Studiu de caz: DEZVOLATREA ECONOMICĂ A INDIEI [604725]

PARTEA II
Studiu de caz: DEZVOLATREA ECONOMICĂ A INDIEI

India a trecut la o economie deschisă la începutul anilor nouăzeci, după o criză majoră
care a fost cauzată de către o cri ză de schimb valutar care a dus economia aproape de
incapacitate de împru muturi. Răspunsul a fost o mulțime de măsuri de politică sector ială internă
și externă , în parte, determinate de nevoile imediate și, parțial, de cererea organizațiilor
multilaterale. Noul regim de politică împins radical înainte în favoarea unei economii mai
deschise și orientate spre piață.
Măsuri importante inițiate ca parte a strategiei de liberalizare și de globalizare la
începutul anilor nouăzeci au inclus dezmembrarea regimului de acordare a licențelor industrial e,
reducerea numărului de zone rezer vate pentru sectorul p ublic, modificarea monopolurilor și
practicile comerciale restrictive, de începere a programul de privatizare, reducerea ratelor de
tarifare și trecerea la rate de schimb determinate de piață .
De-a lungul anilor a existat o liberaliz are continuă a tranzacțiilor de cont curent, mai
multe sectoare s-au deschis către investiții străine directe și inve stiții de portofoliu facilitând
intrarea investitorilor străini în telecomunicații, drumuri, porturi, aeroporturi, asigurări și alte
sectoa re importante .

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
2
Taxele vamale indiene au fost reduse drastic în ultimul deceniu de la o medie ponderată
de 72,5% în 1991 -1992 la 24,6 în 1996 -97.Deși ratele tarifare a crescut încet în sfârșitul anilor
nouăzeci a atins 35,1% în 2001 -02. India se angajează s ă reducă ratele tarifare . Ratele tarifare
trebuie să fie reduse la minimum, cu o viteză de 20%, în ultimii doi ani cele mai multe bariere
netarifare au fost demontate incepând cu martie 2002, incl usiv aproape toate restricțiile
cantitative.

India – prezen tare generală

Sursa: http://www.worldbank.org/en/country/india , accesat la data de 10.06.2014

Limba națională este Hindi și este folosită de 41,03% din populatie, de asemenea sunt 14
limbi ofici ale p lus alte 24 de limbaje vorbite de peste un milion de oameni, fiecare. Alte lim bi
folosite sunt Bengali 8.1%, Telugu 7.2%, Marathi 7%, Tamil 5.9%, U rdu 5%, Gujarati 4.5%,
Kannada, 3.7%, Malayalam 3.2%, Oriya 3.2% , Punjabi 2.8%, Assamese 1.3%, Maithili 1 .2%,
other 5.9%. Engleza are un statut de limba asociată și este cea mai importantă limbă pentru
comunicarea la nivel național, politic și comercial.
Moneda oficială se numește rupee, are simlolul Rs (sau INR) iar rata de schimb este 1
USD = 56 rupees (aug 2013). Rata medie de sc himb pentru anul 2012 a fost 1 USD = 53,437
rupees. India este localizată în continentul asiatic în partea de Sud – Est și are o suprafață totală
de 3.287.590 km2, din care pământ 2.973.193 km2 și apă 314.070 km2, cu o linie de țărm de
7.500 km. India se i nvecinează cu Bangladesh, Bhutan, Birmania, China, Nepal și Pakistan și
este marginită de Marea Arabica si Golful Bengal. 1
India se află pe locul al doilea după China ca număr de locuitori: 1.220.800.359 (Iulie
2013). Rata de creștere a populației este de 1,24%. Rata natalității este de 20,24 nasteri/1000

1 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20sit e/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_India.pdf , accesat la data de
10.06.2014

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
3
locuitori. Populația urbană este de 31.3% din populația totală. Speranta de viață este 67,48 ani în
medie, din care la femei 68,7 ani, iar la bărbaț i 66,38 ani.
Gradul de alfabetizare a populaț iei este relativ mic comparativ cu cel din ță rile civilizate
fiind de numai 62,8%, (d in care pentru bărbați 75,2% și 50,8% pentru femei).
Figura 1

Sursa: adaptat de autor d upă http:/ /www.ey.com/Publication/vwLUAssets/DBI/$FILE/DBI_2012.pdf ,
accesat la data de 10.06.2014

Principalele ramuri ale economiei sunt: agricultura (17,1% din PIB și 12% din totalul de
exporturi), industria care contribuie la formarea PIB -ului cu 25% și includ e petrol și gaze
naturale, energie electrică, industria chimică, farmaceutică, producția de mijloace de transport
auto și componente auto( exemplu: Tata Nano -cea mai ieftină mașină), industria metalurgică,
cimentului, textilă, tehnologia informației și des igur cea mai mare pondere o au serviciile fiind
57% din PIB.
Conform datelor statistice, invesțitiile străine directe în anul financiar 2012 -2013 au fost
de 36,86 miliarde dolari, în scădere cu aproximativ 30% față de anul financiar precedent.

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
4

Figura 2

Sursa: adaptat de autor după http://www.ey.com/Publication/ India_a_new_dawn , accesat la data de
10.06.2014

Cu 1,2 miliarde de oameni și a patra cea mai mare economie a lumii, creșter ea și
dezvoltarea recentă Indiei a fost una dintre cele mai importante realizări ale timpurilor noastre.
De-a lungul celor șase decenii și jumătate de independență, țara a adus ca punct de referință o
revoluție agricolă, care a tran sformat națiunea de la dependența cronică de importurile de cereale
într-un centru de putere globală agricolă, care este în prezent un exportator net de produse
alimentare. Speranța de viață sa dublat, rata de alfabetizare au crescut de patru ori, condițiile de
sănătate s -au îmb unătățit, și a apărut o clasă de mijloc considerabilă. India găzduiește acum
compani i recunoscute la nivel global de produse farmaceutice ș i oțel, tehnologii de informare și

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
5
spațiale , și o voce tot mai mare pe scena internațională, care este mai mult în c onformitate cu
dimensiunea și potențial său enorm .

India este globală

Liberalizarea economiei domestice și integrarea în creșter e a Indiei în economia globală
a ajutat să intensifice rate de creștere a PIB -ului, care au preluat de la 5,6% în 1990 -1991 la un
nivel maxim de 77,8% în 1996 -1997. Deși ratele de creștere a scazut la cel mai scăzut nivel de
4,3% în 2002 la 2003 în principal din cauza grave i secete din cele două decenii ratele de creștere
sunt de așteptat să meargă până aproape de 70% în 2003 -04. O comparație g lobal ă arată că India
este acum cea mai rapidă creștere imediat după China.
Figura 3
Creștera PIB 2009 -2013

Sursa: http://www.oecd.org/eco/economicoutlook.htm , accesat la dat a de 10.06.2014
Aceasta este o îmbunătățire majoră având în vedere faptul că în India rata de creștere în
anii 1970 a fost foarte scăzut ă, la 3%, iar creșterea PIB -ului în țări prec um Brazilia, Indonezia,
Coreea și Mexic a fost mai mare de două ori decât cea din India. Deși rata medie anuală de

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
6
creștere a Indiei aproape s -a dublat în anii optzeci la 5,9%, a fost mai mică decât rata de creștere
din China, Coreea și Indonezia. Ridica rea în creșterea PIB -ului a ajutat la îmbunătățirea poziției
țării la nivel m ondial. Prin urmare, poziția Indiei în economia globală s -a îmbunătățit de la locul
8 în 1991 la locul 4 în 2001. Când PIB -ul este calculat pe bază de paritate a puterii de cumpărare.

