INSTITUȚIE ORGANIZATOARE DE STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT DOMENIUL ȘTIINȚA SPORTULUI ȘI EDUCAȚIEI FIZICE REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT Strategii de… [604687]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
INSTITUȚIE ORGANIZATOARE DE STUDII
UNIVERSITARE DE DOCTORAT
DOMENIUL ȘTIINȚA SPORTULUI ȘI EDUCAȚIEI FIZICE

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT
Strategii de optimizare a capacității
psihomotrice la elevii din ciclul primar

Conducător științific,
Prof. univ. dr. MIHĂ ILESCU NICOLAE

Doctorand: [anonimizat] 2018

Partea I
ARGUMENTAREA ȘI FUNDAMENTAREA TEORETICO – ȘTIINȚIFICĂ ÎN
LEGĂTURĂ CU TEMA LUCRĂRII

INTRODUCERE

Educația fizică, ca o componentă a educației generale, contribuie la formarea și
dezvoltarea personalită ții copilului în planul motricității ; stimularea activității intelectuale
și a unor procese afective; dezvoltarea unor relații de grup; dinamizarea unor procese
psihice ; formarea unor deprinderi și calități în procesul muncii; dezvoltarea organelor,
funcțiilor, aparatelor organismului; îmbun ătățirea unor aspecte particulare care apar în
activitatea unor organe, aparate, procese, ca efect al practicării exercițiului fizic: simțul
mingii, simțul ritmului, al alunecării, vedere periferică, gândire tactică, memorie motrică,
senzații kinestezice e tc..
Importanța teoretică și practică a temei tezei
Fiecare ciclu curricular oferă un set coerent de obiective de învățare , care
consemnează ceea ce ar trebui să atingă elevii la capătul unei anumite etape a parcursului lor
școlar. Prin aceste obiective, c iclurile curriculare conferă diferitelor etape ale școlarității o
serie de dominante care se reflectă în alcătuirea programelor școlare.
Problematica personalită ții umane reprezintă un subiect de interes permanent pentru
științele formative, fiind abordată pe scară relativ largă și din diverse perspective de -a lungul
istoriei științei. Speciali ști reputați in domeniul pedagogiei au analizat datele și informa țiile
regăsite în literatura de specialitate în legătură cu personalitat ea și au identificat șapte criterii
pe baza cărora se pot clasifica abordările asupra personalită ții umane: după sursele
psihologice în interesul cărora au fost formulate, după factorul dominant/determinant
(biologic, sociologic, psihologic) avut în vedere ; după perspectiva (individuală, socială,
culturală) psihologică considerată, după natura factorilor psihici implica ți, din perspectiva
evoluativă, după modelele utilizate, dacă vizează avantajarea persoanei sau a organismului.
(Noveanu, E., Potolea, D., c oord, 2007, pp. 854 -855). În oricare dintre abordări, personalitatea
rămâne o caracteristică stabilă apar ținând unei persoane, care îi orientează conduita și care
face diferen ța in raport cu alte persoane.
Pornind de la varietatea situațiilor de învățare ș i de la gradul diferit de intenționalitate
acțională sau de influențare spontană, (C., Cucoș, 1996, p.75), educația „se poate obiectiva în
trei ipostaze: educația formală, educația nonformală și educația informală”. Această
clasificare consacrată în literatura de specialite și în practica activității instructiv – educative
are la bază criteriul gradului de organizare și oficializare a formelor educației.
Din această perspectivă toate influențele și acțiunile educat ive care intervin în viața
individului în mod organizat și structurat sau, dimpotrivă, în mod spontan, sunt reunite sub
denumirea de forme ale educației (C., Oprea, 2008, p. 186). Decurgând din formele generale
ale educației, literatura de specialitate co nsemnează forme ale instruirii, conținuturi ale
învățării de tip formal, nonformal și informal.
Educația formală , Educația nonformală , Educația informală
Motricitate și psihomotricitate în contextul componentelor ce contribuie la
dezvoltarea personalității umane
„Motricitatea umană este un fenomen unic (Ardelean, T., 2006, p. 247), manifestat ca
activitate reflexă, ca activitate voluntară și ca activitate automată, ale cărei componente pot fi
structurate din perspectiva teoriei activităților motrice, din perspectiva teoriei antrenamentului
sportiv și din perspectiva psihopedagogiei” (Dragnea, A., Bota, A., 1999, p. 44)
Motricitatea este ,,văzută ” în diferite modalități și conținuturi:

