ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI AD MINISTRATIVE [604744]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI AD MINISTRATIVE
FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

București, iulie 2017

LUCRARE DE LICENȚĂ
Utilizarea noilor media în comunicarea de criză. Studiu de
caz

Coordonator științific :
Profesor univ. dr. Ion Chiciudean

Autor:
Mihai -Alexandru Niță

CUPRINS

INTRODUCERE/1
CAPITOLUL I. CRIZA DE IMAGINE/3
1.1 Comunicarea organizațională/3
1.2 Comunicarea prin noile media/6
1.3 Comunicarea de criză – definiții și principii/9
1.4 Specificul comunicării prin noile media pe timpul crizei/ p.14
CAPITOLUL II. GESTIONAREA RELAȚIILOR CU NOILE MEDIA PE TIMPUL CRIZEI/17
2.1 Monitorizarea noilor media/ 17
2.2 Structuri organizaționale de gestionare a relațiilor cu noile media / 20
2.3 Planul și strategiile de gestionare a relațiilor cu noile media / 24
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: Utilizarea noilor media în gestionarea comunicării pe timpul
crizei generate de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol (15.12.2014)/ 28
3.1 Prezentarea instituției/ 28
3.2 Prezentarea crizei/ 30
3.3 Gestionarea crizei de c ătre instituție/ 33
3.3.1 Aspecte pozitive/ 33
3.3.2 Aspecte negative/ 33
3.4 Analiza crizei/ 34
3.4.1 Etapele crizei/ 34
3.4.2 Bariere de comunicare și consecințele manifestării lor/ 35
3.4.3 Actorii implicați și consecințele acțiunii lor/ 36
3.4.4 Mediatizarea evenimentului/ 41
3.4.5 Concluzie la analiza crizei/ 44
3.5 Strategie de utilizare a noilor media în gestionarea comunicării pe timpul crizei generate
de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol (propunere)/ 44
3.5.1 Scopul strategiei/ 44
3.5.2 Obiectivele strategiei/ 45
3.5.3 Categorii de public -țintă/ 45
3.5.4 Mesaje pe categorii de public -țintă/ 45
3.5.5 Canale de difuzare a mesajelor, pe categorii de public -țintă/ 47

3.5.6 Strategii de comunicare cu mass media/ 48
3.5.7 Planul activităților de comunicare prin noile media/ 49
3.5.8 Evaluarea strategiei/ 54
CONCLUZII FINALE/ 55
A) Concluzii la partea teoretică/ 55
B) Concluzii la studiul de caz/ 56
BIBLIOGRAFIE/ 57
ANEXE/ 63

1
INTRODUCERE

Lucrarea de față are drept scop principal propunerea unei strategii de utilizare a noilor
media în gestionarea comunicării de criză, beneficiarul acesteia fiind Serviciul Mobil de Urgență,
Reanimare și Descarcerare (SMURD), parte componentă a Departamentului pentru Situații de
Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Intervenția greoaie a echipajelor, cât mai ales
gestionarea deficitară a crizei de către autorități constituie un cadru propice pentru analiză în
vederea identificării elementelor care au determinat apariția unor bariere de comunicare și a
modalităților de depășire a acestora.
Această lucrare este structura tă pe trei capitole, mai precis două capitole teoretice și un
studiu de caz. Necesitatea raportării la reperele teoretice provine din nevoia evidențierii
cutumelor apărute în urma unui pr oces comunicațional dezorganizat și al impactului acestora
asupra ima ginii organizației în cauză; mai mult, anticipând o temă ce va fi dezbătută pe larg în
această lucrare, comunicarea de criză se diferențiază de cea desfășurată în perioada de executare
normală a activităților, având mai multe dificultăți. Primul capitol, intitulat Comunicarea de
criză , identifică aceste aspecte și ilustrează prin intermediul a patru subcapitole elementele
definitorii pentru acest proces. Astfel, în primul subcapitol vor fi accentuate elementele de
comunicare internă, punându -se în balanță diferențierea conceptelor de comunicare și informare
și subliniindu -se importanța desfășurării unui act bidirecțional al comunicării interne. Al doilea
subcapitol, Comunicarea prin noile media, oferă o perspectivă de ansamblu asupra funcțiilor
mass media și a modului în care acestea au evoluat de -a lungul timpului, punând accent pe
revoluția provocată de rapida dezvoltare a noilor media în secolul al XXI -lea, atât în mediul
organizațional, cât și în afara instituției. Scopul subcapitolului cu numărul trei se observă din
titlu, oferind cadrul teoretic necesar pentru înțelegerea procesului comunicării de criză. Ultimul
subcapitol se axează pe dimensiunea întregii lucrări, identificând specificul comunicării prin
noile media pe timpul crizei, oportunitățile ș i provocările oferite de acest tip de comunicare.
Capitolul al doilea, Gestionarea relațiilor cu noile media pe timpul crizei , este împărțit în
trei subcapitole, după cum urmează: Monitorizarea noilor media, cu activitățile sale specifice,
Structuri organi zaționale de gestionare a relațiilor cu noile media și Planul și strategiile de

2
gestionare a relațiilor cu noile media , subcapitole cheie pentru înțelegerea elementelor ce
trebuiesc analizate în vederea realizării studiului de caz și a strategiei proprii. Astfel, cel de -al
doilea capitol de teorie vine în completarea primului, depășindu -se într -o oarecare măsură
cadrul ipotetic și urmărindu -se activitățile, modalitățile și structurile ce asigură o comuni care
eficientă cu și prin noile media, făcându -se astfel trecerea spre partea practică a gestionării prin
intermediul acestor tehnologii.
Ultimul capitol cuprinde studiul de caz și strategia propusă pentru gestionarea crizei
provocate de accidentul elicopterului SMURD în lacul Siutghiol. Astfel, vor fi oferite
informații despre organizație și specificul activității sale și va fi realizată o prezentare succintă
a crizei prin care trece aceasta, precum și a modalității de gestionare a perioadei dificil e de
către reprezentanții instituței. În plus, va urma o etapă de analiză, în care vor fi identificați
actorii evenimentelor din perioada aferentă desfășurării crizei, vor fi observate barierele de
comunicare și consecințele lor asupra actului de gestiona re, alături de o etapă de monitorizare
a media pe timpul crizei. Nu în cele din urmă, strategia și planul de relații publice reprezintă
modalitățile de gestionare sugerate pentru o rezolvare eficientă a dificultăților din acea
perioadă nefericită pentru or ganizație.

3
Capitolul I
COMUNICAREA DE CRIZĂ

1.1 Comunicarea organizațională

Trăim într -o societate în care comunicarea este considerată un proces firesc, ce se
desfășoară cu ușurință pretutindeni. Cu toate acestea, persoanele neavizate confundă acest proces
cu vorbirea sau simpla transmitere de informații. Comunicarea reprezintă mai mult de atât: este
un proces bidirecțional, de care depinde însăși existența unui mediu organizațional. O
organizație, oricare ar fi specificul ei, nu poate funcționa în pa rametrii normali dacă nu există o
coeziune între departamente și, implicit, între idealurile și scopurile angajaților. De cele mai
multe ori, însă, se trece cu vederea tocmai aspectul primordial care face comunicarea un element
deosebit de necesar, această bidirecționalitate care le permite angajaților, oricare ar fi poziția lor
ierarhică, să transmită informații. Puterea de a da feedback este puterea de a îmbunătăți, de a
corija carențele de funcționare a unei instituții, dar acceptarea acestuia este chiar mai importantă.
În fond, puterea decizională stă în mâinile unui manager care trebuie să gestioneze activitatea
unei instituții cu toate aspectele ei. Ce mod este mai bun pentru a asigura eficiența acesteia decât
feedbackul angajaților?
Problema cu care s e confruntă numeroase organizații ale secolului XXI este mitul
tehnicist , care afirmă ideea cum că „suporturile comunicaționale sunt suficiente pentru a asigura
un proces de comunicare permanent, fluent și eficient”1. Acest lucru este valabil mai ales oda tă
cu apariția noilor mijloace de comunicare, ce facilitează rapiditatea transmiterii informațiilor. Cu
toate acestea, simpla prezență a suporturilor nu este suficientă; accentul nu ar trebui să cadă
asupra multitudinii de variante pentru realizarea proces ului de comunicare, ci asupra eficienței cu

1 Dumitru Iacob, Diana -Maria Cismaru, Organizația inteligentă. Zece teme de managementul organizației, ed. aII -a,
București, Editura comunicare.ro, 2010, p. 150

4
care acestea sunt utilizate. Firește, într -o eră puternic marcată de tehnologie, contopirea dintre
vechi și nou este o marcă a evoluției, dar trecerea de la un model de comunicare la altul, de la un
mijloc de com unicare la altul trebuie să fie făcută chibzuit, treptat, prin educarea celor care vor
utiliza aceste elemente.
Am abordat până acum comunicarea organizațională dintr -o perspectivă generală, punând
în balanță diferența dintre comunicare și informare, importanța feedbackului în procesul
comunicării, și mitul tehnicist. Totuși, pentru a ajunge la utilizarea mijloacelor de comunicare, se
pune problema apartenenței la un grup, în acest caz la un grup instituțional. Pentru a înțelege
acest sentiment, consid er necesară ilustrarea raportului dintre individ și identitatea organizației
de care aparține, în ce măsură se identifică el cu aceasta și cu misiunea ei. Diana -Maria Cismaru
definește identitatea ca mod în care apare organizația în exterior atât din punct de vedere grafic,
cât și textual și conceptual2. Astfel, identitatea reprezintă un cumul de elemente care diferențiază
instituția de altele din același segment de activitate, care reflectă unicitatea. Măsura în care
membrii unei organizații se identifică cu valorile organizaționale, în care acceptă aceste valori ca
valori proprii reflectă atât buna funcționare a instituției, cât și abilitatea lor de a o promova în
exterior. Aceeași autoare afirmă că publicul intern reprezintă cea mai eficientă formă de
promovare, atât din punct de vedere economic, cât și social3. Astfel, credibilitatea este asigurată
de convingerea cu care membrii organizației propagă țelurile acesteia în exterior, ori, dacă se
întâmplă contrariul, întreaga activitate ar putea fi pusă în pe ricol de lipsa de încredere transmisă spre
exterior.
Și totuși, care este ținta comunicării interne? Specialiștii susțin că este informarea
publicului intern asupra stării organizației și asupra practicilor și politicilor de dezvoltare4.
Firește, aici este vorba despre comunicarea formală, prin mijloacele prestabilite. Dacă nu sunt
rezolvate la timp, dificultățile menționate anterior au un impact nefast asupra mediului
organizațional. Eficiența cu care mesajele sunt transmise în interior, începând de la niv el
departamental și culminând cu cel de la nivelul întregii companii aduce nu doar un plus pentru
sentimentul de apartenență, ci ajută la întreg procesul de dezvoltare. În trecut, comunicarea
organizațională formală se realiza strict prin ședințe, postări la avizier sau informări directe.

2 Diana -Maria Cismaru, Comunicarea internă în organizații, București, Editura Tritonic, 2008, p.83
3 Ibidem, p. 133
4 Dumitru Iacob, Diana -Maria Cismaru, Remus Pricopie, Relațiile publice. Coeziune și eficiență prin comunicare,
ed. a III -a, București, Editura comunicare.ro, 2011, p. 50

5
Odată cu apariția noilor media și a rețelelor de intranet, relațiile interdepartamentale s -au
îmbunătățit considerabil. Simplitatea interacțiunii face posibilă utilizarea tuturor direcțiilor de
comunicare, orizontale sau v erticale. Transmiterea directă a informațiilor către publicul intern
ajută la o mai bună orientare spre obiectivele dictate de management, neapărând goluri provocate
de trecerea prin mai multe filtre a acestora. Aici pot fi observate avantajele unui depart ament de
relații publice. Mai ales în cadrul unei organizații mari, specialiștii în comunicare au un rol foarte
important. De cele mai multe ori, comunicatorii sunt priviți din perspectiva relațiilor menținute
cu publicurile relevante sau cu mass media, fi ind neglijată importanța lor în comunicarea internă.
Cunoașterea organizației și a relațiilor din interior, precum și a structurii ierarhice, permit o bună
gestionare a procesului comunicațional. În afara procedeelor deja menționate, Diana -Maria
Cismaru me nționează o serie de strategii ce pot fi folosite în comunicarea internă, strategii ce pot
fi implementate de specialiștii în relații publice. Acestea sunt fie activitățile de diseminare a
informației precum publicitatea internă, redactarea suporturilor in formative sau discursurile unor
personalități din cadrul organizației, fie organizarea de evenimente pentru publicul intern5.
De-a lungul existenței unei organizații pot apărea momente care amenință nu doar
activitățile companiei, ci chiar și propria -i existență. Barry McLonglin, de exemplu, consideră
criza drept „un eveniment, dezvăluire, acuzație sau set de probleme interne și externe care
amenință integritatea, reputația sau existența unui individ sau organizații”6. În majoritatea
cazurilor, membrii org anizației tind să fie neglijați pe timpul comunicării, fiind nevoiți chiar să
afle informații despre propria organizație din presă. În momentul în care organizația își pierde
statutul de principal comunicator cu publicul său intern, accentuarea situației n efaste prin care
trece este aproape certă. Astfel, lipsa informațiilor provenite din surse de încredere duce la
alimentarea din media și mai ales la apariția speculațiilor și zvonurilor. Al Czarnecki consideră
pe bună dreptate că „una din rațiunile fundame ntale ale comunicării este evitarea discrepanței
dintre interesul membrilor dornici să afle ce se întâmplă și cantitatea de informație redusă emisă
de organizație”7. În aceste perioade de cumpănă obțin o importanță covârșitoare canalele de
comunicare infor male. Dacă instituția nu păstrează un flux comunicațional constant, coerent și

5 Diana -Maria Cismaru, op.cit. , p. 137
6 Barry McLonglin, Risk and Crisis Communication , McLonglin Multimedia Publishing Ltd., Ottawa,
Canada, 1996, p. 10, apud Ion Chiciudean, Valeriu Țoneș, Gestionarea crizelor de imagine, București, Editura
comunicare.ro, 2010, p. 58
7 Al Czarnecki, Crisis Communications: A Primer for Teams , Lincoln, NE, iUniverse, 2007, p. 93, apud Ion
Chiciudean, Geo rge David, Managementul comunicării în situații de criză, București, Editura comunicare.ro, 2011,
p. 143

6
veridic, membrii organizației vor analiza criza prin intermediul propriilor percepții, percepții ce
pot fi modificate de speculațiile difuzate de cele mai multe ori prin canalel e informale. Am pus
accentul anterior pe constanță, coerență și veridicitate pentru că nu este suficientă simpla
transmitere a informației. Astfel, consider necesară menționarea celor cinci principii de
comunicare internă pe timpul crizei enunțate de Thier ry Libaert, prin care sintetizează atributele
unui bun proces comunicațional: comunicarea trebuie să aibă o țintă; comunicarea trebuie să
opereze într -un registru comportamental; trebuie privilegiate instrumentele de difuzare rapidă;
comunicarea trebuie să fie globală și comunicarea trebuie să se poată termina8. În viziunea
profesorului francez, comunicarea internă de criză trebuie să aibă un anumit public -țintă, nu să
fie exercitată în van, trebuie să fie directă, să abordeze problematica pentru care este emisă, să fie
transmisă rapid și eficient la nivelul întregului public, nu doar la nivelul celor privilegiați, și, la
final, să fie menționată distinct ieșirea din perioada de criză. Respectarea acestor principii poate
determina gradul de înțelegere a mesa julor distribuite în interiorul organizației într -o situație
incertă, înțelegere de care depinde atât buna gestionare a situației, cât și propagarea eficientă a
unui punct de vedere valid și structurat în mediul extern.

1.2 Comunicarea prin noile media

Așa cum am afirmat anterior, secolul XXI este unul puternic marcat de tehnologie, de
numeroase mijloace de comunicare și este caracterizat prin rapiditatea diseminării informațiilor.
Pentru mulți indivizi, media reprezintă principala sursă de informare cu pri vire la evenimentele
petrecute pe mapamond, în propriul stat sau chiar în propriul oraș. În ultimele două decenii, noile
media au luat amploare prin libertatea și ușurința de exprimare, pun ând un con de umbră asupra
mass mediei tradiționale. Totuși, pentru a înțelege principiul care a făcut posibilă expansiunea
acestei dimensiuni globale a informației, ar fi utilă analiza întregului proces de evoluție al
instrumentelor de comunicare, începând chiar din perioada interbelică, epocă în care a luat
naștere tele viziunea. Totuși, scopul acestei lucrări este altul. Așadar, de ce au apărut media?
Nevoia de informare poate fi observată în orice generație umană, iar evoluția rapidă a societăților

8 Thierry Libaert, Comunicarea de criză, București, Editura C.H. Beck, 2008, pp. 105 -107

7
surprinde depășirea fiecărei bariere comunicaționale, modificând normele de difuzare a
informației. În 1948, Lasswell enunță funcțiile principale ale media, modelul său fiind completat
ulterior de Wright în 1959. Astfel, cele patru principii ale media sunt supravegherea mediului
(prin informare), legătura socială (prin interpr etare, selecție și critică), socializarea (educarea,
transmiterea moștenirii culturale) și evaziunea (divertismentul)9.
Am considerat ut ilă menționarea funcțiilor mass media pentru o ilustrare cât mai coerentă
a specificului acesteia. În 2004, la aproxima tiv jumătate de secol distanță, Denis McQuail
clasifică nevoile indivizilor satisfăcute de media. Acestea sunt divertismentul, relațiile personale,
identitatea personală și supravegherea mediului10. Observăm deci o simetrie între trecut și
prezent, simetrie care indică faptul că nevoile umane au rămas aceleași. Cu toate acestea, noile
tehnologii prezintă avantaje notabile, și nu mă refer doar la rapiditatea transmiterii informației
sau ușurința în accesare. Tradiționalele media sunt caracterizate printr -o agendă proprie, care nu
coincide mereu cu agenda publică11. Agenda reprezintă importanța acordată unor evenimente din
diferite perspective, ori publicurile pot avea teme de interes ce nu coincid cu cele din media,
existând posibilitatea ca subiectul respectiv să nu fie abordat deloc; fiind principala cale de
informare a majorității, dictează oarecum subiectele din sfera de zi cu zi a societății. Poate că
media nu dictează cum să gândească individul, dar are puterea de a -i orienta gândirea asupra
unor subiecte de interes12. Dorința omului de a ieși din acest spațiu limitat a determinat evoluția
tehnologiilor de comunicare, internetul oferind funcții asemănătoare agorei ateniene: libertate de
exprimare, alegerea propriilor subiecte de interes și mai ales interacți unea cu persoane interesate
de aceeași temă. Este epoca satului global , după cum numea Marshall McLuhan în 1964 această
interactivitate13. Prin intermediul forumurilor, blogurilor sau al rețelelor sociale, oamenii
depășesc limitările spațiale, apărând în me diul online dezbateri interesante chiar între cetățeni ai
unor continente diferite.
În mediul organizațional, noile media au devenit o componentă de bază pentru procesul
de comunicare. Utilă pentru toate nivelurile instituției, tehnologia permite atât o m ai bună

9 Harold Lasswell, The Structure and Function of Communication in Society. The Communication of Ideas, New
York, Institute for Religious and Social Studies, 1948, apud Diana -Maria Cismaru, Social media și managementul
reputației, București, Editura Tritonic, 2012, p. 11
10 Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comun icării pentru studiul comunicării de masă, București, Editura
comunicare.ro, 2004, p. 115, apud Ibidem, pp. 16-17
11 Ibidem , p. 14
12 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass Media și societatea, București, Editura comunicare.ro, 2012, p. 216
13 Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man, New York, Editura McGraw -Hill, 1964, p. 6

8
coeziune între departamente și indivizi, dar și o capacitate de gestionare a resurselor instituției.
Astfel, vechile documente de arhivă au fost înlocuite în unele organizații cu baze de date ce pot fi
accesate printr -un singur clic14, scăzând efort ul depus pentru îndeplinirea anumitor sarcini ce
implică aceste resurse. Mai mult, deschiderea instituțională spre comunicare asigură îndeplinirea
scopurilor organizației prin realizarea obiectivelor individuale în corelație cu ale celorlalți;
vorbesc, des igur, despre sincretismul interdepartamental, care ajută la oferirea unor servicii
întregi, fără a se produce discrepanțe între obiectivele individuale și obiectivul final. Totuși,
introducerea rapidă a acestor tehnologii de comunicare în spațiul organizaț ional a determinat
apariția unor dificultăți de acomodare; fără o instruire inițială corespunzătoare, adaptarea din
mers a angajaților a fost posibilă cu suficientă greutate.
Odată ce compania alege să folosească noile media, își asumă în același timp și
transparența față de publicurile relevante. În mod firesc, o companie cu un anumit statut va avea
un website prin intermediul căruia vor fi distribuite permanent informații actualizate legate de
specificul, activitatea și istoricul ei. Totuși, pentru a as igura o comunicare eficientă, atât internă,
cât și externă, vor fi utilizate și alte mijloace alternative de diseminare a informației. George
David surprinde cinci alte modalități de comunicare care au la bază mediul electronic: utilizarea
poștei electroni ce, crearea și difuzarea unor newslettere electronice, participarea la grupuri de
discuții sau crearea unor grupuri de discuții proprii, utilizarea blogging -ului corporatist și
difuzarea de fluxuri RSS15.
Avantajele utilizării newsletter -urilor electronice provin din posibilitatea stocării sale pe
un server specific, putând fi accesate cu ușurință chiar și după perioada lor de valabilitate; de
regulă, newsletter -urile apar la intervale regulate de timp. Pentru site -urile cu o rată de
actualizare intensă sun t utile fluxurile RSS (Really Simple Syndication), care notifică utilizatorii
abonați cu privire la modificările survenite. Așadar, există suficiente căi de comunicare cu toate
categoriile de public pentru a fi posibilă transparența instituției. Oferirea i nformațiilor reflectă
interesul organizației pentru o comunicare eficientă, iar ținerea la curent a indivizilor ce au un
interes față de activitatea desfășurată de aceasta este reflectată de încrederea ridicată care îi este
acordată.
În mod firesc, există și o serie de dezavantaje ale noilor media. Prezența individului în

14 Diana -Maria Cismaru, Comunicarea internă în organizații, București, Editura Tritonic, 2008, p. 148
15 George David, Tehnici de relații publice . Comuni carea cu Mass media , Iași, Editura Polirom, 2008, pp. 194 -196

9
mediul online poate duce la o „singurătate interactivă”16, adică la apartenența la mediul online în
detrimentul realității trăite. Studiile arată că persoanele care petrec mult timp online au probleme
de relaționare în spațiul real; același autor surprinde dependența față de mijloacele mobile de
comunicare în secolul XXI17. Mai mult, timpul rapid de accesare al informației este pus în
balanță cu capacitatea umană de a o procesa – apartenența la diferite rețele sociale, precum și
multitudinea informațiilor ce pot fi accesate relevă un timp mai îndelungat petrecut în sistemul
informațional, din dorința de a aprofunda anumite informații18.
Comunicarea prin noile media are numeroase aspecte pozi tive ce pot fi observate atât la
nivel individual, cât și organizațional. Totuși, mirajul accesului rapid la informație tinde să
acapareze tot mai multe persoane, realizându -se un hău între spațiul trăit și mediul online. Câtă
vreme cele două coexistă în a rmonie, evoluția sistemului poate fi observată cu ușurință. Se
întâmplă, din păcate, ca spațiul virtual să primeze în rândul unor indivizi, neglijând adevăratele
relații importante – cele directe. Rămâne de observat dependența de noile instrumente de
comun icare, fie ele rețele sociale, bloguri sau, la nivel fizic, smartphone -uri și calculatoare a
noilor generații.

1.3 Comunicarea d e criză – definiții și principii

Am vorbit anterior despre situațiile în care se pot găsi organizațiile, situații numite
generic crize. De cele mai multe ori, când vine vorba de crize, definițiile și relatările sunt într -o
proporție ridicată cu sens negativ. Totuși, pentru a argumenta aspectele pozitive ce pot surveni
din asemenea împrejurări, consider necesară menționarea unei def iniții dintr -un dicționar de
sociologie. Din această perspectivă, criza reprezintă „o perioadă din dinamica unui sistem,
caracterizată prin acumularea accentuată a dificultăților, izbucnirea conflictuală a tensiunilor,
fapt care face dificilă funcționarea sa normală, declanșându -se puternice presiuni spre
schimbare”19. Aceste presiuni spre schimbare sunt privite de obicei cu un ochi critic și

16 Dominique Wolton, Internetul. O teorie critică a noilor media, București, Editura comunicare.ro, 2012, p. 108
17 Ibidem
18 Diana -Maria Cismaru, Social media și managementul reputației, București, Editura Tritonic, 2012, p. 18
19 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, București, Editura Babel, 1993, p. 145

10
circumspect, dar tocmai aceste modificări determină depășirea situației de criză și evoluția
companiei. Acceptarea co nsecințelor crizei ajută la reluarea cât mai rapidă a activității normale a
companiei și la implementarea unor strategii care, cel puțin în teorie, ar trebui să împiedice
repetarea aceluiași tip de eveniment. Cristina Coman grupează definițiile crizei în f uncție de
direcția de abordare a specialiștilor – în funcție de factorul declanșator al acesteia, de perturbarea
funcționării organizației, de sistemul de reprezentări sociale sau chiar din perspectivă
psihologică. Din această perspectivă, P. Mayer defineș te criza exclusiv ca fenomen ce îi aparține
acestei sfere20. Privind multitudinea orientărilor, găsirea unor numitori comuni este deosebit de
necesară; oricare ar fi specificul ei, criza are o serie de caracteristici tipice. Cunoașterea acestora
ajută la or ientarea planului de comunicare în direcția gestionării ei într -un mod eficient.
Specialiștii consideră că principalele elemente definitorii pentru o criză, indiferent de tipul ei,
sunt următoarele: „existența unui ansamblu de factori externi care modifică mediul organizației,
reduc adaptabilitatea ei și o destabilizează; apariția unor dificultăți de gestionare a organizației; o
slăbire a relațiilor din interiorul companiei și apariția unui ansamblu de efecte psihologice la
nivelul indivizilor”21. Așadar, perioada nefastă prin care poate trece o instituție are efecte
importante atât asupra desfășurării activităților uzuale ale acesteia, dar și la nivel individual,
perturbând echilibrul organizațional.
Am discutat până acum despre specificul situației de cri ză, definind -o și punându -i în
prim -plan trăsăturile. Trebuie menționat faptul că într -o perioadă de criză vizibilitatea
organi zației atinge cote înalte. Mass media profită de lipsa fluxului comunicațional și se poate
baza pe zvonuri și speculații, care af ectează de cele mai multe ori credibilitatea organizației.
Primordial pentru o gestionare eficientă este asumarea rolului de principal comunicator de către
instituție, veridicitatea și verosimilitatea informațiilor distribuite traducându -se prin încrederea
ridicată a publicurilor relevante, continuarea activității specifice. Comunicarea într -o situație de
criză nu se poate face aleatoriu, ci conținutul ei trebuie să se adreseze unui public distinct22.
Definițiile comunicării de criză surprind, în genere, ac eleași valențe; ea reprezintă „un
ansamblu de metode puse în aplicare de o organizație pentru distribuirea informațiilor atunci

20Paul Mayer, Comprendre les organisations en crise, în Cahiers Internationaux de sociologie, vol. 52, 1997, p.60,
apud Cristina Coman, Comunicarea de criză. Tehnici și strategii, Iași, Editura Polirom, 2009, p. 17
21 Alex Mucchielli, Communication interne et management de la crise, Paris, Les éditions d’organisation, 1993,
p.22, apud Ibidem , p. 27
22 Ion Chiciude an, George David, op.cit., p. 104

