Ștefan.alexandru.en Ge [604650]

1

ECONOMIA JAPONIEI

Ștefan Alexandru -Cristian
LMA, an 1, EN -GE

2 1. Abstract

Această lucrare este efectuată cu s copul de a cerceta și de a an aliza modul în care
Japonia își adm inistrează activitatea economică și modul prin care această țară pune capăt
dificultăților la nivel economic , care diferă în funcție de complexitatea și tipul acestora.
Japonia este o țară unică în lume , iar vasta sa extindere culturală a ajuns la nivel
mondial. Multă lume se întreabă de ce Japonia este o țar ă atât de prosperă și cum reușește
să-și gestioneze afacerile economice atât de bine , însă și statul japonez, ca și orice alt stat, a
trecut prin anumite perioade și evenimente care au avut un impact major asupra economiei
țării. Așadar această lucrare, se concentrază asupra impacturilor economice cunoscute de
Japonia , de-a lungul timpului, atât cele pozitive, c ât și cele negative. Vom afla despr e cum
Japonia a găsit o me todă de a pune capăt anumitor probleme economice, dar și cum acest
stat prosperă în domeniul economic.

3 2. Literature Review:
2.1. Impactul investițiilor străine:
Gu Hijie în Journal of Economic Structures , titlul articolului : „Outward foreign direct
investment and employment in Japan’s manufacturing industry ”;
În acest articol se analizează impactul ISD (investițiile străine directe) extern e ale
Japoniei asupra producției interne și a ocupării forței de muncă în industria prelucrătoare.
Odată cu extinderea economică a Japoniei în lume, exista teama că producția afiliaților străini
va înlocui exportul și producția țării de origine. În consecință, va provoca pagube în sistemul
economic japonez, constând în pierderea locurilor de muncă în industria prelucrătoare, care
necesita multă forță de muncă. Articolul menționat analizează trei efecte: efectul de
promovare a exportului, cel de substitu ție a exportului și cel invers al importului. Concluziile
artciolului vizează că impactul negativ al efectului de substituție a exportului și al efectului
invers al importului este mai mare decât impactul pozitiv al efe ctului de promovare a
exportului, fapt ce duce la scăderea în producția internă din industria prelucrătoare a Japoniei
și, totodată, la șomaj, efect denumit „Hollowing -Out”. De asemenea, constată că efectul
„Hollowing -Out” a devenit mai grav în ultimii ani (2000 -2014) , odată cu dezvoltarea
expansiunii japoneze în întreaga lume. Este o problemă esențială pentru Japonia în a găsi o
modalitate de a schimba structura economiei pentru a rezolva efectul „Hollowing -Out”.
Guvernul japonez a depus eforturi pentru efectuarea acestei schimbări.

2.2. Migrați a rural -urban ă a tinerilor muncitori:
Shinji Sugayama în Asian Journal of German and European Studies , titlul ar ticolului:
„Organizing rural -urban migration of young workers: roles of labor market institutions in
postwar Japan ”;
În acest articol se abordează felul în care numeroși tineri muncitori au fost dispuși să –
și găsească un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor. Structura ocupațională și
industrială a Japoniei a cunoscut mari schimbări în perioada postbelică. Acestea au fost
influențate de fluxul absolvenților de liceu din mediu rural spre cel urban. Între anii 1955 –
1964, 6 milioane de tineri de 15 ani au intrat pe piața muncii, dupa finalizarea învățământului
obligatoriu. Articolul relatează dezvoltarea postbelică a locurilor de muncă și explică
mecanismele utilizate pentru aceasta migrație. Succesul a fost obți nut cu prețul libertății de
alegere profesională, la care tinerii muncitori ar trebui să aibă dreptul. Articolul
concluzionează faptul că această migrație a tinerilor muncitori a dezvoltat fluxul forței de
muncă și a repus în funcțiune mai multe se ctoare economice dacât cele primare (agricultura,
silvicultura, pescuit etc).

