Acoperirea rației în alimente și calorii la copii preșcolari Îndrumător: Conf. Dr. Valeria LAZA Absolvent: Carina Michaela SCHNEIDER 2016 2 CUPRINS… [604712]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu
Hațieganu”
Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚ Ă

Acoperirea rației în alimente și
calorii la copii preșcolari

Îndrumător:
Conf. Dr. Valeria LAZA

Absolvent: [anonimizat]

2016

2 CUPRINS
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
Date din literatură referitoare la acoperirea rației în alimente și calorii la copiii
preșcolari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
1.1.Definiții și generalități ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
1.2. Particularitӑțile organismului copiilor ………………………….. ………………………… 6
1.3.Caracteristicile compușilor din alimente ………………………….. ……………………. 7
1.4.Grupele alimentare și valoarea lor nutritivӑ ………………………….. ………………. 8
1.4.1. Laptele și pro dusele lactate ………………………….. ………………………….. ….. 9
1.4.2. Carnea, peștele și preparate din carne ………………………….. ……………… 9
1.4.3. Ouăle ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
1.4.4. Legumele și fructele ………………………….. ………………………….. ……………. 11
1.4.5. Cerealierele și leguminoasele ………………………….. ………………………….. 13
1.4.6. Zahar și produsele zaharoase ………………………….. …………………………. 14
1.4.7. Grăsimile alimentare ………………………….. ………………………….. …………… 15
1.4.8. Băuturile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….16
1.5. Relația d intre alimentația și sănătatea copiilor preșcolari ……………………. 17
1.6. Normele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 23
1.7 Metodolgia pentru evaluarea rației zilnice în alimente și calorii ……………. 25
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
Cercetări personale cu privire la acoperirea rației în alimente ………………………. 27
și calorii la copiii preșcolari ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 27
2.2. Material și metode ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
2.3. Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 30
2.3.1. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna februarie ………. 31
2.3.2. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna martie …………… 32
2.3.3. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna aprilie …………… 33
2.3.4. Acoperirea rației medii în alimente si calorii în luna septembrie ……34

3 2.3.5. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna octombrie ……… 35
2.3.6. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna noiembrie ……… 36
2.3.7.Acoperirea rației medii în alimente și calorii pentru s ezonul de
primăvară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 37
2.3.8. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în sezonul de toamnă .39
2.3.9. Acoperirea anuală a rației medii în alimente și calorii …………………… 41
2.4 Discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 43
2.5 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 52
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 55

4 CAPITOLUL 1
Date din literatur ă referitoare la acoperirea ra ției în alimente și calorii la
copii i preșcolari

1.1.Defini ții și generalit ăți
Alimentul reprezintă din punct de vedere medical, orice substanță pe care
organismul prin aport exogen o asimiliează , oferind posibilitatea de
supraviețuire și creștere , prin conț inutul lui de nutrienți (macro – și
micronutrien ți). (1)

Nutrienții reprezintă substanțele chimice care sunt furnizat e de către
alimentele care sunt parte esențială a dietei, fiind indispensabili pentru
funcționalitatea organismului. Trebuie introduse prin alimentație, însă nici u n tip
de aliment nu oferă totalul necesar de nutrienți . (2)

Macronutrienții sunt compușii o rganici care conțin atomi de C și H, care sunt
reprezentați de (2, 3, 4) :
– glucide ( formate din C, H, O) – sunt aldehide hidroxilate sau cetone
fiind cele mai abundente compuse organice din organism, care acoperă cea
mai mare parte a rației zilnice de ene rgie, cu furnizare de 4,1 kcal/g. Glucidele
sunt grupate ȋn oze (structuri polizaharidice nehidrolizabile) și ozide (structuri
complexe sub formă de dizaharide și polizaharide).
– lipide (compuse principal din C, H și mai puțin O): conțin cea mai
mare putere energetică per gram consumate (9,3 kcal/g) , având de asemenea
și rol plastic prin conținutul lor în acizi grași
– proteine ( în afară de C, H și O conțin și N): azotul fiind elementul care
le deosebește de celelalt e două surse de energie, furnizâ nd 4,1 kcal/g ; sunt
alcătuite din aminoacizi
– alcoo l deși oferă energie, nu poate fi considerat un nutrient, deoarece
nu susține dezvoltarea și funcționarea organismului.
Micronutrien ții includ (2 ,3, 4):

5 -mineralele – se clasifică ca macrolelemente (Ca, Na, K, Mg, P) și
microelemente (Fe, Zn, I, Se, Mn, Cu, Cr, Mo);
-vitaminele – reprezintă grupul de structuri organice variate care nu
oferă energie organismului, însă pot fi găsite în coenzime și pot asista la
multiple reacții care generează energie ȋn funcție de catalizatori. Au și rol î n
condiționarea imunitară, funcționalitatea sistemului nervos ș i a sistemului
hematopoetic .

Densitatea nutritiv ă reprezintă calitatea nutrițională a fiecărui aliment , ea
redând raportul de cantitate de nutrien ți per cantitate a alimentului. (6, 7)

Densitatea caloric ă redă calorii le furnizate per gram al alimentului. (6, 7)

Dieta reprezintă cantitatea to tală a alimentelor, inclusiv a băuturilor, pe care o
persoană le consumă de obicei. (1)

Nutriția reprezintă studiul substanț elor necesare sănătății care sunt prezente
în alimente, dar și studiul proceselor prin care organismul le folosește pentru
susținerea și suportul creșterii, menținerii și refacerii celulelor. (1)

Malnutriția reprezintă degradarea stării de sănătate care este cauzată de
practicile necorespunzătoare de alimentație într -un interval mai lung de timp.
Ea poate fi malnutri ția de exces sau dimpotrivă malnutri ția de caren ță. (4)

Energia obținută din alimente se furnizeaz ă în pricipal din glucide și lipide , dar
și din proteine prin oxidarea lor în ciclul Krebs la nivel celular unde este
transformat ă în ATP (energia care poate fi folosit ă de către organism). Energia
brută care este furniz ată din sortimentele alimentare, unde s e gasesc cantit ăți
diferite de macronut rienți, se exprimă în kilocalorii (kcal) sau kilojoule (kJ).
Necesarul zilnic în calorii al organismului se exprim ă în kcal și poate fi văzut ca
valoarea caloric ă care este echivalentul necesarului de ATP. (2, 5)

6 1.2. Particularitӑț ile organismului copiil or
Din punct de vedere al statutului socio -economic, termenul preșcolar
descrie copiii cu vârsta între 4 -6 ani (1, 7) . Particularitatea lor fa ță de adulți
este reprezentată de procesul de cre ștere și nevoile nutri ționale specific e
acestui aspect .
Prin creștere se înțelege suma proceselor biochimice complexe de
modificări dimensionale și de greutate corporală, rezultând transformarea
raporturilor de dimensiune ale segmentelor de corp și extinderea taliei. (1, 8)
Dintre factorii care pot influența dezvoltare a organismului, se pot
menționa factorii mediului intern cum sunt cei genetici și endocrini , iar din
factorii externi se menționează factorii sociali , ecologici , boli fie acute fie
cronice, și nu în ultimul rând cei care țin de nutriție . La cei din urmă
cunoscându -se faptul că procesul de creștere necesită un surplus de energie
și de elemente nutritive. (1, 4, 6, 8)
Cu aproximație, organismul uman se dezvoltă pe durata a 20 de ani, de
la stadiul de concepție până la vârsta de adult (1), această evoluție fiind
continuă și dinamică, cu transformări atât în morfologia cât și în fiziologia lui.
Aceste transformări sunt cantitative , referindu -se la creșterea staturală și
ponderală, dar și calitative prin diferențierea și matur izarea țesuturilor și
organelor . (1, 4)
Prin măsurători antropometrice este posibilă determinarea unei staturi
normale sau anormale, dacă raportul între gre utate și înălțime este normal sau
dacă există abateri care indică o supra – sau subpondere. (7, 8)
La copii prioritare sunt: greutatea cor porală , circumferința medie a
brațului și raportul între înălțime și vârstă , acest raport fiind cel mai larg utilizat,
deoarece reflectă creșterea armonică sau dimpotrivă, poate da informații
despre unele probleme cronice privind sănă tatea și dezechilibre nutritive .(4, 7,
8)

7 1.3.Caracteristicile compușilor din alimente
Cea mai mare parte a alimentelor care sunt folosite reprezintă
substanțe organice complexe care sunt de origine animală sau vegetală, mai
puțin produsele rafinate, cum ar fi zahărul. (4, 6, 9 )
Compoziția alimentelor este prezentată în tabelele care conțin aportul
în nutrienți stabilit pentru 100 grame de produs consumabil (10). Beneficiul lor
este distinct în tratamentele dietetice și în administrarea bolilor, dar și în
examinările practice c antitative asupra nutriției unui individ sau colectiv. (11)
În general tabelele disponibile sunt organizate în trei părți și prezintă
compoziția principalelor tipuri de alim ente pentru care se menționează:
conți nutul de macronutrienți, apă și valoarea ene rgetică totală ; aportul în săruri
minerale ; aportul vitaminei A și unele vitamine hidrosolubile (10, 12) . Aceste
tabele trebuie revizuite și înnoite în permanen ță datorită sortimentelor
alimentare noi care apar pe pia ță (4). Dar se poate constata c ă nutrienții au o
distribuție diferită î n sortimentele alimentare (4, 13, 14) :
– proteinele : sunt mai numeroase în produsele de origine animală,
comparativ cu glucidele care sunt mai puține . Sunt clasificate pe baza valorii
biologice care se stabilește în funcție de conținutul aminoacizilor esențiali,
astfel fiind aproximativ 9 acizi esențiali (triptofan, izoleucină, leucină, valina,
histidina, lisina, metionina, treonina și fenilalanina) (1).
– glucidele: se găsesc preponderent în alimentele de origine vegetală
și în produse rafinate , fiind prezente sub formă simplă sau polimerizată. În
funcție de gradul de polimerizare, se disting 3 grupe: mono și dizaharide
(zaharuri), oligozaharide și polizaharide digerabile (amidon) și nedigerabile
(fibre) (10,15) . Au o impor tanță majoră, datorită rolului energetic și structural,
deoarece sunt stocate în cantitate mică în organism sub formă de glicogen (2,
3), astfel că trebuie aduse prin aport exogen pentru acoperi rea nevoilor bazale
(pentru creier) și activitatea fizică, din punct de vedere cantitativ reprezentând
doar 0,3% din greutatea corp orală .
– lipidele : sunt de asemenea abundente în produsele de origine
animală (colesterol) și foarte reduse în cele vegetale (fitosterol) , reprezentând

8 un grup heterogen de molecule care sunt insolubile în apă. Sunt alcătuite din
acizi grași esterificați (trigliceride și fosfolipide), dintre care acizii grași linoleic
și linolenic sunt esențiali (16). Astfel este considerată cea mai economică
formă de stocare energetică, cu cea mai mare d ensitate c alorică, având
abilitatea de a transporta vitaminele liposolubile.
– vitaminele : nu au o repartizare uniformă, câteodată fiind exclusiv e
unei singure grupe alimentare (17). Se clasifică în liposolubile (A, D, E, K) și
hidrosolubile (vitamina C , vitamina H, P, PP, și grupul de vitamine B ) pe baza
acțiunii lor în soluții variate. Se pot găsi în alimente sub formă preformată sau
provitamină (18) (precursor al vitaminei) .
– mineralele : sunt puțin prezente în majoritatea alimentelor și
determină cara cterul acidifiant sau alcalinizant al alimentelor (5). Nu pot fi
transformate în organism în alte substanțe, însă unele dintre ele pot fi
considerate factori secundari care servesc reacțiilor metabolice celulare. Au și
rol structural în celule și țesuturi în menținerea presiunii coloid -osmotice și a
echilibrului acido -bazic și intervin în contracția musculară și în funcționarea
corectă a sistemului nervos. (4, 6)

1.4.Grupele alimentare și valoarea lor nutritivӑ
Alimentele se clasifică în funcție de valoare a lor nutritivă și potențialul lor
alcalinizant .
Prof. Dr. Iancu Gonțea a elaborat o clasi ficare a alimentelor care are o
importanță practică deosebită, conform căreia alimentele se împart în 8 grupe
(1, 19):
I. Lapte și produse lactate
II. Carne, pește ș i preparate
III. Ouă
IV. Legume și fructe
V. Cerealiere și leguminoase uscate
VI. Zahăr și produse zaharoase
VII. Grăsimi alimentare

9 VIII. Băuturi alcoolice și nealcoolice.
Indiferent de importanța alimentelor din cele 8 grupe, acestea nu pot fi
aprec iate ca fiind complete (10), deoarece unii factori nutritivi au o pondere mai
mare, alți factori au o pondere mai mică, sau nu sunt prezenți deloc.
Pentru facilitarea creșterii copiilor și remedierea uzurii cotidiene la adult
sunt apreciate alimentele de origine animală (lapte , ouă, carne , pește )
precum și unele de origine vegetală (leguminoase uscate , nuci ș.a.). (10, 17)

1.4.1. Laptele și produsele lactate sunt alimente complexe care conțin
proporții echilibrate de nutrienți necesari susține rii și dezvoltării organismului,
aducând 15-25% din proteinele și lipidele dietei zilnice.
Consumul acestor alimente poate avea atât avantaje (repre zintă sursă
cea mai bogat ă ȋn calciu; stimuleazӑ sinteza intestinalӑ de vitamina K, conțin
proteine clasa I ; miliechivalenți alcalini) cât și dezavantaje (nu conțin fier; nici
vitamina C; și au potential aterogen și colesterolemiant ). (1)

