt:
 deșeuri din ambalaje și carton,
 deșeuri textile,
 deșeuri ambalaje de material plastic,
 ambalaj contaminat,deșeuri din materiale plastice
 ,textile contaminate,
 baterii scumulatori,
 tonere,
 filtre ulei ,
 DEE E,

58
 ulei uzat ,
 cartușe pentru imprimare uzate.

S-a observat că pentru anul 2017 a fost generată o cantitate de deșeuri textile de 65590 kg,
care a fost valorificată de către agentul economic SC VELPLAST SRL.

Toate deșeurile generate sunt colectate de către agenț ii economici responsabili: SC
VELPLAST SRL , SC PHASELIS EXIMP SRL , SC GLS GENERAL LOGISTICK SISTEM
(niciun deșeu nu rămâne depozitat în stoc) .

Conform planului de monitorizare actual, s -a constatat că este necesară mărirea frecvenței
de monitorizare . De altfel s -a constatat că mai sunt încă două tipuri de deșeuri care trebuie
colectate separat și val orificate acestea sunt: metale și anvelope le uzate .

59

Bibliografie

1. Antonescu N. și alții – Valorificarea energetică a deșeurilor, ed. Tehnică,
București, 1988;
2. Bold Octavian Valerian și Mărăcineanu Gelu Agafiel – Depozitarea, tratarea și reciclarea
deșeurilor și materialelor, Ed. Matrix Rom, București, 2004;
3. Bold Octavian Valerian și Mărăcineanu Gelu Agafiel – Managementul deșeurilor solide
urbane și industriale, Ed. MATRIC RO M, București, 2003
4. Bularda Gheorghe, Bularda Doru -Cristian și Catrinescu Theodor – Reziduuri menajere,
stradale și industriale. Colectarea, depozitarea și valorificarea materialelor refolosibile,
Ed. Tehnică, București, 1992, ISBN 973 -31-0418 -3 ;
5. Capatana Camelia, Siminionescu Claudia, Depozitarea, tratarea și reciclarea deșeurilor și
materialelor recuperabile, Editura Matrix Rom, 2006
6. Chiriac V. – Instalații pentru epurarea apelor reziduale, Comitetul de Stat al Apelor,
București, 1966
7. Metode și tehnologii de gestionare a deșeurilor. Colectarea și transportul deșeurilor și a
materialelor reciclabile, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Institutul Național de
Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului – ICIM București,
8. Moșneguțu Emilian Fl orin, Gestionarea Deșeurilor, Editura Alma Mater, Bacău 2007
9. Rusu T., Protecția Mediului Industrial, Editura Mediamira, Cluj -Napoca, 2002
10. ***https://www.deseuritextile.ro/ (19.04. 2018)
11. ***https://www.google.ro/search?q=colectare+deschisa (24.04.2018)
12. ***htpp://www/google.ro/search?q=colectare+ermetica (24.04.2018)
13. ***htpp://www.colectareprinschimbderecipienti.ro/ (24.04.2018)
14. ***https://www.google.ro/search?q=colectare+in+saci (24.04.2018)
15. ***http://www.deseuri -online.ro/ (24.04.2018)

60
16. ***http://www.profitromania.ro/fir me/elkoplastromania/container -660-l-din-polietilena –
cu-capac -plat(24.04.2018)
17. ***http://www.documents.tips/documents/instalatii -pt-reciclarea -pet-urilor.html
tps://www.bizoo.ro/produse/cos -gunoi (24.04.2018)
18. ***https://www.google.ro/search?rlz=containere+cu+mai+multe+compartimente (24.04.2
018)
19. ***http://www.container.ro/ (24.04.2018)
20. ***http://www.cosurigunoi.ro/ (24.04.2018)
21. ***http://www.deseuri -online.ro/ (24.04.2018)
22. ***http://www.distins.com.ro/containere.html (24.04.2018)
23. ***HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor (1.05.2018)
24. http://mt.gov.ro/web14/documente/domenii/Ordonanta_de_urgenta_nr._195_din_2005.pd
f(1.05.2018)
25. ***DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ SC. ODLO ROMÂNIA SRL
26. ***https://www.google.com/search?q=ierarhizarea+gestiunii (4.05.2018)