4 2.3. Emisiile de CO 2:
Shunsuke Okamoto în Journal of Economic Structures , titlul articolului : „Impacts of Growth
of a Servi ce Economy on CO2 Emissions: Japan’s Case ”;
Articolul menționat susține faptul că tranziția structurală căt re o economie de servicii
a cooperat la scăderea emisiilor de gaze CO 2. Articolul se focalizează pe economia statului
japonez pe parcursul a trei calupuri de perioade de timp: 1990 -1995, 1995 -2000 și 2000 -2005
și a descompus modificările emisiilor de CO 2 provenite din industriile interne, detaliate în 5
factori cooperativi: efectul tehnic, de compoziție industrială, de scară economică, de scară de
import și de compoziție de import. Concluziile articolului arată că pe o perioadă de 15 ani ,
efectele tehnice din interiorul sectoarelor transportului oceanic și rutier de marfă au sprijinit
semnificativ efectele tehnice generale în procesul de modificare a emisiilor de gaze cu efect
de seră. În această perioadă, efectele menționate au fost fundamentale pentru a permite
Japoniei să își atingă țelul de reducere a emisiilor de CO 2, conform Protocolului de la Kyoto.

2.4. Interdependența dintre Japonia și China :
Mitsuo Yamada în Journal of Economic Structures , titlul articolului: „Input -Output Analysis
of the Interdependece Between Japan and China Through Japanese Overseas Production ”;
Distribuirea întreprinderilor dintr -o țară în alta schimbă modelul comerțului dintre ele.
Printre cele mai renumite interdependențe la nivel mondial este cea dintre Japonia și China,
în care țările se sprijină reciproc în economia acestora. Pe teritoriul Chinei există firme și
filiale japoneze care au rolu l de a întări legăturile economice dintre aceste două state. Așadar,
acest articol pune în lumină două subiecte principale: contribuția regională a elementelor
adăugate și a importurilor față de creșterea cererii în sectorul filial japonez și analiza
schim bării producției din Japonia în China. Globalizarea economiilor acestor două state a
permis formarea acestei interdependențe, determinând ca firmele din aceste țări să -și lărgească
sfera de activitate. Articolul surprinde modul în care întreprinderile japo neze contribuie la
dezvoltarea economică a statului chinez prin furnizarea de bunuri și servicii pe piața internă
chineză, exportarea către piețele mondiale și furnizarea de bunuri intermediare pentru a
sprijini producția chineză. Cu toate că această inter dependență era un punct forte atât regional,
cât și mondial, aprecierea yenului și îmbătrânirea populației japoneze au forțat firmele
japoneze să micșoreze producția internă și să o mărească pe cea externă. Articolul
concluzionează faptul că schimbarea pro ducției din Japonia în China a avut ca efect scăderea
bunurilor finale în Japonia și creșterea bunurilor finale produse de firmele japoneze în China.
În acest caz se poate observa o reducere a valorii adăugate japoneze, care are loc în aproape
toate secot arele economice ale Japoniei și o creștere a valorii adăuate a sucursalelor japoneze
din statul chinez , care este mai mică decât reducerea capitalului adăugat din Japonia.

5 2.5. Modificări ale structurilor input -output:
Kiyoshi Yonemoto în Journal of Economic Structures , titlul articolului : „Changes in the
input -output structures of the six regions of Fukushima, Japan: 3 years after the disaster ”;
Acest articol pune în lumină schimbările în structurile input -output și comerciale din
cele 6 regiuni din Fukushima, după cutremurul, tsunami -ul și accidentul de la centrala
nucleară Fukushima Daiichi din 2011. Efect ul de ondulare al structurilor menționate, care a
scăzut în unele regiuni în urma dezastrului, a revenit la momentul respectiv la normal și, în
unele cazuri, s -a îmbunătățit. În regiunile care au suferit pagube grave din cauza dezastrului,
efectele asupra mai multor sectoare, cum ar fi cel primar (agricultura, silvi cultura etc) sunt
mici și există exponenți care arată că aceste sectoare nu prea au beneficiat de reconstrucție. În
urma analizei efectuate după 3 ani de la dezastru s -au remarcat următoarele est imări: scăderile
din sectorul primar și cele din electricitate și gaze au fost mai vizibile în zonele cele mai
afectate de dezastru, prudcția pentru construcții a crescut, iar industria prelucrătoare a crescut
în sud. Rata de import a scăzut și este consid erată mai stabilă, iar în general, pe măsură ce
reconstrucția evoluează, structurile economice revin treptat la starea inițială.

