4CAPITOLUL I .CONȘTIENTIZAREA C ONCEPTUL UI DE DEZVOLTARE DURABIL Ă 1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă –origineși definiții Literatura de… [604736]

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
4CAPITOLUL I .CONȘTIENTIZAREA C ONCEPTUL UI DE
DEZVOLTARE DURABIL Ă
1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă –origineși definiții
Literatura de specialitate indică faptul că r elația dintre activitățile umane și ecosisteme
nu esteunarecentădeoarece îna doua jumătate a sec. XX a apărut traducerea completă a
dezvoltării sustenabile ( construită ,treptat,în timpul ultimelor treidecenii) [1].
Înanul1951, IUNC (International Union for the Nature Conservation) apublicatprimul
raport al unui stat cu p rivire la mediul înconjurător la nivel mondial ( în care se subliniază
faptul că există tendin ța destabilire a unei reconcilieri între economie și ecologie) [1].
Anul 1960 are o valoare însemnată din punct de vedere al faptului că activitățile
economice au impact negativ asupra mediului, respectiv are locdegradarea acestuia , poluarea
râurilor,aerului și a solului etc. [1].
În 1972, Clubul de la Roma (o organiza ție al cărui scop este să supună aten ției întregii
lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei) [2] prezintă Raportul Limitele Cre șterii;
acesta preciza că: « Dacă se men țin tendințele actuale de creștere ale populației mondiale, ale
industrializării, contaminării ambientale, produc ției de alimente și epuizării resurselor,
această planetă va atinge limitele cre șterii în următorii 100 de ani. Rezultatul cel mai
probabil ar fi o scădere subită și incontrolabilă atât a populației cât și a capacității
industriale .» [1].
Tot înanul1972,laConferința Națiunilor Unite cu privire la mediul uman d e la
Stockhlom, seintroduce un nou model de creștere economică, compatibil cu dreptatea socială
și respectul pentru mediul înconjurător; în acest fel se observă o alăturare a mediului
economic cu cel social și, nu în ultimul rând, cu mediul înconjurător.
În anul 1987 o norvegiancă ,Madame Brundtland ,a adus în discu țiepentru prima dată
Națiunilor Unite ideea de dezvoltare durabilă, ea utilizând un termen anglo -saxon
„Sustenable development”, adică: dezvoltare sustenabilă, dezvoltare durabilă „care poate fi
susținută”, dezvoltare care permite menajarea viitorului .Astfel, în 1987, WCED (World
Commission on Environment and Development) publică raportul „Viitorul nostru comun”
care lansează conceptul de dezvoltare sustenabilă. În acest context, se precizează că
dezvoltarea pe termen lung este viabilă numai înțelegând respectul față de mediu, dreptate
socială și profitabilitate economică [1].
Cu alte cuvinte, dezvoltarea sustenabilă este ” dezvoltarea ca satisfacere a nevoilor
prezente fără a compromite abilita tea generațiilor viitoare de a satisface propriile nevoi ”.
Astfel, d ezvoltarea durabilă nu este un concept nou cieste cea mai recentă exprimare a
unei etici foar te vechi, care implică relația oamenilor cu mediul înconjurător și
responsabilită țile generați ilor actuale față de generațiile viitoare.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
5Literatura de secialitate, prin personalită țile ei, prezintă cât eva descrieriuzuale ale
dezvoltării durabile:
"Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită
posibilitățile generațiilo r viitoare de a -și satisface propriile necesită ți"-Comisia
Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjur ător și Dezvoltare .
"….pământul aparține fiecărei generații pe durata existenței sale, care i se cuvine pe
deplin și în întregime, nici o generație nu po ate face datorii mai mari decât pot fi
plătite pe durata propriei existențe" -Thomas Jefferson, 6 Septembrie, 1789 [1,3];
"Durabilitatea se referă la capaci tatea unei societăți, ecosistem sau orice asemenea
sistem existent de a funcționa continuu într -unviitor nedefinit ,fără a ajunge la
epuizarea resurselor cheie„ -Robert Gilman, Președintele Institutului Context [1,3];
"Un efort de susținere a comunității constă în adoptarea unor sisteme pe termen lung,
integrate, de dezvoltare și realizare a unei c omunități viabile prin luarea în
considerare a p roblemelor economice, de mediu și sociale. Alte elemente importante
ale unor astfel de eforturi sunt cultivarea unei semnificații categorice comunității și
făurirea de parteneriate și înțelegeri între mandata ri“ [1]
"Durabilitatea este doctrina de urgență prin care dezvoltarea și progresul economic
trebuie să aibă loc și să se mențină de -a lungul timpului, în limitele stabilite de
ecologie în sensul cel mai larg -prin interdependența ființelor umane și slujb elor lor,
biosferei și legilor fizicii și chimiei care o guvernează… Rezultă că protecția mediului
și dezvo ltarea economică sunt într -adevăr procese antagonice" [1,3] -William D.
Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American .
1.2. Rolu lși importan ța dezvolt ării durabile
Cuvântul durabil (de susținere) are rădăcini în limba latină, subtenirînsemnând " a
stăvili/reține " sau "a sprijini de jos ".Cu alte cuvinte, o comunitate trebuie să fie sprijinită de
jos, respectiv d e către locuitorii actuali și viitori. Unele locuri, prin combinarea specifică a
caracteristicilor fizice, culturale și poate spirituale, inspiră oamenii să aibă grijă de
comunitatea lor. Acestea sunt locurile în care durabilitatea are cele mai mari șanse de
existență (men ținere) [1,3].
Concept ul dezvoltării durabile are ca idee centrală un mod de dezvoltare economică
care asigură folosirea resurselor naturale aflate în cantități mari, folosirea rațională a
resurselor de energie convențională, cu precădere a resurselor nec onvenționale de energie și,
mai ales, a resurselor regenerabile, concomitent cu protejarea și conservarea mediului
înconjurător.
Esența conceptului dezvoltării durabile este aceea de a conserva, în favoarea bunăstării
generațiilor prezente și viitoare, pat rimoniul existent, constituit din [1]:
capitalul natural,
capitalul produs prin munca oamenilor,
bagajul de cunoștințe științifice și tehnologice.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
6Esteimperios necesar să înțelegem că dezvoltarea durabilă presupune :
identificarea soluțiiloroptimededimensionare economică în toate domeniile de
activitate;
descoperirea și apl icarea tehnologiilor nepoluante sau cât mai pu țin poluante;
dezvoltarea unei agriculturi ecologice pentru ob ținerea de produse bio;
protejarea mediului înconjurător .
Pentru realiza rea acestui deziderat u n rol important îl au agenții economici, care
trebuie să -și reorienteze tehnologiile spre soluții mai puțin poluante, care generează mai
puține deșeuri și cuconsumuri materiale și energetice reduse, cu un impact cât mai redus
asupra mediului și, în același timp, cu riscuri ecologice reduse.
În tot acest context, p roblema-cheie a dezvoltării durabile o constituie opoziția între
nevoiletot mai mari ale populației și limitele impuse de resursele planetei, precum și
degradarea continuă a mediului.
Dezvoltarea durabilă trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în
pericol satisfacerea nevoilor generațiilor viitoare, astfel încât previziunile sunt făcute pe
termen lung. Concret, î n termeni practici, aceasta înseamnă cre area condițiilor pentru
dezvoltarea economică pe termen lung, în același timp asigurându -se condițiile pentru
protejareamediul înconjurător.
Astfel, d ezvoltarea durabilă:
reprezintă o strategie prin care comunitățile caută posibilitățide dezvoltare econo mică
benefice pentru mediul înconjurător local sau care să aducă beneficii calității vieții , în
toate formele ei ;
a devenit un ghid important de conduită pentru multe comunități care au descoperit că
modurile tradiționale d e planificare și dezvoltare cre ază (mai mult decât rezolvă)
problemele de mediu înconjurător sau sociale;
oferă soluții reale și de durată care ne consolidează viitorul, acolo unde interpretările
tradiționale pot conduce la aglomerare, extindere, poluare excesivă și consumul
foarte mare de resurse.
În concluzie, dezvoltarea durabilă este un proces de îmbunătățire a calității vieții
pentru toată populația globului; acest lucru este posibil fără autilizaresurselor naturale peste
limitele de suport abilitate ale Pământului și va conduce la asigurarea creșterii economice a
țărilor, echitatea socială, protecția mediului și conservarea resurselor naturale [1].
Principalele scopuri ale dezvoltării durabile în contextul factorilor ecologici sunt:
eliminarea crizei ecologice (acest lucru este pos ibilprin diminuarea presiunii
antropogene asupra mediului );
păstrarea patrimoniului natural (din punct de vedere calitativ, cantitativ, structural)
pentru necesitățile generațiilor viitoare;
creșterea eficienței economice și sociale în folosirea resurselo r;
creșterea nivelului de trai al populației p rincreareade noi locuri de muncă bine
remunerate, datorită folosirii resurselor locale și prin crearea unui mediu sănătos de
viață.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
71.3.Modalită ți de conștientizare a populației privind dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilăse traduce prin asigurarea unei calită ți a vieții mai bune pentru
toată lumea, acum și pentru generațiile care vor veni .
Dezvoltarea durabilă oferă o viziune a progresului care integrează :
obiectivelecurente și cele de durată lungă,
acțiunea locală și pecea globală ,
problemele economice, sociale și ecologice.
În acest sens, o biectivul general al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE este de a
identifica și de a dezvolta acțiuni care să permită UE să atingă o îmbună tățire continuă pe
termen lung a calită ții vieții. Acest lucru este posibil prin crearea de comunită ți durabile ,
respectiv comunită ți care pot:
să gestioneze și să utilizeze resursele în mod eficient,
să utilizeze poten țialul de inovare ecologică și soci ală a economiei ,
să asigure dezvoltarea , protecția mediului și coeziune asocială.
Astfel, provocările la care sunt supuse comunită țile sunt axate pe obiective de mediu,
și anume:
schimbările climatice și energia curată,
transport durabil ,
consumul și producția durabilă ,
conservarea și gestionarea resurselor naturale ,
sănătatepublică,
incluziunea socială,
demografia și migrația ,
sărăcia globală
provocările dezvoltării durabile.
Un rol important se acordă și educației, cercetării și finanțe lorpublice ca fiind
instrumente importante în facilitarea tranzi ției spre un model de producție și consum mai
durabil.
Analiza cre șterii economice în contextul calită ții mediului respectiv compatibilitatea
dintre acestea este o problemă care na ște controverse .Astfel,au luat na ștere două curente:
a)Curentul anti -creștere –care susține:creșterea economică conduce inevitabil la
degradarea mediului înconjurător . Explicația ar fi aceea potrivit căreia creșterea
economică presupune utilizarea unei cantită țicrescutede materii prime și energie care
conduce, invariabil, la creșterea cantității de deșeuri; creșterea cantității de deșeuri
pune în pericol epuizarea resurselor dar și circuitul deșeurilor, care pot depăși

