S.L. dr. ing. Maria Toader [604674]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator:
S.L. dr. ing. Maria Toader

Absolvent: [anonimizat]

2020

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Studiu privind tehnica și eficien ța usc ării porumbului
de sămânat folosind produsele secundare rezultate
din procesul de condi ționare a știuleților

Coordonator:
S.L. dr. ing. Maria Toader

Absolvent: [anonimizat]

2020

3
CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………… 4
1.1 Importanța cultivării porumbului ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.2 Originea și răspândirea porumbului ………………………….. ………………………….. ………….. 6
1.3 Cerințe și particularități în procesul de uscare a semințelor ………………………….. ……….. 6
1.3.1 Uscarea semințelor pe cale n aturală ………………………….. ………………………….. …… 7
1.3.2 Uscarea semințelor pe cale artificială ………………………….. ………………………….. … 8
1.4 Soluții tehnice de uscare artificială a semințelor ………………………….. …………………….. 10
1.5 Instalații de uscare a semințelor ………………………….. ………………………….. ……………… 10
CAPITOLUL II. DOCUMENTARE PRIVIND SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ ÎN
DOMENIUL USCĂRII PORUMBULUI DE SĂMÂNȚĂ ………………………….. …………… 11
2.1 Situația internațională în domeniul uscării porumbului ………………………….. ……………. 12
2.1.1 Tipuri de uscătoare la nivel global ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.1.2 Single Pass Reversing Dryer (SPR) construit de Bratney Companies ……………… 14
2.1.3 Uscătorul de sămânță de porumb în știuleți PETKUS DHD ………………………….. 15
2.1.4 Uscătorul de sămânță de porumb în știuleți PETKUS DHS ………………………….. .. 16
2.1.5 Uscătoarele de porumb sămânță modulare Cimbria Heid ………………………….. …. 17
2.2 Tipuri de uscătoare folosite în România ………………………….. ………………………….. …… 19
CAPITOLUL III. METODA DE LUCRU ………………………….. ………………………….. …….. 25
3.1 Scopul lucrării și metoda de lucru ………………………….. ………………………….. …………… 25
3.2 Recoltarea loturilor semincere din portofoliul KWS ………………………….. ……………….. 25
3.3 Cerințe agrotehnice impuse utilajelor la recoltat ………………………….. …………………….. 27
3.4 Condiționarea semințelor de porumb în Stația de procesare și condiționare KWS Siliștea
din județul Brăila ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 29
3.4.1. Recepția, cântărirea și analiza porumbului sămânța știuleți ………………………….. 29
3.4.2 Cântărirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30
3.4.3 Descărcarea, depănușarea și sortarea porumbului ………………………….. ………….. 30
3.4.4 Prelevarea eșantioanelor de știuleti la recepție în stație ………………………….. ……. 33
3.4.5. Determinarea randamentului de boabe la știuleți ………………………….. ……………. 34
3.4.6. Uscarea porumbului știuleți ………………………….. ………………………….. ……………. 34
3.4.7. Batozarea porumbului știuleți ………………………….. ………………………….. …………. 39
3.4.8. Microcalibrarea și emiterea comenzii de procesare ………………………….. …………. 43
3.4.9. Precurățirea semințelor de porumb ………………………….. ………………………….. …. 43

4
3.4.10. Calibrarea semințelor de porumb ………………………….. ………………………….. …… 43
3.4.11. Sortarea boabelor de porumb după culoare ………………………….. ………………….. 44
3.4.12. Tratarea semințelor ………………………….. ………………………….. ……………………… 44
3.4.13. Ambalarea, sigilarea și marcarea semințelor ………………………….. ………………. 44
3.4.14. Depozitarea semințelor de porumb ………………………….. ………………………….. …. 45
3.4.15. Dezinfecția, dezinsecția și combaterea rozătoarelor ………………………….. ……… 46
3.5 Calculul elementelor tehnologice ale uscării ………………………….. …………………………. 46
CAPITOLUL IV. REZULTATE OBȚINUTE ………………………….. ………………………….. . 47
4.1 Prezentarea KWS Saat SE ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
4.2 Pr ezentarea Sțatiei de Procesare – Condiționare porumb KWS ………………………….. …. 49
CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. …………………. 61
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 62
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 63

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

5
1.1 Importan ța cultiv ării porumbului
Porumbul (Zea mays L) este una dintre cele mai valoroase plante cultivate datorită
productivității foarte ridicate și utilizărilor multiple ale produselor sale în nutriția umană,
zootehnia și industria.
Cerealele (care conțin în medie 10% proteine 7% extracte non -azotate, 4% grăsimi 2%,
celuloză 1%, cenușă 13% apă), sunt utilizate în principal ca furaj concentrat în dieta tuturor
categoriilor de animale. Sunt utilizate pe scară largă în alimentația umană sub diverse forme
(polenta, prăjitură, porumb fiert și copt, floricele, fulgi etc.) și ca materie primă pentru industrii
importante (amidon, glucoză, alcool și ulei), din care rămân reziduuri ( tărâțe, prăjituri, fructe
de pădure, borhoturi,) utilizate în hrana animalelor.
Tulpinile (cochinele) și frunzele rămase după recoltare sunt utilizate în hrana animalelor
sau la fabricarea celulozei, iar cratițele sunt utilizate pentru confecționarea diverselor împletituri
și ambalaje. Pe lângă porumbul cultivat pentru cereale, porumbul cultivat ca plantă furajeră,
pentru însilozare sau masă verde, porumbul pentr u însilozare, recoltat în faza de lapte -ceară,
oferă, în comparație cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unități nutritive pe hectar
iar la cel mai mic cost de producție.
Importanța deosebită a porumbului provine din alte avantaje ale culturi i sale, dă
randamente foarte mari, iar recoltele sunt mai sigure decât, în alte plante fiind rezistente la
secetă și au puține boli și dăunători; poate fi cultivat cu rezultate bune în condiții de climă și sol
foarte variate; lasă pământul liber de buruien i și este un bun precursor pentru majoritatea
culturilor; poate fi cultivat ca a doua cultură după recoltarea timpurie a plantelor; necesită o
cantitate mică de semințe pentru semănat; nu se agită la recoltă etc.
Un ulei de foarte bună calitate este extras din germenii de porumb, utilizat în alimentația
dietetică.
Unul dintre următoarele produse poate fi obținut din 100 kg porumb: 77 kg porumb, 63
kg amidon, 71 kg glucoză, 50 -60 kg izomeroză (zahăr), izomeroza porumbului este fabricată în
cantități ma ri în Belgia, din embrion pot fi obținute Olanda, Germania, Anglia sau 44 l alcool
și 1,8 -2,7 l de ulei și 3,6 kg de granule.
➢ este o cultură mecanizabilă 100%;
➢ suportă monocultura mai mulți ani;
➢ recoltarea se face fără pericolul scuturării ;
➢ având o însămânțare târzie primăvara permite o mai bună eșalonare a lucrărilor
agricole;
➢ valorifică bine îngrășămintele minerale și organice, apa de irigație;

6
➢ poate fi semanat în cultură dublă ca masă verde și pentru siloz;
➢ are putini agenți patogeni și dăunători;
➢ deoarece este o plantă unisexuat monoică este foarte ușoară obținerea hibrizilor
În furajarea animalelor constituie un nutreț concentrat foarte valoros, un kg de boabe
are o valoare nutritivă cuprinsă între 1,17 -1,3 unități nutritive.
Cocenii, tulpinil e mai pot fi folosite și în industria celulozei și la fabricarea panourilor
aglomerate.
Din ciocălăii de porumb se poate obține furfurol, nutreturi pentru rumegatoare sau pot
fi folosiți drept combustibili, iar din pănuși se pot realiza diferite împletitur i.

1.2 Originea și răspândirea porumbului
Centrul de origine al porumbului este America Centrală (Mexic -Guatemala) și America
de Sud (Peru -Bolivia), de unde a fost adus în Europa la sfârșitul secolului al XV -lea de către
navigatorul Christopher Columb.
În țara noastră, porumbul a fost cultivat de la sfârșitul secolului al XVII -lea, în Muntenia
(în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino), apoi în Moldova și Transilvania.
În 1994, porumbul a acoperit 132,6 milioane de hectare în toată lumea, urmată de grâu
și orez. Producția în același an a fost de aproximativ 571 de milioane de tone, iar producția
medie de aproximativ 4300kg / ha.
În România, porumbul este cultivat pe o suprafață cuprinsă între 3,0 -3,5 milioane ha.
Din suprafața cultivată cu porumb, 70% este concentrată în sudul țării (Oltenia, Muntenia și
sudul Moldovei) și în câmpia vestică, în aceste zone porumbul găsind cele mai bune condiții de
vegetație. În Moldova se cultivă doar 17% din întreaga suprafață, iar în Transilvania, cu un
climat mai puțin favorabil și soluri foarte variate doar 13%.
Ca factor de importanță primordială în creșterea producției agricole, semințele se bucură
de o atenție deosebită, numeroase discipline și agenți concurează pentru realizarea unui material
de însămânțare cu cele mai valoroase proprietăți. Există unități de profil care se ocupă de
producția, ambalarea și comercializarea semințelor.
Organizațiile oficiale se ocupă de controlul calității din punct de vedere biologic,
fitosanitar sau cultural al semințelor.
1.3 Cerin țe și particularit ăți în procesul de uscare a semin țelor
După cum se vede în practică, umiditatea scăzută a semințelor este unul dintre factorii
de bază în menținerea calității acestora în anumite limite. Reducerea umidită ții dublează viața

7
semințelor cu fiecare procent de apă eliminată. Acest lucru necesită uscarea semințelor cu până
la 1-2% sub umiditatea lor naturală, în echilibru cu o umiditate relativă de 70% pentru
depozitarea lor în condiții normale, dar cu și mai mu lte procente pentru depozitarea în ambalaje
impermeabile. Uscarea semințelor se poate face atât natural cât și artificial .

1.3.1 Uscarea semin țelor pe cale natural ă
Pentru uz natural puteți utiliza mai multe lucruri, cum ar fi: lopata, înfășurarea,
solarizarea și aerarea activă.
Lopata este una dintre cele mai vechi și mai simple metode de păstrare a semințelor,
folosită pentru răcirea și uscarea lor. sămânța circulă și durata (distanța) acestei circulații.
Uscarea sau răcirea atinge un maxim în situația în care aerul este uscat și fierbinte,
respectiv uscat și rece, când viteza și durata circulației se realizează printr -o pulverizare foarte
energetică. Pentru a evita deteriorarea semințelor, se vor folosi lopeți corespunzătoare, iar
lucrătorii vor purta căptușeala corespunzătoare.
Ventilarea constă în trecerea semințelor printr -un orificiu de ventilație folosind aceleași
condiții favorabile de mediu ca în cazul lopătării. În acest fel este posibil să se realizeze, la o
trecere prin acea stă instalație, o reducere a umidității cu 1 -2%.
Solarizarea, practicată și din cele mai vechi timpuri, este o metodă eficientă și mai
recomandată de uscare naturală pentru anumite zone și pentru semințele de cultură care sunt
recoltate vara. Procesul con stă în răspândirea semințelor într -un strat subțire pe platformele
special amenajate, pe prelate, pe rampe sau pe drumuri pe asfalt și expunerea acestora la
acțiunea razelor solare până când sunt aduse la umiditatea care garantează o bună păstrare.
Atunci când aranjați platformele, li se va înclina spre sud de 5 -6 grade și va fi asigurată o ușoară
cotație din țara înconjurătoare, pentru a le proteja de scurgerile de apă rezultate din precipitații.
În funcție de intensitatea razelor solare, umiditatea relat ivă a aerului și intensitatea
curenților de aer, se va realiza o pierdere de umiditate de 3 -4% într -o singură zi de vară. În acest
scop, semințele sunt așezate într -un strat uniform, înălțime maximă de 15 -20 cm (în funcție de
specie și umiditate) pe care s unt trase șanțuri în direcția curenților de aer, pentru a crește
suprafața de evaporare și pentru a accelera uscarea .
La fiecare jumătate de oră, stratul de semințe este amestecat, nivelat și se formează
șanțuri noi folosind un dispozitiv special.
Solariza rea unei tone de semințe de cereale necesită o suprafață de 15 -20m2. Seara,
semințele sunt îngrămădite pentru a nu se mai uda peste noapte.

8
Pentru a evita surprizele nedorite (de exemplu ploaia) și pentru a proteja în timpul nopții,
este nevoie de prelate sau folii de PVC pentru a acoperi grămada.
Pe lângă reducerea umidității, prin solarizare se realizează și în secundar: reducerea
numărului de microorganisme pe semințe, în special mucegai; îmbunătățirea proprietăților
fiziologice prin accelerarea maturizării și postmaturării; creșterea rezistenței generale la
depozitarea loturilor respective.
Aerarea activă este, de asemenea, obținută, este posibilă utilizarea unui spațiu în timp,
atunci când sunt asigurate condiții adecvate în sfera d e aplicare.