2.6. Acordul de Parteneriat Economic Japonia -Filipine (JPEPA) :
Al Faithrich C. Navarrete & Virgillio M. Tatlonghari în Journal of Economic Structures , titlul
articolului: „An emp irical assessment of the effects of the Japan -Philippine Economic
Partnership Agreement (JPEPA) on Philippine exports to Japan: a gravity model approach ”;
Acest articol vizează Acordul de Parteneriat Economic Japonia -Filipine (JPEPA) și
efectele acestuia. Pactul dintre aceste două țări transpune cu superioritate acordurile bilaterale
convenționale, deoarece cuprinde măs uri pentru înlesnirea cooperării și investițiilor în capital,
tehnologie și oameni. Acrodul prevede un liber schimb economic între cele două state,
eliminând restricțiile. Articolul, totodată, analizează ratele tarifare medii impuse de Japonia
pentru expor turile aparținătoare statului filipinez, pentru a evalua efectul asupra exportului
filipinez către Japonia. Concluziile extrase din analiza acestui articol științific conturează
faptul că eliminarea tarifelor din cadrul JPEPA are un impact benefic asupra c omerțului,
avănd în vedere creșterea exportului filipinez către Japonia. În cazul JPEPA și AJCEP
(ASEAN -Japan Comprehensive Economic Parnership), Japonia și -a mărit numărul de
parteneri comerciali, având efecte asupra comerțului din Filipine și a dus la cr earea de comerț
cu alte țări aparținătoare ASEAN.

6 3. Opinii și argumente personale:

Japonia este o țară cu un puternic potențial economic, care își are ecou în întreaga
lume. Cu toate că majoritatea populației globale este conștientă de acest lucru, statul japonez
a trecut la rândul său prin câteva momente de înclin economic. Unul din aceste momente este
surprins în primul articol, din care pot desprinde ideea că Japonia a fost afectată de ISD
externe. Acest fapt a avut drept consecință un impact negativ asupra sistemului economic
japonez, dăunând industriei prelucrătoare și forței de muncă. Odată cu acest fenomen, s -a
născut efectul de „Hollowing -Out”, care se rezuma la ș omaj. Din punctul meu de vedere,
Japonia are un potențial uriaș și își poate gestiona și rezolva problemele de orice fel într -un
mod delicat. În zilele noastre, sectorul terțiar a devenit predominant, așadar aș putea spune că
Japonia ar trebui să se axeze mai mult pe acest sector, deoarece atrage forță de muncă, și să
acorde un interes mai puțin important ISD externe, pentru a nu se mai confrunta cu efecte
precum cele menționate mai sus.
Cu toții știm că după încheierea celui de -al Doilea Război Mondial, mu lte țări au
început să prospere în toate domeniile. După război, Japonia a cunoscut un mare progres
economic datorită creșterii rapide a forței de muncă. Pentru a -și a acoperi dezastrele suferite
din cauza războiului, statul japonez a oferit locuri de munc ă tinerilor absolvenți, această
acțiune cunoscând un mare succes. Aceste aspecte sunt menționate în cel de -al doilea paragraf
și eu sunt de părere că Japonia a apelat la cel mai bun și util factor în a -și reabilita daunele
suferite. Faptul că statul a ofer it libertatea de alegere a profesiei, a sporit numărul de tineri
muncitori, care au dus la dezvoltarea mai multor sectoare economice, nu numai cel primar
care cuprinde agricultura, silvicultura etc. Astfel, Japonia postbelică a fost „salvată” de această
migrație a tinerilor, care s -a desfășurat dinspre rural spre urban, și a cunoscut un puternic
impact pozitiv asupra economiei.
Al treilea articol pune în lumină încercarea Japoniei de a reduce emisiile de CO 2,
provenite din industriile interne. Japonia își d orea acest lucru pentru a cunoaște o tranziție
spre o economie de servicii. Articolul invocă 5 efecte care au dus la indeplinirea acestui fapt.
Așadar, pe perioada menționată în articol, aceste efecte au fost fundamentale pentru a permite
statului japonez să își atingă acest țel. Din punctul meu de vedere, aș putea spune că și sectorul
transporturilor a avut un rol esențial în îndeplinirea acestui fapt, în special cele maritime și
rutiere, deoarece au sprijinit cele 5 efecte menționate , fapt pe care îl susț ine și articolul sursă.
Totodată, consider că Japonia este nevoită să aducă o inovație pentru a păstra emisiile de CO 2
la nivelul normal. Cum ar trebui să facă acest lucru? Tehnologia își spune cuvântul în acest
aspect. Cu ajutorul tehnologiei și inovației actuale, Japonia ar putea crea anumite elemente
prin care aceste emisii de gaze să scadă sau să rămână la un nivel constant.
China și Japonia reprezintă două puteri mondiale, cu o deosebită forță de muncă la ora
actuală și cu un nivel al inovației deosebit. Cu ani în urmă aceste două puteri au ajuns la un
acord și au format o interdependență, odată cu lărgirea sferei de activitate, care a ajuns la nivel
global, prin care se ajută reciproc în domeniul economic. Articolul al patrulea analize ază
această interdependență și pune în lumină efectele acesteia. Consider că, modul prin care
japonezii și -au creat propriile filiale pe teritoriul chi nez este unul eficient. Acesta aduce un
surplus economiei Chinei, dar, totodată, aduce beneficii în întăr irea legăturilor economice
dintre aceste două state. Cu toate că această interdependență aduce beneficii ambelor state, a
avut la un moment dat un efect negativ asupra Japoniei, reprezentat de îmbătrânirea populației
și slăbirea forței de muncă pe teritori ul japonez, deoarece tinerii muncitori își conduceau
sucursalele în China. Din punctul meu de vedere, acest aspect nu a împiedicat în vreun fel
concordanța dintre cele două state, aspectul menționat fiind depășit cu ușurintă. Totodată, pot
spune că această legătură economică dintre Japonia și China și schimbul de producție care s –