1.4.2. Carnea , pește le și preparate din carne : reprezintă grupa de alimente
care cuprinde o mare varietate de sortimente. Din această grupă fac parte și:
crustaceele, moluștele și batr acienii, acestora adăugându -se și gama variată a
preparatelor conservate din carne. Eficacitatea nutritivă a cărnii depinde de:
specie, vârstă, sex, resursele nutritive și starea d e sănătate a animalului
sacrificat.
Pentru ȋntreaga grupӑ se remarca un conținut de 12 -22% de proteine.
Lipidele din aceste produse variază în praguri foarte largi, astfel că tipurile de
carne se clasifică în funcție de procentul lipidic astfel: slabă , semi grasă și
grasă , procent ul variind între 5 -35%. În compoziția grăsimilor din carnea roșie
sunt întâlniți mai ales aciz ii grași saturati, care conferă efecte dislipidemiante și
aterogene.
Carnea de pasăre are o canțitate mai mică de acizi grași saturati și o
cantitate mai mare de acizi grași polinesaturați, în timp ce carnea de pește
conține mai puține lipide , dar un conținut ridicat de acizi grași polinesatura ți cu

10 lanțuri lungi (seria n 3). Glucidele sunt relativ absente , cu excepția ficatului și a
inimii.
Această grupă alimentar ă reprezintă sursa principală a organismului de
fier sub formă hemică, care se absoarb e mai bine ca fierul prezent în vegetale.
Conține de asemenea și calciu, fosfor (în raport destul de scăzut), potasiu,
sodiu, clor, sulf, magneziu și numeroase oligoeleme nte, iar iodul și florul se
găsesc preponderent în peștele maritim și cel oceanic. În principal se g ăsesc
vitaminele din grupa B , din surse le bogate în aceste a se menționeazӑ : carnea
de porc (tiamina -B1), carnea de pasăre (B12), i ar în ficat și pește se re găsesc
vitaminele A și D.
Consumul acestor alimente poate avea atât avantaje (sursă de
minerale hematoformatoare -Fe, Cu -; de niacină –PP-; proteine de clasa I) cât
și dezavantaje (aterogene și colesterolemiante; acidifiante -datorită
miliechivalenților aci zi-; nu conțin vitamina C). Folosirea lor excesiv ă poate
determina apariția unor tulburări metabolice ( dislipidemii , ateroscleroz ă, gută
și litiazӑ uricӑ ). (4)

1.4.3. Ouăle reprezintă alimente complexe care au o valoare biologică mare,
având o greutate e stimată de: 50 g (din care albușul este 30g iar gălbenușul
18-20g).
Albușul este considerat a fi o suspensie proteică în apă, iar gălbenușul
reprezintă o emulsie concentrată de lipide cu un conț inut mare de proteine,
săruri minerale și vitamine. Oul conține proteinele cele mai echilibrate în
privința conț inutul lor de aminoacizi, ȋmpreunӑ cu ele lipidele cresc valoarea
nutritivӑ a oului . Lipidele sunt reprezentate de trigliceride, fosfolipide și steride,
iar majoritatea acestora se găsesc în gălbenuș. În cantitate deosebit de mic ă
se găsesc glucidele, iar din punct de vedere al apo rtului în micronutrien ți, ouăle
reprezintă o sursă excepțională de vitamine lipo – și hidrosolubile, fiind prezente
preponderent în gălbenuș, mai puțin vitamina B2 (riboflavina ), care este
prezentă în cantități egale atât în gălbenuș cât și în albuș.

11 În alimentație, ouăle sunt considerate a fi o sursă bogată de vitamine și
proteine cu un grad mare de asimilare și eficiență, iar consumul lor poate avea
avantaje (proteine clasa I; m ultitudinea de vitamine liposolubile; lecitină) și
dezavantaje (colesterolemiante și aterogene; acidifiante; nu conțin vitamina
C).(19)

1.4.4. Legumele și fructele reprezintă grupa alimentară cea mai amplă, fiind
caracterizată de produsele sezoniere, fapt care restr ânge consumul lor în
formă proaspătă. Ȋn funcție de partea botanică a plantei care este consumată,
legumele se clasifică astfel: rădăcin ă (morcovi) , tuberculi (cartofi) , bulbul și
tulpina (ceapa) , fructul (roșii) , frunzele (salata) , inflorescenț a (conopida) .
Pe același principiu, fructele se pot clasifică astfel: sâmburi (prune) ,
semințe (mere) , boabe (căpșuni) , bostănoase (pepene) , cu coajă tare (nuci) ,
citrice (lămâi) , oleaginoase (măsline) .
Această grupă conține cele mai puține proteine, cu ex cepția fructelor
oleaginoase (până la 20%). Lipidele sunt de asemenea scăzute, cele mai
multe regăsindu -se în struguri și fructe oleaginoase, însă oferă multi acizi grași
polinesaturați. Glucidele sunt cele mai abundente dintre macronutrienți (2 –
20%), și r eprezintă 1/3 din necesarul zilnic de fibre. Sărurile minerale din
legume și fructe se deosebesc prin aportul de K și Ca, fosforul fiind mai des
întâlnit în semințe, iar magneziul este preponderent în alune, cartofi copți, nuci
și banane. Această grupă ali mentară redă compoziția apei și solului din punct
de vedere al conținutului în microelemente: Fe, Cu, Zn, I, Mn, Co, și
echilibrează acidoza produsă de carne, ouă, cerealiere, grăsimi și dulciur i.
Această grupă alimentară r eprezintă singura sursă naturalӑ de vitami na
C, care acoperӑ 95-99% din aportul zilnic, fiind disponibilă în cantități diferite în
funcție de sortimente, însă este eliminată datorită procesului de prelucrare
culinară prin menținerea alimentelor mai mult timp în apă, datorită fierberii, î n
urma contactului cu ustensilele care cedează ioni oxidanți, dacă sunt păstrate
la temperatura camerei, în urma strivirii sau uscării (poate ajunge la jumatate),
la contactul îndelungat cu lumina, căldura sau chiar metale (Zn, Fe, Cu ). Astfel

12 se argumente ază consumul lor în starea c ât mai proaspat ă și crudă sau
păstrarea lor ȋ ntr-un mediu acid ȋn care vitamina se conservă ( ex. varza
murată).
Un consum zilnic de 90 grame de vegetale, chiar dacă acestea au fost
tratate termic, poate asigura estimativ o cantitate de cel puțin 10 mg de
vitamina C, care ar fi înd eajuns pentru a preveni carența semnifivativӑ .
Vitamina A se gă sește sub formă de provitamină (β caroten) . Vitamina P
(citrina) este prezentă strict numai în această grupă alimentară . La fel și
vitamina D, v itamine de grup B, cu excepția vitaminei B12 fiind o sursă
exogenă de vitamina K . Vitamina E (tocoferol) este prezent în cantități
însemnate în nuci, gulii, țelină, mazăre, varză, spanac și fasole verde.
Importanța legumelor și fructelor se datorează varietății însemnate de
componente secundare, aceste substanțe fitochimice (alisulfuri -prezente în
ceapă și usturoi), deși nu au valoare nutritivă, au scopul de a proteja
organismul de anumite boli (cancere, DZ, boli cardio -vasculare, HTA).
Fibrele alime ntare, mai ales hemiceluloza (cea mai tolerată), pectinele
și propectinele alcătuiesc în intestin o pastă gelatinoasă care are proprietăți
absorbante.
Ȋn concluzie , unele a vantaje ale acest ei grupe alimentare se datoreazӑ
proprietăților ei de a fi sursa de bază pentru vitaminele C, A, K și P dar și de
miliechivalenți alcalini (indis pensabili în dieta sportivilor) ; a glucide lor ușor
digerabile și fibre lor alimentare care au un ușor efect laxativ; stimulează
diluarea în cazul dietelor prea concentrate caloric sau prea rafinate, oferind
sațietate, motiv pentru care sunt recomandate în tratamentul obezității;
antrenează apetitul și secrețiile digestive; sunt considerate desert , cu efect
sanogen pentru cavitatea bucală; conținutul în β -caroten, acid ascorbic și
fosfați (care nu sunt prezenți în cerealiere)
Ca dezavan taje se consideră aspectele : conferă unele elemente
antimetabolice, cum ar fi acidul oxalic din legume frunze (spanac, ștevie,
lobodă), care influențează asimilarea de Ca și Fe; conținutul de proteine este
scăzut; consumul exagerat creează o abundență de fibre alimentare

13 (polizaharide nedigerabile) care elimină trofinele calorigene, cauzând iritări în
cazul celor suferinzi de ulcer, gastrită, duodenită, enterocolită de
fermentație. (6)

1.4.5. Cerealier ele și leguminoasel e
Reprezintă alimentele vegetale cele mai importante din alimentație, au
un conținut redus în apă, putând astfel să fie păstrate și consumate tot timpul
anului. Cele mai utilizate cereale sunt: grâul, porumbul, orezul, secara, orzul și
ovăzul, iar leguminoasele uscate care sunt mai frecvent utilizate sunt: fasolea
boabe, mazărea, soia, lintea și meiul.
Cel mai adesea cerealele sunt consumate după ce au fost măcinate și
a fost obținută făina, a căr ei calitate și valoare nutritivă este dife rită în funcție
de gradul de extracție (volumul de făină obținut din 100 părți boabe) și resturile
de cenușă. Astfel că, făina neagră, care are un grad de extracție mare (0 -85%)
conține mai multe fibre și minerale (din coajă), comparativ cu făina albă care
are un nivel de extracție mai mic (0 -30%) are și un conținut mai redus de
minerale și fibre, care se obțin mai ales din miez.
Proteinele au valori ridicate în cerealiere (7 -12%) și mai ridicate în
leguminoasele uscate (20 -40%), dintre cele din urmă se evi dențează soia
printr -un procent important de proteine (32 -34%) care ajută la completare a
aportul ui proteic obținuți din alte grupe alimentare .
Lipidele au o cantitate redusă în cer ealiere și în leguminoasele uscate,
cu excepția ovăzului, a porumbului , precum și soia. În ciuda nivelului scăzut,
lipidele sunt importante deoarece conțin acizi grași polinesaturați (acid linoleic
și acid linolenic ).
Glucidele au cantități semnificative cuprinse între 42% în pâine (50% în
fasole boabe și 70% în paste făinoase) ș i 80% în orez.
Sărurile minerale din cerealiere se remarcă prin aportul de fosfor
(prezent sub formă de acid fitic) care este mai ridicat decât cel de calciu, însă
și prin prezența mineralelor Fe, Mg ( în pâinea neagră) și K. În unele țări se
adaugă Fe și C a în făină. În produsele nerafinate sunt cantități mai mari de

14 minerale. În leguminoasele uscate, sunt cantități mai însemnate de potasiu (5 –
15 ori mai mare dec ât sodiu) dar și cantități mai reduse de Mg, Fe și Ca.
În cerealiere se regăsesc vitaminele din grupa B (mai putin vitamina
B12) dintre care predominӑ vitamina B1, B2, B6, PP . Vitamina E este mai des
întâlnitӑ în pâinea integrală și în ulei ul din germeni. Vitaminele C, A, D lipsesc
în cerealiere.
Prin urmare avantajele c erealierelor si leguminoaselor sunt: bază de
alimentație, surse excelente de vitamine B (în special tiamină -B1) și vitamina
E, dar și de proteine ieftine; conțin glucide ferme ntescibile (bază pentru drojdie
în procesul de p anificație) și fibre alimentare; au p otențialul de compensa re
până la completar e a alimentel or de origine animală ; cerealierele au o valoare
calorică ridicată mulțumită conținutului de glucide; prin metabo lizare,
leguminoasele uscate având proprietate alcalinizantă .
Dezavantajele cele mai importante constau în lipsa v itaminelor A, C, D,
și B12, cerealierele fiind acidifia nte; nivelul ridicat de fosfor f itic, care în lipsa
vitaminei D și a nivelului scăzut de Ca poate cauza rahitism la copii (în special
în cazul unui deficit de lactate) , dar și demineralizări osoase la adulți; a vând un
nivel semnificativ de fibre alimentare, iar consumul excesiv poate cauza iritații;
oligozaharidele din leguminoasele uscate nu sunt digerabile nici absorbabile,
care după fermentația în intestin cauzează disco nfort abdominal (balonări,
flatulență, crampe, diaree). (1, 20)

1.4.6. Zahar și produsele zaharoase
Zaharoasele naturale p rovin din sfeclă sau trestie de zahăr, cereale ,
fructe sau produse de insecte, și cuprind un sortiment foarte variat.
Se caracterizeazӑ printr -o densitate caloric ӑ ridicată și nutrițională
scăzută; cuprinde o varietate considerabilă de monozaharide (glucoză și
fructoză) și dizaharide (zaharoză), dar scăzută în alți nutrienți (mai puțin grupa
mixturilor), fiind alimente mai rafinate comparativ cu celelalte grupe ali mentare;
mulțumită abilității de îndulcire conferă al imentelor un gust mai apetisant. D in

15 perspectiva nutriției se pot diviza în 4 subgrupe pe baza conținutului lor
glucidic.
Acele subgrupe sunt compuse pr eponderent din glucide rafinate ( zahăr,
bomboane, caramele, halva, rahat, șerbet, miere de albine ), cele din zahăr și
fructe (dulceață, gem, marmeladă, magiun, jeleu, siropuri ), subg rupa din zahăr
și semințe oleaginoase (ciocolată și halva ), precum și cea de mixturi (prăjituri,
torturi, înghețate, napolit ane, fursecuri ș.a. )
Din punct de vedere nutrițional, d atorită nivelului scăzut de apă dar a
nivelului ridicat de glucide și arareori de lipide, produsele zaharoase sunt
considerate a fi o sursă majoră de energie care se răspândește în orga nism
după inger area alimentelor, glucoza fiind prompt absorbită și determinând o
secreție abundentă de insulină de că tre pancreas în urma căreia pot rezulta
fluctuații importante ale glicemiei.
Anumite alimente din aceasta grupӑ alimentarӑ (ciocolata și produsele
cu caca o) pot avea efect stimul ant asupra sistemului nervos central datorită
concentrației de teobromină. Absorbția de Ca, Fe și Zn este redusă de
alimentele care au în compoziția lor cacao, ceea ce este un aspect important
în privința consumului acestor alimente de copii, în special în cazul dietelor cu
un consum redus de lapte și brânzeturi (pentru aportul de calciu), precum și al
cărnii ( pentru fier și zinc). (1, 19)