– capacitatea de a se mișca sau funcție a mișcării;
– însuș irea ființei umane de a efectua mișcări bazate pe reflexe condiționate
determinate de evoluția modului de viață a individului (Nicu, A., coord., 2002, p. 255);
– ansamblul funcțiilor care asigură menținerea posturii și execuției mișcărilor specifice
ființe lor vii, în relațiile cu ambianța și având ca suport musculatura scheletică;
– capacitate a activității nervoase superioare de a trece rapid de la un proces de
execuție la altul, de la un anumit stereotip dinamic la altul (DEX, 2009, p. 678);
După opinii a utorizate (Nicu, A., coord., 2002, pp. 95 -96) „capacitatea psihomotrică
reprezintă gradul înalt de dezvoltare al calităților motrice și a funcției complexe de
coordonare a comportamentului”. Aceasta presupune participarea diferitelor procese și
funcții psi hice care asigură atât recepția informațiilor, cât și execuția adecvată a răspunsului
motric. Se afirmă că:
a) din sfera psihomotricității fac parte: chinestezia, ideomotricitatea, coordonările
senziomotorii, reacțiile motrice, memoria motrică, etc.;
b) toate componentele psihomotricității menționate anterior au la bază calitățile
motrice forța, viteza, rezistența, îndemânarea, s.a..
Din altă perspectivă se consideră că „dezvoltarea psihomotorie cuprinde următoarele
componente: motricitatea globală, motri citatea fină, schema corporală, lateralitatea,
organizarea perceptivă, organizarea spațiului, organizarea timpului și evoluția simțului
ritmic.”
Explicitări conceptuale și noționale
În miezul conceptului de strategie este plasată întrebarea: ,,Cum voi face ?” și astfel
strategia poate fi privită ca o imagine globală programată inițial, dar permanent perfectibilă pe
parcursul derulării ei. „ Strategia rezumă o dublă opțiune pedagogică: o opțiune asumată
,,pentru un anumit mod de combinare a metodelor, procedee lor, mijloacelor de învățământ,
formelor de organizare a învățării” și o opțiune angajată pentru un anumit mod de abordare
a învățării prin problematizare, euristică, algoritmizare, cercetare experimentală” (Cerghit,
I., 2002, p. 67).
„Prin strategie didac tică se înțelege, un sistem coerent de metode, materiale
didactice, mijloace, consolidate de o seamă de principii, reguli, stiluri de predare/învățare și
forme de organizare a activității îmbiate în mod fericit în vederea realizării depline a unor
obiecti ve operaționale bine precizate” (Colibaba, Evuleț, D., (2007, p. 138), sau „un mod de
combinare a metodologiei didactice și mijloacelor de învățământ prin care se asigură
selecția, organizarea și desfășurarea unei secvențe de instruire”.
D., Coli baba – Evuleț și I., Bota (1998. p. 120) afirmă că ,,designul instrucțional
(proiectarea didactică) are componente distincte și anume: tehnologia, strategia,
raționalizarea și creativitatea ”. În sens larg (DEX, 2009, p. 1112) tehnologia se referă la
ansam blul proceselor, metodelor, operațiilor, etc., utilizate în scopul obținerii unui produs.
Vom observa însă că în conținutul expresiei ,,tehnologie” regăsim particula ,,logie” ce derivă
din ,,logos” – știință. Aceasta obligă la luarea în considerare și a d efinirii portivit căreia
tehnologia este știința metodelor și mijloacelor de prelucrare a materialelor în vederea
produselor specifice.
I. Nicola (2003, p. 440) afirmă că procesul de învățământ se supune legităților
generale ale societății umane al căror d eziderat este acela al obținerii de rezultate cât mai bune
utilizând mijloace adecvate și potrivite scopurilor și obiectivelor preconizate și în condiții de
eficiență economică și didactică.
Considerând profesionalizarea ca un deziderat și ca o acțiune or ientată în direcția
conturării caracterelor profesionale și a devenirii ca profesie mai mulți autori, poziționează
conceptul de profesionalizare a cadrelor didactice ca o prioritate a reformării învățământului,
deoarece ,,este momentul să transformăm meser ia de profesor în profesie, pentru a nu rămâne

o simplă meserie de execuție, bazată pe imitație, talent, pe ambiguitate, pe arbitariu, ci ca să –
și demonstreze caracterul științific” (E. Joița, 2008, p. 13), prioritate motivată prin menirea
de îndepărtare a empiricului în activitatea de formare a personalității umane, prin nevoia de a
îndepărta obstacolele din calea realizării unei reforme educaționale reale și din calea formării
formatorilor în contextul promovării unui învățământ modern. Înțelesul mai lar g al cuvântului
,,profesionalizare ” face referire la acțiunea de a face ca ceva să capete un caracter profesional,
să devină o profesie (DEX, 2009, p. 881). “ Dezideratul profesionalizării înseamnă știința
argumentării de a ști ce, când și cum se face, mobilizarea rațională de resurse, decizie și
acțiune argumentate științific, toate acestea realizate prin utilizarea unui sistem de capacități,
competențe, atitudini și valori specifice procesului instructiv – educativ.”

Partea a II –a
FUNDAMENTAREA METODOLOGICĂ ȘI CERCETAREA PRELIMINARĂ ÎN
LEGĂTURĂ CU TEMA TEZEI

Capitolul 5. FUNDAMENTAREA METODOLOGICĂ A DEMERSULUI DE
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

Premisele și ipotezele lucrării
Societatea modernă este într -un permanent proces de transformare în sensul
îmbunătățirii continue în toate domeniile de activitate. Realizarea acestui deziderat presupune,
ca primă necesitate, îmbunătățirea continuă în domeniul formării personalității umane. Fără a
trece cu vederea sau a minimaliza rolul componenței gen etice și a factorilor de mediu,
considerăm că educația joacă un rol hotărâtor în formarea inițială și continuă a personalității
umane
Din această perspectivă educația fizică are un rol hotărâtor prin contribuția pe care o
aduce la formarea personalității u mane, aspect ce a generat statutul educației fizice ca
disciplină de învățământ poziționată în curriculul obligatoriu.
Scop, obiective și activită ți asociate obiectivelor
Pornind de la perspectiva de realizare a proiectării conținuturilor educației fizice la
ciclul primar prin reconsiderarea instrumentelor capacității psihomotrice, care să aibă impact
pozitiv asupra celor două laturi componente, motricitate generală și psihomotricității, printr –
un sistem complex de acționare cu mijloace și materiale specif ic utilizabile în cadrul lecției de
educație fizică și sport din ciclul primar, stabilim următorul scop:
Conceperea și implementarea unor strategii de acționare, în concordanță cu
nivelul actual de dezvoltare fizică și psihică a elevilor din ciclul primar, care să conducă
la optimizarea capacită ții psihomotrice. Acestea vor fi verificate pe baza experimentului
pedagogic de tip longitudinal ce va fi realizat în cadrul cercetării.
„Scopul cercetării experimentale generează următoarele obiective și activită ți
asociate realizării acesteia.”
Organizarea și etapizarea cercetării experimentale
Etapele cercetării privind aplicarea strategiilor de optimizare a capacită ților
psihomotrice la elevii din ciclul primar au fost următoarele:
Etapa a I -a: Testarea inițială a celor două eșantioane, experimental și martor, a
avut loc în perioada 22 -26 octombrie 2012, etapă ce a constituit testarea inițială atât pentru
experimentul preliminar cât și pentru experimentul propriu zis.
În această eta pă s-a realizat cercetarea preliminară care a constat în chestionarea unui
număr de 60 de cadre didactice de specialitate, adresându -le, cu acordul acestora un
chestionar cu 19 întrebări de specialitate. Am pornit de la premisa că ac țiunea sistemică a