1.3.2 Uscarea semin țelor pe cale artificial ă
Uscarea artificială constă în îndepărtarea excesului de apă, de obicei cu ajutorul unui
agent de uscare, respectiv a unui mediu gazos cald și relativ uscat, care preia umezeala din
semințele umede . Agentul de uscare poate fi:
➢ direct, atunci c ând gazele fierbin ți rezultate din combustie se amestec ă cu o cantitate
de aer rece;
➢ indirect, c ând aerul este încâlzit la trecerea lui prin pere ții metalici încălzi ți ai unei
instalații de uscare .
Factorii care influen țează uscarea artificială sunt:
➢ umiditatea relativa a aerului;
➢ temperatura agentului termic;
➢ debitul de aer insuflat;
➢ felul semin țelor;
➢ grosimea stratului de seminte
Prin umiditate relativă se înțelege raportul dintre greutatea vaporilor de apă conținute
în volumul unitar de aer umed și greutatea maximă a vaporilor de apă care pot fi conținute în
acest volum la aceeași presiune și temperatură.
Există o relație directă între umiditatea relat ivă a aerului atmosferic și conținutul de
umiditate al semințelor. Astfel la o anumită temperatură și umiditate a aerului există o limită a
conținutului de umiditate a semințelor sub care reducerea umidității lor se poate face doar
artificial.
Umiditatea relativă a aerului poate fi redusă numai prin încălzirea acestuia, crescând
astfel rata de evaporare a acestuia. Cu toate acestea, temperatura aerului utilizat pentru uscare
trebuie să fie în anumite limite, deoarece o încălzire prea mare va duc e la degradarea semințelor
și la consumul de combustibil neeconomic.

9
Temperatura maximă admisă pentru mediul de încălzire diferă de specii. Fiecare specie
necesită un regim termic special. În cadrul aceleiași specii, regimul diferă în funcție de
umiditatea semințelor, precum și de procesul maxim admis de extracție a umidității la o trecere
prin uscător. În cazul semințelor cu umiditate ridicată sau temperaturi scăzute, agentul termic
trebuie crescut progresiv până la limita maximă, pentru a evita producerea unui șoc termic care
le poate deteriora. O perioadă de odihnă de cel puțin 12 ore este necesară între 2 treceri.
Debitul de aer cald insuflat este de mare importanță, trebuind a fi calculat astfel încât
încărcătura de vapori de apă prelevată din masa semințelor să fie maximă. Cu cât fluxul de aer
este mai mare, cu atât viteza de uscare este mai rapidă. Cu toate acestea, fluxul de aer are o
limită optimă. Peste această limită, creșterea nu mai este economică, deoarece semințele nu pot
elibera apa atât de repede încât saturația aerului vaporizat este completă.
Debitul de aer creează o presiune statică în masa semințelor, care este forța necesară de
aer pentru a intra în această masă. Când debitul este ridicat, presiunea statică scade și invers.
Când presiunea este mare și debitul scăzut, înseamnă că ventilatorul uscătorului are o capacitate
prea mică și trebuie înlocuit.
Presiunea statică este influențată de grosimea și dispunerea stratului de semințe, de
forma și dimensiunea semințelor și de mărimea orificiilor de aer încărcate cu vapori de apă.
Felul semințelor. Evaporarea apei din sămânță se face în două etape: mai întâi apa se
pierde din straturile de suprafață și apoi apa din interior migrează spre exterior de unde se
pierde. În mod normal, semin țele mai mari sunt mai greu de uscat decât cele mici. De asemenea,
capacitatea de eliberare a apei diferă în funcție de natura endospermei și de grosimea
pericarpului. Într -o sămânță de endosperm amidon, migrația apei din interior spre exterior este
mai ra pidă decât în cazul endospermei sticloase, iar un pericarp lucios este mai greu de pătruns
decât unul dur.
Grosimea stratului de semințe influențează atât timpul de uscare, cât și uniformitatea
acestuia. Semințele așezate într -un strat gros se vor usca mult mai greu decât cele plasate într –
un strat mai subțire. Este important ca grosimea stratului să fie uniformă. În caz contrar, sunt
create presiuni statice diferite, astfel încât fluxurile de aer diferite în masa semințelor și ca umăr,
uscarea va f i neuniformă.

În cazul în care conținutul de umiditate al semințelor este mare și este necesar să se
repete prin uscător, este necesară o perioadă de repaus de cel puțin 12 ore între două treceri
pentru ca umiditatea din semințe să fie redistribuită, dev enind astfel mai ușoară îndepărtarea.

10
1.4 Solu ții tehnice de uscare artificial ă a semin țelor
Mai multe metode au fost dezvoltate pentru uscarea artificială a semințelor:
a) uscare cu aer cald ;
b) uscare cu aer atmosferic amestecat cu gaze de ardere;
c) uscare prin contact cu suprafețe încălzite;
d) uscare parțială în vid ;
e) uscare prin amestecare cu substanțe higroscopice .
În țara noastră, doar primele două metode sunt utilizate pentru uscarea artificială a
semințelor pentru însămânțare, care sunt, de asemenea, cele mai potrivite.
Uscarea cu aer cald :
Principiul metodei constă în încălzirea aerului și introducerea lui sub presiune în masa
semințelor.
Aerul este încălzit cu suprafețe mari de contact sau schimbătoare de căldură, după care
aerul este absorbit de un ventilator și direcționat în masa semințelor. La uscarea cu aer cald,
curenții de aer au și rolul de a transmite vaporii de apă extrași din semințe, eliminându -i în
atmosferă.
Uscarea cu gaze de combustie in amestec cu aerul atmosferic :
Metoda constă în amestecarea aerului atmosferic cu gazele fierbinți rezultate din arderea
combustibilului din instalația de uscare și împingerea amestecului rezultat direct în masa
semințelor.
Combustibilul utilizat poate fi gaz metan sau motorină, cu condiția ca arderea să fie
completă, astfel încât să nu se elibereze fum sau mirosuri nedorite.
În comparație cu uscarea cu aer cald, prin utilizarea acestei metode se obține o eficiență
termică mai mare.
Totuși, metoda are dezavantajul unei reglări mai dificile a temperaturilor dorite și a unei
realizări mai dificile a amestecului corespunzător de aer cu gaze de ardere.

1.5 Instala ții de uscare a semin țelor
În instalațiile de eliminare a apei, semințele sunt supuse acțiunii agentului de uscare în
diferite moduri. Astfel, se disting un mod static de uscare (staționar sau în celule) și un mod de
uscare în flux continuu.
Uscarea statică :

11
În acest sistem, masa semințelor este răspândită pe un fund perforat sau între pereții
perforati ai unui uscător, într -un strat cu o anumită grosime, care variază între 0,3 și 0,5 m
pentru semințe și 2,2 și 2,2 m pentru păpușile de porumb.
Grosimea stratului de semințe rămâne constantă pe toată perioada când este străbătută
de curentul de aer cald. Odată ce s emințele ating umiditatea dorită, acestea sunt răcite.
Uscarea statică se poate face în saci, containere, buncăre sau celule. Doar construcții
simple sunt necesare pentru uscarea în saci și containere. La uscarea în pungi, acestea sunt
așezate pe găurile corespunzătoare ale fundului perforat pe care vine agentul de uscare și trebuie
transformate atunci când semințele au uscat mai mult de jumătate.
Recipientele utilizate pentru uscarea semințelor au un fund realizat din sârmă țesută,
pentru a permite trecer ea agentului de uscare. Secțiunea lor trebuie să corespundă deschiderilor
din podeaua pe care vor fi așezate.
Cel mai cunoscut și cel mai răspândit sistem de uscare statică este cel folosit la uscarea
bobului de porumb .
Uscarea în flux continuu :
În acest sistem, masa semințelor se deplasează continuu de la intrarea în ieșirea
uscătorului. Circulația semințelor se face fie gravitațional vertical, fie pe un plan înclinat, fie pe
orizontală cu ajutorul dispozitivelor mecanice.
Uscătoare de acest tip con stau în principal din:
– un coș de hrănire ;
– o zonă de preîncălzire, în care se utilizează un aer ușor mai cald, provenit dintr -una
din secțiunile de uscare sau din sistemul de răcire;
– o zonă de uscare ;
– o zonă de răcire .
Toate usc ătoarele moderne s unt prevăzute cu dispozitive de înregistrare a temperaturii
și a altor elemente necesare urmăririi dinamicii procesului de uscare. Se m ăsoară atât
temp eratura aerului la intrare , cât și în masa de semin țe, care de obicei este mai mică cu cca 5'C
decât la intrare .
CAPITOLUL II. DOCUMENTARE PRIVIND SITUA ȚIA
INTERNA ȚIONAL Ă ÎN DOMENIUL USC ĂRII PORUMBULUI DE
SĂMÂNȚĂ

12
2.1 Situa ția interna țional ă în domeniul usc ării porumbului
Uscarea semințelor de porumb este un proces complex, care în trecut depindea în mod
tradițional de experiența operatorului. Având în vedere valoarea ridicată a semințelor de bună
calitate, procesul trebuie optimizat pentru a asigura calitatea și minimiza consumul de energie
și timp. Semințele de porumb sunt de obicei recol tate la o umiditate de 30% până la 40% și apoi
uscate. până la 12 -14% pentru depozitare în condiții de siguranță. Cu o scădere atât de mare a
umidității, uscarea foarte lentă și precisă este esențială pentru a evita fisurarea boabelor, ceea
ce va reduce șa nsa de germinare. Valorile optime ale adâncimii patului de cob, a fluxului de aer
în sus și în jos și temperaturile sunt de o importanță deosebită pentru procesul de uscare.
Procesul de uscare este influențat de mulți parametri:
➢ Temperatura ambiental ă;
➢ Umiditate relativă ;
➢ Fluxul de aer și distribuția aerului ;
➢ Soi de semințe / hibrid ;
➢ Adâncimea containerului ;
➢ Cerința inițială și finală de umiditate
Pentru proiectarea și funcționarea uscătorului, este important să înțelegem și să
controlăm natura și caracteristicile tuturor acestor parametri.

2.1.1 Tipuri de usc ătoare la nivel global
Uscător cu o singura trecere a agentului de uscare :

Figura 2.1 Uscător cu o singura trecere a agentului de uscare

Uscător cu dubla trecere a agentului de uscare :

13

Figura 2. 2 Uscător cu dubla trecere a agentului de uscare

Uscător cu o singura trecere, reversibil :

Figura 2. 3 Uscător cu o singura trecere, reversibil

Uscător cu sec țiuni intercalate :

Figura 2. 4 Uscător cu secțiuni intercalate

Pe baza acestor principii de bază, marile companii din acest domeniu au dezvoltat
diverse sisteme de uscare automate.

14
2.1.2 Single Pass Reversing Dryer (SPR) construit de Bratney Companies
Utilizează cea mai recentă tehnologie de uscare a porumbului. Uscătorul SPR are
automatizări de ultimă generație pentru umplerea, uscarea și inversarea fluxului de aer, oferind
operatoril or un control de calitate, flexibilitate, precizie și performanță în timpul procesului de
uscare.
Unitățile modulare și un design simplificat permit o flexibilitate sporită și o construcție
rapidă și eficientă. Inovatoare, productivă și sigură – uscătorul SPR va permite operațiunii de
uscare a semințelor să facă un pas important în productivitatea, puritatea și calitatea semințelor.

Figura 2. 5 Uscătorul SPR (1)

Figura 2. 6 Uscătorul SPR (2)

SPR Ultimate Control dispune de :

15
– Unități modulare ventilator/arzător cu ventilatoare dedicate pentru fiecare celula, ce
permit o flexibilitate maximă a managementului și controlul calității. De asemenea, include
sistemul de control al temperaturii individuale și comenzile de deviere a aerului.
– Acces : Celule ușor de accesat și o platformă pe role în aer liber pentru acces rapid și
ușor în interior sau în exterior. Conveierul de tip Shell -out are uși accesibile pentru descărcarea
ușoară a stiuletilor.
– Vizibilitate: în celule le de uscare, între soiuri pentru a asigura puritatea sau verificați
liniile de umplere pentru a determina adâncimea patului de porumb.
– Protecția față de exterior : Trapele de încărcare ale usc ătoarelor, controlate de
dispozitivele de acționare automatizate și forma unică a acoperișului, ajută la protejarea de
elementele naturii.