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
8capacitatea de a similare a mediului.
b)Curentul pro -creștere –care susține:creșterea economică este singura pârghie prin
care se pot genera fonduri pentru protec ția mediului .
Pentru a face fa ță provocărilor secolului XXI ,România are nevoie de o schimbare a
paradigmei p rezente de dezvoltare ,deoarece trăim o perioadă în care î și pune accentul
procesul de globalizare, de accentuare a inegalită țilorgenerale și de agravare a problemelor
de mediu. În toate aceste probleme, dezvoltarea durabilă este solu țiape care o avem la
îndemână .Strategia Națională se adresează acestor provocări, propunând tranzi ția spre o
dezvoltare durabilă bazată pe principiile și în spiritul Agendei 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă , ca membră a unei Uniuni Europene prospere și revigorate [4].
Dezvoltareadurabilă reprezintă, în contextul românesc, dorințași necesitatea
realizării unui echilibru între aspira țiile cetățeanului, societatea de care depinde și prin care se
define ște și contextul care permite realizarea de sine. Acest echilibru pornește de la om(care
caută un echilibru individual )și condiții lefavorabile pentru a se realiza ; acestea sunt
influențate de societatea care trebuie să îl susțină și să îl motiveze și de mediul prin care se
regăse ște și își poate găsi echilibrul. Rolul statului î n contextul dezvoltării durabile este să
stea la baza realizării acestui echilibru, nu doar pentru cetă țenii de acum, dar și pentru
generațiile viitoare.
Acum, la nivelul anilor 2020 ,este nevoie de o nouă abordare care să țină cont de
realitățile economic e, sociale și de mediu de la nivel mondial, european și național, cu un
orizont de timp ca re să privească peste genera ții[4].
Dacăîn ultimii zece ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția
economiei mondiale și în concordanță cu politicil e UE, acum atât România, cât și UE trebuie
să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă . Aceasta este o cale sigură prin care se poate
realiza un viitor mai bun genera țiilor viitoare [4].
România, împreună cu alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului na țional
pentru sus ținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă . Aceasta include un set de 17
Obiective de Dezvoltare Durabilă ,susținute prin 169 de ținte .Planul de acțiune global, pe
care România alege să -l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii
inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de
acțiune pentru oameni, planetă și prosperitat e, prin care se urmăre ște consolidarea unui
climat de siguran ță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă” [4].
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă aluat na ștereîn urma unui proces de
analiză,princare recunoa ște că problemele globale pot firezolvatedoar prin solu ții la nivel
global. L imitele cre șterii planetare au fost puse în eviden ță prinmodificarea percep ției și
conștientizarea evoluției societății, creșterea natalității la scară globală, a accelerării
economiilor țărilor în curs d e dezvoltare și a disparităților sociale [4].
Creșterea prețurilor la anumite resurse a evidențiat faptul că Pământul î și poate epuiza
resursele fizice (regenerabile și neregenerabile ) ce ar putea conduce la un dezechilibru
catastrofal [4].

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
9Cei trei pilon i(economic, social și de mediu) ai dezvoltării durabile prin care Agenda
2030 pentru Dezvoltare Durabilă este structurată au fostidentificațiastfel [4]:
1.ECHITATEA SOCIALĂ –prin care na țiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă
posibilitatea de a -șisatisface nevoile de bază în ceea ce prive ște ocuparea forței de
muncă, alimenta ția, asigurarea energiei, apei și canalizării ;
2.CRE ȘTEREA ECONOMICĂ –la nivelul na țiunilor în curs de dezvoltare pentru a se
apropia de calitatea vie ții din țările dezvoltate ;
3.MEDIUL –cu nevoia de a conserva și îmbunătăți baza de resurse disponibile prin
schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite
tehnologiile. Această abordare a fost posibilă prin punerea în eviden ță a concept ului
de „depă șire a limitelor”, prin care s -a con știentizat faptul că resursele naturale, de
care societatea are nevoie (și care sunt limitate ), au fost depă șite, creând în același
timp un dezechil ibru ecologic la nivel planetar datorită cre șterii economice
iresponsabil e.
Astfel, s-a constatat că doarprin susținerea simultană a celor trei piloni (social,
economic și de mediu ),se poate ajunge la o dezvoltare durabilă și la un viitor comun la nivel
global[4].
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă -Transformarea lum ii noastre [4]:
solicită ac țiuni din partea tuturor țărilor (fie că sunt sărace, bogate sau cu venituri
medii);
recunoaște că încetarea sărăciei trebuie să fie însoțită de un plan care să contribuie la
creștere economică și abordează o serie de nevoi socia le, inclusiv educa ție, sănătate,
protecție socială și locuri de muncă abordând,în acela și timp,problemele combaterii
schimbărilor climatice și protecția mediului ;
acoperă aspecte precum inegalitatea, infrastructura, energia, consumul,
biodiversitate a, oceanele și industrializarea;
promovează implicarea tuturor păr ților interesate, prin democratizarea procesului
decizion al pe tema dezvoltării durabile;
subliniază responsabilitatea și rolul generațiilor tinere pentru crearea dezvoltării
durabile.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
10Perspe ctiva României asupra dezvoltării durabile [4] porne ștede la ideea că
beneficiile dezvoltării economice trebuie să fie mai mari decât costurile, inclusiv cele legate
de conservarea și îmbunătățirea mediului .
Prioritățile naționale au fostajustateprinStrategia Na țională pentru Dezvoltare
Durabilă. Orizonturi 2013 -2020-2030(SNDD),aprobată de Guvernul României la 12
noiembrie 2008, care vizează reducerea decalajului socio -economic față de cel al statelor
membre ale Uniunii Europene [4].
Astăzi, p entru ca dezvoltarea durabilă să reu șească în România strategia folosită este
una care este construită în jurul cetă țeanului și nevoilor gen erațiilor viitoare , conform cu
Agenda 2030 .Strategia pleacă de la premisa că, dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de
gândire care va ajuta la creare a unei societă ți mai echitabile .Grija statului fa ță de cetățean și
respectul cetă țeanului față de insti tuții, față de aproapele său, de valorile morale și
diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durab ilă[4].
Pe plan economic -este nevoie de garantarea unei cre șteri economice pe termen lung
de care să beneficieze cetă țenii României; transformarea economiei într -una durabilă
și competitivă necesită un nou mod de ac țiune care să se centreze pe inovație,
optimism și reziliența cetățenilor. O asemenea abordare va crea o cultură a
antreprenoriatului în care cetă țeanul se poate realiza material ș i aspirațional.
Sub aspect social -este nevoie de o societate care să beneficieze de îmbunătă țirea
sistemului de educa ție și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei,
dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei s ocietăți deschise, în
care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. E nevoie de cultivarea rezilienței
populației, în așa fel încât cetățeanul, într -un cadru institu țional echitabil, să își poată
realiza visurile. În acela și timp, statul trebuie să ajute la sporirea poten țialului
cetățeanului prin abordarea problemelor legate de sănătate, de educație și de limitele

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
11pieței libere, probleme la care se poate răspunde prin politici publice, rezultatul fiind
un nivel de trai cât mai ridicat pentru to ți cetățenii.
Conștientizarea importanței mediului -a crescut semnificativ în ultimii ani, atât în
ceea ce prive ște mediul natural cât șicel antropic. Protejarea naturii este
responsabilitatea tuturor datorită impactului biunivoc om –mediu, dar și o
oportuni tate a cetă țenilor de a se uni într -un scop nobil, prin con știentizarea acestei
responsabilită ți.
Ca membră a comunită ții internaționale, dar mai ales ca membră a Uniunii Europene,
România are interesul de a implementa principiile dezvoltării durabile pe plan național.
Strategia sus ține ca România să fie în 2030 o țară membră a unei Uniunii Europene
puternice, în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi într –
oțară în care statul servește nevoile fiecărui cetățean în tr-un mod echitabil, eficient și cu
preocupări crescute și constante pentru un med iucurat[4].
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a adus o nouă viziune nu doar în ceea ce
prive șteesența obiectivelor stabilite ci și în ceea ce privește implementarea o biectivelor și
monitorizarea acestora .
Ținând cont de particularită țileRomâniei ,Strategia Na țională pentru Dezvoltarea
Durabilă a României 2030 [4]:
stabilește prioritățile naționale în contextul dezvoltării durabile;
reprezintă mo dalitatea de conectar e practică a României la parteneriatele na ționale,
regionale, europene și globale specifice.
contribuie la cre șterea credibilității, eficacității și impactului politicilor implementat e.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
12CAPITOLUL II.ANALIZA ȘOMAJULUI LA NIVELUL
JUDEȚULUI HUNEDOARA
2.1.Scurt istoric referitor la scăderea industria lizăriijudețului Hunedoara
Județul Hunedoara a fost înzestrat cu o diversitate de resurse ,ceea cei-a permis
să dezvolte, de -alungul timpului, mai multeramuri industriale . Una din cele mai dezvoltate
ramuri industriale ale jude țului Hunedoara a fost siderurgia , alecăror produse finite au ajuns
să fie renumite chiar și la nivel interna țional. Cu toate acestea ,după anul 1989 câ nd s-a făcut
trecerea la economia de pia ță, Hunedoara a trecutde la cel mai industrializat jude ț al țării, la
unul dintre cele mai afectate de șomaj, sărăcie, infrac ționalitate, un județ ce a scăzut numeric
și a îmbătrânit. Toate aceste efe cte negative au purtatpeceteascăderiimasivea societăților de
tip industrial [5].
Privind în ur mă cu câteva decenii, se poate spune că l a baza dezvoltării industriei
acestui jude ța stat varietatea resurselor natura le [5]:
resursele carbonifere ,ce au transformat județul Hunedoara, respectiv Valea
Jiului,în cea mai importantă regiune huiliferă a țării,
resursele de fier din mun ții Poiana Ruscă ,ce au dus la dezvoltarea industriei
extractive și de prelucrare a minereului, industrie ce a pozi ționat jude țul
Hunedoara în topul clasamentului ca dezvoltare industrială,
resursele d e minereur iauro-argentifere, atât de râvnite încă din perioada daco –
romană,
de numeroasele pietre de construc ție răspândite pe întreg teritoriul județului.
Toate aceste resurse, la care se adaugă resursele hidrografice, resursa forestieră etc.
au transformat jude țul Hunedoara în unul din cele mai dezvoltate județe ale țării din punct de
vedere economic, fapt ce atras d upă sine o populare mai intensă șio dezvoltare a
infrastructurii [5].
Efectelereducerii industriilor grele post-socialiste la nivelul jude țului Hunedoara au
fost numeroase (Figura 2.1) . Acest fenomen a afectat jude țul atât din punct de vedere
economic cât și social, având un impact puternic asupra str ucturilor geodemografice,
asupra fenomenului infrac țional, a generat o remigra ție spre locurile natale a miilor de
disponibiliza ți din industrie, a dus la o poluare a peisajului urban. Astfel, se poate vorbi de un
adevărat lan ț al efectelor negative, fiecare dând naștere la altul:
scăderea natalită ții-regresul numeric al popula ției–îmbătrânirea acesteia;
reducerea numărului intreprinderilor de tip industrial –șomaj-creșterea ratei
infracționalității și a criminalității;
șomaj-migrația populației-creșterea ratei divor țuriloretc.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
13
Figura2.1. Impactul scăderiiindustrializării asupra popula ției județului Hunedoara [5].
Dintre toate acesteefectecel mai grav a fost apariția șomajului .Restructurarea
economiei jude țului în anii 1990, a g enerat apari ția somajului, reducerile de personal fiind
determinate fie de retehnologizarea unor întreprinderi, fie de închiderea celor neperformante.
Declinul for ței de muncă ocupate în industria hunedoreană a fost vizibil, aceasta
scăzând cu apro ape 50%în intervalul 1995 -2003[5].
„Dacă la sfârșitul anul 1991 numărul șomerilor era de 12.636 persoane, în anul 2000
s-aajuns la un număr de 39.163 pe rsoane dintre care 19.169 femei și o rată a șomajului de
16.4%. Apari ția unor noi unități economice pe terit oriul jude țului Hunedoara, după anul
2000, a redus treptat această rată a șomajului prin absor ția unui număr de p ersoane din
rândul șomerilor ”astfel că la sfârșitul lunii octombrie 2011 șomajul atinge nivelul de 5,79%,
cu un număr de 11.278 șomeri. Dintr e aceștia 5.969 erau șomeri indemniza ți, iar restu l nu
beneficiau de indemniza ție[5].
Graficul următor ilustrează situa ția ratei șomajului în perioada 1991 -2010, în jude țul
Hunedoara [5].
Figura 2.2. Evoluția ratei șomajului în perioada 1991-2010.
(sursa: prelucrare după AJOFM Hunedoara) [5].
Chiar dacă în ultimii ani rata șomajului a înregistrat valori descrescătoare , totuși, în
anul 2012, jude țul Hunedoara se afl aîncă între primele jude țe la nivel național din punctul de