mijloacelor specifice motricității generale și psihomotricității vor putea contribui la
îmbunătățirea capacității psihomotrice a elevilor din ciclul primar, clasele a III -a și a IV -a.
Etapa a II -a: Testarea ini țială în cadrul procesului experimental de bază, etapă
ce a avut loc în perioada 17 -22 decembrie 2012. Pe baza strategiei de evaluare adoptate s -a
realizat prima înregistrare a datelor colectate din testările celor două eșantioane, experimental
și martor. Testarea a vizat atât comportamentul psihomotric al elevilor, cât și motricitatea
generală ca suport al exprimării psihomotrice. Rezultatele ob ținute au oferit informa ții care,
prin analiză și interpretare, au constituit repere în elaborarea strategiilor de optimizare a
capacității psihomotrice a elevil or.
Etapa a III -a: Testarea intermediară, în cadrul experimentului practic de bază,
care a avut loc în perioada 18 -22 martie 2013, testare ce a eviden țiat informa ții consistente
cu privire la evolu ția proceselor de îmbunătățire a parametrilor capacității psihomotrice a
elevilor din ciclul primar clasele a III -a și a IV.
Etapa a IV -a: Testarea finală care a încheiat procesul practic experimental ce a
avut loc în perioada 27- 31 mai 2013 . Rezultatele ob ținute la grupul experimental și la
grupul de control sunt prezentate în lucrare și în anexele acesteia și sunt discutate în corela ție
cu tema lucrării și ipotezele de cercetare emise.
Subiecții evalua ți în cadrul procesului de cercetare experimentală practică și
locul de desfă șurare
Subiecții cercetării experimentale practice au constat dintr -un eșantion de 50 de elevi
componenți ai eșantionului experimental dintre care 25 de elevi au fost în clasa a III -a și 25 de
elevi în clasa a IV -a. În paralel în cadrul experimentului am aplicat testările pe un eșention
martor care a fost compus tot din 50 de elevi, dintre care 25 de elevi din în clasa a III -a și 25
de elevi din în clasa a IV -a. Menționăm că subiec ții eșantioanelor experimental și martor
utilizate în cadrul cercetării experimenta le au fost stabiliți în mod aleatoriu, rezultând din
repartizarea pe clase și sunt elevi din cadrul Școlii Gimnaziale „Mircea cel Bătrân” din
Pitești, unde activez ca și cadru didactic de educație fizică și sport titular.
Metodele de cercetare folosite în cadrul investiga ției propusă de tema tezei
Metodele de cercetare asociate tezei sunt:
 metoda studiului bibliografic și a documentelor curriculare;
 metoda observa ției;
 metoda anchetei pe bază de chestionar;
 metoda experimentului pedagogic;
 metoda testelor și a probelor de control;
 metoda analizei;
 metoda statistico – matematică;
 metoda grafică și tebelară.
Prezentarea, testelor și probelor de control
Testarea indicilor de cre ștere somatică și funcțională
Teste antropometrice ( Înălțimea ( talia) , Greutatea, Anvergura, Lungimea
membrelor, Probe funcționale – Ruffier.
Testarea aptitudinilor de motricitate generală
 Proba nr. 1 – Alergarea de viteză cu start din picioare pe distanța de 25m
 Proba nr. 2 – Săritura în lungime de pe loc forță explozivă în picioare
 Proba nr. 3 Testul 4 timpi (viteza de execuție, coordonarea generală și
segmentară, forță)
 Proba nr. 4 – Complex de agilitate – (agilitate, viteză de execuție,
coordonare etc.)

 Proba nr. 5 – Menținut atârnat la bară fixă (forță în brațe)
 Proba nr. 6 – Ridicări de trunchi din culcat dorsal (forța abdominală)
 Poba nr. 7 – Flotări cu sprijin pe banca de gimnastică (forța brațelor)
 Proba nr. 8 – Aruncarea mingii de tenis la țintă – coordonare, viteza de
execuție
Testarea aptitudinilor de psihomotricitate a elevilor din ciclul primar
 Testul nr. 1. – Capacitatea de concentrare (CC) – testul Bourdon
 Testul nr. 2. – Capacitatea vizuală – testul Lalume
 Testul nr. 3. – Coordonarea generală – testul Matorin
 Testul nr. 4. – Echilibrul vestibul ar – testul Romberg