Globalizarea și sărăcia:

Globalizare, în formă de integrare a cresc ut, de și comerțul și investițiile sunt un motiv
important pentru care s -au făcut multe progrese în reducerea sărăciei și a inegalității la nivel
global în ultimele decenii. Dar acesta nu este singurul motiv pentru acest progres de multe ori
nerecunoscu te, politicile naționale de bunuri , instituțiile de sunet și stabilitatea politică internă,
contează, de asemenea .
În ciuda acestui progres, sărăcia rămâne una dintre cele mai serioase provocări
internaționale cu care ne confruntăm cu până la 1,2 miliarde din lumea în curs de dezvoltare,
4,8 miliarde de oameni trăiesc încă în sărăcie extremă.
Dar proporția din populația lumii care trăiește în sărăcie a fost în continuă scădere și din
1980 numărul absolut al persoanelor sărace s-a oprit din creștere și pare să fi scăzut în ultimii
ani, în ciuda creșterii puternice a populației în țările sărace. În cazul în care proporția celor care
trăiesc în sărăcie nu a r fi scăzut începâdc cu anul 1987 , alte 215 milioane de oameni vor trăi în
sărăcie extremă în prezent.
India trebuie să se concentreze pe cinci domenii importante sau lucruri de urmat pentru a
atinge acest obiectiv. Domenii precum antreprenoriatul tehnologic, noi deschideri de afaceri
pentru întreprinderile mici și mijlocii, importanța management ului calități i, noi perspective în
zonele rurale și privatizare a instituțiilor financiare. Fabricarea de tehnologie și management de
tehnologie sunt două domenii importante , dar diferite din țară.
Vor exista noi perspective în mediul rural din India. Creșterea economi ei indiene depinde
foarte mult de participarea mediul ui rural în cursa globală. După punerea în aplicare a noii
politici economice rolul satelor primește o semnificație proprie, din cauza prosp ectivei unice și
metodelor sale de personalizare . De exemplu, prelucrarea și ambalarea produselor alimentare
sunt una dintre zona în care noi antreprenori pot intra. Aceasta poate fi organizată înt r-un mod
colectiv, cu ajutorul cooperativelor pentru a satisface cererea la nivel mondial.

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
7

Tabelul 1
India – evoluția sărăciei
Sursa: Comisia de Planificare din India; Calculele personalului FMI. Date pentru 2011/12 pe baza Comisiei de
Planificare a Indiei Notă de presă cu privire la sărăcie, 2011 -12, iulie 2013

Înțelegerea statului curent al globalizării este necesar pentru stabilirea unui curs pentru
viitor. Pentru ca toate națiunile să profite pe deplin de beneficiile globalizării, este esențial să se
creeze condiții de concurență echitabile .
Rata de creștere a PIB -ului
Economia Indiei este trece printr -o fază difici lă cauzată de mai multe evoluțiile interne și
externe nefavorabile. Condițiile de producție internă și cererea au fost afectate negativ de
performanța slabă în agricultură. Economia mondială a cunoscut o decelerare de ansamblu și a
înregistrat o creșter e a producției de 2,4% în timp ce creșterea PIB-ului real în 2001 -02 a fost de
5,4% .

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
8

Figura 4
Rata de creștere a PIB -ului INDIEI calculată procentual 2000 -2014
Sursa: adaptat de auroe după http://www.tradingeconomics.com/india/changes -in-
inventories , accesat la data de 10.06.2014

Exporturi și importuri

Export urile și import urile Indiei în anul 2001 -02 au fost î n masură de 32,572 milioane ,
respectiv 38,362 milio ane. Multe companii indiene au început să devină jucători respectabili pe
scena internațională. Exporturile agric ole reprezintă aproximativ 13 -18% din totalul exporturilor
anual e ale țării. Î n 2000 -01 produse le agricole în valoare de mai mult de 6 milioane de dolari au
fost export ate din țara, din care 23% este contribuiția produse lor marine. Produse marine, în
ultimii ani au apărut ca cel mai mare contri buitor unic la exportul agricol total din țară
reprezentând mai mult de o cincime din totalul exporturi lor agricole. Cereale (orezul basmati cea
mai mare parte și orez non -basmati), oleaginoase, ceai și cafea sunt alte produse importante
fiecăr ui dintre ceea ce reprezintă de la aproape 5 până la 10% din totalul exporturilor de produse
agricole ale țării .

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
9

Figura 5
Exporturile Indiei în perioada 2000 -2014

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/india/exports , 10.06.2014

Figura 6
Importurile Indiei în perioada 2000 -2014

Sursa: http://www.tradingeconomics.com/india/imports , 10.06.2014

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
10

Unde se află India în ceea ce privește integrarea globală ?

India se situea ză în mod clar în globalizare. Un n umăr de țări au un avantaj clar, printre
care China, mare parte din est, Asia de Est și Europa de Est. Să ne uităm la câțiva indicatori cât
de mul t s-au decalat .
• În ultimul deceniu fluxurile de ISD în India au o medie de aproximativ 0,5% din PIB,
față de 5% pentru China 5,5% pentru Brazilia. În timp ce intrarile de ISD în China depășește
acum 50 miliarde de dolari anual. Acesta este doa r de 4 miliarde de dolari, în cazul Indiei2.
Figur a 7

Sursa: *** RBI Bulletin

2 http://businesstoday.intoday.in/story/foreign -inves tment -limit -in-govt-debt-may-be-raised -soon/1/207059.html ,
accesat la data de 10.06.2014

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
11
• Luați în considerare comerțul mondial – cota din exporturile mondiale de mărfuri din
India a crescut de la 0.05% la 0.07% în ultimii 20 de ani. În aceeași perioadă cota Chin ei sa
triplat la aproape 4%.
• Cota din comerțul mondial a Indiei es te similară cu cea din Filipine, o economie de 6
ori mai mic ă, conform estimărilor FMI. India este sub tranzacții cu 70 -80%, având în vedere
dimensiunea sa, apropierea de piețe și avantaje de cost cu forța de muncă.
Figura 8

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
12

• India, ca o entitate geografică, politico -cultural a fost interacționează cu lumea din afara
de-a lungul istoriei și continuă să facă acest lucru. Ea trebuie să se adapteze, să asimileze și să
contribuie. Acest l ucru de la sine înțeles, chiar așa cum ne -am muta în ceea ce se numește o lume
globalizată, care se distinge de epocile anterioare, de la de călătorie rapidă și comunicare,
legături comerciale mai mari, umbră de suveranitate politică și economică și o mai mare
acceptare a democrației ca mod de viață.
O unitate metrică frecvent folosită pentru a măsura gradul de integrare la nivel mondial a
unei țări este raportul dintre comerțul exterior în PIB. În cazul Indiei, rata a crescut de peste patru
ori, de la 8 la suta din PIB in 1972 la 37 la suta in 2011. O măsură mai completă de integrare la
nivel mondial a unei țări este fluxul de bunuri și capital în și dintr -o țară. Raportul a urcat de
aproape opt ori în aceste patru decenii, de la 14 la sută în 1972 la 109 l a sută în 2011.
Acest lucru înseamnă că integrarea comercială Indiei a fost profundă; dar integrarea sa
financiară a fost mai profundă.