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
14vedere al șomajului, șomajul fiind concentrat în jurul zonelor urbane, cele mai multe dintre
ele având în trecut un profil monoindustrial, ceea ce face și mai grea relansarea economică
[5].Sărăcia cauzată de lipsa locurilor de muncă, accentuarea decalajului între clasele
sociale, mai ales după ce fenomenul șomajului a prins amploare, degradarea peisajului urban
și a vieții sociale, toate au dus treptat la apariția și accentuarea fenomenului de delicvență și
infracționalitate [5].
În anii imediat următori un rol deosebit de important l -a avut implementarea
Strategiei de dezvoltare a județuluiHunedoara asupra fenomenului șomajului .
Cu toate acestea, industria județului Hunedoara este caracterizată de o mare
diversitate, industria grea fiind încă prezentă pe pia ța națională ș i internațională. Principalele
ramuri industriale din județul Hunedoara aparțin industriilor extractivă, siderurgică,
metalurgică, dar sunt bine reprezentate și alte ramuri, precum: industria confecțiilor din
textile, piele și blănuri, industria alimentară și a băuturilor, industria confecțiilor metalice și
industria de prelucrare a lemnului [6].
Ca volum al producției industriale, județul Hunedoara se situează pe locul 7, având o
pondere de 31,3 % din valoarea adăugată brută la nivel național .Astfel, subaspect economic,
zona are puternic caracter industrial, activitatea din siderurgie și din ramurile care o
deservesc reprezentând peste 65% din valoarea producției industriale [6] .
2.2. Prezentarea Strategiei de Dezvoltare a județuluiHunedoara
Înceea ce priveștejudețulHunedoara , ca urmare a poziției salegeografice, a
resurselor solului și subsolului și a forței de muncă disponibile, s -a desfășurat o intensă
activitate economică, bazată în special pe industria grea, industria extractivă a minereului d e
fier, prelucrarea minereurilor feroase și de construcții, la care se adaugă industria energiei
electrice, alemnului, amaterialelor de construcții, ușoară și alimentară.
În urma trecerii la economia de piață, piața de desfacere principală a marilor
intreprinderi industriale (Siderurgica S.A., ICSH , Valea Jiului etc. )a înregistrat o scădere
vizibilă. Scăderea produc ției s-a datorat slabei tehnologizări și a lipsei de fonduri pentru
înlăturarea acestui neajuns, astfel încât întreprinderile au fostnevoite săîși restructur eze
personalul și ulterior să închidă porțile. În acest context, a rezultat un număr foarte mare de
șomeri cu un nivel de calificare înalt, mai ales din sectorul industriei siderurgice și cel
minier.
Îndomeniul privat,se constată o c reștere a activităților productive și decomerț, în
sectorul de construcții și materialelor de construcții, industria ușoară, industria alime ntară,
prelucrarea lemnului și furnizarea serviciilor către populație. Cu toate acestea, datorită slabei
puteri de cumpărare a populației, coroborată cu politica fiscală a statului, activitatea agenților
economici din domeniul privat estela limita supraviețuirii [6].
Totuși, ramurile industriale reprezentative dinHunedoara, sunt [6]:

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
15industria siderurgică, metalurgic ă și extractivă;
industria de exploatare și prelucrare a lemnului;
industria ușoară (textile, încălțăminte, pielărie, covoare);
industria alimentară;
artizanat.
Strategia de dezvoltare durabilă aJudețuluiHunedoara 2014-2020are rolul de a
oferi o imagine completă și clară a obiectivelor strategice și a căilor de punere în aplicare a
acestora, asumate de administra țiilelocalepentru orizontul de timp 2014 –2020. Această
strategie reprezintă un instrument util autorită ții publice locale datorită faptului că[6]:
Realizează analiz asituațieiinițiale (care corespunde momentului de în ceput al
perioadei de analiză); aceasta oferă o bază pentru identificarea oportunită ților de
dezvoltare și a defic iențelor care trebuie corectate dar și posibilitatea evaluării
progresului ob ținut prin aplicarea strategiei;
Permite identificarea resurselor existente și modalități de utilizare eficientă a acestora;
Permite identificarea sursel or de finan țare existente și cr ează premisele atragerii
fondurilor din surse rambursabile și nerambursabile ;
Permite transparen ța decizională (prin consultările publice )realizate în timpul
elaborării strategiei.
Fundamentarea și elaborarea Strategiei pentru dezvoltarea durabilă a județului
Hunedoara în perioada 2014 -2020prespune parcurgerea următoarelor etape[6]:
Analiza socio -economică;
Analiza documentelor strategice anterioare;
Analiza SWOT pe domenii de interes;
Definirea coordonatelor de context strategic;
Stabilirea portofoliului de proiecte;
Consultarea publică.
Pentru fundamentarea și elaborarea strategiei au fost identificate câteva din
obiectivele specifice rezultate din chesionarea cetă țenilor, Astfel s -au obținut informații
referitoare la [6]:
Evaluarea gradului de satisfacție a populației privind următoarele aspecte:
oinfrastructu ra de transport rutier și feroviar;
oservicii utilitare;
oresurse umane și servicii sociale;
omediul înconjurător;
odezvoltarea urbană;
oînvățământ și activități culturale.
Analiza gradului de utilizare a mijloacelor de transport șievaluarea eficienței
acestora.
Evaluarea nevoilor legate de infrastructura de recreere și pentru activități culturale.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
16
Identificarea percepțiilor privind schimbările din ultimii ani în diverse domenii ale
vieții sociale, culturale, economice și politice din județ.
Identificarea p rincipalelor priorități de dezvoltare din perspectiva locuitorilor.
Evaluarea gradului general de satisfacție al locuitorilor față de viața comunității.
Datele obținute în urma chestionarelor au constituit elemente de analiză și evaluare a
opiniei cetățeni lor și au fost inserate în conținutul strategiei. Per ansamblu, interesul
populației în urma strategiei este de a avea condiții mai bune de viață, locuri de muncă
diversificate și bine remunerate și servicii publice de calitate.
Proiectele și acțiunile in cluse în Strategia pentru dezvoltare durabilă a județului
Hunedoara în perioada 2014 -2020sunt adresate întregii comunități, ele implicând
deopotrivă instituțiile și administrația publică, mediul de afaceri, societatea civilă și, mai ales,
beneficiarii f inali ai rezultatelor implementării Str ategiei,adicăcetățeniihunedoreni [6].
Stabilirea priorităților la nivel de proiecte a avut în vedere ,în primul rând ,importanța
acestora pentru comunitatea locală . În acest mod, se cr ează premisele unui impact fav orabil
cât mai larg în rândul populației, prin situarea pe traiectoria de dezvoltare dorită de cetățeni și
luarea în considerare, cât de mult posibil, a doleanțelor și așteptărilor acestora.
În continuare, a fost urmărit gradul de complexitate al proiecte lor prin prisma
efortului presupus de implementarea acestora, referitor la sursele și modalitatea de finanțare,
instituțiile implicate, necesitatea aplicării unor proceduri specifice etc.
În scopul ob ținerii unor rezultate optime la finalul perioadei prog ramatice și a
îndeplinirii obiectivelor asumate, va fi necesară respectarea metodologiei de implementare și
de monitorizare a aplicării strategiei de dezvoltare, respectiv a ac țiunilor pe termen scurt,
mediuși lung prezentate în cadrul Strategiei [6].
Succesul implementării Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2014 –2020va
conduce la realizarea viziunii strategice a zonei,și anume: JudețulHunedoara -o destinație
turistică de interes regional , cu o dezvoltare urbană sustenabil ă, diversificată , care asigură
locuri de mună, cu un șomaj cât mai mic , cu locuri de muncă stabile și bine remunerate și cu
cetățeni mulțumiți .
Pentru aceasta, un rol deosebit de im portant în cadrul administra țiilorpublice îl
constituie interesul pentru cre șterea forței de mun că active, prin reducerea numărului de
șomeriprin reintegrarea acestora pe pia ța muncii .Pentru aceasta se impune un efort mărit
pentru realizarea de proiecte cu fonduri nerambursabile prin care să se poată face reintegrarea
șomerilor piața muncii[6].
2.3.Analiza contextului for ței de muncă
2.3.1.Analiza contextului for ței de muncă la nivel național
În concordan ță cu Strategiile naționale de dezvoltare este și Strategia Europa 2020 ,
care propune o nouă viziune economică. Ca și modalitate de concentra re a resurselor pe
obiectivele Strategiei Europa 2020 ,sunt definite un set de obiective la care vor contribui

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
17fondurile ESI (European Structural and Investment). Aceste aoferă o multitudine de obiective
de finanțare posibile în întreaga UE, cu incidență asupra forței de muncă ca, de exemplu :
Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
Promovarea angajării și sprijinirea mobilită ții lucrătorilor;
Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei.
Astfel,Comisia Europeană oferă sugestii cu privire la conceptele cheie care trebuie
prezentate în cadrul unei strategii de specializare inteligentă. Dintre acestea ,cele cu legătură
directă asupra ocupării forțe i de muncă sunt următoarele:
Clustere de in ovare pentru creștere regională; acestea oferă mediul favorabil de
încurajare a competitivității și inovării;
Medii de afaceri prietenoase de inovare pentru IMM -uri,mai ales cele care se
concentrează pe C&D și c rearea de noi firme;
Infrastructura regională atractivă de cercetare și centrele de competență sunt elemente
cheie ale sistemelor de inovare bazată pe cunoștințe ;
Creativitatea și industriile culturale :
opot sprijini dezvoltarea semnificativă a economiilor locale, crearea de locuri
de muncă noi și sustenabile,
opot avea un efect de propagare asupra altor industrii
opot crește atractivitatea regiunilor și orașelor.
Structura forței de muncă este în strânsă legătură cu dinam ica populației, și constituie
un punct de vedere important în atragerea investițiilor și dezvoltarea unei regiuni. Din punct
de vedere statistic, populația activă reprezintă acea parte din populație, care se încadrează în
limitele legale de vârstă și sănătate șicare poate fi angajată la un moment dat. Șomajul
reprezintă principala cauză de sărăcie pentru populația de vârstă activă. Riscul sărăciei pentru
șomeri este de peste cinci ori mai mare decât pentru cei care au un loc de muncă (44 % față
de 8 %).
Șomajul apare ca un dezechilibru al p ieței muncii la nivel național, ca punct de
întâlnire între cererea și ofertade muncă. De cele mai multe ori, printre cauzeleșomajului pot
fi amintite [7]:
a) sporul natural al resurselor de muncă, respectiv al popula ției în vârstă de muncă;
b) femeile c asnice care doresc și presează să intre pe piața muncii;
c) disponibilizarea unei păr ți a populației ocupate;
d) viteza de dezvoltare a sectorului privat;
Șomajul este un fenomen strict legat de dezvoltarea economică, industrială și
postindustrială. Cea ma i mare cre ștere a șomajului a fost înregistrată în Rom ânia în prima
parte a secolului ( la o popula ție de 17 milioane de locuitori )[7]:
3.727 persoane în 1928,
38.890 persoane în 1932,
10.851 persoane în 1937

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
18
șomajul efectiv s -a manifestat după 1989 într -un ritm nea șteptat de rapid, cota
crescând cu 2 -3%pe an.
creșterile ratei șomajului au fost destul de mari din 1992, când rata șomajului a fost de
8,2%.
În ultimele decenii rata șomajului a înregistrat o scădere semnificativă :
Între 2004și 2019, ratașomajului a cunoscut mai multe f luctuații:minima a fost de 4%,
iar maxima de 7,8% [7]:
Fluctuații au fost înregistrate și în anii următori, acest lucru observându -se din analizele
efectuate pe diferite perioade de timp;
În graficul următor este prezentată evoluția numărului șomerilor înregistrați în perioada
2009-2011-2019, cu precizarea n umărului de șomeri în fiecare lună, a fiecărui an supus
analizei[7,8]:

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
19Figura 2.3. Evoluția numărului șomeri lor înregistrați în perioada 2011 -2019.Sursa:[8]
evoluția ratei șomajului în perioada 2018 -2019 este [8]:
În momentul de fa ță numărul persoanelor care nu au loc de muncă este în scădere.
Potrivit INS, în aprilie 2019, rata șomajului în forma ajustată sezonier a fost de 4%;
aceastaa crescut cu 0,1 puncte procentuale fa ță de cea înregistrată în luna precedentă

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
20(3,9%). Ratașomajului la bărbați a fost cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât la
femei[7,8].
Figura 2.4. Ratașomajului înregistrată în perioada 2018 -2019, conform INS. Sursa [7]
Numărul șomerilor (în vârstă de 15 -74 de ani) estimat pentru aprilie 2019, a fost de
354 de mii persoane, în cre ștere față de lună precedentă (347 mii persoane), dar în
scădere fa ță de aceeași lună a anului anterior (395 mii persoane) [7].
Figura 2.5. Numărul de șomeri înregistrați în perioada 2018 -2019, conform INS [7]
Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit -o cu 0,8 puncte procentuale pe cea a
femeilor (valorile respective au fo st de 4,3%, în cazul persoanelor de sex masculin și 3,5%,
în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25 -74 ani), rata șomajului a fost
estimată la 3,1 %pentru aprilie 2019 (3,5 %în cazul bărba ților și 2,7 %în cel al femeilor).
Numărul șomerilor în vârstă de 25 -74 ani reprezenta 73,7 %din numărul total al
șomerilor estimat pentru aprilie 2019 [ 7,8].