Strategia de cercetare preliminară
Strategia de cercetare preliminară utilizată în vederea realizării tezei de doctorat cu
tema „Strategii de optimizare a capacită ții psihomotrice la elevii din ciclul primar” a cuprins
trei direcții de investigare:
1. cercetarea surselor bibliografice, române și străine, în legătură cu problematica
presupusă de tema tezei și analiza critică a informa țiilor reieșite;
2. cercetarea asupra punctelor de vedere ale speciali știlor – profesori de educa ție
fizică și sport cu privire la problema sugerată de tema tezei sau asociată acesteia;
3. cercetarea prin testaraea unui număr de 100 subiec ți prin măsurătorile, testele și
probele de control men ționate și descrise în capitolul anterior la subcapitolul priv ind strategia
de evaluare utilizată în teza cu privire la componentele psihomotricită ți.
Rezultatele cercetării surselor documentare
Analiza informa țiilor regăsite în literatura de specialitate cu privire la rolul
componentelor capacită ții psihomotrice în realizarea obiectivelor educa ției fizice și sportului
în învățământul preuniversitar și a preocupărilor privind optimizarea acestei componente
formative eviden țiază aspectele consemnate în continuare.
1. Problema eficientizării relației dintre teoria și p ractica educațională în general și
pentru disciplina educație fizică în special constituie un proces permanent supus optimizării,
prin t endința de a acorda atenție egală celor două aspecte ale procesului didactic, informativ și
formativ, de la ,,educator/c adru didactic de educație fizică și sport la educat/copil”.
2. În cadrul procesului de tratare interdisciplinară a capacității psihomotrice la nivelul
copiilor din ciclul primar în cadrul lecției de educație fizică și sport, orientare considerată a fi
relevantă din perspectiva strategiilor de optimizare a capacității psihomotrice, se pot eviden ția
elemente de conținut particulare unor alte discipline care pot fi integrate în structuri motrice și
cognitive concepute în viziunea educației psihomotrice.
Rezultatele cercetării de tip sociologic realizată pe baza anchetei prin chestionar
Pentru o imagine de ansamblu asupra modului de abordare a stategiilor de optimizare
a capacită țiii psihomotrice aplicate asupra elevilor din ciclul primar, clasele a III -a și a IV -a,
de către cadrele didactice de specialitate, am considerat util ca întrebările din chestionar să
aibă în cea mai mare parte un caracter închis astfel încât să putem stabili ponderea
importanței aspectelor privind utilizarea mijloacelor, metodelo r și materialelor specifice
psihomotricită ții în cadrul unită ților tematice pe care le vom concepe. Cele mai importante
aspecte de con ținut ce caracterizează con ținutul chestionarului se referă la următoarele
probleme:
– date personale – pregătire profesio nală;
– tradiția practicării sportului;
-utilizarea în cadrul orei de educație fizică a mijloacelor specifice componentelor
psihomotricității;

– opinii asupra poziției educației fizice în planul de învățământ;
– mod de realizare a programei școlare la educ ație fizică, accesarea mijloacelor
interdisciplinare și de psihomotricitate;
– participare la competiții în ultimii 3 ani;
– influențarea procentuală a comportamentului psihomotric realizat de școlarul mic,
prin intermediul procesului didactic specific ore lor de educație fizică și sport.
Rezultatele cercetării preliminare ob ținute la testele și probele de control
administrate în cadrul cercetării preliminare cu privire la componentele
psihomotricității considerate în lucrare
Așa cum am men ționat în capitolul anterior, în cadrul programării desfă șurării
cercetării preliminare practice, am stabilit să cuprindem pe lângă ancheta pe bază de
chestionar și testarea unui e șantion reprezentativ de elevi din clasele a III -a și a IV -a de la
Școala Gimnazială „ Mircea cel Bătrân” Pite ști.
Analiza și interpretarea datelor rezultate din aplicarea anchetei pe bază de chestionar
se află în strânsă corela ție cu analiza și interpretarea rezultatelor testelor și probelor de
control recoltate de la un e șantion de subiec ți reprezentativ în cadrul cercetării preliminare.
În această fază de cercetare, declanșată și realizată la nivelul elevilor s -au utilizat un
număr de patru teste de control specifice componentelor psihomotrice coordonare generală și
ideomotricitate: Bourb on, Lalume, Matorin și Romberg.
Au fost cuprin și în cercetarea preliminară un număr de 100 subiec ți, 50 din clasa a
III-a și 50 din clasa a IV -a. Din punct de vedere al sexelor repartizarea a fost următoarea: 64
băieți și 36 fete. Subiecții au fost ale și aleatoriu după criteriul claselor constituite. Testele
utilizate în cadrul cercetării preliminare se vor regăsi și în strategia de evaluare propusă
pentru cercetarea experimentală în legătură cu ideomotricitatea și coordonarea generală.
Alături de testele m enționate mai sus în evaluarea realizată în cadrul cercetării experimentale
regăsim măsurători și teste care vizează dezvoltarea morfo -funcțională, precum și probe din
profilul moticită ții generale.
Analiza rezultatelor cercetării preliminare
Majoritatea specialiștilor din domeniul educației fizice și sportului, chestionați în
cadrul cercetării preliminare, apreciază cantitativ și calitativ și consideră esențială activitea
din cadrrul orelor de educație fizică deoarece se constituie într -un proces complex ca acțiune
în plan fizic, psihic, biologic, cognitiv realizată în mod sistemic și sistematic ce are drept
finalitate o contribuției sporită la educația motrică și psihomotrică a școlarului mic.
Majoritatea cadrelor didactice de specialitate chestionate sun t de acord că educația fizică
contribuie la dezvoltarea corectă a copilului și la formarea complexă a personalității acestuia.
Din analiza informațiilor reieșite din literatura de specialitate cercetată, a răspunsurilor obțiute
prin aplicarea metodei anche tei pe bază de chestionar, precum și ametodei testelor referitoare
la psihomotricitate putem contura o serie de aspecte utile pentru cercetarea experimentală
preconizată, după cum urmează:
– traseele aplicative, jocurile dinamice și ștafetele constituie mi jloace atractive și utile
în realizarea unităților tematice din cadrul lecțiilor de educație fizică, inclusiv a sarcinilor din
planul psihomotric;
– cele exprimate anterior constituie argumente motivatoare pentru conceperea,
proiectarea și aplicarea practi că a unor unități tematice de învățare în care mijloacele,
metodele și materialele specifice psihomotricității vor avea o pondere semnificativă;
Direcții strategice de ac ționare privind optimizarea capacită ții psihomotrice la
elevii din ciclul primar ident ificate ca urmare a cercetării preliminare
În urma desfășurării etapelor cercetării preliminare au fost identificate principalele
elemente ale strategiilor de implementare a mijloacelor psihomotrice în structura unităților