7 a efectuat între ele, a avut ca efect scăderea bunurilor finale în Japonia și creșterea lor în China,
fapt pe care și articolul sursă îl promovează și îl susține.
Dezastrul de la c entrala nucleară Fukushima Daiichi din 2011 este unul dintre cele mai
cunoscute din lume . Acest dezastru, care a fost impulsionat de cutremurul și tsunami -ul din
regiunea Fukushima , a avut urmări grave mai ales asupra zonei respective , dar și asupra
întregii țări . Printre efectele negative produse în urma dezastrului se numără cele de la nivelul
sectorului primar, în special, dar și cele de la nivelul sectorului secundar. Articolul al cincilea
încorporează acest aspect și relatează faptul că, după o perioadă de 3 ani de la dezastru,
sectorul primar nu prea a cunoscut reconstrucții, iar în celelalte sectoare s -a cunoscut o ușoară
creștere. Din punctul meu de vedere, statul japonez nu a aplicat o strategie utilă care să
servească reconstrucția după dezastru și consid er că se putea iniția un plan al reabilitării
statului care să fie mult mai prosper, mai ales din punct de vedere economic, deoarece acest
domeniu a fost cel mai afectat. Cu o astfel de politică, Japonia putea astupa „craterele” produse
de dezastru și puteau fi vizibile efectele reconstrucției în mai puțin de 3 ani.
Ultimul articol vizează Acrodul de Parteneriat Economic Japonia -Filipine (JPEPA) și
efectele sale supra economiilor celor două state asiatice. Acest acord prevede înlesnirea
cooperării și invest ițiilor în capital, tehnologie și oameni, dar și liberul schimb. În opinia mea,
strategia de a elimina restricțiile pentru a se dezvolta liberul schimb între cele două state este
una eficientă și benefică. Cu toate că statul filipinez nu este unul atât de dezvoltat precum cel
japonez, acesta încearcă să își aducă aportul asupra păstrării pactului și contribuie major la
schimburile economice menționate mai sus. Japonia fiind o țară mai dezvoltată, și -a creat
numeroase legături economice cu mai multe țări, ac est lucru având efecte supra comerțului
filipinez. Consider că, JPEPA nu este numai un acord economic, ci este o formă de cooperare
demnă de urmat și de către alte state. Astfel de acorduri aduc o mare contribuție în creșterea
comerțului, a forței de muncă și a sectoarelor economice (primar, secundar, terțiar) .