1.4.7. Grăsimile alimentare
Sunt reprezentate de lipidele conținute de țesuturile animale și vegetale
care sunt utilizate în alimentație, cele mai reprezentative fiin d mixturile de
trigliceride și nivelele scăzute de alte lipide.
Urbanizarea are o redutabilă conexiune cu sporirea utilizării grăsimilor,
fapt care este influențat și de microclimat, de disponibilitatea locală a
alimentelor, comportamentul alimentar, nivelul de educație, factorii sociologici
dar și individuali. Grăsimile vegetale reprezintă uleiurile extrase din: semințe
(de floarea soarelui, rapiță, dovleac etc), fructe oleaginoase (m ăsline), germeni
cerealieri (germeni de porumb), la care se adaugă și margarinele. Grăsimile

16 animale extrase din țesutul adipos al animalelor sacrificate ( osânza de porc),
cea rezultată în urma pregătirii (untura, seul, grăsimea de pasăre), dar și cele
secundare care au un nivel de lipide mai scăzut prezenta te în prima grupă de
alimente (unt, smântână, frișcă).
Această grupă alimentară constituie sursa cea mai importantă de lipide,
conferind un raport caloric semnificativ, dar și de acizi grași (saturați ș i
nesaturați). Acizii gra și polienici sunt esențiali ( acidul linoleic, linoleic și
arahidonic) pentru că îndeplinesc multiple roluri biologice, fiind prezen ți în
special în uleiul de floarea soarelui, de soia, și germeni de porumb , fiind mai
puțin repreze ntați în grăsimile animale. Colesterolul este componentul principal
al sterolului din grăsimile animale, care în cazul unui consum excesiv poate
mări riscul bolilor cardiovasculare prin potențialul dislipidemiant și
aterosclerozant. Sterolii din uleiurile vegetale (fitosterolii) sunt cunoscuți ca
având un efect hipocolesterolemiant, prin împiedicarea absorbției colesterolului
și stimularea secreției biliar e.
Alimentele procesate care conțin uleiuri vegetale au cantități
semnificative de vitamina E. Vitamin a A este prezentă în untul de vacă, iar
vitamina D în uleiul de pește, margarina fiind fortificată conține ambele
vitamine.
Calitatea și cantitatea grăsimilor are o deosebită importanță în cazul
sugarilor și al copiilor, condiționând creșterea și dezvolta rea acestora nu numai
din punct de vedere energetic, cât și al acțiunii caracteristice a acizilor grași și
al componentelor nelipidice găsite în grăsimile animale.
Din punct de vedre nutrițional este recomandată combinarea grăsimilor
cu canțități semnific ative de fructe și legume, deoarece acestea conțin
antioxidanți și carotenoizi care au rolul de a diminua riscul bolilor
cardiovasculare și a cancerului. Iar la copii, în funcție de vârstă se recomandă
utilizarea grăsimilor vegetale și din cele animale doa r untul și smântâna. (6, 19)

1.4.8. Băuturile sunt clasificate în 5 categorii: produse care există în stare
naturală , băuturi nealcoolizate (ape minerale, limonade) , băuturi alcoolice

17 fermentate (bere, cidru) , băuturi alcoolice distilate care conțin alcoo l etilic
nedenaturat (țuică, cognac) și produse care nu sunt destinate consumului
uman . Amintim c ă apa nu oferӑ energie datorită faptului că nu conține
macronuțrienti, dar este vitală pentru organism și conține elemente minerale
(ex. Mg, Ca) în proporții d iferite . (1, 19)

1.5. Relaț ia dintre alimentaț ia și sănătatea copii lor preșcolari
Agricultura și industria agro -alimentară au realizat mari progrese în
ultimele decenii, fapt care a condus la posibilitatea de a oferi hrană pentru
populația întregii planet e. (8)
Însă aceasta a însemnat de asemenea și faptul că alimentația este
acum diferită de cea tradițională, dieta societății moderne fiind asociată cu un
consum mai mare de calorii prin ingerarea alimentelor concentrate (grăsimi,
dulciuri), dar și a grăsim ilor animale în exces. (8)
Metodele gastronomice necorespunzătoare care se folosesc pentru
meniul zilnic folosesc alimentele procesate în detrimentul celor naturale. (8)
Știinta încearcă să elucideze în continuare principiile unei alimentații
echilibrate, fiind caracterizată de o dinamică rapidă bazată pe evidențele noi
câștigate. (6)
În ultimele două secole s -a evidențiat o dietă modernă neadecvată
genomului care a fost conturat în timpul a mii de ani, rezultând astfel o
varietate de boli tipice societății moderne: cardiovasculare, obezitate, diabet
zaharat de tip II, osteoporoza și cancere . (1, 8)
În general este cunoscut faptul c ă alimentaț ia joacă un rol important,
fiind un fac tor influenț abil de mediu a sănătății public e pentru promovare a și
menținerea stării de sănătate de -a lungul î ntregii vieți. (21, 22)
Alimentația echilibrat ă condiționează menținerea sănătății și a creș terii
armonioase în timpul copilă riei. (1, 4, 14)
Pentru menținerea tuturor funcț iilor organismului uman , se pune
accentul pe o alimentaț ie adecvată , care să acopere cheltuiala energetică și
cerințele în macro – și micronutrienț i. Acest lucru se poate realiza d oar prin

18
suplimentarea exogenă a elementelor necesare pentru furnizarea energiei, și
care reprezintă baza pentru dezvoltarea structurală și funcț ională până la
nivelul celular al organismulu i. (17, 21)
În imaginea de mai jos (1) este prezentată pe scurt relația dintre
sănătate și alimentație (fig. 1)

Figura 1. Relația dintre sănătate și alimentație (1)

Printr -o dieta mixt ă și echilibrată , prin folosirea alimente lor din toate
grupele alimentare, aportul tuturor elemente lor organice și anorganice poate fi
adus și oferit organismului pentru fun cționarea c orectă a mecanismelor
biologice. (6, 9, 20)
Unii autori consideră că aliment ația poate ac ționa și preventiv asupra
îmbolnăvirii și a răspunsul ui organismului la agresiuni externe și interne. Deci ,
pentru sanogenez ă o alimenta ție echilibrat ă care acoper ă nevoile organi smului
este indispensabil ă. (15, 18, 23)
La copi ii preșcolari se continuă fenomenul de dezvoltare al oaselor,
care este stimulat de o alimentație cu un conținut mai mare de proteine, calciu,
vitamine și de efectele razelor solare precum și a unei activități fizice adecvate.
(1, 4, 5)
În cazul alimentației dezechilibr ate, evidențiată prin devierile
antropometrice, cum ar fi deficitul staturo -ponderal sau surplusul de greutate,
ea poate avea repercusiuni considerabile pe o perioadă scurtă sau îndelungată
a vieții. (1, 8)
Unii autori argumentează faptul că pentru o alime ntație sau un status
nutrițional echilibrat, sistemul imunitar ar trebui să fie apt pentru o funcționare
corespunzătoare, un statut nutrițion al, supra – sau subponderea având un rol

19 negativ asupra acest ui echilibru , implicit ș i asupra funcționalității sistemului
imunitar, faptul care s -a observat î n special la c opii subponderali . (6, 24)
Complicaț iile metabolice legate de aportul inadecvat de nutrienți și
calorii prin alimentaț ie sunt multiple, astfel că s upraponderea ș i obezitatea care
sunt prezente deja di n copilărie au strânsă legătură cu apariț ia bolilor
cardiovasculare, a diabetului zaharat de tip 2, a deformă rilor osoase precum și
a deficitul ui imunitar, asupra performanțelor intelectuale dar și a capaci tății de
muncă fizică. (15, 25-32)
Acestea se pot reflecta chiar din timpul copilă riei (33-38) sau după
trecerea la vârsta adultă, fiind considerate o problemă socio -economică. Un
exemplu este faptul că ateroscleroza apare din punct de vedere clinic după
vârsta de 40 de ani (8), și se manifestă prin boli coronariene sau accident
vascular cerebral, însă leziunile vasculare se formează încă din perioada
copilăriei, apărând sub formă de striații lipidice plate la nivelul intimei arterelor.
Acești factori de risc sporesc procesul de dezvoltare al bolilor. (8, 39)
Efectele pe care le au factorii de nutriție asupra expresiei genelor prin
mecanismul epigenetic evidenți ază o ramură nouă a geneticii
(nutrigenomică). (3, 6, 8)
Malnutriț ia are efecte di structive asupra performanțelor cognitive și de
învățare , în acest sens s -a putut evidenția relaț ia dintre carența de fier și acizi i
grași ș i perturbarea dezvoltă rii normale neurologice, mai mult , în cazul carenței
de fier pe o perioadă îndelungată, care conduce la scăderea rezervelor de fier,
se știe că provoacă anemia feriprivă . (16, 40, 41)
Carența de iod reprezintă cea mai importantă cauză a deficienței
mentale la copii, cea mai severă afecțiune care poate apărea fiind cretinismul.
O altă cauză a carenței o reprezintă hipotiroidismul subclinic care afectează
dezvoltare a mentală și cea fizică. Insuficiența aportului de iod afectează 16%
din populația Europei (1), reprezentând principala cauză a retardului mintal,
conform OMS, și poate fi treptat eliminată prin introducerea consumului
universal de sare iodată. (1, 8)

20 Carența de macronutrienți cauzează la copii malnutriția protein –
calorică, și din punct de vedere clinic poate fi: Kwashiorkorul (boala copiilor
înțărcați); Marasmul (sau surmenaj); stările mixte . (19)
Excesul de greutate se instalează în cazul în care aport ul energetic
depășește consumul energetic , deseori însoțind malnutri ția prin aportul excesiv
de alimente care au o densitate energetic ă mare , și în același timp cu o
densitate nutritivă scăzută (ex. produse rafinate c um ar fi zaharoasele). (1, 8)
Dacă se consumă mai mult de 20% din rația zilnică de calorii din grupa
alimentară a produselor zaharoase rafinate, se consider ă a fi echivalent ă cu o
carență de 20% din vitam ine, fibre ș.a. disponibil e din alte grupe alimentare . În
plus, un consum de zah ăr și produse zaharoase se coreleaz ă cu apariția
cariilor dentare, acest lucr u depinz ând și de igiena orală a copiilor. (6)
În acest interval de vârstă copii au predilecții sau antipatii alimentare și
consumă o cantitate mai mică de alimente, pentru care este necesară
selectarea unor alimente bogate în nutrienți, astfel încât acestea să le ofere
necesarul de proteine, Ca, P și Mg, cum ar fi laptele și carnea. (42)
Este momentul potrivit pentru educarea copiilor în adoptarea unor
obiceiuri alimentare sănătoase, prin consu mul crescut de cereale, fructe și
legume (pentru vitaminele C și A), și să mențină cantitățile potrivite de lipide,
zahăr și produse rafinate fără a restricționa prea dur aportul lor. (43, 44)
Carența vitaminică poate conduce la apariția unor afecțiuni sp ecifice
fiecărei vitamine în parte, dintre care sunt amintite: xeroftalmie -putând de
asemenea să fie responsabilă de apariția cecității din copilărie (vitamina A) ;
modificări ale mucoaselor (cu mare importanță asupra mucoasei aparatului
respirator) și ale tegumentelor (Vitamina A, grupa Vitaminelor B ); procesul
hematoformator (vitamina B12); instabilitatea neurologică (în special vitamina
B6); efectul negativ asupra mineralizării osoase prin reducția absorbției și
folosirea calciului (Vitamina D); tulburar ea proceselor de hemostază (Vitamina
K); sângerări la nivelul mucoaselor, dureri musculare, scorbutul (Vitamina C).
Implicarea acidului folic și vitamina B în procesele metabolice homocisteinei

21 care joacă un rol în procesul de ateroscleroză, pledează pentr u o alimentație
bogată a acestor micronutrienți.
Excesul de vitamine este mai rar întâlnit, dar prin posibilitatea de
stocare mai ales în țesutul adipos și excreția redusă a unui exces de vitamine
liposolubile , poate avea efecte toxice asupra organismulu i, caz întâlnit mai ales
în consumul alimentelor rafinate care sunt fortificate cu acest tip de vitamine .
Excesul aportului lipidic în special în cazul în care lipidele sunt bogate
în acizi grași saturați crește prevalenț a dislipidemiilor ș i arterosclerozei .
Pe de altă parte, excesul de proteine sporește apariția gutei,
hiperuricemiei și a calculozei renale urice. (4, 6, 45)
Familia și școala influențează semnificativ formarea încă din copilărie a
obiceiurilor unui stil de viață sănătos din care face parte ș i alimentația
sănătoasă, care ar trebui promovată în instituțiile pentru copii și adolescenți
prin punerea în practică și respectarea recomandărilor oferite de ghiduri
întocmite de organizațiile de sănătate pentru o alimentatie sănă toasӑ și
echilibratӑ din punct de ve dere nutrițional și caloric. (8, 42, 43)
Din punct de vedere medical, pentru a evidenția devierile alimentare
care favorizează afecțiunile menționate anterior , este necesară realizarea unui
studiu alimentar, al căru i scop este stabilirea aportu rilor individuale, oferind
astfel o idee asupra obiceiurilor alimentare ale copiilor. (8, 46)
Prevenirea bolilor societății moderne trebuie începută încă din copilărie.
O cercetare aprofundată a alimentației este necesară î naintea
prescrierilor dietelor al imenta re, deoarece recomandările nutriționale fără
cunoașterea rezultatelor acestei cercetări pot oferi doar un regim nutrițional
standard sau doar o listă a alimentelor interzise. (47)
Pe scurt, în alcătuirea meniului unui copil se recomandă folosirea
piramidei alimentare (Fig. 2), în care sunt indicate porțiile ideale în dieta zilnică
dintre diferitele grupuri alimentare, fiind un instrument util în stabilirea unei
alimentații echilibrate cantitativ și calitativ, reprezentând transpunerea grafică a
nevoilor nutritive din fiecare grupă alimentară, nevoile fiind exprimate sub
formă de porție nutritivă.

