LUCR UL INDIVIDUAL AL STUDENȚILOR: ORGANIZARE, DESFĂȘURARE, EVALUARE [604689]

LUCR UL INDIVIDUAL AL STUDENȚILOR: ORGANIZARE, DESFĂȘURARE, EVALUARE
Lilia GĂLUȘCĂ, lector

Summary
In this article, our goal was to speak about planning, organization and evaluation of the students’
individual work. It was emphasized which is the time budget for the student: [anonimizat], depending on the year of study.

Activitatea de p redare -învățare în demersul academic este, de aproape două decenii, organizată și
desfășurată în baza Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). Pentru integrare socială și
profesională au fost definite, de către Comisia Europeană, opt competențe -cheie, care se includ în clasa
competențelor generice. Una dintre competențele -cheie necesară pentru activitatea academică este
competența „a învăța să înveți”. Această competență presupune cunoașterea și înțelegerea strategiilor de
învățare preferate, a punctelor tari și slabe (autoevaluare, portofoliu); formarea deprinderilor elementare de
scris, citit și în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC), care sunt necesare pentru învățare;
accesarea, procesarea și asimilarea de noi cunoștinț e și deprinderi; managementul propriei învățări; abilitatea
de a persevera în învățare; reflecția critică asupra obiectivelor învățării; abilități de învățare autonomă,
colaborare în procesul învățării, împărtășirea achizițiilor învățării; organizarea prop riei învățări, evaluarea
propriei munci, solicitarea de informații și sprijin când este cazul; motivația și încrederea pentru a continua
învățarea pe parcursul întregii vieți; dorința de a aplica achizițiile de învățare și experiențele de viață;
curiozitat ea de a căuta oportunități pentru a învăța și a aplica ceea ce a fost învățat într -o varietate de contexte
de viață [1].
Astfel, în procesul de studii accentul este și trebuie să fie fixat pe cel ce învață. Din perspectiva
învățământului centrat pe student: [anonimizat]ǎțarea sunt douǎ procese care se intercondiționeazǎ, se
presupun unul pe celǎlalt. Predarea nu se limiteazǎ la simpla transmitere a cunoștințelor. Ea îmbină instruirea
cu formarea și învǎțarea cu evaluarea în concordanțǎ cu finalitǎțile st abilite. Dacă în învățământul centrat pe
profesor, prin abordarea cunoașterii ca produs, profesorii ofereau studenților produse cognitive finite, oferite
de-a gata educabililor și stimulau preponderent exercițiile și capacitățile memorative și reproductive ale
acestora, în învățământul centrat pe student: [anonimizat], profesorii urmăresc să pună
accent pe gândirea studenților, pe implicarea lor în realizarea de proiecte, pe rezolvarea de probleme care au
tangență cu viața practică ( prin găsirea unor soluții noi, originale ale acestora), pe investigația științifică și
învățarea unor noi tehnici de cercetare, stimulând gândirea, imaginația, creativitatea și originalitatea
educabilului și înlăturând astfel lipsa de motivare și interes. Toate acestea prind contur ăn cadrul prelegerilor,
orelor practice și de laborator, dar mai ales, în cadrul activității individuale a student: [anonimizat]. Prin urmare în
sistemul actual de formare profesională și a competenței de „învățare pe parcursul vieții” rol ul esențial îl
joacă studiul individual, activitate dominantă, ce constituie o doime din procesul de predare -învațare.
Studiul individual reprezintă forma de activitate complexă și variată de învățare independentă, liberă,
personală, atât pentru îndeplinir ea obiectivelor activității didactice bilateral, cât și a activității extracuriculare
în cadrul timpului ce -l are la dispoziție fiecare student. S -a constatat în cadrul unor cercetări europene că cea
mai parte a bugetului de timp al studentului îl reprezin tă activitatea de studiu independent. Unii cercetători
consideră că lucrul individual trebuie să constituie circa 45 de ore pe săptămână , adică 2 -3 ore de studiu
individual pentru fiecare oră de învățare în sala de studii [3].
În acest context, instituțiil e de învățământ superior din Republica Moldova, teoretic, au rezolvat
problema organizării lucrului individual prin respectarea Planului -cadru și includerea acestuia în pragramele
de studiu și programele analitice ale disciplinilor. Practic însă rămân foar te multe semne de întrebare cu
privire la organizarea, desfașurarea, dar mai ales la evaluarea acestuia.