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
21
Figura 2.6. Ratașomajului pe sexe în perioada aprilie2019 -aprilie2020, conform INS [7].
Structura șomajului pe grupe de vârstă la fine le lunii martie 2019 se prezintă sugestiv
astfel[8]:
Figura 2.7. Structura șomajului pe grupe de vârstă la finele lunii martie 2019 [8].
În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a
persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca urmare a
restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în
Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2019 următoarele programe spec iale [8]:
Programul 60, special pentru 60 de localități urbane;
Programul 155, special pentru 155 de localități din mediul rural. Criteriile care
au stat la baza stabilirii localităților au fost:
oponderea mare a șomerilor în total populație activă;
ogradulredus de dezvoltare economică.
Prin implementarea acestor programe au fostestimate, pentru anul 2019, ocuparea
unui număr de 11.135 de persoane, 7.135 de persoane în localități urbane și 4.000 de
persoane în localități rurale [8].
În anul 2019 au fostorganizate1.812 programe de formare profesională, din care

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
221.712 programe de formare profesională pentru persoanele care beneficiază de servicii
gratuite, prin inițiere, (re)calificare, perfecționare, specializare și 100 programe de formare
organizate p entru persoanele care plătesc participarea la formare [8] .
Din cele 200 de programe de formare profesională, 144 de programe sunt finanțate
din bugetul asigurărilor pentru șomaj și 56 programe sunt finanțate din fonduri externe (49
dintre acestea au fost o rganizate de beneficiari ai unor proiecte în care AJOFM nu este
partener) [8].
Analizând participarea celor 3.290 de șomeri la programele de formare profesională,
organizate în perioada ianuarie -martie 2019, se observă că o participare mai mare la
programele de formare profesională s -a înregistrat în rândul șomerilor cu studii profesionale,
liceale sau postliceale, 2.022 persoane (61,46%), urmate de cei cu studii gimnaziale 888
persoane (26,99%), la polul opus aflându -se persoanele cu studii superioare 38 0 persoane
(11,55%). Explicația acestei repartiții rezidă din faptul că ANOFM organizează programe de
formare pentru calificări de nivel 1, 2, 3 sau 4, programe la care participă în general persoane
ce au studii gimnaziale, profesionale, liceale sau postli ceale. Pe de altă parte, nivelul
ocupabilității persoanelor cu studii superioare este mai ridicat și de aceea reușesc să î și
găsească un loc de muncă mult mai ușor, fără să participle la cursuri de formare profesională
[8].
2.3.2. Analiza contextului for ței de muncă la niveluljudețuluiHunedoara
Șomerii, conform criteriilor BIM (Biroul Internațional al Muncii) sunt persoanele cu
vârsta începând dela15 anicare,în cursul perioadei de referință ,îndeplinesc simultan
următoarele condiții:
nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri;
sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode
pentru a-l găsi:
oînscrierea la oficiile forței de muncă sau la agenții particulare de plasare,
oacțiuni pentru a începe o activitate pe cont propriu,
opublicarea de anunțuri și răspunsuri la anunțuri,
oapel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.
sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15zile, dacă s -ar găsi imediat un loc
de muncă.
În această categorie de populație sunt incluse:
persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care așteaptă să fie rechemate la
lucru sau care au găsit un loc de muncă și urmează să înceapă lucrul la o dată
ulterioară perioadei de referință;
persoanele car e în mod obișnuit fac parte din populația inactivă (elevi, studenți,
pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă și sunt
disponibile să înceapă lucrul.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
23Șomeriiînregistrați suntpersoane apte de muncă, în vârstăaptă de muncă, c are nu au
un loc de muncă, un venit legal și suntînregistrate la oficiile forței de muncă ca persoane în
căutare de lucru și care doresc să se încadreze în muncă .
Rata șomajului reprezintă raportul dintre numărul șomerilor definiți conform
criteriilor Bir oului Internațional al Muncii (BIM) și populația activă totală, exprimat
procentual.
Datele prezentate de INS în Anuarul Statistic al Jude țului Hunedoara –2018,
referitoare la numărul de șomeri pentru perioada 2015 -2018și a celor care nu beneficiază de
drepturi băne ști sunt prezentate în tabelele următoare ( Sursa[10]):
Figura 2.8. Numărul șomerilor înregis trați la sfârșitul anului 2018 [10].
Figura 2.9. Numărulșomerilor înregistrați la sfârșitul anului 2018, care nu beneficiază de
drepturi băne ști[10].
Lasfârșitullunii noiembrie 2019, in evidentele AgențieiJudețenepentru Ocuparea
Forțeide Muncă(AJOFM) Hunedoara erau înregistra ți5.183șomeri(din care 2.408 erau
beneficiari de i ndemnizație de șomaj, iar 2.775 erau șomeri neindemnizați ), ratașomajului
fiind de 3,01 % , în scădere fa ță de perioada anterioară analizată [11].Pe de altă parte, în
primele 11 luni ale anului 2019, prin intermediul AJOFM Hunedoara au fost încadrate în
muncă8.986 de persoane , dintre care 4.118 femei. Din acest total 3.505 au peste 45 de ani,

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
242.859 au între 35 și 45 de ani, 1.634 au între 25 și 35 de ani, iar 988 sunt sub 25 de ani. [11]
Pentru integrarea pe piațamuncii, persoanele aflate î ncăutareaunui loc de muncă
înregistrate în baza de date a agențieiteritoriale pentru ocuparea forțeide muncă în acărei
razăau domiciliul sau reședințabeneficiază de pache te personalizate de mă suri active
prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentrușomajși stimularea
ocupăriiforțeide muncă, modificată și completată [12].
Astfel, în cursul anului 2019, numărul persoanelor care au beneficiat de asist ență
pentruînregistrarea în evidență ca persoane aflate î ncăutareaunui loc de munc ă, în vederea
asigurării protecțieisociale privind acordarea indemniza țieideșomajsau cuprinderea in
măsuri active, a fost de 14.099 de persoane [12].
Ținându-se cont de cifrele oferite de INS se poate spune totu și că în județul
Hunedoara există a serie de a vantaje legate de for ța de muncă ,și anume [9]:
Existența unei forțe de muncă bine cal ificate în foarte multe meserii; practic, pentru
orice calificare industrială există muncitori bine pregăti ți în Hunedoara;
Tradiția industrială îndelungată; Hunedoara este unjudețindustrial de circa 125 de
ani. În statele din Europa Centrală și de Est sunt foarte puține locații care să
beneficieze de o astfel de tradi ție, care este un garant al calității forței de muncă;
Disponibilitatea for ței de muncă de a accepta cond iții dificile de muncă,
disponibilitate accentuată de cre șterea recentă a numărului șomerilor;
Caracterul maleabil al for ței de muncă ;în Hunedoara nu s -au înregistrat conflicte
sociale.
Existența înjudeța centreloruniversitar eși a rețele lorde învățământ liceal de
calitate, apte să instruiască absolven ți cu o pregătire ridicată.
În acest cont ext, deosebit de importantă esteposibilitatea accesării fondurilor
europene de către administra țiilelocalesau diferite asocia ții de profil, în vederea realizării
unor programe și proiecte de reintegrare a șomerilor din județulHunedoara pe pia ța forței de
muncă.
Este important ca lozinca cetă țeanului Vreau să lucrez! să fie auzită și luată în
considerare.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
25CAPITOLUL III.STABILIREA UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE
DURABILĂ PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ DIN
INDUSTRIA DE MATERIALE A JUDE ȚULUI HUNEDOARA
3.1.Fonduri Europene Structurale și de Investiții
Fondurile Europene Structurale și de Investiții (fondurile ESI) sunt instrumente
financiare, administrate de către Comisia Europeană, cu scopul de a acorda sprijin la nivel
structural. Sprijinul financiar din fondurile ESI este destinat regiunilor mai pu țin dezvoltate,
învederea consolidării coeziunii economiceși socialeîn Uniunea Europeană [1 5].
Scopul acestor fonduri structurale este crearea mai multor locuri de muncă, asigurarea
unei economii europene solide și un mediu sănătos. PrinStrategia Europa 2020 ,UEși-a
asumat angajamentul de a crea locuri de muncă mai numeroase și de calitate mai bună și o
societate favorabilă incluziunii sociale. Nu în ultimul rând, fondurile sprijinărealizarea
obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a misiunilor specifice ,inclusiv coeziunea economică,
socială și teritorial ă [15].
Fondurile ESI se concentrează în principal pe următoarele domenii [1 5]:
-cercetare și inovare;
-tehnologiile digitale;
-sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
-gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Prinintermediul Fo ndurilorStructurale, Fondul ui de Coeziune șiaaltorinstrumente
financiare ,Uniunea Europeana acționează[16,17]:
pentru sprijinirea atingerii o biectivelor generale (convergen ță, competitivitate
regională și ocuparea forțeide munc ă, cooperare teritorial ăeuropean ă),
pentru eliminarea disparitățiloreconomice și sociale î ntre regiuni, î n scopul realizării
coeziunii economice și sociale.
Figura 3.1. Fonduri structurale ESI [17].