22
Se prezintă nevoile nutritive cantitative și calitative care sunt exprimate
în contextul piramidei alimentare în porții le alimentelor recomandate a fi
consuma te de un copil în timpul unei zile . (48)

Figura 2. Piramida alimentară (48)

Pentru a asigura o alimentație sănătoasă, Ministerul Sănătății a
întocmit liste care prezintă alimentele care nu sunt recomandate preșcolarilor
și școlarilor, acestea fiind clasificate astfel (49):
– alimente cu conținut ridicat de zaharuri (peste 15g/100 g
produs): prăjituri, bomboane, acadele și alte produse asemănătoare
– alimente cu conținut ridicat de grăsimi (peste 20/100 g
produs) : hamburgeri, pizza, p roduse de tip patiserie, cartofi prăjiți și alte
alimente preparate prin prăjire, brânză topită, maioneză, margarină, mezeluri
grase și alte produse similare
– alimente cu conținut mare de sare (peste 1,5g/100 g
produs): chipsuri, biscuiți sărați, covrige i sărați, sticksuri sărate, snacksuri,
alune sărate, semințe sărate, brânzeturi sărate și alte produse similare

23 – băuturi răcoritoare : orice tip de băuturi răcoritoare, mai puțin
apa potabilă îmbuteliată sau apă minerală îmbuteliată
– alimente cu conținu t ridicat de calorii pe unitatea de
vânzare (peste 300 kcal/unitatea de vânzare): orice tip care prin conținut
aduce un aport de calorii mai mare de 300 kcal/unitatea de vânzare
– alimente neambalate: alimentele vândute la vrac și
sandwichurile neambalate . Se exceptează bananele și citricele.
– alimente neetichetate: alimentele care nu respectă
prevederile privind etichetarea alimentelor , pentru crearea unor deprinderi
nutriționale sanogene se recomandă etichetarea nutrițională.
Pentru păstra rea și promovar ea sănătății, au fost stabilite recomandări
pentru rația în alimente și calorii, care reprezintă estimări medii realizate pe
grupele alimentare, astfel încât să satisfacă nevoile fiziologice de nutrienți și
calorii ale unui individ sănătos sau ale unui col ectiv.

1.6. Normele
Per total, la nivel mondial sunt populații afe ctate de cel puțin o
deficiență în pofida dispozițiilor de control stabilite; majoritatea acestora
modificându -și nivelul de gravitate (s -au redus afecțiunile grave și s -au mărit
cele mode rate și ușoare). (8)
Astfel, au fost concepute niște recomandă ri, numite și norme , care sunt
specifice fiecărei țări î n parte, fiind bazate pe dovezi științifice și evaluări
populaț ionale, având în vedere obiceiurile, tradiț iile și alte particularit ăți ale
populației. (1, 6)
Pentru copii si adolescenț i norm ele pentru necesarul estimativ î n
alimente, sunt exprimate în echivalențe alimentare pentru aproape toate
grupe le alimentare.
Astfel , pentru unele sortimente ale unui grup alimentar se calculează
echivalențele lor alimentare (exceptia de grupa a treia – ouă) cu ajutorul listei
furnizate de Ministerul Sănătăț ii (MS) .
Rația zilnică î n alimente se reda în tabel ul următor (49):

24 Tabel 1. Necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru
alcatu irea dietei la copii si adolescenti (cantitati c omerciale bruto)
Grupa de alimente
(g) Copii Adolescenți
Băieți Fete
1-3
ani 4-6
ani 7-
10
ani 11-
14
ani 15-
19
ani 11-
14
ani 15-
19
ani
Lapte și produse
lactate
(în echivalenți lapte) 700 700 800 750 700 700 700
Carne și preparate și
carne
(în echivalenți carne) 60 85 100 190 230 170 190
Pește și preparate
din pește
(în echivalenți pește) 0 15 25 35 35 30 30
Ouă (g) 30 35 40 50 50 50 50
Cartofi 110 150 180 200 230 180 200
Alte legume 210 220 230 350 380 290 310
Fructe 100 130 150 180 200 180 180
Produse cerealiere
(în echivalenți făină) 90 160 230 380 460 330 360
Leguminoase uscate 0 5 5 10 15 7 7
Zahăr și produse
zaharoase 35 45 50 70 80 55 55
Grăsimi comerciale :
– Total
– Animale
– Vegetale
25
15
10
32
20
12
40
25
15
50
30
20
55
30
25
35
20
15
40
20
20

Rația zilnică în calorii variază în funcț ie de : vârstă, sex, nevoi speciale
(ex. creșterea) și activitatea fizică . Bazâ ndu-se pe aceste aspecte , normele
redau estimări medii pentru fie care grupă de vârstă . (47, 49)
Până la vâ rsta puberală nu se diferențiază nevoile fiziologice ale
copiilor pe sexe, astfel rația medie zilnică de calorii este omogenă până la
atingerea perioadei puberale. (1, 19)
Fiecare grup de vârstă prezintă variații în nevoile calorice zilnice ș i nu
sunt fixe pentru fiecare individ , dar media necesarului zilnic î n calorii poate fi
considerat un ghid efi cient pentru p revenirea unui dezechilibru important, fie în
exces sau î n deficit.

25 Norma pentru rația calorică medie care este recomandată în cazul
preșcolarului, conform Ministerului Sănă tății, este redată în tabelul urmă tor
(50):

Tabel 2. Recomandări privind rația calorică din România pentru copii și
adolescenți (exprima te în kcal și MJ/zi) (50)

Repartizarea procentual ă recomandată pentru caloriile zilnice pe gru pe
de alimente este: 10% lapte ș i produsele lactate ; 10% carne, preparate din
carne și pește; 5% ouă; 20% legume ș i fructe; 30% cerealiere ș i leguminoase
uscate; 10% zahar ș i produse zaha roase; 15% gră simi alimentare . (1, 19)
Grădinițele cu orar prelungit trebuie să acopere 80% din rația zilnică de
alimente ș i calorii, ultima masa de zi (cina) nefiind luată la instituț iile respective.
La grupele alimentare I,II, și IV o depășire cu până la 20% este permis ă. (50)

1.7 Metodolgia pentru evaluarea rației zilnice în alimente și calorii

Metodolgia pentru evaluarea rației zilnice în alimente și calorii are ca
obiectiv cunoașterea alimentației colectivității din punct de vedere cantitativ și
calitativ, fiind utilizate diferite metode de cercetare (1, 11, 51):
 Bilanțul alimentar: examinarea alimentelor disponibile în aria de
studiu ;
 Examinarea bugetului familial;
 Ancheta particulară; Vârsta Rația calorică
1-3 ani 1300 kcal (%,4 MJ/zi
4-6 ani 1800 kcal (7,5 MJ/zi)
7-10 ani 2400 kcal (10,03 MJ/zi)
Vârsta Masculin Feminin
11-14 ani 3100 kcal (12,96 MJ/zi) 2600 kcal (10,87 MJ/zi)
15-19 ani 3500 kcal (14,64 MJ/zi) 2800 cal (11,71 MJ/zi)
Condiții fiziologice particulare
A doua jumătate a sarcinii + 500 kcal
Alăptare +700 kcal

26  Cântărirea (fiziometrică);
 Examinarea în laborator a porțiilor de mâncare;
 Statistica.

Dintre metodele mai sus menționate va fi prezentată metoda statistică
(anchetă alimentară), care este fo losită pentru aprecierea calitativă și
cantitativă a rației alimentare.
Această metodă se realizează prin inventarierea alimentelor pe o
perioadă prestabilită de timp (10 zile consecutive), fiind selectate pentru acest
studiu lunile de primăvară (februari e, martie și aprilie) și lunile de toamnă
(septembrie, octombrie și noiembrie).
Se calculează apoi consumul mediu al unei persoane pe parcursul unei
zile, fiind apoi comparat cu normele, după care se fac recomandările necesare.
Este o metodă de evaluare si mplă, rapidă și ușor de practicat, însă
datele obținute pot fi cu 10 -30% mai mari decât valorile reale.
Pentru calculul aportului de calorii din sortimentele variate de alimente
se folosesc valorile calorice oferite de tabelele de compoziț ie ale alimentelor
(51).

27 CAPITOLUL 2
Cercetări personale cu privire la acoperirea rației în alimente
și calorii la copiii preșcolari

2.1. Introducere
Alimentația este indispensabilă vieții, fiind direct implicată în
promovarea și păstrarea sănătății organismului.
Nevoia constantă de a oferi accesul necondiționat la hrană al populației
de pe întreaga planetă, a condus la dezvoltarea agriculturii și a tehnicilor de
producere a alimentelor. Acestor noi tendințe precum și a surplusului de
informații (multe fiind eronate) cu privire la regimurile alimentare și aplicarea lor
asupra fiecărui individ au condus la apariția unor dezechilibre alimentare,
condiționând astf el și stimularea particularităților unor patologii asociate unei
alimentații incorecte.
De asemenea, datorită deprinderilor alimentare prin convingeri
religioase sau preferințe personale, precum și lipsa unor informații corecte
bazate pe cercetare, în ult imele decenii au fost observate efectele negative
asupra sănătății adulților și în special asupra copiilor.
Copiii reprezintă o categorie specială a populației, prin ei asigurându -se
persistența și viitorul unei națiuni.
Este cunoscut faptul că în zilele a cestea copiii suferă de suprapondere
și obezitate, având acces la multe produse rafinate și nesănătoase.
Deoarece copiii sunt considerați a fi organisme aflate în faza de
dezvoltare, pentru a stimula dezvoltarea corespunzătoare a sistemului osos, a
sistemului nervos, precum și a echilibrului emoțional, este imperativ a se pune
accentul pe o alimentație corespunzătoare, pentru a sprijini finalizarea
dezvoltării până la stadiul de adult.
Dezvoltarea sănătoasă a copiilor trebuie să se realizeze pe baza
dovezilor stabilite științific, în vederea unei alimentații sănătoase pentru
susținerea unui aport constant și echilibrat de nutrienți.

28 Studiile în acest domeniu de cercetare sunt în continuă dezvoltare,
astfel că și conceptul de ”alimentație sănătoasă” suferă modificări constante,
fiind necesară actualizarea permanentă a cunoștiințelor în acest domeniu.
Pe perioada copilăriei se dezvoltă obiceiurile alimentare, care sunt
influențate pozitiv sau negativ de mediul în care cresc, cum ar fi familia, sau
grădinițele și creșele.
Copiii își petrec o mare parte a zilei în instituțiile destinate preșcolarilor
(grădinițele cu program prelungit) unde servesc majoritatea meselor, mai puțin
cina, acoperind astfel și cea mai mare parte a rației în alimente și calorii.
De aceea este importantă evaluarea ofertei acestor instituții pentru a
stabili dacă este acoperită contribuția lor de 80% din rațiile zilnice care trebuie
atinse.
Scopul acestui studiu este evaluarea acoperirii cantitative în alimente și
a rației calorice, cât și repartizarea caloriilor pe grupe alimentare, urmârind
dacă aceste aspecte se încadrează în normele actuale stabilite de Ministerul
Sănătății pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare a preșcolarilor.

2.2. Material și metode
Pentru acest studiu au fost alese două grădinițe din municipiul Cluj –
Napoca, denumite în continuare Grădinița 1 ( G1) respectiv Grădinița 2 ( G2) pe
baza principiilor metodologiei unei achete alimentare statistice , neincluzând
evaluarea cantitativă și calitativă în privința conțin utului alimentelor în macro – și
micronutrienți, nici alcătuirea cantitativă a meselor diferite prin porțiile
distribuite.
Detalii privind mesele zilnice servite cât și cantitățile de alimente
utilizate zilnic, precum și numărul de consumatori au fost extr ase din fișele
zilnice de alimente care au fost puse la dispoziție de conducerea grădinițelor
pentru anul 2015, neputând fi identificate cantitățile exacte în pregătirea tuturor
meselor zilnice.
Principiile acestei anchete alimentare s -au decis având în ve dere că
atingerea normelor rației în alimente și calorii ar aduce un aport optim în

29 macro – și micronutrienți pentru grupul socio -economic al copiilor cu vârsta
cuprinsă între 4 -6 ani, adică al preșcolarilor.
Astfel, s -au investigat 10 zile (2 săptămâni de activitate didactică) a
lunilor Februarie, Martie și Aprilie (denumite în continuare L1, L2, L3) pentru
sezonul de primăvară, respectiv a lunilor Septembrie, Octombrie și Noiembrie
(denumite în continuare L4, L5, L6) pentru sezonul de toamnă, rezultând un
total de 60 de zile per an.
Datele extrase din fișele zilnice de alimente au fost introduse în tablele
ordonate pe grupe și subgrupe alimentare, după modelul structurat de
profesorul Iancu Gonțea, pentru calculul rației în alimente a fost necesară
transformarea fiecărui aliment din aceste grupe și subgrupe în echivalențe
alimentare pentru a putea fi ulterior comparate rezultatele cu valorile oferite de
normele exprimate în echivalențe alimentare cu scopul de a stabili posibilele
abateri.
Pentru rația în cal orii s -au folosit tabelele din listele de compoziție a
alimentelor (10, 50) pentru calcularea caloriilor fiecărui sortiment din grupele și
subgrupele alimentare pentru obținerea rației zilnice în calorii și repartizarea
acestora pe fiecare grupă de aliment e, rezultatele obținute fiind și de această
dată comparate cu normele.
Având în vedere variațiile zilnice ale numărului de consumatori, s -au
calculat rațiile zilnice de alimente, respectiv calorii pe persoană pe zi pentru
fiecare din cele 60 de zile în par te.
Apoi lunar , prin însumarea consumului total al celor 10 zile, calculând
media aritmetică, din care rezultă rația zilnică medie în alimente și calorii ale
fiecărei luni.
Pentru calcularea consumului sezonier s-au cumulat valorile
consumului total pe per soană pe zi, care au fost obținute din lunile aferente
fiecărui sezon, media aritmetică reprezentând rația medie în alimente și calorii
pe persoană pe zi pentru primăvară, respectiv toamnă.