8 4. Studiu de caz

Ca studiu de caz exemplificativ am ales
să abordez cazul dezastrului de la F ukushima
din anul 2011 , deoarec e sunt de părere că acest
eveniment a avut cel mai mare impact asupra
economiei Japoniei.
Fukushima -Daiichi este o centrală
electrică atomic ă, situat ă în nord-estul Japoniei.
În 11 martie 2011 a avut loc un dezastru natural
de mari proporții. Cutremurul produs în
regiunea Fukushima a dat naștere unui tsunam i
care a lovit țărmul japonez, creând mari pagube.
Aceste două dezastre naturale au fost urmate de
explozia centrale i Fukushima -Daiichi . În urma
acestor evenimente, Japonia a fost grav afectată
la nivel economic.
Unul dintre efectele ac cidentulu i de la
centrală a fost contaminarea apei cu elemente
redioac tive, o probelm ă cu care Japonia se
confruntă și în prezent. Apa radioactivă s -a
scurs din reactoarele avariate , amestecându -se
cu apa ploilor și cu cea din pânzele freatice ,
iar,în prezent , este stocată în 1000 de cisterne , ajungând la cantitatea de 1 m ilion m3 de ap ă.
În anul 2019, s -a întocmit un plan de a mări tancuril e de deoiz itare a apei
contaminate , pentru a ajunge la 1,4 milioane m3, însă s-a constatat fapt ul că acestea se vor
umple la sfârșitul anului 2022. Acest fapt a ri dicat multe semne de întrebare în rezolvarea
acestei probleme , în final luându -se în considerare ideea devărsării apelor r eziduale ale
central ei în Oceanul Pacific. Locuitorii din regiunea Fukushima și-au exprimat
nemulțumirile în legătură cu ac eastă idee, argumentând că deversarea apelor contaminate ar
dăuna grav industriei de pe scuit, dar și ap elor oceanului. Luând în considerare opiniile
locuitorilor, s -au pus în di scuție încă două scenarii: injectarea apei la mari adâncimi sau
evaporarea acesteia.
Anul 2020 aduce o schimbare a perspectivei , revenindu -se la soluția inițială :
guve rnul japonez a re în vedere să deverseze apa contaminată a centralei în ocean. Deși î ncă
nu a fost luată nicio decizie finală, operațiunea ar putea începe d oar în 2022. În prezent , apa
contaminată este filtrată co nstant pentru ca substanțe le radioactive să fie diminuate, însă
tritiul nu poate fi eliminat folosing tehnologiile actuale. Această soluție ră mâne la fel de
contestată de pescarii și fermierii zonei, care se tem că această operațiune ar afecta i maginea
produselor lor în rându l consumatorilor.
Pe lângă aspectele menționate anterior, Japonia și -a revenit după acest dezastru,
ducând o politică de reconstrucție eficientă . Deși în primii 3 ani de la dezastru sectorul
primar nu a beneficia t în mare măsură d e procesul de reconstrucție, Japonia a cunoscut o
creștere economică în toate domeniile până în prezent, revenin d la normal.

Centrala Fukushima în 1975, vedere
spațială. Reactorii 1 -4 se află la stânga
(spre sud, Tokyo) iar reactorii 5 -6 (spre
nord, Hokkaido) se află la dreapta. La
momentul respectiv, reactorii 5 și 6 erau
în faza de construcție ..

9 5. Concluzii:

Ajuns la sfârșitul lucrării, aș dori să spun că aceasta m -a ajutat să descopăr mai multe
despre ace astă țară asiat ică și am desprins modul prin care își rezolvă problemele economice
și prin care își formează și păstrează legăturile economice.
Scopul acestei lucrări a fost de a cerceta, ana liza și de a -mi îmbogăți cunoștințele
despre economia Japoniei și modul prin care acea stă țară își gestionează probleme le
economice. Cu ajutorul articolelor lecturate și prezentate în această lucrare, am descoperi t
faptul că Japonia are moduri diferite de a -și rezolva problemele economice, în funcție de
complexitatea și de tipul lor . Deși nu toate articolele reflectă probleme economice, am aflat ,
de asemenea, și despre modul în care Japonia își păstrează legăturile economice, atât la nive l
regional , cât și la n ivel global.
Din această lucrarea am dedus faptul c ă Japonia este o țară bin e organizată din punct
de vedere economic , o țară care dorește să prospere în acest domeniu și să se dezvolte.
Japonia ar trebui considerată o țar ă-model pe plan global, deoarece sunt de părere că multe
țări a r trebui să atingă o performanță economic ă precum cea a Japon iei.
Legăturile economice strânse sunt susținute de artico lele 4 și 6 , care conturează modul
prin care Ja ponia își gestionează afacerile externe și comer țul. Concluzia extrasă din aceste
articole se focalizează asupra faptului c ă Japonia a devenit o putere mondială cu ajutorul
acordurilor economice , beneficiind de resursele altor țări.
În zilele noastre, multă lume este conștientă de dezvoltarea economică a Japoniei și de
faptul că această țară a devenit o adev ărată putere mondială . Păstrând ac eeași strategie
inedită de a -și duce la bu n sfârșit dificultățile întâlnite în domeniul economic, Japonia a
devenit în prezent un mare lider în comerț , dar și în tehnologie. Cu ajutorul tehnologiei
actuale, Japonia și -ar putea rezolva mai repede problemele economice din t recut, dacă ar
mai apărea unele asemăn ătoare.
În concluzie, aș putea spune că Japonia este o țară care , în primul rând, se autodezvoltă,
apoi continuă procesul dezvoltării cu ajutorul al tor tări prin încheierea unor acorduri
economice sau for marea unei inte rdependențe (JPEPA, ASE AN, ASEAN -Japonia, China –
Japonia). În al doilea rând , se poate spune că dacă se inv ește o complicație la nivelul
economiei țării, Japonia încearcă să se folosească de propriile resurse (vedem cazul
dezastrului de la Fukushima) , ca mai apoi să benef icieze de ajutorul al tor țări. Nu în ultimul
rând se poate remarca modul prin care Japo nia își gestionează forța de muncă și nu perminte
scăderea consi derabilă a acesteia (exemplu dat de articolul 2).