tematice de învățare și au fost c oncepute mijloacele psihomotrice adaptate orelor de educație
fizică și sport din ciclul primar.
Astfel esența direcțiilor strategice de acționare privind optimizarea capacității
psihomotrice a elevilor din ciclul primar clasele a III -a și a IV -a sunt:
– identificarea și delimitarea celor două laturi componente ale capacității psihomotrice
corespunzătoare elevilor din ciclul primar clasele a III -a și a IV -a, respectiv latura cuprinzând
parametrii componenți ai motricității generale și latura referitoare la p arametrii corespunzători
celor două componente ale psihomtricității, luate în considerare în cadrul cercetării.
– stabilirea sistemului testelor și probelor de control, considerate în măsură să
conducă stabilirea nivelului parametrilor motricității general e, cât și a componentelor
psihomotrice ideomotricitatea și coordonarea generală;
Concluziile cercetării preliminare
În urma desfă șurării cercetării preliminare, putem concluziona faptul că ne încadrăm
pe direcțiile de ac ționare preconizate în cadrul cercetării, realizându -se continuitate în ceea
ce privește procesarea, conceperea și aplicarea strategiilor didactice de ac ționare cu scopul de
optimizare a capacită ții psihomotrice a elevilor din ciclul primar. Cercetarea preliminară
realizată prin analiz a informa ților regăsite în literatura de specialitate studiată în legătură cu
tema tezei, prin investigarea punctelor de vedere ale speciali știlor, cadre didactice de educa ție
fizică din jude țul Argeș, cu privire la problematica psihomotricită ții și aborda rea acesteia în
lecțiile de educa ție fizică în ciclul primar și prin măsurarea nivelului unor componente ale
psihomotricită ții pe baza a patru teste de control a condus la elaborarea următoarelor
concluzii:
1. Considerăm în acest sens că s -a realizat o ana liză a resurselor curriculare specifice
predării educației fizice la ciclul primar în vederea realizării depline a finalităților
educaționale, tot acest proces fiind derulat cu scopul indentificării unui noi strategii de
optimizare a capacității psihomotri ce la elevii din ciclul primar;
2. Procesele operaționale preliminare ne -au facilitat elaborarea unor programe de
unități tematice pentru disciplina educație fizică și sport din ciclul primar, concepute pe baza
implementării mijloacelor psihomotrice;
3. Ac easte programe de unități tematice, cuprind: jocuri dinamice, ștafete și
parcursuri aplicative, la care am intervenit cu mijloace psihomotrice adaptate claselor a III -a
și a IV -a și pentru care au fost precizate obiectivele, dozarea, descrierea tehnică și a fost
realizată reprezentarea grafică;

Partea a III –a
CONTRIBU ȚII PERSONALE PRIVIND ELABORAREA ȘI
IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE OPTIMIZARE A CAPACITĂ ȚII
PSIHOMOTRICE

Proiectarea didcatică, defini ție, precizări conceptuale
Conceptul de proiectare didac tică are sensul de activitate didactică desfășurată cu
scop de prefigurare, anticipare, predeterminare sau de prognoză a activității ce urmează să se
desfășoare cu elevii. Conform lui Cristea, S., (1998, citat de Rață, Gl., 2008, p. 209),
proiectarea didac tică reprezintă „activitatea de structurare a acțiunilor și operațiilor care
asigură funcționalitatea sistemului și a procesului de învățământ la nivel general,
specific/intermediar și corect/operațional conform finalităților elaborate în termeni de politi că
a educației”.
Proiectarea activității, termen nou folosit în munca didactică din sistemul de
învățământ, a înlocuit termenul de planificare și programare, dar nu a înlocuit activitatea de