Figura 9

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
13

Sursa: realizată de autor după http://www.nationmaster.com/country –
info/profiles/India/Economy , accesat la data de 11.06.2014

Globalizarea și femeile indiene:

Globalizarea a avut implicații negative pentru femeile din India. Pățăniile lor sunt
similare cu cele ale femeilor di n alte regiuni în curs de dezvoltare, cum ar fi Africa și Asia.
Globalizarea a făcut multe corporații internaționale mai bogate de miliarde. Cu toate acestea,
ceea ce majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de faptul că femeile din aceste țări în curs de
dezvoltare suferă enorm din cauza acestei expansiune de imperii corporative. Conform
estimărilor din World Development Indicators, "Femeile muncesc două treimi din lumi orele de
lucru, produc jumătate din produsele alimentare din lume, dar câștigă doar zec e la sută din
venitul din lume, și dețin mai puțin de un proc ent din bunuri la nivel mondial”.3 În con formitate
cu Vandana Shivea, ecofeminist indian și savant, globalizarea, împreună cu sprijinul
organizațiilor, cum ar fi Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, au creat salariile de
sclavi. Aceste salarii nu sunt neapărat rezultatul unor societăți "nedrepte", ci de faptul că
comerțului m ondial devalorizează valoarea vieții oamenilor și munca (Aujla). În timp ce
globalizarea a adus locuri de muncă, zonele rurale în curs de dezvoltare, cum ar fi India, unde nu

3 Philip Tomlinson , “World Development Indicators ”

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
14
a existat anterior nu ocupării forței de muncă, aceste locuri de muncă par a fi lupi în haine de oi.
Locul de munca disponibile pentru femei este aproape întotdeauna prost plă tit, mental și fizi c
nesănătos, înjositor, sau nesigur .
Femeile care suferă de două ori. Ca femeile din țările în curs de dezvoltare se mute în
forța de muncă, responsabilitățile lor interne nu sunt atenuate. Femeile lucrează două locuri de
muncă cu normă întreagă. O într -o fabrică, în cazul în care acestea sunt plătite mai nimic, a doua
este în casa în care sunt plătite nimic (Moghadam). În conformitate cu Merlin A. Taber și
Sushma Batra, editorii de carte Tulpinile Socială a Globalizării în India, dezvoltarea de femei
sărac e a însemnat migrarea de oameni la orașe, prețuri mai mari pentru materii prime,
oportunități de locuri de muncă mai sărace. "Amestecul a capitalismului corporatist și modele de
culturi occidentale este dizolvarea controale sociale familiei și comunității în calitate de martor
de rate mai mari de violență în familie, violul, div orțul, și destrămarea familiei.
Unul exemplu de exploatare a muncii femeilor ar fi Zona de export Noida, care este la 24
km de New Delhi. Aceste "zone", preferă să angajeze femei, de oarece acestea su nt "mai docile și
mai productive decât bărbați i." Pe scurt, acestea sunt mai ușor de controlat și mai puțin probabil
să se răzbune împotriva condiții lor de muncă mai puțin ideale, care sunt exact ceea cu ce mii de
femei se confruntă cu 1 2 ore pe zi. Zona este periculoasă, fierbinte, și insalubră . Percheziții
corporale de rutină sunt inutile. Nu exista prestații de maternitat e și salariul minim nu este pus în
aplicare. Femeile care rămân gravide sau se căsătoresc sunt imediat concediat e. Ore le
suplimentare sunt obligatorii , dar femeile sunt plătite rate mai mici decât bărbații. Pentru a evita
concedierea , femeile apelează la avorturi nesigure efec tuate de medici necalificați. În zona
probleme respiratorii, boli inflamatorii pelviene, cazuril e de desh idratare și anemie sunt
comune.4
Rata de alfabetizare pentru femei: 54%
Rata de alfabetizare pentru bărbați: 76%

Harta 1
Statutul femeilor din India

4 N. Rajalakshmi , „Aqua Environmental Economics ”, Editura Al, New Delhi, august 2009

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
15

Sursa: http://geocurrents.info/cultural -geography/womens -status -and-sex-ratios -in-india , accesat la data
de 11.06.2014

Consecințe:
Implicațiile globalizării pentru o economie națională sunt multe. Globalizarea a
intensificat interdependență și c oncurența între economiile pe piața mondială. Acest lucru se
reflectă în interdependență în ceea ce privește tranzacționarea la bunuri și servicii și la libera
circulație a capitalurilor. Ca urmare evoluțiilor economice interne nu sunt determinate în
întregime de politicile interne și condițiile de piață. Mai degrabă, ele sunt influențate atât de
politicile interne și internaționale și a condițiilor economice. Astfel, este evident că o economie
în curs de globalizare, în timp ce formularea și evaluarea poli ticii sale interne nu își poate
permite să ignore acțiunile posibile și reacții de politici și evoluții în restul lumii. Acest constrâns
opțiune disponibilă pentru guvernul care implică pierderea autonomiei politicii într -o oarecare
măsură de politică, în procesul de luare a deciziilor la nivel național.

Efectele globalizării
Globalizarea are diverse aspecte care afectează lumea în mai multe moduri diferite, cum
ar fi:

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
16
• industriale – apariția piețelor de producție la nivel mondial și un acces mai larg l a o serie de
produse străine pentru consumatori și companii (transnaționalizare ).
• financiar – apariția a piețelor financiare la nivel mondial și un acces mai bun la finanțare
externă pentru împrumuturi corporative, naționale și subnaționale.
• economic – realizarea unei piețe comune la nivel mondial, bazat pe libertatea de schimb de
bunuri și de capital.
• politică – globalizarea politică este crearea unui guvern mondial care reglementează relațiile
dintre națiuni și garantează drepturile care decurg din globalizare economică și socială.
• informațional – creșterea fluxurilor de informații între locații îndepărtate geografic. Se poate
argumenta că acest lucru este o schimbare tehnologică, odată cu apariția de comunicații cu fibre
optice, sateliți, precum ș i disponibilitatea crescută de telefonie și Internet.
• cultural – o creștere a contactelor inter -culturale; apariția de noi categorii de conștiință și
identități, cum ar fi Globalismul – care întruch ipează difuzie culturale, dorinț a de a consuma și să
se bucure de produse străine și idei, să adopte noile tehnologii și practici, și să participe la o
"cultură globală "5; și, de asemenea, t ransformarea culturii .
• ecologic – apariția de probleme de mediu la nivel mondial, care nu pot fi rezolvate fără o
cooper are internațională, cum ar fi schimbările climatice, de apă trans -frontalier si poluarea
aerului, pescuitul excesiv de ocean, și răspândirea speciilor invazive. Multe fabrici sunt
construite în țările în curs de dezvoltare, unde acestea pot polua în mod li ber. Globalism și
interacțiune de comerț liber pentru a crește poluarea și accelera -o în numele unei economii
capitaliste creștere continuă expansiune într -o lume non -expansiune. Detrimentul este din nou la
națiunile mai sărace, în timp ce beneficiul este alocat pentru națiunile bogate.
• social – circulație a crescut cu oameni din toate națiunile cu mai puține restricții. Cu condiția ca
oamenii din aceste națiuni sunt suficient de bogat pentru a permite călătoriile internaționale, pe
care majoritatea popul ației lumii nu este. Un "beneficiu" iluzoriu recunoscut de elita și bogați, și
din ce în ce în așa fel încât costurile de combustibil și de transport crește.
• transport
• schimb cultural internaț ional :