Obiectivul major al realizării lucrului individual constă în dezvoltarea liberă a studentului și formarea
personalității creative care se poate adapta la noile condiții ale vieții, încurajând inițiativa și stimulând
creativitatea.
Obiectivele specifice urmărite de fiecare profesor trebuie să fie în cadrul organizării și desfășurării
lucrului individual:
Independența de studiu – studentului i se oferă posibilitatea de a studia în ritmul propriu, în funcție de
cunoștințe, stilul de învățare, interesele, motivațiile și disponibilitățile sale;
Reducerea implicării profesorilor și schimbarea statutului lor : prin existența unei forme alternative
de predare, o parte din solicitările profesorilor sunt preluate de sistemul lucrului individual.
Raționalizarea timpului de acces la informație : studentul poate accesa informația mult mai repede,
inclusiv prin intermediul TIC și poate avea acces rapid la o cantitate de informații mult mai mare;
Creșterea motivării și interesului studenților, prin individualizarea procesului de instruire, prin
eliminarea restricțiilor de timp și spațiu ale sistemelor clasice de instruire „în clasă” și adaptarea la nevoile
fiecăruia, p rin posibilitatea accesului la un număr sporit de surse și informații relevante pentru tema studiată;
Evaluarea formativă permanentă pentru estimarea progresului și ajustarea traseului de instruire;
Dezvoltarea capacității de colaborare și lucru în echipă, prin folosirea instrumentelor de lucru
colaborativ;
Parteneriatul student -profesor, student -student, prin intermediul TIC.
Aprofundarea și extinderea cunoștințelor teoretice…
Astfel lucrul individual urmărește:
– dezvoltarea personalității studentului, a capacităților și a aptitudinilor lui la nivelul potențialului său
maxim;
– formarea unei personalități dezvoltate și creative, pregătită pentru autoperfecționarea și recalificarea
la nivel superior a specialiștilor și a cadrelor științifice în diverse dome nii;
– asigurarea aspirațiilor personalității în a -și aprofunda și extinde studiile;
– pregătirea studentului pentru a -și asuma responsabilitățile vieții într -o societate liberă;
– asigurarea unei pregătiri multilaterale cu caracter profesional aplicativ pent ru tineretul studios.
Însușirea tehnicilor studiului individual are influențe benefice asupra calității, performanțelor și
eficienței învățării și perfecționării, deoarece ceea ce descoperă studentul prin pregătirea lucrului individual
devine convingere pe rsonală, atât în plan teoretic, cât și practic, asigurând o pregătire temeinică, valoroasă,
competentă, viabilă și creativă.
Conținutul lucrului individual se proiectează în baza standardelor educaționale naționale, având
caracter formativ -funcțional și e ste eșalonat pe niveluri și trepte.
În cadrul lucrului individual, rolul profesorului este să fie la dispoziția studenților când acestora le apar
întrebări pentru realizarea sarcinilor, să mențină atenția studenților asupra obiectivelor stabilite, să încu rajeze
lucrul individual sau al grupului, să rezume desfășurarea activității. Cele mai importante activități de lucru
individual solicitate de către profesor se referă la:
– studiul cu cartea / manual / monografie;
– pregătirea lecțiilor;
– îndeplinirea temel or pentru acasă;
– elaborarea referatelor, lucrărilor de analiză și cercetare;
– folosirea informațiilor TIC;
– rezolvarea de probleme (studii de caz, analize, sinteze…)
– eloborarea proiectelor didactice, fișe de lucru…
– realizarea proiectelor individuale / de grup;
Vom trece succint în revistă ce presupune fiecare tip de activitate.

