Metodologia cercetari sociologice [604576]

Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Recenzie
Metodologia cercetari sociologice
Metode cantitative si calitative
Capitolul 1. Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica a vietii sociale

Coordonator:
Conf.univ.dr. Beatrice Manu
Student: [anonimizat](Alexe) I. Madalina Mirela I F

Bucuresti 2018

Recenzie
Capitolul 1. Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica a vietii sociale

Metodologia cercetari sociologice cantitative si cal itative, este o carte in care se
regasesc metode si tehnici de cercetare sociologice, ea este adresata specialistilor dar in acelasi
timp si persoanelor care doresc sa isi imbogateasca cunostintele in sociologie. Este scrisa la
Bucuresti de Editura Economi ca in anul 2001 , avand 656 de pagini si revizuita in 2007 scrisa tot
de Editura Economica dar avand 752 de pagini.
Autorul acestei carti sociologice este profesorul universitar al Facultati de Sociologie si
Asistenta Sociala din Bucuresti, Septimiu Chel cea.
Septimiu Chelcea nascut in anul 1940 la Bucureti a publicat peste 100 de studii si
articole stiintifice precum si multe volume de specialitate.
Primul capitol al acestei carti se numeste, Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica
a vieti sociale , el este structurat in mai multe parti parti, pe care le vom dezvolta in paginile ce
urmeaza.
Inca din primele randuri ale primului capitol suntem introdusi in lumea sociologiei si a
imaginatiei sale, spunandu -ne ca primul mare precursor al sociologiei a fost Aristotel (383 -322
i.e.n)care scria in cartea intai a Metafizici i ca filosofia sa nascut din uimire, si de aici se poate
spune acelasi lucru si despre sociologie:
“Primul mare precursor al investigatiei sociologice empirice, Aristotel (383 -322 i. e.n),
scria in cartea intai a Metafizicii ca filosofia s -a nascut din uimire. Acelasi lucru se poate spune si
despre sociologie. Daca filosofii si -au indreptat privirea spre stele, punandu -si intrebari despre
originea Universului si, apoi, despre caracteru l cunoasterii insasi, sociologiiau privit Terra

intrebandu -se despre existenta omului in societate si, mai tarziu, despre modalitati de
cunoastere a traiului laolalta a oamenilor”
O alta problema dezbatuta in primul capitol este, structura sociala,schimba rea sociala si
raporturile dintre individ si societate:
“Sociologii incearca sa inteleaga si sa explice stiintific schimbarile din societate de -a
lungul istoriei: schimbarile din structura familiei, modificarea formelor de socializare,
transformarea munci , deplasarea centrul ui de greutate a vietii sociale.”
“Cele trei grupuri de intrebari identificate de C. Wright Mills in opera marilor sociologi,
indiferent de problemele specifice pe care le -au abordat, reflecta conceptia autorului despre
obiectul sociol ogiei ca studiu al influentelor reciproce dintre om si societate, dintre biografie si
istorie.
Imaginatia sociologica permite intelegerea relatiilor dintre istorie si biografie, pornind
de la premisa ca fiecare individ isi traieste biografia intr -o perioa da istorica determinata,
contribuind la onfigurarea societatii si fiind, in acelasi timp, un produs al societati.”
Un al subiect tratat este Cunoasterea comuna si caracteristicile sale , cunoasterea
comuna este interpretata ca fiind ceea ce isi insuseste in cursul vieti sale un individ despre traiul
laolalta cu alti oameni, acste cunostinte se bazeaza pe experienta directa sau din punctul de
vedere alor alti sociologi ca pe un “corpus de cunostinte fondat pe traditiile impartasite si
imbogatite de mii de observatii si experiente sanctionate de practica” .
In cadrul cunoasteri comune pentru a se orienta in cadrul activitatilor sale oamenii
apeleaza la simtul comun care are doua forme esentiale: simtul comun de prima mana si simtul
comun de mana a doua.
Apoi autorul ne explica ca la nivelul simtului comun cunoasterea are un caracter iluzoriu,
datorita unor serie de factori :

Enculturatia este unul din factori care inseamna transmiterea culturi de la o
generatie la alta, care are efecte limitative asupra cu noasteri .
Socializarea, un alt factor care limiteaza cunoasterea spontana , este procesul de
formare a personalitati in acord cu normele si valorile societati, este de doua feluri socializare
primara si socializare secundara.
Apoi in lucrarea sa ne spune ca la sfarsitul secolului trecut se cerea o despartire a
sociologiei sau o distantare de cunoastera teoretica fata de cea spontana .
Ajungem si la Caracteristicile cunoasteri stiintifice care se fondeaza pe cateva postulate
sau enunturi fundamentale si acest ea sunt:
– lumea inconjuratoare exista independent de observatia noastra , nu este create de
simturile noastre; (principiul realismului)
– relatiile din lumea inconjuratoare sunt organizate in termini de cauza -efect (principiul
determinismului)
-lumea incon juratoare poate fi cunoscuta prin observatii obiective (principiul
cognoscibilitatii).
Urmeaza studiul lui Emile Durkheim (1858 -1917) despre sinucidere ,care a fost un filozof
si sociolog francez de origine evreiasca, considerat si fondatorul scolii france ze de sociologie.
Rolul paradigmelor in cercetarea sociologica ne este explicat in continuare , termenul de
paradigma a fost creat de Thomas S. Kuhn, l -a utilizat in nu mai putin de douazecisitrei de
sensuri, dar totusi cel mai frecvent termenul de “paradi gma“ este utilizat cu sensul de model.
Cunoasterea stiintifica si valorile sociale : “valorile apar ca un rezultat al interactiunii mai
mult sau mai putin conflictuale dintre indivizi si mediul lor de viata, ca o realitate sociocognitiva
prin care indivizi determina ceea ce este acceptabil sau inacceptabil, de droit sau de evitat, bun
sau rau pentru ei. “
“Asadar, valorile reprezinta ceea ce este de droit de indivizi sau grupuri.”

in finalul capitolului intai sunt identificate valorile sociale din Declarat ia universala a
drepturilor omului declarative care trebuie sa ghideze cercetarea in domeniul stiintelor sociale
si comportamentale.
“…, nici in stiintele naturii – si cu atat mai putin in stiintele sociale si comportamentale –
nu este nici posibila, nici dezirabila detasarea de valorile sociale. Etica responsabilitati(…)
trebuie sa orienteze activitatea de cercetare stiintifica si disciplinele socioumane. Declaratia
universala a drepturilor omului, adoptata si proclamata la 10 decembrie 1948 de Adunarea
generala a O.N.U., constituie, dupa opinia noastra, veritabila tabla a valori a cercetatorilor in
stiintele sociale si comportamentale.”

Bucuresti 2018