anticipare a obiectivelor, conținutunlor, strategiilor învățării și evaluării. În opinia autoarei
mai sus men ționate (2008, p. 209), proiectarea didactică este considerată ca reprezentând „un
demers de anticipare a obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare
(exersare), a instrumentelor de evalua re și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste
elemente în contextul unor modalități specifice de organizare a activității didactice ”.
„Acest demers este denumit din ce în ce mai des design instrucțional ”. În proiectarea
didactică actuală se încear că realizarea unei concepții clare privind necesitatea realizării
actului de proiectare a activității didactice, cât și de aplicare în practică, dar și de verificare a
calității procesului didactic prin intermediul evaluării.
Dragnea, A., coord., (2006, p. 128), consideră că proiectarea didactică reflectă
aplicarea managementului în educație fizică, ce asigură raționalizarea procesului în diferite
etape de timp, pentru atingerea unor obiective variate. „Proiectarea reprezintă activitatea de
anticipare și pre gătire a tuturor demersurilor pe care le implică procesul instructiv și care
are drept scop asigurarea eficienței acestui proces ” (Epuran, M., Horghidan, V., 1994, p.
228).
Învățământul modern preconizează o metodologie axată pe acțiune operatorie, deci,
pe promovarea metodelor interactive. ,,Activ”este copilul care depune efort de reflecție
personală, interioară și abstractă, care intreprinde o acțiune mentală de căutare, de cercetare
și redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe. ,,Act ivismul exterior” vine
deci să servească drept suport material ,,activismului interior”, psihic, mental, să devină un
purtător al acestuia. Învățarea prin mijloace psihomotrice oferă soluția de echilibrare optimă
a copiilor și îi ajută la autocunoaștere, î n special la cunoașterea propriilor limite, dar le
dezvoltă și capacitatea de autoevaluare obiectivă în raport cu alții.
În acest context am decis să proiectăm unită ți tematice de învă țare având
implementate sisteme de ac ționare bazate pe mijloace psihomot rice specifice procesului de
educație fizică la ciclul primar, considerate în măsură să contribuie efectiv la ameliorarea
punctelor vulnerabile ale acestei vârste respectiv capacitate de concentrare, atenție,
exerciții cu o durată mai lungă și să-i stimule ze privind participarea activă și conștientă.
Analizând strategiile didactice elaborate în cercetarea de fa ță se poate observa „ că
elementul predominant este reprezentat de procesul de elaborare al sistemelor de ac ționare
psihomotrice și de încadrarea a acestora în unită țile tematice de învă țare aplicate elevilor
din ciclul primar cu scopul de îmbunătă țire a capacită ții psihomotrice.”
În acest context, aducem spre exemplificare documentele ce au fost concepute de noi
și aplicate practic în cadrul procesul ui didactic specific orelor de educație fizică și sport la
ciclul primar. Men ționăm faptul că utilizarea unităților tematice de învățare prin
implementarea mijloacelor psihomotrice s -a materializat practic numai în activitatea
eșantionului experimental. Î n cadrul procesului de evaluare aplicat în cercetarea practică au
fost testate în acelasi timp, comform programării ac țiunii de înregistrare a datelor, ambele
eșantioane, atât e șantionul experimental, cât și eșantionul de control martor, datele find
colect ate, prelucrate, analizate și interpretate statistic.
Proiect d idactic utilizat

Unitatea scolara : Școala Gimnazială Nr. 13, „Mircea cel Bătrân” Pite ști, Județul, Argeș
Clasa a IV -a, efectiv : 25 elevi
Locul de desfasurare : Sala de Sport din dotarea școlii Gimnazială nr. 13., ,,Mircea cel
Bătrân ” din Pitești
Durata lectiei : 45 min.
DISCIPLINA : Educatie fizica si sport

UNITĂȚI DE ÎNVĂ ȚARE :
U1: Calitatea motric ă Viteza;
U2: Minib aschet – Consolidar ea aruncări la coș din alergare;
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O.op.1 : Cali tatea motrică Viteza – Dezvoltarea vitezei de reac ție și de deplasare ;
O.op.2 : Consolidarea aruncării la coș din alergare; Obisnuirea \ acomodarea cu mingea
de minibaschet (nr. 5.), consolidarea aruncării coșului din alerga re;
O.op.3 : Integrarea pe parcursul verigilor tematice a unor cuno ștințe specifice regulilor
de desfașurare a jocului de minibaschet.
O.op.4 : Formarea unor trasaturi morale și de caracter: stăpânire de sine, voință;
O.op.5 : Dezvoltarea spiritului de echipă și de competitivitate prin joc de minibaschet cu
temă – finalizarea cu aruncare la coș numai din alergare;
STRATEGIA DIDACTICA:
Metode si procedee:
– explicatia; – demonstrati a; – exersarea; – conversatia; – jocul.
Material didactic : fluier, mingi de burete nr. 4 , recompense (elevii că știgători la
ștafetele din cadrul proiectului didactic au primit dimp de două sptămâni o minge de baschet
acasă , jaloane (20 de conuri multifunc ționale de 50 cm, 20 de jaloane de tip baston de 140
cm, 40 de copete, 12 cercuri de coordonare) , 24 vestuțe de departajare, 25 mingi de baschet ,
12 bănci de gimnastică, 12 conuri de 25 cem, bastoane gimnastică de 80 cm, saltele de
gimnastică, 4 lăzi , 6 panouri de baschet, 25 de baloane colorate;

Tabel nr. 1 – Scenariu didactic
CONȚINUT STRATRGII DIDACTICE
DOZ
A
RE FORMA ȚII DE LUCRU INDICAȚII
METODICE EVALUARE
1. 2. 3. 4. 5.
 Adunarea / Salutul /
Verificarea tinutei
vestimentare(echipamentul);
 Consemnarea absentelor ;
 Prezentarea sumara a
obiectivelor operationale
specifice lectiei;
 Alinierea, aten ționarea
copiilor că vom începe
procesul didactic;
 Exercitii de grupari si
regrupari ;
 “Buchetelele “: la un semnal
sonor elevii se vor grupa pe
cifra strigata, la al doilea
semnal revin la locuri. 2 min. în linie pe un rand
 

-spatele
drept!
– bratele pe
langa corp!
-capul sus!
-privirea
inainte ! -verificare orala;

– aprecieri verbale;

 intoarceri la stanga, la
dreapta prin saritura;
 mers in voie cu variatii de
ritm;
 alergare usoara cu variat ii de
ritm;
 mers cu variante: pe v arfuri
cu bratele sus ; pe calcaie cu
bratele la spate ; mersul
piticului ; mers cu educarea
ritmului respirator;
 mers cu miscari de relaxare;
 Exerciții din școala alergării
și școala săriturii:
 al. cu joc de glezne;
 al. cu pendularea gambelor
înapoi;
 al. cu forfecarea picioarelor
înainte;
 deplasare cu pas adăugat;

4X

2 ture
1 tura
2 ture
1 tura
2X15
m.
2X15
m.