2.1.3 Uscătorul de s ămânță de porumb în știuleți PETKUS DHD

Se folosește pentru uscarea eficientă a bobului de porumb fără cosuri. În cadrul
procesului Double -Pass Reverse, toate camerele de uscare sunt conectate între ele printr -un
sistem central de conducte de aer. Aerul cald este generat central de patru arzătoare /
ventilatoare. În primul pasaj, aerul de uscare intră prin conductele de aer din partea superioară
a camerei de uscare, unde face o uscare preliminară. Apoi, aerul ușor saturat iese din fundul
acestei camere și trece prin porumbul uscat anterior într -o a doua cameră de jos în sus, iar în
final aerul saturat răcit iese ca aer de eva cuare. Sistemul cu două treceri permite utilizarea
eficientă a energiei.
Caracteristici :
➢ uscare ușoară și ușoară prin utilizarea aerului superior și inferior
➢ operare cu arzător cu gaz sau cu ulei, precum și posibilitatea folosirii unui
schimb ător de caldu ră;
➢ numărul și dimensiunile camerelor de uscare sunt conform cerințelor clientului
întreg sistemul este controlat central de un software
➢ monitorizarea completă a temperaturii în sistem cu oprire automată dacă
temperatura de alarmă este depășită
➢ eficiența energetică îmbunătățită datorită clapetelor de bypass

16

Figura 2. 7 Uscătorul de sămânță de porumb în știuleți PETKUS DHD

2.1.4 Uscătorul de sămânță de porumb în știuleți PETKUS DHS
Uscătorul de porumb stiuleti PETKUS DHS este utilizat pentru uscarea eficientă din
punct de vedere energetic a bobilor de porumb smântână cu umiditate ridicată și este destinat
în principal procesării semințelor de înaltă calitate.
Fiecare cameră de uscare di n procesul de inversare cu un singur pas este echipată cu un
arzător și un ventilator și poate fi acționată fie cu o alimentare superioară, fie cu o alimentare
inferioară, ceea ce permite o uscare lentă și precisă.
Aerul cald este transportat afară după o singură trecere. Acest model permite un control
precis și independent al procesului de uscare pentru fiecare cameră de uscare individuală .
Caracteristici :
➢ uscare ușoară prin utilizarea aerului superior și inferior ;
➢ funcționeaz ă cu arzător cu gaz sa u cu ulei ;
➢ numărul și dimensiunile camerelor de uscare sunt conform cerințelor clientului ;
➢ sistemul complet este controlat central de un software ;
➢ monitorizarea completă a temperaturii în sistem si oprirea automată dacă
temperatur ă de alarmă este depășită .

17

Figura 2. 8 Uscătorul de sămânță de porumb în știuleți PETKUS DHD

2.1.5 Uscătoarele de porumb s ămânță modulare Cimbria Heid
Acestea sunt construite ca un sistem de camere modulare și pot fi pregatite fie ca
uscătoare cu o singură trecere, fie cu dubla trecere. Peretele uscătorului este realizat ca un profil
din oțel în formă de trapez. Baza înclinata este realizat ă din tablă de otel perforată ceea ce
permite ca aerul de uscare să treacă prin ea.
Construcțiile metalice, construcția acoperișurilor, a sc ărilor de acces etc, sunt proiectate
și furnizate conform cu cerințele individuale ale fiec ărui client.
Uscătorul de știuleți cu o singură trecere este construit din două rânduri de uscătoare
dispuse unul în fața celuilalt. Zona dintre celulele de uscare este folosit ă pentru transportul
porumbului.
Fiecare celula are o sursă proprie de încălzire și uscare precum și un ventilator, toate
instalate în exterior, în aer liber. Ventilatoarele suflă aer cal d prima data în sus prin sitele de
uscare, prin stratul de știuleti și apoi în atmosferă, iar apoi în jos, prin stratul de știuleti și este
eliminat în atmosferă.
Avantajele uscătoarelor cu o singura trecere (single pass)
➢ foarte flexibile, deoarece fiecar e celula de uscare are propriul său ventilator și
propria temperatura ;

18
➢ control individual pe fiecare celula de uscar e;
➢ util pentru hibrizi diferiți cu diferite temperaturi de uscare .

Figura 2. 9 Uscătoarele de porumb sămânță modulare Cimbria Heid

Umplerea celulelor de uscare are loc prin partea sup erioară, pe unde se transportă.
Sistemul este echipat cu atenuatoare de c ădere pentru a reduce viteza și impactul la c ădere în
celulele de uscare al știuleților. Desc ărcarea știuleților usca ți se face pri n mijlocul sau prin
partea lateral ă a camerei de uscare.

Figura 2. 10 Procesul de descărcare al știuleților

19
2.2 Tipuri de uscătoare folosite în Rom ânia

Uscătorul în flux continuu UFCO :
Reprezintă o instala ție metalică de tip coloană vertical ă având ca agent de uscare aerul
încălzit. Se folosește în principal pentru uscarea semin țelor de cereale, plante tehnice și furajere
cu bob mare, care sunt mai pu țin sensibile la traumatizare .
Uscătorul se compune dintr -un buncăr de alimentare, o coloană de uscare formată din 3
tronsoane, o coloană de răcire, hote de aer cald și rece, un dispozitiv de evacuare a semintelor
uscate (jgheab oscilant) cu trei turatii diferite, precum și un generator de aer cald, care
funcționează fie cu combustibil l ichid, fie cu gaze sau cu deșeuri agricole (ciocălăi). Întreaga
instala ție are o înălțime de 10 -15 m, în func ție de tip.
Tronsoanele coloanei de uscare s unt prevăzute în interior cu canale prin care agentul de
uscare este introdus la masa de semin țe, care cade gravita țional printre acestea.
Productivitatea uscătorului este de 6 t/oră, la o extrac ție a umidit ății de maximum 4%.
În mod obi șnuit, acest uscător lucreaz ă în flux continuu, dar poate lucra și în regım de șarj ă
(plin -gol).
Uscarea în proces continuu decurge astfel: semin țele rezultate din precur ățire se
depoziteaz ă în bunc ărul de alimentare, unde sunt pre încălzite, de unde trec în coloana de uscare
ale cărei termometre se regleaz ă corespunz ător cerin țelor specie i respective .
În aceast ă fază, jgheaburile oscilante pentru evacuarea semin țelor sunt închise. Dup ă
umplerea coloanei, se cupleaz ă ventilatoarele de aer cald și de aer rece apoi, dup ă cca. 20 de
minute se cupleaz ă electromotorul de ac ționare a dispozitivului care evacueaz ă semin țele.
Alegerea uneia din treptele de vitez ă pentru evacuare se face în func ție de procentul de extrac ție
ce se dore ște a fi realizat, la o vitez ă mai mare corespunz ând o extrac ție de ap ă mai mic ă.
(Întruc ât în primele 20 minute de func ționare a uscătorului, semin țele care s -au găsit în
tronsonul de r ăcire nu s -au uscat, ele trebuie reintroduse în bunc ărul de alimentare). Semin țele
care au trecut prin coloana de uscare cad gravita țional în tronsonul de răcire, unde s unt supuse
unui curent de aer a vând temperatura mediului ambient. Dup ă trecerea primei perioade de
încălzire și uscare, procesul decurge în flux continuu.
În cazul uscării în șarje, după umplerea uscătorului cu semin țe se cupleaz ă ventilatoarele
de aer cald și de aer rece, jgheabul de evacuare fiind închis. C ând semin țele ajung la umiditatea
stabilită, se cupleaz ă electromotorul la jgheabul oscilant și se evacuează integral semin țele. În
acest timp, accesul aerului cald este întrerupt, find cuplat numai ventilatorul pentru aer rece
Uscătorul IUC B -2:

20
Este un uscător mic, cu o capacitate de maximum 2 tone /oră la o extracție de 2%. El se
amplasează de regulă într -o clădire, iar generatorul se montează in exterior. Este folosit in
special pentru semintele marunte și pentru cantităti mici. Dispune de posibilitati de reglare mai
precise a debitului și a temperaturii de uscare.
Uscatorul US -17:
Este o instalatie de mare capacitate formată in principal dintr -o platformă – buncăr de
alimentare, 5 tronsoane de uscare, 2 tronsoa ne de r ăcire, ventilatoare pentru aer cald și rece.
Are o productivitate de 17 t/oră la o extrac ție de maximum 6%. Datorit ă înălțimii sale mari (15
m) trebuie să fie amplasat în afara clădirilor. Este destinat în special uscării unor cantit ăți mari
de semi nțe de cereale păioase.
Uscătorul T 685 :
Lungimea mare a usc ătoarelor orizontale – la cel descris anterior peste 13 m cre ează
unele dificult ăți în amplasarea acestor a în cadrul construc țiilor. Pentru evitarea acesteia au fost
concepute uscătoare orizontale cu benzi dispuse în mai multe etaje, cu flux continuu, dintre care
menționăm usc ătorul cu transportor tip T 685 construit de firma Petkus. El este recomandat în
special uscării semin țelor de ierburi, altor specii cu semin țe mici sau caracterizat e printr -o slabă
capacitate de curgere.
Uscătorul are o lungime de numai 6,2 m si capacitate de uscare de 900 kg/oră (semin țe
de Lolium) la o extractie de 4% apă. Se compune din patru benzi de site suprapuse, dintre care
trei superioare pentru uscare și u na inferioara pentru r ăcire. Sitele s unt confec ționate din
tesătură de s ârmă special.
Din buncărul de alimentare, semin țele sunt deversate pe prima sită, care le transportă pe
sita a doua și așa mai departe. Sub primele trei site este suflat aer cald, iar sub ultima sită aer
rece. Temperatura aerului și a semin țelor înainte și după răcire s unt înregistrate automat, iar un
dispozitiv adecvat supraveghează respectarea reglărilor.

Cerin țe pentru uscarea știuletilor de po rumb:
La porumb , umiditatea boabelor pe același stiulete este variabilă: boabele de la v ârf au
umiditatea cea mai mare, cele de la bază au umiditate mijlocie, iar cele de la mijlocul știuletelui
au cea mai mică umiditate. La un bob de porumb, umiditatea cea mai ridicat ă o are embrionul,
care ocupă și un volum mai mare comparativ cu al celorlalte cereale. Umiditatea rahisului
(ciocalăului) este mult mai mare dec ât cea a boabelor. Între umiditatea acestora există o rela ție
constantă.

21
Higroscopicitatea știuletilor este ridicat ă datorită structurii și compozi ției rahisului.
Schimbul de umiditate între rahis și mediul înconjurător se realizează în bună parte prin
intermediul embrionului care este situat în alveola ciocălăului, ceea ce face ca embrionul să se
afle permanent într-un mediu umed, favorabil deprecierii lui.
Umiditatea ridicată a porumbului la recoltare expune semin țele la ac țiunea
mucegaiurilor și a gerułui, de unde decurge necesitatea uscării acestuia în timp util, variabil cu
zona climatic ă.
Uscar ea semin țelor de porumb se face p ână la realizarea unei umidit ăți de 12 -14%, în
instala ții speciale, care dispun de posibilitatea de a regla și controla temperatura agentului
termic.
Procesul de uscare la porumbul pentru săm ânță parcurge c âteva etape (perioade)
determinate de specificul uscării în știuleti, de umiditatea acestora și de valorile parametrilor
agentului de uscare.
Aceste etape sunt:
a) perioada de încălzire;
b) perioada vitezei constante de uscare;
c) perioada de stagnare ;
d) perioada vitezei constante de uscare;
e) perioada vitezei descresc ânde de uscare .
a. Perioada de încălzire este de 4 – 5 ore. În decursul acestei perioade nu este indicat să
se folosească valori ridicate de temperatură, deoarece pot surveni fenomene de șișt ăvire sau de
călire a învelișului boabelor ;
b. Perioada vitezei constante de uscare. Reducerea umidită ții din boabe în timpul
acestei etape decurge uniform p âna în momentul c ând rahisul ajunge la temperatura la care
începe evaporarea apei de la suprafa ța lui și migrarea acesteia din interior; apa de la suprafa ță
boabelor se evaporă relativ repede și cu o viteză constantă.
Uscarea decurge într-un ritm cu at ât mai accelerat cu c ât umiditatea semin țelor este mai
mare. Ea mai depinde de temperatura agentului t ermic de umiditatea relativă și de presiunea
aerului insuflat. La uscarea știuleților apare însă o stagnare a difuziunii interne a umidită ții
boabelor, fapt care ofer ă o explica ție pentru perioada următoare .
c. Perioada de stagnare. Umiditatea de la suprafa ță și din interiorul rahisului care
migrează c ătre exterior întâlnește în cale boabele de porumb.