10 6. Bibiliografie :

1. Hijie, Gu , Outward foreign direct investment and employment in Japan’s manufacturing
industry , Journal of Economic Structures, vol. 7, nr. articol: 27, 16 octombrie 2018, la
adresa: https://journalofeconomicstructures.springeropen.com/articles/1 0.1186/s40008 –
018-0125 -z, accesată la data de 06.12.2020;
2. Martalogu, Tudor, Japonia va deversa în mare apa contaminate de la centrala F ukushima
Daiichi , Agenția Națională de Presă AGERPRES, 1 6 Octombrie 2020 la adr esa:
https://www.agerpres.ro/politica -externa/2 020/10/16/japonia -va-deversa -in-mare -apa-
contaminata -de-la-centrala -fukushima -daiichi –592086 , accesată la data de 12.12.2020
(studi u de caz , sursa 2);
3. Navarrete, C. Al Faithrich & Tatlonghari, M. Virgillio, An empirical assessment of the
effects of the Japan -Philippine Economic Partnership Agreement (JPEPA) on Philippine
exports to Japan: a gravit y model approach , Journal of Economic Structures, vol. 7, nr.
articol: 31, 21 noiembrie 2018, la adresa:
https://journalofeconomicstructures.springerope n.com/articles/10.1186/s40008 -018-
0129 -8, accesată la data de 07.12.2020;
4. Okamoto, Shunsuke, Impacts of Growth of a Service Economy on CO 2 Emissions: Japan’ s
Case , Journal of Economic Structures, vol. 2, nr. articol: 8, 17 octombrie 2013, la adresa:
https://journalofeconomicstructures.springeropen.com/articl es/10.1186/2193 -2409 -2-
8#Abs1 , accesată la data de 06.12.2020;
5. Popovici , Adrian, În trei ani, centrala de la Fukushima nu va mai avea spațiu pentru a
stoca apa contaminat ă, Descoperă.ro, 14 august 2019, la adresa:
https://www.descopera.ro/dnews/18274431 -in-trei-ani-centrala -de-la-fukushima -nu-va-
mai-avea-spatiu -pentru -a-stoca -apa-contaminata , accesată la data de 12.12.2020 (studi u
de caz, sursa 1) ;
6. Sugayama, Shinji, Organizing rural -urban migration of young workers: roles of labor
market institutions in postwar Japan , Asian Journal of German and European Studies, vol.
4, nr. articol: 2, 1 5 martie 2019, la adresa:
https://ajges.springeropen.com/articles/10.1186/s40856 -019-0039 -z , accesată la data de
06.12.2020 ;
7. Yamada, Mitsuo, Input -Output Analysis of the Int erdependece Between Japan and China
Through Japanese Overseas Production , Journal of Economic Structures , vol. 3, nr.
articol: 3, 09 iunie 2014, la adresa:
https://journalofeconomicstructures.springeropen.com/articles/10.1186/2193 -2409 -3-
3#Sec10 , accesată la data de 06.12.2020;
8. Yonemoto, Kiyoshi, Chang es in the input -output structures of the six regions of
Fukushima, Japan: 3 years after the disaster , Journal of Economic Structures, vol. 5, nr.
articol: 2, 02 januarie 2016, la adresa:
https://journalofeconomicstructures.springeropen.com/articles/10.1186/s40008 -015-
0032 -5, accesată la data de 06.12.2020;
9. Imagine studi u de caz la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Fukushima –
Daiichi#/media/Fi%C8%99ier:Fukushima_I_NPP_1975.jpg , accesată la data de
12.12.2020;