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
26În România, competi ția care promovează proiectele de succes implementate cu
finanțare europeană este Gala Fondurilor Structurale derulată pentru prima dată în 2014 și
reluată în 2017. Ini țiativa este gestionată de Reprezentanța Comisiei Europene în România și
Fondurile Structurale [15,16,17].
Figura 3.2. Site-ul Finantare.r o[15-17].
Perspectiva financiară 2014 -2020 a UE aprevăzut o nouă abordare în materie de
programare strategică pentru politica de coeziune, conform obiectivelor Strategiei Europa
2020.Obiectivele tematice pentru cadrul financiar 2014 -2020 sunt urm ătoarele [18]:
1.Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
2.Îmbunătățirea accesului, a utilizării și creșterea calității TIC
3.Îmbunătățirea competitivității IMM -urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a
sectorului pescuitului și acvacultur ii (pentru FEPAM)
4.Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
5.Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor
6.Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
7.Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore
8.Promovarea sustenabilită ții și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității
forței de muncă
9.Promovarea incluziunii sociale, comba terea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare
10.Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare
pe tot parcursul vieții
11.Consolidarea capacită ții instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administra ție publică eficientă
În perioada 2014 -2020, România a investi tîn toatecele 11 obiective tematice ale
Strategiei Europa 2020 , folosind resursele fondurilor europene structurale și de investiții

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
27(fondurilor ESI), prin intermediul programelor op eraționale 2014 -2020, prezentate mai jos în
continuitate cu programele aferente perioadei 2007 -2013 [18]:
Figura 3.3. Programe operaționale 2014 -2020[18].
Unprogram opera ționaleste documentul strategic multianual (pe 7 ani) prezentat de
un stat memb ruși adoptat de Comisia Europeană, care definește o strategie de dezvoltare
corespunzătoare obiectivelor tematice și priorităților de investiții din cadrul Politicii de
Coeziune a UE, asumate prin Acordul de Parteneriat 2014 -2020,și care se finanțează di n
FEDR, FC, FSE și FEPAM [19].
Figura 3.4. Prezentarea programelor opera ționale[16].
Strategia POCU 2014-2020privind Ocuparea for ței de muncă reprezintă un
document darși o direcție în baza căreia pot fi atinse obiective referitoare la resursa uman ă.
Astfel,Programul Opera țional Capital Uman -POCU2014-2020 urmăre ște integrarea
nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor și politicilor publice ale

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
28României, ca stat membru al UE și are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă
pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor [1 5].
Programul Opera țional Capital Uman (PO CU) stabile ște prioritățile de investiții,
obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurse lor umane.
Astfel, se continuă investițiile realiza te prin Fondul Social European 2007‐2013 și
contribuie la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat 2014 ‐2020(șiimplicit
al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România )și anume, de a reduce
disparitățile de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale
UniuniiEuropene[20].
Figura 3.5. Alocarea financiară POCU 2014 -2020[20].
POCU funcționează ca un mijloc de stimulare a creșterii economice și a coeziunii prin
intervenții integra te,planificate ,în domeniul ocupării forței de muncă, al i ncluziunii sociale
și educației. De asemenea, susține atingerea și a altor obiective stabilite în cadrul altor
provocări de dezvoltare (competitivitate, infrastructură, administrare și guvernanță ).
Programul Operational Capital Uman 2014 –2020 urmăre ște valorizarea capitalului
uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor și are alocat un buget în valoare de
5 miliarde de euro. Prin acest program se pot realiza investitii prin care ce tățenii români vor
reuși să își găsească un loc de muncă, să își îmbunătățească nivelul de educație și de
competen țe, precum și pentru a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, la
promovarea unor servicii sociale mai bune și la eficientiz area institu țiilor de pe piața muncii
[21].
Astfel, valorificarea poten țialului forței de muncă, crearea condițiilor pentru creșterea
gradului de participare pe pia ța muncii și accesul la locuri de muncă de calitate sunt prioritare
pentru atingerea obiecti velor de competitivitate economică, sustenabilitate și incluziune.
Cu ajutorul fondurilor structurale POCU se pot rezolva la nivelul administra țiilor locale
probleme legate de reducerea șomajului, prin reintegrarea șomerilor pe piața muncii.
Conform literaturii de specialitate [22,23],șomerul înregistrat este persoana care îndepline ște
cumulativ următoarele condi ții:
este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la
îndeplinirea condi țiilor de pensionare;

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
29starea de sănătate și cap acitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activită ți autorizate
potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referin ță al
asigurărilor pe ntrușomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;
este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s -ar găsi un loc
de muncă;
se înregistrează la agen ția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială
își aredomiciliul sau reședința ori la alt furnizor deservicii de ocupare, care
funcționează în condițiile prevăzute de lege, în vederea obținerii unui loc de muncă .
Sunt asimila ți șomerilor și:
absolvenții instituțiilor de învățământ, în vârstă de minimum 16 a ni, care, într -o
perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reu șit să se încadreze în muncă
potrivit pregătirii profesionale ;
absolvenții școlilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum
16 ani, care nu au reu șit să se încadreze în munc ă potrivit pregătirii profesionale .
Șomerul de lungă durată se define ște ca persoana care este șomer pe o perioadă mai
mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani și pe o perioadă de 6
luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de
ani [22,23].
3.2.Stabilirea strategiei de dezvoltare durabilă privind ocuparea for ței de muncă
specifică domeniului industriei de materiale din județul Hunedoara
Pe fondul condi țiilor dificile generate de problemele zonei la care se adaugă progresul
tehnologic și, nu în ultimul rând, îmbă trânirea popula ției, economia se confruntă cu probleme
serioase în domeniul utilizării forței de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piața muncii, care
se traduc prin c oexistența unui deficit de forță de muncă, în anumite ramuri economice.
Efectele crizei financiare și economice s -au manifestat de-a lungul anilor prin reducerea
numărului de locuri de muncă și, implicit, prin creșterea șomajului, prin limitarea și
încetinirea cre ării de locuri de muncă, cu consecințe directe în blocarea intrării tinerilor pe
piața muncii și ieșirea de pe piața muncii a persoanelor cu o poziție vulnerabilă (persoane
angajate cu contracte temporare, vârstnici, persoane cu nivel scăzut de edu cație,persoane cu
dizabilități etc.) [16].
JudețulHunedoara prezintă o problemă majoră de șomaj, generată de declinul industriei
siderurgice, mai ales în condițiile în care în județ există diferite zone care au avut o
dezvoltare monoindustrială.
Totuși,industriile cu potențial de dezvoltare și de creare de locuri de muncă sunt:
confecțiile metalice, materiale de construc ții, textile și încălțăminte, cablaje auto și comerțul
cu amănuntul.
Dirijarea forței de muncă spre sectorul privat prin orientarea că tre meserii specifice

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
30pieței actuale, contribuie la încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii. Dezvoltarea IMM –
urilor prin resursele umane de calitate poate fi una din căile de asigurare a progresului zonei.
Printre nevoile identificate în regiunesuntmenționate:
Adaptarea ofertei educaționale la nevoile de calificare de pe piața muncii ;
Calificările de care dispune forța de muncă nu corespunde cerințelor specifice ale
angajatorilor;
Slaba pregătire a forței de muncă în tehnici de căutarea unui loc de muncă;
Slaba diversificare a ofertei de formare profesională;
Lipsa furnizorilor de servicii acreditați pe servicii de mediere, informare și consiliere
profesională;
Îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă din rândul șomerilor de lunga
durată;
Promovarea șanselor egale pe piața muncii ;
Adaptarea ocupațională a forței de muncă la structura zonală a pieței muncii și la
oportunitățile de reintegrare profesională oferite de zonă.
Constrângerile majore identificate sunt:
rigiditatea forței de muncă locale, generată de specificul muncii în siderurgie;
pierdere de respect și încredere în sine;
pierdere de motivație;
izolare socială și condiții neadecvate de trai;
lipsa de informare asupra posibilităților de angajare;
lipsa unor cunoștințe teoretice și practice privind căutarea unui loc de muncă;
facilitarea de contacte sociale -inclusiv contactarea angajatorilor.
În concluzie ,se poate spune că redarea demnității umane a celor aflați în căutarea unui
loc de munc ăpoate fi făcută numai prin corelarea p regătirii lor profesionale cu cerințele
angajatorilor, sporindu -le astfel șansele de a fi reîncadrați în muncă. Dobândirea de noi
deprinderi, prin orientare profesională, în meserii care sunt căutate pe piața locală a muncii,
informarea și medierea (punere a în contact a ofertei cu cererea de forță de muncă) le oferă
cadrul optim pentru a fi angajați.
În acest context, un rol important îl au autorită țile locale sau diferite asocia ții, ONG-uri
în vederea stabilirii unei strategii viabile de dezvo ltare durabil ă privind ocuparea for ței de
muncăîn județul Hunedoara.
Acest lucru se poate realiza prin reintegrarea șomerilor pe piața forței de muncă în
industria de materiale , acestareprezentândunul din obiectivele Strategiilor de D ezvoltare
DurabilăaleJudețuluiHunedoara .
Pentru acest lucru, Administra ția Publică a județului Hunedoara, în colaborare cu un
partener (Parcul Industrial Hun edoara) identifică posibilitatea de accesare a fondurilor
europene nerambursabile, în vederea realizării unui proiect de reint egrare așomerilor pe piața
forței de muncă din industria de materiale.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
313.3.Dezvoltarea și implementarea proiectului de reintegrare a șomerilor pe piața
forței de muncă din industria de materiale a jude țului Hunedoara
În continuare ,este prezentată modalitatea de realizare și implementare a strategiei de
dezvoltare durabilă, respectiv de realizare și implementare a p roiectului cu titlul „Măsuri
active pentru reintegrarea șomerilor pe piața forței de muncă din industria de
materiale” .Acest proiect are drept obiectiv ocuparea for ței de muncă în județul Hunedoara.
Propunerea de proiect porne ște de la ideea rezultată din Strategia de Dezvoltare a județului
Hunedoara , conform căreia opinia cetă țenilor privind ocuparea forței de muncă este deosebit
de importa ntă.
Astfel, folosind metoda sondajului de opinie prin care cetă țenii sunt încurajați să își
exprime ideile referitor la diferite aspecte legate de comunitate, a rezultat că locurile de
muncă reprezintă principala problemă a localită ții, în opinia persoa nelor intervievate, această
problemă fiind eviden țiată astfel de 29% dintre re spondenți.Sondajul de opinie a fost realizat
pe un e șantion de 350 persoane, cu vârsta cuprinsă între 15 și 65 ani. Responden ții la
chestionar au fost ruga ți să propună o serie de proiecte considerate de ei ca fiind importante
pentru cre șterea calității vieții în localitate.
După cum se observă în Figura 3.6 , ceea ce se dore ște în cea mai mare măsură sunt
locurile de muncă șiinvestițiilecareconduc,implicit,lacrearea de loc uri de muncă (cele
două categorii însumând 70% dintre răspunsurile spontane).
Figura 3.6 . Propuneri de proiecte ale responden țilorla sondajul de opinie [6].
În acest context, este deosebit de importantă îndreptarea aten ției administrației locale
aspra necesității asigurării locurilor de muncă în zona Hunedoara, iar posibilitatea efectuării
acestui lucru prin accesarea fondurilor europene nerambursabile este o solu ție cât se poate de
viabilă, în contextul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Hunedoara 2014 –
2020.
3.3.1.Dateleinițialeale proiectului
Încadrulproiectului„Măsuri active pentru reintegrarea șomerilor pe piața forței

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
32de muncă din industria de materiale ”,care are ca și perioadă de derulare 12 luni,sunt
prezentate etapele d e implementare a procesului de reintegrare pe pia ța forței de muncă a
șomerilor din județul Hunedoara.
Grupulțintă căruia se adresează acest proiect este constituit din 330șomeri de lungă
durată , respectiv tineri șomeri (15 -24 ani) după 6 luni de la int rarea în șomaj și adulți șomeri
(25-64 ani) după o perioadă de pe ste 12 luni la intrarea în șomaj, ace știa fiind și beneficiarii
finali ai proiectului . Ace știasunt identificați din baza de date a AJOFM Hunedoara și din
publicitatea f ăcutăîn ziaruladministrațieilocaleCurierul Hunedoar ei.
Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2019, în județul Hunedoara erau înregistrați 5.183
șomeri ( din care 2.771 femei), ceea ce înseamnă o rată a șomajului de 3,01%, informează
evidențele Agenției Județene pentru Ocupa rea Forței de Munc ăHunedoara. Din totalul de
5.183 persoane înregistrate in evidentele AJOFM Hunedoara, 2.408 erau beneficiari de
indemniza ție de șomaj, iar 2.775 erau șomeri neindemnizați. In ceea ce privește mediul de
rezidență, 1.718 șomeri provin din mediul rural și 3.465 sunt din mediul urban [25,26] .
În urma derulării proiectului se preconizează că m inimum330șomeri de lungă durată
vor beneficia de:
evaluare psiho -aptitudinală cu Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive
(BTPAC);
instrui re în tehnici de căutare a unui loc de muncă;
informare cu privire la oportunitățile de formare profesională specifice domeniului
industriei de materiale;
informare și mediere privind oportunitățile de ocupare pe piața forței de muncă din
domeniul industr iei de materiale.
Rata minimă de plasare pe piața muncii este 40% din grupul țintă ( 44de persoane).
3.3.2. Obiective legenerale și specifice ale proiectului
Obiectivul generalal proiectului este Îmbunătățirea calității forței de muncă prin
investiții s ubstanțiale în dezvoltarea capitalului uman și prin îmbunătățirea gradului de
ocupare promovând egalitatea de șanse.
Stabilirea obiectivului general și a scopului proiectului s -a făcut plecând de la problema
centrală identificată pentru forța de muncă disponibilizată din siderurgie și minerit și analiza
cauzelor problemei.
Dificultățile de reintegrare pe piața forței de muncă și amplificarea acestora în timp ,
cunoscute ca probleme ale șomajului de lungă durată ,a determinat opțiunea de a interveni
prin măs uri active adaptate situațiilor și nevoilor individuale în funcție de aptitudini și
interesul șomerilor.
JudețulHunedoara a fost profund marcat de dezmembrarea structurilor de producție
centralizată și de dispariția piețelor tradiționale de materii prime și produse finite ale
industriei siderurgice .
Este grav pentruîntreaga societate și dureros pentru individ a tunci când perioada de
șomaj se prelunge ștenepermis de mult și când , din punct de vedere social, se instalează