22
Inițial acestea aveau o umiditate mai mică însă, în acest moment, ele se g ăsesc în
perioada constantă de uscare, dar mișcarea apei din ciocălă u provoacă o stagnare a ritmului de
uscare a boabelor și în cele mai multe cazuri ridică procentul lor de umiditate. Stagnarea este
cu at ât mai lungă cu c ât umiditatea ini țială a rahisului este mai ridicată și grosimea stratului de
știule ți mai mare.
d. Perioada vitezei constante de uscare. După ce prin eliminarea surplusui de umiditate
din rahis, se stabilește un echilibru intre rahis și boabe, reducerea umiditătii din boabe continuă
cu o viteză constant ă.
e. Perioada vitezei descresc ânde de uscare. În această perioadă umiditatea rahisului
devine mai mic ă decât umiditatea boabelor și suprafata acestuia este uscată. Viteza de uscare
este determinat ă numai de difuziunea intern ă a umidită ții. Pentru accelerarea acestei difuziuni
este indicat să se ridice te mperatura agentului termic p ână la limita maximă admisă (43°C). La
sfârșitul acestei perioade, evaporarea apei se micșoreaz ă simțitor, iar viteza de uscare scade
brusc tinz ând către valoarea zero.
Deși uscarea în știule ți este neeconomicoasă datorită fapt ului că necesită folosirea de
energie în plus pentru uscarea ciocălăilor, ea este totuși larg r ăspândită, deoarece se poate ob ține
o sămânță de calitate mai bună dec ât la uscarea separată a boabelor. La utilizarea acestui mod
de uscare, germenele semin țelor, încastrat în alveola rahisului, este bine protejat de socul pe
care îl produce agentul termic c ând este bine dirijat. Astfel se impiedică deshidratarea rapid ă și
fisurarea germenului.
În afară de consumul suplimentar de energie pentru uscarea ciocălăil or trebuie re ținut și
faptul că datorită rezistentei slabe a masei de știuleti la trecerea agentului termic se consumă
mai mult aer cald, implicit mai multă energie.
În literatura de specialitate se găsesc recomandări pentru uscarea mai economică a
porumbului de s ămânță în dou ă faze:
➢ Uscarea știuletilor pînă la o umiditate a boabelor de cca 18 -20%, umiditate la care
prin batozare se înregistrează un procent minim de semin țe deteriorate ;
➢ Uscarea în continuare a boabelor rezultate la batozare p ână la o umiditate de 12 –
14%.
Se recomandă de asemenea aplicarea sistemului de “dryaerare" care const ă în
următoarele: semin țele se usucă p ână la o umiditate de 14 -16%, dup ă care se trec într-o celulă
de siloz fară răcire și sunt l ăsate în repaus pentru 6 -10 ore după care sunt supuse aerării active;
se realizează astfel o reducere a umidită ții cu până la 2% în condi țiile unei eficiente sporite.

23
Acest procedeu nu este specific semintelor de porumb, el putand fi aplicat cu același
succes si la uscarea altor seminte.
În instala țiile pentru uscarea porumbului, încălzirea agentului termic se face cu gaz sau
cu motorină, gazele de ardere amestec ându-se cu aer cald și introduc ându-se apoi în celulele de
uscare cu ajutorul unui ventilator.
O instala ție de control automat supraveghează arderea combustibilului asttel c ă
temperatura agentului termic să fie constantă în cadrul limitelor prescrise.
Exist ă varianta unui generator de aer cald care folosește drept combustibil cioc ălăi de
porumb, aerul încălzin du-se indirect printr -un schimbător de căldură. Acest generator este
conceput ca un aerator de combustibil solid, func ționând cu deșeuri agricole (ciocălai).
El se compune din:
➢ două focare (camere) pentru arderea deșeurilor;
➢ două alimentatoare ale camerel or de ardere ;
➢ două schimbătoare de căldură ;
➢ instalatie de automatizare amplasată in casa generatorului ;
➢ coșuri de fum si tubulatură de legătură intre generator si camera de amestec .
Principalele caracteristici tehnice sunt:
➢ puterea calorică a ciocălăilor ;
➢ temperatura agentului termic ;
➢ temperatura gazelor la intrarea in schimbător ;
➢ temperatura gazelor la ieșirea din schimbător ;
➢ debitul de aer pentru uscare ;
➢ consum de de șeuri.
Camera de amestec este construită din beton avand un perete format din jaluzele, care
permit debitarea aerului atmosferic și tubulatură pentru aerul cald primit de la generator .
În această cameră este amplasat un ventilator centrifugal necesar pentru insuflarea
agentului termic în usc ător. Leg ătura între camera d e amestec și cele dou ă tunele ale uscătorului
se face printr -un alt tunel care are șubăre ce pot dirija agentul termic în unul sau celălalt tunel.
Instala ția de automatizare cuprinde:
➢ dispozitivele de pornire și de oprire a benzilor de alimentare și de e vacuare;
➢ traductorii de temperatură ai fiecarei celule; dispozitivele de pornire și oprire a
ventilatorului

Tehnologia de uscare :

24
Înainte de punerea in functiune a uscatorului este necesar să se verifice următoarele:
➢ etanșarea ușilor de la celule lăsand deschise numai pe cele de admisie ; și evacuare
a agentului termic ;
➢ eliminarea in totalitate a boabelor de la porumbul uscat anterior ;
➢ existenta și buna func ționare a tuturor instala țiilor pentru măsurarea temperaturii și
a presiunii aerului .
După executarea acestor verificări se procedează la umplerea celulelor cu știuleti. Pentru
ca presiunea static ă a aerului insuflat să fie uniform ă în toata masa, în vederea ob ținerii unei
uscări uniforme, stratul de știuleți trebuie s ă aibă o pozi ție paralel ă față de fundul înclinat al
celulei. Se recomand ă ca ini țial acest strat s ă fie mai înalt cu 0,3 -0,5 m în partea superioar ă a
planului înclinat deoarece, în timpul uscării, volumul știuletilor se reduce la cca 73% din cel
inițial și drept urmare o parte din ei alunecă pe panta.
Pentru a se putea controla înălțimea de încărcare, pere ții interiori ai celulelor trebuie
marca ți cu benzi diferit colorate la înălțimile de 2,0; 2,5; 3,0; 3,5 m.
În paralel cu mărirea stratului de știuleti, crește în acela și timp și presiunea statică, astfel
că uscarea pretinde un interval de timp mai lung. De asemenea, dacă la încărcarea celulelor,
boabele desprinse nu se împrăștie pe întreaga suprafa ță a celulei, ci cad în anumite por țiuni ale
planului înclinat, se creeaz ă pungi prin care aerul nu poate pătrunde. În aceste pungi presiunea
static fiind mai mare uscarea știuleților se face neuniform, iar în cazuri extreme poate avea loc
chiar mucegairea sau încolțirea boabelor.
Temperatura de uscare a agentului termic trebu ie să fie de maximum 43 grade C, variind
în func ție de umiditatea semin țelor.
Pentru ob ținerea un ei eficiente maxime a uscării, agentul termic se refolosește
respect ându-se următoarea regul ă: cel proaspăt încălzit, mai uscat se introduce în celulele cu
porumb mai uscat, iar agentul termic mai rece, folosit, se introduce în celulele cu porumb mai
umed. Se permite astfel trecerea aerului cu temperatura și puterea de uscare cea mai ridicată
prin porumbul cu umiditatea cea mai mare.

25
CAPITOLUL III . METODA DE LUCRU

3.1 Scopul lucr ării și metoda de lucru
Lucrarea își propune s ă realizeze un studiu documentar privind solu țiile tehnice de
uscare a porumbului existente pe plan intern și extern și să eviden țieze o solu ție tehn ică mai
puțin răspândită care presupune utilizarea produselor secundare rezultate din procesu l de
condi ționare a știuleților, respectiv ciocălăii, drept combustibil pentru realizarea necesarului de
căldură pentru uscare .
Aceasta variant ă tehnic ă presupune recuperarea cioc ăneilor rezulta ți în procesul de
prelucrare a porumbului știuleti pentru sămânța și utilizarea lor în ciclul curent de prelucrare
sau în ciclul din anul urmator .
Aceasta formula de lucru conduce la o serie de avantaje economice privind ob ținerea
unor c osturi de produc ție mai sc ăzute.
Pemtru eviden țierea celor men ționate mai sus se va realiza un studiu de caz privind
uscarea porumbului la S .C KWS Semin țe S.R.L.
Prezentarea societ ății S.C KWS Semin țe S.R.L și procesul de ob ținere a semin ței de
porumb la aceast ă companie se prezint ă în continuare .

3.2 Recoltarea loturilor semincere din portofoliul KWS
Asigurarea calitatii semintelor hibride de porumb depinde de aplicarea mai multor
masuri tehnologice speciale.
Porumbul se recolteaz ă la maturitate deplin ă care se realizeaz ă aproximativ în 55 – 60
zile dupa ofilirea m ătăsii la știuleți. Recoltarea porumbului poate fi f ăcută de dou ă feluri manual
sau mecanizat:
➢ manual necesit ă multă mână de lucru , dar este încă folosită;
➢ mecanizat ă se poate face sub forma de știuleti sau sub form ă de boabe.
În primul rand, c ând se organizeaz ă recoltarea loturilor de hibridare, trebuie s ă se aib ă
în vedere perioada optim ă în care s ă se ob țină randamentul calitativ maxim. Devansarea
recoltatului presupune cheltuieli mari, determinate de uscarea știuletilor în vederea pierderii
apei din s ămânță până la nivelul de p ăstrare a l acestora.
Întarzierea efectu ării acestei lucr ări determin ă pierderi mari de produc ție de sem ințe, fie
ca urmare a c ăderii sau fr ângerii tulpinilor, fie datorit ă scutur ării boabelor de pe știuleți.

26
În acest caz, mai apar și alte neajunsuri, determinate de apari ția unor boli care contribuie
la deprecierea sensibil ă a calit ății semin țelor.
Din motivele mai sus men ționate se recomand ă ca recoltarea loturilor de hibridare de
porumb s ă se înceap ă când umiditatea boabelor scade sub 35%. Recoltarea ar putea începe chiar
după realizarea fazei de maturitate fiziologic ă, când umiditatea semin țelor este de circa 40 -45%.
În aceast ă fază, dac ă uscarea artificial ă s-ar face imediat cu temperaturi moderate (32 –
34 grade C), germina ția ar fi asigurat ă, dar în mod practic costurile pentru uscare ar fi foarte
mari. De aceea, faza de începere a recoltatului este cea în care umiditatea este sub 35%.
Odat ă început ă, lucrarea de recoltare ar trebui terminat ă până când umiditatea boabelor
a ajuns la 22 -25%. Sub acest prag de umiditate se vor înregistra pierderi sporite.
În scopul evit ării oric ăror am estecuri mecanice care s ă ducă la impurific ări biologice,
înainte de începerea recoltatului trebuie s ă se aib ă în vedere urm ătoarele aspecte:
➢ tipul hibridului din care se produce s ămânța;
➢ tipul formelor: androfertile sau androsterile ;
➢ modul de utilizare a formelor parentale ;
➢ umiditatea boabelor;
Ordinea de recoltare în cadrul unui lot de hibridare este determinat ă de starea de s ănătate
a plantelor, de diferen țele între formele parentale privind caracteristicile de maturitate, de tipul
formelor parentale (androfertile sau androsterile), precum și de posibilit ățile de recoltare
mecanizat ă.
Exist ă cazuri speciale atunci c ând se stabile ște ordinea de recoltare: situa ția în care
știuleții formei mam ă sunt la începutul unui atac de Fusarium. Recoltatul în acest caz trebuie
început mai devreme, respectiv atunci c ând umiditatea boabelor este sub 30%. Recolta ți în
aceast ă fază, știuleții trebuie s ă fie aflui ți imediat la sta ția de uscare și procesare a semin țelor.
În astfel de cazu ri, știuleții recolta ți nu se vor depozita în grămezi, pentru c ă exist ă
pericolul dezvolt ării rapide a atacului de Fusarium, ceea ce influen țează o rapid ă contaminare
a întregi i cantit ății de știuleți atât cu aceast ă boală, cât și cu alte boli. Fenomenul poate
determina compromiterea par țial a produc ției de s ămânță. Pentru efectuarea acestei lucr ări,
echipele de muncitorii care recolteaz ă porumbul s ămânța vor fi instruite și supravegheate
permanent de catre speciali știi unit ății produc ătoare, în vederea execut ării cât mai corecte a
opera țiunii de recoltare.

O aten ție deosebit ă trebuie acordat ă respect ării cu stricte țe a intr ării utilajelor doar pe
rândurile formelor androfertile sau androsterile la care se face lucrarea de recoltare.