11
când se confruntă cu o situație de criză care poate afecta publicurile ei”23, „un mod de acțiune
utilizat atunci când organizația ajunge în situația de a se confrunta cu un eveniment grav care ar
putea face obiectul unei furtuni mediatice”24, sau, spus într -un mod mai direct, „colectarea,
procesarea și diseminarea unei informații necesare pentru a gestiona o situație de criză”25.
Rezu mând, comunicarea de criză este sinonimă cu luarea de atitudine a organizației în privința
gestionării relațiilor pe timpul crizei cu publicurile relevante, fie ele interne, externe cu interes
asupra activității organizației sau pur și simplu potențiale gr upuri de interes.
Din punct de vedere strategic, o organizație ar trebui să aibă mereu pregătit un plan de
gestionare a crizei, prin intermediul căruia să fie stabilite de la bun început rolurile persoanelor
care se vor ocupa de comunicarea pe timpul criz ei. Reacția promptă, distribuirea informației într –
un mod uniform, fără puncte de vedere contradictorii și modul ordonat de acțiune al instituției
contribuie decisiv la păstrarea atitudinilor pozitive ale categoriilor de public. Specialistul în
relații pub lice are un rol foarte important într -o asemenea etapă – el trebuie să mențină contactul
permanent cu jurnaliștii26, oferindu -le acestora un flux constant de informații și micșorând astfel
șansele răspândirii zvonurilor în media. De asemenea, el ar trebui s ă fie printre cei mai informați
membrii ai organizației, să fie pus la curent cu specificul evenimentului care a provocat criza și
cu acțiunile imediate ale companiei, să pregătească membrii organizației pentru diferitele
activități de presă și să dirijeze procesul comunicațional prin informații concrete, fără a ascunde
aspecte importante și mai ales fără a susține ceva în lipsa unor argumente pertinente. După cum
voi menționa imediat, printre strategiile comunicării de criză enunțate de Coombs în 1995 se
numără și negarea. Personal, consider că într -o perioadă în care instituția se află sub lupa opiniei
publice și mai ales când vigilența media este orientată spre descoperirea elementelor de substrat
ale unei situații de criză, negarea nu este o opțiune vali dă. A se încerca distanțarea față de
efectele crizei este o acțiune pertinentă și inteligentă, dar a nega existența unei asemenea situații
accentuează cu atât mai mult interesul media și dorința de a descoperi realitatea.
W.T. Coombs consideră că strategi ile de răspuns la criză sunt acțiunile și mesajele
adresate publicului după declanșarea crizei, având drept scop final refacerea imaginii

23 Cristina Coman, Relații publice. Principii și strategii, Iași, Editura Polirom, 2006, p. 186
24 Ion Chiciudean, George David, op.cit., p. 106
25 W.T. Coombs, Parameters for Crisis Communication, în W.T. Coombs și J.S. Holla day (Eds.), The handbook of
crisis communication , Marea Britanie, Blackwell Publishing Ltd, 2010, p. 20
26 Cristina Coman, op cit., p. 137

12
organizației27. Firește, în funcție de specificul crizei și de măsura în care evenimentele din
interiorul acesteia îi s unt atribuite unei anumite organizații, ele diferă de la caz la caz. Totuși,
pregătirea pentru o asemenea etapă nu este imposibilă. Identificarea propriilor vulnerabilități
ajută la crearea unor planuri ipotetice, care ating tipurile de criză ce se pot pre figura. Așadar,
autorul stabilește cinci tipuri de strategii ce pot fi folosite în comunicarea de criză: negarea,
distanțarea față de criză, intrarea în grații, umilirea și strategia suferinței28. În vreme ce
distanțarea față de criză și intrarea în grațiil e publicurilor sunt înțelese prin simpla lor denumire,
pentru a evita confuzia, voi explica ulterior strategia suferinței. În cartea Cristinei Coman,
strategia suferinței este prezentată drept „câștigarea simpatiei prin asumarea suferințelor produse
de cri ză și prin prezentarea organizației ca o victimă a unei conjuncturi externe nefavorabile”29.
Concret, asumarea consecințelor nefaste rezultate în urma crizei reprezintă un pas important în
remedierea relațiilor exterioare. O organizație cu valori morale, ce acceptă urmările unei situații
negative, este genul de instituție ce poate beneficia de oportunitățile oferite de aceasta, făcând un
pas spre evoluție.
Am ilustrat până acum comunicarea de criză din punct de vedere strategic, din
perspectiva modalităților recomandate de specialiști pentru gestionarea situației nefaste din punct
de vedere comunicațional. Totuși, până la abordarea strategică, procesul comunicațional trebuie
realizat în funcție de anumite aspecte. În această lucrare voi menționa două seturi de principii
enunțate de autori diferiți, dar care au elemente comune și care se completează reciproc. Astfel,
Thierry Libaert consideră necesare pentru eficiența comunicării patru principii distincte. La
nivelul primului principiu, se observă importanța transparenței și a distribuirii de informație30,
anume a deschiderii față de publicurile relevante într -un moment în care acestea tind de obicei să
fie neglijate. Al doilea poate fi considerat de o egală importanță; autorul spune că este necesară
numirea unui singur purtător de cuvânt31 pentru un mesaj clar și uniform; totuși, consider că într –
o situație de criză vor apărea mai mulți vorbitori care fac parte din organizație, devenind astfel
purtători de cuvânt informali. Astfel, pregătirea membrilo r instituției pentru procesul comunicării
este deosebit de utilă, ea rezultând în păstrarea poziției instituționale unice din interiorul

27 W. T. Coombs, Choosing the Right Words: The Development of Guidelines for the selection of the «Appropiate»
Crisis -Response Strategies, Management Communication Quarterly , nr. 4/1995, apud Ibidem, p. 142
28 Ibidem , pp. 142 -143
29 Ibidem
30 Thierry Libaert, La gestio n des crises, simple affaire de communication?, Management et conjoncture sociale ,
februarie – martie 2003 , www.tlibaert.info/wp -content/themes/custom11/documents/gdc.doc , accesat la 15.02.2017
31 Ibidem

13
mesajelor difuzate. Următorul aspect considerat relevant este faptul că organizația trebuie să -și
asume responsabilitat ea pentru criză32. Așa cum am remarcat anterior, negarea situației în care se
află compania poate accentua fix elementele de care se dorește o distanțare totală; în schimb, prin
asumarea responsabilității se poate câștiga susținerea și încrederea tuturor pu blicurilor, evitându –
se amplificarea crizei. Nu în ultimul rând, Libaert subliniază importanța rapidității de acțiune33;
poziționarea organizației în poziția de principal distribuitor al mesajelor, însoțită de coerența și
veridicitatea acestora ajută la păs trarea credibilității, atribut esențial pentru orice entitate.
Elementele comune ale principiilor lui Thierry Libaert și ale lui James Grunig sunt asumarea
responsabilității și transparența organizației; totuși, autorul american adaugă și alte idei
fundame ntale: stabilirea relațiilor cu publicurile instituției și comunicarea simetrică34. Așadar,
interacțiunea constantă cu cei care au interese legate de instituție sau pot fi afectați de situația în
care se află aceasta este deosebit de elocventă pentru Grunig , care pune accent pe
bidirecționalitatea procesului comunicațional. Mai mult, el consideră că organizația trebuie să
pună măcar pe aceeași treaptă interesele publicurilor cu interesele sale; în fond, depășirea crizei
se face cu ajutorul acestora. Concluzi onând, procesul comunicațional trebuie să aibă la bază
anumite principii după care se ghideze, gestionarea propriu -zisă fiind determinată de strategiile
abordate.
Experții împart în două categorii instrumentele de comunicare formale utilizate de o
companie pe timpul crizei, în funcție de tipul evenimentului: în cazul în care evenimentul este
punctual și tinde să rămână previzibil, se vor folosi comunicatul de presă inițial și comunicatul
de presă ulterior, iar în cazul în care evenimentul este mai complex ș i se poate dezvolta în
moduri neașteptate, pot fi utilizate declarația de presă, comunicatul de presă inițial, informările
de presă succesive despre evoluția situației și comunicatul sau conferința finală de presă35. După
cum putem observa, complexitatea ev enimentului determină utilizarea mai multor instrumente de
comunicare, fiind necesară o abordare constantă care să asigure informarea eficientă la toate
nivelurile. Comunicarea de criză reprezintă un punct esențial în cadrul activității de relații
publice și o oportunitate pentru o organizație. În funcție de modalitatea de gestionare,

32 Ibidem
33 Ibidem
34 James Gruni g, Rolul relațiilor publice în management și contribuția acestora la funcționarea eficientă a
organizațiilor și societăților, în PR România, 23 ianuarie 2009, http://www.pr -romania.ro/articole/pr -si-
management/63 -rolul -relatiilor -publice -in-management -si-contribuia -acestora -la-functionarea -eficienta -a-
organiz atiilor -si-societii -partea -i.html , accesat la 14 .02.2017
35 Ion Chiciudean, George David, op.cit., p. 108

14
consecințele crizei pot avea două direcții diferite: fie ajută la dezvoltarea organizației și a
industriei în general, fie pun în pericol însăși existența acesteia.

1.4 Specificul comunicării prin noile media pe timpul crizei

Am vorbit anterior despre comunicarea de criză și despre comunicarea prin noile media.
Ce anume diferențiază modalitățile de comunicare prin internet uzuale de comunicarea de criză
în mediul online ? Pe de o parte, dialogul între organizație și publicurile ei este facilitat de
mijloacele electronice de comunicare. Totuși, mai multe studii din domeniul relațiilor publice
relevă că majoritatea organizațiilor nu profită de această oportunitate36, mulțumi ndu-se cu
simplul model al informării publice. Totuși, epoca modelului lui Ivy Lee a apus. Internetul este
mai mult decât un simplu canal de transmitere a informației; el este un mediu care schimbă
poziția rolului și influenței media tradiționale37, fiind u n spațiu de informare și de discuție
accesibil cetățeanului obișnuit. Prin lipsa limitării spațiale, indivizii pot forma cu ușurință
comunități care să le împărtășească viziunea; mai mult, în timp de criză, analiza reacțiilor
liderilor de opinie este deose bit de necesară, ei ghidând opinia maselor spre o anumită sferă.
Liderii de opinie au exist at din perioada de zenit a mass media clasice, dar în era social media au
o importanță cu atât mai ridicată. De regulă, liderii de opinie sunt bloggerii cu un număr ridicat
de cititori; părerea lor este considerată ca fiind avizată și este văzută cu o nuanță de autoritate. În
același timp, există o ușurință în conturarea unui punct de vedere propriu – prin cercetarea mai
multor opinii cu privire la un subiect, oamenii tind să le contopească, obținând o viziune
individuală.
Noile media oferă și oportunități pentru gestionarea eficientă a crizelor de către
organizație. Printr -o analiză a conținutului online, specialiștii în relații publice află sentimentele
publicului e xtern, putându -și ajusta discursul în funcție de acestea. Trebuie avut în vedere că, în
lipsa informațiilor oferite de organizație, persoanele din exterior emit informații în funcție de

36 Kery K. Stephens, Paty Malone, New media for crisis communication: opportunities for translation, dialogue and
stakeholder responses, în W. T. Coombs și J.S. Holladay, op.cit., p. 381
37 R. Bridgeman, Crisis communication and the net – Is it just about re sponding faster… or do we need to learn a
new game?, în Peter Anthonissen (ed.), Crisis Communication. Practical PR strategies for reputation management
and company survival, Londra, Marea Britanie, Konan Page Limited, 2008, p. 170

15
propria percepție asupra situației. Cu toate că rapiditatea răspunsulu i organizației într -o situație
de criză este mai mare prin intermediul online -ului, până la apariția poziției oficiale pot apărea
deja păreri care nu coincid cu viziunea oferită de aceasta. Dezvoltarea rețelelor sociale a făcut
posibilă crearea unor comun ități chiar mai unite decât cele din blogosferă. Fiind pus în fața
ușurinței comunicării cu alte persoane ce împart același set de opinii, principii și valori,
apartenența individului la o asemenea comunitate nu doar că este facilă, este deja o realitate. În
comunicarea de criză, opinia unei singure persoane obișnuite poate nu afectează compania, dar
opinia manifest a comunității din care respectiva persoană face parte indică necesitatea
gestionării chibzuite a situației. Abordarea din perspectivă umană, ar ătând compasiune și
înțelegere față de problemele publicurilor reprezintă o sursă de beneficii pe termen lung pentru
organizație; alt atribut important este sinceritatea – așa cum am afirmat anterior, veridicitatea
evenimentelor este pusă la încercare atât de reprezentanții media, cât și de celelalte publicuri.
Multitudinea de surse prezente pe internet ușurează distribuția zvonurilor și a speculațiilor rău
intenționate; de aceea, reacția inițială trebuie să fie rapidă și eficace. Mai mult, specialiștii
observă o legătură între modul în care compania utiliza noile media înaintea perioadei de criză și
credibilitatea lor în mediul online pe parcursul acesteia.38 Astfel, dacă mijloacele de comunicare
online nu au fost folosite anterior, există posibilitatea ca p ublicurile relevante să acceseze inițial
surse alternative de informare în detrimentul celor oferite de organizație din pură obiectivitate.
De regulă, organizațiile tind să creeze site -uri specifice pentru informarea pe timpul
crizei, care acoperă întreag a activitate legată de acea perioadă39. Totuși, asta nu înseamnă
neglijarea site -ului principal – pe principala pagină web ar trebui să existe legături spre
conținutul aprofundat, dar și prezentarea succintă a principalelor acțiuni desfășurate. Activitățile
specifice comunicării prin mediul online nu ar trebui să excludă comunicarea clasică, ci ar trebui
să vină în completarea ei.
Diana -Maria Cismaru surprinde diferențele evoluției crizelor pe internet față de
dezvoltarea acestora în mediul real: multitudi nea surselor de declanșare, scurtarea etapelor crizei
și lipsa timpului pentru a da răspunsuri40. Astfel, autoarea consideră că pregătirea gestionării unei
crize trebuie să fie mai detaliată și mai bogată în mesaje, și pe bună dreptate: rapiditatea cu care

38 Kery K. Stephens, Pat y Malone, New media for crisis communication: opportunities for translation, dialogue and
stakeholder responses, în W. T. Coombs și J.S. Holladay, op.cit., p. 393
39 Cristina Coman, Comunicarea de criză. Tehnici și strategii, Iași, Editura Polirom, 2009, p . 108
40 Diana-Maria Cismaru, Social media și managementul reputației, București, Editura Tritonic, 2012, p. 75

16
publicurile pot accesa informația a dat naștere fenomenului aici și acum – există o nevoie ridicată
de a afla informația cât mai rapid; dacă organizația nu o poate oferi, oamenii se vor orienta spre
alte surse.
Comunicarea de criză comportă aceleași semni ficații, indiferent de mediul în care se
manifestă. Importanța veridicității informațiilor, rapiditatea reacției și asigurarea unui flux
constant de comunicare, cât și elementul primordial, disponibilitatea pentru feedback reprezintă
elemente indispensabil e pentru realizarea unei treceri fluente peste perioada nefastă. Noile media
accentuează nevoia de transparență a instituțiilor și le oferă oamenilor un spațiu în care se pot
informa și pot discuta cu alții care au aceeași opinie. Firește, accesul mai rapi d la informație
presupune și o încercare de distorsionare a imaginii, distorsionare cu care specialistul de relații
publice se va confrunta constant în vederea menținerii sau reparării reputației organizației.

17
Capitolul al II -lea
GESTIONAREA RELAȚIILOR CU NOILE MEDIA PE TIMPUL CRIZEI

2.1 Monitorizarea noilor media

În capitolul anterior am vorbit despre trăsăturile comunicării prin noile media și
specificul acestui tip de comunicare pe timpul unei crize. Până acum am expus faptele dintr -o
perspectivă organizațională, care presupune controlul și orientarea discuțiilor pe direcția indicată
de companie, cel puțin într -o anumită măsură. Totuși, așa cum am menționat anterior, internetul
este un mediu de informare caracterizat prin bidire cționalitate, adică prin interacțiune41. Tocmai
acest aspect diferențiază esențial mijloacele moderne de comunicare de cele tradiționale, unde
elementele expuse erau prezentate doar dacă figurau pe agenda media și dintr -o perspectivă
specifică. Apariția int ernetului a determinat lărgirea orizontului de informare, multitudinea
surselor disponibile fiind copleșitoare. Numărul mare al orientărilor a dus la ușurința generării
unor opinii justificate și individuale, dar asta nu era suficient – nevoia umană de a i nteracționa,
de a-i găsi pe alții cu aceleași interese și cu opinii fie asemănătoare, pentru obținerea satisfacției
interne, fie divergente, pentru cizelarea unui punct de vedere stabil, a reprezentat depășirea
următorului prag: internetul nu mai reprezent a doar o mare de informație, ci, prin apariția social
media, a făcut posibilă formarea unor grupuri bazate pe interese comune, grupuri ce nu sunt
constrânse de limitări spațiale. Prezența organizațiilor în acest nou mediu a fost justificată
anterior; totuș i, consider necesară o subliniere a importanței mediilor digitale în secolul XXI.
Wright și Hinson definesc social media drept „un cumul de instrumente și aplicații digitale care
facilitează comunicarea interactivă și schimbul de conținut între și dintre p ublicuri și

41 R. Bridgeman, Crisis communication and the net – Is it just about responding faster… or do we need to learn a
new game?, în Peter Anthonissen (ed.), op.cit. , p. 170

18
organizații”42. Într -o perioadă de criză, păstrarea legăturilor cu publicurile relevante este deosebit
de necesară, mai ales în condițiile în care gestionarea situației nefaste poate aduce cu sine
speculații și zvonuri care pot afecta imaginea o rganizației. Ori, cu toate eforturile specialiștilor
de comunicare ai instituției, nu se poate desfășura un dialog cu toate sursele ce generează
informații despre situația organizației.
În aceste condiții apare monitorizarea, definită de Diana -Maria Cism aru drept „analiza
informațiilor care circulă în media online și identificarea unor riscuri și amenințări”43. A nu se
înțelege că monitorizarea ar trebui făcută doar în situații de criză – la modul ideal, acest proces ar
trebui să fie executat în permanență , urmărind reacțiile din media la adresa activității desfășurate
de companie. Ținând seama de faptul că organizația nu poate fi omniprezentă în situația în care
informația se împrăștie în toate direcțiile, această metodă de supraveghere ajută la
preîntâmpi narea distribuirii unor informații false la o scară mare44, la evaluarea amenințărilor și
problemelor ce pot surveni45 și la crearea unor scenarii pentru situațiile nefaste cu care se poate
confrunta instituția46. De cele mai multe ori, publicurile (incluzând media) se îndreaptă spre așa –
numiții lideri de opinie pentru o informare alternativă. Liderii de opinie pot fi identificați prin
traficul blogurilor pe care le dețin, prin citarea lor de către alte surse credibile și prin numărul
comentariilor la postări le lor – semn al influenței din sfera în care își exercită activitatea47.
Totuși, în lipsa unei comunicări eficiente din partea companiei, chiar și aceștia pot distribui
informații bazate pe zvonuri48, zvonuri ce se pot amplifica asemenea unui bulgăre de zăp adă. Un
rol esențial al specialistului în relații publice este acela de a surprinde aceste zvonuri înainte ca
acestea să fie preluate de alte entități și de a oferi lămuriri pentru clarificarea situației înainte ca
ele să preia poziția de principal comunic ator.

42 D.K. Wright, M. Hinson, An updated look at the impact of social media on public relatio ns practices, Public
Relations Journal, vol 3, nr. 2, 2009, apud Jin Yan, Liu Brooke Fisher, Lucinda L. Austin, Examining the role of
Social Media in Effective Crisis Management. The Effects of Crisis Origin, Information Form, and Source on
Publics’Crisis Responses , http://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0093650211423918 , publicat la data de
17.10.2011, accesat la data de 07.01.2017
43 Diana -Maria Cismaru, op.cit. , p. 71
44 Xialing Lin, P.R. Spence, T.L. Sellnow, K.A. Lachlan, Crisis communication, learning and responding: Best
practices in social media, Computers in Human Behavior, Vol. 65, 2016, p. 605
45 Michael Regester, Judy Larkin, Risk Issues and Crisis Management – A Casebook of Best Practice, ed. a III -a,
Londra, Kogan Page Limited, 2005, p. 184
46 R. Bridgeman, Crisis communication and the net – Is it just about responding faster… or do we need to learn a
new game?, în Peter Anthonissen (ed.), op.cit., p. 175
47 Ibidem
48 Kery K. Stephens, Paty Malone, New media for crisis communication: opportunities for translation, dialogue and
stakeholder responses, în W. T. Coombs și J.S. Holladay (Eds.), op.cit. , p. 383

19
Pentru o monitorizare temeinică, Kery K. Stephens și Paty Malone consideră că noile
media trebuie urmărite prin prisma a trei sfere, în funcție de suportul pe care îl oferă publicurilor:
instrumental, emoțional și informațional49. Urmărind aceste per spective, mesajele organizației
pot fi modificate pentru a satisface nevoile publicurilor. Pentru a analiza cu adevărat, cel ce
efectuează analiza trebuie să se uite și în propria ogradă: postările propriilor angajați pot alimenta
criza prin care trece org anizația: o imagine distribuită neinspirat, resentimente expuse pe rețelele
sociale – aceste elemente pot atrage neîncrederea externă.
Totuși, monitorizarea reprezintă mai mult decât simpla căutare pe internet a unor articole
sau postări ce menționează o rganizația. Nu este suficientă identificarea anumitor elemente, ci, în
urma procesului de analiză, ea devine un punct de sprijin pentru activitățile desfășurate de
instituție, iar într -o perioadă de criză, contează mult să știi opiniile deja existente. Mai mult, o
bună practică ar fi și monitorizarea competitorilor pentru o mai bună percepție a acțiunilor
desfășurate de ceilalți actori din domeniul de activitate. Fiecare arie este îmbunătățită constant,
iar pentru a fi o parte integrantă a acesteia, o organ izație trebuie să se adapteze și să evolueze în
același ritm. În ceea ce privește procedeul de realizare al monitorizării noilor media, acesta se
poate efectua în mod tradițional, un specialist căutând constant menționări ale subiectului de
interes, sau pr in intermediul unor programe precum Google Alerts, Mention, Brand24 sau
Cision50. Deși părerile individuale sunt la fel de importante ca opiniile generale, majoritatea
programelor identifică în mod special postările persoanelor cu o influență notabilă precu m
jurnaliștii, bloggerii, contactele editoriale și nu numai. În noile media, părerile dominante se
formeză plecând de la un punct de vedere considerat valid, veridic și avizat; odată cu
identificarea acestuia, se poate intui direcția generală a modului în care masele vor percepe
subiectul.
Diana -Maria Cismaru identifică și o serie de indicatori de evaluare pentru monitorizarea
știrilor. Aceștia sunt intensitatea , adică numărul de articole ce abordează tema respectivă într -o
perioadă dată; amplitudinea , rep rezentată de numărul de site -uri pe care sunt difuzate
informațiile; durata , sau, mai exact, persistența în timp a articolelor și autoritatea – statutul celor
care fac afirmații pe tema respectivă51. Totodată, aceeași autoare indică importanța cunoașterii
profilului reputațional online, adică a eșantionului de intrări rezultat pe primele două pagini

49 Ibidem, p. 388
50https://blog.hubspot.com/agency/pr -tools#sm.00001nh7eiwc94enpqjvd52nrmkqx , accesat la data de 30.03.2017
51 Diana -Maria Cismaru, op.cit., p.71

20
afișate de motorul de căutare Google în urma căutării numelui actorului sau a organizației52.
Pentru în tocmirea acestuia, consideră ea, este necesar un sistem de indicatori care descriu
acoperirea online și potențialul de criză al companiei: vizibilitatea, controlul, balanța reflectării
negative, intensitatea acoperirii nefavorabile, amplitudinea și ierarhi zarea se înscriu în această
categorie53. În vreme ce vizibilitatea se referă direct la numărul de intrări generate prin căutarea
unui termen, controlul reflectă în ce măsură organizația este responsabilă cu generarea de
conținut. Ceilalți indicatori privesc dimensiunea negativă a intrărilor rezultate în urma căutării.
Astfel, un prim pas în monitorizarea eficientă este întocmirea acestui profil; cunoașterea
înseamnă putere, mai ales într -o perioadă de criză. Trebuie avut în vedere faptul că publicul
general nu caută în profunzime informații, ci se bazează pe o selecție a primelor surse cu o
reputație în distribuirea de informații pertinente. Analizând aceste informații, se poate crea o
imagine de ansamblu asupra modului în care compania și activitatea ei vor fi percepute.
Rezultatele monitorizării nu trebuiesc păstrate doar în cadrul departamentului de relații
publice sau la nivelul managementului, ci este nu atât necesară, cât utilă distribuirea lor în cadrul
organizației prin intermediul revistei presei. Aceasta reprezint ă un material alcătuit de specialiștii
de relații publice în urma procesului de monitorizare și selectare a informațiilor externe54. În
urma analizei și cunoașterii opiniilor externe, o instituție își poate adapta nu doar programul de
comunic are, ci întreaga activitate. Bunăvoința publicurilor se poate obține prin programe de
responsabilitate socială (CSR), prin strângeri de fonduri sau organizări de evenimente. În timpul
unei crize contează dacă organizația era văzută cu ochi buni de publicur ile țintă înaintea
debutului perioadei de cumpănă, întrucât încrederea acestora poate fi păstrată în continuare.

2.2 Structuri organizaționale de gestionare a relațiilor cu noile media

Anterior am discutat atât despre comunicarea de criză, cât și desp re specificul acesteia
prin utilizarea noilor media. În subcapitolul respectiv am subliniat importanța unei folosiri

52 Diana -Maria Cismaru, Managementul reputației în mediul onlin e, București, Editura Tritonic, 2015, p. 131
53 Ibidem , pp. 132 -133
54 George David, op.cit. , p. 213

21
profesioniste a resurselor social media pentru a atenua impactul resimțit de companie și pentru a
obține bunăvoința publicurilor. Cu toate acestea, specialiștii au fost menționați superficial, iar
pentru înțelegerea procesului de gestionare a relațiilor interne și externe consider necesară
trecerea în revistă a structurilor organizaționale ce se ocupă cu aceste aspecte. Pornind de la
agențiil e și departamentele de relații publice, continuând cu birourile de presă și accentuând cu
celulele de criză și poziția acestora în procesul comunicațional, în continuare voi expune aspecte
din activitatea acestora și modul în care se diferențiază în funcți e de nevoile curente ale
companiei.
În lucrarea Relații publice: principii și strategii, Cristina Coman argumentează faptul că
printre atribuțiile unui departament de relații publice se numără păstrarea unui proces
comunicațional clar pentru menținerea î ncrederii externe și interne, organizarea de evenimente și
gestionarea comunicațională a situațiilor de criză55. Astfel, specialiștii în relații publice au o
gamă diversificată de sarcini, începând cu păstrarea relațiilor cu reprezentanții media și
culminân d cu expunerea misiunii organizației în rândul publicurilor relevante. Impropriu spus,
relaționiștii sunt puntea de legătură dintre realitatea organizațională și societate. Desigur,
activitățile desfășurate trebuie să aibă caracter veridic și transparent, mai ales în situații de criză.
Oferirea de informații complete și rapiditatea distribuirii acestora reprezintă un aport notabil în
consolidarea reputației în rândul publicurilor țintă. Diferențele esențiale dintre un departament
intern și o firmă de relați i publice se observă în primul rând în obiectivitatea cu care sunt
desfășurate activitățile specifice, reprezentanții firmei fiind văzuți drept aliați ai organizației în
cauză și nu ca subordonați. Totodată, acest aspect poate avea și o valență negativă, s pecialiștii
din exterior nefiind familiari cu elementele de cultură organizațională ce diferențiază instituția56.
În plus, este mai dificil pentru membrii unei organizații să aibă o listă cuprinzătoare de contacte
din media, persoanele lor de contact fiind legate în cea mai mare măsură strict de domeniul de
activitate al companiei la care activează. O firmă de relații publice se confruntă cu situații diverse
în mod constant, fiind necesară o agendă solidă și atotcuprinzătoare a specialiștilor din presă
În companiile mari, biroul de presă face parte din departamentul de relații publice57. În
instituțiile mai mici, în schimb, acesta are o poziție de sine stătătoare. Există în continuare
entități, indiferent de domeniul de activitate, care nu au un compartiment intern de relații publice.