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
33fenomenul marginalizării, iar din punct de vedere uman se instalează sentimentul renunțării,
al resemnării.
Societatea aredatoria de a veni în întimpinarea membrilor săi, de a le oferi un suport
material și moral în perioadele de dificultate, de a -i asista în demersurile lor în căutarea
activă a unui loc de muncă.
Oficial, în jude țul Hunedoara, rata șomajului la sfârșitul lunii noiembrie 2019, era de
3,01%-5183 șomeri înregistrați la Agenția Jude țeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
[11].
Această situație este îngrijorătoare în condiții le în care în municipiul Hunedoara se
manifestă o revigorare economică ia r studiile efectuate de experți indică existența unui număr
mare de locuri de muncă specifice domeniului industriei de materiale care sunt vacante pe
perioade mari de timp, cu precăde re în Parc ul Industrial care generează nu mai puțin de 1.200
de locuri de muncă.
Problema identificată de exper țieste lipsa informării asupra acestor locuri de munc ă
dar,mai ales,lipsa deprinderilor de căutare a unui loc de muncă. Rolul acestuiproiecteste
tocmai accesibilitatea de a permite unei posibile forțe de muncă, dintr -o zonăcare aavut mult
de suferit ( monoindustrială )să se adapteze cerințelor noilor meserii din domeniul industriei
de materiale apărute sau care vor apărea în zonaHunedoara.
Obiectivul specific identificat al proiectului este Facilitarea (re)integrării șomerilor
de lungă durată aflați în căutarea unui loc de muncă, prin sprijin oferit prin măsuri active
adaptate situațiilor și nevoilor individuale.
Măsurile active de care va b eneficia grupul țintă, șomerii de lungă durată, sunt:
evaluare psihoaptitudinală,
instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,
informare cu privire la oportunitățile de form are profesională și informare
mediere cu privire la oportunitățile de oc upare pe piața forței de muncă (și după
încheierea proiectul pentru o perioada de cel puțin trei ani) .
Măsurile de sprijin au un scop bine definit: sprijinirea grupului țintă pentru găsirea unui
loc de muncă. Grupul țintă va beneficia de aceste măsuri după o evaluare psihoaptitudinală
care va fi aplicată la începutul proiectului și care va permite focalizarea intervenției pe
nevoile specifice ale fiecărui individ.
3.3.3.Relevanța proiectului față de obiectivele și prioritățile programului
Proiectul este r elevant pentru priorităț ile programului deoarece este în concordanță cu
Liniile Directoare UE ale Strategiei de Ocupare a Forței de Muncă și cu Strategia Națională
pentru Ocuparea Forței de Muncă care are ca obiective strategice:
ocuparea deplină a forțeide muncă ,
calitatea și productivitatea muncii,
coeziune și incluziune socială.
Astfel,Liniile directoare relevante pentru proiect , în urma cărora rezultă obiectivele
și priorități leproiectului sunt:

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
34Linia directoare 1. Implementarea politicilor de ocu pare care au ca scop ocuparea
deplină, îmbunătățirea cali tății și productivității muncii și întărirea coeziunii sociale și
teritoriale .
Politicile trebuie să contribuie la obținerea unei rate medii generale de ocupare în UE de
70%, de cel puțin 60% pentru femei și de 50% pentru l ucrătorii vârstnici (55 -64 ani) și la
reducerea șomajului și inactivității.
Teoretic, ocuparea deplină a for ței de muncă presupune asigurarea unui loc de muncă
pentru toate persoanele apte de muncă ce doresc să lucreze, adică inexi stența șomajului. Însă,
în practică ocuparea deplină înseamnă asigurarea unui nivel ridicat al ocupării, ceea ce
corespunde cu situa ția în care șomajul nu depășește 3 -4% din totalul popula ției active,
denumit șomaj natural.
Linia directoare 2. Promovarea u nei abordări a muncii pe tot parcursul vieții prin:
un nou efort de a trasa direcții de ocupare pentru tineri și de a reduce șomajul în rândul
tinerilor; acțiuni ferme în vederea eliminării diferențelor de gen în ceea ce privește ocuparea,
șomajul și salar iile; o mai bună conciliere a muncii cu viața privată.
Linia directoare 3. Asigurarea includerii pe piața muncii a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă și a grupurilor dezavantajate prin: măsuri active și
preventive pe piața muncii, incluzând aici identificarea timpurie a nevoilor, asistență pentru
căutarea unui loc de muncă, orientare și formare profesională ca parte a planurilor
personalizate de acțiune, prevederea de servicii sociale necesare sprijinirii includerii pe piața
muncii a grupuril or dezavantajate.
Localizarea proiectului într -un județ afectat de șomaj îl face relevant și în raport cu
diminuarea disparităților economice, unul dintre obiectivele programului.
Derularea de măsuri active în vederea îmbunătățirii gradului de ocupare a fo rței de
muncă prin instruiri în tehnici de căutare a unui loc de muncă, informare cu privire la
oportunitățile de formare profesională și informare și mediere cu privire la oportunitățile de
ocupare pe piața forței de muncă acoperă cerințele priorității deDezvoltare a Resurselor
Umane a Strategiei .
Rezultatele finale ale proiectului aduc o contribuție importantă la atingerea obiectivelor
programului prin activități specifice de măsuri active pe piața forței de muncă, generând
astfel o creștere a ratei de ocupare în județulHunedoara.
Proiectul propune tehnici noi de lucru prin oferirea de servicii integrate pe piața muncii,
astfel grupul țintă va beneficia de aceleași servicii și de șanse egale pentru angajare (Se
estimează că 50% din grupul țintă vor fi f emei).
Grupul țintă va fi orientat cu prioritate, către sectorul IMM -urilor din Parcul Industrial
Hunedoara, care cunoaște o dezvoltare puternică în ultima perioadă. Parcurile industriale au
fost create pentru a stimula dezvoltarea economică locală și reg ională și a atrage firme
capabile de a desfășura activități productive generatoar e de locuri de muncă. Parcul cr ează
locuri de muncă datorită faptului că în perimetrul său există un număr de firme care au
nevoie de forță de muncă pentru activitatea lor, șo merii hunedoreni fiind potențiali iangajați
ai acestor firme.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
35Prin derularea proiectului li se vor oferișomerilor servicii de evaluare, instruire,
orientare, informare și mai ales de mediere între investitorii actuali/viitori și forța de muncă
din Hunedo ara.
În concluzie, integrarea șomerilor este benefică atât din punct de vedere economic,
cât și social pentru județulHunedoara, șomerii recăpătându -șiutilitatea socială și stima
de sine. În plus, nivelul sărăciei se reduce .
Proiectul promovează egalitat ea de șanse dintre femei și bărbați, la angajare, fiind bine
știut faptul c ăîn Hunedoara locurile de muncă vacante sunt în proporție de 70% destinate
femeilor.
Proiectul este relevant pentru prioritățile programului deoarece are ca scop tocmai
facilitare a (re)integrării șomerilor de lungă durată aflați în căutarea unui loc de muncă, prin
sprijin oferit prin măsuri active adaptate situațiilor și nevoilor individuale. Acestea sunt
grupurile cele mai vulnerabile din această comunitate, iar proiectul de față urmărește tocmai
creșterea adaptabilității lor la nevoile în continuă schimbare de pe piața forței de muncă,
punerea lor la curent cu informațiile și deprinderile necesare (re)integrării pe piața muncii.
3.3.4.Prezentarea activităților proiectului
Proie ctul se va desfă șura pe o perioadă de 12luni.
Pe tot parcursul implementării vor avea loc activități manageriale de organizare,
conducere, financiare, evaluare, raportări interne și externe iar ,la final,auditul financiar
efectuat de o firmă autorizată.
Echipa de proiect va monitoriza derularea activităților și va prezenta finanțatorului
raportări în formatul cerut și la datele prevăzute în contractul de finanțare.
Proiectul se desfă șoară pe mai multe etape și cuprinde mai multe activități. Aceste
activitățisedesfă șoară în cele mai bune condiții într-unsediu modern cu spații bine
delimitate astfel încât activități le să confere un cadru confidențial și caredispune de :
instrumente :
omateriale informative,
oBateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cog nitive,
omodele de CV -uri și de scrisori de intenție/motivație,
oproceduri interne pentru asigurarea managementului calității
echipamente deultimă generație :
ocomputere,
ocopiatoare,
omultifunc ționale,
oimprimante,
otelefon/fax,
oflipchart,
oretroproiecto r etc.
Activitățile proiectului sunt prezentate în Planul de ac țiune(Tabelul3.1), care ilustrează
pregătirea și implementarea fiecărei activități , într-o diagrama Gantt .

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
36În continuare, sunt prezentate, detaliat, activită țile ce urmează a se desfășura în cadrul
proiectului, precum și duratele acestora.
Tabelul 3 .1.Planul de acțiune al proiectului –Digrama Gantt a proiectului .
Anul 1
Semestrul 1 Semestrul 2
Activitatea /Luna 123456789101112Organizația
care
implementează
1. Pregătirea structurii
organizatorice.Solicitant și
partener
2.Seminar privind
promovare aproiect.1
ziSolicitant și
partener
3.Identificarea
beneficiarilor proiectului.Solicitant
4. Evaluarea beneficiarilor
din pun ct de vedere
psihoaptitudinal, folosind
Bateria de Teste
Psihologice de Aptitudini
Cognitive (BTPAC).Solicitant
5. Organizarea seminarului
cu tema “Instruire în
tehnici de căutare a unui
loc de muncă”.Solicitant
6.Informarea beneficiarilor
cu privire la oportunitățile
de formar e profesională.Solicitant
7. Informarea și medierea
beneficiarilor cu privire la
oportunitățile de ocupare
pe piața forței de muncă.Solicitant
8. Burse ale locurilor de
muncă.Solicitant și
partener
9. Seminar de î nchidere a
proiectului-Prezentarea
rezultatelor proiectului.1 ziSolicitant și
partener
Activitatea 1. Pregă tirea structurii organizatorice / Durata: 1 lună
În această etapă ,echipa proiectului va stabiliprocedurile de lucru, incluzând:
responsabilitățile și modul de îndeplinire a sarcinilor fiecărui membru al echipei și al
partenerului,
modelele interne de raportare și realizarea fișelor de evidență,
discutarea în detaliu a activităților de evaluare, instruire, orientare, informare și
mediere pentru o implementare reușită ;
realizarea materialelor pentru furnizarea serviciilor oferite , respectiv pregăti rea și
multiplicarea mapei (care con ținemateriale informative folosite în cadrul