30 Rația medie anuală în alimente și calorii a fost stabilită prin în sumarea
valorilor consumului total pe persoană pe zi care au fost obținute pentru fiecare
sezon și calculându -se media aritmetică.
Toate datele obținute au fost prelucrate din punct de vedere statistic cu
programul Excel, pentru calcularea mediei aritmetic e, a distribuției procentuale
a caloriilor zilnice în fiecare grupă de alimente, precum și abaterile de la
norme. Fiecare grupă alimentară fiind notată cu abrevierile: lapte și produse
lactate -L, carne, pește și preparate din carne -C, ouă -O, legume și fruc te-L+F,
cerealiere și leguminoase uscate -Ce+Le, zahăr și produse zaharoase -Z, și
grăsimi -Gr.

2.3. Rezultate
După cum a fost menționat anterior, pe baza listelor oferite de
Ministerul Sănătății s -a calculat consumul mediu de alimente în echivalențe
aliment are:
– pentru lapte și produse lactate – echivalent lapte,
– pentru carne și preparate din carne – echivalent carne,
– pentru pește și preparate din pește – echivalent pește,
– pentru legume și fructe – echivalet legume (pentru cele murate și sub
formă de paste și sucuri) și echivalent fructe (pentru cele deshidratate,
afumate, uscate)
– pentru produse cerealiere – echivalent făină,
– pentru zahăr și unele produse zaharoase – echivalent zahăr;
– pentru grăsimi – echivalent unt (pentru unt, smântână și frișcă)

Aceste valori, precum și caloriile furnizate din fiecare sortiment au fost
transpuse în tabele pentru fiecare dintre cele două grădinițe astfel: lunar
pentru perioada de primăvară (L1 -L3), respectiv pentru perioada de toamnă
(L4-L6); sezonier și anual, rezultând tabelele care urmează a fi prezentate în
continuare.

31
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 230.99 560 -329.01 150.12 11.96 10
Carne și preparate 66.24 68 -1.76
Pește și preparate 2.25 12 -9.75
III. O Ouӑ 9.24 28 -18.76 16.08 1.28 5
Cartofi 52.80 120 -67.20
Alte legume 139.30 176 -36.70
Fructe 182.52 104 78.52
Produse cerealiere 182.60 128 54.60
Leguminoase uscate 5.53 4 1.53
VI. ZZahăr și produse
zaharoase49.73 36 13.73 189.89 15.13 10
Animale 16.72 16 0.72
Vegetale 9.27 9.60 -0.33
Totale 25.99 25.60 0.39
973.19 1287.20 -314.01 1254.7810
175.45
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 89.04 7.10
13.98 20
430.50 34.31 30
203.70 16.23 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 338.37 560 -221.63 206.27 8.85 10
Carne și preparate 103.22 68 35.22
Pește și preparate 1.73 12 -10.27
III. O Ouӑ 13.74 28 -14.26 23.90 1.03 5
Cartofi 69.08 120 -50.92
Alte legume 377.19 176 201.19
Fructe 236.34 104 132.34
Produse cerealiere 145.87 128 17.87
Leguminoase uscate 2.55 4 -1.45
VI. ZZahăr și produse
zaharoase111.79 36 75.79 528.99 22.69 10
Animale 30.80 16 14.80
Vegetale 36.01 9.60 26.41
Totale 66.81 25.60 41.21
1533.49 1287.20 246.29 2331.4410
361.60
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 125.23 5.37
15.51 20
544.78 23.37 30
540.66 23.19 152.3.1. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna februarie
În tabelele 3 și 4 se prezintă acoperirea rației în alimente și calorii, cât
și distribuția procentuală a cal oriilor pe grupele alimentare.

Tabel 3. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 4. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

32
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 262.49 560 -297.51 130.35 9.91 10
Carne și preparate 83.66 68 15.66
Pește și preparate 1.77 12 -10.23
III. O Ouӑ 12.24 28 -15.76 21.30 1.62 5
Cartofi 66.45 120 -53.55
Alte legume 123.17 176 -52.83
Fructe 220.22 104 116.22
Produse cerealiere 103.04 128 -24.96
Leguminoase uscate 16.45 4 12.45
VI. ZZahăr și produse
zaharoase52.44 36 16.44 192.84 14.66 10
Animale 17.43 16 1.43
Vegetale 9.74 9.60 0.14
Totale 27.17 25.60 1.57
996.28 1287.20 -290.92 1315.0010
206.37
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 116.01 8.82
15.69 20
433.77 32.99 30
214.35 16.30 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 261.69 560 -298.31 134.44 9.62 10
Carne și preparate 83.72 68 15.72
Pește și preparate 2.20 12 -9.80
III. O Ouӑ 7.50 28 -20.50 13.06 0.93 5
Cartofi 66.18 120 -53.82
Alte legume 121.67 176 -54.33
Fructe 227.66 104 123.66
Produse cerealiere 108.37 128 -19.63
Leguminoase uscate 10.83 4 6.83
VI. ZZahăr și produse
zaharoase69.34 36 33.34 291.67 20.88 10
Animale 14.93 16 -1.07
Vegetale 10.64 9.60 1.04
Totale 25.58 25.60 -0.02
1010.32 1287.20 -276.88 1396.9110
218.45
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 102.55 7.34
15.64 20
426.49 30.53 30
210.25 15.05 152.3.2. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna mar tie
Tabelele 5 și 6 redau acoperirea rației în alimente și calorii și distribuția
calorică pe grupe alimentare pentru cele două grădinițe.

Tabel 5. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 6. Acoperirea rației în alime nte și calorii pentru G2

33
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 201.67 560 -358.33 85.41 5.06 10
Carne și preparate 86.07 68 18.07
Pește și preparate 0.00 12 -12.00
III. O Ouӑ 15.34 28 -12.66 26.70 1.58 5
Cartofi 84.48 120 -35.52
Alte legume 165.29 176 -10.71
Fructe 297.34 104 193.34
Produse cerealiere 157.31 128 29.31
Leguminoase uscate 3.70 4 -0.30
VI. ZZahăr și produse
zaharoase62.90 36 26.90 265.11 15.69 10
Animale 23.03 16 7.03
Vegetale 20.19 9.60 10.59
Totale 43.22 25.60 17.62
1160.53 1287.20 -126.67 1689.5510
266.10
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 114.90 6.80
15.75 20
597.08 35.34 30
334.25 19.78 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 211.04 560 -348.96 105.46 6.64 10
Carne și preparate 93.87 68 25.87
Pește și preparate 2.27 12 -9.73
III. O Ouӑ 7.92 28 -20.08 13.78 0.87 5
Cartofi 97.32 120 -22.68
Alte legume 104.14 176 -71.86
Fructe 260.61 104 156.61
Produse cerealiere 107.12 128 -20.88
Leguminoase uscate 8.52 4 4.52
VI. ZZahăr și produse
zaharoase84.55 36 48.55 394.30 24.83 10
Animale 20.47 16 4.47
Vegetale 19.50 9.60 9.90
Totale 39.97 25.60 14.37
1057.31 1287.20 -229.89 1588.1410
247.85
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 109.36 6.89
15.61 20
413.14 26.01 30
304.24 19.16 152.3.3. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna aprilie
În tabelele 7 și 8 este prezentată acoperirea rației în alimente și calorii
și distribuția calorică pe grupe alimentare a celor două grădinițe.

Tabel 7. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 8. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

34
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 239.40 560 -320.60 115.09 8.12 10
Carne și preparate 73.54 68 5.54
Pește și preparate 2.94 12 -9.06
III. O Ouӑ 17.68 28 -10.32 30.76 2.17 5
Cartofi 79.54 120 -40.46
Alte legume 128.30 176 -47.70
Fructe 191.20 104 87.20
Produse cerealiere 131.62 128 3.62
Leguminoase uscate 19.86 4 15.86
VI. ZZahăr și produse
zaharoase54.18 36 18.18 204.09 14.40 10
Animale 20.18 16 4.18
Vegetale 9.63 9.60 0.03
Totale 29.81 25.60 4.21
997.88 1287.20 -289.32 1417.4410
215.55
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 97.29 6.86
15.21 20
519.51 36.65 30
235.16 16.59 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 208.40 560 -351.60 130.44 9.96 10
Carne și preparate 93.23 68 25.23
Pește și preparate 1.75 12 -10.25
III. O Ouӑ 7.51 28 -20.49 13.07 1.00 5
Cartofi 97.24 120 -22.76
Alte legume 129.33 176 -46.67
Fructe 159.06 104 55.06
Produse cerealiere 100.64 128 -27.36
Leguminoase uscate 3.14 4 -0.86
VI. ZZahăr și produse
zaharoase67.17 36 31.17 269.90 20.61 10
Animale 14.79 16 -1.21
Vegetale 8.57 9.60 -1.03
Totale 23.36 25.60 -2.24
914.18 1287.20 -373.02 1309.4810
228.67
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 105.98 8.09
17.46 20
374.17 28.57 30
187.25 14.30 152.3.4. Acoperirea rației medii în alimente si calorii în luna septembrie
Acoperirea rației în alimente și ca lorii și distribuția calorică pe grupe
alimentare la cele două grădinițe este redată în tabelele 9 și 10.

Tabel 9. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 10. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

35
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 261.70 560 -298.30 111.39 7.46 10
Carne și preparate 75.36 68 7.36
Pește și preparate 2.88 12 -9.12
III. O Ouӑ 9.40 28 -18.60 16.36 1.10 5
Cartofi 78.43 120 -41.57
Alte legume 124.93 176 -51.07
Fructe 219.46 104 115.46
Produse cerealiere 133.14 128 5.14
Leguminoase uscate 4.98 4 0.98
VI. ZZahăr și produse
zaharoase70.34 36 34.34 288.65 19.32 10
Animale 19.47 16 3.47
Vegetale 9.35 9.60 -0.25
Totale 28.82 25.60 3.22
1038.25 1287.20 -248.95 1493.8910
237.02
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 103.09 6.90
15.87 20
504.99 33.80 30
232.40 15.56 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 203.99 560 -356.01 121.70 8.08 10
Carne și preparate 94.97 68 26.97
Pește și preparate 1.76 12 -10.24
III. O Ouӑ 20.05 28 -7.95 34.89 2.32 5
Cartofi 110.98 120 -9.02
Alte legume 122.72 176 -53.28
Fructe 178.40 104 74.40
Produse cerealiere 95.77 128 -32.23
Leguminoase uscate 9.42 4 5.42
VI. ZZahăr și produse
zaharoase58.93 36 22.93 232.66 15.45 10
Animale 29.31 16 13.31
Vegetale 12.46 9.60 2.86
Totale 41.77 25.60 16.17
980.54 1287.20 -306.66 1505.4210
226.30
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 110.39 7.33
15.03 20
437.76 29.08 30
341.71 22.70 152.3.5. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna octombrie
Tabelele 11 si 12 redau acoperirea ratiei în alimente și calorii, cât și
distribuția calorică pe grupe alimentare la cele două grădinițe.

Tabel 11. Acoperirea rației în alimente și c alorii pentru G1

Tabel 12. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

36
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 190.79 560 -369.21 108.37 7.64 10
Carne și preparate 91.62 68 23.62
Pește și preparate 2.80 12 -9.20
III. O Ouӑ 14.43 28 -13.57 25.11 1.77 5
Cartofi 62.72 120 -57.28
Alte legume 156.94 176 -19.06
Fructe 164.66 104 60.66
Produse cerealiere 122.36 128 -5.64
Leguminoase uscate 13.22 4 9.22
VI. ZZahăr și produse
zaharoase57.70 36 21.70 240.87 16.97 10
Animale 13.62 16 -2.38
Vegetale 15.31 9.60 5.71
Totale 28.93 25.60 3.33
935.12 1287.20 -352.08 1419.2410
191.27
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 105.09 7.40
13.48 20
503.54 35.48 30
245.01 17.26 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 415.99 560 -144.01 177.11 8.87 10
Carne și preparate 87.40 68 19.40
Pește și preparate 13.89 12 1.89
III. O Ouӑ 28.04 28 0.04 48.78 2.44 5
Cartofi 63.34 120 -56.66
Alte legume 319.74 176 143.74
Fructe 225.38 104 121.38
Produse cerealiere 214.84 128 86.84
Leguminoase uscate 10.40 4 6.40
VI. ZZahăr și produse
zaharoase63.94 36 27.94 261.83 13.12 10
Animale 22.30 16 6.30
Vegetale 12.74 9.60 3.14
Totale 35.04 25.60 9.44
1513.01 1287.20 225.81 1996.2741.39 20
271.91 13.62 30
284.06 14.23 1510
826.18
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 126.40 6.332.3.6. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în luna noiembrie
Tabelele 15 si 16 redau acoperirea rației în alimente și calorii, cât și
distribuția calorică pe grupe alimentare la cele două grădinițe.

Tabel 13. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 14. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

37
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 231.72 560 -328.28 121.96 8.59 10
Carne și preparate 78.66 68 10.66
Pește și preparate 1.34 12 -10.66
III. O Ouӑ 12.28 28 -15.72 21.36 1.50 5
Cartofi 67.91 120 -52.09
Alte legume 142.59 176 -33.41
Fructe 233.36 104 129.36
Produse cerealiere 147.65 128 19.65
Leguminoase uscate 8.56 4 4.56
VI. ZZahăr și produse
zaharoase55.02 36 19.02 215.95 15.21 10
Animale 19.06 16 3.06
Vegetale 13.07 9.60 3.47
Totale 32.13 25.60 6.53
1043.34 1287.20 -243.86 1419.7810
215.98
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 106.65 7.51
15.21 20
487.12 34.31 30
250.77 17.66 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 270.37 560 -289.63 148.72 8.39 10
Carne și preparate 93.60 68 25.60
Pește și preparate 2.07 12 -9.93
III. O Ouӑ 9.72 28 -18.28 16.92 0.95 5
Cartofi 77.53 120 -42.47
Alte legume 201.00 176 25.00
Fructe 241.54 104 137.54
Produse cerealiere 120.45 128 -7.55
Leguminoase uscate 7.30 4 3.30
VI. ZZahăr și produse
zaharoase88.56 36 52.56 404.99 22.85 10
Animale 22.07 16 6.07
Vegetale 22.05 9.60 12.45
Totale 44.12 25.60 18.52
1200.37 1287.20 -86.83 1772.1610
275.97
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 112.38 6.34
15.57 20
461.47 26.04 30
351.72 19.85 152.3.7.Acoperirea rației medii în alimente și calorii pentr u sezonul de
primăvară
Tabelele 15 si 16 redau acoperirea rației în alimente și calorii, cât și
distribuția calorică pe grupe alimentare la cele două grădinițe.