27
Nerespectarea m ăsurilor men ționate duce la posibilitatea de a ap ărea amestec mecanic
între cele dou ă forme și la sc ăderea capacit ății de produc ție a semin ței hibride ob ținute din lotul
semincer respectiv.
La efectuarea recoltatului mecanic cu combin ă trebuie luate m ăsuri corespunz ătoare de
echipare si reglare a acesteia în vederea evit ării pierderilor, traumatiz ării boabelor .
Depanu șarea știuleților se face în func ție de natura hibridului și de capacitatea de
depănușare a sta ției, pornind de la cerin ța de a traumatiza c ât mai pu țin boabele de porumb de
pe știuleți.
Se vor lua masuri de cur ățare perfect ă a tuturor organelor de lucru ale combinelor, pe
întregul traseu, de la intrarea și până la ieșirea știuleților din acestea , precum și a mijloacelor de
transport a știuleților.
O condi ție foarte important ă ce trebuie respectat ă la recoltatul mecanizat este ca loturile
de hibridare s ă fie recoltate numai în știuleți. Acest lucru este necesar pentru a evita
impurificarea fizic ă a loturilor, pentru protejarea semin țelor de porumb c ât și datorit ă cerin țelor
impuse de spa țiile de uscare din sta ția de procesare. Pe l ângă toate acestea, dep ănușarea
știuleților și batozarea boabelor (ac țiuni care se pot face în combin ă), se fac cu mai multă
delicatete în stația de condi ționare.

3.3 Cerin țe agrotehnic e impuse utilajelor la recoltat
Utilajele ce particip ă la recoltarea porumbului trebuie s ă asigure respectarea anumitor
cerin țe de calitate, și anume:
➢ Pierderi totale de boabe nerecuperabile maximum 2% ;
➢ Boabe sparte sub 1,5%;
➢ Impurit ăți în masa de boabe sub 0,25%;
➢ Boabe în mas ă tocată sub 0,8% ;
➢ Gradul de depanusare a stiule ților mai mare de 90%;
➢ Vătămarea știuleților mai mic ă de 3% ;
Pentru a asigura indici de calitate în limitele admisibile, utilajele impun o serie de
condi ții:
➢ Plantele s ă nu fie c ăzute;
➢ Lanul s ă fie uniform ca densitate și faza coacerii .
➢ Lanul s ă fie uniform ca diametre de tulpini, de știuleți, ca rezisten ță la deta șare a
știuleților de pe tulpini, iar boabele s ă fie bine prinse pe cioc ălăi;

28
➢ Știuleții să aibă o rezisten ță redus ă la desprinderea de pe tulpini, iar boabele s ă fie
bine prinse pe cioc ălăi;
➢ Să se asigure mijlacele de transport necesare fluxului ne întrerupt de recoltare .

Figura 3.1 Exemplificări

29
3.4 Condi ționarea semin țelor de p orumb în Sta ția de procesare și condi ționare KWS
Siliștea din jude țul Br ăila

Prelucrarea semintelor este o activitate complex ă, care înglobeaz ă foarte mult ă munc ă
fizică, dar și munca de specialitate. Numai dup ă prelucrare și dupa ob ținerea documentelor de
calitate putem spune c ă porumbul adus din c âmp devine s ămânță. Prin prelucrare înțelegem
toate activit ățile care se desf ășoară de la intrarea semin țelor brute (porumb știuleți) în sta țiile
de procesare s ămânța și până la depozitarea sacilor pe pale ți, cu eticheta de conformitate lipit ă.
Prelucrarea în stația KWS Sili ștea presupune urm ătoarele procese:
➢ Transport materie prim ă – porumb știuleți către sta ție;
➢ Receptie cantitativ ă și calitativ ă;
➢ Desc ărcare știuleți;
➢ Depănușare știuleți porumb ;
➢ Sortare manual ă;
➢ Uscare ;
➢ Batozare ;
➢ Precur ățire grosier ă;
➢ Depozitare în silozuri sau sacu jumbo ;
➢ Curățire;
➢ Calibrare ;
➢ Gravitare ;
➢ Tratare ;
➢ Însăcuire ;
➢ Paletizare ;
➢ Certificare ;
➢ Depozitare final ă pe pale ți;
➢ Livrare .

3.4.1. Recep ția, cântărirea și analiza porumbului s ămânța știuleți
Pregătirea semin ței de porumb pentru comercializare, în vederea sem ănatului, prezint ă
unele particularit ăți determinate de umiditatea ridicata a boabelor și de necesitatea calibr ării
pentru a asigura un sem ănat uniform și de precizie.
Recoltarea știuleților din loturile d e hibridare se poate face c ând umiditatea boabelor
este sub 35%.

30
Managerul de c âmp, responsabil cu producerea și procesarea semin țelor stabile ște
împreun ă cu responsabilii zonali un program de recoltare a porumbului s ămânță în func ție de
precocitatea hibridului, umiditatea boabelor , caracteristici particulare ale hibridului, capacitatea
de lucru la recoltare, mijloacele de transport și capacitatea de uscare a stației.
Recoltarea știuleților de porumb s ămânța se efectueaz ă conform deciziei interne și cu
acordul inspectorului de semin țe autorizat care a efectuat inspec ția în câmp și care va elibera
documentele de transport din c âmp.
Operatorul economic înregistrat ca agricultorul multiplicator și cu care firma are un
contract de multiplicare, are responsabilitatea men ținerii identit ății și purit ății varietale a
semin țelor prin m ăsuri de evitare a posibilit ății de impurificare ulterioa re.
Transportul știuleților de porumb s ămânță în sta ție se face vrac, pe baza programului de
recoltare, pentru a evita amestecul între hibrizi și a se asigura capacitatea de lucru a instala țiilor
de uscare.

3.4.2 Cântărirea
Cântărirea știuleților de porumb se face la intrarea în sta ția KWS, pe c ântarul bascul ă
verificat metrologic, de c ătre personal instruit în acest sens , eliber ându-se tichet de c ântărire
pentru fiecare transport.

3.4.3 Desc ărcarea, dep ănușarea și sortarea porumbului
După verificarea documentelor de însoțire a m ărfii și eliberarea tichetului de c ântar,
camioanele încărcate cu știuleți se deplaseaz ă la rampa de descarcare sau, dup ă caz, c ătre
platforma de a șteptare, în vederea desc ărcării ulterioare.
La desc ărcarea știuleților sunt prelevate probe din masa de știuleți, probe care s ă
reprezinte fidel calitatea și randamentul la preluare a partidei de s ămânță.
Pentru verificarea c ât mai eficient ă a sort ării, înaintea de a începe desc ărcarea
mijloacelor de transport, pentru fiecare hibrid se formeaz ă monstre etalon.
Aceste mostre trebuie s ă cuprind ă știuleți tipici hibridului și alăturat știuleți
necorespunz ători care vor fi înlăturați prin sortare.

31

Figura 3. 2 Descărcarea porumbului

Podeaua este operat ă hidraulic. Trei cilindri hidraulici monta ți orizontal fac posibil ă
deplasarea produsului de -a lungul podelei. În timpul func ționării, segmen ții podelei se
deplaseaz ă împreun ă, mișcând produsul în acela și timp.

Figura 3. 3 Sortarea porumbului

Apoi segmen ții revin la pozi ția ini țială în mod secven țial, fiecare al trei -lea segment
mișcându-se la unison. Aceasta permite ca frecarea segmen ților sta ționari s ă țină produsul pe
loc p ână ce urm ătorul ciclu începe.
După descărcarea știuleților din mijlocul de transport pe podeaua p ășitoare de la recep ție,
porumbul cu p ănuși este preluat de c ătre benzi transportoare p ână la dep ănușătoare.

32

Figura 3. 4 Preluare porumb

Știuleții dep ănușați ajung prin c ădere pe mesele de sortare manual ă, iar p ănușile
rezultate sunt preluate de c ătre benzile transportoare sunt încărcate în remorci și transportate
din sta ție pe baza unui contract de prest ări servicii.
Sortarea manual ă a știuleților se face imediat dup ă descărcarea la mesele de sortare, de
către persoane instruite și sub îndrumarea unui cadru tehnic de specialitate în scopul elimin ării
știuleților necorespunz ători:
➢ știuleți netipici hibridului;
➢ știuleți afecta ți de ciuperci patogene(Fusarium, Nigrospora oryzae, Ustilago);
➢ știuleți ataca ți de d ăunători;
➢ știuleți sistavi;
➢ știuleți imaturi ;
➢ resturi vegetale.

33
Eliminarea unor astfel de știuleți este absolut necesar ă, deoarece prezen ța acestora în
masa de s ămânță ar contribui at ât la diminuarea sensibil ă a valorii biologice și culturale a
semin țelor, c ât și la proliferarea bolilor și dăunătorilor.
Cantitatea de știuleți necorespunz ătoare usc ării rezultat ă în urma sort ării este preluat ă
prin benzi transpo rtoare, eliminat ă din s ămânță și cântărită.
Știuleții sorta ți sunt directiona ți prin benzile transportoare la celulele de uscare
planificate.

Figura 3. 5 Sortare știuleți

3.4.4 Prelevarea e șantioanelor de știuleti la recep ție în sta ție

Aceast ă opera ție are drept scop stabilirea modului de prelevare a e șantioanelor de
porumb la recep ția știuleților în stația de condi ționare .
La recep ția știuleților în sta ție, persoanele acreditate preleveaz ă eșantioane din fiecare
mijloc de transport în timpul desc ărcării, la mesele de sortare. Prelevarea se face aleatoriu din
puncte diferite astfel s ă cuprind ă întreaga mas ă de știuleți, iar eșantionul s ă fie reprezentativ
pentru partida de s ămânță. Mărimea e șantionului compus este aproximativ 10 kg, cantitate
obținută din minimum trei subeșantioane.
După prelevare e șantionul este depozitat într-un ambalaj , identificat printr -o etichet ă,
sigilat și stocat. Eticheta con ține urm ătoarele date: agricultorul multip licator, specia, hibridul,
cantitatea și data.
Eșantioanele astfel ob ținute concur ă la determinarea analizelor de puritate fizic ă,
umiditate și randamentul boabelor la știuleți.

34
3.4.5. Determinarea randamentului de boabe la știuleți
Acest procedeu se realizeaz ă cu scopul de a avea o informa ție cât mai clar ă asupra
cantit ății de semin țe recep ționate în stație la condi ționare.
La recep ția semin ței știuleți în sta ție, personalul acreditat preleveaz ă eșantioane din
fiecare mijloc de transport și le identific ă fiecare sac de probe cu o etichet ă. Etichet ă conține
următoarele informa ții: agricultorul multiplicator, specia, hibridul, cantitatea și data. Dup ă
prelevare se fac analize de puritate fizic ă și umiditate.

3.4.6. Uscarea porumbului știuleți
Uscarea semin țelor este încredin țată unui personal calificat, cu experien ță, acreditat în
domeniul proces ării. El trebuie s ă țină eviden ța tuturor înregistr ărilor efectuate asupra
temperaturii, umidit ății semin țelor și a agentului de uscare și a înălțimii stratului de știuleți din
celulele de uscare.
Procesul de uscare este un proces lent pentru a nu afecta embrionul semin ței. Se porne ște
cu temperatura de 35 grade C în prima faz ă de uscare, p ână când umiditatea ajunge la 20%,
după care se schimb ă fluxul de aer și se continu ă cu temperaturi de 41 -43 gr. C.
Modul de uscare este caracteristic fiec ărui tip de hibrid și depinde de gradul de
umiditate, procesul dur ând de la 40 -70 de ore p ână la 90 -110 ore în unele cazuri. Opera țiunea
de uscare se încheie atunci c ând umiditatea boabelor este de 12 -14%.
Uscarea se face în celule de uscare numerotate. Interiorul lor este marcat cu vopsea, în
benzi, pentru a evita supra încărcarea și a se urm ări înălțimea stratului de știuleți în func ție de
umiditatea boabelor. Dup ă încărcarea celulelor se trece la uscarea propriu -zisă.

Figura 3.6 Celula de uscare, sta ția KWS

35
Înălțimea stratului de știuleți în usc ătoare:

Tabelul 3.1
Hibridul Umiditatea boabelor
Sub 20% 21-29% Peste 30%
Înălțimea stratului de știuleți
Hibrid simplu 2,8 – 3,0 2,2 – 2,8 2,0 – 2,2
Hibrid dublu sau
triliniar 3,0 – 3,2 2,5 – 3,0 2,3 – 2,5

Figura 3.7 Banda transport știule ți către celulele de uscare

Figura 3.8 Banda transport știule ți către celulele de uscare nr. 14

36

Figura 3.9 Celula de uscare; verificare înălțime încărcare cu știule ți

Uscarea se face cu combustibil solid (ciocanei). Temperatura agentului termic la
intrarea în celule este verificat ă de către operatorul arz ătorului prin citirea cadranului indicator
al senzorului de temperatur ă. În cazul dep ășirii temperaturii maxime setat e (43 grade C), o
alarm ă este declan șată atrăgând aten ția operatorului și a șefului de tur ă. Temperatura este
imediat sc ăzută prin deschiderea u șii de alimentare a arz ătorului.