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
37seminarului );materialele informative cuprind informați i relevante referitoare la:
căutarea unui loc de muncă, pregătirea pentru interviul de angajare, prezentarea la
interviu, instrumentele folosite, redactarea unui curriculum vitae și a unei scrisori de
intenție/motivație, modele de CV -uri și de scrisori de intenție;
achiziționarea de consumabile;
întocmirea dosaruluide pres ăcare face referire la acțiunile de promovare a
proiectului în mass -media locală; pe toate materialele folosite se va specifica faptul că
acestea au fost realizate cu finanțare neramburs abilă de la Comisia Europeană.
Tot în această etapă se va stabili prima serie de lucru de minim 10 persoane din grupul
țintă.
Serviciile oferite sunt reglementate de o serie de proceduri de lucru ale Sistemului de
Management al Calității .Toate persoanel e implicate în derularea proiectului vor participa la
pregătirea structurii organizatorice.
Activitatea 2 . Seminar promovare proiect /Durata: 1 zi (în Luna 1)
Scopul acestei activități este de a promova proiectul finanțat de Comisia Europeană.
Promovarea se va face cu sprijinul partenerului ,atâtdin punct de vedere financiar cât prin
intermediul revistei dar și ,concret, prin participarea la seminarul la care vor fi invitați
potențiali ibeneficiari ai proiectului, instituții publice și agenți economici c are vor fi
informați despre obiectivele, scopul și activitățile ce se vor derula pe durata proiectului .
În cadrul întâlnirii vor fi oferite materiale informative cu serviciile oferite în cadrul
proiectului.
Activitatea 3. Identific area beneficiarilor pro iectului / Durata: 11 luni.
În această etapă, se va realiza identificarea și contactarea beneficiarilor, care formează
grupul țintă, informarea lor despre obiectivele, scopul și activitățile ce se vor derula pe durata
proiectului.
Activitatea de identific are a persoanelor din grupul țintă se va face prin:
promovare în mass -media,
seminarul de promovare a proiectului,
selectarea din baza de date propri e
apoi contactarea telefonică a persoanelor .
Ideea acestei activită ți este aceea că se impune, lunar,participarea a cât mai mulți
beneficiari iar din aceștia să fie selectate minim 10 persoane care vor beneficia de pachetul de
servicii. Selectarea se va face după o discuție prealabilă a echipei proiectului cu beneficiarii ,
după care se va decide care dint re ei vor beneficia de serviciile proiectului , înfuncție de
interesul arătat.
Luarea în evidență a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă se realizează prin
completarea unei fișe de evidență care cuprinde toate datele de identificare ale persoa nei. De
asemenea ,în fișă sunt menționate toate calificările pe care le deține dar și abilitățile pentru
care nu deține documente justificative (de exemplu: altă meserie cunoscută, limbi străine,

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
38operare calculator), dar pentru care poate susține o probă p ractică, traseul profesional până în
acel moment etc.
Activitatea 4. Evaluarea beneficiarilor din punct de vedere psihoaptitudinal cu
Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) / Durata: 11 luni
Proiectul continuă cu evaluarea psihoapt itudinală a beneficiarilor selectați. Psihologul
dispune de bateria de teste și este autorizat să o aplice pe beneficiarii proiectului.
Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive cuprinde 23 de teste și reprezintă
concretizarea unei noi genera ții de teste psihologice. Este prima baterie de teste cognitive
produse de cercetători din România, validate și etalonată după rigorile științifice.
BTPAC măsoară aptitudinile cognitive, adică principalele noastre capacită ți endogene de
prelucrare a informa ției.Orice sarcina pe care tre buie săo execut ăm, de la săparea unei gropi
pentru un pilon pânăla cercetarea științifică sausistemul integrat de managementul alunei
organizații, toate acestea necesit ăprelucrare de informa ție.Cantitatea , calitatea dar și
complexitatea procesării de informa țiediferă de la o sarcină la alta. Cu toate acestea,
prelucrările informa ționale sunt omniprezente .Analizele efectuate la cel mai înalt nivel
(meta-analize) conduc la ideea că aptitudinile cognitive reprezintă princi palul predictor (are
valoare de anticipare a reu șitei în activitatea ulterioară) în performan ța de lucru sau în
parcurgerea cu succes a unei pregătiri academice sau profesionale [13,27].Astfel, abilită țile
care sunt relativ stabile în tim pși mai puțin contaminate de cuno ștințe,dobândesc caracterul
de aptitudini cognitive [27].
Aptitudini leevaluate de BTPAC sunt următoarele :
abilitatea generală de învă țare,
aptitudinea verbală,
aptitudinea numerică,
aptitudinea spa țială,
aptitudinea de percepere a formei,
abilități funcționărești,
rapiditatea în reac ții,
capacitatea decizională.
Scopul testării este de a scoate în evidență aptitudinile profesionale existente ale
fiecărei persoane și potențialul propriu de dezvoltare .
Avantajele aplicării BTPAC sunt căasigură garanția că diagnosticul este precis și este
singura baterie de teste care permite compararea computerizată a aptitudinilor angajatului cu
cele necesare profesiei (estesingura baterie de teste de aptitudini etalonată și validată pe
popula țiadin România) .
După aplicarea bateriei de teste se comunică diagnosticul care se poate încadra în :
stabilirea tipului de formare profesională de care are nevoie (inițiere, calificare,
recalificare).
identificarea intereselor p ersonale în cariera profe sională aflând ce ocupații se
potrivesc cel mai bine.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
39Dacă există locuri de muncă vacante corespunzătoare ocupațiilor care au r ezultat în
urma aplicării testului, grupul țintă va fi orientat către acestea după o instruire prealabilă.
Activitatea 5. Organ izarea seminarului cu tema “ Instruire în tehnici de căutare a
unui loc de muncă ” /Durata: 11 luni
Scopul acestei activități este de a dezvolta noi abilități grupului țintă în speranța găsirii
cât mai rapide a unui loc de muncă și dorințade a deveni mai a ctivi pe piața muncii la
sfârșitul seminarului.
În cadrul acestei activită ți, se vor folosi metode de depășire a situațiilor dificile create în
timpul unui interviu (simulare interviu) iar beneficiarii vor fi instruiți în re dactarea unui
curriculum vitae și a unei scrisori de intenție/motivație. Instruirea va fi individual ăși de grup
de maxim trei persoane și va dura 4 ore.
Fiecare beneficiar va primi o mapă care va cuprinde partea teoretică (suport seminar).
Mapaconținemateriale care cuprind informații relevante despre :
căutarea unui loc de muncă,
pregătirea pentru interviul de angajare,
prezentarea la interviu,
instrumentele folosite,
redactarea unui curriculum vitae și a unei scrisori de intenție/motivație,
modele de CV -uriși scrisori de inten ție.
Discuțiilevor avea loc într -un cadru confidențial ,desfă șurându-seîn zone bine
delimitate care să permită o bună comunicare și stabilirea unui cadru propice dialogului.
Dupăfinalizarea seminarului ,beneficiarii vor fi monitorizați pentru a se put ea evalua
impactul asupra evoluției lor profesionale.
Activitatea 6. Informarea beneficiarilor cu privire la oportunitățile de formare
profesională /Durata: 11 luni
Scopul activității este de a conștientiza necesitatea unei pregătiriprofesionale contin ue
a grupului țintă. După activitatea de instruire, beneficiarii vor fi informați și despre
posibilitatea urmării unui curs de formare profesională conform aptitudinilor obținutedin
testarea cu BTPAC.
Mai mult,pentru a veni în sprijinul lor ,consilierul de instruire profesională va contacta
telefonic furnizorii de formare profesională din jude ț,pentru a se interesa de condițiile de
participare la curs (data începerii, acte necesare pentru înscriere, cost etc).
Activitatea 7. Informarea și medierea ben eficiarilor cu privire la oportunitățile de
ocupare pe piața forței de muncă /Durata: 11 luni
Scopul activi tății este de a pune în legătură angajatorii cu persoane leaflate în căutarea
unui loc de munc ă, în vederea plasării pe locurile de muncă vacante . Astfel,persoanele
neocupate vor deveni persoane a ctive pe piața forței de muncă iar g rupul țintă va beneficia
de:

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
40informații despre locurile de muncă vacante existente și condițiile de ocupare a
acestora prin publicarea, afișarea și organizarea de două Bur se ale locurilor de muncă;
medierea (chiar și electronică) cu scopul punerii în corespondență a cererilor și
ofertelor de locuri de muncă.
Menținerea unei legături permanente cu agenții economici areca scop promovarea
serviciilor de plasare a forței de mu ncă, în vederea ușurării contactului dintre cerere și ofertă.
Seține cont permanent de nevoile angajatorilor, oportunitățile de angajare, oferirea de
asistență juridică, în scopul încuraj ăriiraporturil orde muncă într -un cadru legal.
Persoanele care au fost orientate către un loc de muncă dar au fost respinse vor fi din
nou îndrumate spre alte locuri de muncă vacante discutându -se problemele care au dus la
respingerea sa și rezolvarea lor.
Activitatea 8. Burse ale locurilor de muncă /Durata:1 zi/Bursă(Luna 4 si Luna 8)
Organizarea burselor este o ocazie pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă să ia cunoștință cu cerințele de pe piața muncii, să aprecieze dacă pregătirea lor
răspunde acestor cerințe, iar pentru angajator este o posibili tate de a vedea care este oferta de
moment a forței de muncă disponibilă .
Pregătirea organizării Burselor de locuri de muncă are în vedere următoarele aspecte:
alegerea datelor calendaristice de desfășurare,
închirierea și pregătirea spațiului necesar,
efectuarea unei campanii de informare printre agenții economici și beneficiari cu o
săptămână înainte,
pregătirea și închirierea infrastructurii tehnice de desfășurare.
Se poartă discuții cu angajatorii despre locurile de muncă vacante dar mai ales despr e
calitatea lor.
În săptămâna desfășurării burselor se fac ultimele verificări și se dotează sala unde va
avea loc bursa cu infrastructura necesară. În ziua desfășurării burselor se ține evidența
agenților economici și a persoanelor care participă și a cel or care aplică pentru un loc de
muncă. La finalul burselor se face o evaluare a celor care s -au angajat, pe ce locuri de muncă
și pe ce perioadă, care esteprocentul de plasare din total participanți etc.
Bursele cuprind mai multe acțiuni:
prezentarea of ertelor de lucru ale firmelor participante;
interviuri spontane susținute de angajatori cu persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă;
depunere de CV -uri și scrisori de intenție pentru o contactare ulterioară.
Această activitate va fi realizată de so licitant și partener care contribuie financiar la
realizarea burselor.
Activitatea 9. Seminar de închidere proiect -Prezentarea rezultatelor proiectului
/Durata 1 zi (Luna 12)

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
41Seminarul final se va adresa angajatorilor și beneficiarilor proiectului, ins tituțiilor cu
responsabilități în încurajarea ocupării pe piața forței de muncă (AJOFM, Primărie, alte
organizații)
Obiectivele seminarului sunt:
prezentarea rezultatelor finale și activităților proiectului;
prezentarea unor studii de caz;
oferirea unui e xemplu de bună practică în domeniul serviciilor de ocupare a forței de
muncă, pentru ca experiența acestui proiect să fie valorificată pe mai departe în zonă.
Această activitate se va realiza împreună cu partenerul care contribuie financiar la
realizarea activității.
Responsabilitățile în evaluarea internă a proiectului revin în totalitate echipei de proiect.
Evaluarea va avea ca obiectiv principal verficarea realizarii indicatorilor proiectului. Pentru
aceasta va fi luat ca reper graficul activităților p entru implementare astfel încât să permită o
verificare pe etape a modului de încadrarea în termene și indicatori.
Echipa de proiect va întocmi rapoarte periodice privind îndeplinirea indicatorilor și vor
avea loc discuții permanente ale echipei de proiec t. Evaluarea va pune pe primul loc maniera
în care îndeplinirea indicatorilor asumați sunt realizați la momentul respectiv. Lunar se
stabilesc programe de activitate cu acțiunile ce vor fi desfășurate în perioada următoare .
Lasfârșitulproiectului va fi solicitat un audit final care va fi efectuat firmă independentă
autorizată.
3.3.5.Identificarea unei m etodologi i eficiente pentru implementării proiectului
Un aspect important pentru ob ținerea rezultatelor scontate este identificarea unei
metode eficien te pentru implementarea proiectului.
Astfel, m etoda cea mai eficientă identificată pentru implementarea proiectului și
pentru a interveni asupra problemei centrale a proiectului estemetoda cadrului logic .
Această metodă arăta cum intervine proiectul pro pus, din punct de vedere logic,asupra
problemelor identificate, relevante pentru grupul țintă.
Astfel, în urma analizei problemelor grupului țintă selectat se identific ă problema
centrală . Aceasta este reprezentată de incapacitatea persoanelor din grupul țintăde a se
integra pe piața forței de muncă . Peacest aspect se va focaliza rezolvarea problemei.
Astfel, i ntervenția proiectului se va adresa cauzelor care generează această problemă
selectată pe criteriul de eficacitate, relevanța față de acest prog ram de finanțare și interesului
și experiența aplicantului.
Pentru aceasta ,conform metodei identificate, proiectul va demara cu o evaluare
psihoaptitudinlă a potențialului fie cărei persoane din grupul țintă. Acest lucru este obligatoriu
pentru ca măsurile active aplicate să fie în acord cu nevoile lor reale , aceasta fiind singura
posibilitate de rezolvare care să conducă la soluționarea problemei fiecăruia. După testare ,în
funcție de diagnosticul fiecărui beneficiar ,se va insista asupra problemelor defic itare
identificate în această etapă .