55 Cristina Coman, Relații publice – principii și strategii , Iași, Editura Polirom, 2006 , pp. 62 -63
56 Ibidem, pp. 66 -68
57 Cristina Coman, Relațiile publice și mass media , Iași, Editura Polirom, 2004 , p. 74

22
Totuși, biroul de presă este esențial pentru orice companie ce operează în spațiul public. În
funcție de mărimea secției, membrii acesteia pot fi specializați în funcție de activitatea lor
principală: monitorizare, păstrarea leg ăturilor cu presa scrisă, cu mass media sau cu noile
media58. Dup ă cum spune George David, scopul acestei structuri organizaționale este „stabilirea
și menținerea r elațiilor de comunicare cu mass media”59. Ori, aici se poate observa direct
tendința ca biroul de presă să fie integrat în departamentul de relații publice: acesta exercită doar
o parte a activității specifice relaționiștilor. Membrii biroului de presă se pot ocupa atât cu
monitorizarea media, cât și cu elaborarea documentelor necesare distribuirii în exterior –
communicate de presă, informații din interiorul organizației relevante pentru jurnaliști, crearea
de arhive ce au drept conținut imagini, clipuri video și comunicate de presă mai vechi ce pot fi
accesate cu ușurință de cei interesați60. În pl us, ei trebuie să fie în măsură să răspundă la orice
solicitare din partea reprezentanților presei; în fond, fie din rândul departamentului de relații
publice, fie din rândul biroului de presă se alege purtătorul de cuvânt, o funcție cu o importanță
uriașă pentru instituție. Purtătorul de cuvânt nu este doar un mijlocul de propagare a unui mesaj,
ci atributele sale (spiritualitatea, carisma, spontaneitatea și verosimilitatea) determină succesul
mesajului transmis61. Astfel, este imperios necesar ca un purtăt or de cuvânt să fie un bun
comunicator. Viceversa nu este obligatorie – există specialiști în comunicare foarte buni în
meseria lor, dar care nu sunt făcuți să vorbească în public, să interacționeze cu masele de oameni
în mod direct. Într -o perioadă de cri ză, purtătorul de cuvânt devine vocea prin care organizația își
exprimă poziția oficială, personalitatea de la care sunt așteptate răspunsuri oficiale62. Acesta
trebuie să ofere lămuriri clare și bazate pe fapte, nelăsând locul speculaților; mai mult, dacă îi
sunt adresate întrebări la care nu are un răspuns concret, trebuie să se sustragă din acea situație,
urmând ca mai apoi să aducă o completare competentă la întrebările respective. Spre exemplu,
un specialist în comunicare nu are de obicei competențe teh nice, dar aceste goluri pot fi umplute
cu ajutorul unui coleg din alt departament. Înaintea unui eveniment de presă, purtătorul de cuvânt
trebuie să cunoască toate aspectele activității organizației; de regulă, acesta este pregătit în
prealabil. În cazul u nui accident, el ar trebui să fie printre primele persoane ce primesc

58 George David, op.cit. , p.208
59 Ibidem, p. 209
60 Ibidem, p. 214
61 Ibidem, pp. 201 -204
62 Cristina Coman, op.cit. , p. 89

23
informațiile despre evenimentul inoportun. Mai ales în condițiile existenței unor victime,
promptitudinea este cheia, iar capacitatea purtătorului de cuvânt de a umaniza mesajul și de ar ăta
compasiune ajută la stabilirea unor legături cu publicurile țintă. În ceea ce privește tema
subcapitolului, poate că purtătorul de cuvânt nu gestionează în mod direct comunicarea prin noile
media. Totuși, purtătorul de cuvânt rămâne o personalitate cen trală a întregii campanii de
comunicare, alături de liderii instituției.
Specialiștii consideră că reprezentantul departamentului de comunicare din celula de
criză ar trebui să exercite și funcția de purtător de cuvânt în acea situație63, și pe bună drept ate.
Într-o situație dificilă, instituția va fi sub ochiul atent al opiniei publice și vor fi adresate
numeroase întrebări. Ce persoană poate fi mai bună să se ocupe de comunicarea directă decât una
pregătită pentru așa ceva, care are contact nemijlocit cu toate detaliile cunoscute despre situație
în sine? În general, această poziție este ocupată de liderul departamentului, făcând posibilă
orientarea acțiunilor întregii echipe în vederea gestionării crizei și distribuirea de mesaje -cheie
pentru o comunicare de succes. Privind componența celulei de criză, Barton identifică un tipar
general valabil, anume membrii ai departamentelor: juridic, de securitate, de operațiuni, finanțe,
resurse umane și nu în ultimul rând, relații publice64. Firește, această listă poate varia în funcție
de natura organizației. Sincretismul activității tuturor elementelor componente ale organizației
aduce un sentiment unitar și asigură succesul, asemenea unor componente mecanice ce se
influențează reciproc, lucrând totodată împreună. Ori, prezența unor membrii din fiecare
departament esențial pentru organizație în echipa ce gestionează criza determină o distribuire
unitară a mesajelor la nivelul întregii organizații și împărțirea sarcinilor în funcție de competențe.
O sarcină deosebit de importantă a specialiștilor în relații publice este crearea unor planuri de
comunicare și organizarea unor situații ipotetice în interiorul firmei în perioada de pre -criză,
pregătind astfel o coordonare a eforturilor interdepartamentale dintr -o perioad ă în care haosul ar
putea prelua controlul.
Astfel, activitatea acestor structuri se desfășoară într -o strânsă legătură, ele completându –
se reciproc. Biroul de presă poate face parte din departamentul de relații publice, având un rol
bine delimitat – păstrarea relațiilor cu mass media; departamentul de relații publice are atribuții

63 Peter Ruff, Khalid Aziz, Managing Communications in a Crisis , Burlington, USA, Gower Publishing Company,
2003 , p. 103
64 L. Barton, Crisis in organizations II, ediția a II -a, Cincinnati, USA, College Divisions South -Western, 2001, apud
W. Timothy Coombs , Crisis Management and Communications , Institute for Public Relations, 2007 , p. 2

24
multiple, de la organizarea de evenimente la gestionarea întregii comunicări a organizației, iar
celula de criză coordonează întreaga activitate în vederea depășirii impa sului. În funcție de
mărimea organizației, de specificul ei și de situația în care se află, cele trei componente descrise
mai sus își pot îndeplini atribuțiile în același timp, legătura dintre ele determinând succesul
gestionării procesului de comunicare.

2.3 Planul și strategiile de gestionare a relațiilor cu noile media

În orice domeniu, planificarea acțiunilor reprezintă o etapă ce denotă profesionalism și
integritate. Oricare ar fi specificul activității, dacă o entitate dorește să aibă succes, nu trebuie să
se bazeze doar pe intuiție și să acționeze pripit. Planificarea a intrat deja în rutina oricărei
instituții, fiind necesară pentru atingerea scopurilor ei. Același principiu este valabil și pentru
domeniul relațiilor publice – chiar din perioad a lui P.T. Barnum se realizau scheme pentru
influențarea indivizilor. Pe măsură ce domeniul a evoluat, acest proces s -a dezvoltat în aceeași
măsură. Pentru orice campanie de relații publice sunt stabilite obiective și modalități și strategii
care duc la at ingerea acestora. Putem fi de acord, deci, că planul de relații publice este de folos.
Totuși, într -o situație de criză, lucrurile sunt puțin diferite. Buna desfășurare a acțiunilor de
comunicare într -o asemenea împrejurare se bazează pe trei elemente, spu n specialiștii, și anume
pe purtătorul de cuvânt, pe celula de criză și pe ceilalți angajați65. În vreme ce purtătorul de
cuvânt este vocea companiei și în timp ce membrii echipei de criză caută soluții pentru a ieși din
impas, importanța tuturor angajațilo r este recunoscută din varii motive: pe de o parte, ei
reprezintă partea substanțială a instituției, cea care asigură funcționarea ei la capacitate maximă
chiar dacă nu participă decât într -o mică măsură la procesul decizional, iar pe de altă parte, orice
angajat devine un ambasador al locului său de muncă într -o perioadă în care organizația este sub
lumina reflectoarelor; manifestarea propriilor nemulțumiri trimite la o accentuare a neîncrederii
publicurilor relevante într -o perioadă în care încrederea est e primordială.
Planul de comunicare pe timpul crizei nu se poate realiza în momentul în care

65 Nick Leighton, Tony Shelton, Proactive crisis communication planning. Plans are useless but planning is
indispensable, în Peter Anthonissen (ed.), op.cit. , p. 26

25
beneficiarul său se află deja într -o ipostază neplăcută, ci trebuie realizat preventiv, iar pentru a fi
conceput este necesară identificarea potențialelor surse de risc66 la care este expusă instituția. În
plus, consideră experții, analiza audienței reprezintă un reper în conturarea specificului său67, a
modului în care va fi realizată comunicarea. Timothy Coombs atrage atenția asupra scopului unui
plan de criză, și anume amintirea acțiunilor care trebuiesc desfășurate, acesta fiind doar un punct
de reper pentru specialiști68. În mod firesc, departamentul de relații publice are obligația de a
pregăti planuri diverse în funcție de riscurile identificate – crizele nu su nt niciodată la fel, dar au
atribute comune, iar simplul fapt că există o organizare internă aduce mai multe beneficii decât s –
ar aștepta cineva din exterior; în haosul specific debutului unei crize, contează abordarea calmă
și rațională mai presus de oric e. Cel mai important aspect după realizarea unui plan este
evaluarea sa prin practică, fiind puse în scenă situații ipotetice69. Așa cum am spus mai sus, rolul
său este acela de a ghida activitatea, dar un număr mare de schițe care arată bine pe hârtie și n u
au un aport practic aproape că echivalează lipsa totală a oricărei pregătiri; de aceea este
recomandat ca specialiștii în relații publice să coordoneze simulări ale unor perioade de criză. În
fond, este mai bine să fii prevăzător decât să fii surprins de evenimente care pot duce organizația
la ruină.
Planificarea orientează cursul acțiunilor și oferă un punct de plecare pentru procesul de
comunicare, în vreme ce strategia definește tipul de abordare a problemelor. Bernard Dagenais
consideră strategia ca fiind „un ansamblu de procese și tehnici de elaborare, acțiune și control
orientate spre realizarea unui scop specific”70, putându -ne da seama chiar din definiție că ieșim
din sfera unui plan ținut în sertar și că această noțiune este sinonimă cu acțiunea. În timpul unei
situații de urgență, modul în care o instituție alege să comunice arată obiectivele sale imediate și
modalitatea de gestiune care va fi folosită în trecerea peste criză.
Literatura de specialitate indică două viziuni proeminente asupra str ategiilor ce pot fi
utilizate de organizație fie pentru prevenirea distrugerii imaginii organizației, fie pentru
reconstruirea imaginii afectate de criză, anume modelele elaborate de W.L. Benoit și de W.
Timothy Coombs în 1995. Astfel, modelul lui Benoit a fost realizat după două ipoteze:
„comunicarea este un proces o activitate ce urmărește împlinirea unor obiective întotdeauna

66 Michael Regester, Judy Larkin , op.cit., p. 198
67 Ion Chiciudean, Valeriu Țoneș, op.cit., p. 212
68 W. Timothy Coombs, op.cit., p. 2
69 Cristina Coman, Comunicarea de criză. Tehnici și strategii , Iași, Editura Polirom, 2009 , p. 158
70 Bernard Dagenais, Campania de Relații Publice, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 32

26
compatibile”71 și „menținerea reputației este scopul principal al comunicării”72. Autorul pune în
centrul acțiunilor de comunicare r eputația, modul în care este organizația percepută în exterior.
Pentru o instituție a cărei reputații are de suferit, Benoit sugerează următoarele strategii de
refacere a imaginii: negarea acuzațiilor aduse companiei; eludarea responsabilității , adică
reducerea responsabilității instituției pentru situația de criză; reducerea caracterului periculos al
actului , adică afirmarea că faptele nu sunt atât de dăunătoare precum par – această strategie are
șase direcții de acțiune: obținerea sprijinului, reducerea s entimentelor negative, diferențierea de
alte fapte de același fel, transcederea faptelor într -un context mai favorabil, atacul și
compensarea; strategiile de corectare, adică îndreptarea daunelor produse și încercarea revenirii
la situația premergătoare cr izei și umilirea, implicit recunoașterea vinovăției în fața
publicurilor73. În același an, Coombs oferă două direcții ale strategiilor, în funcție de specificul
acțiunii de comunicare desfășurate. Astfel, ca răspuns la situația de urgență, specialistul ofer ă
drept posibile abordări negarea existenței unei crize, distanțarea organizației de incidentele
petrecute, intrarea în grații – câștigarea simpatiei publicului prin activități valorizate pozitiv de
aceasta, umilirea pentru obținerea iertării publicului și suferința, adică asumarea consecințelor
negative ale crizei74. În ceea ce privește a doua abordare, cea de comunicare de criză, aceasta
implică o recunoaștere a situației prin care trece instituția, distanțarea și negarea nemaiputând fi
folosite. Prin ambe le modele, autorii sugerează ipoteze pe baza cărora organizațiile își
construiesc planul de comunicare. Ignorarea simptomelor crizei nu cauzează dispariția acestora;
mai mult, încercarea de a ascunde evenimentele petrecute duce nu doar la tărăgănarea mesaj ului,
la apariția zvonurilor și la pierderea poziției de principală sursă a informațiilor, ci și la pierderea
irevocabilă a încrederii publicurilor. În era social media, informarea se face mult mai facil,
nefiind neapărat necesară implicarea companiei. Tot uși, dacă faptele sunt păstrate sub tăcere,
când va veni momentul expunerii mesajelor, reprezentanții organizației nu vor fi luați în serios,
fiind preferate sursele ce au oferit un flux constant de informații.
Există o serie de particularități care difer ențiază planul și strategiile de comunicare din

71 W. L. Benoit, Accounts, Excuses and Apologies: A Theory of Image Restoration Strategies, Albany, State
University of New York Press, 1995, apud Cristina Coman, op.cit., p. 182
72 Ibidem
73 W.L. Benoit, Image Repair Discourse and Crisis Communication, Public Relationship Review, vol. 23, nr.2/1997,
IAI Press Inc., pp. 179 -181
74W. Timothy Coombs, Choosing the Right Words: The Development of Guidelines for the Selection of
«Appropiate» Crisis -Response Strategies, Management Communication Quarterly , nr. 4/1995, apud Cristina
Coman, op.cit., p. 193 și Ion Chiciudean, Valeriu Țoneș, op.cit., p. 206

27
timpul perioadei de criză din mediul online. Deși principiile pe care se construiesc acestea rămân
neschimbate, noile media transformă gestionarea de criză într -un proces chiar și mai dinamic.
Așa cum am mai menționat, multitudinea surselor indică o capacitate a publicurilor de a -și
contura propriile concepții, concepții ce pot fi exprimate cu ușurință pe un blog, forum sau o
rețea socială. În condițiile actuale nu mai este suficientă elaborarea unui comunicat de presă și
urmărirea strategiei stabilite inițial, ci specialiștii de relații publice au parte de o provocare:
atitudinile publicurilor relevante se pot schimba de la zi la zi, mai ales că au acum un loc la masa
de discuții. Simpla informare publică și s cuzele tipice nu mai sunt de ajuns; bazându -se pe
aceleași principii strategice, comunicatorii trebuie să controleze informația și în mediul online, în
măsura în care acest lucru poate fi făcut. Avantajul tehnologiei este rapiditatea diseminării unui
mesaj , iar instituțiile au înțeles acest lucru. Utilizarea poștei electronice în comunicarea cu
jurnaliștii reprezintă un plus de eficiență și asigură expunerea poziției adoptate de organizație
înainte ca zvonurile să acapareze toate mijloacele de comunicare75, iar activitatea constantă pe
rețelele sociale ajută la consolidarea poziției de primă sursă a informării.
Necesitatea dezvoltării unui plan de comunicare și adoptarea unor strategii care fac
posibilă desfășurarea acestui proces au rămas neschimbate. Nevoi a de a preveni, de a fi pregătit
și de a avea o direcție care trebuie urmată a rămas aceeași și, cred eu, nu va dispărea într -un
viitor prea apropiat. În secolul al XXI -lea nu există un monopol asupra informației, iar multiplele
surse ce pot apărea nu se b azează mereu pe fapte concrete, ci pot avea la bază zvonuri
răuvoitoare lansate fie de concurență, fie din propria absență a unei organizații din procesul
comunicării. Astfel, dintr -o asemenea scânteie se poate aprinde văpaia, iar un simplu incident
poate deveni criză. Noile media accentuează nevoia interacțiunii cu publicurile țintă atât în
perioada de desfășurare normală a activității și mai ales într -o perioadă de criză. Specialiștii ce se
ocupă cu gestionarea situației de criză trebuie să îi acorde o at enție deosebită comunicării prin
noile media, o comunicare care trebuie pregătită respectând anumiți pași, întocmai ca în cazul
comunicării de criză generale. În fond, cele două se completează și se influențează reciproc.

75 Ion Chiciudean, George David, Managementul comunicării în situații de criză, București, Editura comunicare.ro,
2011, p. 184

28
Capitolul al III -lea. STUDIU DE CAZ: Utilizarea noilor media în gestionarea comunicării pe
timpul crizei generate de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol (15.12.2014)

3.1. Prezentarea instituției

Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) este un serviciu public
fără personalitate juridică, ce se află în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de
Urgență, respectiv a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne (Anexa 1). Pentru a înțelege rolul a cestuia, consider necesară o introducere
scurtă în istoricul său, continuând cu activitatea, obiectivele și structura sa, subliniind astfel
procesul evolutiv constant prin care trece.
De-a lungul timpului a fost observată nevoia existenței unei entități c are să aibă la bază
transferul unui echipaj medical în vederea acordării unei asistențe medicale de urgență. În aceste
condiții apare în 1990, sub tutela Clinicii de Anestezie Terapie Intensivă din Târgu Mureș,
Serviciul Mobil de Urgență și Reanimare, prim ul de acest fel din România76. Limitat la început,
având un personal format eminamente din voluntari și doar un vehicul echipat pentru intervenție,
fără posibilitatea de a transporta pacienții, SMUR avea potențialul, dar nu avea mijloacele. Acest
aspect se schimbă cu doar un an mai târziu, în urma unei donații esențiale din Germania, sub
forma unei ambulanțe de reanimare. Mai mult, în aceeași perioadă, serviciul a intrat sub o dublă
coordonare: a Pompierilor Militari din punct de vedere operativ și a Clinici i de Anestezie Terapie
Intensivă din punct de vedere medical77. În 1992, Ministrul Sănătății a declarat prin ordinul
numărul 1094 din 5 noiembrie 1992 noul sistem din Târgu Mureș drept Centru Pilot Național, iar
în 1993, cu sprijinul omologilor de la Servic iul de Urgență al Spitalului Regal din Edinburgh a
fost creată camera de reanimare în cadrul Spitalului Clinic Județean Mureș, reducându -se

76 http://smurd.ro/category/despre/istoric/ , accesat la 15.05.2017
77 Ibidem

29
mortalitatea din cadrul Serviciului de Primiri ale Urgențelor cu aproximativ 50%78. Tot în acest
an, Brigada de Pompi eri Strathclyde din Scoția a donat prima autospecială de descarcerare
Grupului de Pompieri Mureș, instruind personalul acestuia în vederea folosirii corecte a
echipamentului. Fiind echipat astfel, SMUR devine SMURD, adăugându -se descarcerarea în
rândul act ivităților desfășurate. În plus, serviciul se extinde la Oradea și Sibiu, fiind prima etapă
a extinderii sale.
În octombrie 1996, Președintele țării a promulgat Legea 121 a Corpului Pompierilor
Militari79. Pentru prima dată, serviciul creat la Târgu Mureș obține un cadru legal de desfășurare
a activităților prin intermediul articolelor 9 și 18, litera K, primind și denumirea de SIAMUD –
Stația de Intervenție pentru Asistența Medicală de Urgență și Descarcerare (Anexa 2 ). În anii
următori apar în dotarea se rviciului prima barcă pentru intervenții (1998) și un elicopter (1999).
O adevărată reformă s -a produs în anul 2001, când a apărut primul dispecerat integrat 112 ce
deservește atât serviciile de pompieri și poliție, cât și pe cele de ambulanță și SMURD. Ma i mult,
extinderea SMURD poate fi urmărită de -a lungul anilor, în 2008 fiind înființate departamente în
București și Constanța. Conform site -ului oficial, ultimul Serviciu Mobil de Urgență a fost
înființat în Vrancea, în februarie 201080. Anexa 3 arată dens itatea serviciului de urgență pe
teritoriul României, fiind prezent în majoritatea zonelor țării.
Am considerat necesară această introducere pentru a sublinia faptul că SMURD -ul este
într-o continuă schimbare, atât din punct de vedere logistic, cât și di n perspectiva atribuțiilor.
Concret, SMURD are drept obiectiv principal transferul rapid al unui echipaj medical de
specialitate la locul unde se află un pacient în stare critică pentru a -i acorda servicii medicale de
urgență. Acest fapt diferențiază decis iv Serviciul de Urgență de Serviciul de Ambulanță: nu doar
dotările instituțiilor – bărci de salvare sau elicoptere, ci însăși misiunea organizației este diferită
într-o oarecare măsură. Serviciile 112 au rolul de a gestiona modul în care aceste servicii
complementare intervin în funcție de situația respectivă. Mai mult, pentru a argumenta cele spuse
mai sus, voi relata misiunile SMURD, așa cum apar ele pe site -ul Inspectoratului General pentru
situații de urgență. Astfel, SMURD are drept roluri principale „intervenția la cazurile în care o
persoană se află într -o situație cu risc vital din cauza unei îmbolnăviri acute sau accidentări,
intervenția la cazurile care necesită acordarea primului ajutor într -un interval scurt de timp,

78 https://blogs.fco.gov.uk/paulbrummell/2015/09/30/the -story -of-smurd/ , accesat la 15.05.2017
79 http://smurd.ro/category/despre/istoric/ , accesat la data de 15.05.2017
80 Ibidem

30
intervenția la cazurile care necesită descarcerarea sau alte operațiuni de salvare sau intervenția la
accidente colective și calamități”81.
Din punct de vedere organizațional, există cinci structuri de comandă distincte, grupate
pe regiuni, fiecare cu propriul personal82. În mod fires c, toate sunt subordonate unității centrale
reprezentate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. În cadrul SMURD lucrează trei
categorii de angajați, respectiv personalul medical – angajați ai spitalelor, pompieri – angajați ai
Inspectoratului pentru Situații de Urgență și piloți – angajați ai Unității Speciale de Aviație a
Ministerului Administrației și Internelor. Astfel, activitatea sa înglobează forțe ale Ministerului
Sănătății și ale MAI, fapt observat chiar din logo -ul său (figura 1). În ceea ce privește finanțarea,
bugetul de stat al ambelor ministere atribuie un procent pentru acest aspect, fiind completat de
donații, sponsorizări și, în unele cazuri, de ajutorul din partea autorităților locale83.

Figura 1. Logo -ul SMURD84

3.2. Prezen tarea crizei

La mai puțin de un an distanță de la accidentul aviatic din Apuseni, ce avea drept punct
central un avion cu destinație medicală, s -a produs o nouă tragedie. În data de 15 decembrie
2014, un elicopter SMURD se prăbușește în lacul Siutghiol din județul Constanța, iar cei patru
membri ai echipajului ce se aflau la bord au murit. În acest subcapitol, voi încerca să cuprind
evenimentele întâmplate și modul în care au influențat dezvoltarea unei crize ample pentru

81https://www.igsu.ro/index.php?pagina=desprenoi , accesat la 15.05.2017
82 http://smurd.ro/despre/structura/ , accesat la 15.05.2017
83 http://smurd.ro/despre/intrebari -frecvente/ , accesat la 15. 05. 2017
84 http://smurd.ro/ , accesat la 15.05.2017

31
SMURD. Conform datelor cunoscute , la ora 16:06, elicopterul SMURD 348 a decolat de pe
Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, unde se afla pentru alimentare după îndeplinirea
unei misiuni. Acesta avea drept destinație aeroportul Tuzla, de care aparținea, iar condițiile de
zbor erau normale. La 16:11 a fost raportat prima dată incidentul prin intermediul serviciului
112, acest apel fiind urmat de altele într -un interval scurt de timp. Conform filmului
evenimentelor emis de MAI (Anexa 5) , în același timp au fost alertate echipajele IS U; cu toate
acestea, la șase minute de la incident ajunge o ambulanță normală, neechipată corespunzător
pentru genul acesta de intervenții. La 16:18 au fost alertați scafandrii Inspectoratului pentru
Situații de Urgență și la 16:29 ajung primele echipaje a le aceluiași inspectorat. Se pune problema
intervenției lente a acestor echipaje, în condițiile în care se afirmă că apa lacului avea două grade
Celsius și că acest fapt determină șocul hipotermic în cel mult 20 de minute. Astfel, oprobiul
public a fost at ras chiar de la începutul intervenției. La ora 16:31, la 20 de minute de la
semnalarea accidentului, se lansează prima barcă pneumatică a ISU, dar al cărei motor nu
funcționa, fiind utilizate vâslele, în schimb. Cu un minut în urmă, conform aceluiași rapor t
oficial, ISU informează Autoritatea Navală Română prin Garda de Coastă85. La 16:45 a fost
recuperată prima victimă, medicul Laura Vizireanu, aflată în șoc cardio -respirator. Aceasta a fost
mutată într -o barcă civilă, unde un medic SMURD executa în continu are manevre de resuscitare,
în vreme ce barca ISU continuă căutarea victimelor. La 16:50 ajunge la locul incidentului șalupa
Jupiter a Agenției Române pentru Salvarea Vieților Omenești pe Mare, alăturându -se eforturilor
de salvare. Scafandrii ISU și scafan drii militari ai Ministerului Apărării aduc un plus important
pentru mijloacele de căutare, însă a doua victimă, copilotul Ginel Claudiu Crăcănel, este găsită
abia la ora 21:18, la trei ore după prăbușirea elicopterului. La 23:45 este constatat decesul Lau rei
Vizireanu, prima persoană recuperată din apele lacului. Cu cinci minute mai târziu, este găsit și
corpul pilotului Petre Corneliu Cătuneanu, iar ultima victimă, asistenta Gabriela Claudia Hârtan
este recuperată din carlinga elicopterului la 03:30, după aproape 12 ore de la semnalarea
accidentului. Conform declarației oficiale, la 04:10 se încheie oficial procesul de căutare, luându –
se măsuri pentru conservarea scenei în vederea cercetării ulterioare86.
Acest eveniment are un impact important asupra ser viciului SMURD, în condițiile unei
gestionări neeficiente a cazului din Apuseni. Astfel, Serviciul de Urgență se găsește în centrul

85http://www.comunicare.mai.gov.ro/arh iva.php?subaction=showfull&id=1418740592&archive=1423494465&start
_from=&ucat=10& , accesat la 16.05.2017
86 Ibidem

32
unei crize complexe, care cuprinde elemente ale diferitelor tipologii de criză: organizațională,
mediatică, de comunicare, i ar o modalitate eficientă de gestionare este imperios necesară.
Declarațiile oficiale ale lui Raed Arafat, aflat la fața locului și ale lui Gabriel Oprea, ministrul de
interne ce ocupa și poziția de vicepremier sunt radical opuse față de relatările martori lor. Lipsa
coordonării serviciilor statului, apariția unor informații diferite din cadrul diferitelor instituții
crează dificultăți însemnate pentru situația de față. Implicațiile incidentului, corelate cu pierderea
de vieți omenești și cu neputința interv enției eficace a serviciului de urgență reprezintă subiectul
unor investigații amănunțite. Astfel, procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar
București „au dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de neluare a măsur ilor
legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în
muncă”87. Mai mult, datorită faptului că toate persoanele din elicopter au decedat, procurorii au
început și o anchetă pentru ucidere din culpă88”, întreag a anchetă fiind preluată ulterior de Secția
Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție89. În
plus, DNA a început urmărirea penală a lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului
Județean Constanța pen tru modalitatea de utilizare a elicopterului achiziționat printr -un program
de finanțare european90.
Toate aceste elemente au contribuit la atragerea unei percepții negative pentru SMURD.
Atacurile media sunt alimentate atât de relatările martorilor, cât și de intervenția fără succes a
echipajelor detașate. Din punct de vedere organizațional, trebuie real izată o analiză pornind de la
modul de activare a departamentelor de către serviciul 112 și continuând cu necesitatea
reglementării întregului serviciu de intervenție din România.