2X15
m.

2X15
m.

2X15
m.

-spatele
drept!
– bratele pe
langa corp!
-capul sus!
-privirea
inainte !

– aprecieri verbale;
-observarea
permantă și
corectarea
diferitelor moduri
de deplasare și
faze ale alergării ;

Rezultatele ob ținute la evaluările realizate în cadrul cercetării experimentale
În capitolul de față prezentăm baza de date reieșită din desfă șurarea cercetării
experimentale pe cele trei componente luate în considerare astfel:
– profilul somato -funcțional , compus dintr -un număr de șapte măsurători care
urmăresc evoluția taliei, greutății, anvergura brațelor, lungimea membrelor inferioare, puls în
clinostatism, puls în ortostatism și nu în ultimul rând proba Ruffier;
– profilul motric general, alcătuit dintr -un număr de opt probe de control care vizează
alergarea de viteză pe distanța de 25 de metri , săritura în lungime de pe loc, testul în patru
timpi, testul de agilitate, menținut în atârnat, aruncarea la țintă din poziție verticală, abdomen,
flotări;
– profilul psihomotric, format dintr -un număr de patru probe care testează capacitatea
de concentr are vizuală Lalume, capacitatea de concentrare Bourdon, coordonare generală și
segmentară Matorin, echilibrul vestibular Romberg.
Prelucarea, analiza și interpretarea datelor și informa țiilor obținute în cadrul cercetării
experimentale
În tabelele nr. 32 și 33 sunt prezentate rezultatele înregistrate la probele ce
investighează indicii motricității generale obținuți la clasa a III -a, înregistrați de grupa
martor la testările inițială și finală.
Din baza de date a rezultatelor înregistra te de cele două eșantioane martor și
experimental, incluse în cercetare la testarea inițială și finală s -a realizat prelucrarea statistico –
matematică pe baza celor mai utilizați indicatori (media aritmetică, abaterea standard și
coeficientul de variabilita te).
Legendă specifică în cadul pragului de semnificație:
P > 0.05 Statistic, rezultatele celor douã testari nu diferã semnificativ. Se accepta ipoteza nulã.
P <= 0.05. Statistic, rezultatele celor douã testãri diferã semnificativ. Se respinge ipoteza nul a
Înregistrarea și analiza comparativă a semnificației diferențelor dintre rezultatele
obținute de eșantioanele martor/experimental la – testarea inițială – clasa a III -a / indicatorii
corespunzători profilului motricității generale.

Analiza comparativă a rezultatelor obținute de cele două eșantioane (martor și
experimental) o realizăm prin calcularea unui set clasic de indicatori statistici: media
aritmetică, abaterea standard, coeficientul de variabilitate, precum și a testului t -bilateral, care
ne oferă pragul de încredere rezultat.
Tabelul nr. 2 . – Rezultatele obținute la testarea inițială – clasa a III -a martor/
experimental – Indicatorii corespunzătorii motricității generale
EȘANTIONUL MARTOR
25 m S. în
lungime
de loc Ex. 4
Timpi Agilitate Menținere
în atârnat Abdomen Flotări Aruncarea
Mingii la
Țintă
X
5.770 122.92 7.32 27.62 16.6 7.06 6.66 7.90
S 0.655 8.48 1.82 2.01 9.48 2.39 2.01 2.48
CV 11,4 6,89 24,86 7,27 57,1 33,8 30,4 31,39
EȘANTIONUL EXPERIMENTAL
25 m S. în
lungime
de loc Ex. 4
Timpi Agilitate Menținere
în atârnat Abdomen Flotări Aruncarea
Mingii la
Țintă
X
5.644 122.56 7.64 27.54 13.7 7.76 6.22 8.56
S 0.633 11.94 1.52 1.90 6.94 2.31 1.50 2.55
CV 11,17 9,74 19,89 6,89 50,65 29,7 24,1 29,78
INDICATORI SPECIFICI TESTULUI t
Grade
libertate
/ df 24 24 24 24 24 24 24 24
Dif.
medii 0.13 0.36 0.32 0.08 2.9 0.7 0.44 0.66
t critic 2.07 2.07 2.07 2.07 2.07 2.07 2.07 2.07
t
calculat 0.718 0.122 0.671 0.144 1.23 1.05 0.877 0.927
p 0.476 0.902 0.505 0.885 0.223 0.297 0.384 0.358

CONCLUZII

1. Concluzii generale
Ca urmare a parcurgerii etapelor cercetării propuse de tema tezei de doctorat,
considerăm că putem contura următoarele concluzii generale:
1. În urma studierii literaturii de specialitate, am observat că problema eficientizării
relației dintre teoria și pratica educațională, în general și pentru dsciplina educație fizică în
special, constituie pentru noi un proces permanent supus optimizării, prin tendința de a acorda
atenție e gală celor două aspect ale procesului didactic, informativ și formativ, transferând
greutatea specifică de la emițător la receptor (de la cadru didactic la elev);
2. În evoluția didacticii moderne în domeniul educației fizice remarcăm tendința de a
păstra unele achiziții din didactica tradițională. Remarcăm accentul pus în prezent pe
reconsiderarea sistematică privind conținutul, formele, metodele de învățământ din
perspectiva proiectării conținutului ce dezvoltă capacitatea motrică generală și
psihomotrici tatea la elevii din ciclul primar;
3. Realizarea procesului de inițiere și învățare, în practicarea unor ramuri sportive sau
a unor activități fizice în timpul liber, trebuie generată începând cu copii preșcolari și școlari