5 http://indianexpress.com/article/cities/chandigarh/cureent -theories -about -globalisation -too-abstract -or-too-
political -prof-brar/ , accesat la data de 10.06.2014

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
17
– diseminarea de multiculturalism, și mai bine acces i ndividual la diversitatea culturală.
Cu toate acestea, cultura importate poate înlocui cu ușurință cultura locală, cauzând
reducerea diversității prin hibridizare sau chiar de asimilare. Forma cea mai
proeminentă a acestui fapt este occidentalizare.
– mai m are călătoriile internaționale și de turism pentru cei puțini care își pot permite
de călătorie și de turism internațional.
– mai mare imigrație, inclusiv imigrația ilegală, cu excepția acelor țări din întreaga
lume, inclusiv din Marea Britanie, Canada și S tatele Unite, care au accelerat
îndepărtare a migranților ilegali și a legilor pentru a crește ușurința de a scoate pe cei
care au intrat în țară în mod ilegal modificat, în timp ce asigurându -se că politicile de
imigrare permite celor mai favorabile pentr u stimularea economiei de a intra,
concentrându -se în principal pe capitalul pe care imigranții pot muta într -o țară cu ei.
– răspândirea de produse de consum locale (de exemplu, produse alimentare), în alte
țări (de multe ori adaptate la cultura lor), incl usiv organismele modificate genetic. O
caracteristică nouă și roman al economiei creștere globalistă este nașterea seminței
licențiat care va fi viabilă pentru un sezon și nu pot fi replantate intr -un sezon ulterior
– să asigure o piață captivă la o corpor ație.
– moda World -wide și cultura pop, cum ar fi Pokemon, Sudoku, Numa Numa, Origami,
seria Idol, YouTube, Orkut, Facebook, și MySpace. Accesibil pentru cei care au
Internet sau televiziune, lăsând un segment substanțial din populația Pământului.
– lume largă evenimente sportive, cum ar fi Campionatul Mondial de Fotbal și Jocurile
Olimpice.
– Formarea sau dezvoltarea unui set de valori universale – Omogenizarea Culturii
• tehnică :
– dezvoltarea unei infrastructuri de telecomunicații la nivel mondial și o mai ma re
fluxul transfrontalier al datelor, folosind tehnologii, cum ar fi internetul, sateliții de
comunicare, cablu de fibra optica submarin, și telefoane fără fir
– creșterea numărului de standarde aplicate la nivel global; de exemplu, legile
dreptului de aut or, brevete și acorduri comerciale mondiale.
• legal / etic :
– Crearea Curții Penale Internaționale și mișcările justiției internaționale.

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
18
– import Crimă și creșterea gradului de conștientizare a eforturilor globale de
combatere a criminalității și de coo perare.
– conștientizare sexuală – este de multe ori ușor să se concentreze doar pe aspectele
economice ale globalizării. Acest termen are, de asemenea, semnificații sociale
puternice în spatele ei. Globalizarea poate însemna, de asemenea, o interacțiune
culturală între diferite țări. Globalizarea poate avea, de asemenea, efecte sociale astfel
de schimbări în inegalitate sexual, și la această problemă a adus cu privire la o mai
bună conștientizare a diferitelor (de multe ori mai brutal) tipuri de discrimina re de
gen în întreaga lume.
– Creșterea concentrației de avere în mai puține mâini. Mass -media și alte fuziuni
multinaționale care să conducă la mai puține corporați i care controlează segmente
viză ale societății și de producție. Scăderea din clasa de mijlo c, și creșterea în sărăcie
observată în cadrul națiun ilor globalizat și liberalizate.

Impactul globalizării :
-crește fluxul de informații între locații îndepărtate geografic ;
-piața comună la nivel mondial are o libertate de schimb de bunuri și de capital ;
-există un acces larg la o gamă largă de produse pentru consumatori și companii ;
– apar piețele de producție globale ;
-libera circulație a persoanelor de diferite națiuni aduce la beneficii sociale ;
-problemele globale de mediu cum ar fi poluarea transfr ontalier ă, pescuit ul pe oceane,
schimbările climatice sunt rezolvate prin discuții ;
-mai multe fluxuri de date transfrontalier, folosind sateliți de comunicații, internet,
telefoane mobile , etc.
-instanțe penale internaționale și mișcările justiției intern aționale sunt lansate ;
-standardele sunt aplicate la nivel global, cum ar fi brevete, legile dreptului de autor și a
acordurilor comerciale mondiale ;
-debitori corporative, naționale și subnaționale să aibă un acces mai bun la finanțare
externă ;
-apar piețele financiare globale ;

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
19
-multiculturalismul se răspândește deoarece există acces individual la diversitatea
culturală. Această diversi tate scade din cauza hibridizării sau asimilare ;
-creșterea călătoriilor și de turism ului internațional ;
-evenimente sport ive din întreaga lume, cum ar fi Jocurile Olimpice și Campionatul
Mondial de Fotbal sunt deținute ;
-superioaritate î n moda la nivel mondial și cultura pop ;
-produse locale de consum sunt exportate în alte țări ;
-imigrare a între țări crește ;
-contacte le inter-culturale încep să crească și difuzarea culturală are loc ;
-există o creștere în dorința de a folosi idei și produse străine, să adopte noi practici și
tehnologii și să fie o parte a culturii mondiale ;
-de zone de liber schimb sunt formate sau a celor n on-tarifelor ;
-având în vedere dezvoltarea containerizării pentru transportul maritim , costurile de
transport sunt reduse ;
-subventi i pentru afacerile locale scad;
-există o recunoaștere supranațională de restricții de proprietate intelectuală, adică
brevete autorizate de către o țară sunt recunoscute și într-un alt stat;

Avantajele globalizării :
Există mai multe aspecte potential pozitive ale globaliz ării, în cazul în care acesta
urmăreș te binele comun, nu doar beneficiul câtorva . Astăzi, globalizarea a dus la deschiderea
granițelor naționale a comerțului internațional și a concurenței la nivel mondial. Evoluțiile legate
de globalizare au deschis posibilități nelimitate pentru dezvoltarea umană, noi oportunități
enorme și a îmbunătățit calitatea vieții p entru mulți oameni din țările lumii a treia. De exemplu,
producția d e bunuri de consum la scară masivă a adus nu doar produse mai bune și mai variate ,
disponibile pentru fiecare cetățean, dar, de asemenea, a adus o schimbare enormă în sistemul de
valori al oamenilor. Cei care au și sunt capabil i să cumpere bunurile au atins un mai mare
confort, comunicare și călătorii repide. Tehnologia informației a transformat lumea într -un "sat
global". Evenimentele din țările îndepărtate sunt ușor accesibile în camer ele noastre. Acest
proces a promovat schimbul de idei și obiceiuri între popoarele din diferite țări. Astăzi, modul
nostru de gândire și de comportament sunt acum contestate dincolo de modelele tradiționale