87 http://old.mpublic.ro/presa/2014/c_17_12_2014.htm , accesat la 17.05.2017
88 Ibidem
89 http://old.mpublic.ro/presa/2014/c_17_12_2014_2.htm , accesat la 17.05.2017
90 http://adevarul.ro/news/eveniment/liderul -cj-constanta -urmarit -penal -dna-cazul -elicopteruluismurd -prabusit -lacul –
siutghiol -1_551a765c448e03c0fd13c21e/index.html , accesat la data de 16.05.2017

33
3.3 Gestionarea crizei de către organizație

3.3.1 Aspecte pozitive
După cum relatam anterior, modalitatea de intervenție a echipajelor, deși lăudată de către
organizație, nu a reușit să împiedice pierderea de vieți omenești. Totuși, situația nefericită a fost
gestionată cu succes într -o oarecare măsură. Astfel, Inspecto ratul pentru Situații de Urgență,
coordonatorul serviciului SMURD a comunicat la un nivel suprainstituțional, informând la ora
16:30 Autoritatea Navală Română prin intermediul Gărzii de Coastă și solicitând ajutorul
Ministerului Apărării Naționale (Anexa 4 ). La acțiunile întreprinse de ISU au participat și
scafandrii din cadrul MApN, echipaje ale forțelor navale, și medici ai serviciului de ambulanță91.
Mai mult, la nivel comunicațional s -a încercat gestionarea unui proces de comunicare uniform,
principalul exponent al mesajelor instituției fiind chiar șeful Departamentului pentru Situații de
Urgență, secretarul de stat Raed Arafat. Prezența la locul accidentului a două figuri cu autoritate,
anume a Ministrului de Interne Gabriel Oprea și a șefului DSU a conf erit o deschidere spre
transmiterea mesajelor într -un mod adecvat. Contactul constant cu presa a determinat păstrarea
oficialilor în rândul principalilor comunicatori într -o oarecare măsură. Decizii precum implicarea
procurorilor militari și demiterea prin cipalelor autorități județene cu rol în situații de urgență de
către ministru, alături de lansarea segmentului evenimențial pentru opinia publică relevă
responsabilitate și dorința de a oferi un cadru propice pentru gestionarea crizei. În plus, păstrarea
la sol a elicopterelor SMURD în vederea unei verificări amănunțite ajută la creșterea încrederii în
modalitatea de gestiune, autoritățile arătând că vor să prevină accidentele viitoare.

3.3.2. Aspecte negative
În ciuda mobilizării unui număr mare de ec hipaje și a colaborării între diferite instituții,
au existat numeroase etape negative în gestionarea crizei, prezente mai ales la nivel
comunicațional. Astfel, până la stabilirea orei oficiale a prăbușirii elicopterului, au fost
vehiculate trei intervale de timp diferite: Ministerul de Interne a declarat ora 16:11, ROMATSA

91 http://www.mediafax.ro/social/un -elicopter -smurd -s-a-prabusit -in-lacul -siutghiol -toate -cele-patru -persoane -aflate –
la-bord-si-au-pierdut -viata -foto-13721962 , accesat la 15.05.2017

34
ora 16:16, iar reprezentanții ISU Constanța au oferit ora 16:0592, fapt ce a facilitat instalarea
confuziei în rândul maselor. Ori, acestea sunt date oficiale, iar două dintre ele sunt of erite de
către două instituții aflate într -un raport de subordonare. Mai mult, erori deosebit de grave vin
din partea unor persoane din afara organizației, cum ar fi Prefectului județului Constanța, care
declară presei la ora 17:30 că persoanele aflate în elicopter au fost salvate93, în vreme ce trei
dintre victime nu au fost găsite, sau din partea Ministrului Sănătății, Ioan Rus, care declară
acțiunea de salvare a victimelor ca fiind „eficientă și reușită”94, în condițiile în care nu s -a putut
preveni pierde rea de vieți omenești. Cu toate că organizația nu putea avea control asupra
declarațiilor acestora, simplul fapt că atenția media se focaliza pe activitățile desfășurate de
autoritățile oficiale accentuează mediatizarea negativă a instituției. Un alt aspe ct negativ se leagă
de tipul diseminării mesajelor, abordându -se modelul informării generale. Deși destul de
complexă, declarația de presă prezentă în Anexa 5 nu răspunde cu adevărat nevoilor publicurilor,
lăsând loc pentru speculații. În plus, primul comu nicat de presă emis de Ministerul Afacerilor
Interne, în a cărui componență intră departamentul coordonat de Raed Arafat, a fost emis la ora
17:00, la aproape o oră distanță de la prăbușirea elicopterului (Anexa 6). În acest timp, jurnaliștii
erau deja la fața locului și intervievau martorii. Ulterior s -a constatat că varianta oficială era
diferită de relatările persoanelor intervievate, dar și că o parte a declarațiilor inițiale erau pure
speculații, accentuându -se astfel neîncrederea publicului.

3.4. An aliza crizei

3.4.1. Etapele crizei
Pre-criza (de la 20 ianuarie 2014 până la 14 decembrie 2014). Ținând seama de
specificul incidentului, am stabilit această perioadă deoarece la data de 20 ianuarie a avut loc
accidentul aviatic din Apuseni, caracteriz at prin asemănările cu cazul de față: intervenția greoaie
a autorităților, pierderea de vieți omenești și scopul medical al zborului în sine. Mai mult, cu

92 http://www.gandul.info/stiri/inregistrare -facuta -imediat -dupa -prabusirea -elicopterului -in-siutghiol -ajutor -nu-mai-
rezist -raed-arafat -a-explicat -de-ce-victimele -nu-puteau -striga -dupa -ajutor -13724057 , accesat la 17.05.2017
93 http://evz.ro/doctorul -moarte -trebuie -sa-plece.html , accesat la 17.05.2017
94 http://adevarul.ro/news/eveniment/titanicul -aerian -romania -1_548ff16e448e03c0fdcac9ec/index.html , accesat la
16.05.2017

35
doar o săptămână înainte de incidentul de la Siutghiol, pe 8 decembrie, Raed Arafat a postat pe
pagin a sa personală de Facebook faptul că Fundația pentru SMURD va colabora cu OMV –
Petrom și Exxon Mobile în vederea construirii unei baze aeromedicale la Constanța, pentru ca
„operațiunile de salvare din sud -estul țării să se desfășoare mai eficient”95. Întâmpl area a făcut ca
la fix o săptămână de la anunțul secretarului de stat să se producă un accident aerian în județul
menționat pentru construirea bazei medicale.
Criza propriu -zisă (din 15 decembrie 2014, ziua prăbușirii elicopterului în lacul
Siutghiol, pân ă la 6 ianuarie 2015, ziua în care procurorii aduc noi declarații pentru anchetă). În
această perioadă, SMURD -ul și, implicit, Inspectoratul pentru Situații de Urgență este ținta
principală a atenției media și a unei investigații mediatice. După data de 6 ianuarie, articolele ce
au drept subiect incidentul care a declanșat criza se răresc considerabil, continuându -se însă
investigațiile autorităților.
Etapa de post -criză (din ianuarie 2015 până în prezent). Astfel, după depășirea agitației
mediatice, se aj unge la o stare de lini ște mediatică, în vreme ce investigațiile anchetatorilor
continuă. La un an distanță, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite un nou
comunicat de presă (Anexa 7), în care relatează statutul investigației. Mai mult, la 09.12.2016,
Autoritatea Navală Română a semnat un act de colaborare cu o instituție privată; în cazul
necesității unei intervenții pe mare, primul echipaj care va ajunge la locul accidentului va fi un
elicopter specializat în recuperarea din aer a victimelor, contrar practicilor anterioare cu
ambarcațiuni ușoare sau cu nave ale Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare96.

3.4.2. Bariere de comunicare și consecințele manifestării lor
Dificultatea gestionării crizei provocate de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul
Siutghiol se observă mai ales la nivel comunicațional. Publicurile relevante privesc cu un ochi
critic acțiunile întreprinse de către organizație, iar perspectiva lor este ghidată într -o mare măsură
de relatările media. Astfel, diferențele de perspectivă, coroborate cu lipsa coordonării mesajelor
autorităților, cu exprimarea unor idei fără suport real și cu informațiile contradictorii fac obiectul

95 http://adevarul.ro/locale/constanta /raed -arafat -contul -facebook -8-decembrie -In-scurt -timp-operatiunile -salvare –
sud-estul -tarii-vor-desfasura -mai-eficient -1_548f6469448e03c0fdc8370d/index.html , accesat la 17.05.2017
96 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/la -2-ani-dupa -tragedia -din-lacul -siutghiol -autoritatile -au-un-plan-pentru -a-
preveni -astfel -de-situatii -cum-a-fost-testat.html , accesat la 19.05.2017

36
unor bariere de comunicare . În primul rând, trebuie avut în vedere că procesul comunicării este
unul complex, ce se realizează în principal între două entități: emițător și receptor. Scopul
emițătorului nu este doar pura distribuire de informații, ci convingerea celor care le
recep ționează că datele emise sunt veridice și corecte. În cazul SMURD, declarațiile inițiale ale
oficialilor nu doar că nu erau în concordanță cu faptele relatate de martorii incidentului, ci nu
aveau substanță, bazându -se pe speculații. Ori, într -o comunicare de criză se recomandă imperios
să nu fie emise asfel de judecăți pentru că lipsa veridicității lor contribuie la pierderea încrederii
în organizație. Mai mult, în cazuri cu pierderi de vieți omenești, lipsa empatiei din discursul
oficial și neconcordanța declarațiilor atrag oprobiul media, mesajele ulterioare fiind blocate de
un zgomot mediatic ce are drept sursă revolta jurnaliștilor și a publicurilor. Articolul prezent în
Anexa 8 ridică niște întrebări pertinente, fiind în același timp o reacție din part ea media asupra
incidentului și a modalității de gestionare.
În altă ordine de idei, bariere de comunicare au apărut și din cauza întreruperii bruște a
procesului comunicării. După demiterea șefului ISU Constanța, departamentul local a refuzat
declarațiil e legate de subiectul crizei. Cu toate că investigațiile au continuat și că situația nefastă
în care se afla instituția era departe de a se fi încheiat, această rupere de procesul comunicațional
reprezintă un impediment important în desfășurarea comunicări i bidirecționale, în ciuda faptului
că principalele opinii au venit ulterior din partea unor persoane situate mai sus pe lanțul ierarhic.
Consecințele barierelor de comunicare se rezumă prin aspecte simple de înțeles, dar
complexe prin natura lor. Astfel, un mesaj lipsit de baza unor aspecte concrete comunicat printr –
un canal oficial, întreruperea bruscă a comunicării din partea unui actor important, divergențele
cauzate de declarațiile contrare ale autorităților, precum și lipsa empatiei din discursul
principalului exponent al mesajelor instituției reprezintă adevărate obstacole în desfășurarea unui
proces comunicațional fluent.

3.4.3.Actorii implicați și consecințele acțiunii lor
Criza ap ărută în urma accidentului de la Siutghiol a avut drept efect inte rvenția, într -o
măsură sau alta, a unui număr mare de persoane. Concret, doar în seara căutărilor au fost
mobilizate peste 150 de persoane (Anexa 9) pentru a se acționa într -un mod cât mai eficient.
Totuși, fără a neglija impactul individual al forțelor de intervenție, în continuare voi prezenta pe

37
scurt actorii principali, entitățile centrale ale căror acțiuni fac obiectul știrilor din media; aceștia
sunt: Raed Arafat; Gabriel Oprea; autoritățile – dintre care amintim Ministerul Transporturilor,
Guvernul R omâniei, ROMATSA și echipajele de intervenție; martorii; anchetatorii – Parchetul
Înaltei Curți de Casație și Justiție și Divizia Națională Anticorupție (DNA); Agenția Română de
Salvare a Vieții Omenești pe Mare.
Raed Arafat este o personalitate princip ală în gestionarea crizei; secretar de stat în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul
aceluiași minister, el este considerat părintele SMURD. Totodată, el a fost principalul exponent
al mesaje lor oficiale de la fața locului, erijându -se astfel într -o poziție asemănătoare unui purtător
de cuvânt. Ori, această poziționare într -un rol principal l -au făcut pe Arafat să fie principala țintă
media. Inițial, în urma unui interviu acordat Mediafax , Ara fat declară că nu exclude total
posibilitatea salvării celor trei persoane din aeronava prăbușită97. Totuși, în urma unor intervenții
la postul de televiziune Antena 3, șeful SMURD afirmă că nu intră în ipoteze legate de
posibilitatea salvării victimelor (A nexa 10) . Această neconcordață între declarații, precum și
disonanța cu materialele deținute deja de presă în urma interacțiunii cu martorii incidentului
adâncesc atât neîncrederea publicurilor, cât și barierele comunicaționale ale crizei. Mai mult,
declar ațiile lipsite de empatie precum „Sunteți convinși că aceste patru persoane puteau fi salvate
imediat, în viață? Eu nu știu acest lucru”98 atrag nu doar antipatia oamenilor în general, dar și
antipatia jurnaliștilor. Aceștia, deși ar trebui să opereze emina mente obiectiv, resimt puterea
cuvintelor spuse de oficiali în timpul unei situații de urgență. Așadar, putem considera că
declarațiile oficiale au putut adânci criza mediatică a instiuției. Arafat a fost și ținta unor acuzații
oficiale, venite din partea lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean
Constanța, care susținea că secretarul de stat a schimbat destinația elicopterului, fiind utilizat în
alte scopuri decât cele formulate în contractul de achiziționare99.
Gabriel Oprea , Ministrul Afacerilor și Internelor, este considerat ca fiind prima
personalitate oficială care s -a mobilizat, după echipajele de salvare. Astfel, acesta a ordonat
activarea Centrului Operativ de la nivelul Guvernului și de la nivelul ministerului pe care îl

97 http://www.gandul.info/stiri/arafat -nu-exclude -total-posibi litatea -salvarii -celorlalte -trei-persoane -din-elicopterul –
prabusit -13722616 , accesat la 17.05.2017
98 http://www.gandul.info/stiri/reactia -lui-raed-arafat -despre -tragedia -aviatica -in-apele -lacului -siutghiol -avand -in-
vedere -conditiile -existente -nu-se-putea -interveni -mai-repede -13723208 , accesat la 17.05.2017
99 http://www.mediafax.ro/social/nicusor -constantinescu -il-acuza -pe-raed-arafat -a-schimbat -destinatia -elicopterului –
prabusit -in-lacul -siutghiol -13723330 , accesat la 15.05.2017

38
coordo na pentru o mai bună gestionare a intervențiilor100. Mai mult, a ajutat la realizarea unei
colaborări cu Ministerul Apărării și cu alte instituții pentru eficientizarea intervențiilor și a
ordonat realizarea unui raport al incidentului, util atât pentru cuno așterea faptelor, dar și pentru
desfășurarea investigațiilor. Fiind persoana cu cea mai înaltă poziție aflată la fața locului, odată
cu sosirea la locul incidentului, Oprea devine coordonatorul intervenției. După preluarea
victimelor, Oprea a cerut oprirea tuturor elicopterelor SMURD la sol, în vederea efectuării unei
verificări tehnice; acestea fiind înlocuite de aeronave ale Ministerului de Interne și ale
Ministerului Apărării pe durata investigației101. În plus, ministrul a ordonat demiterea
autorităților locale responsabile cu intervenția, mai exact a șefului ISU Constanța, Viorel Jianu și
i-a cerut premierului Victor Ponta să îl înlocuiască pe prefectul Raul Volcinschi, care ocupa și
poziția de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență . Totuși, activitatea lui
Oprea în ceea ce privește accidentul de la Siutghiol nu a fost fără controverse; el a declarat în
jurul orei 18:00 că echipajele au găsit cabina elicopterului și că aceasta era goală102, în condițiile
în care carlinga elicopterului este găsită la ora 22:00, conform raportului oficial. Per total,
acțiunile sale au avut un impact pozitiv asupra gestionării intervențiilor și asupra măsurilor luate
ulterior.
Autoritățile au fost puse într -un cadru separat nu datorită lipsei de importanț ă, ci pentru a
sublinia legătura dintre deciziile luate de acestea. Așadar, Ministerul Transporturilor relatează
printr -un comunicat de presă detaliile tehnice ale zborului SMURD, așa cum au fost preluate de
la ROMATSA (Anexa 11). În afara acestui aspect, au existat și declarații care au accentuat
neîncrederea în oficiali; Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat că „s -a acționat foarte
bine”103 în cazul intervențiilor și a lansat ipoteza că prăbușirea elicopterului ar fi putut fi cauzată
de un stol de pescăruși104. În ceea ce privește acțiunile Guvernului, acesta a emis o ordonanță de
urgență care modifică sistemul de intervenții în situații de ur gență; astfel, a fost reglementată
colaborarea dintre instituții și s -a hotărât ca șefii inspectoratelor pentru situații de urgență să
lucreze împreună cu prefectul județului de care aparțin pentru eficientizarea proceselor de

100http://www.comunicare.mai.gov.ro/arhiva .php?subaction=showfull&id=1418656241&archive=1423494465&start
_from=&ucat=9& , accesat la 16.05.2017
101 http://adevarul.ro/news/eveniment/ministerul -interne -gabriel -oprea -procedurile -departamentului -situatii -urgenta –
vor-reanalizate -elicopterele -smurd -raman -sol-1_5499153e448e03c0fdfb0047/index.html , accesat la 16.05.2017
102 http://adevarul.ro/locale/constanta/elicopter -smurd -cazut -lacul -siutghiol –
1_548eef47448e03c0fdc58439/index.html , accesat la 16.05.2017
103 http://www.gandul.info/stiri/reactia -ministrului -transportului -la-accidentul -de-pe-lacul -siutghiol -e-posibil -sa-fi-
fost-un-stol-de-pescarusi -13724050 , accesat la 17.05.2017
104 Ibidem

39
intervenție (Anexa 12). Impli carea Guvernului se observă mai ales prin acțiunile primului
ministru; Victor Ponta a aprobat solicitarea lui Gabriel Oprea legată de demiterea prefectului
Constanței și a solicitat un audit extern la Departamentul de Intervenții în situații de Urgență
pentru a se observa eficiența procedurilor acestuia105.
Martorii sunt prezențe cheie în redactarea știrilor jurnaliștilor – ei au fost primii ajunși la
fața locului și au alertat autoritățile. Un jurnalist constănțean, Raluca Butan Ursea, a observat
zborul în paralel cu șoseaua al aparatului de zbor106. În privința intervenției autorităților, un
martor consideră că pompierii „au făcut ce au putut”107, în vreme ce Gheorghiță Zice, cel
considerat ca fiind primul ajuns în zona accidentului, blamează modul în care au intervenit
autoritățile, pornind de la echiparea acestora până la timpul de intervenție108. Tot martorii sus țin
și că prima ambulanță a greșit traseul, ajungând mai târziu decât susțin oficialii109. Totuși, există
și neconcordanțe, fiind susținute afirmații pr ecum prezența la suprafață a tuturor victimelor după
prăbușirea elicopterului sau a faptului că au strigat după ajutor timp de 20 de minute110, lucru
imposibil, după cum au demonstrat specialiștii. Așadar, declarațiile martorilor au alimentat
media cu inform ații înaintea sosirii unui purtător de cuvânt, amplificând factorul emoțional al
relatărilor disponibile în presă. Totuși, corectitudinea acestora stă sub semnul întrebării alături de
filmul oficial al evenimentelor emis de Ministerul de Interne, fiind un punct cheie în cercetarea
anchetatorilor.
Anchetatorii sunt reprezentați de procurorii Parchetului Militar ai Înaltei Curți de Casație
și Justiție și de procurorii DNA. Astfel, ancheta principală a debutat cu sesizarea din oficiu a
procurorilor militari a i Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București111, urmată de
transferul cazului la Secția Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, pentru o mai bună gestionare a acestuia. Totuși, după un an de cercetări (An exa 7),
ancheta nu a fost finalizată. În același timp, o acțiune cu impact asupra credibilității organizației

105 http://www.gandul.info/stiri/guvernul -solicita -un-audit -extern -la-departamentul -lui-raed-arafat -dupa -accidentul –
de-la-siutghiol -13725967 , accesat la 17.05.2017
106 http://adevarul.ro/locale/constanta/martor -tragediei -lacul -siutghiol -mi-a-atras -atentia -zborul -picaj -elicopterului –
1_54903067448e03c0fdcc871a/index.html , accesat la 16.05.2017
107 http://adevarul.ro/locale/constanta/foto -video -doar-remuscarir -tristetea -localnicilor -ajunsi -elicopterul -prabusit –
autoritat ilor-am-vrut-facem -uitati -rau-iesit-1_5491cb64448e03c0fdd57b1a/index.html , accesat la 16.05.2017
108 Ibidem
109 http://adevarul.ro/locale/constanta/elicopter -smurd -cazut -lacul -siutghiol –
1_548eef47448e03c0fdc58439/index.html , accesat la 16.05.2017
110 Ibidem
111 http://old.mpublic.ro/presa/2014/c_16_12_20 14.htm , accesat la 17.05.2017

40
a fost reprezentată de declarația procurorului general al României, Tiberiu Nițu, care contrazice
spusele lui Raed Arafat în ceea ce privește prop agarea vocilor victimelor de pe lac112. Mai mult,
Parchetul General a trimis toate dispozitivele instalate pe elicopterul prăbușit în Germania pentru
a extrage în totalitate datele legate de parametrii de zbor ai acestuia, observând astfel evoluția
lor113. Tot uși, în urma unei verificări cerute de Ministerul de Interne, s -a declarat că nu există
semne ale unei erori tehnice care să fi provocat nefericitul incident114.
Procurorii DNA au dispus urmărirea președintelui Consiliului Județean Constanța,
Nicușor Const antinescu pentru modalitatea de utilizare a elicopterului achiziționat prin fonduri
europene. Astfel, în vreme ce Inspectoratul General de Aviație al Ministerului de Interne s -a
oferit să opereze gratuit aeronava, Constantinescu a acordat un contract ce av ea aceleași
prerogative pentru o instituție juridică, plătind cheltuielile de întreținere din bani publici115. Mai
mult, el îl acuza pe Raed Arafat de schimbarea scopului elicopterului, în vreme ce orele de zbor
efectuate înaintea transferului către SMURD nu aveau scopuri medicale116. Așadar, ancheta
DNA se bazează pe acuzația de abuz în serviciu, urmărindu -se întregul istoric al aparatului de
zbor.
Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare a apărut în atenția media după
declarațiile directorului ins tituției, anume a faptului că nu au fost contactați de celelalte autorită ți,
aflând de incident din mass media. Acesta afirmă că, în cazul în care erau anunțați corespunzător,
puteau ajunge în zece minute la locul accidentului117. Totuși, se ridică unele aspecte care
contrazic spusele acestuia: în primul rând, Raed Arafat a declarat că șalupa Jupiter, cea care a
intervenit în ajutorul echipajelor de intervenție, avea o activitate specifică sezonului estival, fapt
confirmat și de M inisterul Transporturilor118. Mai mult, cu toate că nu a existat o reacție inițială,
Căpitănia Midia a cerut ajutorul ARSVOM la ora 16:25, iar șalupa a ajuns la 25 de minute

112 http://www.gandul.info/stiri/dosarul -elicopterului -smurd -prabusit -in-lacul-siutghiol -tiberiu -nitu-il-contrazice -pe-
raed-arafat -13764725 , accesat la 17.05.2017
113 https://www.curieruln ational.ro/Eveniment/2015 -01-
07/Datele+tehnice+ale+accidentului+de+la+Siutghiol+vor+fi+extrase+in+Germania , accesat la 18.05.2017
114 http://adevarul.ro/locale/constanta/flota -smurd -si-a-reluat -zborurile -urgenta -constanta -elicopterul -prabusit -lacul –
siutghiol -nu-probleme -tehnice -relevat -ancheta -1_54 9be63b448e03c0fd0966c3/index.html , accesat la 16.05.2017
115 http://www.gandul.info/stiri/nicusor -constant inescu -anchetat -cu-privire -la-achizitia -elicopterului -prabusit -in-
lacul -siutghiol -14090601 , accesat la 17.05.2017
116 http://www.investigatiime dia.ro/investigatii/un -elicopter -de-urgente -pentru -nicusor -constantinescu , accesat la
18.05.2017
117 http://www.mediafax.ro/social/agentia -de-salvare -pe-mare -daca-eram -anuntati -ajungeam -in-maximum -10-
minute -la-elicopterul -prabusit -13723017 , accesat la 15.05.2017
118 http://mt.gov.ro/web14/spatiul -media/comunicate -de-presa/667 -16-dec-2014 , accesat la 18.05.2017

41
distanță119, faptele contrazicând declarațiile pline de dramatism ale directorului ins tituției. Totuși,
declarațiile lui Iulian Crețu au fost difuzate de principalele surse media, înclinând balanța spre
percepția unei gestionări deficitare a intervențiilor oficiale.

3.4.4. Mediatizarea evenimentelor
Criza generat ă de accidentul elicopter ului SMURD în lacul Siutghiol a avut un rol
important în agenda media a acelei perioade, monitorizarea modului în care era percepută
organizația având un rol esențial pentru o gestionare eficientă. Depășind granițele dificultății
intervenției autorităților , criza s -a manifestat și la un nivel mediatic, o gestionare eficientă din
punct de vedere comunicațional fiind deosebit de necesară. Principalele surse utilizate pentru
monitorizarea online din cadrul acestui studiu de caz sunt Adevărul , Mediafax și Gându l,
considerându -le relevante prin conținut și calitatea generală a publicațiilor, iar perioada cercetării
modului în care SMURD -ul a fost perceput este de o lună, mai exact de la data accidentului, 15
decembrie 2014, până la 16 ianuarie 2015. Pornind de la analiza realizată, următoarele grafice
reprezintă numărul referirilor la adresa instituției a fiecărei publicații în parte, coroborat cu
ponderea pozitivă sau negativă a referirilor, dinamica referirilor și polarizarea imaginii instituției,
ca o concluzie a procesului de monitorizare.
Figura 2 arată că în cadrul tuturor publicațiilor postările pozitive au fost mai numeroase,
per total. După cum se poate observa, Adevărul a avut cele mai multe menționări ale instituției pe
parcursul perioadei monitorizate , mai exact 74, fiind urmat de Gândul , cu 50 de menționări și
apoi de Mediafax , care are un număr aproape de jumătatea menționărilor de la Adevărul – 39.

119 http://www.gandul.info/stiri/inregistrare -facuta-imediat -dupa -prabusirea -elicopterului -in-siutghiol -ajutor -nu-mai-
rezist -raed-arafat -a-explicat -de-ce-victimele -nu-puteau -striga -dupa -ajutor -13724057 , accesat la 17.05.2017

42

Figura 2. Numărul referirilor la instituție

În ceea ce privește dinamica referirilor, așa cum vedem în figura 3, ziua cea mai intens
mediatizată a fost 16 decembrie 2014, ziua imediat următoare a întâmplării accidentului.
Totodată, atunci s -au înregistrat cele mai multe menționări negative ale instituției coordonate de
Raed Arafat, mai exact 28 la nivelul tuturor publicațiilor analizate. Acest aspect poate fi observat
prin subiectul articolelor, ghidat în mare parte pe modalitatea de intervenție a autorităților la
locul accidentului, pe relatările martorilor și pe controversele declarațiilor inițial e. Așadar, pe
cele trei site -uri au apărut știri cu titluri precum „Salvatorii care nu au putut fi salvați. Destinul
celor patru eroi din elicopterul SMURD prăbușit pentru care sistemul românesc a pregătit doar
moarte”120; „Agenția de Salvare pe Mare: Dacă eram anunțați, ajungeam în maximum 10 minute
la elicopterul prăbușit”121 sau „Nicușor Constantinescu acuză: Raed Arafat a schimbat destinația
elicopterului prăbușit în lacul Siutghiol”122. Numărul total de referiri a fost 47, publicația Gândul
deținând întâiet atea în acest caz (18). La fel ca în cazul precedent, Mediafax are cea mai mică
pondere a menționărilor; în plus, tot din figura numărul 5 observăm că mediatizarea nu a fost
constantă, numărul de referiri scăzând vizibil chiar din următoarea zi.