mici (ciclul primar, clasele a I II-a și a IV -a, finisarea achizițiilor fundamentale), prin
proiectarea unor conținuturi atractive și utile din viața reală. Această viziune, considerăm că
va aduce mari servicii sistemului general de selecție pentru cluburile sportive la nivel
național, d ar mai ales va contribuii la îmbunătățirea într -un mod eficient, a potențialului
sanogenetic al națiunii;
4. Un rol important în elaborarea unităților tematice de învățare, aplicate în cercearea
noastră, l -au avut răspunsurile la chestionarele adresate cad relor didactice de specialitate din
județul Argeș ce predau la nivelul învățământului primar, pe baza cărora s -au identificat
trebuințele și motivațiile elevilor din ciclul primar, mai ales în ceea ce privește, conceperea,
implementarea și aplicarea mijlo acelor psihomotrice adaptate procesului didactic;
5. Procesele noastre operaționale preliminare ne -au facilitat elaborarea unor programe
de unități tematice, pentru disciplina educație fizică și sport din ciclul primar, pe baza
implementării mijloacelor ps ihomotrice. Aceaste programe de unități tematice, cuprind: jocuri
dinamice, ștafete și parcursuri aplicative, la care am intervenit cu mijloace psihomotrice
adaptate claselor a III -a și a IV -a, și de asemenea au fost stabilite pentru fiecare exercițiu,
obiective operaționale măsurabile și observabile, având o structură bine definită, adică sunt
precizate obiectivele, dozarea, descrierea tehnică și implicit reprezentarea grafică;

2. Concluzii în legătură cu ipotezele cercetării
Studiul experimental practic și-a propus investigarea niveluli real de exprimare al
pregătirii motrice și psihomotrice la elevii care fac parte din etalonul claselor a III -a și a IV -a.
Astfel se justifică și confirmarea conținutului ipotezei nr. 1., ce are la bază în
cercetarea desfășurată, faptul: că proiectarea planului calendaristic semestril pe baza
obiectivelor de referin ță și a conținuturilor care vizează componentele capacită ții
psihomotrice de ritm, coordonare, îndemânare, echilibru în corela ție cu capacită țile de
viteză, for ță, rezisten ță și instruirea tehnică va conduce la optimizarea capacită ții
psihomotrice a elevilor din ciclul primar.
Toată această evoluție a rezultatelor înregistrate în intervalele dintre testări, ne poate
indica faptul că progresul înregistrat se datorează în special conceperii unităților de învățare
tematice , care vizează în cadrul conținuturilor propuse din punct de vedere instructiv –
educativ optimizar ea pregătirii psihomotrice la nivelul capacității de concentrare, a
ideomotricită ții, a memoriei vizuale, capacității de coordonare generală și specifică.
În cazul probelor motrice specifice educației fizice școlare putem concluziona că
proiectarea și apli carea conținutului unităților tematice de învățare utilizate de noi , ne-a
ajutat la optimizarea parametrilor privind:
– îmbunătățirea capacității de alergare pe fondul dezvoltării vitezei de deplasare;
– îmbunătățirea deprinderii motrice săritura pe fondul dezvoltării detentei;
– îmbunătățirea deprinderii motrice de aruncare pe fondul forței explozive a
brațului și a capacității de concentrare;
– dezvoltarea calităților motrice mobilitate și forță;

3. Propuneri și recomandări privind valorificarea rezultatelor
În urma cercetării expermintele și a rezultatelor obținute, cercetarea prezentată are o
mare însemnătate, în ceea ce privește modernizarea lecției de educație fizică, din ciclul
primar, fiind utilă atât profesorilor de educație fizică și sport ce predau la acest nivel, cât și un
real beneficiu cumulativ adus asupra genera ților actuale de școlari mici.
Proiectarea acestor unități tematice de învățare cuprinde jocuri de mișcare și
parcursuri aplicative care au o structură bine definită, adică sun t precizate obiectivele,
dozarea, descrierea tehnică la care am intervenit cu mijloace psihomotrice adaptate și
concepute special pentru a fi aplicabile în cadrul procesului din ora de educa ție fizică și sport

din ciclul primar și de asemenea au fost stabi lite pentru fiecare unitate de învățare, obiective
operaționale măsurabile și observabile;
Strategia de obiectivizare și evaluare a unită ților tematice de învă țare, ne permite să
verificăm concret în ce măsură sunt îndeplinite obiectivele/realizate obiectivele opera ționale
stabilite și bineînțeles emite informa ții cu privire ca calitatea procesului de instruire.
Rezultatele obținute impun o abordare mai profesionională a disciplinei educa ție fizică și
sport, la copiii din ciclul primar și stabilirea unor obiective în cadrul unită ților tematice de
învățare, care să fie în concordanță cu nivelul și condițile materiale de pregătire.
Prin urmare, la finalizarea desfășurării experimentului practic și a prelucrării și
interpretării rezultatelor obținute di n cercetare, putem desprinde următoarele recomandări
pentru activitatea practică de specialitate, și anume:
a). elaborarea unor îndrumare utile în activitatea profesională a cadrelor didactice de
educație fizică și sport, care predau atât în învățământul p rimar cât și în cel gimnazial;
b). adaptarea programelor de studii după stabilirea nivelului capacității psiho -motrice
și conturarea acestor aspecte, în urma unor testări prealabile. „Succesul educației se bazează
pe adaptarea demersului educațional la ne voile individuale ale fiecărui elev”;
c). promovarea strategiilor educaționale de optimizare a procesului didactic, care
stimulează motivația pentru activitatea de educație fizică și sport a elevilor din ciclul primar;