Figura 3.10 Arzător cu ventilator și coloan ă de aer

37

Figura 3.11 Alimentarea arz ătorului cu cioc ănei

Figura 3.12 Arzătorul usc ătorului

Figura 3.13 Indicator temperatura aer la intrare în celulele de uscare și alarmă depășire
temperatur ă

38
Procesul de uscare a porumbului trece prin mai multe etape (perioade ) determinate de
specificul uscării în căptușeli, umiditatea acestora și valorile parametrilor agentului de uscare.
Aceste etape sunt :
a) perioada de încălzire;
b) perioada vitezei constante de uscare (faza I) ;
c) perioada de stagnare ;
d) perioada vitezei constante de uscare (faza II) ;
e) perioada descresc ândă de uscare .

a. Perioada de încălzire este de 4 -5 ore. În decursul acestei perioade nu este indicat s ă
se foloseasc ă valori ridicate de temperatur ă, deoarce pot surveni fenomene de sist ăvire sau de
călire a înveli șului boabelor.
b. Perioada vitezei constant de uscare (faza I)
Reducerea umiditatii din boabe în timpul acestei etape decurge uniform p ână în
momentul c ând rahisul ajunge la temperatura la care începe evaporarea apei de la suprafa ța lui
și migrarea acestea din interior.
Uscare a decurge într-un ritm mai accelerat cu c ât umiditatea semin țelor este mai mare.
Ea mai depinde de temperatur ă a agentului termic, de umiditatea relativ ă a boabelor și de
presiunea aerului insuflat. La uscarea știuleților apare însă o stagnare a difuziuni interne a
umidit ății boabelor, fapt care ofer ă o explica ție pentru perioada urm ătoare.
c. Perioada de stagnare
Umiditatea de la suprafa ță și din interiorul rahisului care migreaz ă către exterior
întâlnește în cale boabe de porumb. Inițial acestea aveau o umiditate mai mic ă, însă în acest
moment ele se g ăsesc în perioada constant ă de uscare, dar mi șcarea apei din rahis (cioc ănel)
provoac ă o stagnare a ritmului de uscare a boabelor și în cele mai multe cazuri ridic ă procentul
lor de umiditate. Stagnarea este cu at ât mai lung ă cu cât umiditatea ini țială a rahisului este mai
ridicat ă și grosimea stratului de știuleti mai mare.
d. Perioada vitezei constant de uscare (faza II). După ce prin eliminarea surplusului de
umiditate din rahis, se stabile ște un echilibru între rahis și boabe, reducerea umidit ății din boabe
continu ă cu o vitez ă constant ă.
e. Perioada vitezei descresc ânde de uscare
În aceast ă perioad ă umiditatea rahisului devine mai mic ă decât umiditatea boabelor și
suprafa ța acestuia este uscat ă.

39
Viteza de uscare este determinat ă numai de difuziunea intern ă a umidit ății. Pentru
accelerarea acestei difuziuni este indicat s ă se ridice temperatura agentului temic p ână la limita
maxim ă admis ă (43 grade C). La sf ârșitul acestei perioade, evaporarea apei se mic șoreaz ă, iar
viteza de uscare scade brusc tinz ând către valoarea 0.

Temperatura agentului termic în func ție de umiditatea boabelor
Tabelul 3.2
Umiditatea boabelor % Temperatura agentului termic (*C)
35 36
30-35 36-38
25-30 38-40
20-25 40-42
Sub 20 43

Pentru a obține o eficiență maximă de uscare, agentul termic este reutilizat respectând
următoarea regulă: cea proaspăt încălzită, mai uscată, este introdus în celule cu porumb mai
uscat, iar agentul termic mai rece, utilizat, este introdus în celule cu po rumb mai umed. În timpul
uscării, probele sunt prelevate din celulele de uscare și umiditatea boabelor este verificată
pentru a determina sfârșitul uscării.
Probele sunt prelevate la întâmplare, din cel puțin 5 puncte echidistante sub formă de
șah, se rec oltează 2 -3 pui de porumb.
Recoltarea lor se face din adâncimea masei de 30 -40 cm porumb a celulei; fiecare
știulete se curăță în proporție de 3 -4 rânduri și boabele sunt ambalate imediat, strâns, în pungi
de plastic și se determină procentul de umiditate . Dacă umiditatea boabelor este cuprinsă între
12-14%, uscarea stilettelor s -a încheiat.

3.4.7. Batozarea porumbului știuleți

După uscare, știuleții sunt răspândite în bețișoare speciale prin acțiunea căruia se
desprind boabele din rahis. În acest circuit de pregătire și semințele de porumb, batozarea este
un rol foarte important, căruia trebuie acordată atenția cuvenită.

40
Batozele trebuie s ă fie cur ățate și reglate, încât să se evite, pe o parte orice posibilitate
de impurific ări mecanice, iar pe de alt ă parte, să se fac ă o desprindere complete a boabelor de
pe rahis f ără traumatizarea sau fisurarea semin țelor.
În timpul procesului de batozare , se prelevează probe pentru a determina umiditatea
boabelor trecute și puritatea fizică. Probele sunt prelevate din ciocănei și prezența boabelor în
masa de ciocălăi este determinată după batozare.
Toate aceste informații sunt înregistrate într -un registru de flux în care sunt notificate
următoarele:
➢ umiditatea semințelor bătute;
➢ puritatea fizică a seminței bătute;
➢ prezența boabelor în masa de ciocănei la sfârșitul batozării celulei.

Figura 3.14 Batoza MR20

41
Porumbul dep ănușat intr ă în cutia batozei prin gura de intrare. Ma șina trebuie s ă fie
uniform și complet încărcată pentru a preveni ca știuleții necur ățați de boabe s ă iasă din ma șină.
Batozarea u șoară se realizeaz ă prin mi șcarea și presarea știuleților între ei și asupra
pereților cu tije. Presiunea variabil ă, controlat ă de un dispozitiv cu arc, de varia ție a presiunii,
folose ște la ajustarea contra presiunii pentru a men ține un nivel acceptabil de știuleți, la ie șirea
din batoz ă, pentru a asigura batozarea uniform ă și complet ă.

Figura 3.1 5 Panou comand ă Hală batozare

Figura 3.16 Precur ățitor Delta; dua batozare

42

Figura 3.17 Transportor pneumatic al cioc ăneilor

Figura 3.18 Clădire depozitare cioc ănei. Capacitate 10 0 tone

Dupa batozare, semin țele sunt transferate cu ajutorul benzilor de transport și a
elevatoarelor în unul din cele 32 silozuri av ând capacitatea 160 mc. Înălțimea maxim ă a
silozurilor este de 25 metri. Cioc ăneii sunt transfera ți cu ajutorul ventilatorului pneumatic într-
un depozit de aproximativ 10 0 tone.

43
3.4.8. Microcalibrarea și emiterea comenzii de procesare
Aceasta etap ă se efectueaz ă după batozarea știuleților de porumb s ămânță și înaintea
efectu ării calibr ării, rezultatele ob ținute urm ând a ne da indica țiile primare de procesare pentru
sămânță. Astfel se stabile ște forma de calibrare.
De asemenea, în urma opera ției de microcalibrare prin prelucrarea datel or, se ob ține
numărul estimat de saci ce urmeaz ă a fi produ și, parametru care st ă la baza emiterii comenzii
de procesare și a procesului de emitere a etichetelor furnizor și oficiale.

3.4.9. Precur ățirea semin țelor de porumb
Mașinile care realizeaz ă aceast ă opera țiune trebuie s ă fie foarte bine cur ățate de alte
semin țe, în special de cele de porumb, și reglate corespunz ător (tarar aspirator, color sorter, site,
masă gavita țional ă) pentru ca aceast ă ultim ă opera țiune, de mare exactitate și fine țe, din
procesul de procesare al semin țelor s ă fie făcută la nivel corespunz ător. Ca urmare, toate
componentele mașinilor utilizate la condi ționare trebuie s ă fie foarte bine reglate și calibrate,
astfel ca s ămânța să aibă valoare a cultural ă de cea mai bun ă calitate.

3.4.10. Calibrarea semin țelor de porumb
Folosind ma șini adecvate, condi ționarea semin țelor de porumb se face prin calibrarea
acestora pe 2 – 4 dimensiuni, în func ție de solicit ări.
În mod obi șnuit semin țele se calibreaz ă cu ma șini speciale care sunt echipate cu anumite
site, care împart s ămânța în mai mute calibre astfel:
➢ Mare lat (LL);
➢ Mare rotund (LR);
➢ Mediu lat (ML);
➢ Mediu rotund (MR);
Se mai poate folosi și schema redus ă de calibrare, însă nu mai pu țin de dou ă calibre
(lung și rotund).
Opera țiunea de calibrare a semin țelor are semificatia sa, întruc ât prin separarea
semin țelor dup ă dimensiuni sau chiar dup ă greutatea specific ă a acestora se ob țin semin țe
uniforme care, la rândul lor, au unele însușiri și determin ă realizarea unor culturi cu r ăsărire și
dezvoltare mai uniforme a plantelor.

44
3.4.11. Sortarea boabelor de porumb dup ă culoare
Scopul acestei operații este obținerea semințelor de calitate prin eliminarea din semințe
prin culoare, boabe bolnave, imature (subdezvoltate) și cele de altă culoare.
În urma analizelor informative despre germinare și puritate, calitatea semințelor este
cunoscută după purificare. În funcție de indicii de calitate ai lotului de semințe (germinare mai
mică de 90%, puritate fizică mai mică de 98%), se decide direcționarea seminței către mașina
de sortare a culorilor sau nu.
Fluxul de semințe pentru purificare în mașina de sortare a culorilor nu este separat cu
unele lămpi fluorescente după culoare. Sămânța este sortată astfel încât să fie condusă de un
transportor cu ecartament. Surplusul de semințe rămas, nesortat, este transportat de elevatori la
buncărul de alimentare a sortatorului de culori. Semințele aruncate ca necorespunzătoare (boa be
de altă culoare, bolnave, rupte) sunt luate de o bandă transportoare, măcinate și depozitate într –
un sac.

3.4.12. Tratarea semin țelor
Având în vedere că la cultivarea porumbului, majoritatea agenților patogeni și dăunători
se transmit prin semințe și sol, iar atacul lor se manifestă din perioada de germinare -emergență,
provocând pagube semnificative, inclusiv compromiterea culturii, este necesar să se adopte un
sistem complex de măsuri. care, în multe cazuri, se bazează pe tratamentul seminț elor.
Pentru a preveni fenomenul putregaiului semințelor și răsadurilor în primele etape ale
vegetației, se recomandă tratarea semințelor cu unul dintre următoarele produse: Flowsan FS,
Maxim XL 035FS . Pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor, semințele sunt tratate cu
următoarele produse: Cruiser 350FS, Poncho 600 FS. Operația de tratament se efectuează cu
mașini speciale care distribuie produsul în mod uniform pe semințe.

3.4.13. Ambalarea, sigilarea și marcarea semin țelor
Amba larea este o operație indispensabilă pentru a facilita unele operațiuni legate de
circulația, depozitarea și recuperarea semințelor; facilitează depozitarea, previne contaminarea
mecanizată a semințelor; asigurarea marketingului convenabil și operațional; la vânzare cu
amănuntul facilitează vânzarea este mai rapidă sau mai rapidă dacă se poate face o prezentare
corectă pentru a putea oferi un comparator pentru a putea identifica utilizatorii care să aibă grijă
de ei așa cum doresc (hibrid sau calibru).