120 http://adevarul.ro/news/eveniment/foto -salvatorii -nu-putut -salvati -1_54905643448e03c0fdcd91d4/index.html ,
accesat la 16.05.2017
121 http://www.mediafax.ro/social/agentia -de-salvare -pe-mare -daca-eram -anuntati -ajungeam -in-maximum -10-
minute -la-elicopterul -prabusit -13723017 , accesat la 15.05.2017
122 http://www.gandul.info/stiri/nicusor -constantinescu -acuza -raed-arafat -a-schimbat -destinatia -elicopterului –
prabusit -in-lacul -siutghiol -13723402 , accesat la 17.05.2017
01020304050607080
Mediafax Gândul AdevărulPerioada monitorizată
15.12.2014 -16.01.2015
Pozitiv Negativ Total

43

Figura 3. Dinamica referirilor

Figura 4 surprinde ponderile referirilor pozitive și negative totale ale referirilor la
instituția analizată. În mod neașteptat, 59% din știrile redactate de cele trei publicații sunt
pozitive, în vreme ce 41% sunt negative. Acest fapt poate fi explicat prin faptul că majoritatea
articolelor ce menționează incidentul de la care a debutat criza sunt negative, dar există în același
timp menționări ale celorlalte intervenții SMURD din acea perioadă care au drept consecință
gestionarea eficientă a situațiilor de urgență la care au luat parte.

Figura 4. Polarizarea imaginii instituției 05101520253035404550
15-12-14
16-12-14
17-12-14
18-12-14
19-12-14
20-12-14
21-12-14
22-12-14
23-12-14
24-12-14
25-12-14
26-12-14
27-12-14
28-12-14
29-12-14
30-12-14
31-12-14
01-01-15
02-01-15
03-01-15
04-01-15
05-01-15
06-01-15
07-01-15
08-01-15
09-01-15
10-01-15
11-01-15
12-01-15
13-01-15
14-01-15
15-01-15
16-01-15Dinamica referirilor
Total Mediafax Gândul Adevarul
59%41%Polarizarea imaginii instituției
Pozitiv Negativ

44
3.4.5. Concluzie la analiza crizei
În urma analizei, am observat că perspectiva generală asupra SMURD a rămas în general
pozitivă, fapt datorat activit ăților din afara scenariului de la Siutghiol. Totuși, punând acest
episod în balanță descoperim că valențele negative sunt aproape egale cu cele pozitive. Astfel,
publicurile nu au uitat de gestionarea deficitară a accidentului din Apuseni, eveniment petre cut
cu mai puțin de un an în urmă; cazul Siutghiol reîmprospătează memoria generală și arată că
principalele dificultăți de intervenție ale autorităților au rămas aceleași, la aproape 11 luni
distanță. Anumite declarații fără substanță ale persoanelor afl ate la cârma gestionării crizei,
revolta anumitor jurnaliști cu privire la modalitatea de intervenție a autorităților și acuzațiile
aduse de persoane aflate în poziții oficiale oferă o perspectivă de ansamblu asupra crizei
provocate de accidentul de la Siu tghiol. În continuare, procurorii caută motivul pentru care un
elicopter aproape nou, fără probleme tehnice, s -a prăbușit într -un lac aproape înghețat,
curmându -se astfel patru vieți omenești.
Criza prin care a trecut serviciul coordonat de Raed Arafat est e una complexă, îmbinând
valențe ale diferitelor tipologii recunoscute de specialiști; în plus, se observă lipsa unui plan de
comunicare pe timp de criză stabilit inițial, existând neconsistență în declarații și acțiuni fără
temei. Conchizând, din punct de vedere comunicațional, instituția nu a reușit să ofere o
gestionare eficientă pentru depășirea momentului de cumpănă.

3.5. Strategie de utilizare a noilor media în gestionarea comunicării pe timpul crizei generate de
prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol
(propunere)

3.5.1. Scopul strategiei: Reducerea impactului negativ asupra imaginii companiei al crizei
generate de prăbușirea elicopterului SMURD în lacul Siutghiol prin forme specifice de
comunicare

45
3.5.2. Obiectivele strategiei:
a) Inte nsificarea, în următoarele trei luni, a comunicării cu presa pentru reducerea cu până la
20% a mediatizării negative;
b) În termen de patru luni de la debutul campaniei de relații publice, publicurile relevante să fie
cu până la 30% mai informate asupra activității SMURD;
c) Creșterea vizibilității în spațiul online a mijloacelor media oficiale cu până la 50% pe
parcursul următorului an, prin publicarea de conținut în mod constant;
d) Sporirea cu 10% a încrederii angajaților în organizație și cu 30% a num ărului de angajați care
se consideră suficient informați de către managementul organizației în termen de cinci luni de la
debutul campaniei de relații publice;
e) Creșterea cu 25% a încrederii publicurilor țintă în capacitatea de gestionare a incidentelor de
către organizație pe parcursul următoarelor 12 luni;

3.5.3. Categorii de public -țintă

a) publicul intern;
b) presa;
c) familiile victimelor;
d) Persoane cu vârste cuprinse intre 18 si 35 de ani ce utilizează noile media, dornice sa fie la
curent cu su biectele de actualitate și cu interes în activitățile oficiale de gestionare a unui
incident mediatizat;
e) autoritățile

3.5.4. Mesaje pe categorii de public -țintă
a) mesaje pentru membrii instituției:
Siguranța la locul de muncă este întotdeauna o prioritate, fiind luate măsuri continue
pentru asigurarea unor echipamente de top pentru angajați.
Anchetatorii au determinat că prăbușirea elicopterului nu a avut cauze tehnice; cercetările
sunt în desfășurare.

46
Toți angajații ISU vor beneficia de progra me de training în ceea ce privește modalitățile
de supraviețuire în condiții extreme.
b) mesaje pentru presa locală:
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență confirmă prăbușirea elicopterului
SMURD în lacul Siutghiol. A fost ordonată mobilizarea t rupelor, cerându -se și ajutorul forțelor
Ministerului Apărării. Vom oferi mai multe detalii când acestea vor fi cunoscute.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, domnul Raed Arafat se îndreaptă spre
locul incidentului, fiind informat în legătur ă cu specificul accidentului în aceste momente.
Ministrul de Interne, domnul Gabriel Oprea a solicitat întocmirea unui raport al acțiunilor
echipajelor de intervenție; acesta va fi disponibil pentru public.

c) mesaje pentru familiile victimelor
Vă infor măm cu regret că în elicopterul SMURD prăbușit în lacul Siutghiol se afla și
membrul familiei dumneavoastră X. În prezent, echipele de intervenție fac tot posibilul pentru
recuperarea sa în siguranță. Vă punem la dispoziție un mijloc de transport până la l ocul
incidentului.
A fost activată o linie telefonică care are drept scop ținerea dumneavoastră la curent în
legătură cu acțiunile desfășurate de echipajele de intervenție; totodată, raportul intervenției este
disponibil pe adresa www.isu -smurd.ro .
Prin domnul secretar de stat Raed Arafat, vă asigurăm de sprijinul deplin al
Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Cercetările privind accidentul continuă și ne
vom asigura că anchetatorii primesc toate date le de care dispunem pentru clarificarea
împrejurărilor în care s -a întâmplat această tragedie. Astăzi am pierdut patru colegi buni, al cărui
scop era însăși salvarea de vieți omenești. Condoleanțe! – Membrii ISU Constanța

d) mesaje pentru persoanele inte resate:
Membrii instituției le asigură anchetatorilor orice tip de sprijin necesar în vederea
desfășurării eficiente a cercetărilor legate de prăbușirea elicopterului SMURD.
A fost activat un site special pentru a ușura informarea cu privire la eveniment , unde se
vor găsi toate documentele oficiale; acesta poate fi accesat la adresa www.isu -smurd.ro .

47
Celula de criză a ISU lucrează îndeaproape cu procurorii militari pentru stabilirea
împrejurărilor accidentului avia tic; datele preliminare ale anchetei vor fi difuzate printr -o
conferință de presă ce va fi transmisă live pe site -ul www.isu -smurd.ro .

e) mesaje pentru autorități:
Membrii Departamentului pentru Situa ții de Urgenț ă vor sprijini ancheta pentru stabilirea
împrejurărilor accidentului aviatic prin mijloace informaționale și logistice.
Documentele care certifică funcționalitatea tehnică a elicopterului, precum și jurnalul
zborurilor acestuia de când a intrat sub tutela SMURD vor fi livrate pe e -mailul furnizat de
echipa anchetatorilor.
Piloții elicopterului prăbușit în lacul Siutghiol aveau experiența necesară pentru
participarea la misiuni aviatice de salvare.

3.5.5 Canale de difuzare a mesajelor, pe categorii de pub lic-țintă

În ceea ce privește comunicarea directă, aceasta se va desfășura preponderent în mediul
online, prin intermediul site -urilor www.smurd.ro și www.isu -smurd.ro , dar și a paginii oficiale
de Facebook a SMURD, unde vor exista linkuri spre site -urile menționate anterior. Pe aceste
site-uri vor fi publicate documente oficiale precum rapoarte, comunicate de pres ă, declarații ale
oficialilor și concluzii ale anchetelor. Element ele prezente în mediul online sunt accesibile
tuturor categoriilor de public -țintă. Totodată, declarațiile, conferințele și comunicatele vor fi
expuse oral în fața reprezentanților presei; comunicarea internă se va realiza prin intermediul
unei rețele de tip Intranet, asigurându -se astfel distribuirea uniformă a mesajelor.
Comunicarea mediată se va realiza prin intermediul unor posturi de radio ( Digi FM ,
Radio România Actualități ), ziare ( Mediafax, Adevărul, Gândul ) și posturi de televiziune
(ProTV, RealitateaTV, RomâniaTV, Antena 3, Digi 24 ); membrii acestor instituții vor fi prezenți
la evenimentele de presă și vor difuza conținutul declarațiilor, conferințelor și comunicatelor. În
plus, personalitățile ce reprezintă instituția pot fi invitate în ca drul unor emisiuni TV sau pot oferi
interviuri legate de criza prin care trece instituția. Prin aceste canale de difuzare a mesajelor se
urmărește comunicarea cu publicurile externe, care vor să fie la curent cu evoluția situației.

48
3.5.6. Strategii de co municare cu mass media
Umilirea, sinonimă implicit cu recunoașterea vinovăției în fața publicurilor, va fi utilizată
de instituție pentru obținerea unui sprijin rezultat din simpatia acestora. Reprezentantul ISU va
declara că, în vreme ce cauzele accident ului sunt necunoscute, inspectoratul își asumă
responsabilitatea pentru defecțiunea tehnică a bărcii și a lipsei de coordonare a eforturilor echipei
de intervenție.
Justificarea va fi folosită pentru a argumenta necunoașterea împrejurărilor în care a avu t
loc incidentul și pentru a aduce asigurări în privința competenței echipamentelor și a angajaților.
Astfel, purtătorul de cuvânt va relata că o anchetă preliminară a determinat că elicopterul nu a
avut o problemă tehnică și se va argumenta profesionalism ul piloților, cu mii de ore de zbor la
activ.
Corectarea reprezintă încercarea de îndreptare a daunelor produse; cu toate că pierderea
de vieți omenești nu poate fi corectată prin mijloace materiale, Inspectoratul General pentru
Situații de Urgență va aj uta anchetatorii în desfășurarea anchetei; mai mult, pentru evitarea unei
astfel de tragedii, membrii echipajelor SMURD vor participa la training -uri în ceea ce privește
modalitățile de supraviețuire în condiții extreme.
Vor fi folosite și tehnici de rel ații publice, pentru o gestionare cât mai eficientă a
comunicării cu mass media. Astfel, pentru minimizarea daunelor produse pe durata crizei,
atenția organizației se va concentra atât pe intervențiile cât mai eficiente ale echipajelor, cât și pe
umanizare a mesajelor distribuite. ISU își va oferi suportul pentru familiile victimelor și pentru
colegii acestora, iar mesajele care relevă eforturile continue ale instituției de gestionare a situației
dificile vor avea un ton empatic, fiind publicate și pe pagini le web oficiale pentru posibilitatea
unui acces cât mai rapid. În plus, va fi folosită și tehnica de reducere a mediatizării negative prin
transparența declarațiilor și prin actualizarea continuă a elementelor ce prezintă detalii despre
anchetă, pe măsură ce acestea devin cunoscute. Noile media sunt deosebit de utile din acest
punct de vedere, putându -se opera cu o viteză mai mare pentru modificarea știrilor oficiale.

49
3.5.7. Planul activităților de comunicare prin noile media
Nr.
Crt

Obiective
Activități de comunicare prin
noile media

Data/perioada
Responsabilități
(structuri de relații
publice responsabile)

Buget/resurse

1 Intensificarea, în următoarele
trei luni, a comunicării cu presa
pentru reducerea cu până la 20%
a mediatizării neg ative Trimiterea unui comunicat de
presă inițial către jurnaliștii
aflați în lista contactelor
departamentului de relații
publice prin e -mail 15.12.2014 Un specialist în relații
publice însărcinat cu
păstrarea legăturilor cu
mass media Un laptop, conexiune la
internet
Punerea la dispoziția jurnaliștilor
a detaliilor despre evoluția
intervenției și a investigațiilor
pentru posibilitatea actualizării
știrilor din media 15.12.2014 –
06.01.2015 Un specialist în relații
publice însărcinat cu
păstrarea legătur ilor cu
mass media Un laptop, conexiune la
internet
Videoconferință transmisă în
direct pe site -ul instituției a
șefului Departamentului pentru
Situații de Urgență, Raed Arafat 16.12.2014 Un specialist în relații
publice însărcinat cu
păstrarea legăturilor cu
mass media, un operator
al camerei de filmat,
Raed Arafat 100 €/ un laptop,
conexiune la internet,
Organizarea unor evenimente de
presă pentru obținerea de
declarații oficiale de către sursele
media; informarea despre
desfășurarea acestor evenimente
se va realiza online 19.12.2014 –
24.12.2014 Un specialist în relații
publice însărcinat cu
păstrarea legăturilor cu
mass media, un membru
al departamentului de
relații publice însărcinat
cu organizarea de
evenimente, purtătorul
de cuvânt 1000 €
Organizarea unei conferințe de
presă în colaborare cu Parchetul
Militar al Înaltei Curți de Casație
și Justiție pentru dezvăluirea 20.02.2015 Purtătorul de cuvânt, un
specialist în relații
publice însărcinat cu
păstrarea legăturilor cu 500 €

50
statutului investigațiilor;
informarea presei cu privire la
specificul evenimentului se va
face prin e -mail mass media, un
specialist în relații
publice însărcinat cu
organizarea de
evenimente
2 În termen de patru luni de la
debutul campaniei de relații
publice, publicurile relevante să
fie cu până la 30% mai
informate asupra activității
SMURD Activarea unui site web specific
pentru informarea pe timpul
crizei, ce acoperă întreaga
activitate desfășurată în această
perioadă. 15.12.2014 –
31.01.2015 Un specialist I T, un
membru al
departamentului de
relații publice însărcinat
cu publicarea de
conținut online 700 €/ două laptopuri,
conexiune la internet
Crearea unor grupuri de discuții
în mediul online, la care ia parte
și un membru al departamentului
de comunicare 17.12.2014 Un membru al celulei de
gestionare a crizei, un
membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu monitorizarea online,
un membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu aria social media cu
funcție de moderator trei laptopuri, conex iune
la internet
Crearea unei arhive ce are drept
conținut imagini ale activității
SMURD, imagini ale
echipamentelor, comunicate de
presă anterioare și declarații ale
persoanelor ce au avut contact cu
serviciul de urgență 01.01.2015 Un membru al
departamentului de
relații publice Un laptop, acces la baza
de date SMURD
Organizarea unei campanii de
informare în mediul online,
numită „SMURD – de la oameni
pentru oameni”, prin care se
relatează istoricul SMURD și
specificul instituției; în urma une i
trageri la sorți, zece tineri vor 20.01.2015 –
20.02.2015 Un membru al
departamentului de
Relații Publice,
voluntarii SMURD 500 €

51
beneficia gratuit de cursuri de
prim ajutor
Oferirea unei poziții de
internship în cadrul
departamentului de Relații
Publice al ISU, cu rolul
monitorizării social media 24.12.2014 Șeful departamentului
de Relații Publice ISU,
specialistul în
comunicare însărcinat
cu monitorizarea online,
un membru al echipei de
recrutare din cadrul
departamentului de
Resurse Umane 200 €
3 Creșterea vizibilității în spațiul
online a mijloacelor media
oficiale cu până la 50% pe
parcursul următorului an, prin
publicarea de conținut în mod
constant Actualizarea conținutului site –
ului web și oferirea unor linkuri
de legătură între acesta și
paginile instituției de pe rețelele
sociale 15.12.2014 –
17.12.2014 Un specialist IT, un
membru al
departamentului de
Relații Publice Două laptopuri,
conexiune la internet
Crearea unei pagini de Facebook
a SMURD, unde va fi posibilă
comunicarea informală cu
publicurile țintă 18.12.2014 Un membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu publicarea de
conținut online Un laptop, conexiune la
internet
Utilizarea unor servicii de
promovare online, precum
Google Ads și Facebook Ads,
pentru promovarea canalelor
media oficiale în topul căutărilor 17.12.2014 –
10.01.2015 Un specialist IT, un
membru al
departamentului de
comunicare, responsabil
cu aria dezvoltării
instituției în noile media 2500€/ două laptopuri,
conexiune la internet
Distribuirea inter viurilor
reprezentanților SMURD pe
pagina oficială de Facebook a
instituției 16.12.2014 –
15.12.2015 Un membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu publicarea de
conținut online Un laptop, conexiune la
internet
Publicarea unui mesaj oficial din
partea șefului Departamentului
pentru Situații de Urgență, Raed
Arafat, pe pagina de Facebook 15.12.2014 Raed Arafat; un membru
al departamentului de
comunicare însărcinat
cu publicarea de Două laptopuri,
conexiune la internet

52
SMURD și pe pagina sa
personală conținut online
4 Sporirea cu 10% a încrederii
angajaților în organizație și cu
30% a numărului de angajați
care se consideră suficient
informați de către
managementul organizației în
termen de cinci luni de la
debutul campaniei de relații
publice Dezvoltarea unui sistem tip
newsletter intern pentru o
informare rapidă și uniformă a
angajaților 20.12.2014 Un membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu monitorizarea de
conținut online, un
specialist în comunicar e
însărcinat cu
comunicarea internă, un
specialist IT Trei laptopuri, conexiune
la internet
Analiza postărilor angajaților în
mediul online și modificarea
discursului instituției în funcție
de nevoile acestora 17.12.2014 –
03.01.2015 Un membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu monitorizarea de
conținut online Un laptop, conexiune la
internet
Oferirea unui titlu de „Angajatul
lunii” pentru o persoană votată
de restul echipei din care face
parte; recunoașterea oficială va fi
atât pe pagina web a instituției,
cât și pe profilul de Facebook 01.01.2015 Purtătorul de cuvânt, un
membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu monitorizarea de
conținut online, un
specialist IT 100 €/ două laptopuri,
conexiune la internet
Introduce rea în comunicarea
internă a unui serviciu de tipul
Intranet pentru eficientizarea
acesteia 05.01.2015 Specialiști IT 250€/ trei laptopuri
Pregătirea membrilor instituției
pentru evenimente de presă prin
simularea unor videoconferințe 17.12.2014 –
19.12.2014 Reprezentați ai
departamentului de
Relații Publice,
purtătorul de cuvânt Patru laptopuri,
conexiune la internet
5. Creșterea cu 25% a încrederii
publicurilor țintă în capacitatea
de gestionare a incidentelor de
către organizație p e parcursul
următoarelor 12 luni Crearea unei pagini web în care
să fie cuprinse întrebările
frecvente ale publicurilor țintă
legate de criză, însoțite de
răspunsuri adecvate, cu 17.12.2014 Un specialist IT; un
membru al
departamentului de
relații publice însărcinat
cu monitorizarea online 100 €/ două laptopuri

53

posibilitatea de abonare la
aceasta
Organizarea unor evenimente de
informare pentru fiecare
categorie de public țintă în parte,
desfășurarea acestora fiind
consemnată pe pagina web a
organizației 16.12.2014 –
18.12.2014 Purtătorul de cuvânt; un
membru al
departamentului de
relații publice însărcinat
cu organizarea de
evenimente, un
specialist IT 500 €
Păstrarea la curent a publicurilor
externe în privința activităților
desfășurate prin intermediul unei
noi secțiuni a site -ului, „Jurnalul
Salvatorului”, în care vor fi
postate săptămânal relatări ale
angajaților echipajelor de
intervenție 01.01.2015 un membru al
departamentului de
comunicare însărcinat
cu aria social media, un
specialist I T 100€
Redactarea unui manual de
supraviețuire în cazuri de
accidente neobișnuite; acesta va
fi disponibil gratuit pe site -ul
instituției, în format PDF 28.03.2015 Un specialist în relații
publice, un specialist în
intervenții în cazuri de
urgență 50 €/ un laptop
Realizarea unui clip video cu
mărturiile voluntarilor SMURD
și postarea acestuia pe pagina de
Facebook a instituției 25.02.2015 Un membru al
departamentului de
Relații Publice, un
operator al camerei de
filmat, voluntarii
SMURD O cameră video, un
laptop

54
3.5.8. Evaluarea strategiei

Evaluarea strategiei propuse este necesară pentru veridicarea validității ei, a modului în
care poate fi ea adoptată. În fond, ea reprezintă elementul principal după care se ghidează întreg
procesul comunicațional al instituției pe timp de criză. Scopul și obiectivele reprezintă baza pe
care se clădește întreaga structură; o dată cu împlinirea obiectivelor, se consideră că scopul a fost
și el atins. Pentru a evalua gradul de relevanță al acestora, se vor urmări anumite surse media
prin intermediul procesului de monitorizare; ar fi de preferat ca sursele respective să fi fost
monitorizate și în prealabil, putându -se face diferența între menționările de dinaintea
implementării strategiei și din timpul acesteia. Astfel, în funcție de rezultatul analizei, poate fi
observată relevanța împlinirii acestora pentru imaginea organizației.
Mesajele strategiei, pe de altă parte, pot fi evaluate direct, prin obținerea feedback -ului
publicurilor căror a au fost adresate. Ulterior, prin intermediul unor sondaje de opinie se vor putea
obține rezultate cuantificabile de evaluare. În privința eficienței canalelor de difuzare, pentru cele
din mediul online se poate observa validitatea lor prin intermediul un or programe de
monitorizare a numărului de intrări pe paginile respective; cele mediate pot fi evaluate mai
dificil, oferindu -se totuși posibilitatea monitorizării impactului prin sondaje de opinie.
Strategiile de comunicare cu mass media își dovedesc valoarea prin intermediul
rezultatelor ulterioare aplicării lor – dacă s -a petrecut o schimbare de atitudine a publicurilor într –
o direcție pozitivă pentru instituție, atunci acestea pot fi considerate funcționale. Planul
activităților de comunicare prin n oile media reprezintă un adaos la planul comunicării generale,
dar unul necesar în secolul al XXI -lea. Prin utilizarea noilor media, SMURD reușește să atingă
mai multe categorii de public într -un timp cât mai scurt, păstrându -și astfel statutul de principa l
comunicator în situația dată. Evaluarea validității sale se face prin evaluarea impactului fiecărei
activități desfășurate; în funcție de acest element observându -se randamentul acestuia.

55
CONCLUZII FINALE

A. Concluzii la partea teoretică
Prin intermediu l acestei lucrări am încercat evidențierea necesității cunoștințelor teoretice
pentru gestionarea crizelor, fiind bazele pe care se clădește procesul comunicațional în cazul
unor asemenea circumstanțe. O organizație trebuie să acorde o atenție deosebită c omunicării
interne pentru asigurarea unei coeziuni a intereselor individuale cu cele organizaționale, o
comunicare ce nu se mai identifică doar cu aspectele sale formale, reprezentate de ședințe sau
informări directe; odată cu apariția noilor media, relați ile interne s -au dezvoltat considerabil,
punându -se accent pe un adevărat proces al cooperării interdepartamentale. Într -o situație de
criză, comunicarea internă poate face diferența între gestionarea eficientă și cea defectuoasă,
modalitatea în care publi cul intern este pregătit și informat în cazul acestor situații fiind un
element crucial pentru depășirea cu succes a impasului. În afară de acest aspect, comunicarea cu
mass media reprezintă un atribut esențial pentru o remediere reputațională și pentru di stribuirea
facilă de știri și elemente de informare în afara sferei la care are acces organizația; o bună
colaborare între noile media și mass media tradiționale asigură prezența unui proces
comunicațional întreg, care atinge diferite straturi ale publicur ilor țintă, iar lipsa acesteia poate
duce la apariția unor zvonuri și speculații ce afectează credibilitatea organizației. Dezvoltarea
social media permite formarea unor comunități unite de aceleași interese și valori; monitorizarea
modului în care aceștia își exprimă punctele de vedere reprezintă un reper important pentru
gestionarea prin intermediul noilor media, nuanța pozitivă a mesajelor acestora putând fi
cuantificabilă, iar organizația putându -și adapta mesajul în funcție de necesități. Lărgirea
orizontului de informare a publicurilor accentuează nevoia ca organizația să fie principalul
exponent al mesajelor; mai mult, complexitatea și veridicitatea acestuia sunt elemente cheie
pentru atenuarea impactului pe care zvonurile îl au asupra reputației orga nizaționale.
Specialiștii subliniază importanța cunoașterii pașilor care trebuie urmați într -un proces de
comunicare, menționând totodată necesitatea unor specialiști în comunicare și relații publice
pentru o instituție, indiferent de mărimea sau domeniul în care își desfășoară activitățile aceasta.
Pe timp de criză, specialiștii în comunicare au un rol important în menținerea sau recâștigarea
încrederii publicurilor țintă, reușindu -se astfel o gestionare mai ușoară a situației nefaste. În ceea

56
ce privește noile media, se încearcă o contopire a acestora cu mijloacele clasice, neputând fi
lăsate la o parte datorită impactului lor în viața de zi cu zi a oamenilor.

B. Concluzii la studiul de caz
În cadrul studiului de caz am analizat modalitatea prin care SMURD a gestionat criza
provocată de prăbușirea elicopterului în lacul Siutghiol. La nivel comunicațional au fost
identificate erori importante, semne ale lipsei unei pregătiri anterioare, în condițiile în care
instituția se confruntase cu o situație asemănătoar e cu mai puțin de un an în urmă. Monitorizarea
surselor media a determinat o pondere pozitivă a imaginii organizației în acea perioadă, dar
aceasta se reflectă în articolele din afara sferei accidentului; articolele ce menționează direct
incidentul surprin d indignarea jurnaliștilor, a oamenilor simpli și chiar a pompierilor ISU, vocea
instituției fiind blocată de zgomotul mediatic mai puternic. Strategia propusă oferă alternativa
utilizării noilor media în rândul principalelor canale de difuzare a mesajelor , accesul la
informație putându -se face rapid și eficient de către toate publicurile relevante și încercându -se
reducerea impactului negativ asupra imaginii companiei. Planul a ctivităților de relații
publice reprezintă modalitatea prin care sunt atinse obi ectivele strategiei, toate aceste obiective
cumulate ducând la atingerea scopului central.
Așadar, prezența unui plan de comunicare stabilit anterior, precum și urmarea pașilor
necesari pentru gestionarea eficientă a crizei poate face diferența între o sit uație depășită cu
succes sau o lecție pentru viitorul comunicațional al organizației. În cazul SMURD este prezentă
a doua situație, observându -se necesitatea unei pregătiri inițiale și a prezenței unor profesioniști
care să organizeze procesul comunicațion al. Strategia propusă este un model de oportunitate care
a rămas nefructificată în acest caz nefericit. Totuși, ea poate sta la baza unei planificări viitoare.