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
20
acceptate. Orizontul de perspectivele noastre a î mbrățișat brusc lumea globală dincolo de limitele
caselor noastre. Și acest lucru a fost reciproc benefică. În plus, comunicarea live a faptelor ne
face părtași instantaneu la evenimentele istoriei. De asemenea, se creează și promovează
îngrijorare la niv el mondial. Avem acum posibilitatea de atenție imediată la nivel mondial a
problemelor globale, în special pentru persoanele în situații de urgență. Din acest motiv, este
irațional din partea noastră săo respingem pur și simplu; o atitudine necritică față de ea este
înțele aptă. Avem nevoie de afirmarea părții pozitive a acestei evoluții și să ne folosim de cele
mai multe oportunități pe care le oferă pentru dezvoltarea noastră.
Globalizarea are mai multe avantaje pe plan economic, cultural, tehnologic, soci al și alte
fronturi.
Globalizarea înseamnă creșterea interdependenței, conectivitatea și integrarea la nivel
global cu privire la nivelurile sociale, culturale, politice, tehnologice, economice și ecologice.
Aspectele pozitive:
• produsele și oamenii sunt t ransportați cu mai multe ușurintță și viteză;
• posibilitatea de război între țările dezvoltate scade;
• liberul schimb dintre țările crește;
• mass -media globală conectează toți oamenii din lume;
• barierele culturale sunt reduse, visul unei lumi global devine ma i realist;
• există o propagare de idealuri democratice;
• interdependența dintre statele -națiuni crește;
• pe măsură ce lichiditatea capitalului crește, țările dezvoltate pot investi în cele în
curs de dezvoltare;
• flexibilitatea corporațiilor de a funcționa transfrontalier crește ;
• comunicarea dintre persoanele fi zice și corporații din lume crește;
• protecția mediului în țările dezvoltate crește ;
• se extinde schimbul liber între națiuni ;
• reducerea riscului de război înt re națiuni dezvoltate ;
• lichiditatea crescută a capitalului care permite investitorilor din țările dezvoltate
să investească în cele în curs de dezvoltare ;
• corporatiile au o mai mare flexibilitate pentru a opera la nivel transfrontalier ;
• mass -media globala leagă lumea împreună ;

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
21
• flux crescut de comunicații permite ca informații vitale să fie partajate între
persoane fizice și corporații din întreaga lume ;
• ușurinț a mai mare și viteza de transport de mărfuri și persoane ;
• reducerea barierelor culturale crește ef ectul lumii global e;
• sun împrăștiate idealuri le democratice din țările dezvoltate ;
• interdependență mai mare a statelor-națiune ;
• creșterea protecție i mediului în națiune le dezvoltate;

Avantajele globalizării în țările mai puțin de dezvoltare
Se pretinde că globalizarea sporește prosperitatea economică și oportunitatea în lumea în
curs de dezvoltare. Libertățile civile sunt îmbunătățite și există o utilizare mai eficientă a
resurselor. Toate țările implicate în comerțul liber au un profit. Ca urmare, exist ă prețuri mai
mici, mai multe locuri de muncă și un standard mai bun de viață în aceste țări în curs de
dezvoltare. Se temeau că unele regiuni din țările în curs de dezvoltare progreseză în detrimentul
altor regiuni dezvoltate. Cu toate acestea, astfel de îndoieli sunt inutile deoarece globalizarea este
o șansă pozitivă, în care a bilitățile și tehnologii permit crește rea nivelul de trai din întreaga lume.
Liberalii privesc globalizare a ca un instrument eficient pentru a elimina lipsurile și permite
oamenilo r săraci un punct de sprijin ferm în economia globală.

Provocările globalizării – aspecte negative:
În timp ce unii economiști și politicieni aprobă aceste evoluții, multe persoane privesc
acest proces cu multe temeri. Văd globalizarea ca un ordin sau me canism pentru exploatare
economică mai mare și opresiuni politice. Globalizarea are mai multe dimensiuni: economică,
tehnologică, politică, culturală, socială, de mediu, ideologică, etc. Fiecare dintre ele influenteaza
la nivel local, fie pozitiv, fie nega tiv. Să vedem câteva dintre aspectele negative ale acesteia:
a) aspect economic : Piața mondială a apărut ca forță economică dominantă. În timp ce
unele țări au avantaje economice enorme, altele au devenit tot mai dependente. Principalii actori ,
în prezent , ai procesul ui de globalizare sunt guvernele națiunilor puternice (în special G7),
cooperarea transnațională, FMI, Banca Mondială și OMC. Dezvoltarea tuturor țărilor din lum ea a
treia trebuie să fie legată de piața mondială. Acest lucru este așa, deoarece controlul de ansamblu
a economiei mondiale este în mâinile țărilor G7. Ele controlează sistemul monetar și a

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
22
comerțului internațional. Companiile multinaționale și alte instituții cu ajutorul statului pot
controla toate procesele de dezvoltare. Datoria ext ernă funcționează ca un instrument pentru a
controla procesul de dezvoltare în aceste țări. Termeni și condiții privind creditele le sunt
impuse, ceea ce le face aproape impo sibil să se dezvolte pe proprii lor termeni. Rolul țărilor în
curs de dezvoltare e ste pur și simplu de a oferi forță de muncă ieftină pentru a atrage investitori
și pentru a asigura materii pri me, care sunt la mila fluctuațiilor de preț . Ele sunt pentru a satisface
nevoile altora pe cât de ieftin posibil . Această creștere neîngrădit ă a multinaționalelor și accentul
pus pe comerțul exterior nu sunt favorabil e pentru un model de dezvoltare care este orientat spre
nevoile de bază ale oamenilor. Nevoile de producție și modele sunt adesea determinate de forțele
pieței. Este regretabil faptul că acestea iau rar în considerare nevoile de bază ale oamenilor.
Producția de bunuri pentru exp ort sau pentru consumul evident al celor bogați devine forța pe
piață astăzi. În piața liberă globalizată, singurii oameni care contează sunt cei care au bunuri de
vânzare și de cei care au bani pentru a cumpăra. Aceas ta, la rândul său, conduce mult la
marginile vieții economice. Mici i întreprinzători au foarte puține șanse de supraviețuire în acest
sistem. Numai concurenți i puternici și de succes vor supraviețui și, prin urmare, lărgirea
decalajului dintre bogați și săraci, atât între țări și în interiorul țării. Nu se poate nega faptul că a
existat o creștere la nivel mondial în sărăcie, inegalitate și mizeria umană. Nedreptate socială
devine o realitate accepta tă. Se spune că primii de 20% au acces la 82,7%, în timp ce ultimii
20% duc o lupta de supraviețuire pentru restul de 1,4%. Cei slabi, cei săraci și li psiți de
experiență sunt împinși la marginile exterioare ale societății. Globalizarea funcționează pentr u
beneficiile celor bogați, în timp ce săracii devin mărfuri, deoarec e acestea sunt folosite ca muncă
ieftin ă. Este foarte clar că modelul economic actual nu mai servește interesul majorității
oamenilor. Mai degrabă distruge viețile multor oameni, datorit ă distribuției nedrepte a bogăției,
exploatarea și privarea de nevoile de bază. Într -adevăr, ea a creat o situație de marginalizare,
excludere și dezintegrarea socială.6
b) aspect politic : Dezvoltarea țărilor lumii a treia, cu ajutorul țărilor industrializ ate are
multe implicații politice. Procesul de global izare de la început a fost plin de concurență,
conflicte, dominare și exploatare. Deschiderea granițelor naționale de piață liberă a condus la o
neo-colonizare care permite nu numai dominație economic, d ar, de asemenea, dominație politică
asupra națiunilor sărace. De exemplu, politicile de liberalizare și de retragere a subvențiilor, care