Tabel 15. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 16. Acoperir ea rației în alimente și calorii pentru G2

38
Comparația consumului mediu în g/persoană/zi în sezonul de
primăvară pentru cele două grădinițe este reprezentată în Figura 3 .
Figura 3. Reprezentarea grafică a consumului mediu al celor două
grădinițe

Comparația între cele două grădinițe a distribuției calorice din rația
calorică totală/persoană/zi pentru sezonul de primăvară este reprezentată
grafic în figura 4.
Figura 4. Procentul distribuției calorice ale celor două grădinițe pentru
sezonul de pri măvară

39
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 305.70 560 -254.30 134.53 8.22 10
Carne și preparate 78.77 68 10.77
Pește și preparate 6.57 12 -5.43
III. O Ouӑ 18.37 28 -9.63 31.97 1.95 5
Cartofi 73.77 120 -46.23
Alte legume 190.99 176 14.99
Fructe 212.01 104 108.01
Produse cerealiere 159.86 128 31.86
Leguminoase uscate 11.75 4 7.75
VI. ZZahăr și produse
zaharoase62.82 36 26.82 251.52 15.38 10
Animale 20.65 16 4.65
Vegetale 10.57 9.60 0.97
Totale 31.22 25.60 5.62
1183.05 1287.20 -104.15 1635.8710
426.25
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 108.92 6.66
26.06 20
432.14 26.42 30
250.54 15.32 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 201.06 560 -358.94 120.17 8.51 10
Carne și preparate 93.28 68 25.28
Pește și preparate 2.10 12 -9.90
III. O Ouӑ 14.00 28 -14.00 24.36 1.73 5
Cartofi 90.31 120 -29.69
Alte legume 136.33 176 -39.67
Fructe 167.37 104 63.37
Produse cerealiere 106.26 128 -21.74
Leguminoase uscate 8.59 4 4.59
VI. ZZahăr și produse
zaharoase61.27 36 25.27 247.81 17.56 10
Animale 19.24 16 3.24
Vegetale 12.11 9.60 2.51
Totale 31.35 25.60 5.75
943.28 1287.20 -343.92 1411.3810
215.41
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 107.15 7.59
15.26 20
438.49 31.07 30
257.99 18.28 152.3.8. Acoperirea rației medii în alimente și calorii în sezonul de toamnă
Tabelele 17 și 18 redau acoperirea rației în alimente și calorii și
distribuția calorică pe grupe alimentare la cele două grădinițe.

Tabel 17. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 18. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

40
Comparația consumului mediu în g/persoană/zi în sezonul de toamnă
pentru cele două grădinițe este reprezentată în Figura 5.
Figura 5. Consumul med iu in alimente la cele două grădinițe

Comparația între cele două grădinițe a distribuției calorice din rația
calorică totală/persoană/zi pentru sezonul de toamnă este reprezentată grafic
în figura 6.
Figura 6. Procentul distribuției calorice la cele do uă grădinițe pentru
sezonul de toamnă

41
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 268.71 560 -291.29 128.24 8.39 10
Carne și preparate 78.71 68 10.71
Pește și preparate 3.96 12 -8.04
III. O Ouӑ 15.32 28 -12.68 26.66 1.75 5
Cartofi 70.84 120 -49.16
Alte legume 166.79 176 -9.21
Fructe 222.69 104 118.69
Produse cerealiere 153.76 128 25.76
Leguminoase uscate 10.15 4 6.15
VI. ZZahăr și produse
zaharoase58.92 36 22.92 233.73 15.30 10
Animale 19.86 16 3.86
Vegetale 11.82 9.60 2.22
Totale 31.67 25.60 6.07
1113.19 1287.20 -174.01 1527.8210
321.11
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 107.79 7.05
21.02 20
459.63 30.08 30
250.65 16.41 15
Consum
mediu
g/pers/ziNorma
g/pers/ziAbaterea
(g)Calorii
(kcal)% din rația
calorică
totală /ziNorma din rația
calorică totală/zi
%
I. L Lapte 235.71 560 -324.29 134.45 8.45 10
Carne și preparate 93.44 68 25.44
Pește și preparate 2.08 12 -9.92
III. O Ouӑ 11.86 28 -16.14 20.64 1.30 5
Cartofi 83.92 120 -36.08
Alte legume 168.67 176 -7.33
Fructe 204.46 104 100.46
Produse cerealiere 113.36 128 -14.64
Leguminoase uscate 7.95 4 3.95
VI. ZZahăr și produse
zaharoase74.91 36 38.91 326.40 20.51 10
Animale 20.65 16 4.65
Vegetale 17.08 9.60 7.48
Totale 37.73 25.60 12.13
1071.83 1287.20 -215.37 1591.7710
245.69
TOTALGrupe alimentare
(echivalent alimentar)
IV.
L+F
V.
Ce +
Le
VII.
GrII. C 109.77 6.90
15.43 20
449.98 28.27 30
304.85 19.15 152.3.9. Acoperirea anuală a rației medii în alimente și calorii
Tabelele 19 si 20 redau acoperirea medie a rației în alimente și calorii
și distribuția calorică pe grupe alimentare la cele două grădinițe într -un an.

Tabel 19. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G1

Tabel 20. Acoperirea rației în alimente și calorii pentru G2

42
Comparația consumului mediu anual în g/persoană/zi pentru cele două
grădinițe este reprezentată în Figura 7 .
Figura 7. Valorile medii anuale ale consumului mediu zilnic

Distribuția calorică anuală din rația calorică totală/persoană/zi este
reprezentată grafic în Figura 8.

Figura 8. Procentul distribuției anuale calorice ale celor două grădinițe

43 2.4 Discu ții
În elaborarea acestui studiu, ” Acoperirea rației zilnice în alimente și
calorii la copiii preșcolari ” s-au ales două grădinițe cu orar prelungit, la care au
fost analizate fișele zilnice de alimente pentru a stabili dacă aceste două
instituții destinat e copiilor se încadrează în normele prevăzute de Ministerul
Sănătății.
După cum am menționat anterior, la ambele grădinițe a variat numărul
de consumatori de la o zi la alta, minimul de consumatori observat fiind de 14
la G1, respectiv 5 la G2, iar numărul maxim de consumatori a fost de 233 la
G1, respectiv 310 la G2.
Din rezultatele acestui studiu se poate observa că nici una din
grădinițele evaluate nu s -au încadrat în normele zilnice stabilite de Ministerul
Sănătății, privind consumul mediu pe grupe de alimente.
La G1 se observă o abatere negativă semnificativă a rației în alimente
și calorii pentru luna februarie , pentru grupele: lapte și produse lactate, pește,
ouă, cartofi. Se constată o depășire a normei la grupele: fructe, produse
cerealiere și zahă r și produse zaharoase. În această lună, totalul caloriilor este
sub nivelul normei din rația calorică totală (1254,78 kcal) pe zi care trebuie să
fie de 1440 kcal (reprezentând 80% din rația zilnică în calorii).
În aceeași lună la G2 abaterea negativă es te constatată mai ales la
grupele: lapte, pește și preparate din pește, ouă și cartofi. Observând că la
grupele: carne și preparate din carne, alte legume, fructe, zahăr și produse
zahăroase și grupa grăsimilor consumul depășește semnificativ normele. De
asemenea, rația zilnică de calorii este depășită, depășirea fiind foarte acentută
la produsele zaharoase (22,69% fată de normalul recomandat de 10%) și la
grăsimi (23,19% în disconcordanță cu recomandatea de 15%) fiind aproximativ
dublul valorii normei. În ceea ce privește numărul de kcal, G2 are un aport
caloric mult mai mare decat recomandările în vigoare (2331,44 kcal față de
1440 kcal recomandate).
Din aceste observații se constată că G1 este per ansamblu cu mult sub
normele impuse, iar G2 depășește nor mele.

44 Pentru luna martie rezultatele la G1 arată o abatere negativă
semnificativă la lapte ( -297,51 mai puțin de jumătate din recomandări), pește și
preparate, ouă, cartofi și alte legume, produse cerealiere. Dintre acestea cea
mai semnficativă abatere n egativă este cea de lapte. În ceea ce privește
surplusul alimentelor, acesta este cel mai bine reprezentat la subgrupa de
fructe (cantitate dublă față de normal), leguminoase uscate, zahăr și produse
zaharoase. Numărul de kcal consumat la G1 este apropiat de media
recomandată.
Pentru aceeași lună, la G2 se observă abateri negative importante la
grupele și subgrupele de lapte ( -298,31 mai puțin de jumătate față de
recomandări), pește și preparate, ouă, cartofi și alte legume, precum și la
produsele cerealie re, în timp ce abaterile pozitive sunt întalnite la carne și
preparate din carne, fructe (123, 66), zahăr și produse zaharoase (33,34). Și la
această grădiniță aportul de kcal este apropiat de cel recomandat (1396,91
kcal).
Per ansamblu la cele două grădi nițe se observă un consum scăzut la
grupa de lapte și derivate din lapte, neacoperind nici măcar jumătate din
normele în vigoare, în timp ce consumul de zahăr și produse zaharoase
depășește cu mult cantitatea recomandată pentru această categorie de vârstă
(însă la G2 se observă că depășește cu aproape dublu cantitatea
recomandată).
În ceea ce privește luna aprilie , la G1 este notabilă lipsa totală din
meniul zilnic al subgrupei de pește și preparate din pește cu un impact
nefavorabil în ceea ce privește o biceiurile alimentare care se formează la
această vârstă și efectul negativ asupra sănătății mai ales al aparatul cardio –
vascular la viitorul adult. Abateri negative se mai constată la lapte ( -358,33 din
cantitatea de 560 recomandată), ouă și cartofi. Un s urplus important este
întâlnit la fructe (+193,34), zahăr și produse zaharoase, produse cerealiere iar
în ceea ce privește consumul grăsimilor vegetale, cantitatea folosită este dublă
față de normalul recomandat. În raport cu numărul de kcal optim pentru g rupa
de vârstă studiată, se observă un surplus de 250 kcal față de norma zilnică,

45 acest surplus fiind dat de fructe, zahăr și produse zaharoase și grăsimile
consumate.
Luna aprilie la G2 aduce de asemenea o abatere negativă importantă
în ceea ce privește consumul de lapte ( -348,96), pește și preparate, ouă, alte
legume și o abatere pozitivă în cadrul grupelor reprezentate de carne și
preparate din carne, grăsimi și mai mult de dublu recomandat la fructe,
leguminoase uscate, zahăr și produse zaharoase. Numă rul de kcal consumat
este de 1588,14 kcal depășind cu puțin norma recomandată.
Per asamblu, luna aprilie a adus la ambele grădinițe o acoperire
deficitară a rației în alimente, dar în același timp un surplus în ceea ce privește
rația calorică totală.
În ceea ce privește luna septembrie , la G1 abaterile negative se
regăsesc în cadrul grup elor și subgrupelor de: lapte ( -320,6), pește și
preparate din pește, ouă, cartofi, alte legume și abaterile pozitive sunt întâlnite
la fructe, leguminoase uscate, zahăr ș i produse zaharoase. În cadrul grupului
de studiu reprezentat de G2, abaterile negative se regăsesc la alimentelor care
cuprind lapte ( -351.6), pește și preparate ( -10, 25), ouă, alte legume, produse
cerealiere, iar abaterile pozitive sunt regăsite la fruc te, carne și preparate din
carne, zahăr și produse zaharoase (+ 31,17 aproape dublu față de normă). În
ceea ce privește numărul de kcal, această luna a adus o valoare apropiată de
cea recomandată la ambele grădinițe.
Per ansamblu acoperirea rației în alim ente este deficitară mai ales la
G2, numărul de kcal este respectat, surplusul fiind dat de fructe și produse
zaharoase.
Luna octombrie prezintă la G1 abaterile negati ve în cadrul laptelui
(-298,30), peștelui și preparatelor din pește, ouălor, carto filor și altor legume,
iar consumul prea mare în alimente se regăsește la fructe, zahăr și produse
zaharoase (aproape dublu față de normal). La G2 abaterile negative se
regăsesc mai ales în cadrul produselor alimentare de lapte ( -356), pește și
preparate d in pește, ouă, alte legume, produse cerealiere, iar surplusul este
dat de carne și preparate din carne, fructe, leguminoase uscate, zahăr și

46 produse zaharoase și grăsimi mai ales cele de origine animală (aproape dublu
față de normă).
Ca o concluzie în cee a ce privește luna octombrie acoperirea globală a
rației în alimente este deficitară iar rația zilnică în calorii este apropiată de
normal, dar cu un adaos neglijabil.
Luna noiembrie aduce noi modificări în ceea ce privește acoperirea
rației în alimentele oferite de grădințe față de lunile precedente. La G1
abaterile negative se regăsesc în cadrul alimentelor reprezentate de lapte,
cartofi, iar surplusul este mult mai pronunțat decât în celelalte luni, la grupele și
subgrupele alimentare formate din alte l egume, fructe, produse cerealiere,
leguminoase uscate, zahăr și produse zaharoase, grăsimi. Numărul de kcal
este mult depășit în cadrul acestei luni, fiind de 1996,27 față de 1440 kcal
recomandat.
În cadrul G2 ponderea cea mai mare o au abaterile negative reprezentate de
deficitul în cadrul produselor alimentare din grupele și subgrupele: lapte ( –
369,21), pește și preparate, ouă și cartofi, în timp ce surplusul este mai puțin
evidențiat la această gradiniță, fiind observat la alimentele din categoriile
fructelor, leguminoaselor uscate, zahăr și produse zaharoase. Numărul de kcal
recomandat este apropiat de norma în vigoare.
Ca un rezumat al acestei luni, G1 are un surplus reprezentativ față de
G2 care se apropie de normal, G1 depășind rația zilnică în alim ente în timp ce
G2 are un deficit global destul de ponderat.
Informațiile oferite de analiza lunilor mai sus menționate, ne prezintă o
situație deficitară în ceea ce privește acoperirea rației în alimente cu
importante abateri negative în grupa alimnetelo r reprezentate de lapte și pește
și preparate din pește și un surplus important al grupelor alimentare de fructe
și zahăr și produse zaharoase.
Normele recomandate nu sunt respectate de ambele grădinițe ceea ce
ne aduce un plus de informații în ceea ce pr ivește obiceiurile alimentare
desprinse de preșcolari, obiceiuri care o sa fie urmate pe parcul întregii vieți, și
care o să -și pună o amprentă definitivă asupra sănătății viitorilor adulți.