57
BIBLIOGRAFIE

Anthonissen Peter (ed.), Crisis Communication. Practical PR strategies for reputation
management and company survival, Londra, Kogan Page Limited, 2008
Benoit W.L, Image Repair Discourse and Crisis Communication, Public Relationship Review,
vol. 23, nr.2/1997, IAI Press Inc.
Chiciudean Ion, David George, Managementul comunicării în situații de criză, București,
Editura comunicare.ro, 2011
Chiciudean Ion, Țoneș Valeriu, Gestionarea crizelor de imagine , București, Editura
comunicare.ro, 2010
Cismaru Diana -Maria, Comunicarea inte rnă în organizații, București, Editura Tritonic, 2008
Cismar u Diana -Maria, Managementul reputației în mediul online , București, Editura Tritonic,
2015
Cismaru Diana -Maria, Social media și managementul reputației, București, Editura Tritonic,
2012
Coman Cristina, Comunicarea de criză. Tehnici și strategii, Iași, Editura Polirom, 2009
Coman Cristina, Relații publice. Principii și strategii, Iași, Editura Polirom, 2006
Coman Cristina, Relațiile publice și m ass media , Iași, Editura Polirom, 2004
Coombs W. Timot hy, Crisis Management and Communications , Institute for Public Relations,
2007
Coombs W.T., Holladay J.S. (eds.), The handbook of crisis communication , Marea Britanie,
Blackwell Publishing Ltd, 2010
Dagenais Bernard, Campania de relații publice, Iași, Edit ura Polirom, 2003

58
David George, Tehnici de relații publice , Iași, Editura Polirom, 2008
Dobrescu Paul, Bârgăoanu Alina, Mass m edia și societatea, București, Editura comunicare.ro,
2012
Iacob Dumitru, Cismaru Diana -Maria, Organizația inteligentă. Zece teme de managementul
organizației, ed. a II -a, București, Editura comunicare.ro, 2010
Iacob Dumitru, Cismaru Diana -Maria, Pricopie Remus, Relațiile publice. Coeziune și eficiență
prin comunicare, ed. a III -a, București, Editu ra comunicare.ro, 2011
Libaert Thierry, Comunicarea de criză, București, Editura C.H. Beck, 2008
Lin Xialing, Spence Patric R., Sellnow Timothy L., Lachlan Kenneth A ., Crisis communication,
learning and responding: Best practices in social media , Computers in Human Behavior, Vol.
65, 2016
McLuhan Marshall, Understanding Media: The Extensions of Man, New York, Editura
McGraw -Hill, 1964
Regester Michael, Larkin Judy, Risk Issues and Crisis Management – A Casebook of Best
Practice , ed. a III -a, Londra, Kogan P age Limited, 2005
Ruff Peter, Aziz Khalid, Managing Communications in a Crisis , Burlington, USA, Gower
Publishing Company, 2003
Wolton Dominique, Internetul. O teorie critică a noilor media, București, Editura
comunicare.ro, 2012
Zamfir Cătălin, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, București, Editura Babel,
1993

59
Surse Internet

Gruning James, Rolul relațiilor publice în management și contribuția acestora la funcționarea
eficientă a organizațiilor și societăților, în PR România, 23 ianuarie 2009, http://www.pr –
romania.ro/articole/pr -si-management/63 -rolul -relatiilor -publice -in-management -si-contribuia –
acestora -la-functionarea -eficient a-a-organizatiilor -si-societii -partea -i.html , accesat în data de 14
februarie 2017
Jin Yan, Liu Fisher Brooke, Austin Lucinda L., Examining the role of Social Media in Effective
Crisis Management. The Effects of Crisis Origin, Information Form, and Source on
Publics’Crisis Responses , http://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0093650211423918 ,
publicat la data de 17.10.2011, accesat la 07.01.2017
Libaert Thierry, La gestion des crises, simple affaire de communication?, Management et
conjoncture sociale, februarie – martie 2003, www.tlibaert.info/wp –
content/themes/custom11/documents/gdc.doc , accesat la 15.02.2017
https://blog.hubspot.com/agency/pr -tools#sm.00001nh7eiwc94enpqjvd52nrmkqx , accesat la
30.03.2017
http://adevarul.ro/locale/constanta/elicopter -smurd -cazut -lacul -siutghiol –
1_548eef47448e03c0fdc58439/index.html , accesat la 16.05.2017
http://adevarul.ro/locale/constanta/flota -smurd -si-a-reluat -zborurile -urgenta -constanta –
elicopterul -prabusit -lacul -siutghiol -nu-probleme -tehnice -relevat -ancheta –
1_549be63b448e03c0fd0966c3/index.html , accesat la 16.05.2017
http://adevarul.ro/locale/constanta/foto -video -doar-remuscarir -tristetea -localnicilor -ajunsi –
elicopterul -prabusit -autoritatilor -am-vrut-facem -uitati -rau-iesit-
1_5491cb64448e03c0fdd57b1a/index.html , accesat la 16.05.2017
http://adevarul.ro/lo cale/constanta/martor -tragediei -lacul -siutghiol -mi-a-atras -atentia -zborul –
picaj -elicopterului -1_54903067448e03c0fdcc871a/index.html , accesat la 16.05.2017

60
http://adevarul.ro/locale/constanta/raed -arafat -contul -facebook -8-decembrie -In-scurt -timp-
operatiunile -salvare -sud-estul -tarii-vor-desfasura -mai-eficient –
1_548f6469448e03c0fdc8370d/index.html , accesat la 17.05.2017
http://adevarul.ro/news/eveniment/foto -salvatorii -nu-putut -salvati –
1_54905643448e03c0fdcd91d4/index.html , accesat la 16.05.2017
http://adevarul.ro/news/eveniment/liderul -cj-constanta -urmarit -penal -dna-cazul –
elicopteruluismurd -prabusit -lacul -siutghiol -1_551a765c448e03c0fd13c21e/index.html , accesat la
data de 16.05.2017
http://adevarul.ro/news/eveniment/ministerul -interne -gabriel -oprea -procedurile -departamentului –
situatii -urgenta-vor-reanalizate -elicopterele -smurd -raman -sol-
1_5499153e448e03c0fdfb0047/index.html , accesat la 16.05.2017
http://adevarul.ro/news/eveniment /titanicul -aerian -romania –
1_548ff16e448e03c0fdcac9ec/index.html , accesat la 16.05.2017
http://evz.ro/doctorul -moarte -trebuie -sa-plece.html , accesat la 17.05.2017
http://mt.gov.ro/web14/spatiul -media/comunicate -de-presa/667 -16-dec-2014 , accesat la
18.05.2017
http://old.mpublic.ro/presa/20 14/c_16_12_2014.htm , accesat la 17.05.2017
http://old.mpublic.ro/presa/2014/c_17_12_2014.htm , accesat la 17.05.2017
http://old.mpublic.ro/presa/2014/c_17_12_2014_2.htm , accesat la 17.05.2017
http://smurd.ro/ , accesat la 15.05.2017
http://smurd.ro/category/despre/istoric/ , accesat la 15.05.2017
http://smurd.ro/despre/intrebari -frecvente/ , accesat la 15.05. 2017
http://smurd.ro/despre/structura/ , accesat la 15.05.2017

61
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/la -2-ani-dupa -tragedia -din-lacul -siutghiol -autoritatile -au-un-
plan-pentru -a-preveni -astfel -de-situatii -cum-a-fost-testat.html , accesat la 19.05.2017
http://www .comunicare.mai.gov.ro/arhiva.php?subaction=showfull&id=1418740592&archive=1
423494465&start_from=&ucat=10& , accesat la 16.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/arafat -nu-exclude -total-posibilitatea -salvarii -celorlalte -trei-
persoane -din-elicopterul -prabusit -13722616 , accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/dosarul -elicopterului -smurd -prabusit -in-lacul -siutghiol -tiberiu -nitu-
il-contrazice -pe-raed-arafat -13764725 , accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/guvernul -solicita -un-audit -extern -la-departamentul -lui-raed-arafat –
dupa -accidentul -de-la-siutghiol -13725967 , accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/inregistrare -facuta -imediat -dupa -prabusirea -elicopterului -in-
siutghiol -ajutor -nu-mai-rezist -raed-arafat -a-explicat -de-ce-victimele -nu-puteau -striga -dupa –
ajutor -13724057 , accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/nicusor -constantinescu -acuza -raed-arafat -a-schimbat -destinatia –
elicopterului -prabusit -in-lacul -siutghiol -13723402 , accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/nicusor -constantinescu -anchetat -cu-privire -la-achizitia –
elicopterului -prabusit -in-lacul -siutghiol -14090601 , accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/reactia -lui-raed-arafat -despre -tragedia -aviatica -in-apele -lacului –
siutghiol -avand -in-vedere -conditiile -existente -nu-se-putea -interveni -mai-repede -13723208 ,
accesat la 17.05.2017
http://www.gandul.info/stiri/reactia -ministrului -transportului -la-accidentul -de-pe-lacul -siutghiol –
e-posibil -sa-fi-fost-un-stol-de-pescarusi -13724050 , accesat la 17.05.2017
http://www.investigatiimedia.ro/investigatii/un -elicopt er-de-urgente -pentru -nicusor –
constantinescu , accesat la 18.05.2017
http://www.mediafax.ro/social/agen tia-de-salvare -pe-mare -daca-eram -anuntati -ajungeam -in-
maximum -10-minute -la-elicopterul -prabusit -13723017 , accesat la 15.05.2017

62
http://www.mediafax.ro/social/nicusor -constantinescu -il-acuza -pe-raed-arafat -a-schimbat –
destinatia -elicopterului -prabusit -in-lacul -siutghiol -13723330 , accesat la 15.05.2017
http://www.mediafax.ro/social/un -elicopter -smurd -s-a-prabusit -in-lacul -siutghiol -toate -cele-
patru -persoane -aflate -la-bord-si-au-pierdut -viata -foto-13721962 , accesat la 15.05.2017
https://blogs.fco.gov.uk/paulbrummell/2015/09/30/the -story -of-smurd/ , accesat la 15.05.2017
https://www.curierulnational.ro/Eveniment/2015 -01-
07/Datele+tehnice+ale+accidentului+de+la+Siutghiol+vor+fi+extrase+in+Germania , accesat la
18.05.2017
https://www.igsu.ro/index.php?pagina=desprenoi , accesat la 15.05.2017

63

ANEXE

Anexa 1
Relațiile dintre DSU și structurile coordonate
Link: http://www.dsu.mai.gov.ro/institutii -in-subordinea -dsu/, accesat la 15.05.2017

Anexa 2

Legea nr. 121 din 16 octombrie 1996 privind organizarea și funcționarea Corpului
Pompierilor Militari

Link: http://www.legex.ro/Legea -121-1996 -9155.aspx , accesat la 18.05.2017

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAP. 1
Dispozitii generale

Art. 1
(1) Corpul Pompierilor Militari este institutia publica de interes national, specializata in
prevenirea si stingerea incendiilor si investita cu atributii de coordonare, control si acordare a
asistentei tehnice in acest domeniu, in conditiile legii.
(2) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari face parte din structura
organizatorica a Ministerului de Interne.
Art. 2
Corpul Pompierilor Militari colaboreaza, pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, cu
autoritatile administra tiei publice, cu fortele armate si cu fortele de protectie, cu alte institutii si
organisme care au atributii privind apararea ordinii publice, prevenirea si combaterea sinistrelor,
apararea vietii si integritatii fizice a persoanelor, a avutului public si privat, precum si de
protectie a mediului.

CAP. 2
Organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari

Art. 3
(1) Corpul Pompierilor Militari este constituit din mari unitati, unitati si subunitati
specializate, organizate pe princi pii militare.
(2) Corpul Pompierilor Militari are in compunere:
a) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari;
b) brigazi si grupuri de pompieri militari;
c) institutii militare de invatamant pentru cadrele de pompieri;
d) Centrul de studii, experimentari si specializare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;
e) centre de instructie;
f) Baza de reparatii a autospecialelor si utilajelor de prevenire si stingere a incendiilor;
g) Muzeul National al Pompierilor;
h) Baza pentru logistica.
Art. 4
(1) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari este unitatea centrala care exercita
conducerea, indrumarea si controlul marilor unitati si unitatilor de pompieri prevazute la art. 3
alin. (2).
(2) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari are in structura sa: Statul Major,

Inspectia de prevenire a incendiilor, directii, servicii, sectii si birouri.
(3) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari este condus de un ofite r de
pompieri, in calitate de comandant al Corpului Pompierilor Militari, numit in aceasta functie de
ministrul de interne. El este ajutat in activitatea sa de adjuncti numiti de ministrul de interne.
Art. 5
Inspectoratul General al Corpului Pompie rilor Militari este reprezentat, in relatiile cu
autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu organismele similare din alte tari, precum
si cu organizatiile internationale de profil, de catre comandant sau de catre imputernicitii
acestuia.
Art. 6
Marile unitati si unitatile de pompieri militari se infiinteaza prin ordin al ministrului de
interne, cu avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, iar atributiile acestora se stabilesc prin
regulamente de organizare si functionare.
Art. 7
(1) Brigazile si grupurile de pompieri militari sunt mari unitati sau unitati destinate sa execute
misiuni specifice de prevenire si stingere a incendiilor in zonele de competenta stabilite prin
hotarare a Guvernului si au in compunere: stat major, inspectia de prevenire a incendiilor,
batalioane, detasamente, sectii, statii, pichete, echipaje de pompieri militari si compartimente
functionale, conform statutului de organizare aprobat de ministrul de interne.
(2) Dimensionarea efectivelor si a dotarii tehnico -materiale ale brigazilor si grupurilor de
pompieri militari se stabileste in functie de: suprafata, populatia si potentialul economic al zonei
de competenta si de caracteristicile acesteia din punct de vedere al protectiei impotriva
incendiilor; natura si nivelul riscurilor potentiale de incendiu; densitatea, marimea si comportarea
la foc a constructiilor; drumurile si practicabilitatea acestora; sursele de alimentare cu apa pentru
incendiu; inzestrarea cu mijloace tehnice de prevenire a incendiilor; consecintele eventualelor
incendii.
(3) Brigazile si grupurile de pompieri militari sunt conduse de comandanti, ofiteri de pompieri,
ajutati de adjuncti. In exercitarea atributiilor ce le revin, comandantii emit ordine si dispozitii.
(4) Marile unitati si unitatile de pompieri militari au drapel de lupta.
Art. 8
Batalioanele de pompieri militari executa misiuni specifice in zone stabilite prin ordinul
comandantului brigazii de pompieri militari.
Art. 9
Detasamentele, s ectiile, statiile, pichetele si echipajele de pompieri militari sunt subunitati din
structura unitatilor care executa misiuni specifice de prevenire si stingere a incendiilor, pentru
limitarea efectelor sinistrelor, precum si activitati de descarcerare si de urgenta medicala
prespitaliceasca.
Art. 10
Pentru pregatirea cadrelor de pompieri militari se organizeaza, potrivit legii, institutii militare
de invatamant, Facultatea de pompieri, pentru ofiteri si scoli militare, pentru maistri si subofiteri.
Art. 11
Centrul de studii, experimentari si specializare pentru prevenirea si stingerea incendiilor este
unitatea care asigura in laboratoare si poligoane de profil: testarea combustibilitatii si incercarea
la foc a materialelor; studierea, experi mentarea si verificarea procedeelor, substantelor si
mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; specializarea personalului de pompieri.
Art. 12

(1) Centrele de instructie sunt unitati destinate pregatirii militare de specialitate, fizice si
psihice a cadrelor si militarilor in termen din unitatile Corpului Pompierilor Militari.
(2) In cadrul centrelor de instructie se pot organiza, in conditiile prevazute de lege, cursuri
pentru formarea, atestarea si perfectionarea pompierilor civili si a altor persoane care desfasoara
activitati in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.
Art. 13
Baza de reparatii este unitatea care asigura repararea autospecialelor, a utilajelor si a
echipamentelor specifice din inzestrarea marilo r unitati, unitatilor si subunitatilor de pompieri
militari.
Art. 14
Muzeul National al Pompierilor este institutia de profil care asigura identificarea,
achizitionarea, expunerea si conservarea pieselor de patrimoniu specifice activitatii pompieri lor
militari si civili.
Art. 15
Baza pentru logistica este destinata sa asigure aprovizionarea, stocarea, conservarea si
distribuirea mijloacelor materiale necesare Corpului Pompierilor Militari.
Art. 16
La nivelul Inspectoratului General a l Corpului Pompierilor Militari, la marile unitati si unitati
se organizeaza, in raport de necesitati, compartimente administrative, tehnice, financiare si
medicale, care raspund de intreaga activitate logistica necesara indeplinirii misiunilor si instruir ii
personalului.

CAP. 3
Atributiile Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari, ale brigazilor si grupurilor
de pompieri militari

Art. 17
(1) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari are urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza conceptia generala de prevenire si stingere a incendiilor si controleaza aplicarea
acesteia;
b) stabileste capacitatea de interventie , de lupta si de mobilizare a marilor unitati, unitati si
subunitati de pompieri militari si ia masuri pentru asigurarea acesteia;
c) elaboreaza norme si dispozitii generale de prevenire si stingere a incendiilor, pe care le
supune aprobarii ministrulu i de interne;
d) avizeaza regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor, cuprinse in norme,
normative, standarde si alte prescriptii tehnice elaborate, potrivit legii, de alte organe si institutii
ale administratiei publice centrale de sp ecialitate, elaborate pe baza normelor mentionate la lit c);
e) elaboreaza conditii tehnice generale, obligatorii la proiectarea, omologarea si executarea in
tara a autospecialelor, utilajelor, instalatiilor, echipamentelor, substantelor, accesoriilor si altor
mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor si avizeaza folosirea celor provenite din
import;
f) avizeaza, autorizeaza si verifica aplicarea prevederilor legale in domeniul sigurantei la foc;
participa la atestarea tehnico -profesio nala a verificatorilor de proiecte, a responsabililor tehnici si
a expertilor in activitatea de constructii, precum si la eliberarea agrementelor tehnice ale noilor
produse si procedee in acest domeniu;
g) asigura emiterea normelor tehnice privind expl oatarea, intretinerea, repararea, scoaterea din

functiune, declasarea si casarea autospecialelor, aparaturii, mijloacelor si echipamentelor de
prevenire si stingere a incendiilor, precum si pentru instalatiile specifice aferente navelor si
trenurilor desti nate interventiei la incendii;
h) stabileste metodologia pentru clasificarea combustibilitatii materialelor si substantelor,
precum si pentru testarea comportarii la foc a acestora;
i) autorizeaza si acrediteaza laboratoarele si poligoanele de ince rcari la foc, testari,
experimentari si de agrementari in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, pe baza
regulamentului aprobat de ministrul de interne;
j) conlucreaza cu autoritatile competente, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor ce decurg din conventiile internationale la care Romania este
parte sau a aderat;
k) organizeaza cursuri pentru formarea, atestarea si specializarea pompierilor civili si a
cadrelor tehnice cu atributii in domeniul p rotectiei impotriva incendiilor si elibereaza, dupa caz,
certificate, brevete, atestate sau diplome;
l) atesteaza persoanele fizice si juridice pentru prestarea lucrarilor de termoprotectie si
ignifugare, precum si a celor de verificare, intretinere si reparare a autospecialelor, utilajelor,
instalatiilor si a altor mijloace tehnice destinate prevenirii si stingerii incendiilor;
m) asigura si coordoneaza relatiile cu organismele similare din alte tari, precum si cu
organizatiile internationale de pr ofil;
n) coordoneaza activitatea de informare publica si desfasoara, cu sprijinul mass -media, astfel
de activitati pentru cunoasterea riscurilor de incendiu, a normelor si masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor;
o) stabileste criteriile m inime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor
publice de pompieri civili;
p) editeaza publicatii si lucrari de specialitate, elaboreaza regulamente, instructiuni si manuale
specifice pompierilor;
r) organizeaza banca de date privind incendiile;
s) indeplineste orice alte atributii care ii sunt date prin lege.
Art. 18
Brigazile si grupurile de pompieri militari au urmatoarele atributii principale:
a) exercita, potrivit legii, inspectii si controale privind modul de aplicare a prevederilor legale
in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;
b) intocmesc documentele operative de interventie si stabilesc fortele si mijloacele necesare;
c) asigura organizarea interventiei pompierilor militari care partici pa la stingerea incendiilor si
coordoneaza actiunea tuturor fortelor participante;
d) dupa terminarea operatiunilor de interventie, incheie procesul -verbal de interventie, potrivit
regulamentului aprobat de ministrul de interne;
e) emit avize si au torizatii de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute de lege;
f) isi dau acordul asupra regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, cuprinse
in normele si dispozitiile emise, potrivit legii, de catre autoritatile administratiei publice locale;
g) stabilesc criteriile minime de performanta p rivind organizarea si functionarea serviciilor de
pompieri civili, pentru care nu sunt elaborate reglementari specifice;
h) preiau, in conditiile legii, copiile autentificate de pe planurile cladirilor din administrarea
autoritatilor publice, a institu tiilor si a agentilor economici;
i) stabilesc, impreuna cu politia si cu alte organe abilitate de lege, cauzele producerii
incendiilor si conditiile care au favorizat dezvoltarea si propagarea acestora, organizeaza banca

de date privind incendiile;
j) efectueaza, la cerere, experimentari si constatari tehnico -stiintifice in scopul stabilirii
cauzelor producerii incendiilor si a conditiilor care au favorizat dezvoltarea si/sau propagarea
acestora;
k) participa, cu forte si mijloace specifice, in conditiile prevazute de lege, la actiuni de salvare
sau protejare a oamenilor, animalelor si bunurilor aflate in pericol, de limitare si inlaturare a
urmarilor accidentelor, catastrofelor si calamitatilor naturale, precum si la activitati de urgenta
medica la si de protectie civila;
l) desfasoara, cu sprijinul mass -media, activitati de informare publica pentru cunoasterea
riscurilor de incendiu, a normelor si masurilor de prevenire a acestora, precum si a modului de
actiune in caz de incendiu;
m) org anizeaza, desfasoara si conduc activitatile de pregatire profesionala, militara si fizica a
efectivelor, potrivit reglementarilor in vigoare, precum si concursurile profesionale ale
pompierilor;
n) indeplinesc orice alte sarcini care le sunt date prin ordine si dispozitii de catre persoane
legal investite cu acest drept.
Art. 19
(1) Marile unitati, unitatile si subunitatile de pompieri militari pot presta, contra cost, la
cererea persoanelor fizice si juridice, unele servicii, in conditiile prev azute de lege, cum sunt:
a) supravegherea masurilor de prevenire si asigurare a interventiei pentru stingerea incendiilor
la targuri, expozitii, manifestari cultural -sportive, activitati de filmare si altele asemenea;
b) incercari, experimentari si verificari privind combustibilitatea si comportarea la foc,
eficacitatea si/sau fiabilitatea instalatiilor si a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a
incendiilor;
c) consultatii, asistenta tehnica de specialitate si studii, verificari ale doc umentatiilor, precum
si verificari la fata locului privind protectia impotriva incendiilor; activitati specifice de formare,
pregatire, specializare si atestare in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a personalului cu
asemenea atributii din afara Corpului Pompierilor Militari;
d) transport de apa, evacuarea apei din subsolurile cladirilor sau din fantani; limitarea,
colectarea sau indepartarea unor produse poluante; efectuarea de lucrari la inaltime;
e) repararea si valorificarea de mijloac e tehnice pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
(2) Veniturile nete incasate din prestatiile prevazute la alin. (1), precum si cele din
compensarea contravalorii consumurilor in cazuri de interventii raman la dispozitia unitatilor
prestatoare ca venituri extrabugetare, pentru acoperirea cheltuielilor de investitii, intretinere si
dotare.

CAP. 4
Personalul Corpului Pompierilor Militari, drepturile si obligatiile acestuia

Sectiunea 1
Personalul Corpului Pompierilor Militari
Art. 20
(1) Personalul Corpului Pompierilor Militari se compune din militari si salariati civili.
Prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum si cele ale regulamentelor
militare generale se aplica si pompierilor militari, in m asura in care, prin prezenta lege, nu se
dispune altfel.

(2) Militarii in termen din unitatile de pompieri au drepturile si indatoririle prevazute in
dispozitiile legale pentru militarii in termen ai fortelor armate ale Romaniei.
Art. 21
Numaru l posturilor de ofiteri, maistri militari, subofiteri, militari angajati pe baza de contract,
militari in termen si salariati civili din unitatile Corpului Pompierilor Militari, in timp de pace si
la mobilizare, se stabileste anual de ministrul de interne, in limita efectivelor pentru pompieri
aprobate prin hotarare a Guvernului.
Art. 22
Salariatii civili se supun statutului functionarilor publici si dispozitiilor celorlalte reglementari
legale referitoare la drepturile si obligatiile acestora, in masura in care prin prezenta lege nu se
dispune altfel.
Art. 23
Selectionarea, in cadrarea si acordarea drepturilor personalului militar si civil din Corpul
Pompierilor Militari se fac potrivit legii si ordinelor ministrului de interne.
Art. 24
Cadrele de pompieri militari provin din randurile absolventilor institutiilor militar e de
invatamant. Pentru unele activitati pot fi incadrati specialisti cu studii corespunzatoare din alte
sectoare de activitate.

Sectiunea a 2 -a
Drepturi si obligatii
Art. 25
(1) Personalul unitatilor de pompieri militari cu atributii de i ndrumare, control si constatare a
incalcarilor legii in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, precum si de interventie, anume
desemnat de comandantul Corpului Pompierilor Militari, pe timpul indeplinirii serviciului, este
investit cu exercitiul aut oritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa efectueze controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind prevenirea si
stingerea incendiilor, inclusiv in unitatile si locurile in care se afla documente secrete de st at sau
se executa lucrari cu asemenea caracter, in conditiile legii;
b) sa stabileasca masuri obligatorii pentru prevenirea si inlaturarea starilor de pericol si
cauzelor potentiale de incendiu si a altor nereguli constatate in respectarea normelor leg ale de
prevenire si stingere a incendiilor; sa propuna eliberarea sau retragerea avizelor si a autorizatiilor
de prevenire si stingere a incendiilor;
c) sa organizeze exercitii si aplicatii tactice de interventie pentru stingerea incendiilor la
institu tii si agenti economici, cu acordul si in prezenta conducatorilor acestora;
d) sa constate si sa sanctioneze contraventiile privind prevenirea si stingerea incendiilor;
e) sa constate si sa sesizeze, in conditiile prevazute de lege, infractiunile s avarsite in domeniul
prevenirii si stingerii incendiilor;
f) sa solicite de la persoanele fizice si juridice orice date, informatii si documente necesare
indeplinirii atributiilor legale;
g) sa stabileasca restrictii ori sa interzica utilizarea foc ului deschis si efectuarea unor lucrari cu
substante inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii;
h) sa propuna, in conditiile legii, sistarea lucrarilor de constructii sau oprirea functionarii sau
utilizarii unei constructii;
i) sa dispuna, in situatii de necesitate, oprirea functionarii sau demolarea constructiei
incendiate, precum si a celor vecine ori a unor parti din acestea, in scopul limitarii propagarii

incendiilor si al evitarii unui dezastru, daca un asemenea pericol este real, iminent si inevitabil;
j) sa dispuna restrangerea utilizarii cladirilor incendiate ori amenintate, precum si a terenurilor
din vecinatatea acestora;
k) sa utilizeze, in raport cu necesitatile, apa, indiferent de sursa din care provine, p entru
interventii la incendii;
l) sa se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interventiei, pe drumuri care nu sunt
deschise traficului public ori pe alte terenuri, daca cerintele de operativitate si de lucru impun
aceasta; sa opreasca ori sa limiteze traficul public in zona desfasurarii operatiunilor de
interventie;
m) sa intre, pentru indeplinirea atributiilor legale, in orice incinta a unitatilor economice, a
institutiilor publice ori private, a organizatiilor social -politice, cu respec tarea dispozitiilor legale;
n) sa intre in locuinta persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimtamantul scris al acestora,
in conditiile prevazute de lege. In cazul in care se impune inlaturarea unui pericol iminent de
incendiu asupra vietii, inte gritatii fizice sau bunurilor unor persoane, consimtamantul nu este
necesar;
o) sa solicite sprijinul autoritatilor publice, mijloacelor de informare in masa si cetatenilor
pentru luarea masurilor urgente in vederea preintampinarii, limitarii si inlatu rarii unor pericole
iminente provocate de incendii, explozii, accidente si alte sinistre;
p) sa preia, in conditiile legii, planurile cladirilor din administrarea autoritatilor publice,
institutiilor si a agentilor economici.
(2) In exercitarea atr ibutiilor legale prevazute la alin. (1), personalul Corpului Pompierilor
Militari isi va face cunoscuta calitatea si va prezenta legitimatia de serviciu.
Art. 26
(1) Dreptul la pensie al ofiterilor, maistrilor militari, subofiterilor, militarilor angajati pe baza
de contract si al salariatilor civili din Corpul Pompierilor Militari se stabileste in conditiile legii.
(2) Personalul militar al Corpului Pompie rilor Militari, care indeplineste atributii si activitati
de interventie, se incadreaza in grupa I de munca.
(3) Personalul militar al Corpului Pompierilor Militari, altul decat cel prevazut la alin. (2), se
incadreaza in grupa a II -a de munca.
(4) Incadrarea in grupe de munca a personalului militar al Corpului Pompierilor Militari se
stabileste prin ordin al ministrului de interne.
Art. 27
(1) Drepturile sociale asigurate, potrivit legii, cadrelor militare ale Corpului Pompierilor
Militari se acorda, in mod corespunzator, si militarilor angajati pe baza de contract.
(2) Drepturile legale ce revin cadrelor militare si familiilor sau urmasilor acestora se acorda,
dupa caz, in mod corespunzator, si personalului civil, militarilor in termen, militarilor angajati pe
baza de contract, elevilor si studentilor din scolile si institutiile de invatamant militar de profil,
pentru situatiile de deces ori de invaliditate intervenite in timpul si din cauza serviciului ori in
legatura cu serviciul.
(3) Baza de calcul al pensiei pentru urmasii militarului in termen, decedat in timpul si din
cauza serviciului, este solda de baza lunara bruta pentru militarul angajat pe baza de contract.
Art. 28
Cadrele militare de pompieri, care, din motive de imbolnavire, accidente sau alte asemenea
evenimente, survenite pe timpul, din cauza ori in legatura cu serviciul, nu -si mai pot indeplini
atributiile si sunt trecute intr -o alta functie, isi pastreaza solda si celelalte drepturi banesti avute
anterior.