45
Tipu l de ambalaj și forma lor sunt stabilite și sunt luate în considerare cerințele stabilite
în contractul de livrare a semințelor către client (cumpărători). Ambalajul este realizat în pungi
de hârtie de aceeași dimensiune, formă și capacitate, din hârtie re zistentă, saci noi, rezistente la
rupere în timpul manipulării, depozitării și transportului și nu afectează calitatea semințelor; în
saci junbo confecționate din material textil cu o capacitate de până la 1200 kg. Ambalarea se
face cu mașina de ambalat saci.
Sigilarea se face sub supraveghere oficială și se iau în considerare următoarele: sigiliul
utilizat este banda adezivă cu mențiunea IN CS sau sigiliul acceptat de autoritatea competentă
teritorială. Unul sau mai multe sigilii noi nu pot fi sigilate decât în mod oficial sau sub
supraveghere oficială.
Marcarea pachetelor se face sub supraveghere oficială și se face cu eticheta oficială
adezivă pentru saci de hârtie sau plasticizată pentru saci jumbo

3.4.14. Depozitarea semin țelor de porumb
Semințele de porumb sunt depozitate în depozite, depozite sau silozuri, unde
temperatura și umiditatea sunt principalii factori exter ni, împreună cu prezența dăunătorilor
care influențează procesele fizice și fiziologice în interiorul sămânței.
În depozitul de semințe, temperatura și umiditatea aerului trebuie să fie cât mai uniforme
pe toată perioada de depozitare a semințelor. Depozitele trebuie construite pe uscat, astfel încât
apa să nu picure din ploaie sau din zăpada topită. Influența negativă a temperaturii și umidității
aerului asupra germinării se manifestă printr -un număr mare de germeni anormali și o creșter e
lentă a celor normali.
Temperatura și umiditatea din depozite sunt monitorizate permanent cu ajutorul
termoigrometrelor calibrate, fixate în interiorul depozitului, la o înălțime de 2 metri de podea.
Semințele sunt păstrate uscate în interiorul depozitu lui, până la o umiditate sub cea
critică și păstrate în condițiile obișnuite ale mediului, ambalate în spații care asigură cea mai
mare protecție împotriva variațiilor de temperatură, umidității și a altor factori care pot cauza
daune semințelor.
Acest si stem de depozitare este economic și cele mai mari cantități de semințe sunt cele
de porumb care sunt păstrate pentru o perioadă scurtă de timp, 6 -7 luni. Când semințele au
rămas în stoc timp de 2 -3 ani, și -au menținut indicii tehnici de calitate.
Temperatura de depozitare și umiditatea semințelor înregistrate până în depozite au fost
de maximum 20 de grade Celsius și 85% pentru porumb și maximum 14 grade Celsius și 80%
pentru floarea soarelui.

46
3.4.15. Dezinfec ția, dezinsec ția și combaterea roz ătoarelor
Scopul acestei operațiuni este de a crea condiții optime în spațiile de depozitare și de a
menține calitatea semințelor fără pierderi calitative și cantitative. Puterea sau datele pot fi
menținute timp de aproximativ o oră ori de câte ori este nece sar, urmărind lichidarea tuturor
surselor de infecție și infestare cu agenți patogeni, dăunători și rozătoare în depozit și pe terenul
din stația de condiționare și depozitele de depozitare a semințelor.
În același timp, toate echipamentele, instalațiile, ambalajele și materialele utilizate la
uscarea, curățarea și depozitarea semințelor sunt dezinfectate și dezinfectate. După activitate,
toate deșeurile, deșeurile și resturile sunt eliminate din depozite, din depozite, din celulele de
uscare și din celulel e silozului, lucrările de dezinfectare și control a rozătoarelor sunt făcute și
apoi după termenul de acțiune, spațiile sunt ventilate.

3.5 Calculul elementelor tehnologice ale usc ării

Cantitatea de cioc ănei necesar ă pentru a usca 1 tona de porumb știule ți
Tabelul
Cantit ăți tone
Total știuleți plus p ănușă 6850
Pănușă 992
Știuleți dep ănușați 5858
Stoc din 2017 50
Total cioc ănei 2018 668
Cioc ănei cump ărați 2018 206
Total cioc ănei consuma ți 2018 924
Cioc ănei pe stoc dec. 2018 219
Consum cioc ănei pt . a usca 1 ton ă porumb brut 0.135
Consum cioc ănei pt .a usca 1 ton ă știuleți 0.158

Randament = (masa cioc ănei/masa știuleți) x 100 = 924/5858 x 100 =>
Randament = 15.77 %

47
CAPITOLUL IV . REZULTATE OB ȚINUTE

4.1 Prezentarea KWS Saat SE
KWS SAAT SE este o companie europeană independentă și de familie cu sediul în
Germania care se concentrează pe creșterea plantelor, cu activități în aproximativ 70 de țări.
KWS este al cincilea cel mai mare producător de semințe din lume, bazat pe vânzări. Gama de
produse cuprinde soiuri de semințe pentru sfeclă de zahăr, porumb, cereale, rapiță și cartofi.
Literele majuscule "K", "W" și "S", în numele KWS, reprezintă Klein Wanzlebener Saatzucht,
ceea ce înseamnă reproduce rea semințelor de la Klein Wanzleben.
Sediul central al companiei era în Klein Wanzleben, un oraș din estul Germaniei, situat
în apropierea orașului Magdeburg.
Principalele sale piețe se află în zonele climatice temperate din Europa, America de
Nord și d e Sud, Africa de Nord și Asia. KWS are o rețea de peste 30 de stații de reproducere,
130 stații de testare și aproximativ 60 de filiale (Anexa nr. 1) .
Principiile companiei KWS sunt:
1. Creștem și amelioram potențialul genetic prin programe remarcabile de cercetare și
reproducere.
2. Livrăm cele mai bune semințe pentru fermierii noștri.
3. Fermierii au încredere în noi ca intr -un partener puternic pe intregul lanț de valori
adăugate.
4. Creem libertate antreprenorială și ajutăm angajații tale ntați să isi dezvolte adevaratul
lor potențial.

Figura 4.1 Prezentarea societ ății KWS Semin țe, Rom ânia

48
KWS Semințe S.R.L., subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei
companii multinaționale din domeniul semințelor din agricultură, cu o cotă de piață în creștere
de 13% din piața semințelor certificate.
KWS Semințe S.R.L. ocupă in Romania locul III la porumb (13% cota de piata), locul
I la porumb siloz, locul III la rapița de toamnă (13% cota de piata) și locul I la sfec la de zahăr
(25% cota de piata).
Compania este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându -se în prezent de
o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în aproape 17 ani la peste 150 angajați.
KWS ÎN ROM ÂNIA:
1993 – primele teste din România de hibrizi KWS
1999 – promovarea hibrizilor de porumb și a soiurilor de rapiță în România
2000 – începe vânzarea de rapiță în România
2001 – începe vânzarea de semințe de porumb cu cei mai competitivi hibrizi KWS din
România
2002 – începerea produc ției de semințe hibride pentru porumb și floarea soarelui
4 DECEMBRIE 2002 – Se înființează KWS SEEDS SRL – filiala Grupului german
KWS
18 august 2005, Alexandria – deschiderea stației de cercetare și perfecționare KWS
2006 – începerea înmulțirii semințelo r de grâu
2007 – investiții în propria stație de procesare și condiționare a semințelor la cel mai
înalt standard atât pentru piața locală, cât și pentru export (Bulgaria, Germania, Franța, Anglia,
Austria, Italia, Ungaria, Croația, Cehia, China, Japonia). Fiind o investiție majoră a companiei
germane KWS SAAT AG, stația de prelucrare și condiționare a porumbului este dotată cu cele
mai moderne echipamente specializate: curățare prealabilă, calibrare, gravitație, tratament,
ambalare, paletizare și ambalare, toate aceste procese fiind controlate electronic programe
computerizate .
2011 – finalizarea investiției în propriul laborator specializat în controlul calității
semințelor, laborator acreditat conform legislației în vigoare.
29 noiembrie 2012 – inaugura rea propriei Stațiuni de Cercetare – Ameliorare în
localitatea Alexandria, județul Teleorman
PREZENT – suntem în top 3 companii multinaționale din domeniul semințelor, cu o
cotă de piață în creștere de 13% din piața semințelor certificate.

49
4.2 Prezentarea S țatiei de Procesare – Condi ționare porumb KWS

Amplasarea obiectivului: localitatea Sili ștea, Jud. Br ăila
Stație de procesare – Condiționare este o investiție majoră a companiei germane KWS
în România sau este construcția proprie a stațiilor de prelucrare a porumbului, în Silistea, județul
Brăila, folosită cu cele mai moderne echipamente specializate – pre-curățare, calibrare,
gravitație, tratament, ambalare, paletizare și ambalare – toate procesele sunt controlate prin
programe elec tronice.
KWS S emințe desfășoară activități complexe de prelucrare a semințelor, în propria
stație de uscare și condiționare, asigurând un flux continuu, prin echipamentul de teren
achiziționat de companie, pentru activitățile de producție de semințe din Ro mânia. De
menționat, de asemenea, că energia utilizată în procesul de uscare este 100% regenerabilă,
reducând considerabil cantitatea de CO2 eliberată în atmosferă și reducând mai mult decât
semnificativ costurile consumului de energie .
Achiziția a fost fi nalizată în 2007, în prezent Stația oferă fermierilor semințe de cea mai
înaltă calitate, atât pentru regiunea Europei de Sud -Est, cât și în multe alte părți importante din
Europa și restul lumii – Germania, Franța, Italia, Spania, Rusia, Belarus, Ucraina, Slovacia,
Japonia.

Figura 4.2 Stație de procesare – Condiționare

Stația de prelucrare a porumbului KWS are o suprafață de 5.000 mp capacitate de
stocare, la cele mai înalte standarde de calitate, 32 de celule silo, ceea ce înseamnă o capacitate
suplimentară de alte 5.000 tone, permițând astfel manipularea eficientă atât a stocurilor, cât și
a producției noi procesate.

50
De asemenea, Stația de prelucrare a porumbului KWS este dotată cu cele mai moderne
facilități, în ceea ce privește s pațiile sociale, atelierele de întreținere și parcarea echipamentelor
agricole de teren.
Anul 2011 a adus, de asemenea, finalizarea investiției în laboratorul său specializat în
controlul calității semințelor, laborator acreditat conform legislației în vig oare.
Astfel, KWS Semin țe este unul dintre cei mai importanți furnizori de semințe de cea
mai înaltă calitate, atât pentru România, cât și pentru toate piețele acoperite de compania -mamă
din Germania.

4.3 Conceptul de economie circular ă integrat în procesul de uscare a porumbului de
sămânță în Sta ția KWS Sili ștea
Ca urmare a consumului agresiv de resurse, acesta trebuie să renunțe la modelele
economice liniare existente (extracția materiilor prime, procesarea produsului, utilizarea,
stocarea deșeurilor) și să adopte noi modele de gestionare durabilă.
Reciclarea este o parte esențială pentru a asigura această conexiune între punctul inițial
și final al procesului, prin reabilitarea materialelor din procesul de producție. Această dinamică
oferă astfel circularitate pentru economie, cu consecințe asupra minimizării consumului de
resurse naturale, dezvoltării oportunităților de afaceri, optimizării costurilor și creării de locuri
de muncă.
Europa trebuie să -și transforme modelul economic dintr -un m odel de „obținere,
fabricare, utilizare, eliminare” a creșterii – un model liniar care pornește de la premisa că
resursele sunt abundente, disponibile și ieftine de eliminat – într-un model care favorizează
reutilizarea, repararea, recondiționarea și recic larea materialelor și produselor existente.
Păstrând valoarea produselor și materialelor cât mai mult timp și generând mai puține
deșeuri, economia UE poate deveni mai competitivă și mai rezistentă, reducând în același timp
presiunea asupra resurselor valo roase și a mediului.
Acesta este mesajul pe care se bazează noul pachet economic adoptat de Comisia
Europeană la începutul lunii decembrie 2015.
Pachetul include măsuri ambițioase care acoperă întregul ciclu de viață al produselor,
de la proiectare și producție la consum și o mai bună gestionare a deșeurilor atunci când
produsele ajung la sfârșitul vieții utile.

51
Dispozițiile pachetului de economie circulară adoptat în decembrie 2015 de Comisia
Europeană includ o serie de propuneri legislative de revizuire a directivelor privind deșeurile,
creșterea țintelor de reciclare pentru toate fluxurile și vizează încurajarea statelor membre în
tranziția către o economie circulară care stimulează competitivitatea globală să consolide ze
creșterea economică și să creeze noi locuri de muncă.

Figura 4.3 Economia Circulară

Pornind de la afirmațiile de mai sus și de la faptul că energia termică utilizată în procesul
de uscare este 100% regenerabilă, putem enumera următoarele avantaje:
➢ reducerea considerabilă a cantității de CO2 eliberată în atmosferă, mai mult decât
scăderea semnificativă a costurilor consumului de energie ;
➢ îndeplinirea unei proporții semnificative din cerințele stabilite de Comisia
Europeană privind economia circula ă.
Pentru un studiu mai aprofundat a consumurilor energetice, in anul 2017 am desfasurat
un audit energetic pe intregul contur de consum energetic al KWS Semin țe S.R.L.
“Motorina și benzina au fost utilizate pentru mijloacele de transport ale societății.
Energia electrică este utilizată pentru asigurarea funcționării instalațiilor electrice de la sediul
social și cele trei puncte de lucru. Gazele naturale sunt utilizate la centralele murale pentru
încălzire și apă caldă. Din p roducția secundară, ciocălăii de porumb rezultați în procesul de
prelucrare de la punctul de lucru din Siliștea, se obține energie termică prin arderea în cele 8
cuptoare, energie utilizată pentru uscarea porumbului știuleți.”