47 Aceste obiceiuri nesănătoase formate în timpul copilăriei o sa f ie foarte
greu de transformat în obiceiuri alimentare sănatoare după obținerea
informațiilor necesare la o vârstă la care devin capabili să -și sintetizeze singuri
informația primită pe toate canalele disponibile.
Este foarte important de accentuat necesar ul unor modificări pentru a
ajuta preșcolarii în luarea unor decizi mai benefice pentru sănătatea lor și
informarea lor în legătură cu efectele negative pe termen lung a unei
alimentații nesănatoase.
În ceea ce privește analiza studiului din punct de vede re al acoperirii
rației medii în alimente și calorii în cadrul sezonului de primăvară ( L1-L3), se
observă în cazul G1 următoarele abateri negative în grupele alimentare
reprezentate de: lapte (deficit de – 328,28 raportat la o medie de 560), pește și
preparate din pește (deficit de -10, 66, norma recomandată fiind 12), ouă ( -15,
72 din 28 recomandat), cartofi ( -52,09 raportat la 120 media normală), alte
legume ( -33,41 față de 176 ), iar surplusul predominant este realizat de fructe
(+129,36 în raport cu no rma de 104), zahăr și produse zaharoase (+19
comparativ cu norma de 36) și leguminoase uscate (+4,56, norma fiind 4).
La G2 abaterile negative sunt observate la: lapte ( -289,63 față de 560
recomandat), pește și preparate din pește ( -9,93, norma fiind de 12 ), cartofi ( –
42,47 în raport cu recomandarea de 120), în timp ce consumul excesiv este
notabil în cadrul alimentelor de tip: carne și preparate din carne (+25,6 față de
86 recomandat), fructe (+137,54 față de norma impusă de 104), zahăr și
produse zaharoas e (+52,56 în raport cu recomandarea de 36), grăsimi (+18,
52 raportat la 25, 6) din care preponderent grăsimi vegetale (surplus de +12,45
față de 9.6 recomandat).
În ceea ce privește numărul de kcal în cadrul G1 se respectă
recomandarea de 1440 kcal ( 141 9,78 kcal la G1) în timp ce la G2 se
depășește rația zilnică în kcal (1772,16 în raport cu norma de 1440 kcal).
Din punct de vedere al acoperirii rației medii în alimente per total la G1
există un deficit important de -243,86 în raport cu G2 unde deficitul există, dar
este mai puțin reprezenativ ( -86,83). Raportat la cele două grădinițe se

48 observă un consum mai mare de lapte și produse lactate, alte legume, zahăr și
produse zaharoase și grăsimi în cadrul G2, în timp ce la G1 se observă un
consum mai mare de produse cerealiere.
Din punct de vedere al sezonului toamnă în cadrul G1 abaterile
negative se constată la: lapte ( -254,3), pește și preparate din pește ( -5,43),
ouă ( -9,63) și cartofi ( -46,23), iar abaterile pozitive importante sunt remacate
la: fructe (+108), produse cerealiere (+31,86 față de 128 recomandat),
leguminoase uscate (+7,75 în raport cu norma de 4), zahăr și produse
zaharoase (+26,82).
La G2 abaterile negative sunt remarcate: lapte ( -358,94), pește și
preparate din pește ( -9,90), ouă ( -14), cartofi ( -29,69), alte legume ( -39,67 față
de 176 recomandat), produse cerealiere ( -21,74 față de norma de 128) în timp
ce surplusul semnificativ este remarcat la: carne și preparate din carne (+25,28
în raport cu recomandările de 68), fructe (+63,37), le guminoase uscate (+4,59
față de norma de 4), zahăr și produse zaharoase (+25,27), grăsimi (+5,75 în
raport cu recomandările de 25,6), acest lucru are un impact nefast asupra
necesarului caloric recomandat pentru această grupă de alimente.
În ceea ce prive ște numărul de kcal recomandat G1 depășește acest
necesar (1635,87 Kcal), în timp ce G2 se apropie de necesarul rației calorice
necesare (1411,38).
Din punct de vedere al consumului mediu zilnic în alimente se observă
că la G1 sunt consumate într -o pondere mai mare laptele și produsele lactate,
pește și preparate din pește, alte legume, fructele și cerealiere față de G2, iar
la G2 sunt consumate mai multă carne și preparate din carne în comparație cu
G1.
Cea mai reprezentativă analiză statistică din acest studiu este
acoperirea anuală medie a rației în alimente și calori. Aceasta medie reprezintă
un rezumat al consumului alimentar și a aportului caloric în fiecare zi. La G1 s –
au realizat următoarele abateri negative semnificative: lapte ( -291,29), pește și
preparate din pește ( -8,04), ouă ( -12,68), cartofi ( -49,16) și următoarele
alimente au fost în surplus: fructe (+118,69), zahăr și produse zaharoase

49 (+22,92), leguminoase uscate (+6,15). La G2 abaterile negative importante au
fost realizate de: lapte ( -324,29), pește și preparate din pește ( -9,92), cartofi ( –
36,08) în timp ce abaterile pozitive semnificative au fost pe seama
următoarelor alimente: carne și preparate din carne (+25,44), fructe (+100,46),
zahăr și produse zaharoase (+38,91), grăsimi totale ( +12,13) din care
preponderent grăsimile vegetale (+7,48).
Din punct de vedere al necesarului caloric, la G1 și G2 se depășește
ușor rația totală zilnică, realizându -se un aport caloric de 1527,82 kcal la G1 și
1591,77 kcal la G2. La G1 această creștere s -a realizat pe baza consumului
crescut de zahăr și produse zaharoase, iar la G2 creșterea s -a realizat pe baza
consumului crescut de zahăr și produse zaharoase (cantitatea este dublă față
de normă) și a grăsimilor. Deși există un deficit total al acoperirii rației în
alimente, se constată un consum mai mare de lapte, fructe și cerealiere la G1
comparativ cu G2, în timp ce la G2 se observă un consum mai crescut de
carne și preparate din carne, cartofi, zahăr și produse zaharoase și grăsimi în
raport cu G1.
Pe baza acestei analize se constată nerespectarea normelor în
vigoare, existând un deficit total în ceea ce privește acoperirea necesarului
zilnic în alimente, fiind mai evidentă în cazul laptelui, peștelui și preparatelor
din pește, ouălor și cartofiilor a tât la G1 cât și la G2. Totuși se obține un
surplus din punct de vedere al caloriilor pe baza consumului crescut de fructe,
zahăr și produse zaharoase, ceea ce acoperă consumul mediu zilnic raportat
la normele actuale din punct de vedere al acoperirii calo rice, dar acest consum
se realizează cu încălcarea recomandărilor naționale. Per ansamblu aceste
încălcări ale normelor pot să aibă un impact refavorabil asupra sănătății
preșcolarilor.
Pe baza acestui rezultat se pot face recomandările necesare în privinț a
unor schimbări, astfel încât să se respecte normele și recomandările M.S. (50)
în vigoare, în legătură cu grupele și subgrupele alimentare, ponderea lor și
necesarul caloric raportat la vârsta de preșcolar. Este primul pas spre o
alimentație sănătoasă ți nând cont de importanța formării unor obiceiuri

50 sănătoase care își pun amprenta asupra întregii vieți, acest lucru devenind și
mai important datorită faptului că aceste mese și gustări reprezintă 80% din
totalul consumului zilnic realizat de un preșcolar.
Alimentația sănătoasă este răspunzătoare de o creștere armonioasă,
fiind implicată direct în dezvoltarea cognitivă, această vârstă fiind cea mai
importantă în formarea unor desprinderi care au un efect benefic cert asupra
sănătăți. (4, 6-8)
Preșcolarii ne având cunoștiințe teoretice privind o alimentație
sănătoasă, sunt dependenți de cunoașterea și practicarea unor obiceiuri
alimentare sănătoase de către persoanele implicate în mediul în care se
dezvoltă (familie și grădiniță) (42-44). Astfel acest grup de copii vulnerabil la
factorii care se pot influența și perfecționa sănătatea, trebuie evaluați și
recunoscuți ca fiind veriga principală a păstrării stării de sănătate. Aceasta este
vârsta care își pune cel mai bine amprenta asupra sănătății, când procesele
metabolice sunt accelerate, necesarul caloric, ponderea alimentelor pentru
asigurarea necesarului în macro – și micronutrienți trebuie realizate.
Prin deficitul semnificativ al laptelui la ambele grădinițe se poate
presupune existența unei tulburări a cre șterii aromonioase a preșcolarilor, fiind
sursa pricipală de calciu și fosfor (1, 19). Se constată și un consum scăzut de
legume, care au o densitate nutritivă mare în raport cu densitatea lor calorică,
fiind o sursă importantă de micronutrienți (vitamine și oligoelemente), acestă
grupă alimentară echilibrând acidoza produsă de alte grupe alimentare (carne,
ouă, cerealiere, grăsimi, produse zaharoase) (5), și conține substanțe
fitochimice cu efect protectiv în împiedicarea apariției diabetului zaharat (15), a
bolilor cardio -vasculare și unele cancere (. Acest consum scăzut poate duce la
o malnutriție de deficit. (34)
Aportul crescut de fructe poate compensa deficitul în micronutienți dar
aduce un aport ridicat de glucide care se suprapune peste consumul cres cut
de zahăr și produse zaharoase (densitate energetică crescută și densitate
nutritivă scăzută) cu impact nefavorabil asupra creșterii glicemiei, sănătății
dentare cât și menținerea unei greutăți optime vârstei. Aportul crescut de

51 grăsimi care au densitat ea energetică cea mai mare în raport cu densitatea lor
nutritivă poate duce la accelerarea procesului de ateroscleroză cu efectele lui
nefavorabile asupra stării de sănătate. Acest efect se cumulează cu efectul
consumului ridicat de zahăr rezultatul lor fi ind apariția supraponderii și
obezității de la această vârstă mică. (32-36)
Se constată existența unui deficit major în respectarea normelor privind
necesarul de pește și preparate din pește, această categorie de alimente fiind
o sursă importantă de acizi grași nesaturați (n3) cu efectul lor benefic asupra
sănătății vasculare și asigurarea dezvoltării armonioase a sistemului
nervos. (16, 40)
Ouăle sunt o sursă importantă de vitamine liposolubile, hidrosolubile și
conțin cele mai echilibrate proteine din punc t de vedere al conținutului în
aminoacizi; deficitul semnificativ care se realizează și la această grupă de
alimente are un efect nefavorbil asupra asigurării necesarului recomandat
putând avea efecte daunătoare asupra sănătății.
Limitele acestui studiu su nt reprezentate de: neefectuarea
măsurătorilor antropometrice pentru evaluarea stării de nutriție, necalcularea
aportului exact în macro – și micronutrienții pentru calcularea acoperirii
necesarului zilnic, acoperirea în proporție de 80% a necesarului zilni c, cina
fiind luată în afara instituțiilor studiate, lipsa unui studiu longitudinal care să
evalueze efectele posibile asupra sănătății viitorilor adulți.

52 2.5 Concluzii
Concluziile acestui studiu sunt următoarele:
1) Această ancheta cuprinde 80% din rația zilnică în alimente și calori.
2) Acest studiu a fost aplicat la 2 grădinițe asupra unui număr maxim de
consumatori zilnic de 230 la G1 și 310 la G2.
3) Pentru luna februarie se constată abateri negative la următoarele
alimente: lapte și prod use lactate, pește și preparate din pește, ouă și cartofi,
în timp ce abaterile pozitive sunt realizate de fructe, zahăr și produse
zaharoase.
4) Per ansambu luna februarie prezintă o dublare a rație calorice totale
la G2 și un deficit la G1.
5) Luna marti e are următoarele abateri negative: lapte, pește și
preparate din pește, ouă, cartofi , alte legume și produse cerealiere iar
surplusul este realizat de: fructe și produse zaharoase. Din punct de vedere al
necesarului caloric, ambele grădinițe se apropie d e normele în vigoare.
6) În luna aprilie se constată un deficit la: lapte și pește și preparate din
pește (la G1 se constată lipsa totală a acestei grupe alimentare) în timp ce
abaterile pozitive sunt realizate de fructe, zahăr și produse zaharoase, grăsim i.
Există o acoperie deficitară a rației în alimente și o depășire a rației totale
calorice.
7) Luna septembrie are următoarele abaterii negative: lapte, pește și
preparate din pește, ouă, alte legume și abaterile pozitive fiind realizate de:
fructe, zahă r și produse zaharose. Acoperiea rației în alimente este deficitară
mai ales la G2.
8) În luna octombrie se constată un deficit la: lapte, pește și preparate
din pește, alte legume și ouă, iar surplusul e dat de: fructe, zahăr și produse
zaharoase. Acoperi rea rației este deficitară, necesarul caloric fiind apropiat de
normal datorită surplusului dat de fructe și zahăr.
9) Luna noiembrie evidențiază abateri preponderent pozitive la G1
(legume, fructe, produse cerealiere, leguminoase uscate, zahăr și grăsimi) , la
G2 predominând abaterile negative (lapte, pește și preparate din pește, ouă,

53 cartofi). G1 are un surplus reprezentativ caloric în timp ce G2 se apropie de
recomandări.
10) Din punct de vedere al sezonului de primăvară se constată un
deficit comun la G 1 și G2 de lapte, pește și preparate din pește, în timp ce
surplusul comun este reprezentat de fructe, zahăr și produse zaharose. La G1
exită un deficit mai important față de G2 în acoperirea rației în alimente. La G2
numărul de kcal depășește rația zilnic ă recomandată.
11) Toamna are următoarele abateri negative: lapte, pește și preparate
din pește, cartofi și ouă, iar abaterile pozitive sunt observate la: fructe, zahăr și
produse zaharoase. G1 depășește rația calorică zilnică în timp ce G2 este
apropiat d e norma în vigoare.
12) Din punct de vedere anual, la G1 există un deficit în: lapte, pește și
preparate din pește, ouă și cartofi, în timp ce surplusul este realizat de: fructe,
leguminoase uscate, zahăr și produse zaharoase. Se mai constată o creștere
usoară a rației din punct de vedere al calorilor pe baza exesului de zahăr și
produse zaharoase.
13) La nivel anual la G2 se constată următoarele abateri negative:
lapte, pește și preparate din pește și cartofi, iar abaterile pozitive sunt date de:
carne și preparate din carne, fructe, zahăr și produse zaharoase, grăsimi
vegetale. Consumul caloric este apropiat de cel normal, cu unele deficite
importante, dar care sunt compensate de consumul excesiv de zahăr și
produse zaharoase și grăsimi vegetale.
14) Din punct de vedere al studiilor realizate la nivel lunar, sezoanier și
anual, grupele alimentare reprezentate de lapte, pește și preparate din pește
au un deficit considerabil atât la G1 cât și la G2, nefiind respectate
recomandările naționale la nici una din grădinițe.
15) Deși există un deficit în acoperirea rației în alimente, necesarul
caloric este realizat pe seama consumului compensator a altor grupe și
subgrupe alimentare. Surplusul important este realizat de fructe, zahăr și
produse zaharoase cu impact nefavorabil asupra sănătății.