Art. 29
Personalul militar de pompieri in activitate, care executa, conduce sau coordoneaza misiuni si
sarcini de serviciu in conditii de pericol deosebit, beneficiaza de un spor de pana la 30%, calculat
la solda de baza. Categoriile de personal in ac tivitate, care beneficiaza de acest spor, se stabilesc
prin ordin al ministrului de interne.
Art. 30
(1) Personalului Corpului Pompierilor Militari i se asigura, gratuit, echipamentul de protectie
adecvat misiunilor specifice pe care le indeplinest e, iar in cazul in care i s -au degradat sau i s -au
distrus, ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, imbracamintea, incaltamintea ori alte
bunuri personale, are dreptul la despagubiri corespunzatoare, acordate de Ministerul de Interne.
(2) Pe rsonalului Corpului Pompierilor Militari, care participa la interventii a caror durata
depaseste 4 ore, i se asigura, gratuit, un supliment de hrana in echivalentul a 2.000 de calorii,
pentru fiecare zi de interventie.
Art. 31
(1) Cadrele militare permanente si salariatii civili, ingineri sau arhitecti din Corpul
Pompierilor Militari, care au indeplinit, o perioada de minimum 10 ani, functia de inspector de
specialitate in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, pot obtine, la iesirea din serv iciu, un
brevet de pompier specialist, eliberat, la cerere, de catre comandantul Corpului Pompierilor
Militari.
(2) Brevetul prevazut la alin. (1) da dreptul titularului de a dobandi, fara o alta atestare
tehnico -profesionala, calitatea de specialist, verificator si expert privind siguranta la foc in
activitatea de constructii, in conditiile legii.
Art. 32
Militarii care au satisfacut stagiul militar in unitatile Corpului Pompierilor Militari pot obtine
certificat de calificare in meseria de pom pier, care se acorda, la cerere, de comandantul Corpului
Pompierilor Militari.

CAP. 5
Asigurarea materiala si financiara

Art. 33
Corpul Pompierilor Militari are in inzestrare armament, munitie, tehnica, echipament,
substante si aparatura specifica, necesare indeplinirii atributiilor prevazute de lege, precum si
pentru autoapararea si protectia obiectivelor in care isi desfasoara activitatea.
Art. 34
(1) Dotarea Corpului Pompierilor Militari se realizeaza, prin grija Ministerului de Interne, din
productia interna si din import.
(2) Tehnica, echipamentele, substantele si aparatura prevazute la art. 33, procurate din import,
sunt scutite de plata taxelor vamale.
(3) Primele de asigurare pentru pagubele produse in caz de accident de autovehicule, conduse
de militarii in termen – soferi, pe timpul executarii misiunilor de interventie, se platesc de catre
Ministerul de Interne.
Art. 35
(1) Sediile pentru marile unitati, unitatile si subunitatile de pompieri militari se construiesc din
fondurile alocate Ministerului de Interne, pe terenurile atribuite, in conditiile legii, de catre
organele administratiei publice locale.

(2) Imobilele, cladirile si terenurile, detinute de marile unitati si unitatile Corpului Pompierilor
Militari, cu exceptia celor inchiriate de la persoanele fizice, sunt proprietate a statului.
Art. 36
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari:
a) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico -economice pentru lucrarile
proprii de investitii si urmareste executarea acestora la termenele stabilite;
b) stabileste normele de intrebuintare, intretinere si reparare pentru tehnica sp eciala din dotare;
c) executa controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate marilor unitati si unitatilor
subordonate;
d) exercita orice alte atributii conferite prin lege.

CAP. 6
Dispozitii finale

Art. 37
Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor
Militari se aproba de catre ministrul de interne.
Art. 38
(1) Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari colaboreaza cu organele similare
din alte tari, in baz a conventiilor internationale la care Romania este parte sau a acordurilor
bilaterale.
(2) Efectivele unitatilor Corpului Pompierilor Militari pot participa, conform legii, la
executarea de operatiuni si lucrari de stingere a incendiilor sau de inlatur are a efectelor negative
ale unor accidente, catastrofe si calamitati produse in alte tari, pe baza intelegerilor incheiate
intre parti.
Art. 39
Agentii economici, institutiile, alte persoane juridice si persoanele fizice sunt obligate sa puna
la dispozitia personalului de pompieri, desemnat potrivit art. 25, documentele si datele ce li se
solicita, potrivit legii, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu.
Art. 40
Cheltuielile aferente consumului de apa din retelele publice pentru pregat irea fortelor si pentru
stingerea incendiilor izbucnite la bunurile apartinand persoanelor fizice si domeniului public se
suporta de catre consiliul local al unitatii administrativ -teritoriale in raza careia functioneaza
unitatea sau subunitatea teritorial a de pompieri militari ori de catre consiliul local al unitatii
administrativ -teritoriale pe raza careia s -a produs evenimentul.
Art. 41
Pompierilor militari, persoanelor din tara si din strainatate, care s -au distins in promovarea
protectiei impot riva incendiilor, li se pot conferi diplome, cupe, insigne si Placheta de Onoare a
Corpului Pompierilor Militari.
Art. 42
Marile unitati si unitatile de pompieri militari nu raspund pentru pagubele inerente procesului
de interventie si sunt scutite de taxa de timbru in litigiile care au ca obiect plata despagubirilor
pentru pagube produse pe timpul interventiei.
Art. 43
In cadrul Corpului Pompierilor Militari pot functiona case de odihna si recuperare, cluburi,
precum si asociatii cultural -sportive, potrivit legii.

Art. 44
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 23 -25 din Decretul nr. 23 2/1974
privind prevenirea si stingerea incendiilor, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.077/1953
pentru declararea zilei de 13 septembrie ca "Ziua pompierilor din R.P.R." si orice alte dispozitii
contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera De putatilor in sedinta din 30 septembrie 1996, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ADRIAN NASTASE

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 1 octombrie 1996, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATUI
ION SOLCANU

Anexa 3
Densitatea serviciilor SMURD
Link: http://smurd.ro/unitati/unitati -smurd/ , accesat la 15.05.2017

Anexa 4
Comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne
Link:
http://comunicare.mai.gov.ro/arhiva.php?subaction=showfull&id=1418661059&archive=142349
4465&start_from=&ucat=9& , accesat la 16.05.2017

Comunicat de presă – ora 18.20

Vicepremierul Gabriel Oprea a ajuns în zona accidentului aviatic în care a fost implicat un
elicopter EC 135, operat de SMURD Constanța.

Pentru intensificarea căutărilor membrilor echipajului elicopterului prăbușit în zona lacului
Siutghiol din județul Constanța, din ordinul v icepremierului Gabriel Oprea un elicopter cu echipe
de salvatori din București este deja în zbor spre zona accidentului.

Totodată, vicepremierul Gabriel Oprea a solicitat intervenția de urgență a scafandrilor militari
din cadrul Ministerului Apărării Naț ionale pentru a participa la misiunea de căutare. Primele
forțe suplimentare au ajuns deja la locul accidentului.

Din informațiile de la fața locului, o persoană a fost scoasă din apă și a fost resuscitată. În
continuare această persoană a fost transporta tă la spitalul județean Constanța. Persoana găsită
făcea parte din echipa medicală care se afla la bordul elicopterului.

Bărcile care au ajuns la fața locului și au recuperat prima victimă sunt din cadrul ISU Dobrogea.

Potrivit ISU Dobrogea, primele ech ipaje au ajuns la fața locului la ora 16.30. Prima persoană din
echipaj a fost găsită la ora 16.45.

La momentul accidentului, elicopterul se întorcea către bază, de la o misiune de salvare aero –
medicală, după ce a transportat un pacient la spitalul județ ean Constanța.

Postat la ora 18:30, luni, 15 decembrie 2014
Direcția Informare și Relații Publice – Ministerul Afacerilor Interne

Anexa 5

Declarație de presă a Ministerului Afacerilor Interne; Filmul evenimentelor de la Siutghiol

Link:
http://www.comunicare.mai.gov.ro/arhiva.php?subaction=showfull&id=1418740592&archive=1
423494465&start_from=&ucat=10& , accesat la 16.05.20 17

Declarație de presă – misiunea de căutare -salvare în cazul accidentului aviatic

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, subcomisar de poliție Monica Dajbog, a
susținut marți, 16 decembrie 2014 la sediul MAI, o declarație de presă, având ca temă modul în
care a decurs misiunea de căutare -salvare în cazul accidentului a viatic care a avut loc luni, 15
decembrie a.c., în județul Constanța.

Redăm, în continuare, declarația de presă a purtătorului de cuvânt:

”Din dispoziția viceprim -ministrului pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne,
Gabriel Oprea, la n ivelul Centrului Operațional de Comandă al Ministerului Afacerilor Interne s –
a făcut o analiză operativă, privind modul în care s -a derulat misiunea de căutare -salvare care a
avut loc ieri, în urma accidentului aviatic din zona lacului Siutghiol.

La reali zarea acestei analize au participat reprezentanții tuturor instituțiilor statului și ai
structurilor de ordine și securitate națională – MAI, Ministerul Transporturilor și MApN, care au
intervenit pentru găsirea victimelor accidentului, scopul analizei fii nd acela de a integra și
corobora toate datele referitoare la acest accident. Vicepremierul Gabriel Oprea l -a informat pe
Primul -ministru Victor Ponta în legătură cu toate aceste aspecte.

Din primele informații integrate la nivelul Centrului Operațional d e Comandă al Ministerului
Afacerilor Interne, rezultă următoarele:

Elicopterul EC 135 din cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor
Interne, aflat în serviciu la Punctul de Operare Aero -medicală Constanța, a decolat de pe
Aeropo rtul Mihail Kogălniceanu la ora 16.06, după realimentare, îndreptându -se către locul de
staționare, pe Aeroportul Tuzla, în condiții meteo normale pentru zbor. Anterior, elicopterul
realizase o misiune de salvare aero -medicală.

Accidentul aviatic s -a prod us în timp ce aeronava survola lacul Siutghiol. Respectivul lac are o
lungime de 7,5 km, lățime medie de 2,5 km, adâncime variabilă între 6 -7 metri, fund acoperit de
mâl, iar în ziua de 15 decembrie, temperatura apei era de 2 grade Celsius.
Aceste date sun t importante în condițiile în care, conform Manualului Internațional de Căutare –
Salvare și a specificațiilor din diagrama acestuia, în situația dată, supraviețuirea conștientă ar fi
putut fi de cel mult 12 minute, iar supraviețuirea generală de cel mult 20 de minute, în apă la
temperatura de 2 grade Celsius.

În ceea ce privește elicopterul, acesta era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziționat de către
Consiliul Județean Constanța în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanțare europeană
„Equipmen t to Save Our Lives”, în cadrul Programul Operațional comun România -Bulgaria
2007 -2013.
Aeronava era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului
Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 și realizase 188 ore de zbor.

La data de 06.11.2014, a avut loc predarea -primirea aeronavei de la Consiliul Județean Constanța
către IGAv, iar inspecția pentru înmatricularea aeronavei a avut loc în aceeași zi la sediul
EUROCOPTER România. La data de 25.11.2014, aeronava a fost recepționată la sol și în zbor
de către o comisie a IGAv, aeronava funcționând normal. În aceeași zi, elicopterul s -a deplasat în
zbor la Punctul de Operare Aero -medicală Constanța.

Aeronava nu îndeplinea condițiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotată cu pil ot automat
și baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare, ceea ce făcea inutilă utilizarea
flotoarelor.

Elicopterul avea la bord un echipaj format din:
– Pilot: cmdr. CĂTUNEANU PETRE CORNELIU – cu o experiență de 2.900 ore de zbor.
– Copilot: cpt. cmdr. CRĂCĂNEL GINEL -CLAUDIU – cu o experiență de 1.600 ore de
zbor.
– Medic: dr. VIZIREANU LAURA.
– Asistent medical: HARTON GABRIELA.

La ora 16,11, s -a primit primul apel la 112 care a anunțat că un elicopter SMURD s -a prăbușit în
lacul Si utghiol. Menționăm că la orele 16,12 și 16,14, s -au primit și alte apeluri la 112 prin care a
fost anunțată prăbușirea unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol.

La ora 16,11, ISU Constanța alertează forțele din subordine și ordonă trimiterea la locul
accid entului a acestora, concomitent cu raportarea la Centrul Operațional de la nivelul IGSU,
fiind luate măsuri conform procedurilor operaționale pentru acest tip de eveniment.

Conform procedurilor IGSU, timpii de reacție pentru alertare sunt de 3 minute, ia r viteza medie
de deplasare a autospecialei la fața locului este de 60 km/oră. Distanța de la ISU Constanța până
la malul lacului este de 10 kilometri. Din cauza condițiilor de trafic, echipajele ISU au ajuns la
locul evenimentului în aproximativ 15 minute .

În primă fază, la ora 16,12 s -au trimis la locul intervenției 2 autospeciale de intervenție cu o
barcă și 10 subofițeri de la Detașamentul Constanța, care au ajuns la ora 16,29.

Concomitent au fost alertate echipajele medicale de urgență prespitaliceas că (ambulanță și
SMURD).

Conform procedurilor, timpii de ajungere la caz pentru echipajele de prim -ajutor sunt de 8
minute în mediul urban pentru 90% din cazuri și de 12 minute în mediul rural pentru 75% din
cazuri, iar pentru echipajele de urgență și de terapie intensivă mobilă sunt de 15 minute în mediul

urban pentru 90% din cazuri și de 20 minute în mediul rural pentru 75% din cazuri.

La ora 16,15, domnul viceprim -ministru pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne
domnul Gabriel Oprea, a activat Centrul Operațional de Comandă al Ministerului Afacerilor
Interne, precum și Centrul Operațional de Comandă al Guvernului.

Totodată, vicepremierul Gabriel Oprea s -a deplasat la locul producerii accidentului și a solicitat
Secției Parchetelor Mi litare să trimită procurori militari criminaliști, pentru desfășurarea
cercetărilor.

Informația despre producerea accidentului a fost comunicată șefului Departamentului pentru
Situații de Urgență, secretar de stat Raed Arafat, la ora 16,15.

Viceprim -ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne a ajuns în jurul orei
18,00 la locul accidentului aviatic și a dispus intensificarea măsurilor de căutare -salvare, dar și
de iluminare a locului accidentului. S -a folosit un elicopter de la M inisterul Apărării Naționale și
altul de la Inspectoratul General pentru Aviație, ambele dotate cu proiectoare și mijloace pentru
iluminat.

La ora 16,16, Centrul de Coordonare ROMATSA a fost informat prin intermediul sistemului
unic de urgență 112 că aero nava s -a prăbușit în lacul Siutghiol – Mamaia, la 500 de metri de mal.

La ora 16,17, conform Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 741/2008, a fost declanșată faza de
căutare -salvare la nivelul Centrului de Coordonare SAR -ROMATSA.

La ora 16,17, prima ambulanță din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Constanța a ajuns
la locul accidentului.
La ora 16,18, a fost alertată echipa de scafandri din cadrul Inspectoratului Județean pentru
Situații de Urgență Constanța și a Centrului de Antrenament al ISU Constanța.

La ora 16,20, Căpitănia Midia, care are în subordine Oficiul de Căpitănie Mamaia, a fost sesizat
de o persoană că un elicopter s -a prăbușit în lacul Siutghiol. La ora 16,25, aceasta a solicitat
Agenției Române pentru Salvarea Victimelor Omeneșt i pe Mare, respectiv conducătorului
șalupei Jupiter, să se prezinte la ambarcațiune pentru a participa la intervenție.
La ora 16,29, forțele ISU Constanța au ajuns la țărm și au observat resturi ale aeronavei.

La ora 16,30, ISU Constanța prin Garda de Co astă – SCOMAR a anunțat Autoritatea Navală
Română despre producerea evenimentului.

La ora 16,31, după aproximativ 20 minute de la momentul alarmării, se lansează prima barcă
pneumatică de 10 persoane pentru căutare -salvare a ISU – al cărei motor pornește la sfoară și nu
la cheie. Motorul nu a pornit, dar barca a fost oricum utilizată în intervenție cu ajutorul vâslelor.

La ora 16,40, ISU Constanța activează Planul de cooperare cu Ministerul Apărării Naționale.

La ora 16,45, este recuperată din apă prim a victimă – dr. VIZIREANU LAURA – de către

echipajul ISU din prima barcă; s -au început manevrele de resuscitare și victima a fost transferată
într-o barcă civilă cu motor, însoțită de un paramedic SMURD care a continuat manevrele de
resuscitare până la pre luarea pe mal de către echipajul de ambulanță. Personalul ISU din prima
barcă rămâne la fața locului pentru a continua acțiunea de căutare -salvare.

La ora 16,47, la 35 de minute de la anunțarea accidentului, se lansează la apă cea de a doua barcă
cu motor a ISU Constanța.

La ora 16,49, a fost solicitată intervenția echipei de scafandri a Centrului 39 Constanța,
aparținând Ministerului Apărării Naționale.

La ora 16,50, șalupa Jupiter a Agenției Române pentru Salvarea Victimelor Omenești pe Mare a
ajuns la locul accidentului, oferind sprijin în operațiunea de căutare.

La ora 16,54, a fost lansată la apă a treia barcă cu motor, pentru operațiuni de căutare -salvare.

La ora 17,07, se solicită scafandri de la Garda de Coastă, iar la ora 17,12, scafandrii de l a ISU
Constanța încep căutarea victimelor.
La ora 17,50, forțele Ministerului Apărării Naționale intervin în sprijinul acțiunilor de căutare.

La ora 18,30, Garda de Coastă aduce la fața locului 2 ambarcațiuni, 4 scafandri, 3 echipamente
de vedere pe timp de noapte și un sonar performant.

La ora 21,18, este găsit de scafandri ISU Constanța copilotul CRĂCĂNEL GINEL -CLAUDIU,
la circa 10 metri dreapta de locul unde ulterior a fost găsită carlinga, imobilizat în scaunul
elicopterului la adâncimea de 4 metri, în condiții de vizibilitate redusă.

La ora 21,30, copilotul CRĂCĂNEL GINEL -CLAUDIU este adus la mal de către ISU Constanța
și încep manevrele de resuscitare. La ora 21,47, copilotul CRĂCĂNEL GINEL -CLAUDIU este
transportat la UPU Constanța, unde ajunge la ora 22,00, sunt continuate manevrele de
resuscitare, iar la ora 01,30 este declarat decedat.

La ora 22,00, este găsită carlinga elicopterului, la o adâncime de 4,4 metri pe un fund de apă
mâlos.

La ora 23,00, conform aprobării domnului Viceprim -ministru pentru securitate națională,
ministrul afacerilor interne, o echipă aparținând Marine Research, cu ajutorul unei ambarcațiuni
de la Garda de Coastă a început căutările cu un sonar multi – undă.

La ora 23,45, este declarat decesul primei victime recuperat e, doamna dr. VIZIREANU LAURA.

La ora 23,50, este găsită a treia victimă, pilotul CĂTUNEANU PETRE CORNELIU, la
aproximativ 10 metri de carlingă. La ora 00,35, pilotul CĂTUNEANU PETRE CORNELIU este
adus în UPU, unde se declară decesul.

La ora 03,30, este găsită cea de -a patra victimă, asistenta HARTON GABRIELA CLAUDIA,
prinsă în centură în carlinga epavei. La 04,10 este transportată la mal, preluată de ambulanță,
aplicându -se manevrele medicale specifice, iar la ora 04,30 este adusă la UPU, unde se declară
decesul.

La ora 04,10, se încheie operațiunea de căutare – salvare și se iau măsuri pentru conservarea
locului faptei, în vederea continuării cercetării la fața locului pe timpul zilei.

Ulterior, conducerea Ministerului Afacerilor Interne s -a deplasat l a Centrul Operațional de
Comandă al MAI, unde se află și în prezent. La fața locului au primit dispoziție să rămână
domnul secretar de stat Raed Arafat și echipa complexă de investigații, care în conformitate cu
prevederile legale acordă sprijin procuroril or militari competenți în cauză.

Operațiunile de căutare -salvare s -au desfășurat conform procedurilor legale.
La operațiune au participat forțe și mijloace suplimentare ordonate de către Viceprim -ministrul
pentru securitate națională, domnul Gabriel Oprea , astfel:
• Inspectoratul pentru Situații de Urgență Constanța: 47 militari cu 15 autospeciale, 3 bărci
de salvare și 1 echipaj SMURD;
• Inspectoratul General de Aviație: 2 elicoptere MI 17, 1 elicopter EC 135, 1 autovehicul și
16 militari;
• Ministerul A părării Naționale: 5 ofițeri, 53 de subofițeri scafandri cu 4 bărci cu 1 sonar, 1
elicopter IAR 330, precum și personal auxiliar și echipamente de sprijin logistic;
• Autoritatea Navală Română, prin Agenția Română pentru Salvarea Vieții Omenești pe
Mare cu o șalupă „Jupiter”. Totodată, la mal au fost prezente 3 persoane din conducerea ANR;
• Garda de Coastă – 11 polițiști de frontieră, 5 autovehicule și 2 ambarcațiuni cu 4
scafandri, 3 echipamente de vedere pe timp de noapte și 1 sonar;
• Inspectoratul Jude țean de Poliție Constanța – 45 de polițiști cu 15 autospeciale;
• Inspectoratul Județean de Jandarmi Constanța – 5 ofițeri, 21 subofițeri și 3 autovehicule și
Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanța -2 ofițeri, 23 subofițeri și 4 autovehicule;
• Serviciul Ju dețean de Ambulanță Constanța – 4 ambulanțe cu 12 persoane;
• Și două societăți comerciale, private care au sprijinit căutările cu o șalupă, 2 bărci, dintre
care una cu sonar și 5 scafandri.

Menționăm că accidentul face obiectul unui dosar penal înregistrat la Parchetul Militar de pe
lângă Tribunalul Militar București, urmând să fie preluat de către Secția Parchetelor Militare din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care va pronunța soluția legală.

La nivelul Minis terului Afacerilor Interne a fost numită o comisie de investigare a catastrofei
aeriene, prin ordinul Viceprim -ministrului pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne
Gabriel Oprea. Comisia este formată din 14 specialiști și are ca obiectiv s tudierea și analiza
factorilor care au favorizat și determinat producerea catastrofei aeriene, în vederea elucidării
cauzelor acesteia. Comisia își desfășoară activitatea sub coordonarea procurorului militar.

Ca măsură de siguranță, în conformitate cu Ins trucțiunea 155 din 21 februarie 2007, privind
investigarea evenimentelor de aviație produse cu aeronave aparținând Ministerului Afacerilor

Interne, toate cele nouă elicoptere, de tipul celui care s -a prăbușit ieri în județul Constanța vor fi
oprite la sol până la stabilirea cauzelor accidentului.
În acest timp, pentru intervențiile aero -medicale, Inspectoratul General de Aviație al Ministerului
Afacerilor Interne are la dispoziție alte 7 elicoptere care pot fi echipate medical, în orice
moment.

Pentru cr eșterea potențialului operațional la nivelul județului Constanța și întărirea mecanismelor
de cooperare la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța, domnul viceprim –
ministru pentru securitate națională, ministrul Afacerilor Interne Gabr iel Oprea a dispus
schimbarea din funcție a șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța, colonel
Viorel Jianu, și a propus primului -ministru schimbarea din funcție a prefectului județului
Constanța, domnul Radu Volcinschi, care este și pre ședinte al Comitetului Județean pentru
Situații de Urgență în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Vicepremierul Gabriel Oprea s -a asigurat că familiile victimelor accidentului vor primi tot
sprijinul de care au nevoie din p artea autorităților statului în aceste momente grele.

Totodată, viceprim -ministrul a cerut să fie permanent informat cu privire la stadiul acțiunilor de
căutare a resturilor aeronavei, insistând asupra necesității urgentării acestei operațiuni pentru a
veni în sprijinul anchetei desfășurate de către Parchetul Militar”.

Postat la ora 16:36, marți, 16 decembrie 2014
Direcția Informare și Relații Publice – Ministerul Afacerilor Interne

Anexa 6

Comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne

Link:
http://www.comunicare.mai.gov.ro/arhiva.php?subaction=showfull&id=1418656241&archive=14234944
65&start_from=&ucat=9& , accesat la 16.05.2017

Comunicat de presă – ora 17.00
Vicepremierul Gabriel Oprea se deplasează în acest moment în Județul Constanța, unde a fost
semnalată prăbușirea unui elicopter operat de SMURD Constanța. Vicepremierul Gabriel Oprea
este însoțit de o echipă de procurori militari, criminaliști și conducere a MAI.
Din dispoziția viceprim -ministrului pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne
Gabriel Oprea, a fost activat Centrul Operativ de la nivelul Guvernului României și de la nivelul
Ministerului Afacerilor Interne, pentru coordonarea inte rvenției la fața locului.
În jurul orei 16.20 prin sistemul 112 a fost semnalat faptul că un elicopter operat de SMURD
Constanța s -a prăbușit în zona lacului Siutghiol din județul Constanța.
Din primele informații, elicopterul avea 4 persoane la bord, echi pajul standard – pilot, copilot,
doctor și asistent. Elicopterul nu transporta vreun pacient.
Primele forțe ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Constanța au ajuns la fața locului.

Postat la ora 17:10, luni, 15 decembrie 2014
Direcția Informare și Relații Publice – Ministerul Afacerilor Interne

Anexa 7

Comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Link: http://old.mpublic.ro/presa/2015/c_15 _12_2015.htm , accesat la 17.05.2017

COMUNICAT

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
În continuarea cercetărilor privind accidentul aviatic produs la data de 15 decembrie 2014, pe
lacul Siutghiol din stațiunea Mamaia, județul Constanța, echipa de procurori din cadrul Secției
Parchetelor Militare a procedat, în perioada 15 decembrie 2014 – 15 decembrie 2 015, la
efectuarea a numeroase activități de urmărire penală.
Astfel:
– au fost audiate, pe parcursul a 875 ore de anchetă, 111 persoane, din care 8 părți civile și
103 martori din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Inspector atului
Județean pentru Situații de Urgență Constanța, Inspectoratului General de Aviație din cadrul
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Autorității Navale Române,
Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Spitalului C linic Județean de Urgență
Constanța, Serviciului de Ambulanță Județean Constanța, precum și cetățeni care au sesizat
SNUAU 112, în legătură cu producerea catastrofei aviatice, sau care au putut oferi date
referitoare la circumstanțele producerii acestui ev eniment aviatic, respectiv cu privire la
activitățile efectuate de către forțele de intervenție pentru salvarea victimelor;
– s-au solicitat relații de la peste 15 instituții ale statului și persoane juridice;
– la data de 14 decembrie 2 015, s -a dispus efectuarea, de către Institutul Național de
Medicină Legală „Mina Minovici” București, a unei noi expertize medico -legale privind victima
C.G.C.
De asemenea, se așteaptă depunerea Raportului de investigație a accidentului aviatic din data de
15 decembrie 2014 de către comisia de investigație constituită la nivelul Ministerului Afacerilor
Interne.