52
Analiza consumului de energi e termică pe anul 2016 se poate sintetiza în tabelul
următor:

Consum de energie termică în anul 2016
Tabelul 4.2
Tip fluid energetic Consum
(tep) Pondere consum
(%)
Energie electrică 104.695 15.35
Gaze naturale 12.343 1.80
Benzină 6.900 1.01
Motorină 174.927 25.64
Energie termică produsă
din cioc ălăi 383.398 56.20
TOTAL 682.262 100.00

Tabelul de mai sus arată greutatea fiecărui fluid energetic atunci când avem în vedere
energia recuperată din arderea ciocanelor.
Ponderea consumului de energie regenerabilă în totalul energiei termice consumate de
KWS Semințe este de 56,20%
Procentajul este într -adevăr semnificativ dacă avem în vedere faptul că 15% din
consumul care reprezintă energia electrică plasează KWS Semințe în rândul marilor
consumatori de energie din România, iar motorina și benzina (care reprezintă doar 50% din
energia regenerabilă) de un număr de 75 de mașini și 8 stivuitoare pe parcursul unui an întreg.
Pe lângă auditul energetic și pentru că orice afacere se baze ază în cele din urmă pe
câștiguri financiare, am calculat beneficiile utilizării ciocanelor în procesul de uscare a
semințelor de porumb în loc de a folosi gaz metan. Consumul, costurile și cheltuielile sunt cele
corespunzătoare anului 2018.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de energie termică consumat ă pentru
uscare în august și septembrie 2018.

53
Tabelul 4.3

Din calculul urm ător, se observ ă că ciocălăii utiliza ți în 2018 reprezint ă echivalentul a
422.275 metri cubi de gaz metan sau a 4455 MWh energie consumat ă.

0.086
Anul Luna Ciocalai consumati KG KWh/KG Ciocalai Total consum KWh Total consum MWh (Coef. de transformare: 1 MWh = 0,086 tep)
August 489,182 4.82 2,357,857.24 2,357.86 202.776
Septembrie 435,073 4.82 2,097,051.86 2,097.05 180.346
924,255 4,454,909.10 4,454.91 383.122
Total 383.1Consum Energie termica – Biomasa (ciocalai) KWS Seminte 2018
2018

54
Consumul de 4455 MWh se încadrează în categoria B.4, cu un cost de 176 lei / MWh.

Echivalentul în lei a 4455 MWh de energie produsă prin arderea gazului metan este în
funcție de prețul afișat de SC GazEst:

4455 𝑥 176 ,04 = 784 .258 𝑙𝑒𝑖 𝑠𝑎𝑢 165 .107 𝑒𝑢𝑟𝑜 (1 𝑒𝑢𝑟𝑜 = 4,75 𝑙𝑒𝑖)

Pentru a eficientiza timpul de uscare și consumul de combustibil regenerabil, am început
un program de investiții în celulele de uscare. Auditul energetic din 2017 a susținut și a
confirmat necesitatea și eficiența unui astfel de sistem:

„Implementarea unui sistem de măsurare a temperaturii aerului încălzit în cazan și
introdus în coloana de uscare. Acest lucru va evita creșterea t emperaturii aerului introdus în
spațiul de uscare peste valoarea critică de 45 ° C. De asemenea, va fi posibilă controlarea
procesului de uscare, prin ajustarea fluxului de aer în funcție de umiditatea din porumb .”

Soluție tehnică implementată:
Soluție tehnică pentru monitorizarea a 32 de senzori wireless în conformitate cu
specificațiile tehnice primite. Detaliile sistemului de monitorizare și componentele acestuia vor
fi descrise mai jos.

Soluția include următoarele produse / servicii:
Lista de echipamente:
➢ 32 senzori NTC ;
➢ 8 module IO ;
➢ 1 router wireless ;
➢ Tablou de monitorizare cu PlantwatchPro 3 ;
➢ Panou electric / sistem de monitorizare ;
➢ Senzori ;
➢ Materiale electrice .

55

Diagrama de comunica ție:

Figura 4.4 Diagrama de comunicație

Sistem monitorizare PlantwatchPro3 :

Potrivit pentru instalații mici și mijlocii în conformitate cu standardele HACCP, inclusiv
exportul de date și trimiterea rapoartelor prin e -mail.
➢ Permite accesul la distanță prin interfața gra fică web.
➢ Display: 7 inch, 65000 culori
➢ Rezoluție: 800x600px
➢ Alimentare: 24V
➢ Numărul de instrumente: 32

56

Figura 4. 5

Soluția propus ă include 32 de senzori NTC ce vor fi citit ți prin intermediul unor module
de achizi ție IOM (max 4 senzori NTC per modul). Fiecare modul de achizi ție va fi montat într-
o cutie PVC IP65 preg ăurită cu presetupe și precablat ă cu terminale de conexiune.
➢ Alimentare: 24VAC
➢ Condi ții de operare: 0…50C
➢ Grad Protec ție: IP20

Figura 4. 6

Pentru conectarea facil ă la sistemul de monitorizare va fi folosit un router wireless care
va asigura o re țea wireless accesibil ă din cl ădirea de birouri.
Alimentare: 12V (adaptor 230@12V)
Condi ții de operare: -20…50C
Grad Protec ție: IP55

57
Datele pe care ni le furn izeaz ă acest sistem se vor prezenta mai jos , astfel:

Voi prezenta usc ătorul NR . 1, celelalte usc ătoare comport ându-se identic.
Pe 11 august și pe 12 august 2018 usc ătorul NR 1 cu celulele 1, 2, 3, 4 a fost gol.

Celula 1 – galben
Celula 2 – albastru
Celula 3 – verde
Celula 4 – mov

Figura 4. 7 Uscător

Senzorii măsoară temperatura din celulele goale de uscare.
Temperaturile variau de la 15 la 33 de grade C timp de 24 de ore.
Diferența de temperatură dintre celule vine din expunerea lor la cele 4 puncte cardinale
și influența soarelui asupra fiecărei celule.

58
De asemenea, diferența de temperatură între celule este observată în timpul zilei, odată
cu trecerea soarelui de la E la V.
Se observă egalizarea temperaturilor în timpu l nopții, când influența soarelui dispare,
iar metalul uscătorului se răcește.

Pe 13 august 2018, a început recolta de porumb de semințe și a început umplerea
celulelor din uscătoarele cu pui. Incendiul din arzătorul de uscător a început la ora 21:00,
temperatura crescând cu aproximativ 5 grade în fiecare din cele 3 celule.

Figura 4. 8

Pe lângă modul grafic care este mai u șor de urm ărit, softul ofer ă informa ția și în format
Excel. Datele înregistrate sunt urm ătoarele:

V01 Usc ător 1 – Senz. u șa 1
V02 Usc ător 1 – Senz. u șa 2
V03 Usc ător 1 – Senz. u șa 3
V04 Usc ător 1 – Senz. u șa 4

59
V01 V02 V03 V04
2018/8/13 20:00:00 29.70 30.40 29.50 24.40
2018/8/13 20:30:00 28.70 28.90 28.50 23.90
2018/8/13 21:00:00 33.20 30.90 34.00 22.90
2018/8/13 21:30:00 36.20 36.90 37.00 22.90
2018/8/13 22:00:00 36.70 37.40 37.50 23.40
2018/8/13 22:30:00 35.70 36.90 37.00 23.40
2018/8/13 23:00:00 36.70 37.90 38.00 23.40
2018/8/13 23:30:00 35.20 36.40 36.50 23.40
2018/8/14 00:00:00 35.20 36.40 36.50 23.40
2018/8/14 00:30:00 37.20 38.90 39.50 23.40
2018/8/14 01:00:00 32.70 34.40 34.50 23.40
2018/8/14 01:30: 00 34.70 36.90 37.50 23.40
2018/8/14 02:00:00 36.20 38.40 38.50 23.40
2018/8/14 02:30:00 35.20 36.90 35.50 23.40
2018/8/14 03:00:00 35.70 37.90 37.00 23.90
2018/8/14 03:30:00 36.70 38.90 39.00 23.90
2018/8/14 04:00:00 36.20 38.40 38.50 23.90
2018/8/14 04:30:00 38.20 38.40 40.50 24.40
2018/8/14 05:00:00 36.20 38.40 39.00 24.40
2018/8/14 05:30:00 36.20 38.40 38.50 24.90
2018/8/14 06:00:00 36.2 0 38.40 38.50 24.40
2018/8/14 06:30:00 23.70 24.90 24.00 23.90
2018/8/14 07:00:00 33.70 35.40 36.00 23.40
2018/8/14 07:30:00 36.20 37.90 38.50 24.90

Datele sunt înregistrate la un interval de 30 minute.

În paralel cu înregistr ările electronice, personalul laborant p ăstreaza o eviden ță a usc ării
în format clasic:

60

Figura 4. 8

Astfel, din caietul de eviden ță a usc ării, putem observa ca: în data de 13 august, celulele
C1, C2 si C3 ale U1 au fost încărcate cu hibrizi proveni ți din c âmp, la umidit ățile:
C1 – 36%
C2 – 36,2%
C3 – 36%
Temperaturile notate de personalul de servici în caietul de flux sunt cele m ăsurate la
gura de admisie în usc ător:
Ora 20 – 37 gr. C
Ora 23 – 37 gr. C
Ora 02 – 38 gr. C
Ora 05 – 37 gr. C
Ora 07 – 38 gr. C

După trecerea prin masa de știuleți, aerul umed a fost eliberat în atmosfer ă (indica ția A
din grafic).
În toate celulele a fost acela și hibrid KWS.

61
CAPITOLUL V . CONCLUZII ȘI RECOM ANDĂRI

Spre deosebire de alte variante de uscare la care energia necesar ă se cheltuie ște, în acest
caz energia consumat ă este gratuit ă deoarece combustibilul este preluat de la lotul semincer
anterior.
Așa cum am ar ătat în capitolul IV, prin utilizarea energiei regenerabile s -au facut
economii substan țiale, în valoare de aproximativ 784.258 lei sau 165.107 euro.
Pe lângă beneficiile financiare, mai putem enumera:
➢ reducerea considerabilă a cantității de CO2 degajată în atmosferă;
➢ îndeplinirea unei proporții semnificative din cerințele stabilite de Comisia
Europeană privind economia circulară.
În același timp, implementarea sistemului automat de înregistrare și monitorizare a
uscării datelor are o valoare adăugată activi tății din Stația de Procesare – Condiționare.
În comparație cu informațiile furnizate de factorul uman, acest sistem este mai precis și
ne oferă date înregistrabile și opozabile, valabile pentru fiecare celulă. Acesta este un lucru
pozitiv, deoarece uscare a porumbului de semințe este un proces foarte sensibil, iar o creștere a
temperaturii peste o anumită limită poate amortiza semințele și indicii de calitate ai acesteia.
Pe l ângă trasabilitatea semin ței din lotul semincer p ână la beneficiarul final,
trasab ilitatea procesului de condi ționare face parte din standardul înalt pe care compania îl
urmărește și îl implementeaz ă permanent.
Graficele sunt foarte reprezentative și permit urmarirea rapid ă a cre șterilor sau sc ăderilor
de temperatur ă, put ând semnala anumite deficien țe în procesul de uscare. Sc ăderile de
temperatur ă apar în procesul continuu de uscare atunci c ând o celul ă este desc ărcată pentru
batozare sau în cazul în care personalul desemnat nu își îndepline ște sarcinile de serviciu.
Sistem ul a facut ca în 2018, perioada de uscare s ă scadă cu aproximativ 10% ceea ce a
eficientizat procesul de condi ționare și implicit a eliminat eventuale cheltuieli suplimentare
provenite din utilizarea sta țiilor partenere.
De asemenea, timpii mai scur ți de usca re au permis ca lan țul format din : utilaje de
recoltat din c âmp – camioane transport marfa – Stația de procesare, s ă fie folosit mai eficient,
cu beneficii pentru toti cei implica ți.

62
BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.petkus.com/
[2] https://www.bratney.com/equipment/storage -drying/ear -corn-drying -systems ;
[3] http://www.cimbria.com/
[4] http://gazest.ro/
[5] https://environ.ro/ro/economie -circulara/conceptul -de-economie -circulara ;
[6] Bucurescu, N., Roman, D., Croitoru, P., Negruț, C. (1992). Sămânța și pregătirea
acesteia pentr u însămânțare , Ed. Ceres București ;
[7] Popa Z. Viorel (2017). Raport de audit energetic pe Întregul contur de consum
energ etic al S .C KWS Semin Țe S.R.L.

63

ANEXE

64
ANEXA NR. 1

65

66

67

68

69