54 16) Necesarul caloric este atins în majoritatea zilelor în timp ce există o
deficiență majoră în acoperirea rației în alimente. Defictul major este observat
la lapte (nici jumătate din normă nu este respectată în majoritatea z ilelor) și
pește și preparate din pește (consumul acestei grupe de alimente nu
depășește 20% din minimul recomandat).
17) Este necesară modificarea cantitativă a diferite grupe alimentare
prin creșterea cantităților anumitor grupe alimentare și scăderea ce lor care
alcătuiesc surplusul pentru acoperirea corespunzătoare a rației în alimente și
calorii la vârsta copiii preșcolari.

55 Bibliografie

1. Ionuț C, Popa M, Laza V. Compendiu de igienă . Cluj-Napoca: Editura
Medicală Universitară Iuliu Hațieganu "; 2004

2. Silbernagl S,Despopoulos A. Taschenatlas der Physiologie. 6th ed.
Stuttgart: Thieme [u.a.]; 2001.

3. Siegenthaler W, Blum HE, Amann -Vesti B. Klinische Pathophysiologie. 9th
ed. Stuttgart: Thieme; 2006.

4. Biesalski H, Grimm P, No itzki -Grimm S. Taschenatlas Ern hrung . 6th
ed.Stuttgart [u.a.]: Thieme; 2015.

5. Ostrofeț, Gh. Curs de igienă: Aprecierea cantitativă și calitativă a rației
alimentare . Chișinău: Editura: Centrul Editorial -Poligrafic Medicina; 2007

6. Elmadfa I, Leitzmann C . Ern hrung des Menschen . 5th ed. Stuttgart: Ulmer;
2015.

7. Ghid Ministerul Sănătății Publice. Principii în alimentația copilului și gravidei:
Îndrumar pentru furnizorii de servicii de sănătate la nivel comunitar. 2nd ed.
București: MarLink, 2007.

8. Georgescu A, Moldovanu F, Nanu M, Nanulescu M, Nuță D. Recomandări
pentru o alimentație sănătoasă la copilul mic: Îndreptar pentru medici. 3rd ed.
Cluj-Napoca: RISOPRINT; 2014.

9. M ller M , Boeing H, Bosy -Westphal A, Löser C, Przyrembel H, Selb erg O, et
al. Ern hrungsmedizinische Praxis . 2nd ed. Heidelberg: Springer; 2007.

10. Elmadfa I, Aign , Muskat E, Fritzsche D . Die gro e GU N hr ert –
Kalorien -Tabelle 2016/17. M nchen: Gr fe u . Unzer; 2015.

11. Graur Mariana (coordonator). Ghid pentru alimentație sanatoasa. Iași,
Editura Performatica, 2006 [cited 2015 May 20]. Available from:
http://www.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf

12. DAK. DAK -Nährwerttabelle. Kilojoule. Kilokalorien. Kohlenhydrate. Eiweiß.
Fett. Cholesterin. [Internet]. Hamb urg: DAK; 2013 [cited 2015 Aug 17].
Available from: http://www.dak -safarikids.de/pdf/dak -naehrwerttabelle.pdf

13. Societatea de Nutriție din România: Recomandări nutriționale [cited 2015
May 20]. Available from:
http://www.ms.ro/documente/5%20recomandari% 20nutritionale_8319_6030.pd
f

56 14. ochum F . Infusionstherapie und Di tetik in der P diatrie . Heidelberg:
Springer; 2005.

15. H rter P , Danne T, Lange K. Diabetes bei Kindern und Jugendlichen. 6th
ed. Heidelberg: Springer; 2005.

16. Hamm M, Neuberger D. Omega -3 aktiv – Gesundheit aus dem Meer ;
[ ertvoll in jedem Lebensabschnitt , die besten uellen der Omega -3-
Fetts uren EPA und DHA , und arum sie vielen Menschen helfen k nnen .
2nd ed. Hannover: Schl tersche ; 2008.

17. Dietary Guidelines for America ns 2010 [Internet]. 7th ed. Washington DC:
U.S. Department of Agriculture and U.S. Department of Health and Human
Services; 2010 [cited 2015 May 12]. Available from:
https://health.gov/dietaryguidelines/dga2010/DietaryGuidelines2010.pdf

18. Bundesminister ium für Ernährung und Landwirtschaft. Aufgetischt!
Wegweiser für Ernährung, Einkauf & Lebensmittel [Internet]. Bonn:
Bundesministerium für Ernährung und Landwirtschaft Referat 212 –
Ernährungspolitik, Ernährungsprävention; 2015 [cited 2015 Sep 1]. Availabl e
from:
http://www.bmel.de/SharedDocs/Downloads/Broschueren/Aufgetischt.pdf?__bl
ob=publicationFile

19. Sîrbu D., Năsui B. Igiena alimentației și nutriției: curs pentru studenții la
Medicină. Cluj -Napoca: Editura Medicală Universitară ”Iuliu Hațieganu”; 20 14.

20. Alexy U, Clausen K, Kersting M. Die Ernährung gesunder Kinder und
Jugendlicher nach dem Konzept der Optimierten Mischkost. Ernährungs
Umschau. 2008;(3):168 -177.

21. Dietary Recommendations for Healthy Children [Internet]. Heart.org. 2016
[cited 2 016 May 3]. Available from:
http://www.heart.org/HEARTORG/HealthyLiving/Dietary -Recommendations –
for-Healthy -Children_UCM_303886_Article.jsp#.V6syavmyOko

22. Kavey R -EW, Daniels SR, Lauer RM, Atkins DL, Hayman LL,Taubert K.
American Heart Association guide lines for primary prevention of atherosclerotic
cardiovascular disease beginning in childhood. J Pediatr. 2003; 142(4):368 -72.

23. Nicklas T, Baranowski T, Cullen K, Berenson G. Eating Patterns, Dietary
Quality and Obesity. J Am Coll Nutr. 2001;20(6):599 -608.

24. Kersting M. Nährwertprofile als Voraussetzung für Health Claims [Internet].
2007 [cited 2015 Aug 17]. Available from:
http://www.bfr.bund.de/cm/343/naehrwertprofile_als_voraussetzung_fuer_healt
h_claims_positionspapier.pdf

57 25. Koplan JP, Liverman CT, Kraak VA. Preventing childhood obesity: health in
the balance: National Academies Press; 2005.

26. Branca F. Nutritional Solutions to Major Health Problems of Preschool
Children: How to Optimise Growth and Development. J Pediatr Gastroenterol
Nutr. 20 06;43(Suppl 3):S4 -S7.

27. Gola A., Assal .-Ph. Diabetes und Ern hrung .1st ed. Basel: Karger;
2003.

28. Koletzko B. Childhood Obesity: Current Situation and Future Opportunities.
J Pediatr Gastroenterol Nutr 2016 ;63(Suppl 1):18 -21.

29. Biesalski H, A ggett P, Anton R, Bernstein P, Blumberg J, Heaney R, et al.
26th Hohenheim Consensus Conference, September 11, 2010. Scientific
substantiation of health claims: Evidence -based nutrition. Nutrition.
2011;27(10):S1 -S20. doi:10.1016/j.nut.2011.04.002.

30. Sc hober E, Waldhoer T, Rami B, Hofer S. Incidence and Time Trend of
Type 1 and Type 2 Diabetes in Austrian Children 1999 –2007. J Pediatr.
2009;155(2):190 -193.e1.

31.Pinhas -Hamiel OZeitler P. The global spread of type 2 diabetes mellitus in
children and adol escents. J Pediatr. 2005;146(5):693 -700.

32.Young T, Dean H, Flett B, Wood -Steiman P. Childhood obesity in a
population at high risk for type 2 diabetes. J Pediatr. 2000;136(3):365 -369.

33. Caprio S, Weiss R. The Problems of Childhood Obesity and the Met abolic
Syndrome.In: Bray G, Ryan D. Overweight and the metabolic syndrome. New
York: Springer; 2006. p. 153 -65.

34. de Onis M, Blössner M, Borghi E, Morris R, Frongillo EA. Methodology for
estimating regional and global trends of child malnutrition. Int J Epidemiol.
2004;33(6):1260 -1270.

35. Skinner AC, Perrin EM, Moss LA, Skelton JA,. Cardiometabolic Risks and
Severity of Obesity in Children and Young Adults. N Engl J Med.
2015;373(14):1307 -1317.

36. Dietz W. Overweight and precursors of type 2 diabete s mellitus in children
and adolescents. J Pediatr. 2001;138(4):453 -454.
37. Vajro P, Lenta S, Socha P, Dhawan A, McKiernan P, Baumann U, et al.
Diagnosis of Nonalcoholic Fatty Liver Disease in Children and Adolescents. J
Pediatr Gastroenterol Nutr. 2012;54 (5):700 -713.

58 38. Steinberger J, Daniels SR. Obesity, Insulin Resistance, Diabetes, and
Cardiovascular Risk in Children: An American Heart Association Scientific
Statement From the Atherosclerosis, Hypertension, and Obesity in the Young
Committee (Council on Cardiovascular Disease in the Young) and the
Diabetes Committee (Council on Nutrition, Physical Activity, and Metabolism).
Circulation [Internet]. 2003 [cited 2015 Sep 28];107(10):1448 -1453. Available
from: http://circ.ahajournals.org/

39.Ueland P, Mon sen A. Hyperhomocysteinemia and B -Vitamin Deficiencies in
Infants and Children. Clin Chem Lab Med. 2003; 41 (11).

40. Yehuda S, Rabinovitz S, Mostofsky D. Nutritional Deficiencies in Learning
and Cognition. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2006;43(Suppl 3):2 2-S25.

41. Kapur D, Nath Agarwal K, Kumari Agarwal D. Nutritional anemia and its
control. Indian J Pediatr. 2002;69(7):607 -616.

42. Farrow C, Haycraft E, Blissett J. Teaching our children when to eat: how
parental feeding practices inform the development of emotional eating –a
longitudinal experimental design. Am J Clin Nutr [Internet]. 2015 [cited 2015
Jun 1];101(5):908 -913. Available from: http://ajcn.nutrition.org/

43. Pudel V, estenh fer . Ern hrungsps chologie . 2nd ed. G ttingen [u.a.]:
Hogrefe, Verl. f r Ps chologie ; 1998.

44. Birch LL, Fisher JO. Development of Eating Behaviors Among Children and
Adolescents. Pediatrics. 1998;101:539 -49.

45. Bailey R, Fulgoni V, Keast D, Lentino C, Dwyer J. Do Dietary Supplements
Improve Micronutrient Suffi ciency in Children and Adolescents?. The J Pediatr.
2012;161(5):837 -842.e3.

46. Tabbers MM, DiLorenzo C, Berger MY, Faure C, Langendam MW, Nurko
S, et al. Evaluation and Treatment of Functional Constipation in Infants and
Children. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2014;58(2):265 -281.

47. Societatea de Nutriție din România: Ghid pentru alimentația sănătoasă –
surse de calorii [cited 2015 May 20]. Available from:
http://www.ms.ro/documente/2%20surse%20de%20calorii_8319_6027.pdf

48. Nanu M., Nuță D., Recomandări dietetice pentru copilul sănătos cu vârsta
≥2 ani . In: Nanulescu M., editor. Recomandări pentru o alimentație sănătoasă
la copilul mic: Îndreptar pentru medici . Cluj -Napoca: Editura RISOPRINT;
2014. p. 60 -95.

49. Ministerului Sănătății Publice.ORDIN Nr 1563 din 2008 pentru aprobarea
Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care

59 stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți[cited 2015
May 20]. Available from: http://www.ms.ro/?pag=186

50. Societatea de Nutriție din România: Anexa ghid populatie Compoziția
Alimentelor [cited 2015 May 20]. Available from:
http://www.ms.ro/documente/6%20Anexe%20ghid%20populatie_8319_6031.p
df

51. Năsui B , Lotrean L, Igiena alimentației și nutriției: lucrări practice pentru
studenții la Medicină. Cluj -Napoca: Editura Medicală Univeritară ”Iuliu
Hațieganu”; 2014.