Studiul cu cartea. Această componentă presupune tehnicile de însușire pentru a forma abilități de
studiu independent, personal, de formare a capacității de a învăța cum să inveț i și cum să investighezi. Printre
aceste tehnici menționăm: de căutare în cataloage tematice, fișe bibliografice; de citire a cărții, inclusiv prin
citirea rapidă; de selectare, conspectare, clasificare, sistematizare și sintetizare a informațiilor; de
consemnare, păstrare și vehiculare a informațiilor; de a învăța cum să integrezi o informație nouă.
Pregătirea pentru lecții . Pregătirea studenților asupra temelor predate este necesară pentru ca la
seminare, lucrări de laborator și proiecte studenții să part icipe activ. Pregătirea studenților reprezintă
rezultatul unor eforturi independente și personale de studiere a materialului și altor surse bibliografice
recomandate de profesor sau selectate de către studenți.
Îndeplinirea temei pentru acasă. Temele date pentru acasă contribuie la aprofundarea, îmbogățirea și
fixarea cunoștințelor, precum și la formarea și perfecționarea priceperilor, constituind o componentă activă a
studiului individual. Pentru a -și îndeplini obiectivele, temele pentru acasă, studentul t rebuie să îndeplinească
următoarele condiții: să fie strâns legate de materia predată și reflectată în bibliografia recomandată.
Elaborarea referatelor, lucrărilor de analiză și cercetare . Elaborarea referatelor și a altor lucrări de
analiză și cercetare reprezintă cele mai complexe și de lungă durată modalități ale lucrului individual care
urmează să asigure formarea de priceperi și deprinderi de aplicare a cunoștințelor acumulate prin integrarea
lor în demersul științific.
Folosirea informațiilor TIC . Conținuturile informaționale sunt vehiculate în proporții anumite și prin
mijloacele TIC, dar și prin simpozioane, mese rotunde, expoziții de profil. Aceste conținuturi au calitatea
deosebită de a aduce la zi, într -o formă relativ sintetică, cele mai noi in formații, tehnologii și sisteme tehnice.
TIC oferă și conținuturi informaționale specifice, relativ complexe, pentru anumite teme din cadrul unor
discipline de învățământ. Studentul trebuie să fie receptiv și să beneficieze de aportul didactic TIC ca o
acțiune suplimentară de pregătire generală, profesională și moral -civică.
Rezolvarea de probleme. Formele date contribuie la formarea deprinderilor și abilităților profesionale,
dezvoltă capacitățile creative ale studenților, educă deprinderea de autoinstrui re, dezvoltă la maximum
capacitățile cognitive, stimulează interesul față de activitatea de cercetare științifică și stimulează rezolvarea
independentă, personală și creativă a problemelor de către studenți.
Procesul organizării și desfășurării lucrului individual include trei etape:
1) pregătitoare (determinarea scopurilor, elaborarea programelor de lucru, asigurarea metodică și
didactică);
2) de bază (realizarea programului, selectarea literaturii, prelucrarea și expunerea informației, fixarea
rezulta telor, auto -organizarea procesului de lucru);
3) finală (analiza și aprecierea rezultatelor, concluziile privind optimizarea procesului individual de
lucru, evaluarea).
Etapa planificării lucrului individual al studenților este una dintre cele mai importa nte, deoarece în
cadrul ei se creează condițiile pentru atingerea obiectivului principal al lucrului individual – dezvoltarea
independenței ca trăsătură personală a studentului.
Proiectarea rațională a lucrului individual al studenților conduce la rezult ate deosebite și o continuare
cu succes a acestei activități.
Întrucât LIS implică activitatea atât a studentului, cât și a profesorului, este necesar de a indica sugestii
pentru ambele părți. Profesorul monitorizează activitatea studentului și răspunde de finalitățile acestei
activități. Acțiunile pe care le întreprind cadrele didactice la etapa de proiectare sunt:
Elaborarea curriculei pentru disciplina de studiu. Profesorul va atrage atenție deosebită asupra
repartizării corecte a numărului de ore pentru contact direct și LIS, în funcție de specificul disciplinei.
Elaborarea fișei disciplinei academice. În fișa disciplinei profesorul va specifica:
– Lista însărcinărilor pentru LIS;