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
42Acțiunile următoare se vor adresa direct cauzelor incapacității oamenilor de a -și găsi
un loc de muncă ,respectiv pierderii încrederii în forțele proprii, lipsei de informații,
calificării necorespunzătoare sau lipsei de cunoștințe privind tehni ca căutării unui loc de
muncă și,nu în ultimul rând ,datorită unei reticențe a angajatorilor de a angaja șomeri și mai
ales șomeri de lungă durată. Astfel, o ac țiune activă identificată pentru ameliorarea /
eliminarea cauzelor p recizate o reprezintă asigurarea de servicii de asisten ță pentru
găsirea unui loc de muncă .
Serviciile de asistență pentru găsirea unui loc de muncă constau în :
discuții individuale și de grup (de maxim trei persoane )
instruire în tehnici de căutare a un ui loc de muncă; organizarea și modul de derulare a
instruirilor :
oține cont de tipul participanților și de nevoile acestora ;
os-a optat pentru instruiri de 4 ore, interactive și cu caracter aplicativ,
oîncadrul instruirilor se realizează simulări, jocuri de roluri, astfel încât
participanții să se antreneze pentru situațiile reale în care se vor găsi;
oinstruirile vor urmări :
dezvoltarea capacității proprii de a -și căuta și găsi un loc de muncă
posibilitatea ulterioară de a acționa și a avea inițiative pr oprii fără a
aștepta inițiative din alte părți,
aplicarea conceptului „să se ajute singuri” ,folosind instrumente puse la
dispoziție.
Proiectul le va facilita persoanelor din grupul țintă contactele cu angajatorii prin:
informare cu privire la condițiil e de ocupare a unui loc de muncă și acțiuni de
mediere;
îmbunătățirea imaginii prin ”croirea” ofertei șomerilor corespunzător nevoilor
angajatorilor atât ca și calificări cât și ca atitudine față de locul de muncă;
accesul la Burse ale locurilor de muncă .
Dezvoltarea potențialului resurselor umane este strâns legată de piața muncii. Apariția
în zonă a unor investiții majore, mai ales în Parcul Industrial, care să poată crea noi locuri de
muncă, formarea de abilități care să facă forța de muncă viabilă pe piață, reprezintă soluția
optimă.
Un accent deosebit este pus pe cei are pot oferi locuri de muncă: patronii
întreprinderilor mici și mijlocii, dar și marii investitori. Tot acestora li se adresează și
activitățile de mediere, respectiv de punere în contact a cererii cu oferta .
Punerea în contact a cererii cu oferta pe piața forței de muncă oferă cel mai favorabil
cadru pentru realizarea raporturilor de muncă. Cunoașterea celor aflați în căutarea unui loc de
muncă și a angajatorilor reprezintă condiția care să asigure succesul oricăror măsuri active de
ocupare a forței de muncă.
Dincolo de soluții, medierea înseamnă și un sprijin afectiv dat celor fără loc de
muncă, redarea încrederii în propriile forțe și încurajarea în reconsiderarea poziției lor
sociale.

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
433.3.6.Bugetulproiectului
Bugetul proiectului se determină ținând cont de toate cheltuielile necesare realizării și
implementării în condiții optime a fiecărei etape a proiectului.
Bugetul este defalcat pe linii de buget ,ținându-se cont de echipa pen tru
implementarea proiectului (manager proiect, contabil, consilier instruire profesională ,
consilier mediere și orientare profesională , psiholog) și de restul chelt uielilor care intervin în
derularea proiectului.
Astfel,în urma calculelor efectuate rez ultă că b ugetultotal al proiectului este de
71.608EURO(tabelul3.2)
Tabelul 3.2. Bugetul proiectului.
Nr
crt.Bugetul proiectului Mod de calculValoarea
( euro )
0 1 2 3
I. CHE LTUIELI DE PERSONAL din care: ∑(Rd.1÷Rd.2) 53,988
1.Salariul brut Rd.1 52,800
2.Contributie asiguratorie pentru munca (CAM) Rd.1*2,25% 1,188
II. CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII din care: ∑(Rd.3÷Rd.7) 10,120.00
3. Materiale consumabile, rechizite de birou 3,300.00
4.Costuri de audit 2,400.00
5.Deplasari interne si internationale/Transport local 920.00
6.Mașini, instrumente -unelte 0.00
7.Alte servicii (tel/fax, electricitate/încălzire, întreținere) 3,500.00
III. ALTE CHELTUIELI din care: ∑(Rd.8÷Rd.10) 7,500.00
8.Seminar promovare pr oiect 2,500.00
9.Bursa locurilor de muncă 3,000.00
10. Seminar final de închidere proiect 2,000.00
11. Valoarea contractului de cercetare ∑(I+II+III) 71,608.00
Proiectul se finanțează astfel:
89,68%din fondurile structurale, suma fiind de 64.225Euro
10,32%din contribuția solicitantului și partenerului în suma de 7.383Euro.
3.4.Rezultate leproiectului -concluzii
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă constituie o problemă socială. Nivelul
pregătirii profesionale, vârsta, statutu l de șomer sunt elemente care -i marchează puternic pe
cei aflați în situația de a nu -și putea întreține familia. Aceste persoane însă reprezintă
resursele umane care pot fi folosite în cadrul activităților economice. Corelarea abilităților lor
profesionale cu cerințele angajatorilor este parte a instruirii în tehnici de căutare a unui loc de

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
44munc ă, care reprezintă acum o măsură potrivită pentru creșterea gradului de ocupare. De
asemenea, punerea în contact a cererii cu oferta prin informarea și medierea mun cii, este o
măsur ăcare oferă cadrul cel mai favorabil ca acești șomeri să -și ofere forța de muncă
angajatorilor pentru angajare.
Proiectul răspunde exact nevoilor grupului țintă. Activitățile prevăzute duc la rezolvarea
nevoilor majore identificate facil itând (re)integrarea șomerilor de lungă durată aflați în
căutarea unui loc de muncă, prin sprijin oferit prin măsuri active adaptate situațiilor și
nevoilor individuale. Ideea finală este că grupul țintă odată devenitbeneficiar a serviciilor
proiectului vaavea o atitudine activă în căutarea unui loc de muncă ( sunt mai motivați și
conștienți c ăaccesul la o piață liberă le oferă șanse mai bune de promovare în carieră ). La
acestea se adaugă posibilitatea adaptării forței de muncă la oferta ocupațională exi stentă.
Prin măsurile de sprijin propuse, proiectul va conduce la dezvoltarea unor abilități
care să crească șansele de integrare pe piața forței de muncă din industria de materiale a
grupului țintă, dar va îmbunătăți și situația lor în mod direct prin pl asarea unui procent de
minim40% (44 de persoane).
Prin serviciile oferite (evaluare psihoaptitudinală, instruire în tehnici de căutare a unui
loc de muncă, informare cu privire la oportunitățile de formare profesională și informare și
mediere cu privire la oportunitățile de ocu pare pe piața forței de muncă) s e va reuși punerea
în contact a cererii cu oferta de pe piața muncii din domeniul industriei de materiale .
Instruirile în tehnici de căutare a unui loc de muncă vor familiariza beneficiarii cu
proced urile de căutare și stabilire a raporturilor de muncă iar învățarea utilizării
instrumentelor cu care își pot prezenta în mod eficient candidatura, le va spori șansele de
angajare (scrisoarea de intenție și motivație, CV -ul).
Realizarea proiectului va duc e la următoarele îmbunătățiri ale situației acestora:
acumularea de informații și deprinderi utile pentru obținerea unui loc de muncă
specific domeniului industriei de materiale (instruirea în tehnicile de bază în căutarea
unui loc de muncă, orientare căt re cursuri de calificare profesională și găsirea unui loc
de muncă);
facilitarea (re)integrării pe piața muncii specifică domeniului industriei de materiale
faptce reprezintă o oportunitate pentru aceștia de a deveni activi din punct de vedere
economic și social, de a nu fi excluși social.
creșterea nivelului de trai a grupului țintă
eliminarea stării de complacere înideea șomajului perpetuu
dobândirea de noi capacități profesi onale în domeniul de activitate al industriei de
materiale
acumularea de cunoș tințe care să permită grupului țintă să -și găsească mult mai ușor
un loc de muncă și să fie mai încrezători în șansele lor;
crearea unor exemple de reușită care sa dea încredere și altor persoane aflate în
aceeași situație.
În concluzie ,realizarea proi ectului duce la o îmbunătățire majoră a situației
economice și sociale a grupurilor țintă. Grupul țintă ales va deveni un vector de multiplicare a

LUCRARE DE DISERTA ȚIE
45informației și va deveni mesagerul acestor informații, combătând astfel situația de fapt, de a
aștepta, ”să vedem ce o să se întâmple cu șomerii ”dinjudețulHunedoara.
De cealaltă parte, solicitantul finan țării:
va acumula mai multă experiență și î și va îmbunătăți metodele și instrumentele
aplicate în activitatea de instruire, informare, mediere și evaluare;
vadobandi noi tehnici de dezvoltare organizațională și de management al proiectului
necesare în implementarea unor viitoare proiecte finanțate cu fonduri europene.
O simulare ini țialăcuposibiliiparticipan ții la cursuri , pe categorii de vârstă, se prezint ă
astfel:
10,67% persoane cu vârsta sub 25 de ani;
18,78% persoane cu vârsta cuprinsă între 25 -35 de ani;
28,91% persoane cu vârsta cuprinsă între 35 -45 de ani;
41,64% persoane cu vârsta peste 45 de ani.
Din simulare rezultă c ă majoritatea șomerilor participanți la cursuri au vârste mai
mari de 35 de ani, acest segment de vârstă fiind de 70,55% din total participan ți la formare,
spre deosebire de persoanele mai tinere.
Programele de formare profesională s e organizează ținând co nt, pe de o parte, de
cerințele angajatorilor și, pe de altă parte, de opțiunile și aptitudinile persoanelor aflate în
căutareaunui loc de muncă.
Activitățile de evaluare, instruire, informare și mediere sunt concepute ca un tot
unitar, completându -se rec iproc și permițând chiar și orientarea spre alte servicii din acest
domeniu (formare profesională a adulților, instruiri în afaceri, etc.).
Proiectul a fost creat pentru a genera sentimentul de ”proprietate” locală. Proiectul are
la bază principiul implică rii participative din partea stakeholerilor hunedoreni, cu accent pe
implicarea grupurilor țintă. Prin această participare la implementarea proiectului se va realiza
un sentiment solid de ”proprietate” locală asupra acestuia.
Proiectul va continua să exis te și să funcționeze și după terminarea finanțării,
conducerea Parcului Industrial (care reprezintă un element de durabilitate în economia
Hunedoarei) fiind motivată să ofere clienților parcului un pachet de servicii cât mai extins,
care să includă și acti vități de recrutare de personal .
În final putem afirma că proiectul contribuie la î mbunătățirea gradului de ocupare
a forței de muncă înjudețulHunedoara.