6 Ghosh,Jayathi, „Women and Trade in the Asia -Pacific Region ”, New Delhi, Mai 1998 , pag 80.

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
23
sunt condițiile impuse de FMI și Banca Mondială, au dus la limitarea puterii de stat. Astăzi,
globalizarea este de a crea un guvern mai angajat în protecția inves tițiilor străine și mai puțin în
protecția cetățenilor țării. Multe din lumile a treia sunt forțați să -și abandoneze responsabilitățile
sociale. Acest lucru face ca mulți oameni să se întrebe dacă prezent ul proce s de globalizare este
compatibil cu democrația, justiția socială și statul bunăstării sociale. În timp ce statul este redat
relativ neputincios, acesta a devenit un simplu instrument al celor bogați și puternici. Singura sa
funcție es te de a suprima orice rezistență organizat ă de către persoane le oprimate ale sistemului
nedrept.
c) aspect social : Ideologia pieței global e oferă o noțiune conform căreia oameni i care nu
își pot permite bunuri și locuiesc î n zonele rurale sunt considerați necivilizați și înapoi ați. Ei se
simt izolați de la grupurile privilegiate. Această noțiune greșită creează un complex de
inferioritate în rândul maselor rurale sărace, care le îndeamnă să migreze spre orașe și orașele în
căutare de locuri de muncă și o viață mai bună. Acesta î ncurajează migrația nu numai într -o țară,
dar, de asemenea, încurajează oamenii să migreze în alte țări. Se estimează că există 70 milioane
de lucrători din întreaga lume. Lucrătorii migranți sunt cei mai exploatați . Ei suferă de
insecuritate și a excluziu nii sociale. Această excludere socială este mai profundă decât la nivel
economic.
Harta 2

Sursa: http://www.iom.int/cms/en/sites/iom/home/about -migration/world -migration.html , accesat la data
de 11.06. 2014

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
24
Un model eco nomic în continuă creștere și caracterul expansionist al globalizării duce la
reducerea costurilor forței de muncă și a salariilor. În lupta pentru competitivitate , costurile forței
de muncă și s alariile sunt în continua scădere . Companiile sunt pentru restructurare și reducere
de personal, acțiuni ce creează concedieri. Ocupării forței de muncă permanent ă și forța de
muncă calificată este înlocuit ă de ocuparea forței de muncă part -time și sezonie ră pentru a crea
nesiguranță imensă în rândul muncitorilor. În timp ce salariile sunt reduse , dar orele de lucru au
fost majorate. Cu toate acestea, este aproape imposibil pentru un lucrător sărac să se revolte
împotriva companiei care l -a angajat. Neputin ța este una dintre consecințele globalizării, pent ru
atât de mulți oameni di n laturile inferioare ale societății. Toate acestea determină lucrătorul sărac
să se implice în tot felul de activități anti -sociale.
Piața liberă orientată spre profit a lăsat uitării realităț ile sociale ziua de azi.
Consumeri smul și materialism ul au cople șit societatea modernă afectând fiecare aspect al vieții.
Societatea a devenit impersonal ă, mecanică și inuman ă. Societatea actuală și înclinația sa pentru
o viață lipsită de prin cipii, egoi sm, corupție, oportunism și violența sunt produsul
consumerism ului și materialismului.
d) aspect cultural : Globalizarea înseamnă exportul și importul de culturi. Globalizarea
implică invazia culturală. Tehnologia este puterea. Ea devine transpor tatorul a acestor sisteme și
ideologii (valori și culturi), în cadrul care a fost cultivată. Ideea de progres și dezvoltare este
modelată decisiv de stilul de viață occidental, viziunea asupra lumii și a structurilor sale. O
monocultură este în curs de dez voltare rapid . Când spunem monocultură , aceasta înseamnă
subminarea diversității economice, culturale și ecologice și acceptarea unei cul turi tehnologice
dezvoltată în o ccident și adoptarea valorilor sale inerente. Tendința este de a accepta eficiența
productivității fără nici o preocupare pentru compasiune sau justiție. În societățile tradiționale,
oamenii au mentinut o practică foarte puternic ă a proprietății comu ne a pământului și a
bunurilor . Acumularea de avere de către individ nu a fost încurajată, da r astăzi avere este din ce
în ce mai mult considerat ca aparținând persoanelor fizice și nu comunității . Eroziunea lentă a
valorilor culturale tradiționale duce la lipsa de coeziune în societățile. Cultura indigenă și
potențialului acesteia de a salva dezv oltare umană și pământul de la distrugere sunt mult
ignorate.
e) aspect ecologic : Globalizarea implică degradarea mediului înconjurător și poluare.
Modelul de dezvoltare pe care îl susține m astăzi este de capital intensiv. Un model economic în

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
25
continuă cre ștere iar caracterul expansionist de mecanizare și industrializare masivă a ordinii
economice mondiale, reduce segmentele non -umane de creație la simplu statut de obiect, fără
nici o valoare intrinsecă. Oamenii sunt analizați din punct de vedere al utilită ții lor pentru lume și
toate sunt setate pentru a fi exploatat e în funcție de dorințele omenirii . Resursel e forestiere și de
pescuit sunt epuizate pentru profituri rapide. Companiile miniere folosesc resurse le fără să
analizeze costurile de mediu și cele sociale. Puterea dovedită a pământ ului pentru cultivarea
vieții este distrusă. Întreaga planetă este amenințată . Astfel, catastrofa ecologică de astăzi este
produsul direct al creșterii industriale și tehnologice moderne, precum și a stilul de viață modern.

Principalele dezavantaje ale globalizării sunt :
• flux crescut al locurilor de muncă calificate și necalificate din țările dezvoltate în
curs de dezvoltare cape măsură ce corporatiile caută cea mai ieftină forță de
muncă;
• creșterea riscului de perturbări economice într -o singură națiune afectează toate
națiunile;
• influența corporativă a statelor -națiune o depășește cu mult pe cea a organizațiilor
societății civile și a persoane de rând;
• amenintare controlului mondial a mass -media de către câteva corporații va limita
expresie a cultura lă;
• șansa mai mare de reacții violente âmpotriva globalizării într-o încercare de a
conserva patrimoniul cultural;
• riscul mai mare de răspândire a bolilor neintenționat între națiuni ;
• răspândirea unui stil de viață materialist ș i a unei atitudini care vede consumul ca
pe o calea spre prosperității ;
• organisme internaționale cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului încălca
suveran itatea națională și individuală;
• creșterea șanselor de război civil în țările în emergente și între, deoarece luptă
pentru resurse;
• scăderea integrității mediului deoarece corporații poluante profita de reguli
normative slabe în țările în curs de dezvoltare.
Proiecțiile viitoare :

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
26
Brazilia, China și India combinate sunt estimate să cumuleze 40% din produc ția globală .