– Bibliografia necesară pentru LIS prin utilizarea tehnologiilor informaționa le moderne;
– Volumul de lucru și a bugetul de timp al studenților;
– Termenii de îndeplinire a LIS pentru fiecare modul;
– Modalități de îndeplinire a LIS, a consultațiilor;
– Criteriile și formele de evaluare, notare.
Cu aceste informații profesorul vine la prim a întâlnire cu studenții și le expune alături de obiectivele și
cerințele cursului. Astfel studenții își reptizează rațional bugetul de timp de care dispune. L. Stupacenco
consideră că „oficial ziua de lucru a studentului este de 10 ore, astfel dacă în fie rcare zi acesta lucrează în
auditoriu 6 ore, atunci pentru lucru independent extarcurricular are la dispozi ție 4 ore zilnic” [4].
Prin urmare la etapa de proiectare trebuie să ținem cont de această rezervă de timp a sudentului și de
faptul că educabilul ma i are și alte discipline de studiu.
Profesorul va fi foarte atent la selectarea activitățile de lucru individual. Acestea trebuie propuse în
funcție de anul de studiu și de standardele de formare profesională a studentului. De exemplu, la anul I
activități le de lucru individual, evident depinde și de disciplină, ar trebuie să fromeze la studenți abilități de
lucru cu bibliografia, capacitatea de analiză și sinteză a informației. De aceea sarcinile de baza vor fi
realizarea rezumatelor, conspectarea, studii de comparare, analiză a surselor recomandate. Astfel în anii de
studii următori sarcinile pot fi deja complicate, orientate spre formarea competenței de cercetare La fiecare
dintre etapele enumerate este necesar de a indica scopul efectuării LIS la modulul respectiv pentru motivarea
preventivă a studenților.
Lucrul individual al studentului se sistematizează într -un portofoliu. Structura portofoliului este în
concordanță cu obiectivele pregătirii și învățării. Portofoliile permit studenților să prezinte dove zile proprii de
reușită. Portofoliul se poate utiliza la toate etapele procesului de învă țare. Portofoliul reprezintă “cartea de
vizită” a studentului, urmărindu -i progresul de la un semestru la altul, de la un an universitar la altul sau chiar
de la un ci clu de învățământ la altul.
Implementarea tehnologiilor informa ționale în educa ție au determinat răspândirea pe larg a
portofoliilor electronice sau e -portofoliilor. Din punct de vedere educațional, un e -portofoliu poate fi văzut ca
o înregistrare a actul ui de învățare, care poate furniza dovezi asupra progreselor făcute. Aceste e -portofolii
pot fi stocate într -un grup creat pe net, pentru a avea acces mai mulți studenți. În felul acesta se pot bucura
reciproc de rezultate activităților individuale.
Atribu țiile profesorului care monitorizează lucrul individual sunt următoarele:
– Pentru asigurarea calității profesorul elaborează indicații concrete ale obiectivelor, volumului de lucru
efectuat, formele de evaluare;
– Asigură consultații studenților;
– Elaborează un grafic semestrial al îndeplinirii lucrului individual de către studenți;
– Aduce la cunoștința studenților lista literaturii, materialele didactico -ilustrative, suporturile de cursuri
pentru elaborarea lucrului individual;
– Informează studenți i despre rezultatele evaluării finale.
Una din cele mai mari probleme în raport cu lucrul individual al studenților rămâne a fi evaluarea.
Evaluarea se efectuează prin intermediul analizării lucrului individual realizat de către fiecare student
sau a lucr ului individual în grup. Evaluarea lucrului individual se desfășoară sub două forme: evaluarea
continuă și evaluarea finală.
Evaluarea continuă este desfășurată în permanență, progresiv, în timp ce studenții studiază un curs sau
un modul.
Evaluarea final ă a lucrului individual este efectuată la sfârșitul cursului. Rezultatele se introduc în
registrul grupei academice și în mod normal ar trebui să constituie 30% din nota finală, așa cum se face la
mai multe instituții superioare din Republica Moldova.

Studentul inițial este dirijat de cadrul didactic în învățare, ca mai apoi, pe parcursul anilor de studii, să
se implice deplin în activitatea de învățare (cu obținerea deprinderilor necesare de LIS) și să dezvolte
autonomia în învățare.
Competența formată în mediul academic/formal se dezvoltă în mediul social/informal. Învățarea
continuă necesită dezvoltarea unui nivel mai înalt al învățării independente și anume învățarea autonomă,
care se formează la studentul independent în învățare. Dirijarea LIS are dre pt scop formarea competenței de
învățare, una dintre competențele cheie necesare pentru învățarea continuă eficientă.

Bibliografie
1. Competențe cheie europene. [online]. [citat 5.03.17]. Disponibil pe Internet: http://www.asociatia –
profesorilor.ro/
2. Dandara O. Învățarea academică independentă – modalitate de formare a competențelor profesionale,
revista Stiințifică a Universității de Stat Studia Universitatis, 2009, p.31.
3. Semioonov S. Studiul individual al studentului: parcurs evolutiv, revista Stiințifică a Universității de Stat
„Studia Universitas”, 2012, nr. 5, p. 62.
4. Stupacenco L. Lucrul individual – formă de organizare a procesului de învățămînt: abordare metodică.
Bălți: Presa universitară bălțeană, 20 07, p.62.
5. Vovnenciuc Olga. Modelul de dirijare a lucrului independent al studenților în cadrul învățământului mixt,
revista Stiințifică a Universității de Stat „Studia Universitas”, 2012, nr. 9, p. 59.