Recenzie Bucur Alina (301) [604773]

NUME: BUCUR
PRENUME: ALINA
AN: 3
GRUPA: 301
SPECIALIZARE: ADMINISTRAȚIE PUBICĂ
FACULTA TEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

RECENZIE LA TEHNICI ȘI METODE ALE ADOPTĂRII DECIZIEI PUBLICE

CARTE – “Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică și cea ostromiană ”
AUTOR – Golopența Iris -Patricia, V olacu, Alexandru (2015).
CAPITOL – I
PAGIN I – 33- 64

CUVINTE CHEIE: bunuri comune, acțiune colectivă , Cadrul de Analiză și De zvoltare
Instituțională (CADI), dilema prizonierului, comportament blatist.

Acest capitol prezintă aspecte le generale cu privire la problemele de acțiune colectivă și
care au în prim plan bunurile comune.
În prima parte a capitolului sunt definite bunurile comune și sunt exemplificate câteva
situații în care gest ionarea acestora e ste dificilă. În cadrul acestei secțiuni este prezentat articolul
publicat de Garret Hardin în 1968, ce descrie tragedia bunurilor comune prin evidențierea
importanței sociale cu privire la supraexploatarea pășunilor. Pornind de la exemplul explicat de
Hardin, sunt prezentate cele două soluții clasice pentru ieșirea din dilema socială și soluția
alternativă propusă de Ostrom în anul 1990.
Ce-a de -a doua parte cuprinde o prezentare mai detaliată a Cadrului de Analiză și
Dezvoltare Instituțională (CADI) care oferă explicații pentru comportamentul uman în situațiile
în care indivizii se confruntă cu probleme de acțiune colectivă și bunuri comune și care vizează
în primul rând consistența cu rezultatele empirice și studiile experimentale.
Beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumări i unui bun sunt individuale,
în timp ce costurile aferente suprautilizării bunului sunt achitate de către toți indiv izii care au
pretenții cu priv ire la folosirea bunului comun ceea ce face ca gestionarea bunurilor să fie
susceptibilă de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali. În acest mod,
indivizii sunt încurajați să consume bunul respectiv î ntr-o manieră maximală, chiar dacă acest
lucru duce la suprautilizarea acestuia.
Sintagma ”tragedia bunurilor comune ” este introdusă de Garret Hardin, iar cazul pășunii
supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cele mai des folos ite pentru
exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă care pot apărea în uma gestionării bunurilor
comune.
În ceea ce privește CADI, trebuie să luăm în considerare faptul că acesta face parte din
instituționalismul de tip alegere rațională, unde instituțiile sunt caracterizate prin două
dimensiuni diferite: prima dintre ele constrânge preferințele individuale, iar a doua oferă
stimulente pentru comportament.

Capitolul prezintă instituția ca fiind unul din conceptele -cheie ale acestei abordări, în
general, și a le CADI, în particular, și poate fi înțeleasă ca un set de norme și reguli ce au un
impact major asupra comportamentului uman. Capacitatea individului de a concepe noi reguli,
în situația în care eficiența instituțiilor scade este un aspect de o importanț ă semnificativă din
interiorul CADI pentru că ea permite înțelegerea dina micii sociale. Dilemele de cooperare cu
care se confruntă indivizii reprezintă în esența lor pro bleme de acțiune colectivă.
Teoria alegerii raționale pretinde că ind ivizii vor ajunge la rezultate colectiv -iraționale
atunci când au comportamente individual -raționale. Unul dintre principalele beneficii ale CADI
este faptul că acesta poate fi utilizat pen tru a înțelege de ce rezultatele reale, extrase din cercetări
empi rice și experimentale, nu sunt de regulă cele prezise de teoria alegerii raționale.
În opinia mea, pentru rezolvarea problemelor cu privire la dilemele de cooperare dar și a
celor ce țin de politici publice se poate folosi CADI întrucât facilitează înțele gerea
mecanismelor care stimulează comportamentul uman, precum și înțelegerea modului în care
pot fi depășite dilemele de cooperare într -o manieră inductivă.