Figura 10
Cotă din producția globală

Sursa: UNPD, Human development report 2013: The rise of the south: Human progress in a
diverse world, 2013, figura 3, pag. 13

CONCLUZII

Lucrarea intitulată Dezvoltarea economică pe glob, între efi ciență și declin cuprinde
două părți: prima parte, mai amplă, definește temenul de dezvoltare economică și evoluția
istorică a ideilor despre dezvoltare , dar și polemicile din jurul conceptului, iar a doua parte
prezintă un studiu de caz privind impactul Dezvoltării economice asupra Indiei .
Pentru verbul neologic a (se) dezvolta (și derivatul lui, dezvoltare, care are o circulație
atît de mare în epoca contemporană), nu există încă o explicație detaliată, completă și coerentă
asupra originii lui. Dicționar ul explicativ al limbii române nu oferă nici o sugestie în acest sens,
considertndu -i ctimologia pur și simplu "necunoscută", deși alte dicționare indică soluții mai
mult sau mai puțin argumentate. Astfel, cele trei ediții ale Dicționarului de neologisme, elaborat
de Florin Marcu și Constant Maneca, consideră pe a consideră pe a dezvolta a fi urmașul unui
cuvânt latinesc disvolvere .

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
27
Înțelegem prin dezvoltarea economică una din formele principale de manifestare ale
mișcării economice într -un orizont de timp îndelungat și într -un spațiu economic determinat, un
proces complex, multilateral de înaintare de la vechi spre nou, care cuprinde un ansamblu de
schimbări cantitative si de transformări calitative inclusiv structurale ale economiei și
elementelor ei comp onente, ca și ale legăturilor dintre ele.
Trăsăturile fundamentale ale dezvoltării economice:
economice

toate entitățile celulare ale economiei
Revizuirea literaturii arată că există din ce în ce mai mult un consens că d ezvoltarea
economică este un proces multidimensional care implică interacțiuni între diferite scopuri de
dezvoltare și, prin urmare, ar necesita politici și strategii proiectate sistematic. Problemele de
dezvoltare sunt complexe și multilaterale. Nu există o singură cale de dezvoltare economică pe
care să poată -o urmări toate țările. Pe termen lung, procesul de dezvoltare economică necesită
schimbări în politici pentru a ține cont de noii factori și tendințe emergente. Proiectarea acestor
politici de dezvol tare economică trebuie, de asemenea, să țină seama de sistemele, instituțiile și
sistemele sociale, culturale, politice, precum și de schimbarea interacțiunii acestora în timp într -o
țară.
Strategiile de dezvoltare s -au schimbat remarcabil în ultima jumăta te de secol.
Economiștii de dezvoltare clasică consideră adesea că subdezvoltarea are o singură cauză. Dar
istoria a demonstrat că focalizarea pe un singur factor nu poate garanta succesul în procesul de
dezvoltare. Formarea capitalului (așa cum sa sublini at în modelele de creștere liniară) este
necesară, dar nu suficientă. Modelele de schimbare structurală care au pro movat industria, dar au
neglijat agricultura , de aceea nu au adus rezultatele așteptate. Modelele de dependență
internaționale au urmărit un model de dezvoltare care a promovat producția de stat. Dimpotrivă,
contra -revoluția neoclasică a pieței libere este o altă direcție de gândire care a sprijinit rolul
pieței libere, privatizarea și expansiunea exporturilor. Cu toate acestea, modele le contem porane
de dezvoltare vă d guvernul și piața ca complemente, în care este necesară o anumită măsură a

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
28
intervenției guvernamentale pentru a se asigura că pot fi obținute rezultate dezirabile în prezența
unor eșecuri de piață conexe. Aceste schimbări în gândur ile de dezvoltare sunt prezentate în
figura 2.1.
Obiectivele de dezvoltare:
– Creșterea (venitul brut pe cap de locuitor);
– Îmbunătățirea calității vieții;
– Dezvoltarea durabilă;
– Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.

Idei de dezvoltare (actorii p rincipali ai dezvoltării economice):

– Primele viziuni:

 Capitalismul: comerțul liber, proprietatea privată și concurența (Smith, 1776); și
 Comunismul: proprietatea socială sau publică a proprietății și independența capitalului și
bunurilor străine (Marx, 1933).

– Teorii clasice:

 Modelele de creștere a liniilor de creștere: economii și investiții (Rostow, 1960; Harrod,
1948; Domar, 1947);
 Modele de schimbare structurală: transferul resurselor de la activitățile de la cele mici la
cele de prod uctivitate ridicată (de la tradițional / agricol la sectorul modern / industrial)
(Lewis, 1954; Chenery, 1960);
 Modele de dependență internațională: retragerea din economia internațională și urmărirea
autosuficienței sau autarhiei; și
 Modelele contra -revol uției neoclasice: liberalizarea, stabilizarea și privatizarea.

– Teorii contemporane:

 Noua teorie a creșterii: cunoaștere sau inovare;
 Teoria erorii de coordonare:
 Subdezvoltarea ca un eșec de coordonare între activitățile complementare; și
 Intervenția g uvernului de a muta economia într -un echilibru preferat.

Figura 2.1 Evoluția ideilor de dezvoltare

Deși obiectivul final al dezvoltării economice depășește creșterea venitului brut (PIB,
PNB sau VNB) pe cap de locuitor, înțelegerea surselor de creștere este esențială pentru atingerea
altor obiective. Dezvoltarea economică este despre creștere și schimbare organizațională (Hoff și
Stiglitz 2000). Fără creștere, schimbarea este puțin probabilă, deoarece o țară are nevoie de
resurse pentru a reali za alte p rograme pe termen lung. Creșterea și schimbarea vor continua astfel
să fie esențiale pentru orice strategie de dezvoltare.

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
29
Cunoștințele critice în găsirea sursei de creștere au fost strâns legate de formarea
capitalului. Cu toate acestea, după cum au fost revizuite anterior, slăbiciunea majoră a teoriilor
timpurii este că acestea s -au axat pe găsirea constrângerilor în formarea capitalului de un factor,
cum ar fi capitalul fizic sau capitalul uman, care limitează creșterea economică. Prin urmare,
soluția lo r este pur și simplu de a crește investițiile în factorul identificat. Istoria a arătat că
soluția la o singură cauză nu garantează întotdeauna o dezvoltare economică reușită. Soluția nu
este doar o creștere a acestui capital. Mai important, accentul trebu ie pus pe modul de utilizare a
capitalului într -o economie care constă într -o combinație de procese de producție
interdependente. Așa cum au realizat recent economiștii de dezvoltare contemporană, în special
de către teoreticienii eșecurilor de coordonare, soluția de a obține o dezvoltare durabilă în
desfășurare este aceea de a se asigura că mai multe lucruri funcționează bine simultan.
Dezvoltarea economică este un proces complex care implică relații de cauzalitate. Nu putem
risca să ignorăm aceste relații , deoarece ele stau în centrul procesului de dezvoltare. Teoria
eșecului de coordonare a servit astfel ca o bază teoretică pentru conectarea construcției de
creștere, comerț și infrastructură
Pentru a analiza mai bine avantajele și provocările globalizării , în studiul de caz am
analizat o țară emergentă, India. Am evidențiat impactul pozitiv, dar si cel negativ pe care l -a
avut globalzarea asupra acestei țări. India este cea mai mare democrație din lume la ora actuală și
un lider în comerțul mondial. Dar di ncolo de acest aspect, India ascunde discrepanțe enorme în
rândul populației: săracie, analfabetism, etc.
India a încercat să se integreze în economia mondială, de îndată ce acesta a devenit un
stat suveran, dar cu propriii termeni și condiții. Cu toate ac estea, pe parcursul acestor ani, India a
fost lent presat ă de mai multe forțe externe, cum ar fi guvernele străine, corporații străine și
agențiile internaționale de a se integra în condițiile impuse de ele .
Rădăcinile procesului de globalizare prezent în India sunt în anii 1980 . India a început
liberalizare a comerțului în 1977 -1978.
Cel mai important, am descoperit că procesul de globalizare, cu referire la India a fost
mai mult de globalizare în India și mai p uțin de globalizare din India. Cu alte cuvint e,
globalizarea a fost doar un proces cu o singură cale, în care întreprinderile străine au găsit o
modalitate favorabil ă de a face afaceri în India o dată cu declararea independenței. Companiile