Anexa 8
Cum a cazut SMURD -ul: intrebari dure intr -o situatie de urgenta

Link: http://www.hotnews.ro/stiri -esential -18845593 -cand -cade-smurd -intrebari -dure-intr-
situatie -urgenta.htm , accesat la 18.05.2017

Prabusirea celui de -al 5-lea elicopter SMURD este o tragedie cu repetitie . Speculatiile publice
abunda, dar faptele nude sunt cele ce urmeaza.

In ultimii 12 ani, in Romania au murit 14 oameni in accidente aviatice medicale. Mai mult de o
victima pe an.

Acesti oameni sunt niste eroi. Iar eroii nu sunt tratati cu speculatii g rabite si scuze pripite, ci cu
intrebari cugetate. Intrebari la care guvernul Romaniei trebuie sa raspunda urgent.

MOMENTUL PRABUSIRII?

Comunicatele si declaratiile oficiale nu se pun de acord asupra momentului exact al prabusirii.
Avem trei variante of iciale diferite:
Ora 16:11 – momentul in care s -a efectuat primul apel de urgenta la 112 de catre unul dintre
martorii de la fata locului, conform declaratiei lui Raed Arafat;
Ora 16:16 – conform comunicatului Romatsa, publicat de Ministerul Transporturilo r;
In jurul orei 16:20 – conform comunicatului Ministerului de Interne.
In cazul unui accident atat de grav, institutiile statului comunica oficial trei ore diferite ale
prabusirii elicopterului SMURD.

DE CE S -A PRABUSIT?

Elicopterul a cazut in lacul Siu tghiol, o zona foarte populata din Mamaia Nord. Punctul de reper
pe mal, la 500 de metri de locul scufundarii aparatului in apa, este asa numita zona “la Butoaie”.
Martorii oculari sustin ca elicopterul s -a apropiat incet de suprafata lacului, ca si cand a r fi vrut
sa aterizeze, si s -a dat peste cap la contactul cu apa.

Aparatul s -a prabusit cu aproximativ 18 minute inainte de apusul soarelui, zburand in directia
vest sau sud -vest, conform traseului mentionat intr -un comunicat oficial Romatsa. Fiind o zi cu
vreme buna este foarte probabil ca pilotii sa fi zburat cu soarel e in fata.

Elicopterul dispunea doar de un sistem simplu de navigatie vizuala, fara asistenta instrumentelor
specifice dotarii IFR care permite zborul in conditii de noapte sau vizibilitate redusa (conform
documentelor publicate initial de jurnalistul Ov idiu Vanghele si confirmate dintr -o sursa
independenta de HotNews).

La momentul publicarii, nu exista niciun comunicat oficial despre posibila cauza a prabusirii.

CAT DE BUN ERA ELICOPTERUL?

Aparatul, de tip EC -135, este unul nou, printre cele mai sigu re din aceasta clasa. A fost
achizitionat de Consiliul Judetean Constanta, condus de urmaritul penal Nicusor Constantinescu,
in 2013. Desi aparatul putea beneficia gratuit de un upgrade la dotarea IFR, Consiliul Judetean
Constanta l -a refuzat (sursa: docum entele oficiale publicate de investigatiimedia.ro). La
momentul ultimului zbor nu era dotat cu flotoare care sa -i permita aterizarea pe apa.

Aparatul a fost preluat de SMURD Constanta in urma cu o luna, avand doar 153 ore de zbor. A
intrat in revizie la p roducatorul Eurocopter in noiembrie 2014, beneficiind de o inspectie vizuala
si de o vopsire.

Responsabilitatea functionarii si intretinerii corecte a aparatului revine Detasamentului
Aeromedical din cadrul Inspectoratului General de Aviatie de la Minis terul de Interne, condus de
ministrul Gabriel Oprea.

Este neclar cine verifica respectarea cu strictete a corectitudinii reviziei elicopterelor SMURD.
Surse medicale au declarat pentru HotNews ca, uneori, elicopterele SMURD se intorc de la
revizie cu ace leasi probleme cu care au intrat in revizie.

Raed Arafat, coordonatorul SMURD, a anuntat ca toate celelalte 8 elicoptere SMURD existente
in tara vor fi oprite de la zbor pana ce se va constata ca sunt sigure.

Acesta este cel de -a 5-lea elicopter SMURD p rabusit in ultimii 12 ani. Numarul total al
victimelor SMURD in accidente aeriene a ajuns la 12.

CAT DE REPEDE AU SOSIT AJUTOARELE?

Primele trei masini de ambulanta au sosit in intervalul 16:17 – 16:20, la doar 7 minute dupa
momentul prabusirii. Degeaba . Niciuna dintre ele nu era dotata cu barca necesara interventiei.

Cele trei masini SMURD, apartinand Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Constanta,
au sosit la 14 minute sau 19 minute de la anuntarea accidentului. In privinta orei avem din n ou
informatii contradictorii emise de oficiali:
16:25 este ora sosirii primei masini SMURD, conform lui Raed Arafat;
16:30 este ora sosirii echipajelor SMURD, conform purtatorului de cuvant al ISU Constanta.
Barca aflata in dotarea uneia dintre masinile SMURD nu a functionat corespunzator. Celelalte
doua da. Din declaratiile martorilor, se pare ca prima masina SMURD sosita la fata locului a fost
cea care detinea o barca defecta.
16:35 – 16:40 este momentul interventiei barcilor la locul prabusirii. Adica la 24 – 29 de minute
de la primul apel telefonic la 112.
16:45 este ora la care prima victima este recuperata din apa, adica la aproximativ 35 de minute
de la momentul prabusirii. Ieri, temperatura apei Marii Negre a fost de aproximativ 5 grade
Celsius (co nform site -urilor de specialitate). In aceste conditii, durata medie pana la pierderea
cunostintei este de 15 -30 minute.
Toti cei patru pasageri ai elicopterului SMURD, un medic, o asistenta si doi piloti, au murit.

Prabusirea celui de -al 5-lea elicopter SMURD in ultimii 12 ani este o tragedie cu repetitie.
Solicitam asadar autoritatilor romane sa raspunda urgent urmatoarelor intrebari:
De ce elicopterele SMURD aflate in functiune nu sunt dotate corespunzator pentru a oferi
siguranta maxima medicilor, asis tentilor si pacientilor transportati? Cine este responsabil de
dotarea improprie a elicopterului EC -135?
De ce ambulantele si masinile SMURD active in zona Marii Negre nu sunt dotate corespunzator
pentru interventii pe apa? Cine sunt cei direct responsabil i?
Cine este responsabil de verificarea corectitudinii reviziei elicopterelor medicale? Daca aceste
revizii sunt conforme, de ce s -a considerat ieri necesara oprirea la sol a tuturor aparatelor aflate
in uz?
Cine sunt responsabilii politici directi pentru stagnarea finantarii bugetului pentru Sanatate (in
termeni reali, o scadere de 15% in 2015 fata de acest an)?
Numarul total al membrilor SMURD morti in accidente aviatice a ajuns la 12. Daca ii includem
si cele doua victime ale accidentului aviatic din Apu seni de la inceputul anului, atingem numarul
14.

Mai mult de o victima pe an. E mult prea mult. Acesti oameni sunt niste eroi. Eroi sunt si cei
care, in contextul prezent, vor continua sa se urce in elicopterele SMURD pentru a salva vieti.

Iar eroii nu sunt tratati cu scuze pripite si cateva declaratii rasuflate.

Anexa 9

Trupele monitorizate pentru intervenție

Link:
http://www.comunicare.mai.gov.ro/arhiva.php?subaction=showfull&id=1418671008&archive=1
423494465&start_from=&ucat=9& , accesat la 16.05.2017

Comunicat de presă – ora 21.15
Căutările pentru găsirea tuturor membrilor echipajului elicopterului continuă, acționându -se cu 9
ambarcațiuni de diferite tipuri cu mijloace de iluminat subacvatice și de suprafață, având la bord
echipe de scafandri ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență (din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne) și ai Ministerului Apărării Naționale.

Precizăm că în conformitate cu procedurile de căutare, în zona de acțiune a scafandrilor sunt
folosite ambarcațiuni cu vâsle, pentru a evita producerea unor accidente în condiții de vizibilitate
scăzută.

Din dispoziția vicepremierului Gabriel Oprea, un elicopter al Ministerului Apărării Naționale
survolează lacul Siutghiol pentru a lumina zona de căutare a scafandrilor.

La fața locului sunt mobilizați peste 150 de pompieri, jandarmi, polițiști, polițiști de frontieră din
cadrul Gărzii de Coastă și militari, dintre care 42 sunt scafandri profesioniști.

Până la acest moment echipele de căutare au găsit și ridicat la suprafață mai multe părți din
aeronava prăbușită.

Cercetarea împrejurărilor producerii evenimentului se realizează de cătr e Parchetul Militar.

Postat la ora 21:16, luni, 15 decembrie 2014
Direcția Informare și Relații Publice – Ministerul Afacerilor Interne

Anexa 10

Declarații Raed Arafat

Link: http://evz.ro/raed -arafat -merge -la-spalatoria -de-la-antena -3-transmiteti -i-un-mesaj.html ,
accesat la 17.05.2017

Declarații Raed Arafat
• Primul apel s -a făcut la 16: 11. Eu eram într -o ședință la minister când s -a întâmplat. Deja
la 16 și 14 minute am aflat și am plecat ca să verific situația. Atunci știam că deja au fost
alertate toate forțele de intervenție, ambulanța și ISU. Apoi am informat primul ministru
și am așteptat să văd ce se întâmplă. Primele ambulanțe au sosit la 16:18 minute, prima
barcă nu s-a pornit, însă pompierii au plecat improvizat, cum au putut, dar s -au chemat și
alte întăriri.
• Au fost diferite relatări de la diferiți martori. Acestea vor fi puse cap la cap pentru a fi
evaluate toate aspectele. Din punctu l meu de vedere, este o barcă de pescari care au adus
prima victimă, dar ced că oriunde în lume se întâmplă asta, nu e o anomalie, cel care e cel
mai apropiat de o victimă, atunci ajută. Barca defectă era o anomalie, aparținea de ISU.
• În mod normal motoare le trebuie verificate la preluare și predare. Echipamentul trebuia
verificat, sunt motoare care pot fi verificate doar în apă. Barca știu că nu avea chei,
pentru că se pornea cu sfoara. În momentul în care colega noastră a fost adusă la mal, a
fost adusă cu o barcă de pescar. Era un pompier în barca care îi făcea resuscitare, masaj
cardiac. A fost urcată în barca de un pompier. Restul pompierilor au rămas acolo pentru a
găsi alte persoane.
• În primul rând, când au preluat elicopterul, colegii nostri afirma c a nu aveau flotoarele
puse. Acest elicopter nu iesea pe mare, deci nu avea de ce sa aibă flotoare. Nu avea
nevoie de ele. Îngreuna elicopterul cu 90 de kilograme. La elicopterele care lucrează pe
larg, vesta de salvare este tractată dinainte de de zbor.
• Acest elicopter nu avea un înregistrator de bord. Este opțional, iar acesta când a fost luat
nu avea.
• Comandatul aeronavei a fost pregătit.
• Trebuie discutat cu toate lumea. Să punem toate lucrurile cap la cap. De ce pompierii au
oprit unde au oprit, de ce au ajuns într -iun loc sau altul. Nu pot să spun că au greșit inițial
locația. Nu am informațiile astea.
• Eu niciodată nu am intrat și nu intru în ipoteze dacă sau putea să fie cineva ssalvat. Eu
spun că trebuie să se facă tot ce e posibil. Leziunile care au fost, cei care erau legați de
scaune și scafandrii au confirmat că așa erau, ei nu puteau, rămân ceilalți doi ,
comandantul avea leziuni serioase, iar medicul avea nu doar hipotermie, dar și alte
leziuni grave. Era într -o stare critică. Nu știu cine a stri gat după ajutor. Deci da, două
victime au fost găsite în centuri în epavă. Pilotul aruncat avea fracturi multiple, inclusiv
de mandibulă. Iar medicul era în hipotermie.
• România anilor 90. Până în anul 2000 aveam maximum patru echipe de descarcerare.
Abia î n 2001 s -a cumpărat primele echipaje de descarcerare. Au fost cumpărate 33 de

echipaje. Nu erau ambulanțe cu aparatură.Toate mașinile care s -au dus la accident aveau
ventilație, nu cum s -a spus.
• Încercăm să rezolvăm foarte multe aspecte în sistemul de urge nță, are multe
vulnerabilități.
• În viitor se vor trimite mai multe bărci, mai multe echipaje. Trebuie analizat să vedem ce
s-a întâmplat. Despre personal, ISU Constanța are o problemă serioasă. A pierdut o tranșă
când s -a făcut reducerea de personal și 165 de persoane prin istanță, pentru că acolo au
fost probleme la angajare, atuni cei care au fost angajați și au fost dubii dacă erau sau nu
profesioniști, atunci li s -au desfăcut contractele de muncă.

Anexa 11

Comunicat de presă emis de Ministerul Transp orturilor

Link: http://mt.gov.ro/web14/spatiul -media/comunicate -de-presa/666 -comunicat -15-dec-2014 ,
accesat la 18.05.2017

Elicopterul EC 135 SMURD -348 a depus planul de zbor la ROMATSA în data de 14.12.2014
ora 20.59 LT, pentru data de 15.12.2014
Planul de zbor a fost prelucrat de ROMATSA.

În data de 15.12.2014 ora 16.07 LT(local time) elicopterul SMURD 348 a decolat de la
Constanța spre Tuzla urmând pro cedurile de management a traficului aerian. La Constanța,
elicopterul se afla pentru a alimenta. La bordul elicopterului se aflau patru persoane, doi piloți și
doi paramedici.

La ora 16.16 elicopterul s -a prăbușit în lacul Siutghiol în Mamaia la aproximativ 500 m de mal.
La ora 16.17 conform Hotărârii de Guvern 741/2008 a fost declanșată procedura de căutare și
salvare, în urma apelului telefonic la 112 făcut de localnici. Bilanțul anunțat era de un
supraviețuitor și trei persoane dispărute, epava scufundată.

Ultima convorbire cu pilotul SMURD a avut loc la decolare când s -a luat legătura cu turnul de
control de la Aeroportul Kogălniceanu. Potrivit procedurilor în cazul zborurilor sub 3000 de
metri , următorul apel de raportare urma să fie făcut l a ora 16.20 din localitatea Agigea.

ROMATSA precizează că la momentul decolării condițiile meteo erau bune, vizibilitatea de
peste 6 km, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că
zbura sub 3000 metri altitudine. R aportarea la Turnul de control se face la un punct dat.

Conform atribuțiilor care îi revin, ROMATSA a asigurat asistență specializată de la momentul
depunerii planului de zbor pentru elicopterul EC 135 SMURD -348 și până la decolare.

Anexa 1 2

SISTEMU L 112, modificat. Raed Arafat devine responsabil direct pentru gestionarea și
intervenția la situațiile de urgență – articol de presă

Link: http://www.gandul.info/stiri/sistemul -112-modificat -raed-arafat -devine -responsabil -direct –
pentru -gestionarea -si-interventia -la-situatiile -de-urgenta -13736116 , accesat la 17.05.2017

Sistemul de intervenții în situații de urgență va fi modificat prin ordonanță de urgență, pentru o
mai mare eficiență și utilizare a resurselor puse la dispoziția Departamentului pentru Situații de
Urgență, a anunțat premierul Victor Ponta, după prăbușirea elicopterul ui SMURD în lacul
Siutghiol. Conform ordonanțelor de urgență promovate în ședința de azi, Departamentul pentru
Situații de Urgență, condus în prezent de Raed Arafat, devine cel care coordonează la nivel
tehnic gestionarea și intervenția la situațiile de ur gență. În prezent, legea care reglementează
Departamentul condus de Arafat nu includea și coordonarea intervenției propriu -zise la o situație
de urgență, deși Departamentul are în coordonare IGSU și Inspectoratul General de Aviație din
MAI.

"Astăzi, avem deja o ordonanță de urgență privind noi modificări în sistemul de intervenții în
situații de urgență, în așa fel încât să învățăm din lecțiile pe care le primim, cum să facem mai
multă eficiență, cum să facem mai mult în sensul de folosire a resurselor pe care le -am pus la
dispoziția Departamentului pentru Situații de Urgență", a spus Ponta miniștrilor, în ședința de
guvern.

Potrivit documentelor aprobate, „la nivel tehnic, intervenția și gestionarea curentă în situațiile de
urgență este asigurată de Depar tamentul pentru Situații de Urgență condus de către secretarul de
stat cu atribuții, iar managementul informațional și sprijinul acțiunilor de intervenție se asigură
de celelalte structuri coordonate de către secretarul de stat cu atribuții în domeniul ord inii și
siguranței publice din Ministerul Afacerilor Interne”.

Astfel, Departamentul pentru Situații de Urgență din MAI, condus în prezent de Raed Arafat,
devine direct responsabil de intervenția și gestionarea la situațiile de urgență.

Șefii inspectorat elor pentru situații de urgență vor trebui să lucreze aproape de prefectul
județului, prefect care nu întotdeauna are anumite abilități sau calități profesionale în ceea ce
înseamnă managementul sistemului situațiilor de urgență, a anunțat ministrul Plumb, după
ședința de guvern.

Pe agenda de marți a ședinței de guvern a figurat o ordonanță de urgență care modifică sistemul
de intervenții în situații de urgență.

"S-a considerat că este nevoie de o responsabilizare mai mare a șefilor inspectoratelor pentru
situații de urgență, fapt pentru care s -a înțeles că, prin această responsabilizare, trebuie să lucreze
aproape de prefecții județului, care nu întotdeauna, ca ș i prefect, are anumite abilități sau calități
profesionale în ceea ce înseamnă managementul sistemului situațiilor de urgență", a spus

ministrul Muncii, Rovana Plumb, la finalul ședinței de marți a Guvernului.

Ea a precizat că urmează ca și procedura audi tului extern la Departamentul de Intervenții în
Situații de Urgență să fie îndeplinită.

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, anterior, că procedurile de intervenție în
situații de urgență vor fi regândite și că există acordul în acest sens dat de premierul Victor
Ponta.

Potrivit lui Oprea, aceste proceduri vor fi reanalizate "în regim de urgență", după tragedia în care
patru oameni și -au pierdut viața, în urma prăbușirii unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol.

Ministrul Afacerilor In terne a mai declarat că astfel de analize s -au realizat "la nivelul fiecărui
județ". "Am dispus reexaminarea în regim de urgență a procedurilor Departamentului pentru
Situații de Urgență și ale tuturor structurilor cu responsabilități imediate în astfel de situații. În
acest sens, la nivelul fiecărui județ s -a realizat o analiză a categoriilor de riscuri, în raport de
particularitățile acestora și resursele existente pentru intervenție imediată", a precizat ministrul.

Vicepremierul a mai spus că toate date le rezultate în urma analizei "vor sta la baza elaborării
Concepției Unice de Intervenție a Sistemului Integrat de Acțiune la Situații de Urgență, pe care,
la final, o vom prezenta în cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență".

Săptă mâna trecută, premierul Ponta a anunțat că Guvernul va solicita un audit extern la
Departamentul de Intervenții în Situații de Urgență, deoarece procedurile și persoanele cu
atribuții din instituție, pentru care au fost asigurate fonduri, trebuie să fie ma i bine pregătite.

Modificări: Departamentul lui Raed Arafat se ocupă direct de intervenția și gestionarea situațiilor
de urgență

La finalul ședinței, Guvernul a transmis conținutul actelor normative aprobate, din care rezultă
că, în termen de 30 de zile, va fi înființat Inspectoratul pentruu Situații de Urgență "Dealul
Spirii"' București -Ilfov, prin reorganizarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Dealul
Spirii" al Municipiului București și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Codrii
Vlăsiei'"al județului Ilfov, care se desființează.

Serviciile de urgență profesioniste se constituie în județe și în municipiul București ca servicii
publice deconcentrate în subordinea lnspectoratulni General pentru Situații de Urgență.

În cazul serviciulu i de urgență profesionist organizat în Municipiul București, coordonarea se
exercită, după caz, de prefectul Municipiului București sau al județului Ilfov, în funcție de zona
afectată sau potențial a fi afectată.

Operațiunea de coordonare cu caracter perm anent, la nivel național, a acțiunilor de prevenire și
gestionare a situațiilor de urgență vor fi asigurate de către șeful Departamentului pentru situații
de urgență din Ministerul Afacerilor Interne, iar managementul informațiilor de suport și sprijin
al acțiunilor de intervenție vor fi asigurate de celelalte structuri coordonate de către secretarul de

stat cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice din Ministerul Afacerilor Interne.

Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Național va fi asigurat de către Departamentul
pentru situații de urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, nu prin Direcția
generală management operațional și probleme speciale din cadrul Secretariatului General al
Guvernului, ca în prezent.

Finanțarea cheltuielilor materiale și de servicii și a cheltuielilor de capital ale Comitetului
Național se asigură de la bugetul de stat și prin Ministerul Afacerilor Inteme, nu doar prin
Secretariatul General al Guvernului și din alte surse interne și ex terne.

În același timp, Guvernul a suplimentat lista ministerelor și a altor instituții publice centrale
reprezentate în Comitetul național pentru situații speciale de urgență, stabiind ca, pe lângă
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Re gionale și Administrației Publice,
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul
Sănătății , să facă parte și ministerele Mediului, Transporturilor, Agriculturii, Economiei,
Comertului și Turismului, Ener giei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri,
Societății Informaționale, Educației, dar și Serviciul Român de Informații, Serviciul de
Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază, Secretariatul General al Guvernului,
Cancelar ia Prim -Ministrului, Comisia Națională pentm Controlul Activității Nucleare, Agenția
Nucleară și pentm Deșeuri Radioactive, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru
Siguranța Alimentelor.

În același timp, este înființat "Centrul Național de Con ducere a Acțiunilor de Ordine Publică", în
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca structură interinstituțională de suport decizional pentru
managementul integrat al acțiunilor în situații speciale și de criză.

Pentru realizarea obiectivelor sale, Cent rul Național îndeplinește, în situații speciale și de criză,
funcția de conducere, prin care asigură fundamentarea și elaborarea deciziilor, precum și
implementarea acestora, funcția de reglementare, prin care asigură elaborarea proiectelor de acte
normati ve și a standardelor/procedurilor operaționale în domeniul managementului integrat al
situațiilor speciale și de criză, funcția de planificare, prin care asigură elaborarea strategiilor și
planurilor privind desfășurarea acțiunilor, precum și modul de într ebuințare a efectivelor
corespunzător specificului situațiilor operative, funcția de coordonare, prin care se asigură
interoperabilitatea forțelor și mijloacelor, pe timpul desfășurării acțiunilor, funcția de
management al informațiilor, prin care se asigu ră procurarea, centralizarea, prelucrarea, protecția
și difuzarea datelor și informațiilor privind situația operativă, precum și evaluarea riscurilor și
amenințărilor, funcția de comunicare, prin care se asigură notificarea/înștiințarea în cadrul
sistemulu i de alertă/alarmare, în funcție de evoluția situației operative, funcția de control, prin
care se asigură testarea/verificarea capacității operaționale a forțelor, funcția de cooperare, prin
care se desfășoară acțiuni în comun, în conformitate cu angajame ntele asumate de Ministerul
Afacerilor Interne, pe plan intern și internațional, se arată în actul normativ.

Pentru îndeplinirea obiectivelor sale și asigurarea funcțiilor de sprijin pentru Ministerul
Afacerilor Interne, Centrul Național cooperează cu Cen trul Operațional de Comandă al
Guvernului, Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă, Centrul Național Militar de

Comandă, precum și cu celelalte centre operative constituite la nivelul instituțiilor publice
reprezentate.

Centrul de decizie funcționea ză ca organism interinstituțional din care fac parte secretarul de stat
pentu ordine publică, șeful Departamentului Situații de Urgență, secretarul general al
Ministerului Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Informații și Protecție Internă,
directorul general al Direcției generale management operațional, inspectorii generali ai
Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,
Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General de Aviație al
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Imigrări și Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență și câte un reprezentant din partea fiecărei instituții
nominalizate în anexă, la nivel de secretar de stat sau subsecr etar de stat, secretar general ori
adjunct al conducătorilor acestora.

Centrul de decizie se întrunește în ședințe ori de câte ori situația o impune, la solicitarea
viceprim -ministrului pentru securitate națională ori a conducătorilor celorlalte instituți i publice
reprezentate. Ședințele Centrului de decizie sunt conduse de acest vicepremier sau, în lipsa
acestuia, de persoana desemnată de acesta.

Centrul Național va elabora "Planul de cooperare pentru îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor ce
revin auto rităților de ordine publică, civile și militare pe timpul instituirii stării de urgență", care
se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

"Declararea stării de alertă sau a încetării acesteia, la nivel național ori pe teritoriul mai multor
județe, se face prin ordin al viceprim -ministrului pentru securitate națională, ministrul Afacerilor
Interne, iar la nivel județean sau al municipiului București, prin ordin al prefectului", se mai arată
în document.

Centrul Național de Conducere I ntegrată a Acțiunilor Ministerului Afacerilor Interne va fi format
din membri ai ministerelor de Interne, Apărării Naționale, Afacerilor Externe, Justiției, Societății
Informaționale, Transporturilor, Mediului, Finanțelor, Economiei, Agriculturii și Sănătă ții,
precum și ai Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de
Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Secretariatului General al
Guvernului.

Guvernul a mai decis că, pentru stabilirea strategiilor și programelor privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență, Comitetul național pentru situații speciale de urgență poate
solicita consultarea unor experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători constituiți în grupuri
de suport tehnico -științific.

În cadrul comitetului, inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al
Municipiului București este vicepreședinte cu atribuții de coordonare unitară a tuturor
componentelor cu responsabilități în realizarea intervenției, iar î n cadrul comitetului județean,
inspectorul șef al Inspectoratului pentru situații de urgență județean este de asemenea
vicepreședinte cu atribuții de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilități în
realizarea intervenției.

În situații de urgență, coordonarea unitară a acțiunii tuturor forțelor implicate în intervenție se
realizează de către comandantul acțiunii, care este desemnat la nivel național, județean sau al
municipiului București, în funcție de natura și gravitatea evenimentului ș i de mărimea
categoriilor de forțe concentrate.

Comandantul acțiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulți comandanți ai
intervenției aflați la locul producerii evenimentului excepțional, de grupa operativă și de punctul
operativ av ansat constituite. Desemnarea și competențele comandantului acțiunii și
comandantului intervenției se stabilesc prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor
de risc.

ȘTIREA INIȚIALĂ. Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, marți, că
procedurile de intervenție în situații de urgență vor fi regândite și că există acordul în acest sens
dat de premierul Victor Ponta.

Potrivit lui Oprea, aceste proceduri vor fi reanalizate "în regim de urgență", după tragedia în care
patru oamen i și-au pierdut viața, în urma prăbușirii unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol.

"Am decis, și am tot sprijinul primului -ministru și al Guvernului, să regândim tot ceea ce
înseamnă proceduri de intervenție la situații de urgență, pentru a asigura eficie nță maximă
acestui sistem", a spus vicepremierul Gabriel Oprea.

Ministru Afacerilor Interne a mai declarat că astfel de analize s -au realizat "la nivelul fiecărui
județ". "Am dispus reexaminarea în regim de urgență a procedurilor Departamentului pentru
Situații de Urgență și ale tuturor structurilor cu responsabilități imediate în astfel de situații. În
acest sens, la nivelul fiecărui județ s -a realizat o analiză a categoriilor de riscuri, în raport de
particularitățile acestora și resursele existente pent ru intervenție imediată", a precizat ministrul.

Vicepremierul a mai spus că toate datele rezultate în urma analizei "vor sta la baza elaborării
Concepției Unice de Intervenție a Sistemului Integrat de Acțiune la Situații de Urgență, pe care,
la final, o v om prezenta în cadrul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență".

Gabriel Oprea a precizat și că intervențiile aeriene în situații de urgență, pe durata în care
elicopterele SMURD sunt ținute la sol, vor fi asigurate de celelalte aparate de zbor ale MAI,
respectiv patru elicoptere, două aeronave și un avion. La nevoie, a mai spus ministrul, se va
putea apela și la sprijinul Ministerului Apărării Naționale.

Tot anul acesta, în 20 ianuarie, pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion au muri t după ce un
avion de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forțat
în Apuseni.