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
30
străine au investit în India, numai în cazul în care politi cile publice indiene au favorizat inestițiile
străine.
Globalizarea a avut consecințe atât dorite , cât și nedorite pentru India. Aceste consecințe
au fost resimțite de la economia generală pâna la condițiile specifice de viață pentru fiecare
individ. Așa cum am menționat, globalizarea a dus la creșterea economiei indiene, care la rândul
său, a îmbunătățit viețile multor oameni. Acesta a creat, de asemenea, mai multe oportunități de
angajare. Cu toate acestea, ea a extins, de asemenea, dec alajul dintre boga ți și săraci, fapt din
care rezultă o mai mare asuprire pentru cei din partea de jos a scării sociale. Cu toate acestea, se
poate spune că globalizarea este inevitabilă în secolul XXI, în ciuda acestor dezavantaje, având
în vedere progresele în domeniul t ehnologiei informației, care a u dus la o mai mare integrare
între națiuni. Diverse provocări , cum ar fi inegalitatea pe care a creat -o este , de asemenea, un a
dintre consecințele sale inevitabile care rezultă din mediul concurențial și de necesitatea de a
crește producția, pentru a satisface cererea tot mai mare la nivel mondial. Ca atare, ea a c reat atât
câștigători și învinși în India, cei care au de pierdut fiind lucrătorii din sectorul informal.
În ciuda dezbaterii între adepți i și adversarii procesului , globalizare a este în că în derulare .
Ca un proces de schimbare socio -economic, s-au deschis o mulțime de oportunități pentru
oamenii din India, dar împreună cu el, a adus și multe provocări pentru națiunea indiană.

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
31

BIBLIOGRAFIE

1. Andrew Jones, Globalization Key Thinkers , Editura Polity Press, Cambridge,2010
2. Anthony Giddens, Runaway World: How Globalization Is Reshaping Our Lives ,
Profile Books, London, 1999
3. Carlos Magarinos, Declarația de dechiderea d irectorului ceneral, la a 8 -a Conferința
Generală a UNIDO , Viena, 29 noiembrie 1999
4. Dinu Marin, Globalizarea și aproximările ei , Editura Economică, București 2002
5. George Ritzer , The Willey -Blackwell Encyclopedia of Globalization , Editura
Blackwell Publ ishing Ltd, 2012
6. George Soros, Despre Globalizare , Editura Polirom, Iași, 2002
7. Ghosh Jayathi, Women and Trade in the Asia -Pacific Region , New Delhi, Mai 1998
8. Hans -Peter Martin, Harald Schumann, Capcana Globalizării – Atac la democrație și
bunăstare , Editur a Economică, București, 1999
9. Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea, Mădălina I. Constantinescu, Globalizarea –
Mit și realitate , Editura Economică, București, 2004
10. Ioan Bari, Economie Mondială , Editura didactică și pedagogică, R.A., București,
1997

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
32
11. Ioan Bari , Globalizarea economiei , Editura Economic ă, București, 2005
12. John H. Dunning, The Advent of Alliance Capitalism , în vol. The New Globalism and
Developing Countries , editat de John H. Dunning și Khalil A. Hamdani, United
Nations University Press, New York, 1997
13. Joseph E. Stiglitz, Globalizarea Speranțe și deziluzii , Editura Economică, București,
2005
14. Kenichi O hmae, The End of the Nation -State: the Rise of Regional Economies ,
Editura Free Press Papaerback, New York, 1996
15. Liana Meșter , Economie Mondială , Editu ra Univesității din Oradea, 2010
16. Manfred B. Steger , GLOBALIZA TION: A Very Short Introduction , Editura OXFORD
University Press, New York, 2003
17. Mircea Malița, Zece mii de culturi, o singură civilizație spre geomodernitatea
secolului XXI , Editura Nemira, 1998
18. N. Rajalakshmi, Aqua Environmental Economics , Editura Al, New Delhi, august
2009
19. Peter Dicke n, Global shift mapping the changing contours of the world economy ,
Editura SAGE Publications India Pvt Ltd, 2011
20. Philip Tomlinson, World Developme nt Indicators
21. *** UNPD, Human development report 2013: The rise of the south: Human progress
in a diverse world, 2013 ;
22. http://db.nelsonmandela.org/
23. http://www.worldbank.org/
24. http://www.cato.org/sites/
25. http://www.polit y.co.uk/global/global -transformations.asp
26. http://www.oecd.org/
27. http://www.tradingeconomics.com/india/
28. http://bus inesstoday.intoday.in/
29. http://www.nationmaster.com/country -info/profiles/India/Economy
30. http://geocurrents.info/cultural -geography/womens -status -and-sex-ratios -in-india

Dezvotarea economică pe glob, între eficiență și declin.
33
31. http://indianexpress.com/
32. http://www.iom.int/cms/en/sites/iom/home/about -migration/world -migration.html

33. Adelman, I. (2000). Fallaciile în teoria dezvoltării și implicaț iile lor pentru politică.
În G. M. Meier & J. E. Stiglitz (Eds.), Frontierele econo miei de dezvoltare: viit orul în
perspecti vă (pp. 103 -134). Washington, D.C .: Banca Mondială / Oxford University
Press.

34. Aghion, P. și Howitt, P. (1992). Un model de creștere prin dis trugere creativă.
Econometrica, 60 (2), 323 -351.

35. Azariadis, C., & Drazen, A. (1990). Valorile externe în dezvoltare a economică.
Jurnalul trimestrial al economiei, 105 (2), 501.

36.Basu, K. (2000). Cu privire la obiectivele de dezvoltare. În G. M. Meier & J. E.
Stiglitz (Eds.), Frontiers of economie de dezvoltare: viitorul în perspectiv ă (pp. 61 -86).
Washington, D.C .: Ban ca Mondială și Oxford University Press.

37. Bauer, P.T. (1984). Realitatea și retorica: Studii în economia dezvoltării. Londra:
Weidenfield & Nicolson.

38. Berenger, V. și Verdier -Chouchane, A. (2007). Măsuri multidi mensionale de
bunăstare: Nivelul de trai și calitatea vieții în țări. World Development, 35 (7), 1259 –
1276.

39. Bowles, S., Durlauf, S.N. & Hoff, K. (Eds.). (2006). Capcane de sărăcie. Princeton,
N.J .: Princeton University Press.

40.Chenery, H. B. ș i Syrquin, M. (1975). Modele de dezvol tare, 1950 -1970. Londra:
Oxford Presa universitară pentru Banca Mondială.